I. CURRICULUI PREŞCOLAR

Planul de învăţămînt al acestui nou curriculum cuprinde următoarele categorii de

activităţi de învăţare:

1) Activităţile pe Domenii Experienţiale( ADE) sunt activităţile integrate sau pe

discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari

propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din

grupă.

2) Jocurile şi Activităţile didactice Alese (ALA) sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi

ajută pe aceştia să socializeze, să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi

cultural căruia îi aparţin , a matematicii, a comunicării, a limbajului citit-scris. Ele se

desfăşoara în grupuri mici, în perechi sau chier individual.Principalele centre de activitate

sunt:Biblioteca, Colţul păpuşii/ Jocul de rol, Construcţii, Artă, Ştiinţe, Nisip şi Apă.

3) Activităţile de Dezvoltare Personală (ADP) includ rutinele, tranziţiile şi activităţile

din perioada după-amiezii(pentru grupele cu program prelungit sau săptămânal) şi nu în

ultimul rând activităţile opţionale.

Teme anuale Reţinem ca fiind imperative cele şase teme integratoare: Cine sunt/suntem?, Cu ce şi cum

exprimăm ceea ce simţim?, Ce şi cum vreau să fiu?, Cum planificăm, organizăm o activitate?,

Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

Domenii experienţiale Domenii curriculare

(Categorii de activitate)

▪ Domeniul psihomotric

▪ Domeniul limbă şi comunicare

▪ Domeniul ştiinţe

▪ Domeniul om şi societate

▪ Educaţie fizică

▪ Educarea limbajului

Activităţi matematice

▪ Cunoaşterea mediului

▪ Educaţie pentru societate

Activităţi practice şi elemente de

activitate casnică

▪ Domeniul estetic şi creativ ▪ Educaţie plastică

Educaţie muzicală

Categoria şi

subcategoriile de

activităţi de învăţare

ON OP / OS

Nivelul I Nivelul

II

Nivelul I Nivelul II

ADE Activităţi

didactice pe

discipline sau pe

domenii

experienţiale

4 5 5+5 7+7

Activităţi

integrate

3 5 2+2 3+3

ALA Jocuri şi activităţi

la alegere10 10 10+5 10+5

ADP Întâlnirea de

dimineaţă

5 5 5 5

Activităţi

opţionale

1 2 1 2

Rutine, tranziţii nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

Tabelul I. 2. Un posibil model flexibil pentru alcătuirea schemei orare

Nota 1: Cunoştinţele din cadrul mai multor discipline pot fi integrate armonios pe

parcursul unei zile, respectiv, pot include şi etapa de jocuri şi activităţi la alegere, şi o parte

din activităţile de dezvoltare personală, tematica fiind în acest caz unitară, însă la nivelul

programului zilei se poate ţine cont de numărul de activităţi pentru fiecare tip de activităţi

desfăşurate.

Nota 2: Activităţile de tip tranziţii nu au fost cuantificate, dată fiind durata scurtă a

acestora, dar, în funcţie de nivelul grupei şi de nevoile de învăţare ale copiilor, acestea pot fi

cuantificate şi menţionate explicit în schema orară.

Nota 3: Cu referire la subcategoria rutine, au fost cuantificate doar activităţile:

întâlnirea de dimineaţă şi activităţile opţionale. Totuşi, în funcţie de vârsta şi nevoile de

învăţare ale copiilor, şi dat fiind faptul că activităţile de sosire la grădiniţă şi plecare, servirea

mesei, somnul pot constitui în viziunea noastră reale situaţii de învăţare pentru preşcolarii

mici, acestea pot fi cuantificate şi menţionate explicit în schema orară.

Nota 4: În cazul desfăşurării activităţilor didactice prin proiect, se va opta pentru

includerea în planificarea şi derularea activităţilor proiectului a tuturor activităţilor de învăţare

desfăşurate în perioada proiectului.

Etapele proiectării didactice

Majoritatea specialiştilor din domeniul ştiinţelor educaţiei consideră că etapele proiectării

didactice corespund răspunsurilor la întrebările pe care cadrele şi le pun:

Întrebări Etape

1. Ce voi face? Precizarea obiectivelor educaţionale

ale activităţii didactice

2. Cu ce voi face? Analiza resurselor educaţionale

3. Cum voi face? Elaborarea strategiei educaţionale

4. Cum voi şti dacă s-a realizat ce

trebuia?

Stabilirea metodologiei de evaluare

Aşadar, punctul de plecare în proiectarea activităţilor îl constituie obiectivele cadru şi de

referinţă, deoarece ele reprezintă reperele finale ale tuturor activităţilor care se petrec în

grădiniţă, aşa cum sunt ele prevăzute în planul de învăţământ. Prin diversitatea lor, acestea

vizează dezvoltarea copilului sub toate aspectele, aşa cum sunt ele precizate în curriculum

prin domeniile de dezvoltare. Scopul primordial al educaţiei timpurii este dezvoltarea globală

a copilului, acesta fiind urmărit prin toate domeniile experienţiale propuse de curriculum.

Specificitatea grupului de copii şi resursele materiale de care dispune grădiniţa

condiţionează în mare măsură proiectarea didactică. Durata atingerii unor obiective poate varia

de la o grupă la alta. Cadrul didactic este cel care decide care sunt obiectivele, conţinuturile,

materialele şi metodele ce vor fi utilizate pe o anumită perioadă de timp.

