Notă: DOAR UN SINGUR răspuns este corect în cazul întrebărilor cu cinci variante de răspuns answers (A, B, C, D, E)

În caz contrar schema de răspuns este următoarea: A dacă (răspunsurile posibile) a, b, c sunt corecte iar d este incorect B dacă a, c are corecte iar b, d sunt incorecte C dacă a, c sunt incorecte iar b, d are corecte D dacă doar d este corect E dacă toate patru sunt corecte, sau dacă toate patru sunt incorecte *** Identificaţi afirmaţiile adevărate privind exprimarea hexazecimală (în baza 16) a numerelor: a) secvenţa de cifre 100 reprezintă numărul "două sute cinci zeci şi şase" b) secvenţa de cifre 61 reprezintă numărul "nouă zeci şi şapte" c) secvenţa de cifre 41 reprezintă numărul "şaizeci şi cinci" d) secvenţa de cifre FF reprezintă numărul "două sute cinci zeci şi cinci" Secvenţa de 8 biţi 01000001 reprezintă litera 'A' (a alfabetului latin). Exprimarea literei mici

corespunzătoare 'a' în scriere binară este: A) 11000001 B) 01100110 C) 01100010 D) 01100001 E) 01001011 Indicaţi atribute ale inscripţiei C: utilizate în afişări a) Read-only, folosit pentru interzicerea modificării conţinutului ulterior datei creării b) Mirror, folosit pentru crearea unei copii identice pe volumul D: c) Hidden, folosit pentru ascunderea conţinutului, pe cât posibil, la acţiunea programelor instalate

ilegal d) C: nu are atribute întrucât nu este un dosar/folder, ci un volum de date Un fişier are denumirea (completă) "MODEL.PDF.DOC". Identificaţi afirmaţia corectă: A) este un model de fişier text B) este cu siguranţă un formular-document portabil C) este probabil un document Word D) cel mai probabil s-a produs o eroare de tastare a denumirii E) nu poate exista un asemenea fişier, întrucât extensiile duble nu sunt recunoscute (ca valide) de

către sistemul de operare Pentru introducerea datelor în sistemele de calcul, se pot utiliza următoarele dispozitive: a) Tastatura pentru texte b) Scannerul pentru imagini fotografice sau desenate c) Touch screen pentru alegeri grosiere de opţiuni d) Boxele legate de placa de sunet, pentru sunete Identificaţi componenta (teoretică) a unui calculator personal: A) Sistemul informaţional, compus din fluxul de informaţii şi din modulele de selectare a datelor

B) Subsistemul de adaptare la handicapul utilizatorului C) Unitatea tehnologică, compusă din transformări hardware şi software adaptabile normelor

legale D) Unitatea de memorie internă, compusă din memorie ROM şi memorie volatilă RAM E) Subsistemul comunicaţiilor, conţinând unitatea aritmetică-logică Identificaţi afirmaţii corecte despre memoriile unui calculator personal: a) Memoria RAM poate fi "citită", nu însă "modificată", întrucât conţine date sensibile b) Memoria cache, încorporată în parte în microprocesor, este principala memorie de lucru a

calculatorului c) Memoria ROM este compusă din dispozitive externe de tipul discurilor fixe sau CD-ROM d) Memoria cache conţine acea parte a sistemului de operare care trebuie să fie ascunsă

utilizatorului Calitatea monitorului unui calculator personal este determinată în principal de: A) Lungimea diagonalei, exprimată în ţoli (inch) B) Frecvenţa de reîmprospătare a imaginii, exprimată în Hertz C) Lungimea cablului de alimentare, exprimată în metri D) Grosimea, exprimată în cm E) Rezoluţia, exprimată în pixeli de 24 biţi În sistemele de operare Windows şi Linux: a) Iconiţele/pictogramele care reprezintă fişiere diferă în funcţie de tipul fişierului respectiv b) Iconiţa care reprezintă un fişier este unică, nu poate fi modificată c) Fiecare aplicaţie are asociată o iconiţă specifică d) Fiecare aplicaţie este formată dintr-un singur fişier stocat pe suport magnetic/optic Pentru a executa o aplicaţie, reprezentată pe ecran printr-o iconiţă/pictogramă, vom acţiona pe

