VESNAGOLDSVORTHY

MRRELEGORSKY

Traducere din englezi si note deIOANAAVADANI

H UITIAN I TA S

{i ctil'tL*.

A fost genul de afacere cu care te intilnegti o dati-nviagi. Asta daci ai noroc.

Mai intii a fost un an de petreceri glorioase: un an

neafteptat, nemeritat, cum nu mai triisem vrendati.

Apoi totul s-a shrgit, iar eu a trebuit si revin la starea

mea dinainte, la o alti limbi;i un alt loc. Gorsky mi-a

schimbat viaga.

lin minte prima lui viziti la magazin. Nu aveai cum

sil treci cu vederea, chiar intr-un orat ca londra, cu mili-

oane de oarneni care Ein cu tot dinadinsul si-gi atragi

aten,tia. Merg pe strizi cu pa;i extravaganEi, ca 9i cum ar

juca in propriul lor clip de pe YouTube. El era remarcabil

prin linigte su{in, pregios, riminind cumva nernigcat chiar

gi atunci cind mergea, mereu cu volumul dat la minim.

Chipul lui melancolic avea ceva cabalin gi aristocratic;

iar costumul lui din worstedt, frcut pe comandi, era atat

de evident englezesc, incit, la inceput, mi-am zis ci nu

poate fi decit prusac.

1. Stoft fini de lini.

O grimadi de Deutsche pringi tragi pe linie moartimiguni prin magazinele de arti;i antichitl,ti din pirgileastea ale cartierelor Knightsbridge gi Chelsea. Adeseoriacefti von Asa si von Pe Dincolo se arunci. dincolo de sla-bele lor puteri financiare cind vine vorba de croitori. Darel avea miliarde, mai multe decit ar putea cineva cheltui,lasi cit ar aveanevoie, intr-o viagi d. om. Se imbrica po_trivit averii sale, dar trebuia si fii atent ca si bagi de sea_mi. Banii lui nu strigau. $opteau doar in fo;netul celuimai alb bumbac egiptean, al cagmirului cel mai fin si alcelei mai moi piei de vigel, ca gi in dciitul celui mai ire_cis mecanism de ceas din platini ftcut vreodati de minide om. Avea atAtea costume Savile Row, mai mult sau maipu,tin identice, ci imi imaginez ci erau de unici folosin,ti,ca batistele de hirtie: nu cred ci se incurca cu trimisur Iacurigitorie. $i, de;i mi-am peffecut jumitate din viatiprivind afari prin geamul libririei, incercd.nd si ghicesclocul nagterii oricirui treciror ocazional, Rusia nici numi-a rrecut prin cap. Nu neapirar penrru ci. blondul siuhiperborean nu se prea potrivea cu mlagtinile inghetateale estuarului Nevei. Ceva mai degrabi inefabil in tri_siturile chipului si.u m-a frcut si mi gindesc la vechiulKonigsberg. Subgire gi glefuit ,, o rui.inalti de cristal,crr ochii alba;tri o idee prea apropiagi de nasul lung gidrept, chipul siu il frcea si pari mai inalt decAr erJhreditate gi parci dintr-o alti epoci - cel mai bun prietenal lui Ernst Jtinger, baltul ri.ti.citor sau amicul d. .or.r_pondengi neamt al lui Byron, pictat din spate de CasparFriedrich, intorcAndu-se lent citre privitor, pitruns deo ingelegere profundi a mirii inghegare Ia care privisepnni in urmi cu o clipi.