Planificarea activităţilor este un proces ce este puternic influenţat de progresul

înregistrat de copii. De aceea, un rol important în proiectarea didactică îl are stabilirea

metodologiei de evaluare pentru determinarea progresului pe care îl înregistrează copiii.

Datorită diferenţelor dintre copii, pentru ca anumite obiective să fie atinse de toţi copiii, se

impun diferenţieri curriculare prin proiectarea altor activităţi.

Proiectul prescolar

Un proiect are o structură temporală care ajută educatoarea să organizeze progresiv

activitatea cu copiii, în funcţie de dezvoltarea acestora, de interesul manifestat şi de gradul de

cunoaştere a subiectului luat în discuţie.

Actualul curriculum pentru învăţământul preşcolar stabileşte o pondere numerică şi

temporală mai mare proiectării tematice, pe bază de proiect. Pornind de la cele şase teme,

anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele ce urmează a se derula cu copiii. În

săptămânile aceştia copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, sunt stabilite teme săptămânale

de interes pentru ei. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi, precum şi proiecte

transsemestriale.

Pe parcursul derulării proiectului, pot fi abordate şi teme concurente, care nu sunt legate

de tema-gazdă, atunci când dorim să folosim o oportunitate pentru a exploata un subiect care

nu poate aştepta pentru a fi programat altă dată (Ziua femeii, Mărţişoare etc.).

Argumentele pentru folosirea acestui tip de planificare ar fi următoarele:

Proiectul poate fi încorporat în curriculumul pentru vârstele timpurii;

Un proiect are o structură temporală care ajută educatoarea să organizeze progresiv activitatea

cu copiii în funcţie de dezvoltarea şi interesul acestora;

Structura proiectului permite copiilor, indiferent de preocupări, de abilităţi şi de fondul

genetic şi/sau cultural cu care sunt dotaţi, să lucreze împreună;

Proiectul oferă contexte în care copiii pot aplica o foarte mare varietate de cunoştinţe şi

deprinderi sociale şi intelectuale;

Proiectul implică preşcolarii în conducerea investigaţiei în mediul imediat asupra fenomenelor

şi evenimentelor despre care doresc să înveţe mai mult, respectând ruta individuală a învăţării

şi ritmul propriu al fiecărui copil;

Proiectul oferă posibilităţi de a fi dus la bun sfârşit de un grup mic de copii, de întreaga grupă

sau, ocazional, de un singur copil.

În derularea unui proiect se disting trei faze succesive:

Faza întâi, respectiv debutul proiectului, este aceea a alegerii subiectului şi a planificării

întregului demers didactic necesar derulării proiectului. Această fază presupune:

Alegerea subiectului, care poate fi sugerat de copii, ales de educatoare sau convenit de

educatoare împreună cu copiii şi care trebuie:

– să fie destul de vast, pentru a putea permite o investigaţie de cel puţin o săptămână;

– să fie legat de experienţa de zi cu zi a copilului (cel puţin câţiva copii trebuie să aibă

cunoştinţe despre acesta, pentru a putea pune întrebări relevante despre el);

– să permită o abordare integrată;

– să fie potrivit pentru a putea fi investigat în grădiniţă;

Întocmirea unei hărţi cu aspectele principale ale conţinuturilor ce vor fi abordate în cadrul

proiectului;

Alcătuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care copiii le ştiu şi al celor pe

care nu le ştiu şi doresc să le afle despre subiectul ales;

Stabilirea obiectivelor de referinţă pe care le urmărim pe parcursul proiectului;

Conceperea unor scrisori de intenţie pentru a expune obiectivele proiectului;

Organizarea centrului tematic, procurarea şi expunerea materialelor legate de tema

proiectului;

Planificarea activităţilor care se vor derula pe parcursul proiectului, respectându-se planul

de învăţământ pentru grupa la care se derulează;

Discuţii cu persoanele implicate: copii, părinţi, specialişti, parteneri de proiect.

Fază a doua a proiectului, conţinutul acestuia, este intervalul în care au loc

documentarea şi investigarea. Aceasta este, de fapt, inima proiectului, în care copiii fac

cercetări, desenează în urma observaţiei directe, construiesc modele, înregistrează date şi

fapte, explorează, fac predicţii, discută şi chiar dramatizează aspecte legate de noile achiziţii.

Faza a treia a proiectului este cea a sintezei şi a concluziilor. Ea include pregătirea şi

prezentarea rapoartelor şi a rezultatelor sub formă de jocuri, discuţii, dramatizări. Pentru

această fază, se stabilesc finalităţile proiectului, ce funcţionalităţi ar putea primi acesta şi cum

se vor integra modalităţile de evaluare în partea finală a lui. Toate proiectele tematice trebuie

să aibă o finalitate – o acţiune amplă în care sunt antrenaţi toţi factorii implicaţi şi care poate

fi: o expoziţie, un act umanitar, un obiect de decor pentru grădiniţă, un poster, un afiş, un cod,

un regulament etc.

