Globalizarea Ref

8/17/2019 Globalizarea Ref

1/8

Globalizarea vieţii economice. Cauze şi efecte.

Factori precum progresul tehnologic, costurile scăzute de transport şiliberalizarea politicilor comerciale au condus la intensifcarea schimburilorcomerciale şi a circulaţiei ondurilor între ţările lumii. Aceste aspecte auconsecinţe importante asupra uncţionării economiei globale. Fenomenulglobalizării, deşi reprezintă o sursă de mari benefcii şi oportunităţi, implicăaptul că fecare stat trebuie să acă aţă unei concurenţe acerbe, atât dinpartea unor economii cu costuri scăzute, cum sunt cele ale Chinei şi ndiei,

cât şi din partea unor economii ino!atoare, cum este cea a "tatelor #nite.$otiunea de globalizare a început din %&&' să fe olosită pentru a descrie unproces comple(, socio)economic şi cultural, ale cărui principale caracteristicisunt diuziunea globală a instituţiilor şi practicilor democratice,popularizarea şi răspandirea unor modele economice, fnanciare şitehnologice. *otodată, globalizarea uni!ersalizează, implicând ideea deunifcare a societăţilor şi prinaceasta se a+unge la relati!izarea identităţilornaţionale sau comunitare, cele prin care un popor sau o comunitate anume îşi defneşte e(istenţa sa. $u e(istă o defniţie a globalizării într)o ormă

uni!ersal acceptată şi, probabil, nici defniti!ă.oti!ul rezidă în aptul căglobalizarea include o multitudine de procese comple(e cu o dinamică!ariabilă atingând domenii di!erse ale unei societăţii. -a poate f unenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc./rocesul desurmontare al graniţelor apărute de)a lungul istoriei. -a de!ine astelsinonimă cu eroziunea 0dar nu şi cu dispariţia1 su!eranităţii statelor naţionaleşi se înăţişează ca o detaşare2 a economiei de piaţă aţă de normelemorale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi2 ntensifcarea relaţiilorsociale de pretutindeni, prin care locuri a3ate la mare distanţă unele decelelalte a+ung să se interconecteze astel încât e!enimentele dintr )un locsunt marcate de procese care au loc într)un loc de la mulţi 4ilometridepărtare şi !ice!ersa2

5lobalizarea reprezinta procesul de transormare a unui enomen local sauregional într)unulcu conţinut global. /oate f defnit ca un proces de amestecsau de omogenizare prin care populaţia lumii este unifcată , uncţionând caun singur sistem omogen6 5lobalizarea este un proces de interacţionare şi


2/8

integrare al populaţiilor, companiilor şi gu!ernelor dieritelor naţiuni, unproces condus prin tratate, in!estiţii şi acces la inormaţia tehnologică. Acestproces are eecte asupra mediului, culturii, sistemului politic şi economic,asupra dez!oltării şi prosperităţii, asupra dez!oltării şi stării psihice socialedin întreaga lume6 Ca primă dimensiune a globalizării apare omogenizarealumii. 7ierenţierilor dintre unităţileteritoriale le iau locul prin e(pansiune oanumită standardizare, o uniormizare reprezentând o nouăinrastructurăspaţială6 însoţită de mişcări libere de bunuri materiale, ser!icii, capitaluri şiorţă demuncă, la scară regională şi globală. 8umea a de!enit în aspecteleimportante un singur sistem social, ca rezultat al dez!oltăriilegăturilor deinterdependenţă care aectează acum pe fecar e dintre noi. "istemul globalnu este doar un mediu în interiorul căruia se dez!oltă şi e!oluează societăţileparticulare, legăturile sociale,economice şi politice care tra!ersează graniţeledintre state conditionează în mod decisi! soarta celorcare trăiesc în fecare

din ele. *ermenul general olosit pentru a caracteriza aceastăinterdependenţăcrescândă a societăţii umane este acela de globalizare. 7easemenea, alţi termeni care descriu enomene, strategii sau procesecomplementare şiasociaţi globalizării sunt dez!oltarea durabilă şi societateainormaţională şi a cunoaşterii. 9n ceea ce pri!eşte dez!oltarea durabilă,aceasta se reeră la capacitatea unei societăţi de a uncţiona continuu într)un!iitor nedefnit, ără a a+unge la epuizarea resurselor cheie, ea reprezintăadoptarea unor politici şi strategii pe termen lung, de dez!oltare si realizarea unei comunităţi prin luarea în considerare a problemelor economice, demediu şi sociale. "ocietatea inormaţională şi a cunoaşterii reprezintă o nouăeconomie în care procesul de ino!are 0capacitatea de a asimila şi con!erticunoaşterea nouă pentru a crea noi ser!icii şi produse1 de!ine determinant.no!area, în societatea cunoaşterii, urmareştea îmbunatăţi producti!itatea,nu numai producti!ităţile clasice în raport cu munca şi capitalul, cişi producti!ităţile noi în raport cu resursele energetice şi materiale naturale,cu protecţia mediului. "e bazează pe ultimele descoperiri tehnologice,inormatice şi de comunicaţii.

