GÎLCEVILE PARLAMENTAREOricit ar părea de ciudat, răz­

boiul parlamentar al Legii ma­rii privatizări nu a polarizat a- tenţiâ publicului pe cît era de aşteptat. Motivaţia pare a fi sim­pla de tot: oamenii s-au cant săturat de mofturi ţi fandoseli: politicianiste, încit nu mai este dispusă să ia lucrurile In serios nici măcar atunci cînd sînt- se­rioase, Co anume e serios în conflictul dintre majoritari, şi ceilalţi parlamentari care hu au părăsit lucrările; pe de o parte,

\ -s'<' X ' 's >.Vţ s* \

..Cind 'vor deveni, oare, par-; Umeîitaris noştri oameni se­rioşi şi vor conlucra la elabo­

rarea Legii privatizării1;" . fotografia:

lî. SANTKJUDKAN

şi. contestatarii pînă-n ^ nzeie albe ale proiectului de lege?fn"arn Că’ în uliimă instan­ţa, nu a tît; convingerile .doctri­nare, cit ambjţine.

- C.u?3 vii*ţa noastră "politică şisociala , merge ;din paradox înparadox, este fireşc.ca să 'ne a-

^îa urui‘ paradox: F.S.N şr Guvernul său au fost acuzaţi .de fr^ocomunism (si, în cel mai fem it caz, deUm anume popuhsmr.de care- nu sînt ştră-

? inf, chiar dacă el au aruncat âl ţora' cu mar muî.tă îndreptăţire,

, aceeaşi acuza), i&j* acum li se Reproşează culmea!, chiardinspre dreapta — că „vind ta­ra" A ccidentu lu i- imperialist, *; :Şpsciali.ştii î:i domeniu — cîţi of fi, şi mi cred că” fiecare, partid se poate lăuda - câ-i are — se manifestă- relativ prudent şi pre­fera să abandoneze .orice impli­caţie pbliţică,... pentru a discuta concret _ implicaţiile practice ale aplicării legii. De' ce oare ' ti-pr

.fi la. fel de prudenţi, politicienii din Parlament?, dintre care unii —; fiţi jsiguri, stimaţi cititori — se uită la textul Tespectiv ca miţa la calendar. Nu că 'e ii şi

■ dumneavoastră, .noi,, cci . ..mulţii rie-am . pricepe mai bine. dar parcă am prefera discuţia poto­lită şi. eficientă a : unor oameni pricepuţi. : Or,; din felul cum decurg discuţiile în Parlament,

;■ ,1a. mesele. rotunde de la radiote-, ilevisiune s> rinr" publicaţii , se

poate trage conciuzi-a că pentru .: - unele partider acesta; a . fost mo-'

mentul demonstrării „forţei“ lor,; în faţă' unui electorat - cam . J>lic- , tisit- . de proprii aleşi, - moment.

potrivit.;. tocmaC pentru .că - există

Ilie CĂLIAN

(Continuare în pag II)

O jumătate de aii împotriva corupţiei

— . Asociaţia împotriva Corup- • ţiei împlineşte, în curînd, o ju­mătate de an de existenţă. ' Ce ' aţi realizat pină acum, domnule Alexandru Nerişan? I

— Ca preşedinte al asociaţiei L pot să vă şpun că am început să ; fim cunoşcuţi de populaţie. Am - p u se bazele unei colaborări ă- 1 proape frGctuoase cu, administra^ ţiâ ,.cu poliţia, cu ‘ justiţia, cu or- ■’ ganele de control guvernamen­tale şi locale. 13 oraşe din ţară -; ne-au solicitat statutul pentru'a înfiinţa asociaţii similare sau f pentru a se afilia la noi. Clujul ; este. primul oraş din ţară care ? s-a' ridicat la luptă ■ organizată împotriva corupţiei., .Sîntem în .- plin; proces de, organizare pe ; cartiere. Concomitent acţionăm ’ pentru a descoperi,* «urmă şi în- ‘ drepta ;abuzurile cu nuanţă; de ;■■■ corupţie. Lupta A.I.C. . este deo- : sebit .dc interesantă şi pasionan- = tă deoarece n im eqi. ca: noi, în afara de Poliţie, nu cunoaşte c e - se întîmplă -prin dedesubturile Clujului., - .. '

— .De ce : condiţii . materiale dispuneţi?

— Avem un sediu./„soniptuos" pe Bulevardul- -Eroilor, nr. 2, mo- : bilat; cu trei scaune, fără telefon şi, fără perdea la geam. Aici ne caută aproape toate ziarele, cen- trale şi cele locale,., m ă i-,puţin * ,. Adevărul de Cluj“ - . Ziariştii viii ‘ r nu pentru -a ne populariza acti- ; vitatea, ci pentru’ a obţine unele ;. cazuri „bombă“ cu care să-şi ; mărească tirajele. Nici 'un ; ziar nii ne-a vărsat pînă. acum : ceva’ -în cont, deşi le-am explicat tu- •turor că nu putem trăi din coti- . za ţii, Situaţia grea . constă - în faptul că dorim neapărat să .rie păstrăm coloratura apolitică,-;

altfel am" putea foarte simplu, ca, în schimbul unor; sume - de bani să începem a da relaţii despre unele persoane' din dife­rite partide, care, din păcate, au săvîrşit' abuzuri, acte de co­rupţie etc. - ■_ A -•

— Urmăriţi ceva în mod spe­cial? ;

-----Sîntem preocupaţi să cîş-tigăm încrederea cetăţenilor. Cu cît vom avea mai mulţi mem­bri şi simpatizanţi, cu atît 'vom cunoaşte. la vreme şi mai bine co *50 întîmplă (sau se poate în- tîmpla) şi vom interveni. A.I.G. are< un puternic caracter de pre­venire. Urmărim să cunoaştem trăsăturile, de caracter ale oame­nilor şi să prevenim ajungerea, lor în locuri în cal-e acestea ar putea deveni periculoase.' ' De e- xemplu, ■ cundseînd că un om es­te hrăpăreţ/ acesta ; nu trebuie să ajungă gestionar, un beţiv - nu trebuie să ajungă responsabilele bufet, un om influenţabil ' nu trebuie ;să ajungă în , funcţii' .. de decizie ’ş.a.m.d.'. Sîntem pentru a fi aplicată necruţător legea, dar după ce ne-am făcut datoria ' şi âm atenţionat oamenii de- riscul încălcării legilor şi consecinţele acesteia. ; ’ . - - . ’ -

— Ce atitudine au cetăţenii faţă de dumneavoastră? *■ — Oamenii cinstiţi ne şprijină şi sînt alături -dc noi. Conducă­torii de bună credinţă au.tot -in­teresul să nu se fure, să nu se comită abuzuri; iar dacă acestea s-au comis, să fie stîrpite. Avem' cazuri rare de conducători care ne privesc' cu dispreţ, crezînd că

A consemnat ’ M .; SVNGEORZAN

(Continuare tn pac. II)

....• VIZITA. . Primul-ministniPetre Roman, a vizitat ieri fos­tul combinat siderurgic Călăraşi (azi Societatea Comercială „SI* DERCA“ S.A.), unde au fost dis­cutate probleme legate de relan*

■ sarea încheierii investiţiilor în­cepute şi-punerea în funcţiune cu eficienţă a tuturor capacităţi­lor de producţie, aflate Sn pre­zent în diferite , stadii de con- . strucţie. .

• CONVORBIRI. în scurta vi­zită de lucru efectuată dji minis­trul de' externe Adrian Năstaso la Belgrad, şeful diplomaţiei ro­mâne a avut convorbiri cu omo­logul său iugoslav Budimir Lon* cear, a fost primit de preşedin­tele Consiliului Executiv. Fede­ral, Ante Markovici, respectiv de preşedintele; Serbiei, Sloboda» Miloşevici. - .

• PARLAMENTARA. Forma­ţiunile politice care s-au retras în urmă cu. cîteva zile de la dez- : baterile-din Senat^'ieri diminea- .ţă au luat parte la lucrări dar numai; la discutarea altor proiec­te de-legi, retrăgindu-se apoi cînd s-a trecut la dezbaterea pro­iectului Legii privatizării.

• PLENARA. Ieri au 'început, la Moscova, lucrările plenareiC.C..al P.C.U.S. Actuala reuniu­ne a Comitetului Central, ar ur­ma să dea un răspuns clar la ur-. mătoarea întrebare: va ' cămîno irartidul o formaţiune politică u- niiă sau , se va diviza în cîteva partide politice dis tinete

• DECLARAŢI^. „Este mare şi puternică dorinţa mea de de­mocraţie. Doresc să se aplice le­gislaţia democratică dar, dacă aş vedea că am de-a face cu anar­hia, Cu greve puternice' dacă si­tuaţia ar deveni dramatică, aş fi nevoit şă recurg la forţă pen­tru a salva, ţara“ — a declarat Lcch Walesa, preşedintele Polo­niei, într-un interviu acordat zia­rului „Standar M lodychV

• AFIRM AŢIE. „Prefer să fiu acuzat de a fi cel care ridică ob­

stacole în calca_ păcii decit celcare cedează. Ierusalimul'1 a afirmat, intr-o intervenţie Iri te- , leviziune, Yitzhak' Sliamir, pri­mul ministru israelian j ^

• MîG ;29. Armata aerului ger­mană a integrat în flota şa . ae­riană 24 'de avi6ane de vînătoa- re ele tipul, MIG 29, moştenite de. la forţele militare ale fostei R.D.G. Piloţii au apreciat apara­tele „ca foarte manevrabile şi răspunzînd tuturor aşteptăriior1.

NIMIC NOU ÎN P O ZIŢ IA U .D .M .R .

Cu destulă, întîrziere şi pe căi ocolitoa-, re, din alte surse, am primit la redacţie „Hotărîrea Consiliului unional a l delega­ţilor" U.D.M.R. de la Gluj, din 6 iulie a.c. '— în contrast cu obişnuita promptitudine cu care ni se transmit comunicatele ofi-

' ciale ale U.D.M.R., pe care şi noi le pu -„ blicăm tot cu; promptitudine. Textul par- venindu-ne tîrziOi şi fiind şi destul de • lung, ne mărginim la cîteva extrase co­mentate. ' ■

Se spune în preambulul hotâririi: „U- niunea Democrată Maghiară din România i?i exprimă convingcrca că istoria euro­peană a ajuns într-un stadiu în care pac­tele .marilor.-puteri ş i . agresiunea puterii ; nu mai pot să aibă rol“. Ini’ ce mă priveş­te, îmi este greu să cred că am ajuns deja în paradis. De altfel, autorii se con­trazic în fraza următoare, cînd spun că „şi partenerii mai mici şi mai slabi tre­buie recunoscuţi'ca parteneri istorici1-. Or intre afirmaţia categorică „nu. mai pot . să aibă rol“ şi „trebuie recunoscuţi" exis- ' tă o mare diferenţă — aceea dintre reali­tate şi’ dorinţă- Dar dorinţei exprimate de U.D.M.R. l i -. subscriem cu căldură, făcînd de pe acum precizarea că în cuprinsul documentului există numeroase consta-; tări, dorinţe şî/şau propuneri care vădesc ' înţelegerea necesităţii dialogului şi cola­borării în scopul soluţionării atît a-pro*, blcmelor minorităţilor, cît şi a cclor cu caracter ceneral. Păcat, însă, că alături de astfel de luări de poziţie (cu caracter tactic) apar'-şi altele, de sens contrar. Oar să.vedem ce se mai spune în,hotă- rire. •.,-Punctul 1: „U.D.M.R. consideră legitime,

acele hotărîri ale €roaţiei şi . Sloveniei , prin care ele şe definesc ca naţiuni libere- şi doresc, ca state suverane, să-şi regie-', mcnleze singure’ relaţiile cu vecinii1*.- Es- '

te evidentă a ici' coordonarea opticii U.D. M.R. cu aceea a Ungariei, amestecată bi­nişor în evoluţia evenimentelor din Iu­goslavia, sprijinind tendinţele separatiste— opţiune ce-, ne aminteşte de multe. .

Punctul.2: „U.D.M.R- constată cu îngri­jorare că în România se intensifică ten­denţios crearea unei atmosfere an tise-, mite“. Aici avem de a face cu un fals evident, demonstrînd că U.D.M.R. este implicată în concertul denigrării poporu­lui român pe ' această temă. Ia să vedem cum stau lucrurile în realitate. Dacă. e; vorba de revista „România Mare“, să ne amintim că între E. Barbu — C.V. Tudor şi Moses Rosen a existat o.m ai veche po­lemică generată de protestul şef rabinuj lui faţă de. publicarea integrală a operei lui Eminescu, între care şi a unor-articole considerate de. acesta ‘ drept antisemite. Nu e locul să analizăm textele, lui Emines­cu (şe pot extrage citate' care lămuresc poziţia lui fără nici un dubiu), ci să pre­cizăm că, indiferent de conţinut, restitu­irea integrală a operei eminesciene nu are dreptul; nimeni să ne-o interzică. Aşadar, în cazul acestei polemici este vorba, piir şi simplu de a plăti poliţe mai vechi, cu o orchestraţie complexă, in care fiecare parte uzează de mijloacele pe care le arc la Indemînă inclusiv de sprijinul in­ternaţional (citie-1 aire). Să nu Credeţi că bat cîmpii surind de la ,o ideea ia alta, dacă reamintesc faptul- că recent atitudi­nea S.U.A. s-a scliimbat sensibil faţă' de noi. Momentul coincide cu evenimentele din Iugoslavia şi marchează recunoaşterea unei erori de interpretare: Statelor Unite' li se explicase mereu că Transilvania es­te butoiul cu pulbere al Europei sud-cs-,

Ilie CĂLIAN ’ (Continuare ta pag #111-a) /

CRIZA IUGOSLAVĂ

Nostalgii Austro-Ungare şi posibilitatea unui al patrulea ReichNota redacţiei: Am primit din partea.

Uniunii Democrate a Sîrbilor din Româ­nia un text pe care îl publicăm în dorinţa de a-i ajuta pe cititori să . înţeleagă .mai, bine diferitele aspccte ale problemei iu­goslave. Nu o facem numai pentru că_ au­torii scrisorii Sînt concetăţenii noştri, ci pentru că textul în sine este inipresio-, nant, el dezvăluind, lucruri pc care nu le-am crede, posibile la, sfîrşitul mileniu­lui trei,. cînd drepturile omului sînt con­siderate , a fi semnul indubitabil al civili­zaţiei. Acesta să fie preţul pe care tre­buie să-l plătim pentru a putea trăi li­niştiţi, pentru a fi cît dc cît. fericiţi? .