Progresul şi achiziţiile înregistrate pe parcursul derulării proiectului trebuie să fie vizibile în

atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care copiii le-au dobândit, în cunoştinţele nou

însuşite, toate fiind reflectate de portofoliul proiectului, care trebuie întocmit pentru fiecare

proiect şi care conţine: materiale cu conţinut informativ vizând tema proiectului, harta proiectului,

lucrări realizate cu copiii, imagini sugestive din timpul derulării proiectului, materiale create,

albume, cărţi etc

b) Proiectarea săptămânală

Complexitatea sarcinilor prevăzute în noul curriculum pentru educatoare impune

proiectarea activităţii săptămânale. Ea presupune eşalonarea tematicii conform temelor

propuse la început de an şcolar şi selectarea mijloacelor de realizare a acestora.

În vederea întocmirii proiectării săptămânale, educatoarea va avea în vedere

următoarele:

Respectarea programului zilnic (cu reperele orare) stabilit de MECT;

Obligativitatea existenţei în programul zilnic a cel puţin unei activităţi sau a unui

moment (secvenţă) de mişcare;

Îmbinarea în mod echilibrat a activităţilor de predare cu cele de învăţare şi, respectiv,

cu cele de consolidare şi evaluare;

Îmbinarea activităţilor antrenând întreaga grupă cu activităţi în grupuri mici şi cu

activităţi individuale;

Îmbinarea activităţilor didactice cu activităţi distractive;

Corelarea activităţilor de dimineaţă cu activităţile de după-amiază (acolo unde este

cazul);

Libertatea de a opta pentru varianta potrivită privind ordinea desfăşurării etapelor de

activităţi.

c) Proiectul de activitate

Este un demers anticipativ, adecvat situaţiilor concrete de învăţare, capabil să conducă

la rezultatele scontate.

Cercetările în domeniul didacticii şi al psihologiei educaţionale evidenţiază faptul că

învăţarea, ca proces, începe cu o fază de percepere/receptare/familiarizare cu obiectul sau cu

situaţia ce urmează a fi interiorizată, continuă cu învăţarea propriu-zisă (în care sunt implicate

o serie de operaţii ce conduc la înţelegere) şi este urmată de o etapă de consolidare/aplicare

sau transfer al celor învăţate. Din acest motiv, un proiect didactic parcurge o serie de

evenimente didactice. Prezentăm aceste evenimente aşa cum au fost ele descrise de către doi

prestigioşi cercetători, R. Gagné şi L. Briggs, cu precizarea că ele nu au loc în mod invariabil în

această ordine şi că nu toate sunt prezente în orice activitate didactică:

– captarea atenţiei;

– comunicarea temei activităţii şi a obiectivelor urmărite;

– reactualizarea cunoştinţelor şi a deprinderilor învăţate anterior;

– prezentarea optimă a noului conţinut şi dirijarea învăţării;

– obţinerea performanţei;

– asigurarea conexiunii inverse (feedback);

– evaluarea performanţelor;

– asigurarea retenţiei şi a transferului.

Proiectarea pe teme în învăţământul preprimar

DataJocuri şi activităţi la

alegerea copiilor

Categ. de

activ.Tema activităţii

Jocuri şi alte

activităţi

L

U

N

I

1. BIBLIOTECA

- citire de imagini:

”Din secretele

cămării”

2. ARTĂ

- desen: „Plouă şi

bate vântul”

CUN.

MED.

ED.

FIZICĂ

Joc didactic: “Roata

toamnei”

Parcurs aplicativ:

“Adunăm recolta”

1. Ex. grafice:

Ploaia – linii

verticale

2. Memorizare:

repetarea

poeziilor

pentru serbare

M

A

R

Ţ

I

1.IMAGINAŢIE:

“De vorbă cu Zâna

Toamnă”

2. ŞTIINŢĂ - „De ce

îngălbenesc frunzele

toamna?”

ACT.

MAT.

ED.

LIMB.

Ex. cu mat.ind.- Teste

de evaluare – Constituire

de mulţimi după criterii

date; ordonarea lor

crescător şi descrescător;

Joc. did. – „Găseşte

cuvântul potrivit!”

(sinonime, antonime,

omonime)

1. Opţional:

Lb. Engleză

2. Repovestire:

“ Ciuboţelele

ogarului”

M

I

E

R

C

U

R

I

1.JOC DE MASĂ:

“Completează

imaginile care

lipsesc”

2. ARTĂ

– modelaj –

“Fructe şi legume de

toamnă”

ED.

PLAST.

ED.

MUZIC.

Pictură “Culorile

toamnei”

a)Cântec – „Toamna”,

b) b) Joc muzical – „Zile

de

toamnă”

1.Dramatizare

“Greierele şi

furnica”

2. Ghicitori

despre toamnă

J

O

I

1. BIBLIOTECA

- convorbiri: „De ce

florile au culori

diferite?”

ACT.

MAT.

Joc didactic – „Vaza cu

flori colorate”

(clasificarea obiectelor

după formă, mărime,

culoare)

1. În vizită la

magazia

grădiniţei

2.CONSTRUCŢII

“Căsuţe pentru

păsărele”

ED.

LIMB

- program artistic

“Serbarea toamnei” –2. Opţional:

Lb. engleză

V

I

N

E

R

I

1.IMAGINAŢIE:

“De-a gospodine”

2. ŞTIINŢĂ: Ce se

întâmplă cu

animalele, păsările şi

insectele în anotimpul

tomna?

