Trru MAIORF1SCU

DISCURSURI PARLAMENTARECU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMLNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL IlL

(1881-1888)

BUCURE§TIEDITURA LIBRARItI. SOCECU & Comp.

21, CALEA VICTORIEL 21.1 8 9 9.

www.dacoromanica.ro

TITU MA1ORKSCU

DISCURSURI PARLAMENTARK

www.dacoromanica.ro

Stabilimentul graft I. V. Socecii, Bucure!;ti.5668o

www.dacoromanica.ro

TITU MAIORESCU

DISCURSURI PARLAMENTARECU

PRIVIRI ASUPRA DESVOLTARII POLITICE A ROMNIEI

SUB

DOMNIA LUI CAROL I.

VOLUMUL III.

(1881-1888)

BUCURE§TIEDITURA LIBRARIEI SOCECTD. & Comp.

21, CALEA VICTORIEI, 21.

1 8 9 9.

www.dacoromanica.ro

V.

SUB MINISTERUL BRATIANU

DE LA PROCLAMAREA REGATULUI PANALA TRACTATUL DE LA LONDRA

14 MARTIE 1881 26 FEYRUARIE 1883

Cu recunoa§terea Romaniei independente §iproclamarea Regatului se inchee prima epoca arena§terii noastre nationale §i incepe o Era noul,a politicei externe §i interne.

Vechiul program al Divanurilor ad-hoc de la1857 se vede realizat §i prin chiar aceasta In-ceteaza de a mai fi program, iar intarita viatapublica i§i cauta o noua formulare a politiceiviitoare. Pe cand in cele interne activitatea depan'acum nu putea tinde decat la a§ezarea fun-damentelor generale ale Statului monarchic-con-stitutional, de-acum inainte se impune organiza-rea administrativa §i reforma sociala.

0 schimbare incisiva se face §i in relatiile in-5668o 1

www.dacoromanica.ro

2

ternationale. Formal dependenta pana atunci desuzeranitatea Turciei §i pusa sub un fel de ocro-tire a Marilor Puteri, Romania este acurn de sinestatatoare §i, hind lipsita de garantarea neutra-litatii sale, trebue aleaga pe a sa respun-dere linia de purtare in politica europeana, in-trucat se atinge de Dunäre §i de Marea Neagra,de Carpati §i de Balcani, aclica de interesele eivitale.

Cea mai apropiata din aceste chestii oriental-europene, totdeauna grave pentru noi §i acurnindoit de grave dupa deslipirea de Turcia, erachestia Dunarii. Caci daca, dupä tractatul de laLondra din 1871, Comisia Europeana a Dunariiavea sa fie reinoita in Aprilie 1883, prin trac-tatul de la Berlin aceasta Comisie, la care iaacum parte §i Romania, primise noua indatorirede a elabora regulamentele de navigatiune de laPoriile de fier pana la Galati,. Inca de la 1879§i in chiar anul 1.881 al proclamarii Regatuluiaceste regulamente , care atingeau deopotrivaprestigiul suveranitatii noastre §i inbefestil nos-tru material, preocupau statele reprezentate inComisia de la Galati, §i Romania trebuiahotareasca din vreme o atitudine a politicei saleexterne, care, in mijlocul conflictului de interese

sa-§i

salt

www.dacoromanica.ro

3

ale Marilor Puteri, sa-i asigure sprijinul celor pre-ponderante.

In linia dintai sarcina unei asernenea hotariricadea asupra guvernului §i a partidului sau ; darnici opositia nu se putea scuti de ea. Caci ati-tudinea de luat in politica externa era de o in-semnittate ma de capitala pentru tart, incat toatepartidele trebuiau sä conlucreze la discutarea §ifixarea ei.

Cat pentru partidul conservator, constituirealui formula in Bucure§ti se Mcuse pe la inceputulanului 1880 prin infiintarea unui Club, al caruicomitet, dupa statute, avea sa fie §i comitetuldirigent al partidului.

