GOSPODARIREA APELOR

Cursul nr. 1

MODUL DE EXAMINARE

Partea 1 (cursurile 1-7): 4 p (nota>=5)

Partea 2 (cursurile 8-14): 4p (nota>=5)

Aplicatii practice: 2 p (nota>=5) – obl.

Prezenta activa: max. 1 p

BIBLIOGRAFIE

- Notite de curs

- R.Drobot – Bazele gospodaririi apelor ICB 1983

- C. Parvulescu – Economia Apelor ICB 1977

- R.Drobot, P. Serban – Aplicatii de Hidrologie si Gospodarirea Apelor, Ed HGA, 1999

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Apa:

Potential pozitiv

- Element indispensabil vietii (factor de mediu)

- Resursa naturala si materie prima

Potential negativ:

- Viituri

- Eroziune

- seceta

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Gospodarirea Apelor are ca obiect studiul masurilor si lucrarilor pentru:

- Satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor

- Prevenirea, protectia si diminuarea efectelor daunatoare ale apelor

- Protectia calitativa si cantitativa a resurselor de apa

Componente ale activitatii:

Gospodarirea Apelor:

- Cantitativa

- Calitativa

Gospodarirea Apelor:

- De suprafata

- Subterane

OBIECTUL GOSPODARIRII APELOR

Gospodarirea Apelor nu poate fi separata de utilizarea terenului, precum si de influentele sociale si

de mediu pe care le exercita

Abordare recenta: GOSPODARIREA INTEGRATA

PROBLEMATICA APEI IN LUME

• Politica mondială în domeniul apei a fost stabilită în Agenda 21, capitolul 18 - dedicat apei

dulci, adoptată de Conferinţa Mondială Pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro 1992.

• Adunarea Generală a O.N.U. în cea de a 108-a reuniune, din 28.06.2010, a adoptat o

rezoluţie prin care recunoaşte că accesul la apă potabilă şi canalizare este un drept al omului.

Această rezoluţie este rezultatul a 18 ani de eforturi susţinute.

Acţiuni semnificative întreprinse în ultimii 10 ani:

• Rezoluţia Adunării Generale O.N.U. care a declarat perioada 2005 - 2015, deceniul

internaţional de acţiune în problema apei

• Summit-ul Naţiunilor Unite din anul 2000 cu privire la noul mileniu care a elaborat obiectivele

de dezvoltare ale Mileniului;

• Carta de la Zaragoza – 2008, intitulată O nouă viziune asupra apei;

• Raportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.) intitulat Apa, între putere

şi sărăcie;

• Forumul Mondial ale Apei care se desfăşoară din trei în trei ani; ultimul forum s-a desfăşurat

în anul 2009 la Istanbul sub motto-ul Bridgis diverses for water, şi a avut ca obiectiv să facă

din problema apei o prioritate politică şi economică. Un alt aspect remarcabil discutat la

acest forum a fost conceptul de diplomaţie a apei

• Rezoluţia Parlamentului European din 12.03.2009. În această rezoluţie se scot în evidenţă

principalele probleme ale apei şi a accesului la o sursă de apă, printre care:

- lipsa apei şi a canalizării provoacă peste 8 mil de decese/an;

- mai mult de un miliard de persoane nu au acces comod şi la un preţ acceptabil la apa potabilă;

- mai mult de 2,5 miliarde de persoane nu dispun de nici un mijloc de canalizare;

- 2,8 miliarde de persoane trăiesc în regiuni afectate de stres-ul hidric; această cifră va creste la 3.9

miliarde până în anul 2030;

- populaţiile sărace sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice şi decese umane, cele mai puţin

capabile de a se adapta la acestea;

- industria agroalimentară multinaţională reprezintă cel mai mare utilizator mondial de apă

dulce (70% din prelevările naturale);

- supraexploatarea resurselor de apă a condus la agravarea şi la extinderea procesului de

contaminare a apelor şi de degradare generalizată a mediului, care a condus la multiplicarea

fenomenelor de secetă

Principalele blocaje în calea unei gestionări eficiente a apei sunt:

