Ce este globalizarea(abordare critica a antiglobalismului si a alterglobalismului)Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare

politico - economica si culturala a omenirii.Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine despre efectele de

lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale si asupra turismului dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atât un impact pozitiv, cât si unul negativ. Partea pozitiva a acestui proces este ca va spori interactiunea dintre tari, care la rândul ei deschide noi posibilitati pentru dezvoltarea civilizatiei umane, în deosebi în sfera economica si cea turistica. Intensificarea schimburilor comerciale, investitionale si tehnologice între diferite regiuni, facilitarea contactelor interumane, familiarizarea cu culturile altor popoare sunt, cu siguranta, benefice pentru omenire.

Odata cu aceasta, globalizarea comporta si noi provocari. Multe pericole au un caracter regional sau chiar planetar: catastrofele ecologice si tehnologice, criminalitatea transnationala, terorismul international etc. Expansiunea necontrolata a unor modele culturale de calitate îndoielnica aduce un prejudiciu traditiilor nationale si culturale ale popoarelor, amenintând originalitatea lor. Intensificarea procesului de globalizare prezinta si unele pericole pentru economiile nationale. În acelasi timp, din cauza distribuirii neuniforme ale avantajelor globalizarii aspectele negative ale acestui proces se vor rasfrânge negativ în special asupra tarilor în curs de dezvoltare , astfel încât acestea ar putea ramâne departe de progres sau chiar în afara lui.

Cresterea interdependentei în relatiile internationale generata de globalizare aduce si noi aspecte ale notiunii de "securitate nationala si internationala" Creste numarul factorilor externi care influenteaza functionarea stabila a societatii. Starea securitatii internationale influenteaza din ce în ce mai mult posibilitatea de garantare a securitatii nationale. De aceea, mentinerea stabilitatii la nivel global , acordarea asistentei în crearea unor astfel de mecanisme internationale ce ar asigura o dezvoltare durabila si echilibrata, va deveni o prioritate si una din principalele probleme pentru comunitatile regionale. Diferitele discipline ştiinţifice implicate (în primul rând ştiinţele economice, istorice, politice şi sociologia) întâmpină probleme atunci când urmează să definească această noţiune. Acest lucru nu este de altfel de mirare, deoarece această încercare de a „delimita delimitările“ este aproape imposibilă. Pe lângă dimensiunea economică covârşitoare în procesul de globalizare, un rol secund îl joc şi celelalte dimensiuni precum: cultura, mediul, societatea şi politicul care privite în similitudinea lor se poate observa că acestea nu pot fi delimitate în mod clar una de cealaltă.

Aparitia miscarii antiglobalistilor este strîns legata de diferite neajunsuri si momente negative, care îi sunt caracteristice globalizarii. Globalizarea neoliberala a condus la cresterea fara precedent a tuturor formelor cunoscute ale inegalitatii în toate sferele activitatii omului. În procesul globalizarii are loc concentrarea avutiei într-un numar limitat de tari si oameni, creste numarul tarilor sarace si oamenilor saraci.

1

Actualmente, cu o anumita certitudine se poate afirma, ca la începutul sec. XXI abisul existent între polurile bogatiei si saraciei în lumea întreaga si în anumite tari doar s-a extins, în afara de aceasta valoarea absoluta a decalajului între tari bogate si sarace progreseaza iar inegalitatea sociala se agraveaza tot mai mult. Acest fapt semnificativ intensifica migrarea populatiei sarace în tari “bogate”. În afara de aceasta, o influenta imensa asupra extinderii proceselor migrarii legale si ilegale în conditiile globalizarii sunt multiple ca conflicte regionale si razboaiele interne.

Un fenomen absolut nou este cresterea pretutindeni (în primul rînd, în tarile industrial dezvoltate) a organizatiilor nonguvernamentale (ONG), care sunt o reactie originala a societatii la presiunea globalismului si care în mai multe aspecte au dat nastere miscarii antiglobaliste de protest în masa. Cauza principala este aceea, ca societatea civila nu mai vede în stat forma de baza si de neînlocuit a organizatiilor publice. Antiglobalismul într-o masura cunoscuta este cauzat de asemenea de relatiile inegale în drepturi între tarile dezvoltate si cele în curs de dezvoltare.