l0

Rugii pireau mai duri, mai solizi gi mai grosolani, chiar

gi atunci cind erau, frri putere de tigadi, chipegi. Nu mirefer, desigur, la rugi in generd, ci la rqii din aceste ci-teva cartiere mai avute ale Londrei, acea autoselectati co-

leqie de birba,ti din generaf acare,in Vest, s-ar fi chemat

bahy-boomers. in Rusia, viaEa lor parcursese un ciclu com-

plet. Crescuseri in apartamente la comun, frcuserimilioane din gigei, gaze sau misma;uri sofisticate, le chel-

tuiseri pe case, cai, curve gi, din cind in cind, ucigagi pliltigi gi reveniseri, in cele din urmi, si joace cir,ti impreunS.,

aga cum ftcuseri gi in asprele vremi ale comunismului,numai ci acum erau lnconjuragi de detagamente de gilrzide corp. Ar fi trebuit si imi dau seama;i ci e evreu. Dar,la urma urmei, evreitatea lui conta pentru el gi NataliaSummerscale mai mult decit conta pentru mine. Ei erau

rqi. Eu nu.

Eu vin dintr-o naEie mici si insignifianti, dintr-uncolE insignifiant al Europei gi mi bucur ci lucrurile stau

a;a. Pentru povestea de faEi, nafonalitatea mea conteaz|numai prin ce nu este, eu nefiind nici rus, nici englez, gi

doar pentru ci, dupi ce s-a intAmplat ce s-a intimplat,a fost singurul lucru care a supravieguit in legendele de

sub fotografiile cu granulatie mare care ne reprezentau

mai intii impreuni, pe mine cu el, apoi doar pe mine,

ca gi cum ar fi fost trisitura mea definitorie, in ciuda fap-

tului ci este ultimul lucru la care mi gAndesc cind vine

vorba si mi descriu. M-ai putea crede un scaiete riticitor,o specie care se desprinde din ridicini de indati ce ajunge

la maturitate. Statutul de exilat nu era cu totul neplicut.il desesem cu buni gtiinEi.

11

Toate acele luni Ia Londra imi par acum reci ca unnoiembrie. Amintirile mele sunt vii, dar rcfuz.i.si cadila pace cu calendarul. Anglia nu mi-a oferit nici un ano-timp in care memoria si mi se ancoreze. Rarele izbuc_niri de senin puteau Ia fel de bine veni de Ia Constablesau Turner: mergi la muzeu ca si scapi de burni,ti. Aplouat tot timpul gi singurele schimbiri ale vremii eraucdnd ploaia se transforma in zloati. O dati sau de douiori, in drum spre munci, mi-am ridicat ochii spre noriicare atarnau peste gridinile mustind de api gi am ziritin trecere un glob palid dincolo de ei; un soare timpuriusau o luni tirzie, nimeni n-ar fi putut spune, plutind inaer, ca promisiunea unui escroc. Chiar gi miezul primi_verii pirea ci este inceputul iernii viitoare, sau aga se glu_mea. Pe tot parcursul acelui an ftri anotimpuri, oameniiintrau in magazin, memurau, ziceau ceva despre vreme,apoi priveau coroarele cirgilor de pe rafturi pini se in-cilzeau sau zireau un tidu pe care il voiau, cercetau volu-mul gi i;i luau notife, ca siJ comande online. Dqi numaichiria costa opt mii de lire pe luni, Iibriria Fynch,s ar 6putut fi un soi de magazin de prezentare pentru come4ulcu ci4i de pe Internet. Doar ci.teva suflete cumpirau citeceva, din vinovigie, inainte de a iegi iar in ploaie - o carrepogtdi sau, daci se simEeau in bani, unul dintre volumeleacelea sub,tirele de poezie publicate in atit de pu;ine exem-plare, incit magazinele online nu se sinchiseau si oferevreo reducere. Chiar gi cu astfel de cumpiritori sporadici,vinzirile crefreau dupi ce iarna lua, zice-se, sfrrgit, dardoar pugin de tot, doar comparativ cu vinzirile noastresezoniere, care gi acelea erau, ca si spunem adevirul, de_partede afigrozave.

