Aventurile celor trei rusi si trei englezi in Africa Australa celor trei rusi si trei englezi...
9
Jules Verne AVENTURILE CELOR TREI RU$I $I TREI ENGLEZI II{ AFRICAAUSTRAI^{ M Editura W_ Andreas
Transcript of Aventurile celor trei rusi si trei englezi in Africa Australa celor trei rusi si trei englezi...
IIfS GABR,EI YERiTE s-a ndscuf in
'1ft8 i" Fanla.laNanfes. ln adotescenldr,
dgu,r, e',entuii, a plecatde acasd, pen'
lf asse': xmeist pe o navd comerciald,
a b$ r"rs gi lnmls inapoi la pdrinliisdi. in
7,.ldes z lcsl indemnat sd sfudleze Dreptul
Ub. :eea ,e nu era insd pe gustul sdu.
ldrse acoro" a lucrat ca secretar laTeatrul
', ardrt xazia de a lua contact cu lumea
,la a:re;aafi pasiune, astfel cd, in 1850,
ll, a rn* -. €s Vene. La auzul acestei vegti,
Ef a i-c::::;;-r nal sus{tnd financiar pentru
! a !a-s: :i-; sA abpnd un venit din vdn-
;{e :et"- |-eelLra incepea sd-gl spund
)Ecoe:llg *r Pars. studiind geologia, in-
1ffi trut sau runan,,Cinci sdptdmlni
i G *,a r;cd intindere, dar de o realit
fue' .6: g Cocumentar: ,,O dramdt in' */dru istoic). nuvela ,,Martin
arr a#e romane (,O cdldtorie spre' ): m de bghe sub mdri" etc).,
aaffi wi faimd, dar gi bogdlie,
r- trt d are a navigatin jurul Eu-
narte muft in lara sa, in vederea
frftrsrate a Fnnlei).
fid. valurea datoritd imbindrii elementelor
Wi. dewiei etc., toate mergdnd p1nit
di hw$nar - cu informaliicu caracter doc-
rca, mtibuitin mod evidentla progresul
l*a o Catd cu descoperirile gtiinffice ale
bfrHtgn. JulesVeme esfe conslderaf ce/
i Wtt rwnanuluigliin]g'fic de afiicipafie se
pnrii ccns#br municipal), in anul 1905, dupd
ai
Jules Verne
AVENTURILE CELOR
TREI RU$I $I TREI ENGLEZI
II{ AFRICAAUSTRAI^{
MEditura
W_
Andreas
Cuprinspropun, rispunse astronomul
inaceste condi-tii rnembrii co
la Suez ;i in momenhrl, sffingAnd mAna lui Michel
vegnic oricumlfl
1. Pe malqdlefluviului Orange / 52.Wezentinoficiale / 16
, 3. Traqsbordarea / 24 , . .
'' 4. Cflteva cuvinte dbspre.rnetru I 32 '
5. Un targu.sor hotentot / 386. in care incep slse cunoascd, / 467. Obazdde triunghi / 55
8. Al optzecelea meridian / 649. Un haaal / 7010. Un curs rapid de apd / 8411. in care este sdsit Nicolas Paland er / 9012. O stafle pe Sustul lui sirJohn / LOI
,, 13. Cu ajutorul focului / 113 : ,
14. O declaraf,e.de rizboi / 121 ,
151 Un grad mai mult / 12816. Diverse incidente / L3617. Riufdcdtorii degertului / 142lS.Depeftul/tA9 ,, .,
lg.Triangul{iasau moartea / 156 , ,
20. Opt zileptevarful Scorzef / 16l
22. Nicolas Palander se infurie / t7223. Cascadele fluviuluiZambezi / 182
male a Romfiniei
i englezi in Africa austral5 /
RE DE CARTENT
i:r 3;Eii-i{A lucrare nu poate fide-zurii nEcanicA fotocopiat4
lsLii a Editurii .{ndreas Print.
lritruDttitrub
CnpiroluI I
Pe malurile fluviului Orange
a27 febrriarie 1894, doi birbali stiteau in-tinqi la picioarele unei uria,se s5lcii plAn-
gdtoare gidiscutau urmerind cu multiatenlieapele fluviului Orange. Acest fluviu,botezat
Groateriver de olandezi;i Gariep de hotentofi, poate ri-valiracu cele trei artere fluviale ale Africii: Ni1ul, Nigerul;iZambenul. Ca gi ele, are scobituri, bulboane, cascade.