Reprezentantii antiglobalistilor vad în acest fapt o forma noua de colonizare. Actualmente, are loc reîmpartirea lumii, se determina structura si pozitionarea fortelor pentru un timp îndelungat si fiecare tara, grup regional de tari, corporatii mari tind sa acapareze platouri posibil profitabile si de influenta.

Aparitia si extinderea antiglobalismului într-o masura semnificativa este legata de agravarea problemelor ecologice, ca fiind una din cele mai serioase consecinte ale sporirii proceselor globalizarii.

Americanul Joseph Stiglitz este unul dintre cele mai importante nume de pe paleta dezbaterilor economice actuale, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 2001. Nemulțumit de desfășurarea, efectele și perspectivele actualei globalizări, el examinează posibilitatea unei astfel de mondializări, mai echitabilă și posibil de realizat în condițiile în care ea ar putea beneficia de o serie de mijloace politice și financiare. El afirma că ”Lucrurile bune” au trecut ușor frontierea, dar la fel de ușor au trecut și cele ”rele” inclusive terorismul. Lumea este gestionată de un regim comercial injust, care împiedică dezvoltarea, și de către un sistem financiar instabil în cadrul căruia țările sărace ”se rup” sub greutatea unei datorii ingerabile. Americanul mai spune că ”o mondializare “nestăpânită “ dobândește un potențial susceptibil de a sărăci destul de multă lume în țările industrializate, chiar dacă creșterea economică se accelerează.”

Putem concluziona ca relatiile aparute între toti participantii economiei mondiale în conditiile globalizarii neoliberale sunt sursa celor mai acute divergente si conflicte politice, economice, sociale si ideologice si cauza aparitiei miscarii antiglobaliste.Modalități concrete prin care turismul stimulează globalizarea

Globalizarea are un rol deosebit în turism, lumea în care trăim se deschide, porțile închise în fața călătoriilor noastre, sunt din ce în ce mai puține.Deosebirile dintre națiuni, tradițiile, gastronomia și peisajele, doar pe alocuri asemănătoare, fac ca numărul celor care propun voiaje, precum și cantitatea voiajorilor/turiștilor să crească în mod

2

rapid. Turiști fiind tot mai bine informați doresc destinații cât mai favorabile puterii lor de cumpărare și cât mai multe facilități. Prestatorii vor fi și ei, în același timp, un coeficient de utilizare a capacităților cât mai ridicat, o sezonalitate cât mai redusă și decontarea rapidă a cheltuielilor ocazionale ale activităților realizate.O bună parte dintre soluții sosesc dinspre globalizarea din ce în ce mai accentuată a tuturor domeniilor de activitate, altă parte dinspre inovație , tehnologie, respectiv internet.

In această lume a aschimbărilor repide, globalizarea în turism a cunoscut și ea o noua dimensiune. Aceasta noua fază a dezvoltarii omenești a fost susținută de evoluția microelectronicii, a comunicațiilor și a transporturilor, însă una din cele mai neașteptate dezvoltări a avut-o sfera gastronomică, cunoscute fiind succesele fast-food-urilor ori ale unor produse de bucătarie specifice inițial unei arii restrânse, chiar naționale, de consumatori (mâncarea chinezească, mexicană, tailandeză, indiană, s.a). Toate aceste efecte ale globalizarii se resfrang inevitabil și asupra turismului, ce reprezintă unul din cele mai importante sectoare ale economiei mondiale, și pentru cele mai multe țări o cale de dezvoltare, cu impact asupra reducerii sărăciei, din acest motiv globalizarea trebuie privită ca un bun unitar cu efecte benefice.Modificări în tabloul general al turismului generate de actiunea terorismului internațional

Terorismul internaţional a crescut rapid între anii 1960-1971. După o scurtă perioadă de linişte violenţele teroriste marchează începutul şi sfărşitul anilor 80. Anii 1990-2005 au fost marcaţi de evenimente teroriste dar calamităţile naturale şi amploarea acestora sunt incomparabile cu cele din anii precedenţi. Experţii speculează că teroriştii vor continua să-şi aleagă ţinte vulnerabile şi că atacurile lor vor deveni mai nediscriminate. Terorismul va deveni o metodă obişnuită de conflict armat iar marele public va fi, mai mult ca niciodată, un martor neputincios în faţa acestor acte teroriste.