„Gînd marile: puteri din Tripla înţele­gere au hotărît în ‘ 1918' dezmembrarea Austro-Ungariei, slovenii şţ croaţii au a- vut în faţă .două opţiuni: independenţa sau continuarea convieţuirii cu Austria, respectiv Ungaria. Prima opţiune nii o pu-. teau realiza, nefiind în stare să facă faţă expansiunii italiene (legitimă pe bâza a-, cordului secret de la Londra din 1915). A doua opţiane nu era atrăgătoare: Austria şi. Ungaria erau ţări învinse, sub inci­denţa obligaţiilor dc reparaţii. (Totuşi, o parte din , earlntla s-a pronunţat pentru Austria prin • plebiscitul de la 10 octom -, brie 1920,. stipulat prin tratatul dc pace de la Şt. Gcrmain). în această situaţie, slovenii şi croaţii au recurs-la o manevră perfidă. I-au inclus şi pe slrbii din A-W (Austro-Ungaria, n.r.) într-un „stat al

.-sldvcnilor. croaţilor ţi sîrbilor", stat e« femer;proclailiat, ad.-tioc, şi au-cerut uni­

rea cu Regatul Serbia, ţară care a ieşit victorioasă din-război, trecînd astfel din tabăra învinşilor în cea a învingătorilor. Aceşti „europeni11 superiori, care priveau cu. dispreţ romano-catolic Serbia balca­nică, şi ortodoxă nu s-au sfiit ca la sfîr­şitul lui noiembrie 1918. să întreprindă un

■drum la Canossa, să vină în „cuibul de tîlhari regicizi11. Belgrad, şi să eeară în mod nesincer, ipocrit, unirea cu Regatul Serbia sub dinastia „de haiduci şt negus­tori de porci" a sîrbilor Caragiorgevici. La 1 decembrie 1918 regentul Alexandru, viitorul ginere al lui Ferdinand I al Ro­mâniei, a proclamat Regatul - Sîrbilor,' Croaţilor şi Slovenilor, ulterior Regatul Iugoslavia. • Tragică greşeală de a trans­fera identitatea statal-juridică pe care o' avea Regatul Serbia asupra noului ' stat

; constituit cu duşmanii, poporului sîrb.': Po- ' porul sîrb va plăti scump acest act, inai ales sîrbii de po teritoriul fostei A-U. Sîrbii din Voivodina au ajuns-în acest, stat nou pe altă cale. ' Marfra ' adunare populară a\sîrbilor, bunievţUor şi a. c e - ' lorlalţi slavi din Voivodina, a hotărît la25 noiembrie 1918 la Novi Sad unirea cu Regatul Serbia. Deci Voivodina fl intrat în noul stat proclamat la • 1 decembrie cao parte a Regatului Serbia. Acesta este adevărul şi iiu ce â declarat tn legătură

UN GHUP ITE INTELECTUALI SlUBI DIN UOMANIA

... (Continuare In pac- * 111**1

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 2

URMĂRI DIN PAGINA 1

G Î L C E V I L E . . .şi o exasperare faţă de Guvern— adică faţă de creştere^ preţu­rilor. (In paranteză f;e . spus, ’ aflăm dintr-o conferinţă de pre­să rezumată de un ziar bucureş- tean, că In domeniul chimiei şi ’ al agriculturii la unele produse se. practică preţuri mai mari de- , c!t cele de pe piaţa mondială! Nu cumva Guvernul ar trebui să intervină faţă de aceste prac- ; tici de monopol? Iar dacă da — • nu cumva se va izbi iarăşi de ? sindicatele, dictaturii proletare?), i

Oricum ar fi — populist . sau ' liberal —, actualul Guvern' nu j mai place nimănui (aşa socotesc unele partide şi în mare măsură ; au dreptate). Deci ar fi momen* tul unei lovituri mai’ ales după i Semnarea Chartei cu cele ■ trei ! partide. -Se pare că efectul nU 7 va fi cel aşteptat: lumea doreşte .: să se voteze odată şi legea-asta,, ; că una mai bună s-ar părea, că

- nu s-a propus, iar de al.ta mai rea n-avem nevoie.■ Pînă una-alta cetăţeanul este procupat de alte treburi- Ţăra- nii şi ceilalţi viitori „fermieri"— de distribuirea afurisitelor de i certificate de proprietate. Pen­sionarii — de reducerea nivelu- 1 lui lor de trai. Oamenii de afa­ceri — de cursul tot mai scâzuţ al leului. -Şi o foarte mare cate- . gorie de oameni modeşti, care ' au sţrîns cureaua ani şi decenii > pentru a pune la CEC o sumă pentru bătrîneţe, sînt tot ' mai îngrijoraţi de faptul că economi- • ile lor,’ realizate cu atîta trudă, : nu mai ău nici o - valoare. Dacă nu mă înşeală memoria. Paria-;

. mentul a discutat anul, trecut ; ceva pe'tem a asta, discuţiile luînd îo considerare inflaţia. Ei : bine, revenind la legea' privaţi- : zării, ce pot face — acum şi în • _ viitor — oamenii care nu se

- pot baza decît pe modestele lot economii, cinstit adunate? Pen- ' tru că, este evident, cei care aU demarat în afaceri pe baza De- cretului-lege 54/1990, nu din ase- inenea sume şi-au pus pe picioa- .> re bussinesul. Iar dacă tot* se

- vîntură — din toate direcţiile politice — problema echităţii so­ciale, la asta nu se gîndeşte ni- •< nieni în mod serios? Evident, că nu, de vreme ce aflăm tot mai multe despre felul nu tocmai curat cum s-au înfipt în afaceri, vile,' cabane etc. felurite mărimi din Parlament, Guvern şi Admi­nistraţie. Ce haz mai. are să ur­măreşti. , gîlcevile parlamen­tare? . ■ '!'

O' jumătate.-:.* nu avem nici un fel de putere.

Cîndva se vor convinge de con­trariul, pe propria lor piele, dar va fi prea tîrziu. La,ora actuală, credem, cetăţenii se împart în oameni care au intenţia, de a. in-’ tra într-o afacere murdară şi se

vor opri ştiind ’ că existăm şi noi, oameni care s-au murdărit puţin, s-au spălat pe mîini şi pozpază în cetăţeni cinstiţi şi oa-

; meni înrăiţi care s-au băgat în afaceri, crezînd cu uşurinţă că au spatele asigurat şi care con­tinuă să şe murdărească- Vai de acela care va fi demascat cînd va vedea că cei în . care speră să-l salveze îi vor întoarce spa­tele, deoarece nimeni'nu are in­teresul să şe murdărească. Ni­mic nu se uită şi, la timpul lor, toate minciunile şi murdăriile vor fi scoase la suprafaţă. ,. — Unde aţi avut cele mai multe cazuri?

— Cele mai • multe aspecte de corupţie* abuzuri, incompetenţă şi nepotism le-am găsit la 1.0. R.A.L., în comerţ, vînzări şi cumpărări de locuinţe, angajări şi desfaceri de contracte de muncă, transportul în comun ş.a.

•— Ce'metodă de lucru aveţi?— începem prin a,asculta per­

soanele, le cerem detalii, posibi­lităţi d e . verificare. După aceea, fără a face cunoscut numele o- mului, trimitem o. sesizare con­ducerii sau organului ierarhic superipr,- în ideea că se vor lua măsuri de corectare. Dacă nu ne satisface răspunsul sau dacă se încearcă ascunderea sau patro­narea minciunii : facem proteste publice - sistematice, repetate, pînă la cel mal înalt nivel. Evi­dent" ,facem verificări pentru a preveni răspunsurile de genul: „Am verificat şi nu se confir­mă".

— Cîte cazuri aţi rezolvat pînă acum? - ,., — Am avut foarte multe ca­zuri ciare pot fi confirmate de către cetăţenii care au apelat la noi,’ dar şi de Poliţie sau Admi­nistraţie. Exemplific prin .cazu­rile :.' Sechei, Pfuteanii; Plăcin- taru. Rus, Bozbici, dar şi „Gos- podina“‘ din parcul Agârb'ccanu.,

— Ce diagnostic puneţi corupe ţiei?

— Aspectele de corupţie, a- buz, specu'.ăi incompetenţă şi nepotism sînt în creştere şi au cuprins, din păcate, şi pe cetă­ţenii cu funcţii mari. încă nu există o opinie de masă împo­triva necinstei, 'oamenii • închi- zînd ochii Ia cîntărirea incorec­tă, dosirea : mărfurilor, vînzarea preferenţială ş.a; ,

-— Primăria vă sprijină?— N-aş ‘putea spune că nu.

Cîteodată însă, ies seîntei deoa­rece aceasta nu înţelege că noi nu ne subordonăm decît Cinstei, Adevărului şi , Interesului celor Mulţi- Observăm încercări 'd e disciplinizare sau ştrangulare, fie reproşîndu-ni-se că ne-au dat avizul-la crearea noastră, fie trimiţîndu-ne un contract cu chi­rie mare pentru .un spaţiu igra­sios, fie ţinîndu-ne fără mobilier, fără maşină de scris etc. etc.

SUMAŢI CITITORI» Doriţi sâ participaţi la

propunerea ţ i alegerea li­nei conduceri a municipiu­lui, oraşului, comunei dvs., care să reprezinte interese­le cetăţenilor? Completaţi cuponul de mai jos, trecind

in casetă urî cod alcătuit din trei cifre ţi trei litere, la alegere («a li „cifrul* dvs. pentru concurs). Recitiţi pre­cizările din numărul 410 al ziarului. Vo dorim o buna inspiraţie. . . electorală ţi succesI '

PRiMARUl NOSTRU„ADEVARUl DE CLUJ*

str. Napoco, 16, 3400 CloJ-Napoco

Propun pe . tocul de munca

localitaleo profesio

funcţlo «îrsto• 20 de abonamente gratuite Io ziarul nostru pe lunile

ianuorie-martie 1992.

MIRAJUL LITEREI

Cea de a şaptea prelegere (penultima) în . problematica „Mirajul literei* cu teza „Aurea Littera latina", avînd ca temă „Redundanţă şi acribie informa­ţională: caligrafie pe iluzia că scriem corect", va avea ,. loc marţi, 30 iulie, ora 11, în .sala nr. .41 a Facultăţii de Matemati­că, str. .Universităţii; nr. 7—9.

INT CAUTAUEA TIMBRELOR

■ Simion Bilac,> din- strada Me­hedinţi,’ ne scrie că miercuri a căutat un timbru începînd cu cartierul Mănăştur, unde lo c u ­ieşte,, pîna în penirul oraşului. N-a găsit decit la Poştă;, uhde a aşteptat 10 minute la o coadă, în urma altora care, asemenea lui, căutau r- timbre. Menţionăm că> nu era vorba despre acele, timbre rare, pentru’ care. amatorii sînt în stare ; să plătească. sume uriaşe, ci despre banalele noas­tre timbre de toată ziua. : .

PRETURILE UNOR PRODUSE IN PIAŢA AGHOALIMENTARA

„MIHAI VITEAZUL*

Ouă — 6 lei buc, lapte de vacă — 20 le i ' 1, caş —: 150 lei kg, telemea — 150 lei kg, urdă— 100 lei kg, smîntînă — 100 lei1,- slănină ;— 100—120 lei kg, car­ne de Oaie — 100 lei kg, carne de porc — 130 lei kg, făină-de mălai —• 25-lei kg, ceapă;— 10 lei leg, usturoi — 100 lei kg, morcovi ’-r! 10 lei leg, pătrunjel— 10 lei leg, gulii — 5—10 lei hue, ardei — ?—10 lei buc, car­tofi -s- 16—18 lei kg, dovlecel— 20 lei kg, conopidă — 60 lei kg, fasole verde — 20—40 lei kg, varză — 15 lei kg,- vinele — 10c lei kg, castraveţi — 60 lei kg, voşii — 30 lei kg, gălbiori — 100 lei kg, 2meura — 90 lei kg, agrişe — 40 lei kg, strugurei — 20 lei kg, prune — 25 lei kg, vi­şine — 50 lei kg, pere — '30' lei kg, mere — 3U Iei kg, piersici— 60 lei kg, caise — 70 lei kg.

AGENDARADIO CLUJ -

Sîmbătă, 27 iulie:-6,00 — 8,00: „Bună dimineaţa* — actualităţi ?i muzică;, 10,00 Week-end: Conu Leonida la toartă cu reac- ţiunea; 10,30 — Liceenii: Con­versaţii despre poezie; 11,00 — Music, Shop — Top 9099; 12,00 — Biblioteca din Alexandria: P. Istrati — Paul Goma; 12,20 — Glose lirice: Tudor Arghezi;12.30 — La hora satului — cîn- tece şi jocuri popolare roma­neşti; 16,00 — Clubul gazetari­lor; 17,00 — Radio Disco Rock Club; 17,30 — Meridiane litera­re; 20,00 — ’ Top .Transilvania: clasamente de muzică populară.

Duminică, 28 iu lie :: 8,00 —* U- niversul creştin: Pericopa — Cri­za catolicismului; 8,30 .— O po­veste muzicală: W.A. Mozart; 8,50 — Săptămina — evenimen­te şi semnificaţii; 9,00 — Top Transilvania — clasamente de muzică populară, melodii 1? ce­rere; 12,00 — Atlas european;12.30 —• Umorul de la A la Z :13.00 — Top 10 — muzică uşoa­ră; 16,00 — Ocolul pămîntului: Secretele numerelor; 1P,20 — Tutti Frutti — magazin muzical;17.00 — Student Magazin — Clu­jul, vara; 20,00 — Din grădina cu flori multe — cîntece la ce­rerea ascultătorilor; 20,30 — Lu­mea sporturilor: ' ,

■ ' "i* # v*

Vineri, ora 18 — Sală Studio a Academiei de muzică „G. Di- ma“ - RECITAL DE CLARI­NET susţinut de Ştefan Korody (Germania). La pian: Lorena T<î- cu (Bucureşti). In program lu­crări de D. Lovreglio —- A. Giampieri, L. Bassl, A. Glam- pieri, A. Dvorak — Şt. Korody. J. Brahms — gt. Korody.

ABONAMENTE TA „ADEVĂRUL DE CLUJ”Numeroşi cititori , ne-au

sesizat faptul că luna trecu­tă au râmas fără abona­mente la ziarul nostru. Din calculele noastre, rezumă, r.â nti sînt cazuri izolate. Ni s-a relatat că poştaşii n -a j tre­cut pe la abonaţii lor tradi­ţionali, întrucît nu aveau cu- poane de. . . pensii. (Se ştie că, din cauza lipsei de ii- chidităţi din bancă, plata pensiilor s-a amînat şi s-a prel'jngît pînă in primele zile ale acestei luni. Iar situaţia se va repeta). N efiind 'obli­gaţi să treacă pe la a b o - . naţi pentru a duce pensiile, mulţî poştaşi nu s-au preo­cupat nici de abonamente- mai ales că sporul pen­tru muncă grea (adică pen­tru volum mare de, presă) a fest obţinut în primăvara trecută şi e bun obţinut.

Conducerea poştei ne-a informat că a dat dispoziţii oficiilor poştale să facă a- bonamente pînă în 26 iulie pentru august şi lunile ur­mătoare. Deci, stimaţi citi- tori,Adacă nu vine poştaşul, deplasaţi-vă dumneavoas­tră la oficiul poştal.

O precizare întristătoare pentru noi şi pentru 'dum ­

neavoastră: Fabrica de hîr- tie Letea ne-a informat câ vo ridica din nou preţul hir- tiei — de la 1 iulie, deci re­tr o a c t iv !.,, Oricum, abona­mentele pentru ziarul nos­tru se fac, pînă azi 26 iulie, la vechiul preţ. -Trageţi con ­cluziile, faceţi abonamente înainte da a - f i puşi in si­tuaţia să mărim preţul zia­rului! . . . .

In nota de mai sus, e la ­borată săptămînă trecută, am precizat că urmează să crească retroactiv, din nou, preţul hîrtiei de, ziar. Stimaţi

cititori, de ce ne e frică - n-am scăpat. Astfel că ( d a ­că daţi pe o simplă pungă de hirtie 2 lei, vă puteţi imagina că cefe 4, respectiv8 pagini ale noastre costă mu|t mai mult. Sintem ob li­gaţi ca de îa t august sâ mărim preţul ziarului la 5 lei. Dar, aşa cum precizăm în nota de mai sus, preţul abonamentului pe funa au­gust Sau trimestrul III rămî­ne neschimbat. Pînâ in 26 iulie puteţi face abonam en­te la factorii poştal» sau, mai sigur, direct la oficiile poştale de care aparţineţi.