iconiţă cu: A) Tasta [Ctrl], ţinând [Shift] apăsată B) Un clic (stânga) C) Un clic dreapta, urmat de alegerea opţiunii Open D) Un clic dreapta, urmat de alegerea opţiunii Execute E) Un triplu-clic Termenul "hardware" reprezintă: a) Conceptele şi simbolurile teoretice din tehnologia informaţiei b) Legătura dintre utilizatorul uman şi instrumentul de calcul c) Programele sau aplicaţiile executabile pe calculator d) Ansamblul componentelor fizice ale unui calculator Afişând proprietăţile unui fişier, aflăm că "Size 3KB (3072 bytes)" şi "Size on disk 4 KB (4096

bytes)". Care este explicaţia? A) Unui fişier i se alocă în întregime clusterele în care este depus conţinutul, chiar dacă aceste

clustere nu sunt ocupate integral B) Este o greşeală de afişare, determinată de funcţionarea defectuoasă a sistemului de operare

C) Diferenţa de 1024 bytes (1 KB) formează capul fişierului, care este adăugat conţinutului, în mod automat, la salvare

D) La stocarea fişierului a fost intercalat în conţinut un sector (1KB) de memorie defectă E) Probabil că discul nu a intrat încă în regimul staţionar de rotaţie, iar datele afişate sunt

provizorii Afişând proprietăţile unui fişier, aflăm că atributul Read-only îi este activat. Ce înseamnă

aceasta? a) Fişierul capătă automat extensia (şi implicit tipul) ROM b) Îi putem modifica denumirea c) Conţinutul fişierului este încărcat automat în memoria cache d) Nu-i putem modifica conţinutul În ce situaţie comanda Save are ca efect deschiderea casetei de dialog Save As? A) La transferul fişierului curent spre un alt calculator (upload) B) La transferul fişierului curent spre un alt dosar, dar pe acelaşi volum de date C) De îndată ce are loc o modificare a datei interne a calculatorului D) Când datele au fost introduse numai în memoria internă, neformându-se încă conţinutul unui

fişier E) Niciodată nu se poate întâmpla aşa ceva, comenzile Save şi Save As având efecte diferite Formula simplă "a+b+c=1" se inserează în interiorul textului unui document Word: a) ca imagine creată cu instrumentul Notepad b) direct de la tastatură (ceea ce însă nu se recomandă) c) prin intermediul tastelor speciale [F1] (la început), resp. [F2] (la sfârşit) d) ca obiect special, creat cu instrumentul Microsoft Equation Un document nou poate fi creat, cu aplicaţia Word 2003 A) Tastând combinaţia [Ctrl]+[D] B) Comandând New din meniul File C) Comandând Docs din meniul Create D) Cu un clic pe bara de titlu, deasupra inscripţiei "Word" E) Deschizând meniul New şi alegând opţiunea Docfile Pentru a sublinia un bloc de text, selectat în prealabil, dintr-un document Word 2003, se va folosi: a) Comanda Select şi butonul corespunzător de pe bara instrumentelor b) Butonul cu inscripţia U de pe bara instrumentelor c) Comanda Subscript din meniul Options d) Opţiunea Underline Style din comanda Font (meniul Format) Utilizatorul aplicaţiei Word deschide un meniu şi alege să execute o comandă al cărei nume se

termină cu trei puncte (...). Ce se va întâmpla? A) Se va deschide o casetă de dialog B) Va apărea un mesaj anunţând că acea comandă a fost deja executată C) Comanda nu este disponibilă în contextul dat D) Se va trece automat în meniul Help de ajutorare a utilizatorului, pentru acordarea de asistenţă E) Aplicaţia Word va fi alterată ca urmare a acţiunii unui virus rămas nedetectat

Utilizatorul aplicaţiei Word şi-a salvat documentul la care lucra şi a constatat apariţia unui fişier

nou cu extensia RTF. Care este explicaţia? a) Licenţa de utilizare a aplicaţiei Word a expirat, iar aplicaţia funcţionează anormal b) Nu a tastat în întregime numele fişierului c) A ales greşit tipul documentului d) A ales formatul Rich Text, care este mai rar folosit Prin intermediul comenzii Paragraf din meniul Formatare al aplicaţiei Word 2003 putem

controla: A) Mărimea literelor folosite odată cu fontul curent B) Alinierea pe orizontală şi indentarea faţă de marginile laterale ale coloanei C) Spaţierea pe verticală a literelor individuale D) Verificarea ortografiei în timpul tastării E) Unitatea de măsură a lungimii (punctul tipografic, cm, ...) În Excel forma cursorului mausului se poate schimba destul de des. Identificaţi afirmaţii corecte: a) Forma de literă I este utilizabilă pentru concatenarea textelor mai lungi b) Forma de cruce neagră este utilizabilă pentru extinderea formulei din celula curentă, prin

tragere de mânerul celulei c) Odată introdus un text în celula curentă, acest text nu mai poate fi modificat decât după ce

forma cursorului mausului a devenit cea de cruce neagră d) Forma de cruce albă este utilizabilă pentru selectarea unui domeniu, având ca punct de plecare

celula curentă În celula C2 de pe o foaie de calcul Excel a fost introdusă, de la tastatură, formula