CAflva exploratort,ale c6ror nume sunt cunoscute in unelezone prin care curge fluviul, caThompsron, Alexander,Burchell, au ldudat, rAnd pe rAnd,limpezimea apelor gi
frumusetea malurilor sale.tn acest loc, fluviul Orange apropiindu-se de finufu-
rile muntoase ale ducelui de York oferea ochilor o pri-veligte sublimd. StAnci de netrecut, grdmezi uriage depietre ;i trunchiuri de arbori mineralizafi sub acfiuneatimpului, grote adAnci, p[duri de nepdtruns pe care nule-a atins toporul, tot acest ansamblu mirginit in spate
de munfii Gariepini, formau un peisaj de o incompa-rabili mdrefle. Apele fluviului, strAnse lntr-o albie prea
strAmtI pentru ele gi nemaiavAnd brusc plmAntul sub
ele, se pribuseau de la o indlfime de patru sute de pi-
cioare. tn amontele cascadei, era o fierbere de pAnze li-chide, destrdmate ici gi colo devArfuri de rociinl5nfuitede ramuri verzi. in aval, nu se distingea decAt un turbionde ape tumultoase, incoronate de un nor gros de aburi,
3I
!
!rIr
I
W l. Bucuresti
/11 :t.tt, l dungali de cele qapte culori ale cru
prapastie se ridica un zgomot asunecourile vdii.
Dintre cei doi bdrbafi, pe carcunei explordri ii aduseseri in acerqttrale, unul nu dadea decAt o miot{turale din jur. Acest personaj nepdun exemplar ardtos aI acestei rasec[gesturi rapide, ducAnd o viati mpaduri. Numele de bogiman - cuv&{olandezul Boschjesman - insemnarlor". El denumegte triburile care:dnutul de la nord-vest de ColoniaGde bogimani nu este sedentara Todifluviul Orange gi munlii din est, fildistrugAnd recoltele colonigtilor trucdtre zonele aride din interior, undepietre decAt plante.
Acest bogiman avea weo patnstatur5 lnaltl si se vedea cd avea o mChiar gi in repaos, corpul lui parealugurinla si libertatea migcarilor sabgic, un fel de personaj turnat dufrCiorap-de-Pie1e, eroul preeriilor crmai pulin calm decdtvAnltorul favuse vedea si dupl coloralia trecitmfleliti de rapiditatea bitiilor inimit
Boqimanul nu mai era un sAlbativechi saqua;i. Ndscut dintr-un tafihotentoti, acest metis*, care freml
* Metis - persoand ndscuta din fugi la animale).
.l it i _-'-
rl-::{f
tl1{:
dungafi de cele Sapte culori ale curcubeului. Din acea
prlpastie se ridica un zgomot asurzitor, accentuat $i de
ecourile vdii.Dintre cei doi bdrbafi, pe care desigur aventurile
unei exploriri li aduseserl in aceasti parte aAfricii aus-
trale, unul nu dddea decAt o micl atenfie frumusefli na-
turale din jur. Acestpersonai nepdsitor eraun boqiman,
un exemplar arltos a1 acestei rase curajoase' cu ochii vii,gesturi rapide, ducAnd o viali nomad5, petrecuti inpiduri. Numele de bogiman - cuvAnt englez provenit din
olandezul Boschjesman - insemna chiar,,omul tufiguri-1or". E1 denume.ste triburile care rltdceau colindAnd
linutul de la nord-vest de Colonia Capului. Nici o familiede boqimani nu este sedentar5. Toativiafa riticesc intrefluviul Orange gi munlii din est, furAnd de prin ferme,distrugAnd recoltele colonigtilor trufa,si care i-au impinscdtre zonele aride din interior, unde se gdsesc mai multpietre decAt plante.
Acest bogiman avea vreo patruzeci de ani, era de
staturi inalti pi se vedea ci avea o mare for.ti muscular5'Chiar gi in repaos, corpul lui pdrea in acliune. Precizia,ugurinla gi libertatea migclrilor sale vddeau un om ener-gic, un fel de personaj turnat dupd tiparul celebruluiCiorap-de-Piele, eroul preeriilor canadiene, dar poate
mai pufn calm decAtvAnf,torul favorit al1ui Cooper. Astase vedea gi dupd coloralia trecdtoare a felei sale insu-flef,tn de rapiditatea bitdilor inimii.