Măsurile de securitate luate pentru prevenirea actelor teroriste riscă să devină un element permanent şi cotidian al vieţii ca şi terorismul care se va înscrie într-o "rutină" aproape "tolerabilă". Acest fapt este demonstrat de atacurile teroriste împotriva teritoriului american׃ bomba de la World Trade Center din 1993, bomba de la Oklahoma în 1995, bomba asupra unei baze americane în Arabia Saudită în 1996, bomba din parcul olimpic din Atlanta in 1996, bomba asupra aeroportului internaţional O-Hare Chicago din 1996, bomba şi distrugerea World Trade Center in 2001.

Turismul şi terorismul au câteva trăsături comune: implică cetăţeni din diferite ţări şi utilizează tehnologi de deplasare şi comunicare moderne. Dezvoltarea acestui tip de luptă armată poate afecta intr-o manieră durabilă turismul internaţional şi poate modifica radical comportamentul şi fluxul de turişti. În anumite ţări un terorism persistent poate afecta durabil imaginea destinaţiei şi poate compromite pe termen lung activitatea turistică.

Obiectivele tactice ale teroristilor sunt motivate de interese imediate sunt: locurile şi instituţiile turistice, turiştii însăşi, staţiunile sau locurile de rezidenţă ale elitei politice,

3

sociale şi economice(acestea sunt adesea staţiunile turistice frecventate de clienţi internaţionali).Amenintarea teroristă va schimba mult modul actual de a călători. Întâi vor fi necesare investiţii masive în securizarea transportului, ceea ce înseamnă investiţii uriaşe în care va trebui să fie implicat iarăşi statul şi de care vor profita în primul rând structurile transnaţionale. Vom asista probabil la o reorientare în alegerea mijloacelor de transport. S-ar putea ca trenul şi automobilul să câştige mai mult teren. Nu că ar fi mai sigure - teroriştii ameninţându-le la fel - ci pentru că credinţa publică le simte aşa. Apoi va creşte, probabil, ponderea vacanţelor la distanţă mică sau medie, a vacanţelor în propria ţară sau uniune multinaţională.

Fluxurile turistice majore îşi vor menţine caracteristica de a fi cantonate între ţările dezvoltate. Este posibil, să asităm la obişnuinţa populaţiei cu ameninţarea teroristă (fenomen posibil în timp) pentru că pericolul la care se expune este acelaşi şi acasă şi într-o staţiune (cel puţin pentru locuitorii din marile metropole).

În toate cazurile însă trebuie să subliniem că avem un fenomen global, care este prezent pe tot globul dar care nu afectează întreaga populaţie, ci numai anumite popoare. Pentru România esenţial este să nu fie catalogată de potenţialii turişti străini în această zonă a terorismului.Criza economico-financiara mondiala si modificari in tabloul general al turismului

Criza economica definita ca “o forma grava de perturbare a vietii economice”, in raport cu evolutia societatii nu reprezinta o noutate. Istoricii economisti apreciaza ca prima criza economica a avut loc in Anglia in anul 1815 fiind o criza determinata de supraproductie. Dupa ea s-au manifestat alte crize economice pe parcursul vremii, anvergura si profunzimea lor amplificandu-se pe masura trecerii dezvoltarii capitaliste de la stadiul liberei concurente la cel “clasic”.

Criza pe care o traim este clar financiara, economica dar este si, inainte de toate, o criza de incredere, o criza etica care, daca nu este depasita, poate pune in pericol organizarea democratica a tarilor dezvoltate si iesirea din subdezvoltare a altor tari. Efectele acesteia s-au simit inca de anul trecut si continua sa se manifeste prin: declinul pronuntat aproape de colaps al ramurilor industriale si chiar al industriilor intregi, porti “ferecate” pentru nenumarate firme de productie , automobile, metalurgie, chimie, servicii,administratie etc. Sute de mii, milioane de lucratori si salariati “trimisi acasa”, in somaj tehnic, urmat apoi de somaj in acceptiunea sa cea mai dureroasa.Credite mai scumpe, bani mai scumpi, debuturi inflationiste, costuri pentru cresterea economica care ii pot depasi sensibil beneficiile. Potrivit unei teorii formulate de Ionuț Pașcu, project manager de consultanță în strategie, criza financiară mondială, declanșată în sectorul bancar, va lovi economia Romaniei in 3 valuri:primul provocand deja pierderia locurilor de muncă și scăderi dramatice de producție în auto, în siderurgie, și o cădere a prețurilor de pe piața imobiliară.