ED.

PT.

SOCIET.

ACT.

PRACT.

- lectură după imagini:

“Munci specifice

anotimpului toamna”

- Aplicaţii din frunze

1.Tombolă:

“Bogăţiile

toamnei”

2. Opţional:

Pictură

DOCUMENTE CURRICULARE : PLANIFICARE SAPTAMANALA

Perioada: 19.01.2009 – 27.02.2009Tema: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”Proiect tematic: „În lumea animalelor”Obiective urmărite: Dom. Ştiinţe:

Să cunoască componentele lumii înconjurătoare (apropierea naturii şi mediului de viaţă din ţinuturile îndepărtate – savana, jungla, poli de trăirea, jocul şi activitatea copilului);

Să comunice impresii, idei, pe baza observărilor efectuate; Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii; Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială pe baza cunoaşterii; Să efectueze operaţii cu grupe de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii

(grupare, apreciere a cantităţii 1-7, adăugare de 1 element, însuşirea nr. 8 şi 9, recunoaşterea grupelor cu 1-8 obiecte şi cifra corespunzătoare, trasarea grafică a cifrei);

Să recunoască, să denumească, să utilizeze forme geometrice în jocuri;Dom. Limbă şi Comunicare:

Să participe la activităţile de grup, inclusiv de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor;

Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles; Să recepteze un text care i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile

expresive, estetice, comportamente şi valori morale; Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare; Să utilizeze instrumente de scris în vederea executării unor sarcini date; Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale

şi a relaţiilor cu ceilalţi; Să utilizeze un limbaj oral corect;

Dom. Om şi Societate: Să-şi adapteze comportamentul cerinţelor grupului; Să aprecieze în situaţii concrete comportamente şi atitudini în raport cu norme

cunoscute şi prestabilite;

Să trăiască cu cei din jur stări afective pozitive, concomitent cu învăţarea autocontrolului;

Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria sa persoană;

Să utilizeze instrumente de lucru şi materiale pentru realizarea unei activităţi practice;Dom. Estetic Creativ:

Să cânte cântece pentru copii; Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale; Să obţină efecte plastice elaborate prin tehnici specifice picturii; Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme;

Dom. Psihomotric: Să fie apt să utilizeze deprinderi motrice însuşite în diferite contexte; Să se folosească de acţiunile motrice pentru a exprima comportamente de răspuns la

ritmuri; Să-şi formeze o ţinută corporală corectă şezând, în deplasare, stând.

Centre de interes deschise şi materiale puse la dispoziţia copiilor:

Biblioteca Ilustraţii, planşe cu animale, atlase zoologice, enciclopedii, cărţi de poezii, poveşti, mijloace audio-video, CD-player, DVD-player, fişe labirint, casetofon, CD-uri, casete, DVD-uri.

Ştiinţe Animale, animale împăiate, mulaje, jetoane cu animale, accesorii pentru animale, hrană pentru animale, planşe cu animale, fişe individuale pentru rezolvare de exerciţii.

Artă Hârtie glasată, lipici, foarfece, plastilină, acuarele, pensule, hârtie creponată, siluete suport, pastă de dinţi, aracet, planşete, etc.

Joc de rol Măşti cu animale, jucării de pluş, aparat de fotografiat, de filmat, trusă şi halat de medic, uniformă de pădurar, vânător, puşcă, etc.

Joc de construcţii Cuburi de lemn, trusa Lego, beţişoare colorate, beţe de chibrit, forme geometrice, trusa AR-CO;

Joc de masă Puzzle, jetoane, seturi cu imagini, seminţe, Jocul umbrelor, Din jumătăţi întregul, Loto cu animale.

Inventar de probleme:

Ce ştim?- ştim că există animale care trăiesc în diferite medii de viaţă (la poli, în păduri, în junglă, în savană, în curtea omului);- ştim că toate animalele au nevoie de hrană şi adăpost pentru a trăi;- ştim că trebuie să ocrotim animalele şi să ne protejăm propria viaţă;- animalele se mai numesc şi necuvântătoare, pentru că nu pot vorbi ca oamenii;- animalele pot fi părinţi, iar copiii lor se numesc pui;- oamenii cresc anumite animale

Ce nu ştim şi vrem să aflăm?- Cum se numeşte adăpostul fiecărui animal?- Care este hrana animalelor?- Care trebuie să fie atitudinea omului faţă de acestea?- Care sunt normele de protecţie pentru animale?- Care sunt foloasele şi daunele aduse de animale omului?- Animalele se înţeleg între ele?- Dacă puii se îmbolnăvesc asemenea copiilor, părinţiilor cum îi ajută?- Dacă iubim animalele, de ce le mâncăm totuşi?

care se numesc domestice. - Carnea nu ne face rău?- Lucruri interesante despre animale.

COMPONENŢA PORTOFOLIULUI DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

1. Tabel cu planificarea activităţilor

2. Proiectele de activitate pentru activităţile predate (3), verificate şi semnate de

profesorul coordonator şi mentor, precum şi :

fişele de evaluare completate de către mentor şi coordonator

fişele de autoevaluare pentru fiecare activitate susţinută

3. Fişe de asistenţă ( 8)

4. Fişă cu evidenţa frecvenţei studentului la practică

5. Un proiect tematic elaborat de către student

6. O planificare anuală şi una semestrială (semestrul I) elaborate de către student.

7. O fişă de caracterizare psihopedagogică a copilului preşcolar

8. Apreciere privind prestaţia didactică şi comportamentul studentului întocmite

de către profesorul mentor.