Bogimanul nu mai era un sdlbatic, ca cei din rasa Iui,vechi saqwa;i,. Ndscut dintr-un tatd englez ;i o mambhotentot5, acest metis*, care frecventa strlinii, mai mult
* Metis - persoand niscutd din doud rase diferite (valabil
si la animale).
::1._*r"
,l'i, I --',irrf
'i\
cAgtigase decdt pierduse qi vorhea curent limba pirin-teasc5. Costumul lui, jumdtate hotentot, jum[tate euro-pean, se compunea dintr-o cSmagi de flaneld rogie, ocasci gi un pantalon din piele de antilopI, incilfdri dinpielea unui rAs. I-a Seltii atArna un s5.culef care confineaun cufit, o pipd gi tutun. Un fel de cdciulS din piele deoaie ii acoperea capul. O cenfuri dintr-o piele groasd iiincingea talia.I-a incheieturile mAinilor se incoldceaubr5!5ri din fildeg, confeclionate cu o mare dibdcie. Peumeri ii flutura 1Jfi,kross",un fel de manta drapati, croitddin pielea unui tigru, carei cddea pan6la genunchi. UncAine de rasl indigeni dormea IAnSI el. Fuma dintr-opipl de os, cu pufiituri grlbite care demonstrau clarneribdarea ce-l st5pAnea.
- Hai,linigtegtete, Mokum, ii spuse camaradul siu.Egti cel mai nerdbdltor dintre oameni cAnd nu vinezilinfelege, prietene, ci nu putem schimba nimic, asta este.
Cei pe care ii agteptim vor sosi mai deweme sau maitbrziu, m6ine sau poate chiar azit
Camaradul bogimanului era un tAnir de douizeci qi
cinci, doulzeci 9i gase de ani, care nu se asemlna deloccu vAnitorul. Firea lui linigtitd se manifesta in toate acf,u-nile sale. CAt despre originea sa, nimeni n-ar fi govdit s-o
recunoascS. Era englez. Costumul lui, mult prea ,,bur-ghez", ardta cd,nu era obignuit cu deplasdrile. Avea aerulunui funcfionar rdticit intr-un finut sSlbatic gi, firi sd
wei, teai fi uitat si vezi dacd nu purta un creion la ureche, a,sa cum poartd casierii, contabilii gi allii care facparte din marea familie a birocrafilor.
lntr-adevdr, tAnlrul nu era de fel cdldtor, ci un distinssavant, William Emery, astronom atagat 1a Observatorul
din Cape Town, o institufie folositrmultiweme adevlrate servicii $il
Acest savant, poate cam instriijlocul acestei regiuni pustii din.{frlmile de Cape Town, nu reusea dsneascifirea nerdbditoare a tovarft
- Domnule Emery, ii rAspunsglezd, curatd, iatA cd, s-au implinit r
sosit la intAlnirea de la cascada MoOrange. Ori, e mult timp de cind Imenea eveniment, weun membruramand opt zile in acelagi loc! Uitemazi pi cd ne ard picioarele cand s&
- Prietene Mokum, relui astriotagteptim vin tocmai din Anglia $i popt zile de grafie. Trebuie [inut r
caldtoriei, de intArzierile pe care blor cu abur navigarea in susul flwicuvAnt, de miile de greutifi inerenltreprinderi. Ni s-a spus si facem tosare pentru o cdlitorie de explorrrapoi sdvenim s5-l agteptim, la cascalegul meu, colonelul Everest de ICambridge. Iati cascada, suntem cSi agteptim! Ce wei mai mult, vnet
VAndtorul ar fi wut el mai mulmAna lui strAngea cu infrigurare miun excelent Manton, arma de preccu care se putea dobori o pisica sinde 1a o distan!6 de opt, noud sute dbogimanul renunfase la bAta de aloeale compatriotilor sii, spre a folosi r
nse si vorbea curent limba pSrin-
Fmatate hotentot, jumdtate euro-futo cimagi de flanelI rogie, o[n piele de antilopl, inc5llbri dinfi atarna un siculef care conflneam- L-n fel de cdciuli din piele de. O centura dintr-o piele groasd iilreieturile mAinilor se incol5ceauftctionate cu o mare diblcie. PeEs', un fel de manta drapati, croitime.i cidea pani la genunchi. Unf, dormea lange e1. Fuma dink-oni grabite care demonstrau clarE., Mokum, ii spuse camaradul sdu.r dintre oameni cAnd nu vdnezi,rr Frtem schimba nimic, asta este.m Yor sosi mai deweme sau maiBchiar azi!mului era un tanfu de douizeci gi
rde ani, care nu se asemdna delochiStita se manifesta in toate acf,u-rfrinea s4 nimeni n-ar f, goviit s-o
ea Cosfumul lui, mult prea ,,bur-&is.nuit cu deplasdrile. Avea aerulit intr-un linut sllbatic gi, fdrl sIzi daca nu purta un creion la urereierii, contabilii si altii care facie a birocrafllor.ilnu era de fel cdlitor, ci un distinsf, nstronom atagat la Observatorul
din Cape Town, o institufie folositoare care aducea demulti weme adevirate servicii gtiinlei.