Prezidentul Clubului Bucure§tean in anul 1880era Manolache Kostaki Iepureanu. In aceastacalitate el insote§te publicarea primelor statutecu un a§a numit program" al partidului conser-vator, in care ce e drept recunoa§te mareainsemnatate §i rospundere" a nouei situatii, insanu trece intru nirnic peste obi§nuitele generalitati,cerend in locul formelor seci §i fraselor goale,fiinta adeverului", protejarea" proprietatii

arrnonia" Intro proprietari §i muncitorii agricoli,sfintenia obligatiunilor", etc. iar in privintarelatiilor externe cere o politica modestä §i chiar

;

www.dacoromanica.ro

4

respectuoasa care toate Puterile, dar dernnastäruitoare" o politica onesta i consecventa,.care sa ne Concilieze buna-vointa i sa inspireincrederea" fraze anodine, lipsite de or-ce pre-ciziune i pe care le puteau subscrie i rnembriipartidului opus. Ce deosebire intre acest elaborat

programul national de la 1857! i in cevaire si confusie s'ar fi aflat directia politica atorii de le 1857 papa acum, dad Divanurile ad-hoc,in locul celor 5 puncte precize, s'ar fi multumitcu fraze despre sfintenia obligatiunilor" i flintaadevOruluil"

In sistam a supra insuficientei primului program'publicat de Manolache Kostaki In numele par-tidul ui conservator, fiind-ca el caracterizeaza stareaspiritelor conducOtoare din generatia vechie (siKostaki Iepureanu era de sigur unul din cei maispirituali reprezentanti ai acestei generatii) inmomentul cand Romania independent& reclarnao noua formulare lamurita pentru o noua direc-tie politica .1)

Dar Manolache Kostaki inceteaza din viata

') De altminteri, vreme Manolache Kostaki a prezidat.Clubul conservator, autorul acestei scrieri nu a luat parte lacedintele lui. Uprinta, cu care vechiul frunta§e§ise din minis-terul Lascar Catargi pentru a trece in capul coalitiei de la Mazar-Pap §i a revera apoi in capul partidului conservator, nu-ipitrea admisibilk

si

so-

la

cOtS

5i

www.dacoromanica.ro

5

Septernvrie 1880, §i la 20 Decernvrie acela§an se alege d. Lascar Catargi prezident al Clubului.In aceasta constituire mai normalti comitetul di-rigent al partidului conservator se compune lainceputul anului 1831, pe 1ang d. Catargi, dingeneralii Florescu i Manu, Al. Lahovari, T. G-.Rosetti, Printul Al. Stirbei, Mane las Germani,Gr. Triandafil, Gr. Nucescu, P. Teulesm §1 autorulacestei scrieri. Organul partidului este Timpul, subredactia lui Mihail Erninescu. P. Mavrogeni sta, lao parte, atat pe vremea prezidentei lui M. Kos-taki, cat §i rnai tarziu dupa, admiterea in Cluba generalului Tell (vezi vol. I, pag. 192 .§1 255).Intre membrii comitetului nu figureaza §i nuvoiau sa figureze nici d. P. P. Carp, nici d. G.Gr. Cantacuzin.

In sinul acestui comitet trebuia acurn sä fiediscutatä atitudinea viitoare a partidului conser-vator, in deosebi in politica externa. Aici situatiapartidului cerea mai ales o clarificare. Cad unfost membru al söu, care in grelele momente aleforrnarii cabinetului Lascar Catargi de la Martie1871 avusese un rol mai insemnat ca prezidental comitetului conservator din Ia§i, BeizadeaGrigorie Sturdza, infiintase un organ al sëu De-mocrVa nationala, i§i atrasese dintre fostii mi-ni§tri ai cabinetului Catargi pe generalul Tell §i

7

www.dacoromanica.ro

6

in iarna 1880-81 propaga idea unei gravitaria Romaniei spre politica ruseasca.

Autorul scrierii de fata, crezend tenden0 De-mocratiei nationcee periculoasa pentru arä, iarpe de alta parte convins de inconvenientul uneiatitudini pasive (§i experienta din anii 1875 76cu nehotarirea guvernului conservator in chestiar6scumpararii cailor ferate §i in privinta crizeiorientale era doveditoare), a publicat intr'o re-vista, germana un articol, in carepresimtindforrnarea triplei aliaateindica a1ipira Rornanieide Puterile centrale ale Europei ca cea mai si-gura politica in irnprejurarile date. Daca, §1 intru-cat Rusia, prin silnica reluare a Basarabiei dela Romani, la a caror ajutor fäcuse totu§ apel inultirnul rësboi in contra Turciel, ii manifestatendenta de cucerire panslavista, Romaniei nu-irernanea decat sa-§i caute sprijinul existenteisale nationale in stera de actiune a poligloteiAustrii, care tocmai la acea epoca formase cuGermania (in curind §i cu Italia) un puternicscut de aparare in contra veleitatilor de expan-siune europeana a colosului de la Nord.

aparut in Deutsche Revue de la 1 lanu-arie 1881, semnat de autor, scris pe a sa pro-prie rëspundere, nu in numele particlului conser-vator, pe care nu-1 consultase, dar aratand co.

