Global Education in Romania
55
Transcript of Global Education in Romania
1
Educația pentru dezvoltare în România
Analiza context a educație globale
București 2011
2
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului “Intensificarea procesului de Educaţie pentru Dezvoltare în ţările din Europa Centrală şi de Est”
implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene
Educația pentru dezvoltare în România
Analiza context a educație globale
Coordonator: Oana Perju
Multumiri speciale tuturor persoanelor care ne-au sprijinit in atingerea scopului acestei analize:
1. Cristina Vlasceanu , colaborator si vice-presedinta a Clubului Liderii Mileniului Trei 2. Constantin Grigorovici, collaborator si voluntar al Fundatia pentru dezvoltarea Societatii Civile, 3. Rodica - Diana CHERCIU, Inspector General, Directia de ectivitati educative si extra-curriculare, Ministerul Educatiei, 4. Monica Alexandru, Secretar III, Divizia Asistenta pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor Externe, 5. Andra Tanase, Capacity Building Officer, TRIALOG si vice-presedinta a Forumului de Educatie pentru Dezvoltare, 6. Denisa Jacobsen , Project Officer, “Intarirea capacitatii nationale institutionale si educationale de a implementa asistenta oficiala pentru dezvoltare” (SNIECODA), PNUD Romania, 7. Karina CHIRCU Comisia Europeana- EuropeAid Cooperation Office Relations cu societatea civila si actorii non-statali, 8. Adela Rusu , coordonatoare FOND Romania- Federatia ONG-urilor pentru dezvoltare, 9. Iuliana Rada, Coordonator de proiecte, Fundatia Societatii Civile pentru Dezvoltare si coordonatoare Grup de Lucru Educatie pentru Dezvoltare – FOND Romania, 10. Claudia Iatan, Manager de proiect - Raising awareness for development cooperation, World Vision Romania and member of FOND’s DE working group, 11. Mihaela Griga , Asistent Educativ, Youth Peacebuilding, PATRIR, 12. Cezara-Virginia Hurduc, Asistent de proiect, Centrul de Asistenta pentru Organizatii Neguvernamentale (CENTRAS), 13. Roxana Turcu, asistent proiect, ART Fusion, 14. Marian Staş, Fondatorul si presedintele Fundatiei CODECS pentru LeaderShip si coordinator de proiecte educationale, 15. Andrei Popescu , Coordonator Departament Tineret in Actiune, Romania, 16. Alin Codrat Teclu, doctorant al Universitatii Liège
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile Sediu social: Splaiul Independenţei nr. 2K, Scara 1, Etaj 4, Sector 3, București, România
Adresă de corespondenţă: strada Orzari, nr. 86 A, sector 2, București, România P.O. Box 22-219, București, România
Tel: +40-21-310 01 81 Fax: +40-21-310 01 80 E-mail: [email protected]
Pagini web: www.fdsc.ro; www.stiriong.ro Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC). Orice reproducere integrală sau parţială, indiferent de mijloacele tehnice utilizate, fără consimtământul scris al FDSC, este interzisă. Părţi din această publicaţie pot fi reproduse în scopuri necomerciale doar cu precizarea sursei.
3
"Education is a human right with immense power to transform. On its foundation rest the cornerstones of freedom, democracy and sustainable
human development."
(’’Educatia este un drept fundamental cu o imensa putere de a tranforma. Pietrele de temelie care stau la baza acesteia sunt libertatea,
democratia si dezvoltarea umana durabila.’’)
~ Kofi Annan ~
4
PLAN
Introducere
Metodologie
1. Pozitionarea educatiei pentru dezvoltare/ globala in Romania
1.1. Istorie
1.2. Educatia globala in sistemul educational romanesc
A. Structura de baza a sistemului educational romanesc
B. Contextul actual al sistemului de invatamant romanesc
1.3. Educatia pentru dezvoltare in strategia nationala de cooperare internationala pentru
dezvoltare
2. Actorii educatiei globale/educatiei pentru dezvoltare
2.1. Actori relevanti si rolul lor.
2.2. Studiu de caz: Grupul de lucru Educatie pentru dezvoltare din cadrul FOND Romania
3. Educatie pentru dezvoltare/educatia globala: proiecte relevante derulate in domeniu si grupurile
tinta
3.1. Implicarea societatii civile: proiectele FOND Romania si alte ONG-uri interesate de
domeniu
3.2. Ministerul Afacerilor Externe
3.3. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
3.4. Autoritatile locale
3.5. Oportunitati de finantare
4. Recomandari pentru intarirea capacitatii educatiei pentru dezvoltare in Romania.
4.1. Oportunitati si obstacole ale Educatia pentru dezvoltare/Educatia Globala in Romania.
Recomandari.
4.2. Studiu de caz: Elaborarea strategiei nationale de Educatie pentru Dezvoltare - rezultate
activitati Open Space, Seminarul National Educatie Globala/Educatie pentru Dezvoltare, 8-9 iulie,
Bucuresti
5
ANEXA
Multumiri speciale tuturor persoanelor care ne-au sprijinit in atingerea scopului acestei analize:
1. Cristina Vlasceanu , colaborator si vice-presedinta a Clubului Liderii Mileniului Trei
2. Constantin Grigorovici, collaborator si voluntar al Fundatia pentru dezvoltarea Societatii
Civile
3. Rodica - Diana CHERCIU, Inspector General, Directia de ectivitati educative si extra-
curriculare, Ministerul Educatiei.
4. Monica Alexandru, Secretar III, Divizia Asistenta pentru Dezvoltare, Ministerul Afacerilor
Externe
5. Andra Tanase, Capacity Building Officer, TRIALOG si vice-presedinta a Forumului de Educatie
pentru Dezvoltare
6. Denisa Jacobsen , Project Officer, “Intarirea capacitatii nationale institutionale si
educationale de a implementa asistenta oficiala pentru dezvoltare” (SNIECODA), PNUD
Romania
7. Karina CHIRCU Comisia Europeana- EuropeAid Cooperation Office Relations cu societatea
civila si actorii non-statali
8. Adela Rusu , coordonatoare FOND Romania- Federatia ONG-urilor pentru dezvoltare
9. Iuliana Rada, Coordonator de proiecte, Fundatia Societatii Civile pentru Dezvoltare si
coordonatoare Grup de Lucru Educatie pentru Dezvoltare – FOND Romania
10. Claudia Iatan, Manager de proiect - Raising awareness for development cooperation, World
Vision Romania and member of FOND’s DE working group
11. Mihaela Griga , Asistent Educativ, Youth Peacebuilding, PATRIR
12. Cezara-Virginia Hurduc, Asistent de proiect, Centrul de Asistenta pentru Organizatii
Neguvernamentale (CENTRAS)
13. Roxana Turcu, asistent proiect, ART Fusion
14. Marian Staş, Fondatorul si presedintele Fundatiei CODECS pentru LeaderShip si coordinator
de proiecte educationale
15. Andrei Popescu , Coordonator Departament Tineret in Actiune, Romania
16. Alin Codrat Teclu, doctorant al Universitatii Liège
6
ABREVIERI
AOD Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare
MedCT Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului
MAE Ministerul Afacerilor Externe
ED/EG Educatie pentru dezvoltare/Educatie globala
SNIECODA Intarirea capacitatii nationale institutionale si educationale de a implementa
asistenta oficiala pentru dezvoltare
PNUD Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare
FOND Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
OMD Obiectivele Mileniului de Dezvoltare
TiA Tineret in Actiune, Romania
NSA-LA Linia de finantare a EuropeAid: actori non-statali si autoritatile locale in domeniul
dezvoltarii
AMR Asociatia Municipiilor din Romania
MPE Membrii ai Parlamentului European
FED Forumul de Educatie pentru Dezvoltare
GL-ED Grupul de lucru Educatie pentru dezvoltare din acdrul Federatiei Organizatiilor
Neguvernamentale pentru dezvoltare, Romania
ISJ Inspectorate Scolare Judetene
MSH Group Grupul Multi-actor (Grupul Multi Stakeholders)
7
Introducere
Aceasta lucrare isi propune sa analizeze contextul actual al educatiei globale/educatiei pentru
dezvoltare in Romania, reprezentand una dintre activitatile principale ale proiectului de ‘’Intensificare
a procesului de educatie pentru dezvoltare in tarile din Europa Centrala si de Est’’, coordonat de
Fundatia pentru Dezvoltare a Societatii Civile in parteneriat cu alte 5 state membre: Austria, Bulgaria,
Cehia, Grecia si Ungaria. Proiectul este finantat de Uniunea Europena si are ca obiectiv general
cresterea gradului de constientizare cu privire la problemele dezvoltarii si promovarea
angajamentului public si politic in consolidarea educatiei pentru dezvoltare in tarile partnere. Acest
lucru se doreste a fi realizat prin imbunatatirea capacitatilor si sprijinirea structurilor deja existente in
domeniul educatiei pentru dezvoltare, corelate cu nevoile tarilor implicate, cu precadere tarile din
noile state membre ale Uniunii Europene.
Prin acest raport se doreste explorarea conceptului de educatie pentru dezvoltare, dar si a educatiei
globale1
in Romania si identificarea, atat la nivel local, cat si national, a proiectelor relevante derulate
in domeniu, precum si a actorilor implicati in desfasurarea proiectelor de educatie pentru dezvoltare.
Lucrarea este organizata in jurul a 4 capitole principale:
Capitolul 1. ofera un profil general al educatiei pentru dezvoltare/educatiei globale in Romania,
pornind de la structura sistemului educational romanesc, de la activitatile extracurriculare specifice
calendarului proiectelor educative scolare si extrascolare, precum si de la prioritatile pentru 2009-
2012 exprimate in raportul asupra starii sistemului national de invatamant, realizat de catre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in anul 20092 si Hotarare3
1 Mai multe detalii legate de conceptual de educatie pentru dezvoltare si educatie globala, se regasesc in Cap.I Pozitionarea educatiei globale/educatiei pentru dezvoltare – 1.1 Istorie, p.
nr. 747 din
11/07/2007 privind reglementarea actiunilor specific aferente finantarii asistentei din cadrul politicii
nationale de cooperare pentru dezvoltare, finalizand cu
2 Raport asupra starii sistemului national de invatamant-2009. MedCT, Bucuresti ,2009.Pt o vizualizare complete a acestui document, puteti accesa http://www.edu.ro/index.php/articles/12926 sau anexa no. 3 http://www.aod.ro/resurse/Hotararea%20nr.%20747%20din%202007.pdf
8
recomandarile4
Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene privind competentele-cheie
din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti.
Capitolul 2. pune in lumina actorii relevanti in domeniu,atat europeni cat si nationali, prin precizarea
rolului acestora in proiectele si activitatile de educatie pentru dezvoltare/educatie globala. Un focus
special se face asupra Grupului de Lucru Educatie pentru Dezvoltare al Federatiei ONG-urilor pentru
Dezvoltare FOND.
Capitolul 3. ne dezvaluie proiectele relevante desfasurate pe plan national, atat de actorii
guvernamentali (Ministerul Afacerilor Externe. Ministerul Educatiei, cercetarii, Tineretului si
Sportului), precum si de catre cei neguvernamentali ( ONG-urile membre FOND, alte organizatii
neguvernamentale interesate) , autoritati locale ( asociatia municipiilor din Romania- AMR). Pentru
incurajarea proiectelor ED/EG, acest capitol contine oportunitati de finantare oferite de EuropeAid
prin linia de finantare NSA-LA, dar si posibile axe ale programului Tineret in Actiune.
Capitolul 4. Recomandarile obtinute in urma metodologiei folosite pentru indeplinirea obiectivelor
acestei lucrari. Acest capitol abordeaza oportunitatile si obstacolele care pot aparea in acest domeniu,
dar si solutiile viabile cu privire la posibilitatile de finantare, de creare a diferitelor parteneriate si
grupuri multistakeholders, de realizare a campaniilor de promovare a ED/EG, precum si
particularitatile ridicate de programele de master in dezvoltare.
Metodologie:
4 Recomandarile Parlamentului European si al Consiliului UE din data de 18 Decembrie 2006 cu privire la competentele cheie pentru invatarea de-a lungul intregii vieti, care au fost publicate in Jurnalul Oficial al UE in data de 30 decembrie 2006/L394. Pentru a vizualiza intreg documentul, puteti vizita site-ul http://www.europass-ro.ro/index.php?page=competente sau anexa lucrarii, p.
9
Procesul de elaborare a prezentei lucrari a fost initiat in martie 2010, moment in care au fost trimise
chestionare special destinate inspectoratelor scolare judetene (ISJ) cu scopul de a obtine informatii
cu privire la proiectele sau activitatile de educatie pentru dezvoltare /educatie globala de la nivel
local. Acest chestionar a avut un caracter general si prin intermediul lui s-au obtinut date:
- atat cantitative, cu privire la identificarea unitatilor scolare care desfasoara activitati sau
proiecte in domeniu,
- cat si calitative, exprimandu-se beneficiile pe care acest gen de activitati le pot avea asupra
comunitatii, asupra elevilor si profesorilor implicati, dar si necesitatile existente in fiecare
judet cu privire la informatiile asupra activitatilor si proiectelor de educatie globala/ educatie
pentru dezvoltare.
care au fost colectate intr-un raport final detaliat.5
De retinut este ca terminologia folosita, in cadrul acestor chestionare, precum si pe parcursul
intregului raport, este de educatia globala/educatia pentru dezvoltare, avand in vedere ca la nivel
national aceste doua concepte nu au inca o definitie specifica si un continut clar, definitiile lor fiind
preluate de la institutiile promotoare la nivel european
6.
Procesul de obtinere al acestor date a fost repetat in luna noiembrie 2010, dupa actualizarea de catre
MedCT a listei7
de contacte a inspectorilor educativi responsabili la nivel judetean cu activitatile de
educatie globala/educatie pentru dezvoltare in scoli.
Interviuri
Au fost realizate 15 interviuri (interviuri fata in fata si interviuri on-line sau telefonice) cu
reprezentanti atat ai institutilor centrale de coordonare la nivel national (MAE si MedCT), dar si
european (Forumul de Educatie pentru Dezvoltare, Europe AID), cu responsabili de proiecte ai
organizatiilor neguvernamentale, membre FOND sau externe federatiei, PNUD, precum si cu alti
actori interesati de domeniul ED/EG, carora le este destinata linia de finantare EuropeAid: NSA-LA
(AMR).
Studii de caz prin intermediul observatiilor din cadrul activitatilor desfasurate pe parcursul
Seminarului de Educatie Globala/Educatie pentru dezvoltare, 8-9 iulie 2010, Bucuresti (open space,
activitati plenare) si a publicatiilor existente deja in domeniu( rapoarte, site-uri web,H.G. 747 etc).
5 Raport Chestionare ISJ – 2010 anexa no.p. 6 Pentru mai multe detalii vezi cap. ,p. 7 Lista de inspectori educativi din fiecare judet se regaseste in anexa nr. ,p.