Acest savant, poate cam instrdinat de lara sa, in mi-jlocul acestei regiuni pustii din Afoica austral5, la cAteva
mile de Cape Town, nu reugea decAt cu greu sI st6pA-
neasci flrea nerdbditoare a tovarSgului siu.- Domnule Emery, ii rdspunse vdnitorul lntr-o en-
glezi curati, iatd cd s-au implinit opt zile de cAnd amsosit la intAlnirea de la cascada Morgheda de pe fluviulOrange. Ori, e mult timp de cand s-a intAmplat un asemenea eveniment, weun membru al familiei mele sirimAn5 opt zile in acelagi loc! Uitafl c5 noi suntem no-
mazi gi cI ne ard picioarele cAnd stim asffel!
- Prietene Mokum, relud astronomul, cei pe care iiagteptim vin tocmai din Anglia gi putem s5le acorddmopt zile de grafie. Trebuie finut seama de lungimeacaldtoriei, de intArzierile pe care le poate prilejui bdrciilor cu abur navigarea in susul fluviului Orange, intr-uncuvAnt, de miile de greutifi inerente unei asemenea in-treprinderi. Ni s-a spus sd facem toate pregitirile nece'sare pentru o c5litorie de explorare in Africa austral5 qi
apoi sdvenim s6-l agteptdm,la cascada Morgheda, pe co-
legul meu, colonelul Everest de la Observatorul dinCambridse. Iatd cascada, suntem chiar la locul indicat.Sa a-steptim! Ce wei mai mult, wednice bogiman?
VAndtorul ar fi wut el mai mult, fdrd indoialS, cicimAnalui strdngeacu infrigurare mAnerul carabinei sale,
un excelent Manton, armd" de precizie, cu glonf conic,cu care se putea dobori o pisicl sSlbaticd sau o antilopdde la o distanfi de opt, noud sute deyarzi. Se vedea cibogimanul renunfase labifiade aloe gi la sige$le otrdviteale compatriolilor s5i, spre a folosi armele europene.
\m m
- Dar oare nu te-ai inselat, domnule Emery? reluiMokum. Chiar la cascada Morgheda gi la sfArgitul aces-tei luni de ianuarie trebuia sd aibi loc intAlnirea?
- Da, prietene, rdspunse linigtitWilliam Emery,iatd,scrisoarea domnului Airy, directorul Obsrvatorului dinGreenwich, care iti va dovedi cd nu m-am ingelat.
Bogimanul lud scrisoarea care i se intindea. O sucigi risuci, ca cineva pulin obi.snuit cu misterele caligra-fiei. Apoi, o dldu inapoi lui William Emery.
- Mai spune-mi o datA, ii ceru el, ce confine aceast5bucata innegrita.
TAndrul savant, inzestrat cu o rdbdarefitrdmargini,incepu din nou sd povesteascd ceea ce-i mai spusese deweo doudzeci de ori prietenului sdu vAn5tor. in ultimelezile ale anului trecut, \Milliam Emery primise o scrisoarecare ingtiinfa de apropiata sosire a colonelului Everestgi a unei comisii gtiintifice internafionale cu destinatiaAfrica auskal5. Care erau planurile acestei comisii, dece se deplasa ea in extremitatea continentului african?Emery nu ptia, c5ci scrisoarea domnului Airy ticea inlegdturl cu acest subiect. El, urmAnd instrucfiunile pri-mite, se grS.bise sI pregdteasc5 la lattaku, una dintrestafiunile cele mai nordice ale Hotentofiei, cisufe, pro-vizii, intr-tn cuvAnt tot ce era nevoie pentru o caravandde bopimani. Apoi, cunoscAnd reputaflavAnltorului bdgti-nap, Mokum, care-l lnsotise pe Anderson in vAndtorilesale din Africa occidentalS gi pe intreprinz5.torul DavidLMngstone in prima lui c5lItorie de explorare alaculuiNgami gi a clderilor de apd ale Zambezinlui, ii oferi con-ducerea acestei caravane.