în obiectiv:

Toxiinfectiil e alimentareCîteva episoade recente de to-

xiinfecţii alimentare ne obligă să reactualizăm această problemă de sănătate publică şi să facem cuvenitele atenţionări şi reco­mandări.

Toxiinfecţi ile alimentare sînt boli acute care apar sporadic sau epidemic în urma consumă­rii de alimente contaminate cu microbi şi toxinele acestor^. Deci: prepararea, manipularea,' trans­portul alimentelor se va face cu respectarea strictă a regulilor de igienă.- De asemenea, alimenteie trebuie să fie de bună calitate. şi fără semne de alterare. La fel — sucurile şi răcoritoarele ce sîriţ puse în consum. Indiferent că e vorba de sectorul comercial

,de stat, cooperatist sau privaţi-

s p o r t• A APĂRUT programul tu- '

rului Diviziei A de fotbal, edi­ţia 1991—92. Cele 17 etape ,au fost eşalonate intre 25 august (prima) şi 22 decembrie (a- 17-a). Confraţii de ia „GAZETA SPOR­TURILOR* au făcut Un sondaj de opinie In rîndul unor condu­cători şi antrenori aj celor 18 protagoniste. Dacă în . privinţa' datei de 25 august ca debut al noului campionat n-au existat „dispute* şl păreri contradictorii, împingerea întrecerii pînă tn prag de Crăciun a fost criticată la unison. Co folos din moment ce federaţia de specialitate a hotărît programul. Ca simple păpuşi ae lemn, echipele trebuie să Joace* după „sforile* mînuite de federaţie.

« SE DESFAŞOARA, din plin. campania de pregătire a noului campionat. Echipele — indife­rent de eşaloane — trag la „ga­lerele pregătirilor*. (In curînd vă vom ţine la curent despre pregătirile divizionarelor D dlo municipiul nostru „U ş] 0-F.R.).

zat nu există excepţii de la res- pectareâ exigentă a măsurilor‘-i- gienico-sanitare sub toate aspec­tele. : ,

Combaterea muştelor şi a mi­cilor rozătoare, a gihdacilor din gospodării şi spaţii comerciale es­te obligatorie I

Vă oferim, spre meditaţie, un recent exemplu, care prin gra­vitatea lui şi a numărului mare de persoane spitalizate este, cre­dem, concludent: pestâ 2o0 de persoane, participante la o nun­tă, au fost supuse unui trata­ment profilactic. De ce? Pentru că nu s-au respectat regulile e- lementare de alimentaţie./

Atenţie, deci! -Dr. Nicolae OPREAN,

medic primar

CALEIDOSCOP FOTBALISTIC

Concomitent cu pregătirile este în plină desfăşurare .sezonul a- chiziţiilor* de noi • jucători. A* vantajate sînt echipele .cobani*. Să luăm, de pildă, echipa Dina­mo. Sitind o informaţie iar mai apoi o notă din ziarul de spe­cialitate, am rămas surprins de numele vehiculate ca viitori ţi posibili purtători ai tricourilo» alb-roşiii Kadar (de la „U*,'Han- ganu (Corvinul), B. Teodoresco Şi Cocişan (CFR Timişoara), Gro- zavu (F.G. Baia Mare), Gersten* mayer (F.®. Braşov). M Pană şi Priseceanu (F.«. Argeş), Staneiu (Viitorul Drăgăşani). B. Toma [CS. Tîrgovişte), Demollari (Al­bania) şi alţlU pe Ungă .cei vechi". De, cine poate . . Dina­mo are acum an lot că poate participa cu douâ echipe !n A.

• DIN „GAZETA SPORTU­RILOR* am aflat eă Jucătorul Ilea de lai Olimpia Satu Mar» a poposit la Sloj pentru s da admitere nflmîne sfl aflăm alt» amânrmto şi noutăţi

ţr. mj

PAGINA 3 ADEVARUL DE.CLUJ

NIMIC NOU

IN P O Z IŢ IA U D M R r(Urmare din pag l)

ticc, că românii sînt ■ şovini- Vor fi fost _ mulţi amestecaţi în* această dezinformare.

Şi poate că nu este întîmplător că âceas• tă schimbare de atitudine coincidă- cu mutarea din Bucureşti a d-nei Kuper- mann de la Ambasada americană. — năs­cută în Ungaria. Ei bine, dacă a căzut a- cuza de antimaghiarism, de ce să nu-i facem acum pe români antisemiţi? Să le , punem in cîrcă lucruri pe care nu le-au făcut, dar să trecem cu vederea ce a făcut Ungaria cu evreii din Nordul Transilva­niei ocupat după Diktatul de-la Viena. Oricum, a face antisemit poporul român de azi este mai mult decît o insultă. La urma urmelor,- la 20 mai 1990 poporul român şi-a ales- drept prim-ministru un evreu. Dacă şi asta o fi antisemitism! . . . :O fi — în ochii şefilor de la U.D.M.R.

Alineatul 2 al aceluiaşi punct 2 spune: „După cum se ştie, în secolul nostru e- vreii de pe teritoriul României nu o dată au fost supuşi unor acţiuni de extermi- . nare sau discriminării mai mult sau mai puţin evidente. în urma acestora, comu­nitatea evreiască s-a redus la o mică par­te din cea existentă". Aici. sînt două' fal­suri grosolane. Mai întîi, acţiunile de ex­terminare unde au avut loc? Nu cumva în teritoriul vremelnic ocupat de Unga­ria? Dacă e*aşa —- şi ştim foarte bine că • România n-a trimis nici . un evreii în la- gărele de exterminare nemţeşti. în schimb Ungaria a făcut-o cu un exces de zel ce i-a uluit şi pe S.S.-işti —, de ce nu se face cuvenita precizare? în al'doilea rînd, nu discriminările,— cîte şi de ce grad au fost — au condus la reducerea comuni-

’ taţii- evreieşti din- România: după cum ştie oricine, statul Israel a iniţiat, încă din timpul'celui de al doilea război mon­dial; operaţiunea de implantare în Israel

’ a unui număr cît mai mare de evreL Tar România lui Antonescu a fost una dintre primele care a 'facilitat plecarea pe mare a unor convoaie de evrei — fapt pe care ■ aceştia l-au apreciat omeneşte. Iar în ul­timele decenii emigrarea evreilor a fost' concepută pe ,un-plan mult mai larg, pe care este inutil să-l mai discutăm. Iată însă că UD.M.R. continuă să Se bazeze pe falsuri pentru, a b'ama poporul român.

Punctul 3: „U.DM.R. sprijină crearea .unui for al minorităţilor din Europa Gen- . trală, cu intenţia ca între minoritatea ma-..-.

~ ghiară şi celelalte minorităţi din regiu­nea carpato-dunăreană să se. creeze o platformă comună, bazată pe comunita- ' tea d e ' interese". Nu ni se spune cine a propus formarea acestui for al ■ minorită­ţilor pe care U.D M.R. îl: „sprijină0, dar. ne întrebăm cum ar arăta el. în condiţiile în care fiecare ţară are un număr de mi­noritari de altă etnie şi fiecare minorita- ' te locuieşte în mai multe ţări, acest for ar arăta ca o ciudată babilonie. De exem­plu, românii s-ar prezenta cu comunită­ţile lor din Bu'garia, Turcia. Grecia, Al­bania, republicile din actuala Iugoslavie. Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Ucraina,, celelalte republici din U.R.S.S., .pe unde sînt ei pînă în'orientul, extrem al Sibe­riei: mai multe delegaţii de minorităţi decît statele zonei! Tar dacă s-ar unifica delegaţiile fiecărei minorităţi doar - din' ; zona carpato-dunăreană, ar fi atîtea de­legaţii cîte popoare sînt aici. Cît despre comunitatea de interese este şi ea greu de imaginat. ,

La punctul .4, se adresează Guvernului.. P.S.N- şl partidelor de opoziţie o „propu- - nere în problema minorităţilor naţionale"

privind „Convocarea unei mese rotunde la nivel naţional, în scopul soluţionării

r: problemei minorităţilor, cu participarea, , . în prima fază, ă Guvernului României, k . ■Frontului Salvării Naţionale,, precum şi

a partidelor de opoziţie contînd pe. par- ticiparea. ulterioară şi a altor forţe poli-

' ticc şi a’ celorlalte minorităţi naţionale". Iată, deci, că celelalte minorităţi naţio­nale rămîn iarăşi la coadă — pe partici­parea lor se „contează" într-o fază' ulte­rioară, după ce minoritatea maghiară va

■ obţine, anume, privilegii; că altfel nu în- ' ţelegem de ce ar trebui excluse de la pri­

ma fază a discuţiilor. Nu cumva în ve­derea unor asemenea discuţii şi tîrguieli U.D.M.R. sprijină acum poziţia F.S.N. in Parlament faţă de Proiectul legii priva­tizării, deşi a , înaintat propria variantă?

La punctul a) al expunerii de motive se spune: „Considerăm inimaginabilă transformarea ■ democratică a României, ascensiunea şi integrarea în Europa, fără soluţionarea problemei naţionale". Să ne înţelegem: e vorba de „soluţionarea pro­blemei minorităţilor naţionale", cum ' se

‘ spune ceva mai sus,' ori de „problema na­ţională"? — că nu e deloc acelaşi lucru. Problema naţională a cărei ţări?\ Dacă punctele b) şi c) se referă la con­tinuarea procesului de democratizare şi preîntîmpinarea prin > dialog a oricăror „confruntări sterile" sau conflicte, la punctul d) se spune*: „în ceea ce priveşte relaţiile interstatale ; româno-maghiare, prin apartenenţa etnică, respectiv cetăţe-^ nească, maghiarii din ;. România sînt cei mai potriviţi să Ie medieze în folosul am­belor ţări şi popoare". Vasăzică, nu mai contează competenţa politică şi îndreptă­ţirea «legală a Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României! Problemele din­tre cele două state 1 le va rezolva U.D. M.R.! Dincolo de absurditatea pretenţiei, notăm jignirea la adresa competenţei su­verane a puterilor statului român.- în fine; ajungem la punctul 5. Vă amintiţi că, referitor la conflictul şcolar din Cluj- Napoea, de la începutul lunii iulie, men­ţionam că nu e întîmplător, fiind consi­derat, momentul potrivit pentru a face alte presiuni asupra României la Confe­rinţa de la Geneva a C-S.C.E. în proble­ma minorităţilor. Nu era o simplă intu­iţie, ci .extrapolarea unor fapte, fără' a avea cunoştinţă de consfătuirea de la Cluj La acest punct 5 se lansează un apel a- mintitei conferinţe, în care se deplînge faptul că. îa ea nu participă oficial nici un reprezentant ’ al U.D.M.R. Dar, dom­nilor era o conferinţă.a statelor partici­pante la C.S.C.E. Nu e clar că nu ' era o conferinţă â organizaţiilor minoritarilor etnici?! Mai departe se' afirmă că în de­legaţia română este' şi.-o persoană .^.cu­noscută * ca fiind-celebră prin atitudinea^ sa pronunţat extremistă, .fiind duşman ăl minorităţilor". Afirmaţia este gravă, per- soâna ar ' fi 'trebuit' să ; fie numită."-' -Mai departe se afirmă - - minciună gogonată!

—câ „nici după răsturnarea dictaturii comuniste nu au încetat tendinţele . dis­criminatorii şi prjvatoare de' drepturi în­dreptate împotriva, minorităţilor". Co­mentariile sînt de prisos. ,Apoi, evocîn- ,du-se situaţia din Iugoslavia, se insinu­ează ideea câ aşa ceva s-ar putea întîm- pla şi în alte state (vjzîndu-se. evident, România), afirmîndu-se că „trebuie re­zolvate-în mod echitabil relaţiile, etnice riesoluţionate"! Staţi puţin: e vorba cînd de problema minorităţilor naţionale, cînd de problema naţională: cînd de relaţii; in- teretnice, cînd de relaţii etnice. U.D.M.R. prea se joacă cu cuvintele!-.. ' . ,

în 'final. U.D.M.R., nemulţumită de re­glementările internaţionale ale drepturi­lor omului, repune pe tapet teza dreptu­rilor colective ale minorităţilor care nu există în 'n ici un document de drept in­ternaţional, vizînd mult cîntata melodie a separatismului pe criterii etnice

Aşadar, nimic nou în poziţia U.D.M.R.

CRIZA IUGOSLAVĂ(Urmare din pag I) , ;

cu Voivodina o persoană' oficială din Un­garia, ţară care a vîndut arme croaţilor pentru a lupta împotriva statului ai că­rui cetăţeni sint. Declaraţiile şi fapte de acest gen şi mai ales actul unilateral de secesiune a Sloveniei şi Croaţiei; conduc la concluzia că într-un anumit centru de putere se consideră că este momentul po­trivit pentru a se repara „greşeala'* din 1918 şi pentru relansarea, deocamdată nemărturisită, a unor ambiţii geo-politice tradiţionale.

Declaraţii din. care se degajă nostalgii după vremuri' revolute se fac şi la . nive­luri inferioare- Iată că şi prietenii noştri de la U.D.M.R. fac politică europeană şi dau o declaraţie în legătură cu Slovenia şi. Croaţia. Nu credem că. o astfel de de­claraţie ar putea avea ecou pozitiv la ro­mâni, care întotdeauna au fost atenţi la acţiuni revizioniste. între cele două răz­boaie, România a constituit, împreună cu Cehoslovacia şi Iugoslavia, Mica înţele­gere tocmai pentru a contracara revizio­nismul. Au rămas celebre confruntările

, Titulescu — contele Aponyi pe această temă. Credem că UDMR-iştii făcînd a- ceastă declaraţie, mai ales avînd în ve­dere modul în care au făcut-o, trebuiau să se gîndească şi la poporul sîrb, care este cel mai crunt lovit de această sece- 1 siune. Nu de secesiunea în sine, care nu poate fi oprită împotriva voinţei popoa­relor respective,, ci de felul în care se vrea : realizată această . secesiune. Ne re­ferim îndeosebi la Croaţia, unde se pre­găteşte desăvîrşirea1 genocidului ' asupra poporului sîrb, început îh timpul celui de al doilea război mondial. lTot ce dorini de la prietenii maghiari este ca, atunci cînd îşi exprimă sprijinul lor pentru in­dependenţa Croaţiei,' Să- prezinte şi situ­aţia sîrbilor; din Croaţia, mergînd înapoi cel puţin pînă în 1941. Această incursiune în trecut este indispensabilă pentru apre-

. cierea; garanţiilor democratice pe care' !e-ars putea avea sîrbii din. Croaţia, avînd în vedere experienţa mai mult decît tra-

. fiica din. timpul primului stat indepen- ' dent croat, cel din perioada 1941—1945,

apoi din timpul statului croat cominter- nist din cadrul federaţiei iugoslave- S-ar înţelege ;atunci că situaţia gravă in care se află sîrbii astăzi în al doilea stat in-, dtpendent' croat al. generalului comunist Tudjm ari'nu este-provocată de nimic şi de nimeni;“ci este continuarea gîndită a'

- politicii do rezolvare . radicală a proble­mei sîrbilor din Croaţia prin eliminarea ■ fizică, expulzarea sau prin anularea sen -. timentelor naţionale (convertire confesio- ; nalăj asimilare).