10
1. Pozitionarea educatiei pentru dezvoltare/ globala in Romania
1.1.Istorie
Conform reperelor metodologice pentru educatia globala realizate in 20078
Din acel moment, fiecare an a fost marcat de prezenta Romaniei la Seminarele Internationale de
Educatie Globala, ba mai mult in anul 2006 acest seminar a fost organizat la noi in tara, moment in
care reperele metodologice au fost realizate.
, Romania, reprezentata
de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a fost implicata in activitati de educatie
globala inca din anul 2001, prin participarea la Seminarul International de Educatie Globala,
Strasbourg , Franta.
Ceea ce este de subliniat este faptul ca idea si conceptul de educatie globala au fost introduse in
Romania prin intermediul Saptamanii Educatiei Globale, eveniment promovat de catre Centrul Nord-
Sud9
In 1999 Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei a initiat prima Saptamana a Educatieri Globale,
promovand in statele membre activitati scolare dedicate reducerii saraciei si excluderii sociale.
si coorodonat de Directia Generala pentru activitati extracurriculare a Ministerului educatiei.
Aceasta incurajeaza copiii, tinerii si profesorii sa initieze activitati educationale in domeniul cetateniei
globale prin dezbaterea unor teme ca diversitatea si inegalitatea, atat la nivel local cat si global, avand
la baza principalele teme ale cetateniei globale: sensibilizarea intregii lumi asupra rolului nostru de
cetateni ai globului, respectarea diversitatii si a comunicarii interculturale, dorinta de a face ca lumea
sa devina un loc mai echitabil si durabil, responsabilitatea asupra propriilor actiuni. Saptamana
Educatie Globale incurajeaza tineri si profesori sa intreprinda un proiect de educatie globala in scolile
lor, reflectand asupra felului in care sa se trateze fenomenul excluderii, al inegalitatii prin discutarea
fenomenului de globalizare.
8 Anexa no. Educatia globala – repere metodologice 2007 9 http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/default_en.asp
11
In fiecare an, tema acestei saptamani este diferita, in conformitate cu propunerile europene anuale si
promovate de Centrul Nord-Sud10
- 2010: a reprezentat anul European pentru combaterea saraciei si a excluziunii sociale, tema fiind
reprezentata de Pace si non violent pentru copiii lumii
- 2011: reprezinta anul European al voluntariatului, tema nu a fost propusa deocamdata
:
- 2007: 6 miliarde de oameni = o singura planeta
- 2008: dialoguri interculturale
- 2009: tema din acest an a stat la baza dezbaterii cu privire la legatura dintre saptamana educatiei
globale si obiectivele mileniului pentru dezvoltare . O serie de propuneri au fost luate in considerare,
insa tema agreata de retea a fost : ‘’Hrana pentru toti’’
Facand tranzitia la conceptul de educatie pentru dezvoltare, acesta este relativ nou in Romania si se
regaseste in politica de cooperare pentru dezvoltare a Ministerului Afacerilor Externe inca din 2007.
In conformitate cu Strategia nationala privind politica de cooperare internationala pentru
dezvoltare11
“educatia si pregatirea in domeniul dezvoltarii reprezinta o parte complementara a
politicii de cooperare pentru dezvoltare a Romaniei.”
Acelasi concept a fost preluat si de FOND, federatie ce reprezinta 45 de organizatii membre si a carei
misiune este de a reprezenta obiectivele comune a membrilor in domeniul cooperarii international
pentru dezvoltare, a ajutorului umanitar si a educatiei pentru dezvoltare atat la nivel national cat si
international12. In cadrul federatiei s-a constituit Grupul de lucru pe Educatie pentru Dezvoltare,
format inca din 2007 si care in ultimii 3 ani a fost cat se poate de activ.13
‘’In cadrul platformei, Grupul de Lucru pe Educatie pentru Dezvoltare este destul de activ inca din 2007
si utilizeaza de atunci acest concept. Utilizarea conceptului de educatie globala in cadrul platformei
este destul de recenta si depinde de sursa de finantare pentru evenimentele/proiectele in acest
domeniu. Insa pe termen lung platforma foloseste termenul de educatie pentru dezvoltare ca si
componenta principala in cadrul cooperarii pentru dezvoltare, asa cum este mentionata si in Strategia
Nationala pe Cooperare pentru Dezvoltare. Unul dintre obiectivele platformei este constientizarea si
responsabilizarea in randul autoritatilor publice relevante si a cetatenilor.’’ , ne confirma Adela Rusu,
coordinatoarea platformei.
10 http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/ge/gew_EN.asp 11 http://www.aod.ro/cadrul-strategic.html 12 http://www.fondromania.org/eng/pagini/pagina-1-1.php 13 Pentru mai multe detalii vezi capitolul 2 Actorii si beneficiarii, p.
12
La nivel european, in cadrul CONCORD (confederatia europeana care reprezinta mai mult de 1.500
ONG-uri implicate in cooperarea pentru dezvoltare), unde Romania, prin intermediul FOND este inca
observator, Forumul de Educatie pentru Dezvoltare (FED) reprezinta unul dintre grupurile de lucru
principale. Compus din reprezentanti ai platformelor nationale si international din cadrul CONCORD,
precum si din reprezentanti ai Romaniei si Bulgariei, FED si-a manifestat o atentie deosebita pentru
implicarea activa a Romaniei in procesul de elaborare al stategiei europene de ED prin invitatia
adresata de a fi parte din Steering Committee (Consiliul director). FED are ca principale arii tematice:
curricula, cod de conduita, scoala de vara, strategii de finantare, informare si constientizare.
La intrebarea legata de tendintele cu privire la educatia pentru dezvoltare la nivel european , chiar
vice-presedinta acestui Forum si capacity building officer la TRIALOG14, Andra Tanase a tinut sa ne
precizeze ca:’’ Educatia pentru Dezvoltare (dar si tizele ei educatia globala, educatia pentru pace,
educatie pentru drepturile omului etc) "prinde" din ce in ce mai mult in contextul european si asta
intr-un context multi-actor. O demonstraza documente precum Consensul European Asupra Educatiei
pentru Dezvoltare15
Ca solutie, Andra gaseste drept o nevoie definirea relatiilor dintre concepte: educatie globala,
educatie pentru dezvoltare, educatie pentru pace, educatie pentru drepturile omului etc. in scopul de
, raportul Comisiei Europene legat de linia de finantare NSA-LA DE, precum si din
ce in ce mai multe recunoasteri ale acestui concept in strategiile nationale de cooperare pentru
dezvoltare.’’ La nivel de CONCORD, Educatia pentru dezvoltare reprezinta o componenta puternica ,
chiar independenta ‘’deoarece este o cerinta indispensabila si un instrument extraordinar daca ne
gandim la cooperarea pentru dezvoltare ca la un exercitiu democratic. Fara suportul cetatenilor,
cooperarea pt dezvoltare ca si politica europeana nu poate fi justificata, iar fara monitorizarea
cetatenilor aceasta politica risca sa o mai si ia pe cai gresite.’’ Din punctul Andrei de vedere , la nivel
de Romania a inceput sa fie inteles conceptul de educatie pentru dezvoltare de catre ONG-uri, MAE,
anumiti MPE si intr-o oarecare masura si de catre Ministerul Educatiei, dar mai mult relationat cu
educatia globala. In afara de acesti actori nivelul de intelegere este redus, ba mai mult considera ca
persista o subtila confuzie sau ‘’macar neidentificarea completa cu acest concept, in sensul ca se
aluneca foarte usor la o privire in contextul intern al Romaniei si poate un pic regional (Moldova,
Serbia), dar mai rar catre o adevarata perspectiva globala (care sa includa Africa, America Latina sau
Asia)’’.
14 TRIALOG – este un proiect CONCORD prin care se doreste intarirea capacitatii societatii civile si promovarea problemelor de dezvoltare, cu precadere in noile tari memebre UE http://www.trialog.or.at/start.asp?ID=96 15 http://www.deeep.org/fileadmin/user_upload/downloads/Consensus_on_DE/DE_Consensus-EN.pdf
13
a elimina confuziile si de a coordona pe cei care lucreaza cu aceste concepte care se suprapun destul
de mult, dar au si particularitati interesante de abordat separat.
In concluzie, cele doua concepte acceptate sunt educatie globala16
Si educatie pentru dezvoltare, promovata intr-un mod non-formal de catre membrele FOND Romania
precum si de catre Ministerul Afacerilor Externe la nivel national si de catre DEEEP la nivel european.
Conform definitiei DEEEP
(promovata mai mult sau mai
putin de catre Ministerul Educatiei la nivel national si de catre Centrul Nord-Sud si GLEN-Global
Education Network) la nivel european), ce defineste o abordare educationala pozitiva si integrata al
carei scop este actionarea in vederea asigurarii conditiilor instaurarii unei lumi durabile si sigure pe
baza analizarii problemelor sociale si economice, a diversitatii culturale si a strategiilor de instituire a
pacii. Ea include educatia pentru dezvoltare, educatia pentru drepturile omului, educatia pentru
dezvoltare durabila, educatie pentru pace si prevenirea conflictelor si educatie intercultrala,
reprezentand dimensiunea globala a educatiei pentru cetatenie activa.
17
, acest tip de educatie este un proces de invatare activ, bazat pe valori
precum solidaritate, egalitate, includere si cooperare. Aceasta permite oamenilor sa treaca de la o
constientizare a prioritatilor de dezvoltare internationala si de dezvoltare umana durabila, printr-o
intelegere a cauzelor si efectelor problematicii globale, catre o implicare personal activa si informala.
Ariile tematice continute sunt: ODM (Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului), Drepturile Copilului,
Comert Echitabil, Dezvoltare Durabila, Relatiile Nord-Sud, Drepturile Omului, Globalizare, Drepturile
Economice si Sociale, Pace si Dezvoltare, Drepturile Minoritatilor, Rasism, Democratie si
Guvernabilitate, Migratie, Probleme de Gen, Educatie Multiculturala, Asistenta Oficiala pentru
Dezvoltare, Drepturi Politice si Civile, HIV/SIDA, Securitatea Hranei, Drepturi laborale, Organizatia
Mondiala a Comertului, Datorii, Strategii de finantare pentru ED.
Pentru Alin Codrat Teclu18
16 In conformitate cu Reperele metodologice, realizate de catre Centrul Nord –Sud, prin intermediul ghidului ‘’Global Education Guidelines – a handbook for educators to understand and implement global education’’, Centrul Nord-Sud
, doctorant al Universitatii Liège, diferenta intre conceptul de educatie
globala si educatie pentru dezvoltare apare inainte de intrarea in UE, cand orice proiect era pentru
implicarea cetateanului global. ‘’Educatie pt dezvoltare face un finantator, educatie globala face un
cetatean. Societatea civila in ziua de astazi are nevoie de finatator pt sustenabilitatea cetateana, dar
Romanaia are mai multa nevoie de cetatean.’’ Tot el este de parere ca aceasta distinctie este greu de
sesizat pentru un cetatean obisnuit atata timp cat nu stii ce inseamna cooperarea internationaal
17 In conformitate cu definitia ce se regaseste pe site-ul FOND Romania via DEEEP http://www.fondromania.org/eng/pagini/activities-of-members-organisation.php 18 Autor al lucrarii: ‘’La recréation de la coopération au développement de la Roumanie depuis son accession à l'Union Européenne: analyse des jeux de figuration des néo-développeurs roumains à l'Est et au Sud’’
14
pentru dezvoltare.’’Poate un cetatean din strada a auzit in primul rand de educatie globala si incepe
sa auda poate si de cooperare pt dezvoltare. Pt mine asa a fost drumul !’’
1.2. Educatia globala in sistemul educational romanesc
A. Structura de baza a sistemului national de invatamant19
Dupa 4 ani de la punerea in dezbatere publica , noua lege
: 20
a educatiei a fost publicata in Monitorul
Oficial la data de 10 ianuarie 2011 si introduce obligativitatea invatamantului de 10 ani, care se va
finaliza la implinirea varstei de 16 ani a copilului, perioada liceului avand un caracter de ne-
obligativitate, iar clas.IX-a devenind una gimnaziala .
19 Raportul‘’Rezumatele nationale privind sistemele educationale in Europa si reformele in curs’’, Eurydice (reteaua de informare asupra educatiei in Europa) , Romania, 2010 http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/eurybase/national_summary_sheets/047_RO_RO.pdf 20 http://www.mediafax.ro/social/invatamant-obligatoriu-de-la-6-ani-si-bacalaureat-cu-mai-multe-probe-din-2016-vezi-ce-alte-prevederi-ale-legii-educatiei-intra-maine-in-vigoare-7965874
15
Imag. 1. Sistemul national de invatamant21
Astfel invatamantul obligatoriu este impartit in trei cicluri: invatamant primar (4 ani), prima etapa a
nivelului secundar inferior general (4 ani) si a doua etapa a nivelului secundar inferior, care ofera
cursuri generale, de specializare sau profesionale (2 ani).
In acest context, educatia globala poate fi gasita printre elementele ce figureaza in STRUCTURA
PROIECTULUI EDUCATIV22
, proiect ce reprezinta un parteneriat educational intre scoala, familie si
comunitate. Astfel educatia globala este incadrata in domeniul civic al educatiei complementare sau
extracurriculare, alaturi de educatia pentru drepturile omului, educatia multi si inter-culturala,
educatia pentru dezvoltarea comunitara si educatia pentru pace.
‘’Proiectele de educatie globala sunt coordonate, la nivel de judet, de catre inspectorii educativi si
fiecare judet are specificul lui...Exista retele locale formate din profesori, reprezentanti ai consililor
locale de elevi, ONG-uri si autoritati locale. Proiectele de educatie globala sunt implementate la toate
nivelele educationale, incepand cu cls.I pana la cls.a XII-a, profesorii fiind formati inainte de
implementare.’’ ne spune d-na Rodica Cherciu, inspector general in cadrul directiei de activitati extra-
curriculare , din cadrul Ministerului Educatiei.
Invatamantul superior se realizeaza in conformitate cu sistemul Bologna (Licenta/Masterat/Doctorat),
prin institutii de invatamant de tipul: universitati, academii, scoli de studii academice si
postuniversitare. Misiunea institutiilor de invatamant superior este de invatamant si de cercetare sau
numai de invatamant.
Astfel, la nivelul invatamantului superior, exista programele de studii universitare de masterat in
Studii de Dezvoltare Internationala si reprezinta o initiative MAE, in parteneriat cu PNUD23
21 Vezi anexa nr.
Romania,
in contextul implementarii programului „Intarirea capacitatii nationale institutionale si de educatie
pentru implementarea proiectelor si programelor de asistenta oficiala pentru dezvoltare (ODA)”
22 Proiectele educative nu se derulează în cadrul Programelor Naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru descarcarea documentului, accesati http://str.calificativ.ro/news/preview/1_calendarul_proiectelor_educative_scolare_si_extrascolare.pdf sau vedeti anexa nr.