"=SUM(B$2:B2)". Identificaţi afirmaţia corectă: A) Este o formulă corectă, pregătită pentru a fi extinsă, prin tragere de mâner, la celulele C3, C4,

ş.a.m.d B) Este o formulă incorectă, s-a greşit tastându-se '$', probabil în loc de cifra 4 C) Este o formulă corectă, pregătită pentru a fi extinsă din celula C2, prin tragere de mâner, spre

dreapta D) Este o formulă incorectă, funcţia SUM nu poate fi aplicată unui domeniu format doar din

singura celulă B2 E) Este o formulă incorectă, caracterul '$' ar fi trebuit plasat înaintea lui B şi nu după Următoarele sunt funcţii a căror folosire în Excel este similară: a) SUM b) AVERAGE c) MEDIAN d) STDEV În fiecare celulă a unui tabel-foaie de calcul Excel putem plasa, independent sau nu de conţinutul

celorlalte celule, o valoare care poate fi de tip: A) formulă de calcul cu date plasate în alte celule, dar numai de la tastatură B) dată calendaristică, dar numai prin apel la funcţiile de identificare a anului curent C) secvenţă de caractere tastate, dar şi formulă de calcul cu date plasate în alte celule

D) numeric, format din cifre precedate obligatoriu de un (singur) semn + E) cod poştal, precedat obligatoriu de semnul + În celula B2 a unei foi de calcul Excel a fost plasată formula =A2*2+A3, iar pe ecran apare

afişată expresia #VALUE!. Identificaţi afirmaţia corectă: a) Fie celula A2, fie celula A3 nu au fost încă completate cu valori b) În celulele A2 şi A3 au fost introduse date calendaristice incorecte (de tipul 30 februarie) c) S-a greşit formula, ar fi trebuit să apară în ea doar o coordonată de celulă, nu două d) Una dintre celulele A2 şi/sau A3 are o valoare care nu este interpretabilă ca număr Identificaţi afirmaţia INCORECTĂ privind avantajele aplicaţiei de calcul tabelar Excel A) Permite simularea comportamentului aleator, prin folosirea de funcţii speciale B) Permite recalcularea automată instantanee a tuturor formulelor de pe foaia de calcul, de îndată

ce valoarea unei celule a fost modificată C) Permite realizarea rapidă de diagrame statistice de diverse forme, pe baza datelor stocate în

celulele foii de calcul D) Este imposibil transferului unor date spre sau dinspre documente E) Permite reordonarea rapidă a liniilor unei foi de calcul, după diverse criterii Formula =SUM(A2:IW1001) a fost plasată în celula A1 a unei foi de calcul Excel, dar este

eronată. Care este motivul? a) Pe o foaie de calcul nu pot exista mai mult de 256 de coloane b) Celula de colţ A2 nu poate fi situată exact alături de celula A1 în care se află formula c) Coloana IW nu există, ultima coloană a unei foi de calcul este identificată de IV d) Domeniul este indicat incorect prin separatorul : în loc de ; Domeniul A2:C7 de pe o foaie de calcul Excel a fost denumit "datele". Formula

=AVERAGE(datele) introdusă în celula A1 este echivalentă cu formula: A) =AVERAGE(date) B) =AVERAGE(A2,C7) C) =AVERAGE(A2;C7) D) =AVERAGE(A1:C7) E) =AVERAGE($A2:$C7) Identificaţi tipuri de diagrame care pot fi create cu aplicaţia Excel: a) Cu linii (line) b) Box-and-whisker plot c) X-Y (scatterplot) d) Quantile-quantile plot Referinţa $A$1 folosită într-o formulă Excel: A) Face celula A1 variabilă B) Interzice introducerea de date eronate în celula A1 C) Determină calcului automat al mediei numerelor ce apar în întreaga formulă D) Interzice eliminarea eronată a coloanei A sau a rândului 1 de pe foaia de calcul E) Păstrează fixă referinţa la celula A1 la copierea formulei în altă celulă