Art-colul,

www.dacoromanica.ro

7

munitatea de vederi cu unii membri conducaoriai junei drepte (la 1881 nu se intrebuintainca numele de junimist" in politica), a fostindata tradus de Erninescu, reprodus in Timpul§i, pentru polemia, §i in Romdnul.

Romeinul, pe atunci Inca organul guvernuluiliberal, in vre cinci articole de fond, aparuteintro 12 Ianuarie i 5 Fevruarie 1831, combatecu violenta ideia politica expusa mai sus. Tre-cern cu vederea obi§nuitele insinuari personale

ne marginim a reproduce partea finala a ata-cului din ziarul lui C. A. Rosetti:

Sau Muscali sau Austro-Ungari, dar Ro-mani niciodatal

Iaca conservatorii d'acum ca si conserva-torii trecuti: and cu fes, cand cu i1ic, candcazaci, and usari; dar Romani niciodata

cu nici-un pret!Ei bine, onorati domni. Daca n'aveti iu-

bire pentru aceasta tail, care v'a nascut siv'a hranit, daca nu simtiti mandria de a fiRomani si fericirea d'a face ca mama voas-tra sa fie libera si onorata, cum cel putinn'aveti rusine de strainii la can v adresaticu asemenea propuneri?

Cum nu simtiti ce vor zice strainii v6-zénd aceasta tara impartita in doua particlesi zicêndu-i:

§1

www.dacoromanica.ro

8

Una, pin d. Senatore Grigorie M. Sturdza :Mergeti cu Slavii ; trebue sa v6 invar-

titi in jurul slavismului sau sã pieriti.Cea-lalta, prin batrana i juna dreapta :Mergeti in sfera puterii AustioUnga-

riei sau pieriti.D'aceea ye plangem i cu iubire ye zicern :Intrati in natiune i yeti vedea !psi-0 in

cur6nd ca iubirea i puterea ei este atatde mare I heat yeti fi cu densa Romani, fe-riciti si mandri, ear vecinii nostri top, fdrdosebire, vor iubi aceasta natiune ; caci sevor convinge ca. ea este un element de or-dine, de progres si fdra unit nici chiar pen-t cei cari mult re'u i-au facut.

Nu uitati, si nici un Romin sa nu Lilleurmatorul mare adevCr scris, nu mai tinemminte de care om de Stat :

O natiune ocupä in lume un loc mate-rial in raport cu marirea ei rnorala."

Fire§te marirea morala a natiunii, iubirea deneam §1 mandria de a fi roman! Dar tocmaiaceste ne impuneau o hotarire in privinta po-liticei externe, mai ales la 1881, cand se agitadin nou chestia Dundrii, iar hotarirea ceruta deinteresul Romaniei in acel moment era, dup.convingerea noastrA, intrarea in sfera de acti-une a Puterilor centrale, precum cu 4 ani mai

www.dacoromanica.ro

9

inainte fusese intrarea in sfera de actiune a Ru-siei in contra Turciei.

Nu ateasta a fost insa prerea majorit5tii co-mitetului conservator.In §edinta de sambata seara24 lanuarie 1881 generalul Florescu mai ales,dar §i generalul Manu, Al. Lahovari altii, facautorului din Deutsche Revue imputäri pentru ar-ticolul lui, care dupa modul d-lor de a vedeanu ar fi trebuit publicat de loc §i in or-ce castin ar fi trebuit publicat fara. autorizarea

Fatä cu aceastä diverge*, junimi§tii" erauhotariti sA-§i dea demisia din comitet, cand chiara doua zi, durninecti, (1. P. Carp convoacã la d.Triandafil acasä pe dd. T. Rosetti, Al. Lahovari,N. Gane, Gr. Nucescu §i T. Maiorescu pentrua se pronunta asupra unei importante propuneria Ministrului-Prezident. Ioan Brgtianu propuneareconstituirea Cabinetului seu cu participarea atrei conservatori, pentru ca intr'o a§a compu-nere sä proceadg. la proclarnarea Regatului. Dupalungi discutii, mica adunare decide sä se referemai tintfti la comitetul diligent al partidului, §i

in asernenea imprejurAri nu mai putea fi vorbade chestii personale.