Notă:

Portofoliul prezentat reprezintă 50% din nota finală, restul de 50 % activităţile susţinute.

Este de preferat ca planificarea anuală, planificările semestriale şi proiectul unităţii de învăţare

elaborate de student să fie pentru acelaşi nivel de vârstă.

Fişă de evaluare a activităţii susţinute de către student

Numele:Anul de studii:Grădiniţa:

Grupa:Mentor:Nivelul de performanţă:10 - Foarte bine 9 - Bine 8 - Destul de bine 7 - Satisfăcător 6 - Nesatisfăcător

A. Calităţi personale şi profesionale Activ. 1 Activ . 2 Activ. 3Conduita profesională (atitudinea, ţinută vestimentară, expresivitate verbală, nonverbală)Limbajul: exprimare corectă şi clarăCapacitate de a comunica cu clasaMotivaţie şi entuziasm pentru lecţieCunoştinţe ştiinţifice de specialitateCalitatea explicaţiilor şi a expunerii

B. Elaborarea proiectului de activitate

Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3

Claritatea şi realismul obiectivelorMangementul orei (echilibrul/ varietatea şi timpul acordat activităţilor)Elaborarea activităţilor de învăţare eficiente pentru fiecare unitate de conţinutStrategii de depăşire a potenţialelor dificultăţiIntegrarea conţinutului informaţional al activităţii în baza de cunoştinţe generaleAdecvarea conţinutului activităţii la profilul şi specificul grupei

C. Desfăşurarea activităţii Activ. 1 Activ. 2 Activ. 3Managementul claseiAdecvarea strategiilor la conţinutul activităţii şi specificul grupei (accent pe promovarea învăţării active)Calitatea activităţilor de învăţare pentru fiecare conţinut informaţionalTehnici pentru întrebări- răspunsuriSchematizarea informaţiilor predateManagementul timpului Treceri de la o etapă la alta

Organizarea unităţilor de conţinut ; eficienţa utilizării informaţiilor suplimentareStrategii de corectare a greşelilorDinamica grupei, implicarea copiilorFeed-back-ul în activitate şi evaluarea elevilorCapacitatea de adaptatre la situaţii imprevizibileSarcini pentru învăţarea individualăCreativitate/ ingeniozitateRealizarea obiectivelor

D. Reflecţie şi conştientizare Activ. 1 Activ. 2 Activ.3Capacitatea de autoevaluareReacţia la feed-back

OBSERVAŢII:

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Numele: Clasa:Subiectul lecţei:

Comentaţi în scris următoarele criterii:

1. Au fost atinse obiectivele lecţiei?

2. Am reuşit să comunic şi să implic clasa?

3. Am folosit eficient, cu efectul anticipat, metodele interactive pe care mi le-am propus?

4. Care aspecte au funcţionat eficient în lecţie?

5. Ce probleme au apărut pe parcursul orei?

6. În ceea ce mă priveşte, nu sunt mulţumit de:

7. Sentimentele mele imediat după lecţie au fost:

8. Intenţiile mele în următoarele lecţii, pentru autodezvoltare personală sunt:

   

III. MODELE PROIECTAREA ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. PROICTAREA DIDACTICĂ ANUALĂ

Proiectarea didactică se caracterizează prin elaborarea unor proiecte de instruire, care în funcţie de etapa definită a activităţii didactice sunt: proiectul anual (planificare anuală), proiectul semestrial (pla-nificare semestrială), proiectul unităţii de învăţare şi proiectul de lecţie.Toate aceste proiecte au la bază programa şcolară ce conţine obiectivele/competenţele ce urmează a fi atinse prin intermediul procesului didactic.Proiectarea activităţii didactice implică studierea acestei programe, realizarea planificărilor calendaris-tice şi proiectarea secvenţială a unităţilor de conţinut (se găsesc în programă).O planificare anuală întocmită corect trebuie să acopere integral programa şcolară la nivel de obiective de referinţă şi conţinuturi.Acest proiect poate avea următoarea structură:

Unitatea şcolară:Aria curriculară:Disciplina:Clasa:Programa şcolară:An şcolar:Profesor:

PLANIFICARE DIDACTICĂ ANUALĂ

SEMESTRUL I - număr de ore

Nr. crt. Denumirea capitolului/temei Nr. de ore Perioada Observaţii

SEMESTRUL II - număr de ore

Nr. crt. Denumirea capitolului/temei Nr. de ore Perioada Observaţii

SAU

An şcolar:Unitatea de învăţământ:Disciplina:Clasa:Programa valabilă:Număr de ore pe an din care: predare-învăţare; fixare-consolidare; evaluare;

Sem. Capitol Nr.ore Unitatea de învăţare

Obiective de referinţă

Nr.ore Conţinuturi Obs.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.Sem.ISem.II

2.PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ

Proiectarea didactică semestrială conţine planificarea unităţilor de învăţare care se vor desfăşura în fiecare semestru, cuprinzănd pe lângă unităţile de învăţare, obiective sau competenţe specifice, conţi-nuturi şi numărul orelor alocat fiecărei unităţi de conţinut, săptămână sau dată la care are loc aceasta, mijloacele de învăţământ folosite.În general această activitate presupune studiul programei şcolare, stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare şi detalierea conţinutului tematic, alocarea timpului necesar considerat şi coraelarea conţinu-tului tematic cu obiectivele de referinţă vizate sau acele competenţe specifice ce le sunt atribuite din programă.