23 Mai multe detalii despre acest program, vezi Cap. II Actorii si beneficiarii, p.
16
(SNIECODA),finantat de MAE. Aceste programe au fost lansate oficial24
‘’Programele de master sunt diferite la fiecare din cele 5 insitutii, in functie de : 1) profilul facultatii
implementatoare b) cele mai bune resurse umane (profesori) si domenii academice ‘specializate’ ale
acestora. Aceste programme de Master sunt relevante in procesul de pregatire a specialistilor romani
in domeniul dezvoltarii internationale;[...] si sunt programe academice, specializate, in cadrul
educatiei formale.’’tine sa clarifice Denisa Jacobsen, Project Officer, in cadrul proiectului SNIECODA ,
PNUD.
in vara anului trecut , 28 iunie
2010, in 5 institutii superioare de invatamant din tara.
B. Contextul actual al sistemului national de invatamant
Conform raportului asupra starii sistemului national de invatamant25
, septembrie 2009 marcheaza
demararea unor reforme profunde in educatie prin asumarea raspunderii de catre Guvernul Romaniei
pentru Legea Educatiei Nationale, dorindu-se o modernizare a sistemului national de invatamant in
contextul european.
Astfel, in acest raport sunt subliniate prioritatile si directiile de dezvoltare pentru perioada 2009-2012
prin care sunt stabilite obiectivele strategice si masurile prin care aceste obiective pot fi atinse. Din
cele 9 prioritati propuse pentru anii precizati, ne vom opri asupra acelor directii care se refera intr-o
oarecare masura la educatia globala.
Prioritatea 1. Realizarea unui sistem educational stabil, echitabil, eficient si relevant26
se doreste a fi
realizata prin continuarea programelor nationale extracurriculare, dezvoltarea parteneriatului
educational si a programelor educative ( Educatia pentru cetatenie democratica, Educatie pentru
sanatate, Educatie antidrog, Educatie ecologica si de protectie a mediului, Alcoolil nu te face mare,
Avocatul elevului, Creeaza-ti mediul, parintii din nou la scoala, Prevenirea traficului de fiinte umane, a
programelor internationale Global Education, Model European Parliament, Character, first!) prin
dezvoltarea, in cadrul fiecaruia, a componentei formarea de formatori destinate elevilor.
24 http://www.mae.ro/node/2665 25 Raport asupra starii sistemului national de invatamant-2009. MedCT, Bucuresti ,2009.Pt o vizualizare complete a acestui document, puteti accesa http://www.edu.ro/index.php/articles/12926 sau anexa no. 26 Raport asupra starii sistemului national de invatamant III. Prioritati si directii de dezvoltare pt perioada 2009-2012 - 1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant. MedCT, Bucureşti, 2009, p.159
17
Astfel aceasta prioritate incurajeaza continuarea proiectelor si de Educatie globala pentru
imbunatatirea serviciilor educationale si pentru formarea unor cetateni activi, implicati si
responsabili, deschizand oportunitati ONG-urilor de a se implica in activitatile de formare de formatori
in domeniu, la nivel pre-universitar.
In timp ce Prioritatea 9. Educatia permanenta in vederea obtinerii unor calificari noi, a extinderii
specializarii si perfectionarii27
incurajeaza parteneriatele MedCT cu ONG-urile, pentru o dezvoltarea
personala, civica si sociala asigurarata prin implicarea mai puternica a comitetelor sectoriale,
partenerilor sociali si ONG-urilor in promovarea inv atarii pe parcursul intregii vieți.
1.3. Educatia pentru dezvoltare in strategia nationala de cooperare internationala pentru
dezvoltare
O data cu aderarea la Uniunea Europeana in 2007, Romania s-a aliniat la politica28 de cooperare
internationala pentru dezvoltare, prin intermediul careia se acorda asistenta oficiala statelor in curs
de dezvoltare, UE fiind considerat a fi cel mai mare donator din lume. Astfel, Romania a adoptat
Strategia29Nationala privind politica de cooperare pentru dezvoltare prin intermediul cadrului legal al
HG nr.747/200730
, cu privire la reglementarea actiunilor specific aferente finantarii asistentei din
cadrul politicii nationale de cooperare pentru dezvoltare.
Desi, in acest moment nu exista o strategie nationala pentru educatie globala/educatie pentru
dezvoltare in Romania, potrivit acestei hotarari,Guvernul acorda asistenta in ‘’domeniul educatiei
pentru dezvoltare si activitatile de constientizare publica in domeniul dezvoltarii (activitatile
desfasurate in scopul promovarii unei mai bune intelegeri in randul populatiei sau al unor categorii
specifice ale populatiei, a problemelor cu care se confrunta statele in curs de dezvoltare, a necesitatii
solidarizarii cu acestea, ce contribuie la crearea unui sprijin puternic, din partea opiniei publice, in
favoarea politicii nationale de cooperare internationala pentru dezvoltare)’’.
27 Raport asupra starii sistemului national de invatamant III. Prioritati si directii de dezvoltare pt perioada 2009-2012 – 9. Educaţia permanentă în vederea obţinerii unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării. MedCT, Bucureşti, 2009, p.169 28 http://www.mae.ro/node/1381 29 http://www.aod.ro/resurse/Strategia%20Nationala.pdf 30 H.G. 747/2007, capitolul II- Forme de asistenta pentru dezvoltare, art. 5, p.3 sau http://www.aod.ro/resurse/Hotararea%20nr.%20747%20din%202007.pdf
18
2. Actorii si beneficiarii
2.1. Actori relevanti si rolul lor
In vara anului 2010, a fost organizat la Bucuresti Seminarul31
- sa reuneasca actorii cheie din Romania din acest domeniu, sa initieze dialogul intre actorii
relevanti si sa creasca gradul de constientizare cu privire la educatia pentru dezvoltare in
randul actorilor guvernamentali si neguvernamentali
National Educatie Globala/Educatie
pentru Dezvoltare, la initiativa Grupului de Lucru Educatie pentru dezvoltare din cadrul FOND ,
impreuna cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Afacerilor Externe si
sprijinul financiar al Centrului Nord-Sud al Consiliului Europei. Obiectivele acestui seminar au fost :
- sa creeze baza unui proces multi-actor (multi-stakeholder process), avand ca principal
obiectiv elaborarea unei strategii nationale de educatie pentru dezvoltare.
- Sa imbunatateasca cunostintele referitoare la cele doua concepte cheie – educatie
globala/educatie pentru dezvoltare
- Sa disemineze bune practici si informatii despre proiectele derulate in domeniul EG/ED
implementate de actorii nationali si europeni.
Astfel, actorii indentificati sunt clasati in doua categorii:
I. Cei la nivel international european:
- Centrul Nord- Sud32
- GLEN ( Global Education Network for Young Europeans) si reprezinta o initiativa a 10
organizatii din vechile si noile state membre ale Uniunii Europene: Republica Ceha, Estonia,
Franta, Germania, Ungaria, Malta, Letonia, Polonia, Slovacia si Slovenia. Rolul GLEN este de a
al Consiliului Europei este initiatorul programului european Educatia
Globala pentru a dezvolta, intari si sustine strategiile de implementare a educatiei globale si
de formare a capacitatii de dezvoltare a acesteia, prin intermediul institutiilor si practicienilor
din domeniul educatiei atat din zona formala, cat si non- formala. Momentul de referinta al
programului este reprezentat de Saptamana educatiei Globale, organizata anula in a treia
saptamana din luna noiembrie.
31 http://www.fondromania.org/pagini/seminar.php 32 http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/About_NSC/Presentation_en.asp
19
forma multiplicatori in educatie globala, prin combinarea seminarilor/formarilor cu
experientele practice si a schimburilor Nord- Sud cu schimburile europene.
- DEEEP33
- Utilizand terminologia de educatie pentru dezvoltare globala, Parlamentul European isi
arata implicarea in domeniu prin intermediul unor propuneri de rezolutie
( Developing European’s Engagement for the Eradication of Global Poverty)
reprezinta programul initiat de Forumul de Educatie pentru dezvoltare (FED) al CONCORD cu
scopul de a intari capacitatile ONG-urilor in cresterea constientizarii, educarea si mobilizarea
publicului european cu privire la eradicarea saraciei din lumea intreaga si a incluziunii sociale.
34
de unde reiese
necesitatea includerii educatiei pentru dezvoltare globala in orice forma de educatie, care sa
permita cetatenilor sa faca fata amenintarilor si oportunitatilor din partea unei lumi in
schimbare,globalizata (art.12)
II. Cei la nivel national:
- in rolul sau de coordonator la nivel national al cooperarii internationale pentru dezvoltare,
Ministerul Afacerilor Externe35
- Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin departamentul de activitati educative
scolare si extrascolare, are rol de coordonare a Saptamanii Educatiei Globale, fiind sprijinit la nivel
regional de inspectoratele scolare judetene (ISJ)
, prin divizia de Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare, este institutia
responsabila pentru implementarea programelor/proiectelor dedicate educatiei pentru dezvoltare
- Organizatiile neguvernamentale, membre FOND (Federatia ONG-urilor pentru dezvoltare din
Romania), constituite intr-un grup de lucru special destinat educatiei pentru dezvoltare, activ inca din
2007, precum si alte ONG-uri interesate de domeniu (CODECS, ’’Floarea Ialomiteana’’, ASPD Agenda
21, Fundatia Marie Stopes International Romania etc)
- Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), partener MAE in dezvoltarea curriculei universitare şi implementarea programelor de master în Studii de Dezvoltare Internationala, prin SNIECODA ( 2007-2009),
33 http://www.deeep.org/ 34 „Competentele cheie pentru o lume in curs de schimbare: implementarea programului de lucru Educatie si formare profesională 2010” (2010/2013(INI)), raport al Parlamentului European prin care este subliniata importanta educatiei globale. Pt o vizualizare complete puteti consulta linkul http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2010-0164+0+DOC+XML+V0//RO sau anexa lucrarii la pagina 35 http://www.mae.ro/node/1406
20
- Autoritatile locale, prin reprezentanta Asociatiei Municipilor din Romania (AMR) a carei implicare la
nivel local si regional, in proiecte si activitati de educatie pentru dezvoltare, este incurajata prin
intermediul linii de finantare EuropeAid: actori non-statli si autoritati locale in dezvoltare
- Mass-media, a devenit unul dintre actori o data cu proiectul MEDIP36
- Mediul academic implicat deja in programele de master pentru dezvoltare internationala
de implicare a mediei in
promovarea problemelor dezvoltarii internationale (‘’Media Engagement in Development Issus and
Promotion’’)
- alti actori37
care ar putea dezvolta un interes pentru acest domeniu: Ministerul Mediului, Ministerul
Muncii, Membrii Parlamentului, Agentia Nationala pentru Sport si tineret, consiliile judetene,
autoritatile publice locale (APL), directiile judetene de tineret, consiliul national al elevilor, consiliile
judetene ale elevilor,federatii studentesti, sindicate, diferite partide politice, sectorul privat.
2.2 Studiu de caz38
Grupul de Lucru Educatie pentru Dezvoltare s-a format in anul 2007, sub coordonarea Andrei
Tanase ( vice-presedinta FED). Pe parcursul celor 3 ani au fost organizate mai multe
evenimente, iar din decembrie 2010, Iuliana Rada (coordonator proiecte Fundatia pentru Dezvoltarea
Societatii Civile) este responsabila de acest grup.
: Grupul de Lucru Educatie pentru Dezvoltare – FOND Romania
In acest moment organizatiile active membre FOND care se afla in Grupul de Lucru sunt:
- Fundatia pentru Dezvoltarea societatii civile, PATRIR, Policy Center for Roma and Minorities,
CENTRAS, ART Fusion, World Vision, Asociatia Pro-Democratia, Salvati Copiii, secretariatul
FOND, lista ramanand deschisa pentru implicarea si a altor ONG-uri
Istoric evenimente:
2007:
- training Educatie pentru Dezvoltare - Alternativa, Oportunitate, Instrument (28-29 mai):
Advocacy and Awareness Raising Ressources for Development Education (AARRDE).
36 See the description bellow 37 Acesti actori au fost identificati in urma Seminarului de EG/ED, in cadrul sesiunii de Open Space – ‘’Identificarea Actorilor cheie, crearea unui system de cooperare’’ - http://www.fondromania.org/library/Raport%20Seminarul%20National%20Educatia%20Globalapentru%20Dezvoltare.pdf 38 http://www.fondromania.org/pagini/grupul-de-lucru-educatie-pentru-dezvolta.php
21
- la initiativa Grupului a fost sarbatorita Ziua Internationala pentru Eradicarea Saraciei (17
octombrie), au fost organizate activitati in scoli cu ocazia Zilei Internationale a Pacii, iar 3
reprezentanti ai Grupului au participat la Scoala de Vara din Slovacia.
2008:
- cu sprijinul TRIALOG a fost organizat un training de scriere de proiecte pe linia de finantare a
Comisiei Europene NSA-LA (Non-State Actors and Local Authorities)
- membri Grupului au avut posibilitatea sa participe la conferinta "Are we on the Right Track?"
- "Suntem pe Drumul cel Bun?",
- Participarea membrilor GL la Scoala de Vara DEEEP ce a avut loc in Olanda in luna iunie.
Membrii au continuat sa se implice in organizarea de actiuni de informare si sensibilizare cu
ocazia Zilei Internationale pentru Eradicarea Saraciei, Zilei Internationale a Dreptatii Sociale
(20 februarie).
2009:
- In iunie, la Cheile Gradistei, FOND a sprijinit realizarea Scolii de Vara cu tema Educatie pentru
Dezvoltare. Evenimentul a fost organizat de DEEEP, in parteneriat cu CONCORD si PATRIR si
a reunit peste 90 de participanti din intreaga lume.
2010:
- La initiativa Grupului de Lucru Educatie pentru Dezvoltare din cadrul FOND a avut
loc Seminarul National intitulat "Adaptarea educatiei pentru dezvoltare la contextul
actual" in perioada 8-9 iulie la Bucuresti. Evenimentul a fost organizat impreuna
cu Ministerul Educatiei, Cercetarii,Tineretului si Sportului si Ministerul Afacerilor Externe, cu
sprijinul financiar al Centrului Nord-Sud al Consiliului Europei.
Conform ultimei intalniri a grupului ( ianuarie 2011) obiectivul general al acestui an este reprezentat
de cresterea capacitatii personale si a grupului de lucru in privinta domeniului ED prin: informare,
instruire, concept si cadre de lucru, TOR (viziune si strategie). Astfel activitatile previzionate in acest
sens sunt directionate spre:
22
- relizarea TOR GL unde sa apara: obiectivele, rolul grupului, comunicarea cu celelalte
grupuri, board FOND, membrii, strategie de grup ED
- crearea grupului multistakeholders: una dintre propunerile de follow-up ale Seminarului din
iulie 2010 a fost crearea acestui tip de grup, care poate fi reprezentat de persoanele sau
grupuri de persoane interesate de domeniu, actori identificati in cadrul seminarului, printre
care : reprezentanti ai MAE si MedCT, media, mediul privat etc.