t2

Fynch's nu e genul acela de libririe unde oamenii vin

si i;i cumpere cirgi de citit la plaji - asta daci nu cumva

plaja e privati. $i este cu certitudine departe de calea bi-tuti - arareori acest cligeu verbal a fost mai adevirat -,pitulati intr-o stradi taterdi pe c:ue nu mai existi nici

un alt magerzin gi pe care arareori se abate cineva. Doar

cineva care nu vrea si vindi nimic ar ingropa o libririeintr-un gir de case in Einutul niminui dintre Knights-

bridge gi Chelsea, dominionul decoratorilor de interioare

;i d caselor dichisit mobilate, in care numirul albumelor

de fotografii il depa;egte pe cel d celorlalte cirgi in raPoft

de trei la unu. Acestea sunt cifre reale, apropo, nu sunt

figuri de stil.Existi insi gi exceptii, ,,vechiul Chelsea". Nu mai pu-

tem vorbi despre un ,,vechi Knightsbridge" decit daci

punem la socoteali primul val de kuweitieni expulzagi

de cei pentru cate, azi,;igeiul este o marft mai pugin

atrigitoare decAt ;erbetul de limiie. Cu toate acestea,

,,vechiul Chelsea", cliengii regulaEi ai lui Christopher

Fynch, sunt englezi pini la izmenele lor M6cS. igi chel-

tuie elegant ultirnele parale rimase din lichiditigile im-

periale, chiar cumpirAnd vreo carte. Nu am o preferinEi

anume pentru,,vechiul" Chelsea faEi de ,,cel nou", uzur-

pat de gentlemeni europeni gi nord-americani, dar sunt

predispus etnic la sentimentalisme fagi de orice grup de

oameni car€ sunt, colecdv, suficient de progti Pentru a

se lisa alungaEi din propria lor gari. Sunt o specie pe cale

de disparigie cei din ,,vechiul Chelsea" gi vor dispirea,

curind, ca gi comenzile lor de biografii ale vicontelui

Allenby sau ale cardinalului Cutirici gi discuEiile lordespre Martin Amis, acest tinerel risqui. Pani gi odraslele

T3

lor preferi si arate ca ,,noii imbogi,ti,ti,,, chiar daci numai au un sfang.

in dimineata in care mi-a cerut si schimbim douivorbe, daci ii permit - dacd. ti permit?!_ l-am vlzutivindu-se dintr-un Bentley argintiu lung sau ceva degenul ista, tipul de masini care are un blindaj suficientpentru a face fagi, unui atac anritanc. Nu m_am asrepratsi se indrepte ci.tre Fynch's. Ezitant si teapin,

" piilri,

firma libririei cu un ochi pe jumitatein.hir, .";i.rl-Ia celilalt ar fi purtat monoclu. Desi cumpirase, probabil,mai mult decAt oricine dtcineva dintre cei pe care ii intil_nisem, presupuneam ci nu se prea indeletnicise cu cum-piratul propriu-zis. L-am privit, inci neconvins ci va intrain magazin, prin fereastra acoperiti de picuri de ploaiein spatele cireia gedeam ore la rAnd, zi de zi,la un birouplin de chitan;e scrise de mAni (,,vechiul Chelsea*se di-dea in vAnt dupi chestii dintr-astea), sub un afis ln carecliengii erau rugali si sprijine libriria independenti dincarrier. Independengi eram, nu-i vorbi. $i ne pricepeam;i la cirgi. in ciuda bramburelii, care lisa impresia J.

"._tivitate febrili, reu$eam si citesc cAteva cir,ti pe zi, chiar9i in zilele asa-zis aglomerate. Nici prin gind nu mi_ar fitrecut ci o si am de-a face cu ,,marile afaceri,,,iar la omulacesta torul - de la modul in care a ieEit din masini, dXndindicagii concise soferului la patru

".. ""r. ii tinea por_tiera, la maniera in care s-a plimbat printre cirgi pinicAnd am terminar o tranzac,tie mirunii gi am schimbatdoui vorbe cu unul dintre cliengii obignuigi ai diminetii,gi la tonul cu care a rostit acel dacd tmi perrnheyi_ totulstriga,,mari afaceri".