Acest proiect poate avea următoarea structură:

Unitatea şcolară:Aria curriculară:Disciplina:Clasa:Programa şcolară:An şcolar:Profesor:

PROIECTARE DIDACTICĂ SEMESTRIALĂ - SEMESTRUL I

Nr. crt. Denumirea unităţii de învăţare

Obiective de referinţă

Nr. de ore

Săptămâna Observaţii

SAU

An şcolar:Unitatea de învăţământ:Disciplina:Clasa:Programa valabilă:Număr de ore pe sem. I:Din care: predare-învăţare; fixare-consolidare; evaluare;

Unitateade învăţare

Obiective de referinţă

Unităţi de conţinut

Nr.ore Data Mijloacede învăţământ

Obs.

3.PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare reprezintă nucleul proiectării didactice materializând conceptul de demers didac-tic personalizat. Temele stabilite pot fi preluate din lista de conţinuturi a programei sau pot fi formulări originale, reflectând o profundă înţelegere de către profesor a scopurilor învăţării şi a unităţilor de con-ţinut.

Unitatea de învăţare poate să cuprindă una sau mai multe ore de curs, timpul necesar fiind alocat în planificarea anuală.Pentru proiectarea unei unităţii de învăţare se poate utiliza următoarea structură:

Unitatea şcolară:

Aria curriculară:Disciplina:Clasa:Programa şcolară:An şcolar:Profesor:

PROIECTAREA UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Detalieri de conţinut

Ob deref.

Activităţi de învăţare

Demers didactic Resurse EvaluareMateriale Temp.

SAU

Disciplina:Profesor:Clasa:Unitatea de învăţare:Unităţi de conţinut:Obiective de referinţă vizate:Metode didactice:Resurse materiale:Modalităţi de evaluare:

Unităţi de conţinut

Nr.ore Conţinuttematic

Obiective operaţionale

Activit.de înv.

Org. activ. de învăţa- re

Resurse EvaluareProce-durale

Mater.

La completarea tabelului se va ţine cont de următoarele:- Activităţile de învăţare pot fi cele din programă sau altele propuse de profesor, în concordanţă cu obiectivele operaţionale/competenţele specifice ale unităţii de învăţare.- Resursele cuprind: resurse procedurale (metode didactice), resurse materiale (manuale, texte auxiliare), mijloace de învăţământ şi resurse umane.- Evaluarea se proiectează eficient pe obiective de evaluare/competenţe derivate prin întocmi-rea unei matrici de evaluare. Pornind de la aceasta se pot construi instrumentele de evaluare cele mai potrivite pentru a evalua obiectivele/competenţele prevăzute în programă.

Matricea de evaluare poate avea următoarea structură:

Obiective de evaluare (O.E.):1. .........

Instrum de evO.E.

Probăscrisă

Probăorală

Probăpractică

Temă pt.acasă

Obs. sist.a elevilor

Investi-gaţia

Autoev.

4. PROIECTUL DE LECŢIE

Proiectul de lecţie descrie amănunţit activitatea profesorului şi a elevilor într-o lecţie. Deoarece studen-ţii practicanţi predau numai ore dispersate proiectul de lecţie va sta la baza proiectării activităţii sale didactice.

Elementele procesului de proiectare a activităţii didactice sunt conţinute în următoarele etape:- identificarea obiectivelor/competenţelor (de ce fac asta?);- alegerea conţinutului (ce fac?);- identificarea resurselor (cu ce fac?);- stabilirea strategiei didactice (cum fac?);

MODEL PROIECT DIDACTIC:Grupa :Profesor:Obiectul:Subiectul: Tipul lecţiei:Scopul lecţiei:Obiective operaţionale:Strategii didactice:

Metode şi procedee de învăţământ:Mijloace de învăţământ:Forme de organizare:

Sistem de evaluare:Forme:Metode:Instrumente:

Evenimentele lecţiei

Ob op. Conţinutulinformational

Activitateaprofesorului

Activitatea elevilor

Strategii didactice Metode Mijloace Forme de

organizare

MODEL PROIECT ACTIVITATI INTEGRATE

Nivel: I

Grupa: mică Categorii / fragmente de activitate

- Educarea limbajului- Activitate practicã

Tema: ”Povestea bradului”Tipul de activitate: consolidare si sistematizare de cunoştinţe şi deprinderi;Forma de realizare: joc;Locul de desfãşurare: sala de grupãScopul activităţii:

Dezvoltarea creativitãţii şi expresivitãţii limbajului( utilizând forme ale comunicãrii verbale, nonverbale şi paraverbale), a capacitãţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurãtor, stimulând curiozitatea pentru investigarea acestuia şi transpunerea experienţei socio-cognitive în ipostaze ale vieţii sociale.