- scriere de proiecte pentru finantarea Europe Aid: NSA-LA
- participare la scoala de vara DEEEP
- traininguri pentru membrii
3. Educatie pentru dezvoltare/educatia globala: proiecte relevante derulate in domeniu.
3.1. Implicarea societatii civile: proiectele FOND Romania39
si alte ONG-uri interesate de domeniu
a) Proiecte relevante in educatie pentru dezvoltare: ONG-uri din Romania , membre FOND
(federatia ONG-urilor pentru dezvoltare din Romania)40
Principalele activitati ale membrilor FOND in proiectele de educatie pentru dezvoltare sunt cele care
au la baza:
- Promovarea Obiectivelor Mileniului de Dezvoltare
- Crearea unor mijloace online de crestere a constientizarii cu privire la ED
- Colaborarea cu scolile din mediul rural si urban
- Implicarea mass-medieiin promovarea problemelor de dezvoltare globale
- Formarea multiplicatorilor de ED
- Crearea de documente relevante
- Organizarea de evenimente, concursuri si expozitii care sa reflecte problemele de dezvoltare
- Crearea unei curricule pentru studiile de dezvoltare
- Actiuni de policy si advocacy
Principalii beneficiari sunt reprezentati de: elevi si student, tineri, voluntari, ONG-uri, mediul
academic si publicul in general.
39 Pentru mai multe detalii accesati http://www.fondromania.org/library/proiecte%20pe%20educatie%20pentru%20dezvoltare%20site.pdf 40 Pentru mai multe detalii proiecte organizatii membre FOND, accesati http://www.fondromania.org/library/proiecte%20pe%20educatie%20pentru%20dezvoltare%20site.pdf
23
Pana in anul 2010, totalul investit de membrii FOND a fost de 802.452 eur, conform documentatiei
primita la Scoala de vara (Romanian Development Camp 2010)41
Sursele de finantare au fost:
- MAE – prin granturile acordate campaniilor de ED, 5 campanii au fost finantate in 2008, prin
intermediul PNUD Romania
- Comisia Europeana, prin linia de finantare NSA-LA
- surse de finantare proprii membrilor FOND ( comisia acorda granturi de co-finantare si
astfel organizatiile participante contribuie cu un procent de 10-25% din valoarea proiectului)
In perioada 2008-2009 organizatiile membre FOND au derulat proiecte de constientizare cu privire la
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului , finantate de PNUD cu fonduri de la Ministerul Afacerilor
Externe, din bugetul de asistenta oficiala pentru dezvoltare al Romaniei:
Asociatia Pro Democratia (APD)42
– “Lumea mea creste”: proiectul a avut ca scop promovarea
Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) stabilite de Organizatia Natiunilor Unite si
dezvoltarea potentialului de implicare a tinerilor in viata comunitatii din care fac parte. Acesta s-a
desfasurat in perioada decembrie 2008 - aprilie 2009. Activitati: concurs de fotografii, dezbatere cu
privire la ODM, a fost creat un suport de curs pentru profesorii de liceu si facultate cu materiale
despre dezvoltarea internationala, ODM si rolul Romaniei ca stat donator.
CENTRAS – Campania „Da mai departe”43
a avut ca obiectiv informarea şs educarea bucurestenilor
cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului si Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare pe care
Romania trebuie sa o acorde odata cu aderarea la Uniunea Europeana.Activitati din proiect au fost –
dezbaterea " Protectia mediului este mai importanta decat dezvoltarea economica", o conferinta de
presa, crearea unui site special dedicat proiectului, un concurs de dezbateri pentru elevii de liceu pe
tema ODM, un workshop pentru studentii si tinerii voluntari, crearea unei sectiuni speciale pentru
organizatii care au ca domeniu de activitate asistenta pentru dezvoltare, crerea unui ghid pentru
profesori despre ODM
41 Pentru detalii, http://www.fondromania.org/library/sumar%20proiecte%20educatie%20pentru%20dezvoltare.pdf sau anexa no, p. 42 www.apd.ro 43 www.damaideparte.org/; www.centras.ro; www.donatiionline.ro
24
Societatea de Educatie Contraceptiva si Sexuala – „Pentru o lume mai buna“44
a avut ca scop
cresterea nivelului de constientizare al tinerilor clujeni cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului, la rolul Romaniei ca stat donator, rolul ONG-urilor, dar şi al fiecarui cetatean pentru
atingerea lor. Activitati: evenimente stradale in Bucuresti si Cluj, actiuni de informare in scoli
World Vision Romania - Proiectul “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului: viziunea Constantei!” 45
Proiectul a avut drept scop cresterea gradului de constientizare a cetatenilor Constantei privind
Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, noul rol al Romaniei de tara donatoare si oportunitatle de
implicare a publicului in realizarea acestor obiective, in special a obiectivului numarul 6, referitor la
lupta impotriva HIV/SIDA si a altor epidemii globale. Activitati: prezentari in scoli, licee, universitati
din mediul urban si cel rural, campanie de strangere de fonduri pentru achizitionarea de plase pentru
combaterea malariei în Africa.
Decembrie 2008 – martie 2009
Proiecte in derulare:
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile – FDSC 46
- „Implicarea mass-media in promovarea problematicii dezvoltarii internationale” (Media Engagement
in Development Issues and Promotion - MEDIP) - acest proiect este finantat de Comisia Europeana si
este implementat in perioada ianuarie 2009-iunie 2010. Activitati: vizita de studiu in Uganda pentru
filmarea a sase documentare, cate unul pentru fiecare delegatie nationala pe tema ODM, activitati de
training, concurs de fotografie, conferinte, campanii de constientizare
- „Intarirea educatiei pentru dezvoltare in tarile din Europa Centrala si de Est” (Enhancing
Development Education in Central-Eastern European Countries) – proiectul se deruleaza in intervalul
ianuarie 2010-decembrie 2012 si isi propune cresterea gradului de constientizare a publicului larg
asupra problematicii dezvoltarii internationale si promovarea angajamentului public si guvernamental
pentru educatia pentru dezvoltare (educatia globala) in tarile partenere (Austria, Grecia, Ungaria,
Republica Ceha, Bulgaria, Romania).
44 www.secs.ro 45 www.worldvision.ro 46 www.fdsc.ro
25
- Capacity building of NGOs in Greece, Romania, Bulgaria for mobilising support for MDGs, in
perioada 2010-2011, cu parteneri din Grecia si Bulgaria, finantat de Uniunea Europeana prin
programul ‘Non-State Actors and Local Authorities in Development: Public awareness and education
for development in Europe. Obiectiv: construirea sau dezvoltarea capacitatii ONG-urilor locale din
domeniul educatiei, sanatatii sau mass-mediei pentru a creste nivelul de constientizare si a promova
realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului in Africa Sub-Sahariana.Activitati: studiu, curs de
formare de formatori, birouri de informare, schema de granturi mici, toate pe tema Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului, Cod de Conduita si Actiune in domeniul cooperarii pentru dezvoltare
Institutul Roman pentru Actiune, Instruire si Cercetare in Domeniul Pacii – PATRIR47
- Proiectul „Play“ se desfasoara in perioada septembrie 2009-iunie 2010 si are ca scop cresterea
gradului de constientizare in randul elevilor, al profesorilor si al altor
categorii de beneficiari (studenti,voluntari, membrii ai altor ONG-uri) cu privire la educatia pentru
dezvoltare, astfel incat acestia sa se implice in actiuni si sa vina cu initiative pentru dezvoltarea
comunitatii locale, dar si globale.
- Glocal Tour48
World Vision Romania
, este un proiect international de 3 ani care urmareste consolidarea utilizarii
«educatiei de la egal la egal» ca instrument de crestere a nivelului de constientizare a elevilor
europeni si crearea unei abordari comune a Educatiei pentru Dezvoltare/Educatiei Globale in randul
profesorilor. Concursul pentru grupuri de tineri face parte din proiectul Glocal Tour, unul dintre
scopurile
sale fiind acela de a‐i incuraja pe tineri sa joace un rol activ in provocarile globale, de a‐i ajuta sa fie
mai increzatori, si de a le oferi posibilitatea sa vorbeasca despre problemele din domeniul
dezvoltarii.Activitati: expozitia multimedia mobila din cadrul camionului Glocal, care va contine afise,
jocuri,ghiduri audio, si va reprezenta un spatiu pentru discutii interactive. Un prim demers al acestei
expozitii va fi vizitarea principalelor orase din Romania si Polonia.
49
- „Constientizare publica pentru solidaritate internationala”
50
47 Www.patrir.ro
se desfasoara in perioada ianuarie
2010 – ianuarie 2012 si are ca scop mobilizarea cetatenilor europeni si in special pe aceia din noile
state membre de a lupta impotriva saraciei. In plus, proiectul isi propune sa creasca gradul de
48 www.glocaltour.org 49 www.worldvision.ro 50 http://www.developmenteducation.org/
26
constientizare cu privire la contextul istoric si scopul politicii de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii
Europene in Romania si in tarile partenere in proiect. Activitati: crearea unei curriculae universitare in
domeniul cooperarii pentru dezvoltare ;Incurajarea si implicarea cetatenilor, a ONG-urilor si
universitatilor in a colabora si in a se angaja in dezbateri si initiative legate de solidaritatea
international; Dezvoltarea de oportunitati practice pentru acei cetateni care doresc sa se implice in
lupta impotriva saraciei globale.
- „Peer-Up ! Tineri pentru tineri"51
se deruleaza pe o perioada de 3 ani in parteneriat cu World Vision
Austria si World Vision Germania. Proiectul are drept scop realizarea unui program de constientizare
cu privire la dezvoltare ce va avea o tematica diferita in fiecare an (2010 – Prevenirea raspandirii
virusului HIV/SIDA in randul tinerilor, 2011-Sanatatea mamei si a copilului,2012- Securitatea
alimentara). Activitati: informarea si mobilizarea tinerilor in legatura cu cele trei teme pe care le
abordeaza proiectul nostru;dezvoltarea de materiale cu ajutorul carora tinerii sa se poata implica in
actiuni de sensibilizare a opiniei publice in ceea ce priveste dezvoltarea globala;stimularea formarii
unei generatii de 'educatori intre egali' (peer educators) care sa fie modele de implicare si activism
pentru alti tineri de varsta lor;crearea de legaturi intre tinerii din Romania, Germania, Austria si
diferite tari non-UE ;vizite de studiu in Africa; forumul tinerilor pentru dezvoltare globala
AUR – Asociatia Nationala a Specialistilor in Resurse Umane52
- „Mobilizing for a sector dialogue for the improvement of working
conditions in the globalized toy industry” – acesta are drept scop realizarea
unui dialog constructiv intre companiile producatoare de jucarii si societatea civila in vederea
implementarii unor conditii de munca mai bune si asigurarii transparentei pe intreg lantul de
productie. Perioada de desfasurare a proiectului este februarie 2009 – februarie 2012.
- „Building Support in New Member States for Gender-sensitive and responsive European Development
Cooperation” are ca scop crearea unui cadru larg la nivelul UE pentru elaborarea unei politici
Europene de cooperare pentru dezvoltare sensibila la problematica de gen si care sa ofere solutii la
problematica de gen.Perioada:2009-2012.
51 http://www.peer-up.com/index.php?s=ro 52 http://www.resurseumane-aur.ro/
27
- ‘’Decent Life – decent work. Enhancing international strategies and policies of trade unions”,in
perioada 2009-2012. Scopul proiectului este promovarea inelegerilor cadru internationale si a
Intelegerilor de Solidaritate intre organizatiile sindicale Europene.
ART Fusion 53
- Globe in the Mirror!54
Activitati: campanie de constientizare pe problematica dezvoltarii sustenabile si a educatiei pentru
dezvoltare, realizarea unui film despre MDG-uri, animatie stradala,
, perioada de desfasurare: 7 Aprilie- 30 Septembrie 2010 a fost proiectul
unui grup de voluntari EVS, care au locuit in Bucuresti pe perioada de 6 luni si are ca scop
constientizarea asupra dezvoltarii durabile si Obiectivelor Mileniului de Dezvoltare prin o serie de
activitati artistice si creative.
crearea si intretinerea unui blog despre proiect si tema abordata
- You are part of this world, be a part of its future!55
,perioada de desfasurare: 19-26 feb 2010 .
Scopul principal al acestui proiect a fost de a constientiza tinerii asupra dezvoltarii
durabile.Activitati: training pe formare de multiplicatori in educatie pentru dezvoltare pentru 27 de
participanti
ADO SAH ROM
- Decent Work for All! Making Migration Work for Development, durata 3 ani (1 ianuarie 2010-
31 decembrie 2012). Obiectivele acestui proiect sunt mobilizarea cetatenilor europeni pentru a
considera munca decenta ca fiind in centrul politicilor de cooperare pentru dezvoltare, angajarea
cetatenilor in actiuni de advocacy cu privire la munca si migratie, intarirea capacitatii actorilor
nationali si europeni care activeaza in domeniul migratiei si dezvoltarii.
b) Proiecte in domeniu a altor ONG-uri care nu sunt membre FOND :
Floarea Ialomiteana
53 www.artfusion.ro 54 http://globe-in-the-mirror.blogspot.com/ 55 http://www.salto-youth.net/tools/training/find-a-training/1661.html?&search=wind+of+change&termin_von=2009-10-01&termin_bis=2011-09-31&partcountries=&pagerCurrentOffset=6
28
- Festivalul constientizarii importantei accesului universal la educatia primara,17-18
septembrie 2010, Fetesti, Ialomita. Evenimentul a fost organizat in cadrul
proiectului A.W.A.R.E (Actions for wide awareness raising in Europe), finantat de Comisia
Europeana. Scopul acestuia este cresterea gradului de informare in randul autoritatilor si a
populatiei cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, cu accent pe Obiectivul Nr 2 -
Accesul universal la educatie primara. Activitati: prezentari ale proiectelor derulate de autoritati si
institutii de invatamat, ONG-uri pe aceasta tematica, o expozitie foto, proiectie de filme
documentare, precum si momente artistice cu specific african. In cadrul festivalului FOND si-a
prezentat activitatea derulata in domeniul educatiei pentru dezvoltare.
In vara lui 2010, potrivit Karinei Chircu( EuropeAid Cooperation Office
Relations cu societatea civila si actorii non-statali) in sistemul de date al Europe Aid au fost
inregistrate urmatoarele proiecte de educatie pentru dezvoltare implementate in Romania:
‘’Education for Social Justice. A project to improve the delivery of ''Education for Development'' in
Europe.
- main applcant: LEEDS DEVELOPMENT EDUCATION CENTRE LBG
- Romanian partner: ASPD Agenda 21, Romania
‘’Sensibilisation et éducation de la population européenne aux conséquences des conflits armés sur le
processus de développement ‘’
- main applicant: CROIX ROUGE DE BELGIQUE
- Romanian partner: Société de la Croix-Rouge roumaine
Innovative Development Education in Europe Through Short Films
- main applicant: MARIE STOPES INTERNATIONAL
- Romanian Partner: FMSIR - Fundatia Marie Stopes International Romania
Karina tine sa observe ca ‘’nici o organizatie din Romania nu este lead applicant pe un proiect pana
acum’’. Sa fie acest lucru o provocare pentru viitoarele proiecte ?