Propunerea se desbate in comitetul conserva-tor la 27 lanuarie §i produce o impresie foarte

§i

parti-UI UI.

www.dacoromanica.ro

10

impartita. Generalul Manu §i Gr. Peucescu seprommta in contra ei, Al. Lahovari stá pe gin-

generalul Florescu o considerd ca lipsitade seriositate §i ca o simpla manoperi a luiJoan Brdtianu pentru a-§i maim propria situatie.In sfir§it se ia hotärirea : Propunerea d-lui Carpse poate pune in discutie, and se va adresaintregului partid conservator a§a cum este re-presentat prin cornitetul sëu". Hotdrirea, co-municatä a doua zi d-lui Carp §i prin acesta Mi-nistrului-Prezident, este considerata de arnindoica un refus.

Totu§ actul proiectat era de prea mare in-semndtate pentru a nu autoriza mai multe in-cercdri spre cea mai puternica realizare a lui. Ede presupus, ca indeosebi Domnitorul dorea pen-tru proclarnarea .Regatului un minister formatdin reprezentantii tbtulor partidelor constitutio-nale. Peste o lund, la 26 Fevruarie 1881, Brd-tianu starue din nou pe langa partidul conser-vator, tot prin intermediarea d-lui Carp. Deastädata comitetul rëspunde, ca d. Lascar Ca-targi e gata sa ceara o audienta, dna Domni-torul va manifesta insu§ dorinta de a vorbl cu§oful partidului conservator. 1) La 3 Martie, d. Carp

') Trebue adaogat, pentru intelegerea acestei ca d.Ltscar Catargi de aproape 5 ani d zile, de card cu darea

duri,

ineondia

www.dacoromanica.ro

11

comunica Pfincipelui Carol deciziunea majoritatiicomitetului, Principe le insä röspuncle evaziv, cava lua intelegere cu Ministrul-Prezident.

Ast-fel s'a terminat incercarea lui loan Bra-tianu de a dobindi participarea la guvern aconservatorilor pentru proclamarea Regatului.Dupa, cate-va zile, la 1'4 Martie 1881, mareleact se savir§e§te de partidul liberal in impre-jurarile aratate la sfir§itul volumului precedent,§i conservatorii nu pot cleat sa declare adezi-unea lor prin putinii reprezentanti ce-i au in par-lament.

Autoryl acestei sorieri i arnicii seicare Inca de la discutia asupra artieuluiui dinDeutsche Revue se vezusera in divergenta de parericu conducetorii partidului conservator, se sim-teau cu atat mai instrainati prin hotarirea luata

judecatA di la fulie 1876, nu mai ceruse andiontA si nu dasecu ochii de Principe le Carol, pe cAnd ceilalti fosti ministriacuzati, hid itA dupA retragerea acuzArii la sfirsitul lui Ianua-rie 1878, se prezentaserA Dornnitorului. D. Catargi a adresatnumai Principe lui Carol la 9 Ftivruarie 1878 o scrisoare, in careIi aducea aminte de impiedecarea abdiarii de la 11 Martie1871, se declara nernulturnit cu simpla retragere a acuzArii mini-steriale din partea Camerei si cerea de la Domnitor trimiterea injudecat i Curtii de casatielucru imposibil, de oare-ce Domni-torul fusese de la inceput in contra acuzArii si prin urmat enu i se putea cere sã dea El insusi pe fostii ministri censer-vatori in judecata.

junimi§tij

www.dacoromanica.ro

12

in chestia proclamarii Regatului. La un aserne-nea act se cuvenea cea mai rnanifesta partici-pare a conservatorilor anume, §i dad, insu§loan Bratianu se simtea obligat s le des-chida drumul pentru aceasta, era datorialor sä se foloseasca de ocazie §i totdeodata srnu lase in tail impresia, Ca un act de o a§amare insemnatate pentru inaltarea monarchieise putea efectua fara conlucrarea lor, prin sin-gurul partid liberal.

Nu este de mirare, c, dupä o ast fel de gre-§ala a alversarilor, guvernul lui Brátianu sa sefi intarit intr'un mod extraordinar §i safi pututsta la carma taxa Inca 7 ani, mai ales dup.,inteligenta lui acomodare finalit la politica tri-plei aliante, despre care vom vorbi mai jos.