Noi nu ne permitem să schimbăiti gra­niţele statale în ,. Europa post-Helsinki, cum fac prietenii noştri, ei fiind a doua forţă politică în ţara noastră. Noi putem reacţiona doar sentimental, privind criză V iugoslavă, avînd în vedere că 'sînt impli­caţi conaţionalii'noştri şi, deci, este firesc să nu putem fi indiferenţi. La nivelul sen­timentelor, deci, putem să spunem priete- nilor noştri că şi noi sîntem de acord cu plecarea slovenilor şi croaţilor din statul în care au avut nenorocul sîrbii să tră- / iască. Chiar dorim acest, lucru, să plece. Să plece, dar nu prin metoda comunistă a faptului împlinit, ci prin reglarea co- ■ rectă şi paşnică a tuturor, conturilor. E- xistă însă conturi care nu pot fi reglate în veci. Secesiunea Sloveniei, într-adevăr, poate fi înfăptuită paşnic numai cu re­glarea conturilor financiare, contabiliceş- te. N14 aşa stau lucrurile cu secesiunea . Croaţiei. Contestăm pe orice observator din partea organismelor europene care se găseşte zilele aCSstea în Croaţia şi considerăm concluziile sale fără valoare,

dacă acest observator nu ia în ‘ conside­rare genocidul săvîrşit de „statul inde­pendent Croaţia" asupra sîrbilor în.peri-

\ oada 1941— 1945, într-un mod, inimagina-• b i l ' d e : sălbatic. Comuniştii au betonatV gropile comune în . care au fost aruncate

Victimele genocidului. I-au absolvit - pe călăi, iar rudelor victimelor nu le-au per­mis descărcarea creştinească a durerii prin parastase de pomenire. Totul în nu­mele unei iluzorii şi criminale „frăţii şi

i uniţăţi" Frăţie şi unitate între călăi si- ‘ victime? Observatorul european să mear­

gă de la groapă la groapă, să cerceteze documentele din epocă şi să se convingă că pînă şi duşmanul de război (nemţii'şi

, mai ales italienii) a trebuit să-i ia pe , sirbi sub protecţie în faţa sălbăticiilor •

ustaşilor- Să identifice ■ observatorul eu­ropean cauzele migrărilor sîrbilor din Croaţia din 1945 şi pînă în zilele noaştre.

. Cred, oare, domnii, europeni că z e c i: de mii de oameni care au părăsit casele şi averile de la venirea lui Tudjman la pu­tere încoace (pe,-lîngă cei 450.000 de sîrbi din Bosnia şi Herţegovină. 300.000 din Kosovo şi 150.000 din Croaţia, care1 şi-âu părăsit vetrele după cel de al doilea răz­boi), au făcut acest păs de disperare din îndoctrinare politică, ori din cauză că le-a fost în pericol fiinţa fizică? (Cît des­pre fiinţa spirituală şi naţională, aceasta le este de mult în pericol permanenţ). Domnilor; viaţa şi averea le sînt în pe­ricol, pericol actual. nu potenţial, în; Eu­ropa anilor ’90 ai secolului X X, în aju­nul mileniului al treilea al erei creştine!,

_ Ce rost au discuţiile cu : „observatorii" ^ca- re nu pleacă de la aceste: tragice reali­tăţi? Domnilor, aceşti oameni năpăstuiţi nu pot fi vinovaţi că în altă republică iugoslavă la; putere sînt socialiştii. Curii ' ar putea să 'fie vinovaţi, pentru aşa ceva? Chiar dacă ar fi simpatizanţi ai acelui gu­vern, trebuiesc omorîţi pentru aceasta şi alungaţi de pe: vetrele lor? Europenii se inspiră din practicile lui Stalin? Este clar câ singura .vină a acestor oameni nă­păstuiţi este că sînt sîrbi. Accste fapte (tragice) a r , trebui cunoscute un pic mai bitie şi de unele ziare şi redacţii şi din ţara noastră. -. , ; - - v ‘

Actualii politicieni ai Europei ar trebui să ştie că niciodată nU ă existat un stat croat cu identitate statal-juridică intema- /ţională. Singurele state cu acte: îri regulă „ în problema pe care o discutăm au fost

: Austro-Ungaria şi Serbia. La dezmembra­rea A-U, în 1918, croaţii: de pe teritoriul .acesteia au-optat pentru unirea cu Ser-

, bia. Bineînţeles că li s-au alăturat şl : sîrbii din A-U. Firesc! La eventuala dez­

membrare a Iugoslaviei din v 1991 (după .'••73 de ani), acei croaţi, care în 1918 au -optat pentru unirea cu'Serbia, acum op- . tează pentru independenţă: Au tot drep-

: tul. Nimeni: nu-i poate opri şi nici nu do­reşte să-i oprească. Dar sîrbii din fosta A-U, nu optează pentru statul croat in­dependent- De ce ar face-o? Oare ei nu

„au acelaşi drept? Domnilor europeni, tiu fiţi; ipocriţi! Actualul' „stat" croat nu are decît legitimitatea acordată de Comintern, ai căror lideri i-au fixat „frontierele". în acelaşi timp în care luaţi îri braţe aceas­tă Croaţie cominternistă aduceţi acuze de bolşevism Serbiei, cu frontierele rezultate din jiatru războaie victorioase, recunoscu­te de comunitatea internaţională. Unde este aici logica? Este; evident că proble­ma este alta şi nu cea-declarată.'Pînă şi în ceea ce priveşte persoanele ■ care par­ticipă la acest joc murdar sînt inconsec-

, venţe crase. Este evident, campionii dvs., ai democraţiei, Kucan şi Tudjman, ău state de funcţii mult mai vechi în slujba comunismului decît oricare conducător sîrb din actuala echipă de conducere. Iar faptul că sînt mult *mai versaţi îri meto­de tipic comuniste este bătător la ochi. Domnilor, chiar doriţi să vă credem na­ivi şi că nu vă daţi seama ce este în Slo­venia şi Croaţia?"

In anul 1924, întreaga suflare românească de pe în ­tinsul României Mari se închina cu evlavie în faţa me­moriei lui Avram Iancu. Omagierea centenarului naş: terii lui Iancu a început în ziua de Sfînta Maria (Ador­mirea Maicii Domnului), sărbătoare cu adincă.rezonan­ţă Ja români. Mari serbări s-au desfăşurat la Ţebea, Cimpeni, Vidra, Găina şi Cluj. La ele au participat ce­le inai înalte autorităţi şi foruri ale statului român- Casa Regală, în frunte cu regele Ferdinand, guvernul României, în frunte cu primul-ministru Ionel Brătianu, biserica română, în frunte cu Mitropolitul Primat Miron Cristea, Mitropolitul Ardealului^ Nicolae Bălan, Mitro­politul Blajului, Vasiie Suciu, Arhiepiscopul Chişinău- iui, Gurie, şi episcopul Clujului, Nicolae Ivan, apoi ar­mata română în frunte cu generalii eroi Averescu şi Prezan, Academia Română, reprezentată de Octavian Go­ga, întreaga conducere a „Astrel", în frunte cu preşe­dintele ei Vasiie; Goldiş, alte autorităţi civile, biseri­ceşti şi militare, precum şi reprezentanţi al corpului di­plomatic.

Momentul culminant al serbărilor naţionale s-a con­sumat in oraşul de pe Someş, cind in ziua de 2 sep­tembrie, la orele 12, In prezenţa Înalţilor demnitari adu­naţi în faţa Teatrului Naţional din Cluj, Miron Cristea a oficiat up serviciu divin de sfinţire a unui ştîlp de piatră pe care scria „Loc rezervat pentru statuia lui Avram Iancu“. ... . ......

S-au rostit,, apoi, cuvinte de mare simţire patriotică. Alexandru Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, mo- tivind ridicarea acestei statui, definea simbolul ei ln corelaţie cu alt monument care' tocmai se înălţa în Clujul trecut pe făgaşul vieţii româneşti: „După monu­mentala catedrală în curs' de zidire, consacrată Ador­mirii Maicii Domnului, ziua de aniversare a intrării oş-

statuia iui '.-.a v r a m i îaw cii- - • - . ■ / - ■

tilor române în războiul pentru întregirea Neantului, du­pă acest templu menit sâ preamărească gloria lui Şte­fan cel Mare, ctitorul episcopiei Vadulţii, şi marele act al unităţii noastre naţionale — se va ridica aici, chiar la umbra dumnezeiescului lăcaş al credinţei noastre, un alt monument, menit să preamărească virtuţile şi jert­fele prin care poporul nostru a putut rezista deasupra tuturor celorlalte şi pe toţi acei care, în decursul tim­purilor, au ştiut să dea expresie concretă, eroică, aces­tor virtuţi şl. în fruntea cărora stă, negreşit, legendarul Craiu .'îtf Munţilor, Avram Iancu*.

In numele comitetului de iniţiativă pentru ridicarea

statuii — a existat şi un asemenea comRet — care, în ziua de 2 septembrie 1924, şi-a văzut cel puţin parţial visul împlinit — a luat cuvîntul jnspectorul 'de armată, generalul Petala: „în aşezarea monumentului lui Avram Iancu, domnul revoluţiei noastre, in faţa catedralei din ' Cluj, este mai mult decît fericită întîmplare.. Noi, care cei dinţii am înfiripat gîndul acestui monument, sîntem mîndri de a fi găsit şi rostul acestei apropieri. Căci astfel el, care în viaţă a fost un simbol de luptă şi bărbăţie, după moarte va fi un simbol de pace şi de dreptate înfăptuită. . Se;pare că de la Ţebea la Vidra şi de la Cîmpeni la Cluj, umbra celui .dinţii ostaş al re­voluţiei însoţeşte azi pe ostaşii păcii. El, Generalul în- tîiei lupte, căttmă fără de noroc, primeşte în fine sa­lutul sfînt al biruinţei ... -

Exemplul generaţiei de la 1924 să ne fie un memento pentru realizarea acestui monument închinat Craiului . Munţilor — Avram Iancu. Şi, mai ales, să nu uităm că în anul viitor se împlinesc 120 de ani de la trecerea în eternitate a lui Avram Iancu.

In mai 1990 o hiat fiinţă SOCIETATEA AVRAM IAN- , CU, alcătuită din oameni de suflet şi gînd romanesc, personalităţi de prestigiu ale Clujului şi-ţării, care şi-au propus realizarea statuii Avram Iancu, dorind să îm­plinească astfel aspiraţia generaţiei de la 1921. Să li se împlinească gîndul! -

Ioan GABOK

ADEVĂRUL DE CLU) PAGINA 4

o r e

CONFERINŢĂ DE PRESĂDomnul colonel Victor Mărin-

caş şi locotenent colonel Zaharia Buziaş, comandantul Direcţiei

• judeţene de poliţie, respectiv pur­tătorul de cuvînt ’ al acestei' in­stituţii' au ţinut; in ziua de 19.07. ..a.c. o interesantă conferinţă de presă.. ' . .. Noi am reţinut că:• In primul rînd s-au adus mul­ţumiri. presei 'care a reflectat în mod obiectiv . infracţiunile co­mise pe teritoriul judeţului (şi- nu numai, am zice noi), facili­tarea cunoaşterii legilor pentru prevenirea ' actelor antisociale. S-a prezentat, de asemenea ? o .veridică statistică a fenomenului infracţional din care spicuim: r 9 înainte dc Revoluţie rolul

miliţiei se reducca la cîtcvă acte de a nu; intra la unele , persoane datorită, poziţiei sociale po care o aveau acestea, trebuia să scoa­tă lumea la cîmp, uitnărească'

, preţurile de mercurial, să oprsas-' că oatrienii carc veneau ţa piaţă, din alte judeţe. Aceste măsuri an Contribuit la scăderea presţigiu- lui ba, mai mult. Ia crcşterea antipatiei populaţiei , faţa 'de a- ceastă instituţie.;> Datorită4 noii le­gislaţii, in concordanţă cu pro­iectul de Constituţie, situaţia ş-a schimbat radical; '

0 Schimbarea mentalităţii po­liţistului;

9 Modul de comportare pen­tru ea oamenii să înţeleagă că1 este o. altă instituţie, carc ' vine în apărarea intereselor eetăţeanu- lui. Astfel:

# Au fost luate măsuri de re­înnoire a aparatului, ca înlătu­rarea unor cadre;

# Şcolarizarea . unui ' număr important de tineri;

• Reorganizarea serviciilor. >. l)omnul colonel Victor Mărin- •

caş a spus în continuare' câ: Starea infracţională s-a da-

bJat faţă de anul trecut;• Sînt 265 furturi, 43 dclapi-

t-; ' & $

w â m m ă m M AjtO*.

■j r Domin»! coloneldări şi înşelăciuni şi 54 infrac­ţiuni silvice.; Iii paguba avutului public au , fost înregistrate 5,5 milioane lei, din care .sumă s-au recuperat 90 la sută, prin resti­tuire Sau depunere în numerar.

# 9 omoruri ; - 4} 15 tentative de- omor ■0 II vătămări grave

JVictor Mărinca?

( 9 violuri# 51 dc tilluiiii şi

- # 3 lovituri cauzatoare de moarte.

Acestea pină în prezent^/ Cu specificarea că unele infracţiuni au rămas la acelaşi nivel, o creş­tere îngrijorătoare semnalindu-se

• la tîlhării şi tentative de omor.

„INFRACTORUL”fn peisajul ■ | jurnalistieii frene­

tice a mai apărut un . ziar: „INFRACTORUL". Nc bucură sincer, mai ales că să ajungi de la motio „121 sc juiă că nu fu­r ă . . ." pînă la acest săptămînal care '^.ajunge Ia . locul faptei o- dată cu poliţia" e o performan­ţă pe care, recunoaştem, nu tot­deauna am atiiis-o. •

Colegii noştri bucureşteni, ne.

propun, doar pentru 8 iei: ’# De veghe în lanul _ de se­

cară; , . .# Istoria infracţiunii;# Mihalachc teroristul# Jilava,' mon amour;# Dragoste fulgerătoare şi cri­

mă prin imprudenţă;9 Să fim liberi în puşcării; l# Pablo Escobar baronul dro­

gurilor ş.a.Adăugaţi la toa’te acecstea o

paginaţie - deosebită ş i . . . ' lecţură plăcută! '. _

nc Ia Poliţia EconomicaLA CE I-O FI TKEBUIND?,

Intr-o perioadă cînd organele vamale erau mai puţin vigilente, de la societatea, comercială „Iris“ se furau porţelanuri, bibelouri, alte asemenea obi­ecte, care nvegu o destinaţie precisăr piaţa .nea­gră,; sau de ce culoare o fi, a străinătăţii. N-am înţeles exact ce i-o fi trecut prin cap.Ju’ Prodan Marin cînd a sărit gardul întreprinderii c i l . . . 2 roţi de electrocar. Totuşi,- pînă la urmă, orice furt trebuie să eibă o finalitate. Ori să vinzi obiectul, ori să fii un aiurit de colecţionar . care,” pe cât cinstite, nu pcate ajunge lâ pasiunea vieţii lui. Autorul acestui furt ou e nici colecţionar şi nici nu prea putea vinde aşa ceva pe piaţa. . . libera­lizată. Atunci? Oricum, „preţioasa11 ; captură a transportat-o cu autoturismul 3-CJ-7251.