Primul val de criză a fost resimțit deja, în cazul produselor de folosință îndelungată și foarte îndelungată, iar în momentul de față Romania se află în cel de-al

4

doilea nivel al efectelor crizei. În perioada următoare ne așteptăm la o scădere a pieței de electrocasnice, de produse IT și de mobilă. Iar, pentru perioada viitoare, se așteaptă ca pe lanțul activităților economice, criza să se propage în valul al treilea, la nivelul produselor de bază, alimentare și nealimentare, ajungand în piețe precum retailul sau industria alimentara.”In vest, criza a fost conștientizată , la începutul anului trecut, dar efectele asupra pieței alimentare au fost resimțite abia în al patrulea trimestru” potrivit lui Roland Berger care estimează că modelul după care sa manifestat criza in Occident va fi respectat și în Romania.Această teorie este confirmată pana acum, de evoluțiile din economia reală.Cam asa s-ar descrie situatia in care ne aflam si care dupa parerea mea se va inrautatii considerabil.

Nici sectorul turistic nu este trecut cu vederea de acestă criză economică financiară, hotelurile, agențiile de turism, tour-operatorii și companiile aeriene sunt jucătorii din industria turismului care vor simți mai devreme sau mai tarziu efectele crizei ce se manifestă pe plan mondial.

Chiar daca cererea in turismul internațional a crescut cu 5 % în prima jumătate a anului 2008, în comparație cu aceiași perioadă a anului trecut, criza financiară a redus considerabil, atat deplasările în scopuri personale , cat și de afaceri.Cele mai afectate sunt metropolele europene, iar efectele negative în această branșă vor fi simțite mai puternic la începutul acestui an.

Jucătorii mari de pe piață prevăd o scădere a turismului in anul 2009, în special pe bussines travel si pe incoming, însă nivelul acestei scăderi nu poate fi estimat, iar această incertitudine îi determină pentru prima dată în ultimii ani pe aceștia să nu se știe la ce să se aștepte de la viitorul turistic.

Turismul va fi afectat în următorii ani de criza economică și financiară din lume, ce a început întai in SUA. Aceasta întrucat totul va fi mai scump și oamenii vor trebui să aibă grijă cum își cheltuiesc banii.Vor exista restrangeri financiare și economice și, cu siguranță, va exista o scădere a turismului.Totodată, schimbările de climă și prețul barilului de petrol sunt alți factori care vor afecta turismul din lume. Agențiile de turism vor putea ”supraviețui” în cazul în care planurile anti-criză vor fi bine conturate si le vor asigura masurile necesare pentru a-si mentine profitul la un nivel acceptabil.Opinii personale cu privire la perspectivele dezvoltarii turistice in Romania

Cu siguranță turismul va suporta modificări în următorii ani,deoarece lumea se schimbă iar o dată cu aceasta si nevoile legate de petrecerea timpului liber se vor modifica. Dezvoltarea turistică este esențială pentru a face față noilor nevoi ce apar, autoritățile încearcă sa găsească noi modalităti de promovare a turismului romanesc, prin diverse metode ce tin de promovarea principalelor zone de atracție turistică din Romania, prin participarea la targuri internationale, prin ghiduri de calatorie atractive etc.Se previzionează că ca PIB-ul economiei din sectorul turism si calatorii va atinge 5,8% din total sau 48,4 miliarde de lei noi (7,9 miliarde de dolari) la nivelul anului 2016.

5

In următorii ani vacantele lungi curand vor fi de domeniul trecutului,principalul motiv este “accelerarea” vietii la oras. In fiecare an oamenilor le este tot mai greu sa aleaga timpul potrivit pentru vacanta bine meritata, astfel datorită acestei caracteristici a vietii contemporane, agentiile de turism europene observă o creștere mare a cererii pentru tururile interne de durata scurta ceea ce dupa parerea mea se va intampla si in Romania, turisti prefera sa beneficieze de o vacanta de week-end in fiecare luna decat sa astepte un an intreg pentru o vacanta de durata, deoarece aceasta este mai usor de planificat si in plus marirea traficului la aeropoarte, gari de trenuri, prezenţă a tot mai multe etape de control la aceste tipuri de transport face ca cca 15% din calatori sa se renunte la astfel de călătorii.