Deosebirile de vederi in sinul comitetului con-servator de atunci produceau in cati-va din noiimpresia unei lipse de orientare politica din par-tea vechilor conducëtori ai partidului, §i indeo-sebi pentru junimi§tii de la Ia§i, care la 1871intrasera in actiune ca partizani ai guvernuluiconservator pentru a contribul, precurn s'a arä-tat in volumul I al acestei scrierid la realizareacerintelor Divanului ad-hoc, se impunea acum,dupa indeplinirea acelor cerinte, intrebarea nou-lui program pentru viitor. Cine nu face politica

www.dacoromanica.ro

13

cu gandul la buigetul funcliilor §1 la nepotism,nici poate inchipul o activitate publica WA,un asemenea ideal.

Dealtminteri simtimêntul unei schimbari a-dinci in starea törii era ap de gen3ral, incatcuvèntul de Era noud se Nise pretutindeni.Caracteristic in aceasta privinV este articolulde fond al Timpului de la 21 Martie 1881, sodsde autorul publicarii de fata in nurnele i dupa,insarcinarea partidului conservator, din al caruicomitet dirigent facea Inca parte. Reproducemsfir§itul articolului conceput imediat dupa pro-clamarea Regatului:

Sintem convin§i, ca astAzi, and dd.Rosetti qi Bratianu au propus coroana regalapen tru Carol I de Hohenzollern, d-lor §i

adeptii d-lor politici i§i vor aduce amintecu recunoscinta de fapta partidului conser-vator i in deosebi de ministerul LascarCatargi de la 12 Martie 1871, care, in mo-mentul cand Principe le Carol de Hohen-zollern §i Augusta Sa sotie erau gata saparaseasca tronul Romaniei, le-au garantatsiguranta publica i mersul regulat al pute-rilor constitutionale in Romania, i-au indu-plecat se Amara in fruntea acesteiqi numai astfel au dat putinta dlor Rosetti

Bratianu de a felicita la Mantle 1881 de

nu1i

teri,

si

www.dacoromanica.ro

14

Rege al Romaniei pe Principe le de la Mar-tie 1871.

Sintem convinsi asemenea c. atunci, candIn sirul natural al schimbarilor constitu-tionale se vor retrage de la guvern li-beralii de astazi si se vor afla In opozitiecu un guvern conservator, vor continua afi si in aceasta faza a form( lor constitu-tionale supusi tot asa de credinciosi ai Ma-jestatii Sale Regelui Romaniei.

In aceasta convingere salaam inca odataziva de 14 Martie 1881 ca o zi fericitapentru Statul Roman sj speram, c precumea este de cea mai mare insemnatate prinactul savirsit, asa va fi bogata in roade siin invataminte pentru toata desvoltareanoasti a politica in viitor.

0 intrebare r6mane acum de deslegat :care mai este deosebirea de principii intrepartidul nunzit liberal, astdzi la guvern,partidul numit conservator, astdzi in opozilie ?

Dar pe cand deslegarea acestei intrebäri cutoata preciziunea unui program de idei practicesi de actiune conforma nu inainta in sinul par-ticlului conservator, ast-fel cum era pe atunciorganizat : in cercul mai restrins al junimistilorprogramul fusese de multe ori desbatut, nu numaica teorie, ci i cu privire la amAnuntele aplicarii.In aceste desbateri se deosebise mai ales d. P.

www.dacoromanica.ro

15

P. Caip prin cea mai larg cugetata qi cea maiconsecvent urmarita concretizare a ideilor dereforma necesara, §i daca pana, la 1881, pe te-rneiul vechiului program al Divanului ad-hoc,noi ne putuseram supune §efilor partidului con-servator in toata aqiunea politica, de acum ina-inte gruparea noastra incepe de la sine sa fie

mai inchiegata in jurul dlui Carp, care nu maideparte decat la sfir§itul lui Martie 1881, cuprilejul discutiei generale asupra budgetului pe1881 82, ii desvolta o parte insemnata a ye-clerilor astipra reotganizarii politice §i sociale,impartä§ite §i de noi. Timput s'a gra bit sa re-produc. discursul d lui Carp in numërul de la2 Aprilie 1881.