Şi n-avea nici permis'de conducere. ■

POVESTE CU VENTILATOR: 'Un furt ciudat la „Farmec**. ,

Cineva a uşurat, ca şă - spun aşa, maşina de injectat mase plastice de u n ...- ventilator. (Doar se ştie că o anume categorie de ăief se încarcă de la brîu în jos şi de la poale-n sus cu mult apre­ciatele produse fabricate aici). S-a pus pe treabă domnul locotenent Dănuţ Boloş, a făcut experti­ze / chimice (nu de alta, dar să fie în ton cu specificul unităţii) şi l-a dibuit.'Se numeşte Le1

• gisa' Ştefan şi este u n ..: fermecător lăcătuş. la unitatea amintită. La percheziţie, s-au maî găsit niscai rezistenţe şi alte obiecte provenite din pro­ducţia industrială, dar care nu-au putut fi dove­dite cum. că ar fi de la „Farmec**. E drept că

. prin preajmă se .afla o maşină de" injectat mase plastice şi cum n -a v e a 'v e n t i la t o r "

Am încălecat pe-o şa şi v-ani spus-o pe şleau: povestea . se numeşte furt. calificat. în dauna avu­tului public şi a fost’dătă-Sn urmărire penală.

Fardon. Nu povestea, ci omul. Şi, credem, va trebui să se, dea cu toate spray-urile şi alifiile cu semriiil „f“-ului şerpuit ca să îmbete (în ghilime­le) completul de judecată. '

CAROSABIL N u - i glumă, L E G E

Ani început, fiecare din iioi, sâ înţelegem că, într-un stat de drept, LEGEA :este suvera­nă. Iată că şi cea care poartă numărul - 31 din 1990 vine să r stabilească, ' eu cea - mar ‘ mare : fermitate, un regulament; pri-' vind organizarea ş i ; funcţiona-;" rea şcolilor particulare ce pre-; gătesc * conducători auto. ': Nu • intenţionam.’ să'-reprodu-' cem legea. •

. Geî interesaţi direct o vor procura cu siguranţă. Vrein: în­să să facem cîteva : precizări, absolut necesar de ştiut pen^ tru fiecare om. Este vorba, în primul rînd,-de faptul că men- : ţinerea în’ funcţia de instructor de conducere auto este condi­ţionată >- de . rezultatul exami-. nării periodice, medicale şi psi­hologice.- Acestea se efectueazăo dată la 3 ani pină la vîrstă de 45 de ani şi anual după împlinirea acestei vîrste. Fie­care dintre participanţii la tra­fic are dreptul- să sesizeze or­ganele de poliţie Iii căzui în care un; instructor are un ran­dament slab. în acest caz exa­menul medical şi. cel psihologic este recomandabil. Acelaşi lu­cru 'se' întîmplă în cazul acci ­dentelor de circulaţie, cu deo­sebirea că de la data; sesizării persoana în . cauza va fi sus­pendată din' funcţie, urmînd să reia activitatea numai pe baza avizului favorabil de aptitudi­ne. Se ‘ stipulează, de asemenea, că menţinerea îa funcţie este. condiţionată, şi ds absolvirea programelor d e , reciclare orga­nizate! periodic, (cel puţin odată lă r» ani). . 1. . , .

Vre.i i să deveniţi instructori independenţi? Se poate. Cu ec.iv diţia să fi exercitat o perioadă de cel ' puţin 2 ani această funcţie Sntr-o şcoală de - şoferi sau să absolviţi uii curs.de re- autorizare (în cazul unei în­treruperi de activitate de cel mult 2 ani). Avizul de funcţio­nare vă ya fi eliberat de ser­viciul d e ; circulaţie din direc­ţia de. poliţie judeţeană sau a municipiului Bucureşti, sigur, cu oliligaţia de a vă înscrie în registrul - comerţului, 'organizat în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti; Aşa prevede Legea nr. 26/1990. . -; ~, Merită să. dăm -o atenţie ar­ticolului 1.0 din acest regula­ment: „Pregătirea practică -:>se va desfăşura numai'pe traseele şi locurile stabilite de către serviciile, de circulaţie judfeţe- ne (al municipiului Bucureşti), iar evidenţa orelor de instruire efectuate de cursanţi se va ţine pe baza de fişe. individuale completate de instructori".

In continuare, articolul 11 prevede- o serie de măsuri ce; se iau în cazul suspendării ai;-, torizaţiei de instructor sau pro­fesor de legislaţie r.utieră.. Sînt motive întemeiate, multe şi bi­ne de ştiut pe dinafară. Sfatul nostru este ca toţi cei intere­saţi să-şi procure acest regular ment şi, mai ales, sâ-1 citească cu atenţie. Căci' prezumţia ycu-

. noa.şţeni legilor iuncţionenză în toată lumea. •; Şi, după ce cădem la necaz degeaba: Ş tiţ i... n-am, ştiut!!!

Escroci mînca^l-ar mamaA împrumutat o. maşină şi,

cuin a accidentat-o, s-a gîndit (vezi Doamne! cum s-o; aducă a- casă în halul, respectiv?). S-a gîndit, d e c i, 's -b ./. vîndă. A în­tocmit un contract fals, a înca-' sat în avans 50.000 lei, urmînd' ca restul, pînă.la 120.000 lei, să le primească măi tîrziu. Vreau să'vă spun, în paranteză, bineînţe­les, că escrocheria n-are nici o legătură cu faptul că ' a,condus maşina îără permis. /

O şmecherie atrage după sine alta. • , - , ■ y-".- ,'- - ,

A inventat o societate Româ- no-italiană („barbă** clară) şi ă cerut de la o cunoştinţă să-i îm­prumute un video. Cică: „Un tre- no accelerato chi plecato del Si- n u ta al Monte Carlo întîlnito un

•[Vizitatori (extra) tereştri în Valea. Seacă

' - 'A

Uit-ş Margareta

Noaptea la 3. -De după deal, 3 forme ciu­

date s-au desprins de umbre. Un dop-de-fată. şi două chiştoacc a- ducînd a băieţi au vizat casa u- nui bătrîn de, 72 de ani, drept îptilnire de gradul „0“ şi ceva. Fata, ca să aratq cît o de „popu- lară“, ă cerut bătrînului o ţiga­ră. Moşul'(cu toate că nu fuma) ţinea ceva dohan în camera din faţă şi s-a oferit să-i dea. Băieţii (veniţi şi e i ' din altă lumo •— ceai a nelegiuirilor) s-au repezit la bătrîn şi l-au legat ştiinţific. De mîini, de picioare, de g ît .. . Cum ău apărut, aşa, din ceruri au înccput să cotrobăie după lu­cruri; mai pămîntenc. Şi nu luat cu ei 10.0C0.lei, bijuterii din aur* ceasul bâlrinulul. . .

Sum au venit, aşa au ş i ' plecat.•» Domnii- căpitan Eke Dănilă,

locotenent major Mircea Costan şi Gabriel Rusu, împreună cu maior Petru Stoica, s-au străduit zi şi. noapte sh demonstreze că autorii tîlhăriei de la Valea Sea­că- sînt pâmînteni, numai că nu trăicsc cu picioarele pe pămînt.

. Şi ău reuşit. Este vorba de Ilieş Margareta (15 ani şî un pic), Hor-

- vath Petru (19 ani chinuiţi) şi, Hegheduş Ambrozie. Pe primii’ doi îi puteţi admira în fotogra­fiile făcute-în arestul poliţiei. Fc

■ ultimul avem dntofia de a-1 aşe­za Jn'-.; 'cdlccţic. Deci, reţineţi: Hegheduş Ambrozie este creaţia

; Iu* Gheorghe şi Estera din ’Că- măraşu, sat Sîmboleni, are 1,75

’ m înălţime; ochi căprui, ipăr crtţ, tuns potrivit. Cine l-a văuzî să se adreseze organelor de poliţie. Nu de alta. dar zvonurile spun

•câ^ceilalţi doi se plictisesc de

lloivatli Petru

moarte fără tovarăşul lor de tîlhârii. ;Să-i ajutăm să regăseas­că armonia grupului, fie şL’n ce­lulă!

Un cşf.roc, pre numele lui Bmiw Siinion Ovidiy

.prande patluchio. La nevinovata animali a fusese estrivi ta. El me-

' canico del locomotivo data un--i teîograma urgente â Parigi che viene' para cele mai rapido mij­loace del locomoţione, un reac- toro i un doctoro, pâra che sal-

,vata la nevinovata animalic'1. ?i că „asociaţii**' săi vor să prezinte nişte.casete'cu reclame.

A primit pentru această minu­nată .sculă 30.000 lei.

Nu vâ vine să credeţi, dar ;t'- ta se numeşte înşelăciune, fals şi uz do Tals. Căpitanul Gheor­ghe Matei, de la biroul de cer- cetăi-j penale din Poliţh nsiim.*1* piului, nu ştie -cf-i va reţine w- 5-tain.ă. Ceri este că i-a ir.tocr.’ it tm dosar pe niăsurâ faptelor c<> mise de acest păcălici.

Pagină realizată de Radu VIDA -

Fotografiile: Radu SÂNTEJUDEAN

PAGINA 5 * ADEVĂRUL DE CLUf

SOCIETATEA COMERCIALA „CARBOCHIM- S.A.i CLUJ-NAPOCA

angajează prin transfer sau Oficiul forţelor de muncă următoarele categorii de personal (bărbaţi)

• un meseriaş întreţinere cale ferată• 6 instalatori tehnicb-sanitari categ. 1-4 . ; Instalatorii lucrează la locul de muncă unde şe

acordă următoarele drepturi:, • grupa I de mun­ca • program de 6 ore • o masa gratuită • spor de condiţii grele ® spor de toxicitate; 28 zile de concediu de odihnă p!us 6 zile concediu supli­mentar. ^

Se -primesc şi absolvenţi de şcoală profesională sau liceu, promoţia 1991.

Informaţii suplimentare la telefon 13-20-47, in­terior 122.'(1105) - . /:

, îAGENTIA DE TURISM A SINDICATELOR

Eroilor nr. 16, camera 4, Cluj-Napocatelefon 11-63-17 ^

oferâ>cele Jrtai avantajoase preţuri: ^• bilete de odihnă pe litoral (in toate staţiunile)• bîîete de tratament la: GOVORA, MONEASA,

SÎNGEORZ BĂI, TECHIRGHIOL• organizează excursii la CERNĂUŢI, CHIŞINĂU

Şl TIRASPOL. (1109) ;

OPERA MAGHIARA DE STAT CLUJ

organizează concurs, in data de 16 august 1991, «pentruiocuparea următoarelor posturi de personal muncitor şi administrativ:

• organizator , '• secretar dactilograf• «ecuziter.• mmuitor decor• costumier• conducător auto• tîmplar• contabil , 5fn data de 13 septembrie 1991 se organizează

concurs pentru ocuparea următoarelor posturi ar­tistice: ■ ■ * ' V

• solist vocal—tener, bas şi sopran• balerin' ■• corepetitor , y• regizor culise

. • instrumentist — şef partidă violă• instrumentist violoncel• instrumentist percuţieînscrierile se fac la biroul Personal al instituţiei,

in perioada 1—9 august 1991, orele 9—13.Informaţii la telefon 18-29-16. (1120)

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT URBAN CALATORI CLUJ NAPOCA .. •

v. vinde' la licitaţie, în data de 12 august 1991, ora 6:

• fonduri fixe disponibile Listele nominale pot fi consultate Ia sediul în­

treprinderii.Relaţii suplimentate la biroul tehnic, telefon

14 -17-38, înt. 145. (1115)

SOCIETATEA COMERCIALĂ „TRANSCOM" S.A;. ■ ■ CLUJ -

cu sediul în Cluj-Napoca, sîr. Cîmpina nr. 51-53, telefon 14-14-16; 14-14-98 ;

execută pentru societăţi comerciale de stat şi particulare: - ,

• transporturi.auto urbane şi interurbane (capa­citate 7,5 — 20 to) la preţuri avantajoase, negoci­abile.

angajează: - '• 5 mecanici auto câteg. 5 -6Vinde la licitaţie în data de 6 august 1991, ore­

le 12, la sediul societăţii:• basculante R 19-215 DFK• remorci auto descoperite• remorci auto comerciale• remorci auto izoterme 'Relaţii suplimetare la sediul societăţii. (1114)'

ACADEMIA ROMÂNA -- FILIALA CLUJ-NAPOCA

ţine concurs, în data de 16 august 1991, ora 12, pentru postul de:

• îngrijitor (bărbat) la staţia de observaţii as­tronomice Feleacu — 3 km. sud-vest de comuna. Fe- ledcu. ; ; ^

Informaţii !a telefon: 11-23-63. (7806)

S.C. ^.GABISIM"str. Alverna 24, telefon 14-52-52

• .caută : pentru.'închiriere, cu plata în lei sau valută, un apartament cu trei camere sau un apar­tament cu două camere şi , o garsonieră în cartie­rul Gheorgheni, zona complexului ;,Diana“ sau „Hermes";

angajează: ’ - ■■■■'• paznic de noapte . • r , r• magaziner• merceolog . '• secretară, cunoscătoare a limbii francezeoferă spre: vînzare: .../ ■ . -• piese de schimb şi Subanşamble pentru auto­

turisme Dacia, autoturisme, autocamioane şi alte mijloace de transport, care pot fi procurate după preferinţa clientului în urma depunerii unui avans.

(8641)

REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT LOCAL DEJcu sediul în Dej, str. Bistriţei nr. 63

vinde prin licitaţie, în data d e t august 1991, ora 9, la sediul unităţii ‘ . . .

• mijloace de transport• recipier.ţi metaliciLista se poate consulta la sediul unităţii. (1110)

C.A.P. CKESĂU

Vinde la licitaţie publică, în: :data de ÎS august 1991, orele 10, la sediul CAP-ului, următoarele:- • un ARO 244 pe motorină .

• două autocamioane SRD ;• un tractor U. 650 plus remorcă• un ifron 204 D• 6 grajduri• 2 magaiii cereale• 4 pătule porumb• un selector ’• o maşină tratat seminţe• un sediu CAP• două mori cu ciocane. ^

... • a|te obiecte de inventarRelaţii suplimentare la sediul CAP-uIui Chesău,

comuna Mociu. (8644)/

ANUNŢ

DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI Şl PODURI - SECŢIA UTILAJ GREU TRANSPORTURI

CLUJ-NAPOCAstr. Fabricii nr. 131—131/A Telefon: 14-66-66; 14-41-27

, viode prin licitaţie publică 1• mijloace fixe casateLicitaţia va avea loc în data de 20 august 1991,

ora 10, la sediul unitâtii de pe str. Fabricii nr. 131 -1 3 1 /A . ■

Listele cu mijloacele fixe pot fi consultate la se­diul unităţii. (1116) .

SOCIETATEA COMERCIALĂ „COMAT" S.A. CLUJ (B.J.A.T.M.)

vinde prin licitaţie publică in dala de 7 august 1991,' orele 10, mijloace fixe din categoriile III, IV, V, VI, şi IX (redresoare cu seleniu, maşini de gău­rit, polizoare, remorci trailer tractoare rutiere, auto­furgonetă, autocamion, autoutilitară, Dacia breafc etc.). -

Lista completă a mijloacelor lixe supuse licitaţiei poate fi consultată la sediul societăţii, str. Traian Vuia -nr. 206. (1104)

' ANUNŢ v

Angajez muncitori necalificaţi pentru atelier tint* plărie.