Obiective operaţionale: O1-să redea corect şi expresiv textul poeziei; O2-să memoreze logic conţinutul acesteia; O3-să creeze forme şi modele noi prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic în realizarea decorului; O4-să execute lucrări practice cu materiale din naturã diferite, combinându-le între ele pentru realizarea elementelor de decor (colţul „Eco”); O5-să realizeze o activitate în comun, valorificând prin joc informaţiile nou primite.Metode şi procedee: Studiu de caz, brainstorming-ul, dialogul, jocul, conversaţia euristicã, conversaţia examinatoare, explicaţia, expunerea, exerciţiul verbal, exerciţiul plastic, jocul de rol, negocierea, relatarea, consemnarea evenimentelor în „Jurnalul grupei”, munca independentă;

Material didactic: Reviste, jetoane cu imagini, materiale din naturã, fişe, instrumente de scris, suport rotativ, lipici, carton, hârtie glaceé, pânzã, aparaturã audio, Forme de organizare: Frontal, grupuri mici, individual;Material bibliografic:

-M.Ed.C., ”Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V&Integral, Bucuresti, 2005;

-Cucoş, Constantin, „Pedagogie”- Editura Polirom, Colecţia Collegium, Iaşi, 1988- ghid metodologic, Editura V&Integral, Bucuresti, 2001

Durata: o zi

SCENARIUL ACTIVITĂŢII

Copiii vor fi invitaţi în sala de grupã. Acolo sunt întâmpinaţi de un personaj-surpriză „Zâna Pădurii”, care le va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Ea cere ajutorul în realizarea unui „colţ de pădure-Eco”în sala de grupă, pentru a constitui un exemplu de comportare ecologică. Are loc întâlnirea de grup.

Copiii grupei propun soluţii pentru a o ajuta: sã planteze copãceii, sã confecţioneze elemente pentru realizarea colţului de pădure, sã interpreteze diferite roluri, şi sã realizeze tablouri cu „pãdurea minunatã” din visele lor, etc.

Se negociazã soluţia cea mai bunã. Copiii vor deveni prietenii „Zânei Pãdurii”.Între „Zâna Pãdurii” şi copii va avea loc un dialog pe tema distrugerii şi ocrotirii

pãdurii.Pentru a o ajuta în realizarea colţului „Eco”, copiii vor avea nevoie de reamenajarea

decorului existent. Educatoarea invitã copiii sã–şi aleagã zonele unde vor lucra.Dupã ce au terminat, îşi vor asuma rolul de „pădurar”, vor transporta puieţii de brad în

pădure.La final, împreună cu Zâna Pădurii se vor bucura, jucându-se în colţul creat.

Evenimentul didactic

Conţinutul ştiinţificStrategii didactice

Evaluare(instrumente şi indicatori)

Resursematerial

e

Metode şiprocedee

Captarea atenţiei

Se va realiza prin apariţia sub formã de surprizã a „Zânei Pãdurii”, care va prezenta la calculator imagini cu aspecte privind distrugerea pădurii. Copiii propun mai multe soluţii pentru a o ajuta. Se poartã o discuţie pe tema importanţei şi ocrotirii pãdurii şi se gãseşte soluţia optimã pentru a o ajuta pe zânã.

recuzitã pentru zânã

studiul de caz

dialogul negocierea

brainstorming-ul

conversaţia de verificare

Enunţarea temei şi a

obiectivelor operaţionale

Se va realiza în mod direct, specificându-se faptul cã, se vor desfãşura mai multe activitãţi, pentru a veni în ajutorul zânei.

expunerea

Prezentarea noului

continut si dirijarea invăţării

Se vor prezenta succesiv Sectoarele cu toate materialele pregãtite pentru realizarea colţului „Eco”.

Se sugereazã copiilor sã-şi aleagã locul de joacã preferat, având grijã sã-şi orienteze atenţia şi cãtre celelalte zone,

Se supravegheazã din exterior lucrul copiilor la cele patru sectoare:

Ştiinţã – a) activitate practică –„Un brăduţ pentru sănătatea noastră”

b)„Curiozitãţi din împãrãţia coniferelor”- citire de imagini

Artã - Confecţie „Bradul, prietenul meu ” Construcţii - „Lădiţe pentru transportul brazilor”

Bibliotecă - vor memora poezia „Bradul” de N.Nasta.

Se va urmãri redarea corectã

Reviste, cãrţi cu imagini

sugestive, lipici,carton,hârtie

glaceé, pânzã,

dialogulnegociereaconversaţia euristicã,

conversaţia examinatoare,

explicaţia

exerciţiul practic

munca independentã

Observare directã

Capacitatea de

relaţionare şi comunicare

în joc

Joc: „Continuã

tu”

şi expresivã a textului poeziei, precum şi capacitatea fiecãrui copil de a înţelege mesajul poetic transmis, utilizând forme ale limbajului verbal şi nonverbal.

După ce au terminat, copiii constructori vor încărca brazii confecţionaţi de la celelalte sectoare, care vor fi transportaţi în pădure.