3.2. Ministerul Afacerilor Externe56
56
:
http://www.mae.ro/node/5034?page=2
29
In 2007, Ministerul Afacerilor Externe , din bugetul de asistenta oficiala pentru dezvoltare, a finantat
un proiect DEAR57: ‘’Intarirea capacitatii nationale institutionale si eductionale de a implementa
asistenta oficiala pentru dezvoltare” (SNIECODA)58, derulat in parteneriat cu Programul Natiunilor
Unite pentru Dezvoltare (PNUD) si a carui buget total a fost de 1.43 milioane $, desfasurat pe
perioada 2007-200959
Activitati:
.
- in cursul anului 2009, s-a realizat un sondaj de opinie aplicat pe un esantion de 1,119
persoane, reprezentativ la nivel national pentru populatia in varsta de 16 ani si peste.
Proiectul a avut ca scop atestarea nivelului de cunostinte cu privire la politica de cooperare
pentru dezvoltare si institutiile europene dar si noul statut de donator al Romaniei.
- Campanii de constientizare publica asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului,
implementate simultan de societatea civila (organizatii ale FOND) in: Bucuresti, Timisoara,
Iasi, Cluj-Napoca si Constanta. Campaniile s-au desfasurat in perioada decembrie 2008 –
martie 2009.
- Dezvoltarea curriculei universitare si implementarea programelor de master in Studii de
Dezvoltare Internationala, realizata in 2009 la initiativa MAE si acreditat in 5 universitati din
Romania. 4 dintre universitatile partenere au implementat deja acest program de master
inca din 2010.
Asa cum ne specifica Denisa Jacobsen, project officer, SNIECODA- PNUD, exista diferente intre cele 5
curricule in functie de profilul facultatilor implementatoare, insa la baza lor stau cateva cursuri care
prin multidisciplinaritatea lor reuneste cele 5 programe:
1. Teorii si strategii ale dezvoltarii internationale
2. Institutii si organizatii internationale pentru dezvoltare
3. Guvernare pentru dezvoltare
4. Managementul proiectelor de dezvoltare
‘’Programele de master sunt diferite la fiecare din cele 5 insitutii, in functie de : 1) profilul facultatii
implementatoare b) cele mai bune resurse umane (profesori) si domenii academice ‘specializate’ ale
acestora.Aceste programme de Master sunt relevante in procesul de pregatire a specialistilor romani
57 DEAR – Development Education and Awarness Raising 58 http://www.aod.ro/proiectul-SNIECODA.html 59 http://www.undp.ro/download/files/governance/SNIECODA/SNIECODA_Summary_of_Programme.pdf
30
in domeniul dezvoltarii internationale [...] Oferind o perspectivă globală, acest masterat oferă
studentilor romani oportunităţi profesionale noi de a lucra in cadrul organizatiilor neguvernamentale
nationale si internationale, agentii ale Natiunilor Unite, agentii de dezvoltare guvernamentale.’’
Denisa Jacobsen, project officer, SNIECODA/PNUD Romania.
Universitati implementatoare:
• Academia de Studii Economice din Bucuresti (Facultatea de Relaţii Economice
Internaţionale),
• Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi (Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice),
• Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca (Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si
ale Comunicarii),
• Universitatea din Bucuresti (Facultatea de Filosofie),
• Universitatea de Vest din Timisoara (Facultatea de Stiinte Politice, Filosofie si Stiinte ale
Comunicarii).
- Dezvoltarea unui website special dedicat politicii de cooperare pentru
dezvoltare: http://www.aod.ro/ si a bazei de date pentru expertii romani care lucreaza atat la nivel
national cat si international –EXPERO.
-Co-finanţarea si participarea la scoala de vara privind educatia pentru dezvoltare „YOUth
ACT” organizata de Institutul Roman pentru Pace (PATRIR), in colaborare cu Federatia Organizatiilor
Neguvernamentale pentru Dezvoltare din Romania (FOND), Programul pentru dezvoltarea
angajamentului cetatenilor europeni pentru eradicarea saraciei la nivel global (DEEEP) si Confederatia
Europeana a ONG-urilor pentru Ajutor Umanitar şi Dezvoltare (CONCORD) (Cheile Gradistei, 22-28
iunie 2009).
- Scoala Romana de Dezvoltare este un eveniment anual ce reuneste actorii
relevanti in domeniul cooperarii pentru dezvoltare de la nivel national si
European: actori guvernamentali, societatea civila, experti, donatori internationali, tari partenere,
mass-media, mediul academic si sectorul privat.Aceste evniment reprezinta un forum de dezbateri si
schimb de experiente, avand ca obiectiv consolidarea cunostintelor si a capacitatii nationale in
domeniul cooperarii pentru dezvoltare. Prima editie a avut loc in septembrie 2008 si a dorit initierea
unui dialog pe tema Cooperarii pentru Dezvoltare intre cei mai importanti actori la nivel national si
European. Editia din 2009, Venus, s-a adresat unor fenomene de actualitate precum criza finaciara si
economica si parteneriatul Est-Est, iar in editia 2010 s-au prezentat si dezbatut Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului din perspectiva contributiei noilor donatori. Acest ultim eveniment a vut
31
prezenta Comisarului European pentru Dezvoltare, Andris Piebalgs). Primele doua editii au fost
realizate in parteneriat cu PNUD Romania, ultima editie fiind realizata in parteneriat cu Federatia
ONG-urilor pentru Dezvoltare din Romania (FOND). Beneficiarii acestui eveniment sunt: MAE si
ministerele de linie din Romania;Societatea civila;Mediului academic;Mass-media.
- Module de pregatire desfasurate in cadrul programelor Institutului Diplomatic Roman in
perioada 2009 – 2010. Scopul programelor este informarea factorilor interesati, participanti
la programe, cu privire la politica de cooperare pentru dezvoltare a Romaniei si a UE, in
vederea stimularii interesului public pentru acest domeniu.
- Sprijinirea organizarii Conferintei Kapuscinscki la Bucuresti, organizata de Comisia Europeana
si PNUD in decembrie 2009. Evenimentul a avut un pronuntat caracter educativ in randul
principalilor actori ai politicii de cooperare pentru dezvoltare
- Sprijinirea organizarii seminarului national privind educatia globala / educatia pentru
dezvoltare „ Adaptarea educatiei pentru dezvoltare la contextul actual”, desfasurat in
perioada 8-9 iulie 2010 la Bucuresti.
3.3. Proiecte relevante realizate in diferite unitati de invatamant din tara cu sprijinul
Ministerului Educatiei, Cercetarii , Tineretului si Sportului
In ceea ce privesc proiectele relevante ale MedCT, am folosit ca sursa de informare chestionarele
destinate inspectoratelor scolare judetene, precum si publicatiile on-line cu privire la activitatile de
gen.
Datele au fost colectate si analizate intr-un raport ce poate fi gasit in anexa acestei lucrari. Raportul
permite o vizualizare detaliata a unitatilor scolare implicate in activitatile si proiectele de educatie
globala la nivel regional, alaturi de datele de contact ale persoanelor responsabile, interesul exprimat
fata de aceste activitati extracurriculare si beneficiile pe care educatia globala o poate avea in
comunitate, asupra elevilor si profesorilor implicati.
Astfel, numarul total de chestionare trimise a fost 42, reprezentand numarul judetelor din Romania,
iar chestionarele primite au fost in numar de 26, ceea ce da un procent de 61.9 % feed-back.
32
Judetele repondente au fost: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braila, Buzau,
Calarasi, Constanta, Covasna, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iasi, Ialomita, Maramures,
Neamt, Sibiu, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui.
In urma acestor chestionare proiectele relevante prin care se evidentiaza educatia pentru
dezvoltare/educatia globala in unitatile scolare prezentate, sunt :
a) COMENIUS60
Comenius sprijina financiar realizarea de parteneriate scolare, proiecte de formare a personalului
didactic, retele de parteneriat scolar, precum si participarea la stagii de formare initiala si continua
pentru a creste calitatea si a consolida dimensiunea europeana in educatie.
, care este prima componenta a Programului de Invatare pe Tot
Parcursul Vietii. Se adreseaza institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si
private (de la gradinite la scoli postliceale) si tuturor membrilor comunitatii
educationale care isi desfasoara activitatea in acest sector: elevilor, tuturor
categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti
sau ONG-urilor care activeaza in domeniul educational.
De asemenea, Comenius urmareste:
- Dezvoltarea cunoasterii si intelegerii diversitatii culturale si lingvistice europene in randul
profesorilor si elevilor;
- Sprijinirea elevilor pentru a dobandi competentele si abilitatile necesare dezvoltarii
personale pentru integrare profesionala si cetatenie activa.
Observatie: Proiectele COMENIUS, permit prezentarea problemelor globale, la nivel European, gradul
de prezentare al problemelor din tarile din Africa, Asia, Pacific (ACP) fiind redus, dorindu-se, asa cum
se exemplifica si mai sus ‘’cresterea calitatii si consolidarea dimensiunii europene in educatie, prin
dezvoltarea cunoasterii si intelegerii diversitatii cultural si lingvistice europene in randul profesorilor
si elevilor’’.
b) Saptamana Educatiei Globale61
60 Pentru mai multe detalii legate de acest program, vezi http://www.llp-ro.ro/?d=41
: In 1999 Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei a
initiat prima Saptamana a Educatieri Globale, promovand in statele membre activitati scolare
dedicate reducerii saraciei si excluderii sociale. Avand in vedere mesajele primite, Centrul Nord-Sud
61 O descriere detaliata a Saptamanii Educatiei Globale se gaseste pe site-ul Centrului Nord Sud, http://www.coe.int/t/dg4/nscentre/GE/GEW_en.asp
33
invita cele 46 de state ale Consiliului Europei sa participe anual la Saptamana Educatiei Globale.
Aceasta incurajeaza copiii, tinerii si profesorii sa initieze activitati educationale in domeniul cetateniei
globale prin dezbaterea unor teme ca diversitatea si inegalitatea, atat la nivel local cat si global, avand
la baza principalele teme ale cetateniei globale: sensibilizarea intregii lumi asupra rolului nostru de
cetateni ai globului, respectarea diversitatii si a comunicarii interculturale, dorinta de a face ca lumea
sa devina un loc mai echitabil si durabil, responsabilitatea asupra propriilor actiuni. Saptamana
Educatie Globale incurajeaza tineri si profesori sa intreprinda un proiect de educatie globala in scolile
lor, reflectand asupra felului in care sa se trateze fenomenul excluderii, al inegalitatii prin discutarea
fenomenului de globalizare.
Fiecare an este reprezentat printr-o tematica diferita:
- 2007: 6 miliarde de oameni = o singura lume
- 2008: Interculturalitate si spiritualitate - ai prieteni, ai sufletul mai bogat !
- 2009: Hrana pentru toti
- 2010: Pace si nonviolenta pentru copii lumii
c) Spring Day for Europe 201062
d) Educatie pentru cetatenie democratica(ECD)
( Primavara Europeana 2010): este un eveniment ce se
organizeaza anual de catre Comisia Europeana. Acest proiect ofera elevilor posibilitatea de a-si
exprima gandurile si viziunile cu privire la Europa in fata unor personalitati locale, nationale,
europene.In acest an campania s-a desfasurat intre 22 martie si 30 iunie 2010. Si este eschisa tuturor
unitatilor de invatamant preuniversitar si s-a focalizat asupra cetateniei si drepturilor fundamentale
europene. Aflata la cea de-a opta editie, ‚’’Primavara Europeana’’ se alatura Anului European de lupta
impotriva saraciei si excluziunii sociale, atragand atentia elevilor asupra unor aspecte europeen
importante cum ar fi coeziunea economica si sociala, problemele de mediu si diversitatea culturala. 63
Consiliul Europei sublinia, cu un deceniu în urma, ca invatamantul are acum, mai mult ca niciodata, un
rol crucial în formarea indivizilor independenti si responsabili. Sistemele educative trebuie sa ofere
tinerilor ocazia de a dobândi cunostinte, atitudini si competente esentiale în urmatoarele domenii
: Nucleul educatiei pentru cetatenie
democratica il reprezinta formarea copiilor, tinerilor si adultilor pentru a deveni cetateni activi si
responsabili. ECD urmareste promovarea unei culturi a democratiei si a drepturilor omului.
62 Pt mai multe detalii vezi http://www.springday2010.net sau http://www.edu.ro/index.php/articles/c904/ 63 Pt mai multe detalii vezi http://www.civica-online.ro/cetatenie/cetatenie_democratica.html
34
cheie, strâns legate unele de altele: pregatirea pentru viata într-o societate democratica; pregatirea
pentru lumea muncii; pregatirea pentru viata culturala.
In Romania, in invatamantul primar, curriculum-ul formal pentru educatie civica se concretizeaza in
disciplina "Educatie civica", care se studiaza la clasele a III-a si a IV-a.
In invatamântul gimnazial, clasele a VII-a si a VIII-a ofera, in aria curriculara "Om si societate",
disciplina "Cultura civica".
Programele scolare pentru Educatie civica si pentru Cultura civica sunt disponibile online pe site-ul
Consiliului National pentru Curriculum: http://cnc.ise.ro.
Pe langa disciplinele prevazute in trunchiul comun, exista posibilitatea propunerii unor discipline
optionale, in segmentul de curriculum la decizia scolii, care sa suplimenteze oferta de educatie pentru
cetatenie.
e) GLOBAL TEENAGER PROJECT(EUROPEAN SCHOOLNET si AFRICA SCHOOLNET)64
:
Misiunea acestui proiect este de a dezvolta educatia in Romania, prin proiecte care au o abordare
metodologica diferita. Cu ajutorul tehnologiei informationale se doreste promovarea unei invatari
internationale, alaturi de programele de schimburi internationale care vor permite crearea de
conexiuni cu unitati scolare din strainatate (Europa, Africa).
f) Initiativele fiecarei unitati scolare in parte, prin intermediul diferitelor metode de educatie
formala si non-formala: dezbateri, mese rotunde, expozitii, spectacole, proiectii de filme, proiecte de
voluntariat nationale si internationale sau in parteneriat cu ONG-urile locale:
Ex. Iasi: Asociatia ’’Alaturi de Voi’’, Fundatia World Vision, Salvati Copiii, Centrul de zi „Sf. Marina” ,
Asociaţia CARITAS, Asociaţia „Voluntarii normalişti”, Fundatia Corona, Societatea Studentilor
Medicinisti etc.