. Cauzele globalizării economice şi formele de manifestare

Cauzele accentuării procesului de globalizare rezidă într-un complex de tendinţe convergente încadrul cărora se conturează cu o pregnanţă deosebită evoluţiile rapide din domeniultehnologiilor, informaţiilor şi telecomunicaţiilor; internaţionalizarea pieţelor financiare şiextinderea cooperării la nivel de corporaţii; expansiunea turismului internaţional;dereglementarea şi liberalizarea în numeroase domenii cum ar fi comerţul cu bunuri materiale,transporturi şi telecomunicaţii. voluţiile spectaculoase în planul dezvoltării tehnologice,în sfera informaţiilor şi telecomunicaţiilor au contribuit printr-o adevărată !revoluţie ainformaţiei", la globalizarea vieţii economice contemporane. #rin însăşi natura lor, noile tehnici


3/8

din sfera largă a comerţului au o dimensiune globală, ele nu respectă graniţele naţionale.$enomenul globalizării se manifestă la toate nivelurile societăţii contemporane.a. Globalizarea şi producţia%eosebit de importante sunt transformările produse de globalizare în materie de producţie.Corporaţia clasică naţională s-a transformat azi în reţea, încorpor&nd într-un produs final o suită

de elemente culese din cele mai îndepărtate surse. 'arca de fabricaţie răm&ne neschimbată dinmotive de prestigiu al calităţii, dar !made in" dispare, pentru că piesele se produc înainte deasamblare în zeci de locuri aparţin&nd reţelei globale. #ieţele tind să se globalizeze datorităfaptului că pieţele interne nu mai pot susţine costurile cresc&nde ale cercetării-dezvoltării şi niciciclurile tot mai scurte ale produselor sub aspect tehnologic. (ntr-o măsură tot mai accentuată,marile corporaţii îşi extind sfera de acţiune în afara graniţelor naţionale, recurg&nd lamanagementul transnaţional în domeniile inovaţiei, producţiei şi desfacerii. ) adevărată reţea de!alianţe strategice", cum ar fi fuzionări de firme, crearea de societăţi mixte, acorduri decesionare reciprocă de licenţe, dezvoltarea în comun de noi produse, desfacerea în comun a produselor permit corporaţiilor să împartă riscul inerent dezvoltării produselor destinate pieţelor internaţionale şi să împartă beneficiile de pe urma expansiunii investiţiilor de portofoliu realizate

pe seama acestor produse. ) dată cu globalizarea pieţelor, produsele devin tot mai globalizate.*n produs finit reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor !input-uri" materiale şi serviciiale căror surse de provenienţă sunt tot mai diversificate, fiind localizate în cele mai diferitecolţuri ale lumii. (ncă de la mi+locul anilor , rezultatele unor cercetări efectuate cu privire ladimensiunea globalizării producţiei industriei prelucrătoare indicau un stadiu avansat deglobalizare în industria automobilelor, a bunurilor electronice de larg consum, în industria textilăşi a confecţiilor.b. Globalizarea pieţei financiarelobalizarea pieţei financiare constituie un alt indiciu clar că economiile diferitelor ţăriavansează spre un sistem global tot mai puternic integrat, /ran+amentele monetare postbelice dela 0retton 1oods, constituirea $ondului 'onetar 2nternaţional şi a 0ăncii 'ondiale au constituit