Telefon: 15-43-02, după orele 17. (7751)

ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE CLUJstr, Memorandumului nr. 27

anunţă că organizează vînzarea prin licitaţie a mijloacelor fixe: "V • autocamioane

• motoare 1• automacarale : ' , ’ s• tractor, ARO. etc

, propuse pentru casare conform Leg ii. 50/1990.. V- Lista mijloacelor fixe se află afişată la sediul în*

treprinderii,Cei interesaţi sînt rugaţi sâ depună 10 la sută

din valoarea de strigare a mijlocului fix la caseria întreprinderii pînâ cel tîrziu în 2 august 1991. :

Licitaţia va avea loc în datele: 5, 6 şi 7 august 1991, !a subunităţile F.R.E. Cluj, de la Turda, Gher­la Şi Cluj. ■

Relaţii suplimentare la biroul Producţie de la se» diul F.R.E. Cluj, telefon 11-68-50.11107) ;

„SCIFCAR* S A CLUJ-NAPOCA: str. Sobarilor n r . '3 6 /A / ':"

in ziua de 31 iulie 1991. vînde la iicitaţie, din stoc, materiale şi obiecte.de inventar, respectiv uf« mătoarele mijloace fixe: r‘'- • buldozere'.• excavatoare '• autobasculante

: • grup suduia ■■■■'■'• cazane verticale AlAX• macara Picner•'. remorcă transport persoane• alte utilaje de construcţii 'Lista completă cu preţurile de strigare poate fi

consultată la sediul unităţii. ~Informaţii fa telefon: 14-48-88, (1118) ' * ^

„UNIMEF - C.U.G. - S.A.

Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 18/B ongajeazâ, de urgenţă, prin transfer sau Oficiul

forţei de muncă, următorul personal:• 4 economişti (data; examinării: 29 iulie 1991;

orele 9, la sediul societăţii)• 10 lăcătuşi minimum ctg. a'III-a• 10 sudori electrici autorizaţi ISCIR, minimum

categoria a lll-a• -3 paznici cu permis de port-armă• 4 fochişti• 3 electricieni, minimum categoria a IV-'a ; ' Informaţii suplimentare la telefon: 15-44-25, -In*

terior 1130. (1119)

JNSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ PRECIZARE

Redistribuirea candidaţilor declaraţi respinşi la examenul de admitere în clasa a Xl-a, sesiunea iulie '1991,. care au obţinut medii peste 5,00, va avea ioc vineri, 16 august 1991, ora 10, in sala de festivităţi a Liceului „Sâmuel Brâssai”.

Redistribuirea se va face in ordinea mediilor, în funcţie de opţiunea candidaţilor asupra liceelor ;i profilurilor."

Elevii vor avea asupra lor dosarele de examen (de la unitatea şcolară la care au susţinut exa*. men). ,

Ncpreţentarea la redistribuire atrage după sine pierderea posibilităţii de a fi 'redistribuiţi.

In caz de boală (sau alte’ situaţii neprevăzute), se vor prezenta părinţii candidaţilor. V

Pentru locurile rămase libere, care vor fi afişate la fiecare unitate de invâţămînt, se va organiza un nou concurs de admitere, în perioada 26—30 au­gust 1991. (1122)

FIRMĂ PARTICULARAcaută, pentru închiriat• spaţiu de producţie 150-250 mp de la firme

de stat sau particulari.Telefon: 11-15-60 sdu 11-17-64, orele 17- 22.

(7029)

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 6

AGENŢIA B.T.T. CLUJ

organizează excursie în Cehoslovacia, în peri­oada 21—26. august 1991, pe traseul Cluj — Buda­pesta ~ Bratislava — Pisek - Praga şi retur, cu au­tocarul. ,

Preţ: 10.500 lei. (1126)

SOCIETATEA COMERCIALA „PANEGRANO" S.A.. cluj ■

cu sediul .în Cluj-Napoea, Calea Baciului nr. 2—4 _. - , anunţă - p .

concurs pentru ocuparea postului de:9 şef birou financiar cu studii superioare e co ­

nomice, cu o vechime de 8 ani.Concursul va avea loc în dala de 31 iulie 1991,

ora 10,Condiţiile-de participare conform Legii nr. 12/

1971, Legii nr, 30/1990, privind angajarea salaria­ţilor conform competenţei profesionale şi Legea nr. 14/1991.,

Relaţii suplimentare la telefoanele: 18-22-15; 18-62-15, int, 134. (1125)

REGIA AUTONOMĂ DE GOSPODĂRIE COMUNALA „CRIŞUL" HUEDIN

închiriază, prin licitaţiei• spaţiul destinat fostei centrale termice din co ­

muna Rişca, jud.. Cluj. (1121)

, . SOCIETATEA „CITY TAXI" S.R.L,

- angajează• şoferi cu maşini pentru activitatea de taxime-

trie. ■ ’ o w ; •-v ;."vRelaţii la telefon 16-66-66, zilnic; (8649) -/

- S.M.A. VULTURENI

vinde la licitaţie publică, în data de 2 august 1991: . 'i. tractoare ■ -v>:V i>

• tombine . ■ i maşini agricole. (3651)

ATENŢIE! -

' . ® Punem faianţă, gresie, mozaic, cu materialul clientului. ■ o-;-:::" r ‘

t © Executăm decoraţiuni camcre copii, cu 'm ate­rialul nostru. " -

Totul rapid şi ieftin i -Telefon 14-07-54, zilnic 19-21. (8892) ■

; S.C. „ROBUR" IMPORT-EXPORT S.R.L ;

vinde TV color SAMSUNG, noi, diagonala 51 cm, garanţie 6 Juni, preţ informativ 59.000 lei.

înscrieri pe str. Buftea, lingă biserica Sf. Petru, nr. 7, cam. 15, între orele 9-16. (8654)

SOC. COM. „ALCOM” S.A. CLUJ (fostă ICRA CLUJ)

achiziţionează sticle goale de toate tipurile prin centrul de achiziţii deschis in cadrul depozitului

,de mărfuri Albina, poarta nr. 2, str, Caragiale.(1134)

ŞCOALA DE ŞOFERI „NIKO AUTOTRANS" S.R.Lstr Buzău nr. 14, telefon 18-17-73

anunţă începerea unei noi serii de; şcolarizare în cursul lunii august..înscrierile se fac pînâ la data de 3 august, la se: . dîul firmei. (8920)

ANUNJ

C.A.P. VIŞTEA, cu sediul în salul Viştea, comuna GFrbău, anunţă licitaţia în data de 8 august 1991, pentru: ......

• mijloace fixe.Informaţii suplimentare la sediul CAP Viştea.

(8921)

; FIRMĂ PARTICULARAangajează următorul personal; / /• economist (contabil)• ceasornicar © coafeză '•O frizeri (femei) v; , s - vInformaţii: dimineaţa, telefon 18-42-36 sau str.

Donath nr. 76. (8655) ^

' STUPĂRIA „DELTA"

anunţă onorata clientelă că a sosit miere proas­pătă (neîncălzită),- calitate garantată, cu preţ re­dus începînd cu 220 lei/kg;, numai 7 zile.

De la 4 kg în sus se transportă la domiciliu. Telefon 18-38-70, între orele 16-20. (7734),

NOUH

Jaluzele — rulouri — plastic.'Telefon 16-39-34. (8647)

FERMA „STELUŢA"

' str. Oaşului nr. 118

oferă pentru recoltat în acord global COACĂZ ROŞU în procent de 50 la sută şi IARBĂ DE CO­SIT cu procent de 70 la sută pentru solicitanţi. -

Telefon 13-04-79. (8643)

• 1. V' ' ■ ÂNUNT

INT. DE TURISM, VÎLCELE nr. 9, COMUNA FE- LEAt

VINDE CAMION, (7939)

AGENŢIA DE TURISM

„DORDEATOUR" Satu Mare• oferă: '

- ® bilete de odihnă pe litoral : ® sejururi de 8 zile pentru tineret.

Agenţia organizează excursie: de 10 zile pentru tineret la Mangalia, în perioadă 17-26 august, masă şi cazare la hotel: ..Sc6Iia* categV I.A Trans­port cu trenul. Preţ: 2.826 lej/pers., pentru efevi şi studenţi 2.326 lei/pers. : : /

informaţii: telefon Satu Mare 997/1-53-80. 7*Nu omiteţi — o şansa unica, la un preţ scăzut.

. (8729)

SOCIETATEA COMERCALĂ „FLACĂRA” S.A.

anunţă că în data de 30 iulie 1991, ora tO vinde la licitaţie

© utilaje propuse pentru casare.Lista cu utilajele disponibile şi informaţii supli­

mentare se pot obţine la sediul societătii, telefon13-40-77, interior 134, (1131) '

SOCIETATEA COMERCIALĂ „ARDEALUL" S.A.CLUJ

str. Pata-Rîl nr. 17 dispune de piese de schimb pentru autovehicule tip DAC şi 7 BAI.

Lista poate fi consultată la sediul societăţii - biroul Aprovizionare, telefon 14-11-90. (1130)- _

C.A.P. DIVICIORI

vinde la licitaţie, duminică, 28 iulie 1991, ora 8:• grajduri ,-.v O saivane '

■© magazie etc. (8645)

FIRMA „PROMPT-TAX"

. . angajează . ..• doi şoferi Relaţii la telefon 11-95-83, orele 15-17. (8648)

COM ERCIALĂ &

C LU J-N A P O C A

©©©

■©.©

©©

este furntzoful: consacrat pentru- linii de îmbu­teliat lichide alimentare, separatoare centrifugale, instalaţii frigorifice pentru congelare, depozitare şî condiţionare aer, pompe speciale pentru industria alimentară şi frigorifică.

Pentru unităţile mici şj producţiq particulară so­cietatea vă oferă echipamente cu capacitate adec­v a tă .'/ '

Vă /invită să participaţi la următoarele activităţi organizate pentru informarea dvs:

1. Tîrgul -expoziţie de la Alexandria, jud. Teleor­man, din perioada 19-27 august a.c. unde vor fi expuse echipamente pentru mica industrie alirnep-, tară (sucuri,, îngheţată, lapte,, răcitoare'etc.), piese de schimb şi materiale. Se va organiza;:un simpo­zion privind serviciile şi utilajele noi oferite şi vor fi preluate comenzi pentru semestrul I. 1992, pen­tru toate utilajele şi piesele de schimb.

2 . .Acţiunea:de vînzare din stoc, în luna august a.c., a utilajelor: , v •- . V-.‘ -

© dulapuri do condiţionat aer DCAC 25• - grupuri d e . răcire pt. transport terestru GRT

© grupuri de răcire ulei GRU 14 ; \instalaţie de pasteurizat lapte 5000 l/h pasteurizator-sterilizater PCS-2000. separator de lapte manual şi mecanic 400 l/h

© electropompe cu şurub 12,5 mc/h — 34mc/h 3. Expoziţie cu vinzareţ şi livrare imediată din

materiale.şi subansamble dirv stocul disponibil, des­chisă pină !a data de 2 august 1991

© motoare electrice ftulmenţi r ' v • - ! :reductoare ,, o -organe de asamblare t : :bucşe şi filtre sinterizate' ; :«curele .de transmisie j >ţesături şi benzi

© elemente hîdro-pneumatice © aparate de măsură şi control © materiale electrice

: © materiale din piele şi cauciuc •© substanţe chimice. . v- _ :Expoziţia va avea loc la sediul societăţii, str.

Fabricii de Chibrituri nr. 5 -11 (în spatele gării CFR) zilnic, între orele 8 -15 . „ , ,Informaţii suplimentare la telefoanele 95/13-24-83 int. 236, 155, 264; 180, 215 pentru materiale şi 215, 258 pentru utilaje şi piese de schimb. (1111)

SOCIETATEA COMERCIALĂ„ARDEALUL" S A -CLUJ

str. Pata Rit nr. 17 angajează prin transfer sau repartiţie:

© instalator apă-canal.Informaţii suplimentare la] telefon 14-11-90, in­

terior 45. (1129)

C.A.P. FLOREŞTI

vinde la licitaţie următoarele mijloace 'fixe:

© agregat irigaţii © maternitate porci © gard parc furaje O, grajduri © gropi de siloz © baraca montă artificială © moară cu ciocane şi bucătărie furajeră © fînare © pompă centrifugă © instalaţie apă © separator lapte © jgheaburi adăpat © pod basculă 10 to, O bidoane lapte © selector cereale © pătule porumb © garduri electrice © gard sîr- mă © depozit carburanţi © transportoare © maşi­nă MSIC tocat rădăcinoase © autobasculă © sa­nie de fier © gheretă-vînzare legume.

Licitaţia va avea loc la data de 8 august 1991, ora 9, la sediul C.AiP. Floreşti. (7984)

FUNDAŢIA PENTRU TINERET A JUDEŢULUI CLUJ

cu sediul în str. Moţilor nr., 18, telefon angajează personal calificat pentru „EUROCLUB. în meseriile: , . '

© barm an• bucătar• ospătar• merceolog.(1132)

PA6INA7 ADEVĂRUL DE CllfS

; FIRMÂ DE ÎMPORT-EXPORT' '7“ . angajează < s •• ECONOMIST, bărbat, maxim 40 de ani, cu

experienţa în probleme de desfacere marfă. Informaţii: la telefon 12-47-81 sau la sediul fir­

mei - str. Castanilor nr. 3, sc.- II, cp . 11 - cartier Zorilor. (8646-A)

SUCURSALA „ROMCEREAL" R A CLUJcumpără prin bazele de recepţionare din Bon-

ţida, Cimpia Turzii, Cluj, Huedin, Gherla, M °c 'u şi Turda, cereale la următoarele preţuri:

• ori — 7 lei/kg• grîu-secarâ r - 8 lei/kg •• orzoaica - 9 lei/kg / Vile achita valoarea transportului de cereale din

Ion la cea moi apropiată baza de recepţionare.Oe asemenea, la preţuri avantajoase execută

lucrări de. condiţionale, uscare şi depozitare a c e ­realelor din recolta anului 1991. (1085)

SOCIETATEA „AUTOPROMPT" S.R.L

angajează urgent, in condiţii avantajoase, ur­mătorul personal specializat: ' ’

• tinichigii outo• vopsitori auto• electricieni auto• sudor electricInformaţii: la telefon 12*47-31 sou la sediul fir­

mei „PROMPT" - cartier Zorilor, str. Castanilor nr. 3, sc. 11, ap. 1 Vintre orele 10-15. (8646)

SOCIETATEA COMERCIALA „ARMĂTURA" S A CLUJ-NAPOCA / r

organizează In data de 29 Iulie 1991, orele 8, la sediul din str. Gării nr. 19. concursuri pentru ocu ­parea următoarelor posturi: ? . . .

• traducător - absolvent âl învăţămîntului su­perior cunoscător ol limbilor franceză şi germana

• revizor tehnic auto — absolvent al Hceului in­dustrial de transporturi sau liceu industria) cu pro­fil mecanic, posesor al permisului de conducere valabil pentru categoria de autovehicule B, C, E, autorizaţie din partea Inspectoratului general al poliţiei. _ . ^

Salariile sint negociabile in baza Legii nr. 14/ J991.