14

Clientele diminegii erau mai des doamne in virsticoafate cu migali, purtind coifuri de pir de un alb-vio-

laceu, care se treziseri pe la patru gi jumitate gi care se

delectau citind povegti despre fete bitrine cu educagie

precum personajele Anitei Brooknerl sau ale lui Salley

Vickers2, cu care simpatizau pe de-a-ntregul, chiar dacinu erau ele insele fete bitrine. Numai viduva unui ban-

cher gi-ar fi putut permite si triiasci de una singuri inaceasti parte a oragului, iar unele dintre aceste aprige

bitrlne rimiseseri de nenumdrate ori viduve de pe urma

a numerogi bancheri. Le plicea si vorbeasci cu mine,

si-gi omoare vreo jumitate de ceas inainte de a se duce la

cafeneaua de la ultimul etaj de la PeterJones, unde aveau

si omoare restul diminegii. in ochii lor, faptul ci eram

striin era un avantaj, pentru ci le plicea si-mi explice

manierele englezqti, degi erau, la rindul lor, la fel de

riticite ca gi mine ln Anglia de azi. Erau cele mai bune

cliente ale mele. Niciodati nu cumpirau ciryi online, nupentru ci le-ar fi displicut Internetul, ci pentru ci habar

n-aveau ci un astfel de lucru ar fi micar posibil.

Nu eram tipul de gentleman librar, dqi ftceam efor-

turi si par. M-am strecurat in Marea Britanie la inceputul

anilor'90, un doctor in literatura englez| fugind de ar-

mata obligatorie. Dovadi vie a unei anglofilii platonice

de care m-am molipsit pe cind aveam douizeci de ani,

1. Anita Brookner (1928-2016), scriitoare gi istoric d artei,

laureati a Man Booker Prize pentru romanil. Hotel du Lac (1984)'

in 1990 a fost distinsi cu titlul de Commender of the Order ofthe British Empire (CBE).

2. SalleyVickers (n. 1948), scriitoare gi poeti britanici, autoa-

rea bestsellerului Miss Gama's Angel.

r5

c_a_de un virus ingelitor, teza mea de docrorat despre$Tilliam Hazlitt,

".re n-a dobindit nici un soi de distinc-

gie, era total inudli chiar gi acasi, ca si nu mai vorbimd€ ,,nava amiral UK", unde doctoratele in literaturi en_glezi nu fac nici cit o para chioari, iar Hazlitt esre con_siderat expirat gi totd invechit in moda studiilor post_literare cu tot felul de ism-e si teorii. Arm ajuns la Londraca reFugiat intr-o mare de reFugiagi, o picituri dintr-unval care se ridica in Bdcanii sftsjagi de ia"boi penffu a sesparge de falezele dure dar poroase de Ia Dover. Cei carevorbesc despre generagia pierduti arunci cind se referila Hemingway gi Fitzgerald habar nu au ce inseamnipierdut. Drumul meu de acolo (apartamentul de douicamere al familiei mele, aflat intr-o monsrruozitate declidire din beton de la periferia capitalei, a cirei imaginea inghegat in Polaroidul memoriei mele ca atunci cindpogta;ul a sunat ca si-mi aduci ordinul de recrutare)dtre aici (libriria lui Christopher Fynch din Chelsea,unde am ajuns intr-o dimineagi mizerabili, udi feasci)a presupus ceva minciuni, prima, dar nicidecum gi ultima,fiindci mama mea a declarat ci am fugit deja din gari.Minciuna acqrsra a fost insogiti de refuzul, brutal li repe_tat de trei ori, de parci. ar fi fost in Biblie, de a'semnaorice hirtie in numele meu.

Cine ar fi binuit ci mama avea in ea puterea de a seopune statului? Pirea o frunzi pe care gi cea mai ugoariadiere ar fi putut s-o puni la pimint. iarrd m-a condusla grani,ta ungari, in crucea nop$i urmitoare, nu gda ciera micinati de cancer. Mulgi dinre cei care au rimassi lupte ii-dispreguiesc pe cei ca mine. Ne-au poreclit,,miresele fugare". Mama era un om mai b,r., .a mine.

t6