un sistem financiar internaţional mai stabil şi mai integrat, pornind de la ideea de bază cămişcările de capital instabile împiedică dezvoltarea comerţului internaţional şi poate conduce lacrize ample. /ceastă idee centrală si-a pierdut din operaţionalitate, dar nu şi din importanţă, pemăsură ce ţările dezvoltate au recurs la liberalizarea capitalurilor, pe fondul liberalizării pieţei dinanii 3, a creşterii economice din ultimele decenii, a progresului tehnologic, care, la r&ndul lor au stimulat inovaţiile financiare conduc&nd la apariţia instrumentelor financiare derivate.Creşterea competiţiei pe pieţele financiare internaţionale forţează marile instituţii financiare să selanseze în operaţiuni de mare anvergură în +urul lumii, sfid&nd graniţele naţionale şi fusurileorare şi înglob&nd în ofertele lor o varietate tot mai mare de servicii financiare.c. Globalizarea şi comerţul internaţional/nii de av&nt din 456-4576 au condus la creşterea volumului comerţului mondial cu 68, întimp ce produsul global s-a mărit cu 998. 'arele impuls a venit din partea unei organizaţiiguvernamentale, din familia :aţiunilor *nite, care a purtat numele / p&nă la transformareasa în )'C. ficienţa ei discretă şi tenace măreşte încrederea în posibilitatea unei instituţiivalabile de guvernare globală. (n bilanţul de 6 de ani ai / apare şi următoarea realizare<tarifele medii sunt o zecime din ceea ce au fost la crearea sa. %e la produse industriale s-a trecutla servicii şi protecţia proprietăţii intelectuale, care nu se aflau înainte pe agendă. /cum preocupările se extind la sectorul telecomunicaţiilor, finanţelor şi tehnologiei informaţionale.Comerţul cu servicii creşte mai repede dec&t cel cu bunuri. /gricultura şi comerţul sunt teme


4/8

noi, devenite centrul dezbaterilor internaţionale. :oua organizaţie mondială de comerţ s-aafirmat de la început printr-o mai mare capacitate de a arbitra disputele de comerţ.(n timp ce seconturează o largă convergenţă de opinii în r&ndul analiştilor scenei relaţiilor economiceinternaţionale contemporane, atunci c&nd califică mutaţiile intervenite în structura comerţuluiinternaţional drept consecinţe ale ad&ncirii procesului de globalizare a economiei contemporane,

părerile se diferenţiază sensibil atunci c&nd sunt apreciate tendinţele de amplificare a abordărilor regionale şi bilaterale din spaţiul relaţiilor economice internaţionale.=chimbările care au alterat semnificativ natura şi rolul comerţului internaţional, în special, şirelaţiile economice globale, în general, au fost alimentate de două tendinţe gemene, aparentdivergente, dar av&ndu-şi originea în acelaşi proces de internaţionalizare a producţiei< ad&ncireaintegrării regionale a sistemelor de producţie, concomitent cu accentuarea procesului deglobalizare.. Consecintele si efectele globalizarii

#entru a intelege si descrie globalizarea, nu este suficient sa ne concentram asupra primelor motoare si fenomene care au determinat-o. >a fel de importante sunt si consecintele si efectele pe

care le produce.

Consecintele decurg din faptul ca indatoririle traditionale ale statului sunt indeplinite in mai micamasura. /sta, datorita, partial, faptului ca statele, actionand in concordanta cu ideologia neo-liberala si adaptandu-se globalizarii s-au transformat din ?pazitori ai bunului national public? in?pazitori neo-liberali ai capitalului privat international?, in functie de functionarea unui sistem de piata libera mondiala. #e de alta parte, pentru ca procesul de globalizare a capatat forta proprie,statele devin, in mod obiectiv, mai putin puternice, mai putin capabile sa indeplineascaindatoririle ?sociale? traditionale, cum ar fi redistribuirea bunastarii si prote+area mediuluiincon+urator. 'ai mult, ele devin mai putin capabile sa indeplineasca indatoriri necesare

capitalului international< asigurarea drepturilor proprietatii, asigurarea ordinii sociale, luptacontra criminalitatii, asigurarea pacii etc.

/utoritatea statului este legata de apartenenta la un anumit teritoriu. 2n cazul globalizarii,granitele devin permeabile, din ce in ce mai multe procese au, in prezent, un caracter transfrontalier, unele nici macar nu pot fi localizate @deoarece provin din ?realitatea virtuala?A.

=tatelor le este greu, daca nu imposibil sa reglementeze aceste procese care au, uneori, chiar efecte ingri+oratoare asupra economiei, societatii siBsau politicii nationale.

%upa cum se va vedea, statele isi recastiga o parte din capacitatea de guvernare prin afirmareaautoritatii la un nivel superior, in institutii politice regionale si in organizatiiinterguvernamentale. otusi, putem afirma ca este in scadere capacitatea si vointa de a guverna.

/cest lucru reprezinta o amenintare pentru calitatea vietii intr-o lume globalizata, deoarece ducela patru ?deficite de guvernare? ma+ore< social, democratic, ecologic si de securitate.