Informaţii suplimentare Ia telefon 13-27-37, inte­rior 148. (1106) i

NOU 11

COOPERATIVA „METALURGIA’ CLUJ-NAPOCA PRIN SECŢIA DIN CARTIERUL ZORILOR

■> str. Pasteur nr. 73 ATELIERUL DE LACATUŞERIE MICA

execută: : "• reparaţii aparate uz casnic• încărcări brichete• confecţionat chei M• lipiri speciale• gravură în metal şl piatră /• mici reparaţii ta domiciliul clientului• reparaţii radiatoare auto.AŞTEPTAM SOLICITĂRILE DUMNEAVOASTRA. SERVICII RAPIDE Şl OE CALITATE. (1082)

SOCIETATEA COMERCIALA „SOREX" S.R.L. CLUJ

vă invită să vizitaţi magazinele MIRA. 1 şi MIRA 2, situate pe sti. Cuza Vodă nr. 2 şi nr. 16, unde pu­teţi cumpăra: r ; / '

• articole pentru nou născuţi şi copii• dulciuri, sucuri, ţigări• îmbrăcăminte şi încălţăminte sport şi de o ca ­

zie, O aparate xerox , v

• seturi de vase emailate - ■■"•'cristaluri

NOU!! Confecţii modele originale, marca SO-■ REX ■ '• ' ' '

IMPORTANT*! La sediul societăţii, din holul ci­nematografului „Republica11, puteţi achiziţiona mărfuri en-gros, cu livrare imediată sau cu depu - nere de comenzi. .

SOCIETATEA SOREX S.R.L; - FIRMA DV. PRE­FERATĂ! (7764)

ANUNŢ

SOCIETATEA COMERCIALA „AGROVIT" S A BRAŞOV,

,fosta întreprindere de legume-fructe Braşov, pro­duce şi livrează la unităţi de stat şi privaţi concen­trate pentru băuturi răcoritoare:

• concentrat Colo• concentrat Lemon• concentrat Quik-cola• concentrat Citrom .• concentrat Kiwi• concentrat Jămîie• concentrat caise• concentrat căpşuni• concentrat zmeura• concentrat trandafir; .v > _• concentrat vişine 105 lei/kg• concentrat fistic , 100 lei/kg• concentrat portocale - 118 lei/kg• concentrat banane 98 lei/kg• concentrat fragi 98 tei/kg• concentrat, «ananas 98 lei/kg

13513010091

125.9598

114

lei/kg le i/ kg lei/kg lei/kg lei/kg lei/kg lei/kg lei/kg

88,50 lei/kg 98 lei/kg

Ţoale cele 16 concentrate au 64 grade substan­ţa uscată şi nu mai trebuie adăugat zafiăr ci nu­mai apă şi bioxid de carbon. >

• concentrat Brifcor Orange — 257 lei/kg• concentrat Citrom 81 lei/kg• concentrat Lâmîiţâ A' 330 le i/1000 I• concentrat Lâmîiţă B — 56 Ie i/1000 ILa aceste concentrate se adaugă zahăr/ apă,

bioxid de carbon. '• zahăr vanilat la preţul de 3.50 lei/plicul la

care se acordă 7 la sută rabat comercial.Pentru orice informaţii se poate adresa la tele­

foanele: director-1-24-84; sector prod. industria­lă: 1-55-09; 1-55-10 cu. prefix 921 - Braşov. (1097)

FIRMA PARTICULARA DE ÎMPORT-EXPORT

cu renume, angajează in condiţii de plată deose-, bite comisionari, cunoscători ai unei limbi de cir­culaţie internaţională, cu posibilitate de lucru în străinătate. ; f

Oferte imediate la telefon 12-47-81, între orele10-15. (7031)

in anul 1992 se împlinesc o sută de ani de ia punerea in funcţiune a primelor lucrări privind aii- , mentarea cu apă cenţraiizată a municipiului Cluj- Napoca.

Cu această ocazie Regia autonornâ de apă-ca- rial intenţionează sâ amenajeze un muzeu privind tehnica lucrărilor de alimentare cu apă şi cana-. Uzare, precum şi o sesiune de comunicări privind acest domeniu.

în acest scop facem un apel călduros la toţi aceia care deţin documente, planuri, fotografii, informaţii^ scule, dispozitive, utilaje sau orice alt fel de piese care au valoare muzeistică şi i! rugăm cu toată Mima sâ ne ajute In realizarea primului muzeu de acest fel din ţară. x în funcţie de dorinţa deţinătorului, viitoarele ex-

pm ate vor trece în patrimoniul muzeului prin do­naţie sau prin achiziţionare. , :

Conducerea unităţii noastre mulţumeşte antici­pat tuturor acelora care vor da curs favorabil a- cestui apel şi îi roagă ca pentru orice fel de infor­maţii sâ n i se adreseze astfel:

în scris: Regia autonomă de apâ-canal, Cluj- Napoca, B-dul 22 Decembrie nr. 79.

Telefonic: 95/11-13-71, interior -142, ing. Truţa leonido. (1112)

UNIUNEA SINDICATELOR LIBERE DIN JUDEfUL CLUJ r

organizează concurs în data de 6 august 1991, ora .10, pentru ocuparea, pe timp de un an, a unui post de: . "

• secretar-daetilograf 1 îInformaţii suplimentare Ia telefon 11-63-17 sau

la sediul (JSU Cluj din B-dul Eroilor m, 16. (1124)

COOPERATIVA „CONSTRUCTORUL- CLUJ: NAPOCA

cu sediuVIn Cluj-Napoca, str. Avram iancu nr. 19 (fostă Petofî nr. 7)

oferă unităţilor economice şî întreprinzătorilor particulari, pe bază de comandă fermă, următoa­rele materiale: ' ~ -

• polistiren expandat plăci — 24 şi 48 mm• coloranţi (oxizi) CERO — diferite culori• argilă caolinoasă (Humă)• {evi PVC - diferite dimensiuni• vopsea DUCO - galbenă.Informaţii to sediul cooperativei. Serviciul apro­

vizionare sau la telefoanele: 11-71-81; 11-66-06; 11-66-07.(1123)

UNIVERSITATEA DE MEDICINA Şl FARMACIE CLUJ-NAPOCA

str. Emil Isac nr. 13 organizează concurs pentru ocuparea următoa­

relor posturi:, 9 şcf birou tehnic aprovizionare

- Condiţii de înscriere: studii superioare, inginer constructor cu vechime în specialitate 5 anî.

• .şef birou social administrativ Condiţii de înscriere: studii medii, vechime în

muncă administrativă d e 5 ani.înscrierile se fac la biroul Personal pină la data

de 1 septembrie 1991. (1128)

SCUlMUUUl• Schimb doua camere con­

fort mărit, Mărăşti, cu similar eona Pata, Gheorgheni, A ■ Mure* ţanu. Telefon 14-35-56. (7986-A)

• Schimb locuinţă trei came­re. ICRA Ii, str. Brăila 10, cu una iao do«3 camere, «onă ren trai 5 sau piaţfi. Informaţii Intre orele

dimineaţa si oupa masa o- Mle 2&—21. <7971)

• Schimb contract’ ISRAL. garsoniera cu apartament două (trei) camere, ©fer recompensă corespunzătoare. Teici. 17-97-57.(8918)

• Schimb apartament două camere Bucureşti — Gluj, I.C- R.A.L.: accept si garsonieră eon-, fort I. Informaţii: 15-89-18. (75925,' • Schimb tabla zlncatâ grosl-V

mea 1—M mm cu similar •,5—0,6 s u l Telefon 14-29-57. (8746)

f • Schimb apartament proprie­tate cu similar. Ofer două apar­tamente pentru o casă. Telefon:14-36-37. (8691)

• Schimb cameră, bucătărie, baie, cămară. XGRAL, central, cer două camere confort- Tele­fon 11-34-40. (8718)

• Schimb apartament trei ca­mere, proprietate, din Mănăştur tn cartier Mârâţti. tfc jurul blo­cului Sprav Informaţii: telefon13-41-81. familia Marton . <8929)

• Schimb garsonieră .confort I/proprietate stat. cartier Mă­răşti (lingă biserica Sf. Petru) eu apartament dooă-trei camere in Mănăştur, Telefon 16-36-40. (8694)

DIVERSE• îngrijesc copii, dau ajutor;

menaj ta domiciliu. Telefon: 18-74-68. (8914)

• Angajez urgent femeie -pen­tru menaj, cu salarizare avanta­joasă. Telefon 11-75-5?. (8733)

• Tînârfl (absolventă liceu) doresc serviciu Mnzfitoare) ta o firmă , particulară. Telefon:14-27-00 W738-AV

, • Preiau contract IGRAIi gar­sonieră centrală Recompensă substanţială. Telefon 14-27-06. (8738)

PIERDERI .• Sirebea Kugen pierdut o d e - .

verinţă de plată nr. 22616/15 mai

1991 In valoare de 40.872 lei. O declar nulă. (8703) ,

• Bandali Sami Sayegh pier* dut legitimaţia de student. O de* clar nulă. ţ73U)

• MaureT Dorin pierdut legi­timaţie de bibliotecă. O, declar nulă- (7727)

• Kovacs Berhardett, Pojar Pavel, Tecsi Aurelia, Băieşloan, Munteanu Vasile, Berehdl Ioan, Pelier Vjorei, Pertea Alina, Sa­ri k Zoltan, Birlş Elena, Varga Topai Arpad. Lingurar. Simona Gabrlela, Morea Vasile, Popa Irimie Emil, Petruca •oriolan, tTatallci Ana. Ardelean Ion pier­dut legitimaţiile de serviciu. Le declarăm nule.

ADEVĂRUÎDEGLUJ P A G IN A 8

MATRIMONIALE• Domn, 61 ani,, văduv, caut

parteneră î n : vederea căsătoriei. Răspund la telefon 95'lC-03-5">, Sluj, (8895) .

&1NZÂRL. . C U M P Ă R Ă R I , .

• Vînd casă, curte plus grădi­nă, gaze. Turda, str. Bariţiu 9. Informaţii: Turda, str. Fabricii19, fam. Luca. (8911)

« Vînd casă 3 camere, '■ con-- fort, singur îa curte- Telefon;

13-69-00. (8730)• Vînd apartament patru ca­

mere. Mehedinţi 70—72, bloc D I, So .1, etaj VIII ap. 33. (7960-A)

Vind sau- închiriez apar ta-, ment două camere nemobilat,; pe valută, cartier Mănăştur. Tele*

i fon 14-04-92, între orele. 18—21. (7983)■ C Vind GEQ Dacia 1300,-iulie1988. Gheria, str. Florilor nr, 13. (8903) . • • . ■

• Vind urgent, foarte convena­bil, CEC Dacia 1300, august 1988. Telefon 17-45-52,-după ora- 10,

, ;(8902)' . - '• Vîhd GEC' Oîtcit, ridicabil

imediat, preţ avantajos. Telefon ilS-2<i OU, orele • 10—18. (8705), >» Vînd autoturism Renault 14,

Verde metalizat, Telefon 11-39-88., '(7970-AÎ ' . - - ' V’ v

• /V ind urgent Renault 9 '.fa?-. . Bricat în 1983, 114.000 km, la 'preţul discutabil de—300.000 le i ,, vizibil între orele 16—20, pa str-' Cireşilor nr. 8, blob 6 8 (7669)

• Vînd urgent O pel; Kadetţ- Î.3 S ,preţ informativ 650.000. şi

Mazda 323-, 1300 emer preţ in­formativ '400.000 lei. Informaţii: telefon-11-72-84, între orele 17—19. (79C3) : : V .

« Vlnd' Dacia 1300, accidenta­tă. Telefon 17-40-42. (7965)

• Vînd Ikarus» fabricaţie 1980,■36 locuri sau schimb cu Dacia

' 1310. Str. Anina nr. 7, bloc AA 3, ap, 13. (7987) ‘

® Vînd Dacia 1300. Telefon’14-26-00.’ (8700)

• Vînd CEG-Dacia din martie *90, cu posibilitate de , ridicare Oltcit) televizor ‘ A 'N Diamant, stare foarte bună, din noiembrie *89. Telefon 15-37-52. , 13-08-20,14-44-19 după ora 17. (8708) ,

• Vînd urgent autoturism VVv Golf.-, Informaţii la telefon::

. 14-85-68- (8722) ' ,• Vînd GEC. Dacia 1300, din

ianuarie 1982, transferabil AHO Diesel. Telefon 17-30-53, după o- ra 16. (8720) ^ t

• Vînd urgent, GEC Dacia, fe ­bruarie 1989, preţ avantajos. Te-

' lefon 14-06-50. (7922) -<• Vînd microbuz VW LT 28,

Urgent fabricaţie. 1981. Vînd ţuică din mere, convenabil. . Telefon 48-50-94. (7915) _ '

• Vînd CEC Dacia • 1300, îns­crieri 1987 şi 1990 ş i televizor color. Gumpăr modulator pentru ânstalatie . recepţie satelit. Tele­fon 13-34-95. (7932) - '

• Vînd televizor alb’negru O- jpera. Telefon 11-97-48. (7989)

• Vind televizor alb-negru, în garanţie. Telefon 14-37-30.(7985)

• Vind radiocasetofon stereo auto, cu boxe. Telefon 13-94-89, orele 20—22. (8699) ■

• Vînd TV color. Telefon:10-87-23,. str. A. France 28.17956-B). # Vînd televizoare color. Cum­păr valută. Telefon 13-29-05.

. (8516-D)• De vînzare albine matcă,-

propolis, polen, captare centri­fugă, presă pentru ceară, rem or-' că, balanţă, dublu pat bicicletă handicapaţi. Str. (Şireţilor 17, Bzucs. (7949)

• Vînd boî de jug. Sat Cri-

şeni, comuna Mociu nr. 60, jud. Cluj. cod 3417. (8717) !

• Vînd porci mari. Str.‘ Jurul Lacului nr. 9, telefon 16-19-03, (în spatele fabricii de bere), fam. Angyal. (7974)

• Vînd 43 mp linoleum. Te­lefon 16-73-76. (8891)

• Vînd • receiver Technisat stereo, sigilat, videorecorder, vi-

, deocasete. Telefon 17-55-81. (7962)

• Vînd pătuţ cu sertare. Tele­fon 15-76-07. (7980)

• Vînd dulap-bibliotecă,, cana- pea-pat, pătuţ copil, lemne foc,'

radio Strassfurt. Telefon 13-33-04-i (8633)

' ‘ • Vînd plită fontă, tapet pen­tru două camere şi hol Bronho-

: vaxom pentru copii. Telefon: 11-39-88. (7970)

*'■ Vînd ţuică din fructe. Pre­zint certificat de garanţie. Gum­păr butelie aragaz. Telefon: 18-73-74. (8719) .

• Vînd pianină „Doina'1, nouă, placă de bronz RDG. Telefon: 18-49-01, după ora 19. (7976)

- • Vind maşină îngheţată, preţ convenabil. Hoboiin Vasile, co­muna Sinpaul rir. 196. (8725)"

• Vînd calculator ZX _-Spec- trUm. Telefon"-16-12-90. (8727)

• Vînd urgent congelator ma-. re, perfectă stare de, funcţionare, producţie RFG si Renault. ,18

- TS, model 78, pret 180.000 Iei. -Telefon 13-51-65. (8909)

■e. Vînd -cort de nunţi 500-per­soane, cu veselă, bănci şi mese şi un motor Diesel Gîmpu’ ung, nou şi una chiuloasă pentru mo- ■ tor de Braşov. -Cozma Artenie, comuna Ceanu Mare, sat Boian, jud, Gluj nr- 45. (8904) ,

• VîndT stîlpi stejar, fier 'b e -' ton, p lă ci'ş i .stîlpi ciment pen-.‘ tru gard. Informaţii: telefon -•18-50-45. (8907). •' ; ' ..: : • • Vînd teren cabane '' lîngă

' pădure cu posibilitate transport.: în comuna Someşul Rece, strada. Drumul Nou nr. 236. (7966)

« Vînd teren .psntru construc­ţie pentru casă, cu vie, livadă,

■ pian, vitrină antică, pene perne, pulverizator electric, centrifugă

‘ rotaţie 6000’min., lampă ultra- '• violete. Telefon Turda, 953'' ,1-19-43.(8702)

• Gumpai- garsoniera confort sau apartament două camere.