3.4. Autoritatile locale (Asociatia Municipiilor din Romania)
Prin reprezentanta Corpului comunicatorilor din cadrul Asociatiei Municipiilor din Romania, d-na Dana
Stanculescu, ne confirma ca la nivelul Directiei Invatamant din Primaria Municipiului Bucuresti, au fost
realizate proiecte care vizau cunoasterea drepturilor omului si libertatilor omului, proiecte in
64 Pt mai multe detalii vezi http://www.globalteenager.org/
35
domeniul dezvoltarii durabile si proiecte multiculturale, confirmand in acest sens dorinta de a
continua proiecte de ED in parteneriat cu ONG-urile. ‘’Autoritatile locale pot derula proiecte care sa se
plieze pe ariile tematice ale educatiei pentru dezvoltare. Un pas important ar fi realizarea unor
campanii de informare si constientizare legate de aceasta tematica. Multi nu sunt familiarizati cu
acest concept. Si ma refer aici atat la aparatul de specialitate al administratiei locale si centrale, cat si
la populatie.’’
3.5. Oportunitati de finantare:
In Romania, structurile interesate de domeniul ED/EG pot aplica pentru 2 surse europene de finantare
prin:
I. Programul EuropAid: Actori Non-Statali si Autoritati locale in dezvoltare (NSA-LA)65
Obiectivul acestui program este de a incuraja actorii non-statali so autoritatile locale , atat din UE, cat
si din tarile in curs de dezvoltare, de a se implica in problemele dezvoltarii. Cu ajutorul lui se pot co-
finanta initiativele propuse si desfasurate de catre organizatiile societatii civile, precum si cele ale
autoritatilor locale in domeniu, pentru cresterea capacitatii in procesul de realizare al politicilor.
–
Constientizarea publicului si educatia pentru dezvoltare in Europa
Pentru indeplinirea obiectivului general, NSA-LA urmareste alte 3 obiectice specifice:
1. Actiuni in tarile in curs de dezvoltare
2. Educatie pentru dezvoltare si constientizare (DEAR)
3. Coordonarea si Networking pentru activitatile din cadrul UE si tarile candidate
Apeluri de propunere de finantare:
a) Prima faza: elaborarea si depunerea unui ’Concept Note’’ prin care se face o scurta
descriere a proiectului. Deadline: minim 90 de zile dupa publicarea apelului.
Dupa o evaluare administrativa a Concept Note-ului , urmeaza
b) Faza a doua: depunerea unei cereri de finantare, a carui deadline este de min 45 zile
dupa scrisoarea de invitatie
c) Faza a treia este reprezentata de evaluarea propunerilor complete
d) Verificarea eligibilitatii
e) Pregatirea contractului
65 Non State-Actors and Local Authorities in Development –Public Awerness and education for development in Europe http://ec.europa.eu/europeaid/how/finance/dci/non_state_actors_en.htm
36
II. Tineret in Actiune
Este programul european axat pe educatia nonformala prin care sunt finantate proiecte cu si pentru
tineri. In fiecare an exista prioritati specifice care au ca scop o mai buna definire a contextului
implementarii programului prin clarificarea domeniului de aplicare al prioritatilor permanente, cum ar
fi: promovarea
cetateniei europene a tinerilor, participarea activa la viata democratica,
diversitatea culturala si incluziunea tinerilor cu oportunitati reduse, si prin ancorarea mai buna a
programului la probleme de actualitate la nivel
european.
Anul 2010 a reprezentat anul pentru:combaterea saraciei si excluderii sociale;
constientizarea si mobilizarea tinerilor cu privire la provocarile globale
In 2011, se va acorda prioritate proiectelor care iau in considerare una
sau mai multe din urmatoarele prioritati: anul european al voluntariatului, somajul in randul
tinerilor, crestere favorabila incluziunii, rovocarile globale in domeniul mediului si
schimbarile climatice, creativitate si spirit antreprenorial, anul tineretului UE-China
2011.
Andrei Popescu, coordonatorul programului TiA in Romania tine sa precizeze ca in program se merge
pe un sistem de prioritati, de recompensare al acelor organizatii, ale acelor proiecte care se ocupa de
temele ce au la baza prioritatile europene si nationale. Tot Andrei considera ‚’’ ca multe din
elementele care apar in schimburile de tineret sau in evenimentele TiA pot fi considerate ca
apartinand EG/ED, chiar daca uneori apar spontan si mai mult pe cale informala’’.
Astfel axele care au legatura cu EG/ED sunt:
- Programele de EVS (Serviciul European de Voluntariat)66
- Schimburile de tineret
care permit voluntarilor din Georgia,
Armenia, Maroc sa vina in UE si viceversa. Acest tip de mobilitate este valabil inca din 2007.
- Partea de formare si retele: organizarea de seminarii, traininguri etc
- initiativele tinerilor (vezi partea de includere pt tinerii defavorizati)
Majoritatea proiectelor finantate de TiA sunt cele care se desfasoara in Romania cu voluntari straini,
cei care pleaca din Romania pleaca prin proiecte finantate de alte agentii. Trendul este ca voluntarii
66 http://www.anpcdefp.ro/programe/tineret/serviciul/index.html
37
romani sa fie atrasi de tarile cu traditie, precum Franta, Germania, UK, Spania, insa exista ‚’’’un grup
mai micut, dar mai hardcore, care se orienteaza mai degraba spre Maroc, Gerogia, Tunisia, tari ce par
ceva mai exotice. Cei care merg cu scopul de a transfera din cunostintele lor in tarile de primire, sunt
idealistii in minoritate.’’
In ceea ce priveste transferul de know-how, Andrei considera ca sunt deja organizatii pe metodologie
non-formala care sunt cautate si de organizatiile din afara tocmai pentru a beneficia de experienta
noastra, dar aceste cazuri raman totusi izolate, deoarece ’’ noi ne percem inca ca o societate care
exclusiv are dreptul sa primeasca si mai putin ne punem problema ca exista si din partea nostra o
posibilitatea de a da mai departe’’.
Pasii de obtinere a grantului nu difera de alte mecanisme de finantare pentru programe educationale
(se pot urmarii pasii prezentati la programul NSA-LA), insa trebuie sa se tina cont de termenul
limita:1februarie, 1 aprilie, 1 iunie, 1 septembrie, 1 noiembrie (data postei).
4. Recomandari cu privire la intarirea capacitatii de educatie pentru dezvoltare in Romania.
4.1. Oportunitati si obstacole ale Educatia pentru dezvoltare/Educatia Globala in Romania.
Recomandari.
‘’Oportunitatile in domeniul educatiei pentru dezvoltare sunt in primul rand financiare’’ este de parere
Adela Rusu, coordonatoarea platformei FOND,aducand aminte de linia de finantare de constientizare
si ED a Comisiei Europen, dar si celelelate surse mai mici ce se pot obtine prin Programul Tineret in
Actiune, proiecte europene (TRIALOG si DEEEP), ce urmaresc intarirea capacitatii locale de
implrementare proiecte pe ED. In acelasi timp Adela incurajeaza parteneriatul cu alti actori relevanti
in domeniu, printre care autoritatile locale ( oportunitate finaciara sustinuta de CE), MedCT si alte
institutii/organziatii relevante in domeniul educatiei in Romania.
Alaturi de posibilitatile financiare , Andra Tanse, capacity building officer TRIALOG, ne sublineaza
existenta unui grup de ONG-uri si oamnei din ONG-uri deschisi si inspirati care doresc sa lucreze
38
pentru ED, dar si ‘’un sistem educativ care are foarte multe aspecte de imbunatatit, dorinta multor
studenti de a avea experiente internationale, posibilitatile de finantare care sunt accesibile desi nu
foarte mari, un public destul de deschis si interesant (mai ales in anumite orase sau mai ales anumite
sectoare’’.
In urma interviurilor cu actorii relevanti in domeniu, obstacolele sesizate si care au aparut in mod
repetitiv in discursuri au fost cu privire la lipsa unei intelegeri comune a educatieie pentru dezvoltare
la nivel national. Ceea ce se observa este faptul ca in cele mai multe cazuri se folosesc definitii
preluate de la actorii activi la nivel european, ce pe alocuri nu corespund cu contextul actual in
Romania sau concepte diferite ce promoveaza aceleasi valori (educatia pentru dezvoltare/ educatia
globala).
‘’Pentru a avea o intelegere comuna este necesar mai intai "inchegarea" comunitatii de ONG-
uri/institutii ce implementeaza proiecte de educatie pentru dezvoltare (nu neaparat folosind acest
termen) cu scopul de a defini impreuna acest concept prin enumerarea valorilor comune promovate si
adaptate la contextul national, cat si folosirea aceluiasi termen pentru definitia elaborata’’, Adela
Rusu, coordonatoare FOND.
Acest proces de ‘’inchegare’’ de care amintea Adela a fost deja inceput in 2010, prin intermediul
Seminarului ED/EG, moment care a marcat reunirea tututoror acotrilor relevanti in domeniu si a carui
rezultat se va finaliza in 2011, cu un follow-up de constituire a unui grup multi-actor. Acest grup ar
trebui sa aiba o viziune globala asupra ED/EG si sa permita un dialog comun intre toti cei ce se implica
sau au interes spre acest tip de educatie la nivel de formulare politici/strategii si implementare.
Un alt obstacol care ar putea interveni in buna promovare a ED/EG in Romania, este lipsa de
experienta in organizarea campaniilor de constientizare pe tematici ce tin de ED, lucru relevat de
impactul relativ redus pe care aceste campanii le au.
‘’Secretul in promovarea ED/EG sta in comunicare si mai ales in strategiile de comunicare prin care
organizatiile decid sa-si promoveze campaniile. Mesajele transmise trebuie sa fie simple, pe intelesul
tuturor, sa ofere motive de implicare clare si concrete, sa fie cat mai interesante si inovatoare.’’
Claudia Pedersen, manager programe World Vision, tine sa clarifice. ‘’Important este de asemenea si
modul in care stimulezi oamenii sa gandeasca si sa descopere singuri, folosind acele ‘’carlige’’ legate
de curiozitate, tehnologie (vezi newmedia), pentru a face oamenii sa mearga in tot felul de locuri’’ vine
in completare Adrian Lungu, jurnalist Euractiv67
67
si una dintre persoanele care a beneficiat de formare
http://www.euractiv.com
39
in domeniul cooperarii internationale pentru dezvoltare, prin intermediul proiectului MEDIP68
Pentru a realiza campanii de impact , ar trebui sa existe initiative de crestere a capacitatii de
elaborare si promovare de campanii de constientizare prin impartasire de bune practici/traininguri
atat din domeniul ED cat si din mediul privat, ce se axeaza pe comunicare publica prin intermediul
agentiilor de PR si publicitate (exista si agentii acre lucreaza pro-bono pentru realizarea unei campanii
pentru ONG-uri).
-
Implicarea mass-media in promovarea problematicii dezvoltarii international este de parere ca desi
cooperarea pentru dezvoltare. Astfel ar trebui sa se faca trecerea de la discursul specializat, aacdemic,
tehnic la unul pe care sa il poate intelege absolut oricine. Acest lucru poate sa aiba repercursiuni si
asupra proiectelor in domeniu care ar trebui sa nu mizeze atat de mult pe traininguri/seminarii/
conferinte, ci mai mult pe activitati dinamice, atragatoare si interactive.
Un rol important in promovarea campaniilor, dar si al mesajului de ED il joaca mass-media. Insa in
contextul unor probleme politice si economice actuale, prioritatile in agenda lor se schimba, iar mass-
media specializata ramane singura care poate sa dea un raspuns mai bun si constant fata de acest
subiect. Intr-un mediu in care oamenii vin si pleaca din cauza unor salarii si conditii non-sustenabile la
nivel personal , in care actorii guvernamentali adesea nu au destula putere de decizie, nu au destula
experienta sau cunostinte, in care se trece de la finantari gen TiA catre proiectele mari ale Comisiei
Europene, va fi mereu nevoie de re-expunere la particularitatile ridicate de ED/EG.
Adrian Lungu, jurnalist Euractiv este de parere ca desi cooperarea pentru dezvoltare, prezinta un
interes oricum scazut in fata publicului ‘’media ar trebui sa faca parte din procesul de educatie pt
dezvoltare si ar trebui sa fie principala tinta a educatiei pt dezvoltare, avand o mare capacitate de
multiplicare a mesajelor’’. Munca ONG-urilor ar trebui sa fie continua si sustenabila. Nu este
suficienta o campanie sau un training, ci este nevoia de o educare a generatiilor de jurnalisti.
Directia de dezvoltare ar trebui sa se rasfranga nu doar asupra generatiilor de jurnalisti, ci si asupra
cetateanului. Alin Codrat Teclu, doctorant al Universitatii Liege, considera ca problema fundamentala
media este lipsa unei piete de desfacere in domeniul cooperarii pentru dezvoltare si implicit al
educatiei pentru dezvoltare/ educatiei globale.’’Este important sa se dezvolte o piata in acest
domeniu in Romania. Trebuie a fie o relatie cu media si cu cetateanul’’. Daca subiectele mass-media
sunt direct despre educatia globala, cooperare internationala pt dezvoltare, cititorii nespecializati si in
necunostinta de cauza vor fi greu de atras. In schimb daca se va vorbi de Romania, ca un actor
international, mai mult decat actor in cooperare internationala pentru dezvoltare, atunci sansele de a
crea un public pot creste.
68 http://medipromania.wordpress.com/author/medipro/
40
In contextul Educatiei pentru dezvoltare, provocari particulare sunt ridicate si de programele de
master in dezvoltare: numarul mic de profesori specializati69, oportunitati profesionale reduse in tara 70, sustenabilitate aproape inexistenta dupa prima generatie71
. Insa in ciuda acestor aspecte
oportunitatile nu ezita sa apara, permitandu-se astfel formarea unor specialisti ’’acasa’’, pentru
implementarea unei politici nationale; promovarea colaborarii intre mediul academic si ONG-uri in
implementarea curriculei, dar si a posibilitatii de stagiu a studentilor in randul ONG-urilor.
Utilizand terminologia de educatie pentru dezvoltare globala, Parlamentul European72
Concluziile acestui raport
aduce o serie
de recomandari referitoare la competentele cheie pentru o lume in curs de schimbare, aplicabile si
pentru Romania. Astfel, plecand de la idea ca globalizarea a transformat societatile Europei, apare
necesitatea includerii educatiei pentru dezvoltare globala in orice forma de educatie, pentru a le
permite cetatenilor sa faca fata amenintarilor si oportunitatilor din partea unei lumi in
schimbare.(art.12). Tot in acest raport se face referire la necesitatea adoptarii , pe baza de practice
existente, a unui model de recunoastere a creditelor de formare cu privire la competentele
cetatenilor,pentru tinerii implicati in activitati de voluntariat si folosul comunitatii, sponsorizate de
organizatii nonprofit, sau in domeniul cooperarii pentru dezvoltare ( art.50) 73
De asemenea anul 2011, Anul european al voluntariatului, le va permite participantilor sa inteleaga ca
activitatile voluntare reprezinta o experienta bogata de invatare informala, care aduce la implinirea
personala prin dezvoltarea de deprinderi si competente sociale, contribuind in mare masura la
consolidarea unor valori europene comune precum solidaritatea si coeziunea sociala.
fac referire la anul 2010, Anul european de lupta impotriva saraciei si
excluziunii sociale. Potrivit sondajului din 2009 al eurobarometrului privind saracia si excluderea,
motivele ‘’personale’’ cele mai des amintite ale saraciei sunt lipsa de educatie, de formare si de
competente.