In viitor turismul va genera fonduri care vor fi reinvestite local in facilitati turistice, fluxul de turisti straini va mari considerabil preturile in zona, iar puterea pe plan local va fi preluata pe toate planurile de investitorii in turism.

Deja se incearca modalitati inedite de a-ti petrece o vacanta, de exemplu pentru oamenii cu o situatie financiara excelenta s-au dezvoltat asa numitele vacante in spatiu, pe viitor acestea vor atrage din ce in ce mai multi simpatizanti ai acestui mod de petrecere a timpului liber.

Dupa parerea mea tehnologia electronica va deveni un atotputernic in influentarea distributiei si in alegerea destinatiei. Asimilarea utilizarii tehnologiei electronice pentru rezervari sau achizitii ale produselor turistice poate ca nu va fi asa de rapida pe cat cred cei care propun si sustin aceasta tehnologie. Totusi, in mod cert, aceasta va aduce schimbari in modul in care publicul procura, examineaza si se comporta pe baza informatiilor privitoare la produsele turistice. In plus, este mai mult ca sigur ca distribuitorii acestor produse turistice vor utiliza aceasta tehnologie pentru propriile scopuri.

Nivelul mediu de educatie este in crestere. Acest lucru va face sa creasca vacantele in care arta, cultura si istorie care joaca un rol mult mai important, inclusiv in realizarea de vacante educationale si spirituale. Si experienta calatorilor va avea o influenta asupra turismului in viitor, deoarece acesti clienti tot mai sofisticati vor fi tot mai constienti de nevoile si drepturile lor si astfel vor avea o atitudine tot mai critica cu privire la calitate si la raportul calitate prêt.

Tehnologia informationala prin patrunderea internetului si patrunderea sa pentru pentru informare si pentru achizitionarea de produse si servicii turistice va continua sa creasca. Pentru turism, rolul Internetului – inclusiv noi metode de prezentare vizuala va creste si mai mult si se va dovedi a fi de maxima importanta pe viitor. Astfel turistii experimentati vor incepe sa-si organizeze singuri vacantele prin rezervarea directa a serviciilor avand un impact asupra agentilor de voiaj care vor scadea, din moment ce pachetele complete de calatorie vor fi achizitionate tot mai mult prin Internet.

6

Pentru anii ce urmeaza Romania va trebui sa-si dezvolte sectoarele turistice de interes, ca agroturismul, ecoturismul, din ce in ce mai mult se va pune accent pe ecologie, pe protejarea mediului, climei, afectata de incalzirea globala.

Actele de terorism, razboaiele regionale, poluarea si alte crize au devenit, din pacate realitati de zi cu zi, influentand nevoia de siguranta si securitate. In turism, acest lucru rezulta intr-o crestere a nevoii pentru siguranta si securitate si in evitarea de catre turisti a destinatiilor ce sunt percepute ca fiind nesigure. Pentru viitor costurile pentru garantarea sigurantei si securitatii vor creste rapid,turistii mai critici vor face reclamatii mai usor daca produsul oferit nu se ridica la standardele asteptate, iar apoi industria va trebui sa fie pregatita pentru a intampina cererea turistica cu mai multa flexibilitate in perioadele de criza.

Romania incepe sa piarda teren pe piata turistica externa astfel in fata competitiei noilor destinatii, pentru a reusi sa supravietuim va trebui sa inovam, sa facem eforturi pentru a ne adapta la noile conditii si tendinte,sa fim receptivi la semnalele pietei si nu in ultimul rand va trebui sa luam masuri de siguranta care sunt mai mult decat necesare in aceasta perioada si in cea care va urma.

7

Bibliografie

1.Dan Popescu, Globalizare si turism,Editura Universitatii “Lucian Blaga” Sibiu 2008;2. Ilie Rotariu, Globalizare si turism, Editura Continent,Sibiu, 2004;3. Ziarul Euroeconomia 21, numerele:185,186,187,188;4. Reteaua Internet;

8