Era §i lucrul cel mai firesc, ca bärbatii po-litici, care in ultimii zece ani lucrasera impreuna§i impreuna trecusera prin atatea greutati, sase gaseasca. §i de acum inainte uniti in aceea§directie, §i din partea d lui Carp §i a amicilorsOi s'a pus toata staruinta, ea, evolutiunea spreforrnularea §i realizarea nouelor cerinte ale Sta-tului modern sa se facä in sinul vechiului par-tid conservator, in a carui organizare centrala,la cas de intelegere, avea sa intre §i d. Carp.Dupa inchiderea sesiunii parlamentare §i in de-cursul verei 1881 consfatuirile au fost intre-

www.dacoromanica.ro

16

rupte ; dar in toarnna aceluia§ an s'a reluat firuldiscutiilor, §i in mai multe Intruniri, tinute laautorul scrierii de fata intre dd. Carp, generalMann, Al. Lahovari, Teodor Rosetti, Printul ALStirbei, Gr. Nucescu §i Gr. Triandafil, s'a des-batut programul conceput de d. Carp.

Cuprinsul acestui program este astazi cunoscutdin desbaterile parlarnentire, dir mai ales dinpublicarea lui in Monitorul oficial pe la 3 Sep-temvrie 18'38 sub guvernul junirnist al d-lui Teo-dor Rosetti §1 din realizarea pariaIa In decur-sul anilor ) 888 pana la 1895, de care se va o-cupa al patrulea volum al scrierii de fall.. Pen-tru moment este destul sa spunem, ca asuprapunctelor principle se putuse stabill o intelegerein acele intruniri prealabile, §i dupa vederile u--nora din noi avea sa Inceapa de acum inainte§i pe un asemenea temei o noug, alcatuire apartidelor politice in Romania independenta. CAcideosebirea de pan'acum intre conservatori i li-berali, care dupa proclamarea Regatului ii pier-duse in mare parte intelesul §i se continua maimult ca un resultat al obi§nuintei §i al unei ne-potrivite imitari de formule straine, trebuia s5dispara in forma ei cea vechie §1 sa fie inlocuit5cu adoptarea sau combaterea unor idei funda-mentale de reforma.

www.dacoromanica.ro

17

Fata cu aceasta necesitate a situatiei pareaindidta §i o schimbare a persoanelor condua-toare. Insuficienta a§a numitului program con-servator elaborat de Manolache Kostaki la 1880dovedea, ca. frunta§ii din generatia de la 1857,care i§i incordasera §i poatel§i consumasera pu-terile in lupta. pentru constituirea Statului ro-man pana la realizarea independentei lui, intim-pinau o prea mare greutate de a-§i insu§1 nou-ele cerinte ale Stdtului constituit. Experienta fa-duta ant cu Ioan Bratianu In ultirnii 5 ani aiguvernului sëu, cat §i cu §efii opositieiunite Las-car Catargi Dimitrie Bratianu Gheorghe Ver-nescu in acela§ timp, cu generalul Florescu la1891 §i cu d. Dimitrie A. Sturdza de la 1895inCoace, nu militeaza in favoarea bor. Ce e drept,d: Lascar Catargi, pe langa marea experienta Inale terii, ce o avea In Comun cu Ioan Bratianu,§i pe langa neobosita staruinta, ce o are in co-mun cu d. Dimitrie A. Sturdza, are §i buna in-su§ire de a fi accesibil la ideile altora §i de afi lipsit de indaratnicia autoritara, care impedicaadaptarea unui guvern la necesitatile situatiei.§i dealtminteri demnitatea sa personall §i au-toritatea sa oare-cum istorica erau In deob§teredunoscute.

Cu toate aceste, pentru a se invedera §i mai5668o 2

www.dacoromanica.ro

18

mult in ochii tutulori; c. acurn incepea in ade-vér o Erci nowt' in politica romang, pgrea, celputin pentru moment, preferabila §i reprezentareapartidului conservator prin o persoana noua, in-diferent care ar fi fost acea persoana in limitelecelor prezentabile din generatia mai tOnérà, ne-find aici vorba decat de marcarea externaprofundei schimbari in situatia partidelor din tail.

La cea dintai atingere a acestui punct delicatdin partea noastrA, d. Lascar Catargi §i-a dat cucea mai aparenta bunavointa demisia din pre-zidenta comitetului §i s'a retras la Gola§ei sprea läsa toata libertatea incerearilor pentrustituirea partidului. Generalul Florescu, vice-pre-zident, s'a retras asemenea din comitet, impre-una cu casierul Teulescu ; iar ceila1i membri,in §edinta de Vineri 6 Noemvrie 1881, hota-resc alegerea Printului Alexanaru Stirbei de pre-zident, asistat de un comitet, care sa fie pro-pus §i recunoscut intr'o adunare generala a clu-bului. Procesul-verbal al acestei ultime ledinte