5/8

a. Defcitul social

xista un deficit social, sub doua aspecte. 'ai intai, globalizarea invita statele sa creeze

?avanta+e nationale comparative? cu alte state, care favorizeaza companiile transnationale siinvestitorii. incercand sa creeze un climat economic national competitiv, statele risca sa setrezeasca implicate ?intr-o cursa spre abis?. =e renunta la masurile de protectie sociala; semicsoreaza taxele pe capital, pe venituri si pe profitul usor transferabil in alta zona geografica; semicsoreaza alocatiile pentru cei nevoiasi si astfel creste discrepanta dintre saraci si bogati in tararespectiva.%e asemenea, globalizarea mai ridica si problema ?echitatii internationale?. xista o relatieintrinseca intre spatiul economic si spatiul social referitoare la aspectele de redistribuire. )economie de piata organizata provoaca probleme sociale in ceea ce priveste redistribuirea produsului intern brut, intelegand prin aceasta ca se cere o anumita echitate in distribuireaacestuia. /cum, cand spatiul economic se globalizeaza, chestiunea sociala se globalizeaza si ea./stfel, globalizarea invita la largirea @teritorial vorbindA problemelor de redistribuire dar, inacelasi timp, globalizarea slabeste potentialul pentru redistribuire din cauza primatului pieteiasupra statului.

) alta problema sociala este dificultatea de a crea sufciente locuri de munca. a are doi factorideterminanti. 'ai intai, din cauza inovatiilor tehnologice se schimba structura pietei muncii<locurile de munca slab platite pentru forta de munca necalificata sunt tot mai putine, dar crestenumarul locurilor de munca prost platite pentru cei cu o educatie mai solida. Cei fara studii de

specialitate sunt exclusi. /cest lucru provoaca o neconcordanta intre forta de munca existenta silocurile de munca oferite. in acelasi timp, din cauza globalizarii, forta de munca venita din tarimai putin dezvoltate afecteaza piata muncii din tarile cu mai multe locuri de munca. #e scurt,numai cei puternici isi pot mentine locurile de munca pentru a avea un venit asigurat. Chiar si patura de mi+loc a societatii pierde teren in fata celor care obtin profituri din capital, a celor care profita de pe urma functiilor administrative sau care instruiesc in domeniul noilor tehnologii.

2n acelasi timp, in economiile mai putin maturizate, multi oameni sunt inca exclusi din viataeconomica, traind in saracie si fiind exploatati. :u este vorba doar de venituri. ) alta problemase refera la conditiile foarte grele de munca. 'ai ales in asa-numitele zone de comert liber, in

=ri->ana si 'exic, ca aprope in toate tarile fostei >umi a reia, conditiile de munca suntinacceptabil de proaste in comparatie cu standardele occidentale. =unt exploatati copiii,securitatea muncii este, practic, inexistenta, programul de munca este supradimensionat,libertatea de asociere in sindicate restransa, iar plata este insuficienta. %esigur, tocmai acesteasunt tarile unde companiile occidentale isi pot fabrica mai ieftin produsele si piesele de schimb.#entru toate acestea exista cifre reale care le dovedesc. %ar deficitul social este, de fapt, mult maiadanc.


6/8

/cum, in )ccident, oamenii pot vedea nedreptatea care se face muncitorilor din tarile mai putindezvoltate, ceea ce determina un sentiment general de nemultumire.

2n tarile mai putin dezvoltate oamenii iau cunostinta, trecator, de la D, din filme, din reclame, de?viata bogata? din )ccident.

=e poate spune ca acest lucru accentueaza sentimentul de frustrare al oamenilor.

/stfel, spatiul social devine ?unic? din cauza comunicatiilor transfrontaliere si circulatieiinformatiei.

b. Defcitul democratic

/e langa defcitul social, apare si un defcit democratic, iar notiunea cuprindedoua probleme. in primul rand democratiile nationale slabesc. "tatul este

mai putin capabil sa mentina !alorile societatii, astel politica sa de!enindmai putin credibila. /oliticienii si cetatenii cred si spun adesea ca, gu!ernareatrebuie sa se bazeze pe :!ocea pietei: in loc de :!ocea poporului:. "istemulde institutii intergu!ernamentale adanceste defcitul democratic."u!eranitatea popoarelor, asa cum este ea garantata de parlamentelenationale este limitata la politicile nationale. Cu cat aceste politici suntinglobate intr)un mediu politico)+udiciar supra)national, cu atat parlamenteleisi pierd din importanta. 8a ni!elul national nu e(ista nici o reprezentare apoporului. in cazul tratatelor internationale, parlamentele au doar dreptul de!eto. ai mult chiar, organizatiile internationale nu au parlament, iar daca au0#.-1, puterea parlamentara este restransa.