După descrierea lui John von Neumann, memoria unui calculator este necesară pentru: A) Efectuarea calculelor indicate de programul de lucru, indiferent dacă sunt aritmetice sau

logice B) Stocarea datelor iniţiale de prelucrat şi a rezultatelor intermediare, dar şi a instrucţiunilor

programului de lucru C) Stocarea doar a datelor iniţiale de prelucrat şi a rezultatelor intermediare, fără instrucţiunile de

lucru, care sunt încastrate separat în ROM D) Interpretarea instrucţiunilor programului de lucru în mod corect E) Crearea şi compilarea instrucţiunilor pogramului ce va fi executat Softul pentru un dispozitiv de TIC (calculator desktop sau portabil, notebook, telefon mobil, ...)

este compus în prezent din: a) aplicaţii (compatibile cu sistemul de operare utilizat) b) programe create şi compilate de către utilizator c) sistem de operare d) memorie centrală programabilă Metodele statistice de prelucrare impun uneori transformări ale datelor biologice prelevate.

Dintre acestea, mai des întâlnită este: A) Anormalizarea, pentru eliminarea valorilor normale B) Exponenţierea, pentru eliminarea valorilor negative subunitare C) Pozitivarea, prin care toate valorile categoriale (ne-numerice) devin negative, iar cele

numerice devin pozitive D) Standardizarea, prin care majoritatea valorilor vor fi situate între –3 şi 3 E) Scăderea abaterii medii pătratice din date, pentru a se obţine centrarea lor în jurul lui 0 Despre variabilele aleatoare Bernoulli se poate afirma că: a) Sunt cele mai simple variabile aleatoare discrete b) Sunt determinate de un singur parametru, ce ia valori între 0 şi 1 c) Au doar două valori posibile, interpretate de obicei ca "succes" respectiv "eşec" d) Servesc la modelarea fenomenelor de alegere întâmplătoare într-o alternativă Variabilele aleatoare, ca modele pentru fenomene biologice (şi nu numai) de natură

întâmplătoare, pot fi de următoarele tipuri: A) Controlabile sau haotice B) Imprevizibile sau previzibile C) Continue sau discontinue D) Discrete sau continue E) Fractale sau integrale În biostatistică se lucrează cu variabile. Acestea: a) Pot avea ca valori frecvenţele relative calculate b) Pot avea ca valori frecvenţele cumulate c) Nu pot avea ca valori frecvenţele absolute d) Reprezintă caracteristici ale indivizilor populaţiei studiate

Un individ ales la întâmplare dintro populaţie distribuită normal a fost etichetat drept "normal". Scorul Z al său a fost:

A) Mai mare decât 0 (pozitiv) B) Mai mic decât 0 (negativ) C) Cuprins între 0 şi 3 (pozitiv mic) D) Cuprins între –1 şi 1 E) Cuprins între –3 şi 3 Graficul densităţii de probabilitate a distribuţei normale N(4, 4) este în formă de clopot (Gauss).

Care este aria cuprinsă sub grafic, între abscisele x = 0 şi x = 8? a) Aproximativ 0.99 b) Exact 0.68 c) Aproximativ 0.68 d) Aproximativ 0.95 O variabilă aleatoare/distribuţie normală de parametri "miu" şi "sigma": A) Are o funcţie de distribuţie al cărei grafic este în formă de clopot B) Are ca valori potenţiale toate numerele reale pozitive C) Are media egală cu varianţa, ambele fiind egale cu parametrul "miu" D) Are o densitate al cărei grafic este în formă de clopot E) Are o funcţie de distribuţie care este crescătoare şi ia valori între -1 şi 1 Funcţia de distribuţie care descrie o variabilă aleatoare continuă: a) Serveşte la interpretarea a posteriori a evoluţiei unui proces aleator b) Este crescătoare şi ia valori între 0 şi 1 c) Are ca valori probabilităţi condiţionate care sunt estimate una după alta d) Poate avea, ca derivată, funcţia densitate de distribuţie (de probabilitate) O variabilă aleatoare (distribuţie) continuă (uni-dimensională): A) Ia valori reale şi poate fi descrisă de o funcţie de distribuţie, care ia valori doar între 0 şi 1 B) Este descrisă întotdeauna de o funcţie densitate de probabilitate, crescătoare, cu valori pozitive C) Are probabilitatea condiţionată de aria funcţiei de distribuţie D) Are aria de sub graficul funcţiei de distribuţie egală cu 1 E) Nu poate avea mai mult de trei valori potenţiale O distribuţie binomială: a) Este caracterizată de un singur parametru p, denumit "probabilitatea succesului" b) Are valori discrete, mai precis numere întregi c) Are o infinitate de valori d) Are media pozitivă, dar şi varianţa pozitivă Identificaţi media şi varianţa distribuţiei binomiale b(n, p), determinată de numărul de încercări n