69 SNIECODA a sustinut rezolvarea punctuala a problemei, prin granturi de cercetare pentru profesorii care le predau. Perioada de cercetare este insa scurta - 1 saptamina – iar eficienta ei relativa 70 Oportunitatile profesionale in tara ale absolventilor : in ultimii 2 ani progresul infiintatii institutiilor care au nevoie de acesti specialist a fost sistata: departamente in cadrul ministerelor de resort, agentie guvernamentala pentru dezvoltare, consiliere politica in domeniu. Lipsa acestor oportunitati profesionale va fi simtita in numarul de studenti inscrisi. 71 Sustenabilitatea programelor de master dupa prima generatie : depinde de calitatea programelor, de oportunitatile de angajare si de numarul studentilor inscrisi, care la randul lor depind de (respectiv) sustinere financiara si dezvoltarea pe mai departe a programelor initiate in acest an, implementarea politicii ODA. 72 „Competentele cheie pentru o lume in curs de schimbare: implementarea programului de lucru ‘’Educatie si formare profesională 2010” (2010/2013(INI)), raport al Parlamentului European prin care este subliniata importanta educatiei globale. Pt o vizualizare complete puteti consulta linkul http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P7-TA-2010-0164+0+DOC+XML+V0//RO sau anexa lucrarii la pagina 73 Competentele cheie pentru o lume in curs de schimbare: implementarea programului de lucru Educatie si formare profesională 2010” (2010/2013(INI)), raport al Parlamentului European prin care este subliniata importanta educatiei globale, p.16
41
Ultima recomandare care apare in majoritatea discutiilor, evenimentelor sau dezbaterilor este cu
privire la strategia nationala pentru educatie pentru dezvoltare in Romania care sa fie adoptata de
membrii FOND si promovata la MAE, si alte ministere de catre GL Educatie pentru Dezvoltare si Policy
& Advocacy. Tot Andra Tanase, capacity building officer, TRAILOG, tine sa aminteasca si de ‘’stabilirea
unui plan de lucru anual al Grupului de Lucru care sa includa un eveniment anual precum Scoala de
Vara, evenimete de formare , constientizare (Stand Up si Saptamana Africi, festivalul de film
documentar One World ), dar poate si elemente noi precum un Serviciu Roman de Voluntariat, sau
poate un Help Desk pentru scrierea de proiecte pentru CE’’ .
Acestea fiin spuse, Mihaela Rutjens, sef unitate Asistenta Oficiala pentru dezvoltare , MAE a
mentionat la una dintre Adunarile Generale FOND, din februarie 2010, ca MAE va sustine elaborarea
unei strategii nationale de educatie pentru dezvoltare. Sa fie oare aceasta urmatoarea misiune a
grupului multi –actor?
4.2. Studiu de caz: Elaborarea strategiei nationale de Educatie pentru Dezvoltare74
- rezultate
activitati Open Space, Seminarul National Educatie Globala/Educatie pentru
Dezvoltare, 2010, Bucuresti
Una dintre activitatile sesiunii de Open Space din cadrul Seminarului de Educatie pentru
dezvoltare/Educatie Globala, din vara 2010 a fost reprezentata si de explorarea posibilitatilor de
cooperare intre actorii relevanti in vederea elaborarii pe termen lung a unei strategii nationale de
educatie globala/pentru dezvoltare si a unui plan de actiune. La aceasta sesiune a participat si Kasia
Szeniawska – reprezentant al Global Education Network of Young Europeans (GLEN), care a
dezvaluit pasii urmati in strategia poloneza de ED/EG.
Astfel, urmatoarele etape au fost definite:
1. Definirea conceptului de Educatie pentru dezvoltare (pe intelesul tuturor)
2. Calitate – Ce este si cum poate fi asigurats si armonizata (indicatori)
3. Locul in curriculumul scolar
a. Abordare multidisciplinară la toate profilurile
b. Suport pentru profesori – training uri
c. Introducerea Educatiei pentru Dezvoltare in manuale
4. Noi actori
74http://www.fondromania.org/library/Raport%20Seminarul%20National%20Educatia%20Globalapentru%20Dezvoltare.pdf
42
a. Cine este activ
b. Cine poate fi activ: biblioteci, centre de cercetare
c. Lista de recomandari privind abordarea si implicarea diferitelor grupuri
5. Finantarea – surse
6. Suport institutional
a. Cadru legal
b. Advisory body în minister
c. Transformarea MSH Grup in grup oficial, formal
Instrumente pentru activitat:
- Scopul este vag, obiectivele nu sunt clare
- Redefinirea/Regandirea definitiei – introducerea educatiei globale
Avem de castigat de pe urma sustinerii din parte Ministerului Educatiei
- Includerea actorilor in definitie
- realizarea unui arbore al problemelor alaturi de o analiza SWOT
In urma discutiilor avute s-a propus un plan de strategie pentru educatia globala/educatia pentru
dezvoltare in Romania:
1. elaborarea unei definitii
2. istoric, context, justificare, valori
3. stakeholders
4. scop, obiective
5. instrumente, activitati
6. criterii de calitate
7. grupuri tinta
8. finantare
9. suport institutional
43
ANEXA:
Anexa no. 1
44
Anexa no.2
CALENDARUL PROIECTELOR EDUCATIVE ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE
STRUCTURA PROIECTULUI EDUCATIV A. DENUMIREA PROIECTULUI –TITLUL a. Titlul (mesaj – slogan); b. Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează; c. Tipul de proiect (regional, naţional, internaţional). B. APLICANTUL o coordonate de contact (telefon, fax, email, adresa); o scurtă prezentare a experienţei în domeniul proiectului. C. CONTEXT. o argumentarea proiectului propus (puncte tari, oportunităţi – relaţionate cu momentul debutului proiectului). D. DESCRIEREA PROIECTULUI : o scop; o obiective; o grup ţintă ( direct, indirect, secţiuni pe grupe de vârstă, gen etc); o durata (minim 6 luni; între 6 – 12 luni); o conţinutul proiectului (fişa de înscriere – participare, regulament, criterii de evaluare, standarde, indicatori *); o calendarul activităţilor (diagrama activităţilor); o metode şi tehnici de lucru, forme de organizare; o rezultate ( de preferinţă măsurabile şi producere de materiale, ca: postere, CD, broşuri, fliers, pliante, film etc); o resurse umane ( proprii , parteneriale, voluntari); o parteneri (interni: palate, cluburi, şcoli din judeţ/ alte judeţe; externi: organizaţii non-guvernamentale, guvernamentale – acorduri parteneriale cu specificarea responsabilităţilor fiecărui partener). E. EVALUARE – CALITATE * I. Evaluare internă a proiectului ( coerenţă scop – obiective - activităţi – metode – evaluare - indicatori). II. Evaluare externă a proiectului ( indicatori). F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI o posibilitatea de dezvoltare / continuare ulterioară a proiectului prin autofinanţare sau prin atragerea de noi parteneri. G. BUGETUL PROIECTULUI o menţionarea surselor de finanţare; o precizarea costurilor detaliate pe activităţi – sursa de finanţare, o menţionarea bugetului total.
45
H.ANEXE o acordurile parteneriale, o justificarea surselor de finanţare proprii (scrisori de intenţie, bilanţ contabil, contracte de sponsorizare etc.). * Pe site-ul MEdC, secţiunea Invăţământ Preuniversitar - Legislaţie se află Ordonanţa de urgenţă privind asigurarea calităţii în educaţie (nr. 75/ 12 iulie 2005) care explică modalitatea de elaborare a criteriilor, a standardelor şi a indicatorilor la care face referire prezenta fişă.
TIPURI DE EDUCAŢIE COMPLEMENTARĂ ÎN CARE TREBUIE SĂ SE ÎNCADREZE PROIECTELE EDUCATIVE
Domeniul Cultural artistic Civic Tehnico-stiitific Sportiv Tipuri de educatie
Educaţie pentru dezvoltare personală Domeniul cultural artistic Comunicare Media
Educaţie pentru drepturile omului -Educaţie pentru drepturile copilului - Educaţie pentru sănătate - Prevenirea abandonului şcolar - Prevenirea traficului de persoane - Prevenirea exploatării prin muncă a copiilor - Prevenirea violenţei şi abuzului asupra copilului - Promovarea egalităţii de şanse (non-discriminare, grupuri dezavantajate etc)
Educaţie pentru dezvoltare personală Domeniul tehnico - ştiinţific Comunicare Media
Educatie prin sport
Educaţie inter si multiculturală Folclor, artă populară Cultura şi civilizaţie românească şi străină
Educaţie inter si multiculturală Cultura şi civilizaţie românească şi străină Studii europene
Educaţie ecologică Protecţia mediului Ecoturism Orientare turistică Agroturism
Educaţie pentru pace
Educaţie pentru dezvoltare comunitară Dezvoltare comunitară Voluntariat
Educaţie pentru pace Educaţie globală (proiecte
integrate)
MENŢIUNI 1. Proiectele internaţionale. Pentru a conferi dimensiune internaţională proiectelor, treburi îndeplinit criteriul participării a minimum 5 ţări (exclusiv Romania). 2. Proiectele naţionale. În cazul proiectelor naţionale al căror număr de participanţi, la etapa naţională, depăşeşte bugetul solicitat, organizatorul îşi rezervă dreptul de
46
a selecta participanţii/echipajele în urma unei etape de preselecţie. 3. Proiectele regionale. În cazul proiectelor regionale, este obligatorie invitarea cel puţin a judeţelor din regiunea de dezvoltare a judeţului care iniţiază proiectul.
CRITERIILE DE EVALUARE A PROIECTELOR EDUCATIVE
1. CRITERII ELIMINATORII 1.1. Respectarea structurii proiectului; 1.2. Respectarea termenului limită de depunere a proiectelor - 10 noiembrie 2005 ( ziua poştei) - la Palatul Naţional al Copiilor Bucureşti. Proiectele primite după aceasta dată nu vor mai intra în sesiunea de evaluare. 1.3. Etapele finale ale proiectele educative trebuie să respecte calendarul vacanţelor şcolare. 2. CRITERII DE SELECTIE 2.1. Relevanţa – 15 pct a. în domeniu ( specialitate – tip de educaţie, context); b. impact; c. adresabilitate. 2.2. Optimizare – actualizare – 10 pct a. conţinut; b. metode; c. complementarizare obiective – conţinut – metode – evaluare. 2.3. Originalitate – 25 pct 2.4. Complexitate – 20 pct a. abordare diversă; b. tematică diversă. 2.5. Procentul contribuţiei financiare a aplicantului – 30 pct
ANEXA No. 4.
EDUCAŢIA GLOBALĂ – REPERE METODOLOGICE
1. CONTEXT
2. SCOP ŞI OBIECTIVE
3. CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI
4. PERSPECTIVE ŞI METODE
5. ACTIVITĂŢI – PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI EVALUARE
6. REPREZENTAREA ROMÂNIEI ÎN CADRUL PROIECTULUI
7. RESURSE INFORMAŢIONALE
1. CONTEXT
1.1. GLOBALIZAREA, EDUCAŢIA ŞI EDUCAŢIA GLOBALĂ
47
Ca rezultat al legăturilor de cooperare şi interdependenţă dintre şări, lumea în care trăim a
evoluat într-un singur sistem social. Relaţiile economice mondiale – datorate în mare parte
companiilor multinaţionale, relaţiile sociale, mijloacele moderne de comunicare şi transport
ce permit un flux rapid al informaţiilor, bunurilor şi chiar al persoanelor, reprezintă atât
cauzele, cât şi caracteristicile globalizării ca proces care susţine lumea interdependentă.
Schimbările geo - politice majore din ultimii ani, provocările mediului şi procesul accelerat al
conştientizării nevoii de dezvoltarea durabilă şi justă au conferit greutate problemei
globalizării şi efectelor ei. Astfel, peste tot în lume, conştiinţa schimbării globale şi
necesitatea cooperării internaţionale au determinat semnarea de convenţii şi declaraţii,
iniţierea de campanii promovate de organizaţii internaţionale ca ONU, UNESCO, OECD, OSCE
şi Consiliul Europei.
Printre cele mai cunoscute documente internaţionale pot fi menţionate:
• Recomandarea privind educaţia pentru întelegere internaţională, cooperare, pace şi
educaţie în conxiune cu Drepturile omului şi Libertăţile fundamentale – Conferinţa
generală UNESCO, Paris – 19 nov. 1974;
• Agenda 21, Cap. 36: Promovarea educaţiei, a conştientizării publice şi formării –
Conferinţa ONU pe probleme de mediu şi dezvoltare, Rio de Janeiro – 3 – 14 iunie
1992;
• Declaraţia Educaţiei Globale de la Maastricht – Congresul Educaţiei Globale,
Maastricht – 15 – 17 nov. 2002;
• Decada ONU a Educaţiei pentru dezvoltare durabilă 2005 – 2014, Planul
internaţional de implementare, ianuarie 2005.
Toate documentele emise menţionează şi accentuează importanţa educaţiei ca modalitate
de abordare, întelegere şi exploatare pozitivă a globalizării, în baza definirii acesteia ca
practică socială, ca proces de dezvoltare individuală şi colectivă ce facilitează transformarea
şi auto-transformarea.
De aici şi ideea particularizării unui tip de educaţie specific acestui proces al lumii
contemporane, denumit generic educaţia globală şi menit să ajute la conştientizarea faptului
că acest fenomen exprimă cursul viitoarei dezvoltări sociale, depinzând numai de noi dacă de
beneficiile acestuia vor profita numai cei privilegiaţi.
Astfel, educaţia globală apare ca un răspuns la procesele, şansele şi riscurile globalizării.
1.2. CONSILIULUI EUROPEI ŞI EDUCAŢIA GLOBALĂ. PERSPECTIVĂ ŞI ACŢIUNE
48
Printr-un Acord al Consiliului Europei, s-a instituit Centrul Nord – Sud, denumit oficial Centrul
European pentru Interdependenţă şi Solidaritate. Deschis la Lisabona în anul 1990 (cf.
Rezoluţiei (89)14 adoptată de Comitetul de Miniştri ai Consiliului Europei din 16 nov. 1989),
acesta reuneşte 36 state. În prezent, Centru Nord – Sud s-a aliat Directoratului Consiliului
Europei pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport.
Mandatul Centrului Nord – Sud este :
• asigurarea cadrului pentru cooperare europeană pentru creşterea
conştientizării publice asupra problemelor interdependenţei globale;
• promovarea policitilor de solidaritate în conformitate cu obiectivele şi
principiile Consiliului Europei: respectarea drepturilor omului, democraţie şi
coeziune socială.