#e scurt, cu cat nivelul international si supranational capata mai multa importanta pentruguvernarea lumii, cu atat se restrange puterea parlamentelor nationale si creste deficitul dedemocratie.

c. Defcitul de securitate

2n al treilea rand, trebuie sa discutam despre deficitul de securitate. ) amenintare pentru ordineasociala globala in lumea de astazi o reprezinta violenta izvorata din statele prabusite< EFanda,Congo, Gugoslavia, tiopia, =omalia, =ri->ana, Cecenia, 2ra etc. ste dificil pentrucomunitatea internationala sa se amestece, in parte din cauza naturii razboiului civil, in parte dincauza parerilor impartite ale comunitatii internationale si in parte din cauza ca interventia in


7/8

razboiale civile este limitata de Carta ).:.*. numai la acele situatii care pun in pericolstabilitatea.internationala./cest deficit de securitate cauzeaza problema refugiatilor. )amenii din statele respective cautaadapost in zone mai sigure. :umarul refugiatilor creste cu repeziuciune, iar pentru tarile dedestinatie este adesea foarte greu sa determine daca solicitantul de azil este refugiat politic sau

economic. %esi tocmai tarile mai bogate se plang mai puternic de dificultatile create de problemarefigiatilor, de fapt sunt mai asaltate tarile incon+uratoare @mai saraceA care trebuie sa faca fatavalului.de.refugiati.=ecuritatea este amenintata si de cresterea criminalitatii internationale si de ?supravietuireacriminalitatii nationale?. #rima este desfasurata de organizatii criminale profesioniste carefolosesc cu succes tehnologia avansata si libertatea de miscare, a doua este activitatea membrilor lumii interlope din toata lumea care sunt exclusi de la uzufructul globalizarii. /mbele amenintaordinea sociala, dar necesita masuri de contracarare diferentiate.

d. Defcitul ecologic

n ultimul rand, e(ista si un defcit al mediului incon+urator. ediul natural alplanetei se deterioreaza rapid. Cauzele principale sunt eectele e(ternenegati!e ale productiei economice si consumului. Aceste eecte cresc directproportional cu cresterea economica globala. "ituatie este cu atat mai greude stapanit, cu cat statele au standarde ecologice dierite. in economiaglobala este mai atracti!a din punct de !edere economic posibilitatea de aaplica standarde cat mai scazute 0si nu numai cu pri!ire la mediu, ci si lasanatate, si conditii de munca1, deci se maniesta o presiune de sus in +os."tatele se concentreaza asupra :gu!ernarii economice: si tind sa negli+ezeproblemele ecologice. in plus, multe probleme de mediu nu sunt numai peplan national, ele a!and un caracter global. "tatele nationale nu se simtraspunzatoare pentru ele, dar nici nu e(ista un organism internationalsufcient de puternic care sa poata prote+a efcient /amantul impotri!a:consumului autodistructi!: al speciei umane.

-!olutiile si reactiile ata de aceste defcite ac si ele parte din globalizarealumii. /e langa consecintele globalizarii, putem obser!a si eectele tip reactie

la aceasta globalizare;

oamenii reactioneaza impotriva globalizarii imaginilor si valorilor americane prinsublinierea propriilor radacini si a identitatii locale;

oamenii reactioneaza impotriva primatului tehnologiei si economiei prin revitalizareavalorilor spirituale si emotionale;


8/8

oamenii reactioneaza impotriva materialismului universal prin sublinierea valorilor nemateriale;

oamenii reactioneaza la deplasarea capacitatii de guvernare spre zona supra-nationalacerand descentralizarea si luarea deciziilor la nivel local;

oamenii isi manifesta temerile fata de alienarea crescanda provocata de abstractizareacontinuta de viata globalizata;

oamenii reactioneaza impotriva nesigurantei cautand ?un tap ispasitor? si cerand?protectie fata de strainul infricosator? care poate fi un refugiat strain, o cultura straina, un produs strain sau un investitor strain.

/ceste reactii dau procesului de globalizare caracterul sau dialectic. *nele dintre aceste reactii aucapatat o structura institutionala. :evoia de evolutie spirituala si de raportare la supranatural a

miscarilor religioase; vocile impotriva materialismului care se aud din unele ).:..; miscarilereligioase si noile miscari sociale. eama de instrainare se regaseste in gruparile de extremanationalista si in partidele politice conservatoare. ste interesant de vazut ca unele dintre acesteinstitutii, intarite de globalizare, capata capacitate de guvernare suprastatala in cadrul societatiiglobalizate

Globalizarea Ref

Documents

Transcript of Globalizarea Ref