= 100 şi de probabilitatea succesului p = 0.8: A) media este 10, resp. varianţa este 8 B) media este 120, resp. varianţa este 12 C) media este 80, resp. varianţa este 16 D) media este 100, resp. varianţa este 16

E) media este 80, resp. varianţa este 10 Un test de cunoştinţe este format din 100 întrebări (valorând câte un punct), fiecare având 5

variante de răspuns. Identificaţi afirmaţiile corecte: a) Persoanele care nu răspund la întâmplare vor obţine maxim 100 de puncte b) Persoanele care răspund la întâmplare vor obţine, în medie, 20 de puncte c) Persoanele care răspund la întâmplare vor obţine, aproape sigur, între 4 şi 32 de puncte d) Persoanele care nu răspund la întâmplare vor obţine minim 50 de puncte Identificaţi afirmaţia INCORECTĂ despre distribuţia binomială b(n, p): A) Modelează rezultatul unui experiment care constă dintr-un număr de n încercări cu rezultat

succes-eşec B) Se presupune că probabilitatea succesului este egală cu p în toate încercările experimentului C) Se presupune că fiecare încercare este independentă de celelalte D) Media distribuţiei este n x p, iar varianţa este egală cu media x (1-n) E) Este aproximată destul de bine de către o anumită distribuţie normală Distribuţia binomială b(4, p): a) Este suma a 4 distribuţii Bernoulli Be(p), independente între ele b) Poate lua doar valorile 0, 1, 2, 3 sau 4 c) Are media egală cu 1 în caz că p = 0.25 d) Este o variabilă aleatoare continuă Distribuţia Bernoulli Be(p) este perfect determinată de probabilitatea succesului p = 0.8. Varianţa

ei este egală cu: A) 0.25 B) 0.24 C) 0.21 D) 0.16 E) 0.09 În teoria probabilităţilor, două evenimente sunt numite exclusive în caz că: a) Au disjuncţia imposibilă b) Disjuncţia lor este evenimentul sigur c) Conjuncţia lor este evenimentul sigur d) Au conjuncţia imposibilă Probabilitatea unui eveniment oarecare, altul decât cel sigur sau cel imposibil: A) Nu poate fi egală cu zero B) Se obţine prin efectuarea de sute, chiar mii de aruncări cu zarul C) Este un număr negativ, de tip logaritmic D) Exprimă şansele ca evenimentul să apară ca rezultat al experimentului aleator efectuat şi nu

are sens după ce evenimentul s-a produs E) Are sens doar după ce evenimentul s-a produs Probabilitatea unui eveniment E: a) Se poate calcula dacă îi cunoaştem cota

b) Se poate calcula dacă ştim probabilitatea evenimentului complementar c) Se poate estima printr-o frecvenţă relativă, în caz că experimentul aleator a putut fi repetat de

mai multe ori d) Se poate estima subiectiv printr-un număr cuprins între 0 şi 1 În cazul în care evenimentul E este condiţionat de un alt eveniment "anterior" A: A) Se poate re-estima probabilitatea lui E chiar înainte de apariţia evenimentului A B) Evenimentul E devine sigur dacă anterior apare evenimentul A C) Apariţia evenimentului A face ca evenimentul E să devină imposibil D) Evenimentul A este sigur sau imposibil E) Cele două evenimente sunt simultane Probabilitatea unui eveniment A a fost estimată la valoarea 0.80 ("destul de probabil") iar

probabilitatea altui eveniment B a fost estimată la valoarea 0.20 ("destul de improbabil"), dar se ştie că evenimentul A condiţionează evenimentul B. Aflând că evenimentul A tocmai a avut loc, ce se poate spune despre probabilitatea de apariţie a evenimentului B?