- slaba prioritate politică şi financiară acordată apei,

- gestionarea deficientă,

- insuficienţa cadrului juridic,

- lipsa de transparenţă şi negocierea în atribuirea contractelor,

- corupţia

- lipsa dezbaterilor cu privire la nivelul tarifelor;

CARACTERISTICI NATURALE ALE RESURSELOR DE APA

1. Caracter limitat al resurselor de apa

- Rauri interioare: 40 mld m3/an

- Ape subterane: 9 mld m3/an

- Dunare: 85 mld m3/an

2a. Distributie neuniforma in timp

Resursele de apă ale râurilor României sunt neuniform distribuite în timp, având mari variaţii

sezoniere.

La nivel de ţară, în sezonul de primăvară se produce 39,7% din totalul scurgerii anuale, în timp ce în

sezonul de toamnă, cel mai secetos sezon din România, scurgerea nu reprezintă decât 14,2% din cea

anuală,

In sezonul de vară scurgerea atinge 26,7% din cea anuală, iar in sezonul de iarnă se scurge 19,4% din

stocul mediu multianual.

2b. Distributie neuniforma in spatiu

Resursele de apă ale României sunt neuniform distribuite în spaţiu. Cele mai bogate în resurse de apă

sunt în bazinele cu suprafeţe relativ mici dar cu altitudini mari: Nera – Cerna şi Tisa superioară,

urmate de Jiu, Someş şi Olt. Cele mai sărace în resurse de apă sunt bazinele Dunării şi Litoralului;

- Zone montane (21% din teritoriu) furnizeaza 66% din stocul mediu multianual

- Campii si zone joase (48% din suprafata) furnizeaza doar 10% din volumul mediu scurs

3. Posibilitati limitate de transport

4. Factor de decizie in amplasarea si dimensionarea obiectivelor social-economice

5. Caracterul refolosibil al resurselor de apa

6. Influenta exercitata de activitatile umane asupra regimului cantitativ si calitativ al apelor

7. Importanta componenta a echilibrului ecologic

MASURI SI LUCRARI DE GOSPODARIRE A APELOR

1. Cunoasterea regimului hidrologic

2. Elaborarea planurilor de amenajare

3. Coordonarea si controlul realizarii lucrarilor de gospodarire a apelor

4. Exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor

5. Emiterea de avize, acorduri si autorizatii

6. intocmirea cadastrului apelor

7. elaborarea si urmarirea aplicarii planurilor de folosire a resurselor de apa, managementul

riscului la inundatii, protectia calitatii apelor

Cele mai importante lucrari de gospodarirea apelor sunt: lacuri de acumulare, indiguiri,

derivatii de ape mari si amenajari de versanti.

Lucrarile de gospodarire a apelor se executa pe cursurile de apa in vederea redistribuirii lor in

spatiu si in timp, astfel incat sa se realizeze cele 3 mari obiective de gospodarire a apelor

Folosinta de apa: orice unitate cu caracter social sau economic care utilizeaza apa.

Principalele folosinte: centrele populate, unitatile industriale, agricultura irigata, zootehnia,

piscicultura hidroenergetica, transportul pe apa si agrementul.

ORGANIZAREA SISTEMULUI APELOR IN ROMANIA:

Ministerul Mediului

Administratia Nationala Apele Romane

- Administratii Bazinale (Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Ialomita-

Buzau, Siret, Prut, Dobrogea-Litoral

- Fiecare Aba are Sisteme de Gospodarire a Apelor si Sisteme Hidrotehnice Independente

Administraţia Naţională Apele Române are în administrare:

- 78.905 km cursuri de apă;

- 295,6 mii ha suprafaţă de teren cu ape;

- 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde mc, din care 114 lacuri cu acumulare

nepermanentă;

- 7100 km diguri pentru apărarea localităţilor şi terenurilor agricole;

- 6600 km regularizări de râuri şi 1320 km apărări şi consolidări de maluri;

- 157 canale de aducţiune cu o lungime de 1100 km;

- 59 staţii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 mc/s;

- 49 prize de apă şi noduri hidrotehnice cu un debit total instalat de 249 mc/s;

- 178 alte lucrări hidrotehnice;

- 122 lacuri naturale;