Asffel, fu convenit cd bogimanul, care cunogtea foartebine finutul, il va conduce pe William Emery pe malurile
fluviului Orange, la cascada Nlorghanat. Acolo trebuia sI intAlneasci eAceasti comisie se imbarcase pe ftqrinei britanice, ca sd ajungi la gurafrcoasta occidentaid a Africii, la iniltinigi sd urce in susul fluviului pana la rEmery gi Mokum veniseri cu o cin$in vale, cirufd destinati si-i duce lallbagajele 1or, daci acegtia nu prefera,fluviul Orange si afluenEi sii, dupierMorgheda fdcAnd o transbordare det
DupE terminarea povestirii, carre a
pirise bine in mintea bogimanului, ala marginea prdpastiei, in fundul cirdzgomot apele inspumate ale fluviulurm5. Acolo, pe o porliune mai a!-zuxrcursul fluviului in aval de cataracte, fimai multe mile.
Timp de cAteva minute, l
rh6elat, domnule Emery? relu5lrNlorgheda gi la sfArgitul aces-Sa sa aiba loc intAlnirea?Ln" tinistit William Emery, iatlLy, directorul Obsrvatorului dinbedi cE nu m-am ingelat.fmea care i se lntindea. O sucih obisnuit cu misterele caligra-ihi llriili"* Emery.ft ii ceru el, ce confine aceastd
tstrat cu o ribdare tlri margini,Easca ceea cei mai spusese deh&nului siu vAnitor. tn ultimelefdn Emeryprimise o scrisoare
,Ir sosire a colonelului Everesthe internadonale cu destinatiahr planurile acestei comisii, deItuitatea continentului african?
Ernrea domnului Airy ticea inA H. urmand instrucfiunile pri-
f,iteasca la lattaku, una dintrefoe ale Hotentoflei, cdsufe, pro-oe era nevoie penku o caravanlbcana reputaf,a vAndtorului b5gti-
ffise pe Anderson ln vAnXtorilehla si pe intreprinzdtortl Davidlcalatorie de explorare a laculuiipaale Zmnbeziului, ii oferi con-hhtosirn*rt, care cunostea foarteDe pe William Emery pe malurile
fluviului Orange,la cascada Morgheda,la locul desem-nat. Acolo trebuia sI intAlneascl comisia gtiinfific5.Aceastl comisie se imbarcase pe fregataAugusta ama-rinei britanice, ca sd ajung5 la gura fluviului Orange, pe
coasta occidentalS a Africii, la lnilfimea Capului Volpas,
;i sd urce in susul fluviului pAn5la cataractd. WilliamEmery gi Mokum veniserS cu o clrufi pe care o lSsaserd
in vale, cdruli destinatd s5-i duc5la lattaku pe striini gi
bagajele 1or, daci acegtia nu preferau si ajungl acolo pe
fluviul Orange gi afluentii sii, dupd ce ar fi evitat ciderileMorgheda fdcAnd o transbordare de cAteva mile.
Dupd terminarea povestirii, care de data asta se inti-plrise bine in mintea bogimanului, acesta inaintd pAnila marginea prdpastiei, in fundul cireia se precipitau cuzgomot apele inspumate ale fluviului. Astronomul ilurm5. Acolo, pe o porliune mai avansati, se puteavedeacursul fluviului in aval de cataracte, pAn5la o distanfi demai multe mile.
Timp de cAteva minute, Mokum gi camaradul sdu
scrutard suprafafa apelor care igi reclpltau linigtea la unsfert de mfl5 dedesubt. Niciun obiect, vapor sau pirog5,nu le tulbura cursul. Era ora trei. Luna ianuarie cores-pundea lunii iulie din linuturile boreale gi soarele,aproape in vArful paralelei doudzeci gi nou5, incdtzeaaerul pAndla o temperaturl de 150 grade Fahrenheit*la umbr6. Fdrd briza din vest, care o modera pufin,aceastd temperaturd" ar fi fost de nesuportat pentru ori-care altcineva decAt un bosiman. Totuqi, tAnSrul savant,
cu constitulie o slabi, numai oase 9i nervi, nu sufereaprea rnult. Frunzigul des al copacilor aplecali deasupra
* 4G50 grade Celsius.
tu u'