a) Se va dubla, ajungând la valoarea 0.40 b) O vom putea recalcula, în caz că avem o estimare a probabilităţii conjuncţiei "A şi B" c) Se va înjumătăţi, ajungând la valoarea 0.10 d) Va trebui re-estimată, în caz că nu aveam o estimare a probabilităţii conjuncţiei "A şi B" Identificaţi variabile aleatoare discrete: A) Probabilitatea naşterii unei perechi de gemeni B) Numărul de gazde infectate simultan de către doi paraziţi C) Numărul de alele dominante în genotipul unui individ al populaţiei studiate D) Numărul de băieţi care s-au născut în România în anul 2010 E) Probabilitatea ca o femeie normală să dea naştere, în cursul vieţii, la două fete normale Prezentarea frecvenţelor asociate modalităţilor unei variabile categoriale nominale se poate face

prin: a) Diagrame de tipul "100% stacked bar" b) Diagrame de tip rozetă (cu indicarea procentelor) c) Diagrame de tip Pareto d) Tabele de contingenţă 2x2 Identificaţi exemplul de variabilă categorială nominală ce poate fi ataşată populaţiei pacienţilor: A) Starea de sănătate, evaluată pe o scară cu 7 valori B) Tipul de tratament prescris C) Rezultatul unei anumite analize de laborator D) Durata de supravieţuire a pacienţilor E) Vârsta la internare, exprimată în zile Într-un tabel de contingenţă: a) Coloanele tabelului corespund indivizilor populaţiei b) Liniile tabelului corespund indivizilor din eşantion c) Diagonala este completată automat cu 1 d) Celulele tabelului sunt ocupate cu numere de indivizi

Identificaţi statistica descriptivă de centrare: A) Rangul primului individ care a fost extras în eşantion B) Mediana datelor numerice prelevate de la indivizii eşantionului C) Deviaţia standard a datelor numerice prelevate de la indivizii eşantionului D) Amplitudinea datelor numerice prelevate de la indivizii eşantionului E) Asimetria datelor numerice prelevate de la indivizii eşantionului Următoarele pot fi considerate statistici descriptive de împrăştiere: a) Amplitudinea, adică diferenţa dintre valoarea maximă şi cea minimă ale seriei de date

numerice prelevate de la indivizii eşantionului b) Abaterea medie, adică media aritmetică a abaterilor (în modul) ale datelor faţă de media

aritmetică c) Deviaţia standard, care este rădăcina pătrată a varianţei seriei de date d) Mediana, care este valoarea "din mijloc" a seriei de date, presupuse ordonate crescător Identificaţi posibilitatea de a obţine deviaţia standard a unei serii de date numerice obţinute de la

indivizii unui eşantion: A) Comanda Means din modulul Analysis al aplicaţiei Epi Info B) Funcţia AVERAGE implementată în Excel C) Opţiunea Deviation=Yes a comenzii Standard a sistemului de operare Windows Vista D) Comanda DevStd din meniul Tools al aplicaţiei Word E) Forma Scientific a instrumentului auxiliar Calculator din sistemul de operare Windows XP Un box-and-whisker plot prezintă schematic câteva trăsături fundamentale ale distribuţiei datelor

numerice prelevate de la indivizii selectaţi în eşantion. Identificaţi statistici descriptive ce pot fi utilizate împreună în definitivarea unui box-and-whisker plot particular:

a) Media şi mediana b) Amplitudinea şi asimetria c) Mediana şi asimetria d) Varianţa şi eroarea standard Aprecierea normalităţii datelor numerice prelevate de la indivizii selectaţi în eşantion poate fi

făcută: A) Prin crearea unei diagrame de tipul quantile-quantile plot şi suprapunerea ei peste o curbă

normală B) Prin desenarea curbei normale cu media teoretică 0 şi varianţa teoretică 1 (normala standard) C) Prin evaluarea histogramei şi compararea ei cu cea mai bună curbă normală cu media teoretică

egală cu minimul datelor D) Prin crearea câte unei diagrame de tip rozetă pentru fiecare dintre indivizii eşantionului E) Prin evaluarea histogramei şi compararea ei cu "cea mai bună" curbă normală sau prin

evaluarea subiectivă a unei diagrame de tipul quantile-quantile plot Identificaţi tipuri fundamentale de diagrame care, pentru variabile numerice, sunt importante

pentru înţelegerea distribuţiei valorilor prelevate de la indivizii unui eşantion: a) Histograma, creată pe un număr de 16-24 de clase b) Diagrama cu linii, desenate pe durata de desfăşurare a studiului

c) Box-and-whisker plot, cu scoaterea în evidenţă a eventualelor date aberante d) Diagrama de tip Pareto