. Telefon 15-45-12. (8653) _ , . .■ • Cumpăr urgent în Cluj-Na-

poca casă, în centru, pe valută, eventual preiau în condiţii a- vantajoase contract IGRAL. Ac­cept variante. Telefon 16-84-13, după ora 14. (8731) ■ . -

• Gumpăr. garsonieră confort. Informaţii după ora 17 la telefon 1 15-77-38.’, (8900) , „

• Cumpăr număr înscriere lo­cuinţă, două camere, pînă îa nr.\ 500, Telefon 14-35-56. ,(7986),

• Cumpăr garsonieră. Telefon12-04-76- (7877) ' ' . ' .• • Gumpăr Gluj, Turda Tîrgu •Mure$, Luduş, Dej, obiecte aur, argint, eventual smălţuite, cea­suri buzunar- aur, argint, mobile intarsie sau lăcuite, ceramică,

. porţelanuri, tablouri, obiecte cult, Galle, casete bijuterii, toa- te foarte vechi.* G.P. 543 Cluj, (8526) ,

• Sumpăr cîine ciobănesc, pui sau de cel mult un an de talie mare. Telefon 15-03-36. (7896-A)^

• Gumpăr .şi evaluez colecţii timbre, cărţi ' poştale şi plicuri. Posed autorizaţie. Teleton.14-13-54. (8628) _ -

• Cumpăr dolari 203, murei 114 Telefon 18-75-11, dupa ora 15. (8707) ■ ; ‘ '

• Cumpăr sticle pepsi Liviu, Gluj, str. Oaşului nr. 233, telefon 13-19-92..(8893) ' , ^

• Vînd mobilă combinată. ■ Gumpăr valută vest sau forinţi. • Telefon 18-59-05. (8926)

• Vînd două microbuze în sta­

re bună. Gruia 2,. telef. 13-69-77- (8747)

• Vînd urgent magnetofon, nou, cu boxe Videotori şi TV El- crom. Telefon 17-77-40. (8739)

- • Vlnd CEC Dacia, 1987. Tele­fon 13-33-03. (8711)

. • Cumpăr frigider, congelator. Ga ut (pentru închiriat aparta­ment două camere sau garsonie­ră cu telefon. Relaţii: telefon

" 18-42-69. (3742) . :• Vîhd apartament trei came­

re, confprt mărit. Plata în valu­tă. Telefon 18-64-27, după masă.(8924) : _ c

• Vind 6 scaune, lemn pentru sufragerie, Str, Jupiter ; nr. 1, bloc T. 2 ,sc, IX, ap: 12, după o- ra 16. (8754)

, ♦ Vînd dubluradiocasetofon di­gital Fisher, în garanţie, la preţ avantajos. Telefon 15-63-47, . z ii - . n ic pînă la orele 20- (8928)

în c h ir ie r i ,* • închiriez de la 1 august, pe

.. termen lung, ; pe valută, două camere confort, frigider plus te­lefon, Telefon. 13-82-08. (8701)

• Dau în chirie apartament de două camere, mobilat, pe- valu­tă în cartierul Gheorgheni. Re­laţii telefon 12-39-20. (7977)

Dau în chirie,, pe' valută,"pe termen lung, apartament 3 came- ; re, proaspăt zugrăvite, modern . mobilate, telefon, frigider, tele­vizor, pentru pretenţioşi în Mă- râşţi, central. Suport cheltuielile lunare; Telefon 15-03-36; 14-97-77. (7897) ’ : * ' : v : ;

. - .o Student, caut de închiriat , -^apartament nemobilat, prefera­

bil Pata. Gheorgheni. Piaţa în . lei. Telefon 16-47-39. (8913),

. DIVERSEGaut spaţiu pentru "atelier-

Oferte: telefon 16-86-67.-(7972)'V; Caut femeie pentru, Jngrijire ■- .bolnavă. -Informaţii: -str. „ Bucu­reşti nr.'- 78, bloc A 1, 26, după o- ra 16. (8910) -

• Cn adincă durere ■ aimnţăm încetarea din viaţi a scumpei noastre sofii, mame, soacre ‘ şi bunici VICTORIA BUDAI, de 78 ani. Inmormîntarea va avea loc în data dc '27 iulie 1991, în Jucul de- Mijloc. Dumnezeu sâ o odih­nească în pace”. Familia îndure­raţi. (8Î61)

• S-au scurs şase săptăminl de dor şl" tristeţe de cînd a plecat dintre noi pentru.. totdeauna scumpul nostru fin VALENTIN IIAXDREA. Nu te vom uita ni­ciodată. Naşi Perţfa Ioan şi Ma- ria. (8933) , '

• S-a scurs un an de lacrimi fierbinţi, durere în suflet şi un dor nestins de cînd dragii noş­

tri părinţi IOAN şi VIORICA LUPAŞ, au plecat dintre noi, lă- sîndu-ne nemingîiate. Vor râ­mi ne veşnic neşterşl în sufletele noastre, părăstasul va avea loe duminică, 28 iulie 1991, în Săliş- tea Veche. Dumnezeu să-i odih­

nească în pace. Mărioara, Fîruţa şi Lenuţa. (8770) ' i

4 Cu adincă durere anunţăm încetarea din viafă a scumpului nostru Soţ şi tată TEODOR POP în vîrstă de 51 sini. tnmormînta- rea va avea Ioc in 27 iulie 1991, ora l l în comuna Florcşti. Soţia , Dorina şl fiica Sanda. (8G5S)

0 Cu nemărginită durere fn suflet şl lacrimi (n ochi anun­ţăm Încetarea din viată, Sn scara zilei de 24 Iulie 1991, după. o grea suferinţă, a celei care a fost cea mai bună mamă, soacră $1 bunică MARIA CIIIOREAN, in virstă de 82 ani, din satul -Ada- lin, Jud, Sălaj, Pe veci ncmîn- Cilatl fam. Chlorean Vasile, Di­nu, Neiu, iuilanaj Mariana şi Ro- zana. -Inmormintarca va avea. ioc simb&lă,- 27 iulie MM, în sa-, tul Adalln. (873T) :

• Cu adincă durere iu, suflet anunţăm încetarea dia viaţi a scumpei noastre mame MARIA CIIIOREAN, Ii vom păstra • veşnică amintire. Fiicele’ Liu|a, Lucrefia cu familia, Mărioara c s familia şi Nina cu familia],(873S-A) ■

t Lacrimile curg mereu şi su­fletul ne doare acum, la doi ani de la tragica despărţire^ de cea care a fost sora MARIA. Sora şi fraţii cu familiile. (3715) .

• Un gind pios de aducere a- minte la împlinirea a şase săptll- mîni de cînd neuitata noastră mamă şi bunică IRINA-VASILIU a trecut îa nefiinţă. Mulţumim tuturor celor care' au fost ală­turi de noi Jn acele momente grele. Gabriel, Viorica, Răzvan. (8610) «

I Se împlinesc şase săptămîni de lacrimi şl dor după bunicuţa noastră dragă IRMA FLOREA, ele asemenea după prietena noas­t a ANA MISSITS, ambele foste balerine din prima generaţie de la înfiinţarea Operei de stat. Du mlnică, 28 iulie, parastasul co­memorativ Ia biserica din deal, str. Bisericii ortodoxe 10, ora 12. Familia îndurerată. (7935)

• Azi, 26 iulie, se împlinesc G luni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră soţie,

mamă, soacră şi bunică ANGEEA .DANIŞ. Dumnezeu s-o îcrteV Fâmilia. (8614)

l Se împlinesc 3 ani de -cind .ne-a părăsit unicul nostru fiu VASILE ŞUMBLEA, la numai 32 de ani. Cu drag il-a plecat, a avut fete de-mbrăcat şi-o hiăicu-

de-ngropat, care mereu, îl pling i şi mereu îi aşteaplfi. Tă­ticule drag, cînd te-ntorci acasă? Ioana, Alina şi mama. (7637)

• Sc împlinesc 3 ani de dure­re şi dor, de cînd ne-a părăşit pentru totdeauna scumpul nos-

. tru soţ şi tată VASILE Şi. MUI.I.A. Nu te vom .uita ni­ciodată. Jenica, Ioana şi Alina. <W>> - .' ,

0 Păstrtnd frumoasele amin­tiri trăite ' împreună şi ■ prezente mereu în ' gîndurile noastre a- cum, în 29 iulie 1991,' cind se' îm­plinesc doi ani de cînd , ne-a pă­răsit, aducem - un pios omagiu iubitei noastre soţii, mame, soa­cre şi bunici MARIA RIZEA. So­ţul Gheorghe, fiica Dorina, gi­nerele Nclu şi nepoţica Elena. Dumnezeu s-o ierte. (7270)

i Sintem alături de prietena noastră Floriana Roşea şi de ma­ma ei în aceste momente dc grea încercare ş i . le transmitem sin­cere condoleanţe. Nelu şi Maria­na Pop, (8620) '

«S in te m alături de colegul nostru Lenard Iosif în marea durere pricinuită de decesul so­ţiei sale. Colegii de la Sinterom, secţia seulărie I. (8721)

« Regretăm profund decesul prematur al fostului nostru co­leg, profesor ION BUCŞA, c o ­lectivul Şcolii nr. 18 CIuj-Napo- ca. (8901) ;

i Moartea nemiloasă a smuls dintre noi pc cel mal bun tată şi bunic IOAN TI3HIŞER, in virstă de 61 ani. Nu te vom uita niciodată. : Fiica Livia, ginerele Feri şi nepoţii Fellce şi Larisza. (8917)- _ . .

Un ultim omagiu la trecerea în eternitate a celui eare a fost vecinul nostru VASILE BUCUR (1CA). Sincere condoleanţe fami­liei îndoliate. Asociaţia de loca­tari str. Tulcca n r / 11 Cluj. (8731)

« Un gînd pios şl o lacrim i pe mormîntul celei care a fost dra­

ga noastră bunică MARIA CIIIOREAN. Nepoţii norbe San­du cu familia, Chită, Copaciu Eugea cu. familia, Glii|ă cu fa­milia, simt cu familia şi Vasile, (8735) -

• Gindurilu noastre pila» 4 » tristeţe f 1, aor 8a tntorc spre ziua tn care, in urmă ca doi ani, a plecat dintre noi iubita noastră fiică, ec. ' CAMELIA MUSTAŢA. Familia îndurerată. (7961)

• Dragă tatii, profund Îndu­reraţi, ffi aducem pe această ca­le ultimul omagiu. Mormlutul 1(1 va fi mereu plin cu flori. Fluf Nelu, nora Mariana şi nepoata Ioana. (8915) . ‘

0 Sc. împlinesc 6 săptămtni de cind Dumnezeu a ales mamei,

soţiei şi bunicii noastre NASTASIA ŞUMBLEA drumul spre vcşnicie. Bunătatea şi dra­gostea cu care ne-ai înconjurat nu o vom uita niciodată. Odlh- neşte-te In pace. Pentru totdea­una trişti şi îndureraţi Vasilica, Teo, Tcoka şl Gabriela. (8937)

0 Cu sufletele îndurerate ne despărţim de scumpul nostru ve­rişor şl unchi VASILE BUCUR (ICA), din Jucu. , Nu te vom uita niciodată, Fam .' Liviu Bu- dal. (8933)

0 Cu adincă durere ne des­părţim de iubitul - nostru nepot,

verişor şl unchi VASILE BUCUK (ICA). Fam. Prodan A- lexandru şi fam. Badiu . Ioan. Nu-1 vom uita niciodată. (8931)

• Un -ultim omagiu la trccerea îri nefiinţă a celui care a fost profesor IOAN BOCŞA' şi intrea-, ga noastră compasiune familiei îndoliate. Colectivul Liceului teo- rctic „George Coşbuc". (8918)

# Mulţumim din adincul ini- | milor noastre tuttu:or accl*ra ca- ] re au fost alături de noi atunci cînd scumpa noastră soţie,, ma­

mă şl bunică, lector univ. LYGIA FLORICA IRIMIE a ple­cat, definitiv dintre noi. Folo­sim prilejul acestor mulţumiri pentru a plinge încă o dată la amintirea aceleia care a fost o soţie de ; o moralitate exemplară, o mamă a tuturor sacrificiilor, o bunică a atîtor poveşti frumoase Şi, nu în ultimul rînd, o mare iubitoare de oameni, o inimă ca­re din fragedă tinereţe a bătut mereu pentru problemele. Cetă­ţii .Să-i fie ' ţjirinâ uşoară. 1 Fami­lia mereu Îndoliată^ (8755) '

) Cu inima zdrobită de dure­re anunţ incetareEi fulgerătoare din viaţă a sciimpului meu . soţ VASILE BUCUR (ICA), la numai 30 de ani. Imnormîntarea va a- vea loc în -data de 27 iulie 1J91, ora 12, în Jucu. Soţia îndurerată, Cristina .(893G-A) *

0 Cu sufletele pline ^e dure­re anunţăm încetarea din viaţă, la numai 30 de ani, a scumpului

nostru fiu, frate şi unchi VASILE BUCUR (ICA), din JU­CU. Tatăl Gheorghe, • mama An- gela, fraţii Emil, Nicu; Gheorghe şl Nelu, cumnatele Mărioara, A- driana, Rodica şi Niculina, ne­poţii Bogdan, Florin, . Angela, Daria, Loredana'şi Cristina. Nu-I vom uita niciodată. (8936) . ■ .

0 Anunţăm cu profund# dure­re dcccsul scumpei noastre so­

ţii, mame şi bunici MARIA COMAN, de 71 ani. Inmorminta- rea va avea iot la cimitirul Cen­tral în 27 iulie 1991, ora 13. Odih- nească-se in pace. Familia îndo­liată. (8939) V .

0 Cu , nespusă durere'şi, cu sufletul îndoliat, anunţăm . înce­tarea fulgerătoare din viaţă a scumpei noastre mame şi bunici

NASTASIA FODOREAN, in vîrstă de 66 ani. Vei rămine veş­nic în inimile noastre. Inmor- mintarea va avea Ioc in data de:27 iulie 1991, de la capela I » cimitirului Central, Lena, Ane»

Galii.. (8745)

• 0 Au trccut fi săptămîni de :Mcrb^ mi şl durere de la treccrea jn ne­fiinţă a celui care 9 fost SIMION BLAGA, neuitatul nostru soţ, tată, socru şi bunic. Aducem sincere mulţumiri tuturor celor carc au fogt alături do. noi In aceasta grea pier­dere. Familia îndurerată. (7B4C)

COLEGIUL DE REDACŢIE

Ilie Câlian (redactor şef), Dan Rebreanu (ce* «actor şol adjunct), Vaier Chioreanu (redactor »ef adjunct), Traian Bara (secretar general de foddcţie), Ion Ruj, Maria Sângeorxan, Radu Vido.

( r e S f î ^ a S / î J* ^F O A M ?: .f f.f0.32 (redacta, Şef)i «*75.07 tîo problem» ^ r*d®c{Jeîî ” 'N ‘ »8 (secţia culturală); 11-73-07 (sec-mînisfrolia ^ ^ (şecjia probleme cetăţeneşti); 11-73-04 (ad- n ă e “ t; N l P ^ î® c ^ îm eî,B lîInîc num oî Io adm!* nuirojie* tir. Napoca nr. 16 0a parter). Simbătă şf'duminica închis.