Zâna invitã copiii să amenajeze un colţ „Eco”, care va fi şi colţul expoziţiei.

expunerea,exerciţiul

verbal

Obţinerea performanţei şi asigurarea conexiunii

În cadrul colţului „Eco” realizat, se vor desfãşura şi jocurile distractive: Primul la brăduleţ, Pantonima. Se va urmãri comportamentul fiecãrui copil în funcţie de rolul ales, precum şi interrelaţionarea şi comunicarea dintre copii, corectitudinea comportamentelor aplicate în joc.

elemente de decor

joculCapacitatea de a utiliza

formele limbajului dialogat şi monologat

în desfãşurarea

jocurilor

Evaluarea performanţelo

r

Se va realiza cu ajutorul „Zânei Pãdurii” şi a copiilor. conversaţia Autoevaluar

e

ORARUL PRACTICII PEDAGOGICE

ORA LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI OBS.

8-9

9-10

10-11

11-12

12-13

EVIDENŢA FRECVENŢEI STUDENTULUI LA PRACTICA PEDAGOGICĂ

Nr. crt. Data Grupa Numele stud/prof asist. Subiectul lecţiei asist. Semnăt.prof.1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.

PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR/ LECŢIILOR

Activitatea/ Lectia nr. 1 Activitatea/ Lectia nr. 2 Activitatea/ Lectia nr.3Data/Ora

Subiectul Grupa Data/Ora Subiectul Grupa Data/Ora Subiectul Grupa

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2010- 2011

Obligaţiile studenţilor:

1. Participarea la toate activităţile desfăşurate în perioada de practică

pedagogică. O prezenţă de mai puţin de 80% la activităţile din programul de

practică atrage după sine neîncheierea situaţiei la practică pedagogică;

2. Predarea a trei activităţi ;

Fiecare proiect va fi examinat de către profesorul-mentor şi coordonhator înainte

de susţinerea lecţiei. Studentul va fi obligat să respecte indicaţiile şi corecţiile făcute de

către aceştia. Proiectele se semnează de către profesorul mentor, apoi de către profesorul

coordonator. Temele pentru activităţi se iau cu două săptămâni înainte, iar cu o

săptămână înainte se semnează ( mentor, coordonator).Materialele necesare susţinerii

activităţilor trebuie prezentate în momentul semnării proiectului.

3. Completarea fişelor de asistenţă (8)

4. Participarea activă la toate analizele activităţilor predate şi la autoanaliză;

5. Completarea portofoliului de practică pedagogică cu toate documentele

solicitate. Portofoliul de practică aparţine şi va rămâne studentului, dar este

evaluat de către profesorul coordonator la sfârşitul perioadei de practică.

6. Respectarea normelor de conduită solicitate de către profesorul coordonator şi

mentor, respectiv de către conducerea grădiniţei.

Vă rugăm:

- Să vă purtaţi politicos în orice împrejurare!

-Să adoptaţi o atitudine profesională!

- Să încercaţi să întelegeţi viaţa grădiniţei şi să contribuiţi la aceasta într-un mod

pozitiv!

- Nu uitaţi să vă prezentaţi ori de câte ori este nevoie de implicarea

dumneavoastră!

- Adoptaţi o ţinută decentă, corespunzătoare statutului profesional!

SUCCES IN ACTIVITATE! RESPONSABIL PRACTICA: prof.gr.I CRISTINA CATALANO

Prima şi cea mai importantă etapă în trecerea de la statutul de amator la aceea de profesionist este perioada practicii pedagogice din studenţie. Este un prim contact cu colective de elevi şi un prim prilej de a trece de la teorie la practică. În această fază sunt recomandate lecţiile asistate şi discutate în grupul de studenţi repartizaţi în aceeaşi instituţie şcolară. Repetiţia cu public, constituit de colegi “porniţi să pună întrebări şi să facă observaţii critice”, poate scuti pe debutant de neplăcutele situaţii care pot interveni într-o situaţie didactică “reală”.    Activităţile didactice din timpul practicii pedagogice şi cele din primul an de activitate par să constituie o singură fază a evoluţiei pe parcursul căreia începătorii realizează trei sarcini de bază:- dobândesc cunoştinţe despre elevi; - folosesc aceste cunoştinţe pentru a-şi modifica şi reconstrui imaginile personale despre sine ca profesori; - îşi formează priceperi procedurale standard care includ managementul clasei şi timpului.

MODEL PROIECT DIDACTIC:Grupa :Nivel:

Educatoare:Obiectul:Subiectul: Tipul lecţiei:Scopul lecţiei:Obiective operaţionale:Strategii didactice:

Metode şi procedee de învăţământ:Mijloace de învăţământ:Forme de organizare:

Sistem de evaluare:Forme:Metode:Instrumente:

Evenimentele lecţiei

Ob op. Conţinutulinformational

Activitateapropunătoarei

Activitatea preşcolarilor

Strategii didactice Metode Mijloace Forme de

organizare

MODEL PROIECT DIDACTIC:Grupa :Nivel:Educatoare:Obiectul:Subiectul: Tipul lecţiei:Scopul lecţiei:Obiective operaţionale:Strategii didactice:

Metode şi procedee de învăţământ:Mijloace de învăţământ:Forme de organizare:

Sistem de evaluare:Forme:Metode:Instrumente:

Evenimentele lecţiei

Ob op. Conţinutulinformational

Activitateapropunătoarei

Activitatea preşcolarilor

Strategii didactice Metode Mijloace Forme de

organizare