vechiului comitet e semnat de dd. Alex. B.Stirbei, Al. Lahovari, T. G. Rosetti, Gr. G. Pëu-cescu, Gr. Triandafil §1 T. Maiorescu. Nu a asis-tat la §edinta generalul Manu, dar avea cuno-§tintä de cele ce erau sa se hot6reasca. Adu-narea generalil, convocata pe Dumineca 15 Noem-

recon-

a

o

www.dacoromanica.ro

19

vrie seara, se vede de asta-data compusa, peianga persoanele cunoscute prin activitatea lorpolitica, de o sum/ de alti membri obscuri, intro-du§i pe temeiul unei rnici cotizatii statutare.Asista §i generalul Florescu, insotit de genera-lul Tell, care parasise acurn pe Beizadealie Sturdza §i intrase in clubul conservator. Nouahotarire a comitetului, explicata §i sustinuta deAl. Lahovari §i de autorul acestei scrieri, estecornbatuta mai ales de generalul Tell §i de undomn Tacian. Majoritatea adunärii respinge demi-sia dlor Lascar Catargi §i Florescu §i hotare§teconvocarea unei noue adunari pentru Duminecaviitoare, care sa fie prezidata de d. L. Catargi§i care sa introduca §i unele rnodificari in sta-tute. Totdeodata generalul Tell, cu aprobareageneralului Florescu, indica adunarii, in loculpreocuparilor de program, apropierea de cele-lalte elemente ale opozitiei, in prima linie degrupul d-lui G. Vernescu.

Noua adunare de la 22 Noemvrie este in acle-var prezidata de ci. Lascar Catargi, care i§i reialocul in fruntea partidului conservator impreunacu generalul Florescu §i cu un comitet modifi-cat, iar Grigorie G. _Péucescu devine de la 1

Ianuarie 1882 redactorul Timpului. In curendpartidul ultra In intelegere cu d. G. Vernescu ;

Grigo-

www.dacoromanica.ro

20

cu acesta, cu fractioni§tii rnoldoveni .§i cu Dimi-trio Bratianu formeaza mai tarziu marea coalitienumita opozitiaunita.

In decursul aceleia§i luni d. Teodor Rosetti§i autorul scrierii de fata i§i dau demisia dinclubul conservator ; odata cu ei ies din partidutast-fel organizat §i tott junimi§pi din Ia§i. Ntatat neizbutirea alegerii unui nou prezident, cat.mai ales indrurnarea anuntata spre confuzia unetcoalitii opoziOoniste §i convingerea dobinditaacest pri1e, ca intr'o asemenea stare a partidu-lui nu se putea pregati terenul pentru o ade-vërata politica constitutional-conservatoare, le-a.impus junimi§tilor datoria dB a se retrage §i dea forma o grupare deosebita, cu speranta, ctintr'un viitor mai Indepartat se va ajunge la cornai bung. Intelegere.

Fire§te ca aceasta disensiune in sinul untilpartid nu se putea produce fall recriminari reci-proce, §i lupta politica in anii urmatori esteIntre altele earacterizata prin deosebirea din cain ce mai vizibila intre felul de opozitie al ye-chilor conservatori cu aliatii lor de ocazie sifelul de opozitie al junimi§tilor conducötori, incontra aqiunii §1 inactiunii guvernului liberal.

Dealtminteri o disensiune se anti* §i insinul partidului liberal. loan Bratianu, precuni

cu

www.dacoromanica.ro

21

se desparte de fratele sëu, se va despartl. incurênd i de C. A. Rosetti; §i dad liberalii,dupa caderea lor de la guvern §i dupa inceta-rea din viata a lui Rosetti §i a fratilor Brati-eni, apar intre anii 1888 §1 1895 uniti in opo-zitie, revenirea lor la guvern sub d. Dimitrie A.Sturdza da pe fata o noua desbinare.

Toate aceste sint urmarile neaparate ale mo-dracatei situatii politice a tërii, simptomele con-ilictului intra Era noua §i rërna§itele nea-daptabile din vechime.

Este un sernn bun pentra partidul conserva-tor, ca in mijlocul lui s'a manifestat conflictulrnai antai §1 cu mai multa claritate in idei,

Dar este timpul sa revenirn la actiunea gu-vernului §i la desbaterile parlamentare dup. Vuade 14 Martie 1881, pana, cand le-am expus involumul precedent.