Activitatea Centrului Nord – Sud se bazează pe trei principii: dialog, parteneriat şi
solidaritate. Guvernele, parlamentele, autorităţile regionale şi locale şi organizaţiile societăţii
civile reprezintă partenerii în acest dialog şi parteneriat cvadriloc, fiind implicaţi în activităţile
Centrului.
Centrul Nord – Sud acţionează în două direcţii majore:
• creşterea conştientizării problemelor interdependenţei şi solidarităţii globale prin
educaţie şi potenţialul tineretului,
• promovarea solidarităţii Nord – Sud în conformitate cu principiile şi obiectivele
Consiliului Europei prin dialogul dintre Europa, ţările sud mediteraneene şi Africa.
Astfel, ca modalitate de materializare a primei direcţii de acţiune, Centrul Nord – Sud a iniţiat
Programul european Educaţia Globală pentru a dezvolta, întări şi susţine strategiile de
implementare a educaţiei globale şi de formare a capacităţii de dezvoltare a acesteia, prin
intermediul instituţiilor şi practicienilor din domeniul educaţiei atât din zona formală, cât şi non-
formală. În concepţia centrului, educaţia globală cuprinde: educaţia pentru dezvoltare, educaţia
pentru drpturile omului, educaţia pentru durabilitate, educaţia pentru pace şi prevenirea
conflictelor şi educaţia interculturală.
Momentul de referinţă al programului îl reprezintă Săptămâna Educaţiei Globale, organizată
anual în a treia săptămână din luna noiembrie. Acesta este proiectat ca un punct de start al
activităţilor de educaţie globală care se recomandă a se derula de-a lungul unui an, nu ca acţiuni
izolate, în vederea asigurării eficienţei. Tema Săptămânii Educaţiei Globale 2007 este 6 miliarde
de oameni = o singură lume.
49
2. SCOP ŞI OBIECTIVE
Educaţia globală defineşte o abordare educaţională pozitivă şi integrată al cărei scop este
acţionarea în vederea asigurării condiţiilor instaurarea a lumi durabile şi sigure pe baza analizării
problemelor sociale şi economice, a diversitatăţii culturale şi a strategiilor de instituire a păcii.
Obiectivele majore ale educaţiei globale urmăresc:
• Înţelegerea de către studenţi a proceselor complexe care determină vilenţa, conflictele
la nivel individual, de grup, naţional şi global; cunoaşterea modalităţilor de rezolvare a
acestora şi implicarea în eliminarea şi prevenirea lor;
• Dezvoltarea abilităţilor personale şi sociale necesare convieţuirii în armonie cu ceilalţi,
• Formarea comportamentului proactiv bazat respectarea drepturilor omului,
• Crearea şi dezvoltarea comunităţii de învăaţare în care elevii şi profesorii se motivează
reciproc pentru a lucra împreună în vederea înţelegerii problemelor sociale cu care se
confruntă şi identificării soluţiilor potrivite capabile de aplicabilitate.
3. CUNOŞTINŢE, ABILITĂŢI, ATITUDINI ŞI VALORI
3.1. CURRICULUM, CUNOŞTINŢE ŞI ABILITĂŢI
Specificitatea curriculumului educaţiei globale constă, în principal, în importanţa pe care
educatorii şi şcolile care implementează acest proiect o acordă subiectelor care:
• determină cooperarea internaţională şi sensul responsabilităţii globale;
• oferă oportunităţi de învăţare diverse referitoare la dimensiunile viitorului;
• stimulează gândirea critică şi implicarea elevilor în forme neconcondiţionate;
• conduc la rezultate ce reflectă conexiunea între „CE” şi „CUM” să predai şi să înveţi,
dincolo de simpla abordare şi inserare a temelor referitoare la problemele
contemporane şi rezolvare a lor în cadrul unor obiecte de studiu.
Cunoştinţele frecvent asociate educaţiei globale se subsumează următoarelor concepte:
• Conflictul (investigarea unei varietăţi de conflicte: istorice, contemporane,
personale, globale; modalităţi de socluţionare a acestora în maniere non-violente
etc.);
• Pacea ( investigarea păcii atât ca stare, cât şi ca proces; studii de caz: persoane,
instituţii, organizaţii care militează pentru promovarea şi instaurarea păcii etc.);
• Justiţia (respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; statutul de
militant şi observator al acestor realităţi);
• Puterea (puterea, efectele ei, democraţia şi participarea democratică etc);
50
• Schimbarea socială şi continuitatea ( investigare proceselor de schimbarea socială,
valoarea şi efectele lor la diverse niveluiri: micro şi macro contextuale);
• Genul ( investigarea discriminării din perspectivă istorică şi în contex contemporan,
evoluţia viitoare a acestui fenomen, micro şi macro perspective);
• Grupul etnic (discriminarea bazată pe etnicitate; înţelegerea fundamentului istoric,
rasismul, xenofobia, violenţa, dimensiuni mricro şi macro contextuale);
• Ecologia (investigarea problemelor ecologice la nivel local, regional, global;
provocări, oportunităţi şi provocări contemporane);
• Interdependenţa (investigarea impactului deciziilor şi acţiunilor unor grupuri la
diferite niveluri; interdependenţa populaţiei bazată pe comunicare şi mediu);
• Viitorul (investigarea alternativelor viitorului, a implicaţiilor diverselor opţiuni, a
posibilităţilor de conturarea a unei lumi mai sigure).
În general, cunoştinţele trebuie prezentate într-o manieră care să întărească legătura cu
realitatea:
• de la nivelul local la cel global;
• de la cazul/perspectiva personală la cea colectivă;
• de la emoţional la raţional.
Se recomandă ca alegerea subiectelor de dezbatere:
• să permită analizarea perspectivei temporale tridimensionale a problemei:
trecut, prezent, viitor,
• să determine procesul dezbaterii (să conţină elemente controversate);
• să determine procese comparative (situaţia problemei în discuţiei aşa cum
apare şi în alte ţări);
• să conţină elemente mutabile capabile de devenire;
• să determine implicarea necondiţionată.
Abordarea acestor concepte presupune formarea următoarelor abilităţi:
• Gândirea critică (abordarea problemelor în mod critic entru recunoaşterea şi
respingerea îndoctrinării şi manipulării);
• Empatia
• Cooperarea
• Asertivitatea (capacitatea de comunicare clară într-o manieră non-agresivă);
• Abilitatea socială (abilitatea de a influenţa procesul de luare a deciziei în baza unor
cunoştinţe unanim cunoscute, înmod constructiv şi non-discriminatoriu).
51
3.2. ATITUDINI ŞI VALORI
Educaţia globală urmăreşte promovarea şi interiorizarea valorilor, ca: respect, libertate, drept,
pace, egalitate, solidaritate, prin formarea şi externalizarea unor atitudini de auto-respect,
respect pentru ceilalţi, interes pentru probleme globale, abordare critică, implicare şi acţiune
constructivă, reponsabilitate socială.
4. ABORDAREA PEDAGOGICĂ ŞI METODE
Strategiile pedagogice frecvente utilizate în predarea educaţiei globale se disting prin:
• centrarea pe elev – nu numai în ceea ce priveşte metodele, ci şi interesele de cunoaştere
ale acestuia;
• utilizarea dialogului – actul dialogic implică un procres continuu de explorare critică şi
creativă a lumii;
• promovarea relaţionării cunoştinţelor;
• dezvoltarea gândirii critice
• promovarea valorilor şi formarea atitudinilor,
• promovarea abordării holistice a problemelor,
• identificarea nevoilor comunităţii.
În general, strategia pedagogică specifică educaţiei globale include un proces de pregătire,
reflecţie, contribuţie personală la abordarea temei supuse discuţiei, astfel încât toti
participanţii la activităţi să evalueze nevoile/cauzele generatoare ale unor fenomene, să
dezvolte propuneri, să creeze planuri de acţiune şi să împărtăşească rezultatele acţiunilor lor.
Metodele selectate în procesul educaţional urmăresc atingerea obiectivelor exprimate prin
verbe ca: a identifica, a înţelege, a analiza, a argumenta, a sintetiza, a aplica, a acţiona, a
evalua. Astfel, metodele trebuie să fie:
• interesante, atractice, motivante, provocatoare, participative, diverse,
• să determine identificarea informaţiilor credibile;
• să stimuleze simularea, reflecţia, gîndirea critică, implicarea, asumarea
responsabilităţii,
• să înveţe şi să educe în acelaşi timp,
• să promoveze dialogul şi respectul pentru opiniile participanţilor;
• să promoveze valorile.
52
5. ACTIVITĂŢI – PLANIFICARE, ORGANIZARE ŞI EVALUARE
5.1. PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR: PERSPECTIVĂ, RESURSE, COOPERARE
Activităţile din sfera educaţiei globale pornesc de la premiza parteneriatului, a valorizării
experienţei fiecărui partener, a comunicării clare, a înţelegerii depline a rolului asumat şi
a responsabilizării. Pe scurt, nu trebuie neglijat potenţialul nici unui posibil partener, nu
trebuie emise presupuneri asupra cunoştinţelor şi abilităţilor sale şi se recomandă ca
atunci cand ai dubii, este mai bine să întrebi.
Oganizarea activităţilor presupune urmărirea cîtorva paşi esenţiali în atingerea
succesului:
• implicarea potenţialilor parteneri şi planificarea activităţilor din timp;
• verificaţi dacă s-a mai realizat vreo activitate similară şi care a fost impactul
acesteia;
• evitaţi repetarea activităţilor fără impact;
• flexibilitate şi receptivitate la ideile noi;
• valorificaţi creativitatea fiecărui membru al echipei şi al fiecărui partener;
• valorificaţi toate resursele; acestea trebuie să fie pozitive, şi nu stereotipe,
definitorii sau cu valoare de „adevăr absolut”;
• resursa umană este esenţială. Evaluaţi competenţele şi abilităţile tuturor
partenerilor/membrilor echipei şi atribuiţi-le sarcini în conformitate cu
potenţialul lor.
• proiectarea activităţilor în conformitate cu etosul participanţilor, instituţiei,
comunităţii şi cu nevoile beneficiarilor;
• faceţi activităţile cunoscute la nivelul comunităţii. De accea este atât de
important pertenerul mass media!
• activităţile trebuie să producă efecte, cel puţin idei de soluţii pentru
ameliorarea situaţiei pentru care au fost destinate;
• precizaţi clar responsabilităţile tuturor membrilor;
• comunicaţi, cooperaţi şi informaţi – vă reciproc asupra stadiului realizării
activităţilor pentru menţinerea spiritului echipei, pentru creşterea încrederii şi
stimularea emulaţiei. Comunicarea directă este mult mai eficientă decât orice
raport scris;
• activităţile nu trebuie să fie numai participative şi atractive, ci se recomandă ca
să ofere şi spaţiu de reflecţie şi să fie provocatoare. În acest sens, acestea
trebuie să pregătească actanţii pentru participarea activă.
53
• nu trebuie diminuată dimensiunea plăcută, optimistă a activităţilor pentru a
deschide perspective pozitive.
Activităţile trebuie realizate în baza unei platforme (un program cadru de acţiune realizat de
parteneri reprezentînd diferite zone sociale) sau a unei reţele de parteneri, astfel încât să
dezvolte cooperarea între sectorul guvernamanetal, non-guvernamanetal, comunitate şi media.
5.2. EVALUAREA – RESPONSABILITATE, IMPLICARE, REZULTATE, AUTOEVALUARE,
IMBUNĂTĂŢIRE
Evaluarea reprezintă etapa cheie în atingerea succesului real al activităţilor.
• Evaluarea iniţială a stării de fapt pe care activităţile trebuie să o amelioreze
prezintă necesităţilor beneficiarilor, scoate la iveală necesarul de expertiză şi
oferă imaginea de ansamblu a rezultatelor. In funcţie de expertiza fiecărui
partener, aceştia îşi asumă responsabilităţi în rezolvarea sarcinilor.
• Organizarea activităţilor depinde de evaluarea iniţială. Planificarea şi
proiectarea acestora trebuie să includă termene de realizare şi indicatori
măsurabili la finalizarea fiecărei etape. De aceea, calendarul activităţilor trebuie
să cuprindă şi stagii de evaluare intermediară care trebuie să pună accentul pe
proces (indicatorii de proces) şi performanţă (rezultate).
• Evaluarea finală oferă posibilitatea analizării activităţii echipei şi a fiecărui
membru al acesteia, a autoevaluării, a proiectării activităţii ulteriore. Se
recomandă a se evita minimalizarea activităţii unora şi supraaprecierea
activităţii altora. Aprecierile trebuie prezentate într-o manieră care să stimuleze
implicarea ulterioară a participanţilor, asumarea de noi responsabilităţi şi
realizarea unei munci de calitate.
• Se recomandă ca la sesiunea de evaluare să fie invitaţi şi beneficiarii,
reprezentanţii media pentru a -şi prezenta propriile opinii referitoare la
eficienţa şi adecvarea activităţilor la situaţia care urma să fie ameliorată.
• Ar fi recomandabilă organizarea unei sesiuni de tip Follow – up la o anumită
perioadă de tip de la finalizarea activităţilor pentru a observa efectul pe termen
mediu pe care l-a produs proiectul. În acest fel, se poate confirma încă o dată
eficienţa/ineficienţa acţiunilor realizate.
6. REPREZENTAREA ROMÂNIEI ÎN CADRUL PROIECTULUI
• 2001 – participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Strasburg, Franţa;
54
• 2001 – iniţierea vizitelor de studiu şi experienţă pe parcursul Săptămânii Educaţiei
Globale. România a organizat un astfel de eveniment, primind vizita reprezentanţilor
Centrului Nord – Sud şi a coordonatorului naţional GE in Spania. Au fost evaluate
activităţile organizate în Municipiul Bucureşti, şi judeţele Vâlcea, Sibiu, Braşov şi
Covasna.
• 2001 – participarea la sesiunea de evaluare intermediară a Săptămânii Educaţiei
Globale – Ankara, Turcia;
• 2002 - participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Nicosia, Cipru.
România a fost invitată să prezintă exemplele de bună practică, practicile şi evaluarea
parteneriatului.
• 2002 – participarea la elaborarea Manualului de Educaţie globală realizat de organizaţia
SudWind – Austria;
• 2002 – participarea la Congresul Educaţiei globale – Maastricht, Olanda. În cadrul
congresului, la secţiunea destinată activităţilor tinerilor, dezbaterea organizată de
delegaţia României în cadrul videoconferinţei a fost calificată, pe de parte, ca fiind cea
mai bună în comparaţie cu delegaţiile Austriei, Ciprului şi Suediei.
• 2003 - participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Brno, Cehia;
• 2005 - participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – Dublin, Irlanda;
• 2006- organizarea Seminaruluii internaţional de Educaţie globală – Sinaia, România, la
care s-a stabilit elaborarea Reperelor metodologice ale organizării activităţilor de
educaţie globală. România a contribuit la produecrea acestui document.
• 2007 - participarea la Seminarul internaţional de Educaţie globală – lisabona, Portugalia.
7. RESURSE INFORMAŢIONALE
• www.nscentre.coe