Dad, ne aducem arninte (vol. II, pag. 467),c a ministerul de atunci avea pe Joan Bratianuprezident §i pe Vasilie Boerescu ministru de ex-terne, pe cand toti ceilalti mini§tri erau oarnenifärá importanta (Teriachiu interne, etc.), vorn-telege, d accentul situaVei sta pe relaple in-ternationale. In adevër, chestia Dunarii so agitaintre Puteri, §i discutia asupra regularnentului de

necesar

id-

www.dacoromanica.ro

22

navigatie de la Portile de fier pana la Galati,pe care am atins-o la o pagina precedenta §ivom expune mai jos, incepuse sA. ia proportiiamenintatoare. In tall se veste§te deodata (§iDemocrcgia napnalei a Beizadelei Grigorie Sturdza(IA cel dintal strigat de alarmii), ca pentru su-pravegherea politiei fluviale in apele noastreAustria cere, pe Wig Comisia Europeana de laGalati, infiintarea unei alte comisii, in care eaAustria , de §i nu este Stat riveran de la Por-tile de fier in jos, sa aiba. prezidenta §i votpreponderant.

Pentru tractarea acestei chestii de cea mai mareinsemratate, §i acum §i pentru negotiarea di-plornatica a recunoalterii noului Regat, partidulliberal se vede nevoit sa mentie la externe pefostul ministru conservator.

Este straniu sa vedem, ca in ast-fel de im-prejurari guvernul a procedat la proclamarea Re-gatului. Fara indoiald, inaltarea externa a toriiera fireasca dupa indeplinirea tractatului de laBerlin. Dar faptul ca se intimpla tocmai la 14-Martie 18S1, In mijlocul greutatilor cu chestiaDunärii §i dupg, neisbutirea incerarilor lui Brat-anu de a forma un minister cu partidul opus,nu rernâne mai putin surprinzetor.

St fi crezut Bratianu, ca prin sgornotul set,

o

www.dacoromanica.ro

23

bArilor Regatului va face o diversiune la agita-rea opiniei publice din tail in chestia Dungrii?SA fi voit Boerescu o mai u§oarA dobindive arecunoa§terii Regatului definitiv drept compen-satie la concesii vremelnice in privinta compu-nerii acestei comisii de supr.weghere ?

Orcum sg, fie, guvernul pare a fi mers preadeparte cu concesiile promise, de §i nu formalstipulate. Cad deodatg, cu o lung. inaintea primeiserbgri Regale de la 10 Mai, in abserqa Came-rei, prin urrnare fgra nici-un incident parlamen-tar, fait vre-o explicare in foile oficioase, mi-nisterul demisioneazg, Than BrAtianu se retragela Florica, fratele sëu Dimitrie se aduce in pripade la Constantinopol, §1 la 10 Aprilie 1881 seformeaza urmatorul minister :

Dimitrie C. Bratianu, prezident §1 externe,Eugenie Statescu, interne,General G. SlAniceanu, r6zboi,M. Pherekyde, justitie,Colonel N. Dabija, lucräri publice §i ad-interim

finante,V. Alexandrescu-Urechia, culte.

La 27 Aprilie redeschizOndu-se parlarnentulin sesiune prelungitA, noul ministru-prezident Ii

www.dacoromanica.ro

24

cite§te de-indatA un fel de program, devenitcelebru prin ingenuitatea so. El incepe cu cuvin-tele :

Sarcina, care mi-a dato M. S. Regele, amprimito si a trebuit sa-o primesc. Prirnindaceasta sarcinA, am luat deciziunea, colegiimei si eu, a ne pune toate silintele spre aface binele ... Dar ca sä, facem aceasta, trebueca fie-care A fie la locul s6u : hotul in pu:s-cdrie; acei, cari specula binele public in in-teresul lor, in carantina; iar omul onest lalucru ... Chiar dacd a§ culmite, cci n'avenzoanzent one§ti,.ii vom face. Rom dnzd are facul-tatea de a se scizimba cu o ma re inlesnire,ft in bine 0 in reit.

Iar dupa ce a intrebuintat cuvintele semni-fi cative :

Cred ca ar fi o pierdere de timp ca de. peacum s6, ne cereti seama de fa pte, pe carenu le-am sdvirfit noi ,

declararea rninisteriallt zice in privinta Dunärii :

Putem sä v5, incredintam ca din zivaintrarei noastre in minister, ne-am ocupatsi ne ocuparn sil asiguri'im, pe cat se va

www.dacoromanica.ro

25

putea, o solutiune a acestei cestiuni, caresa fie conforma cu tractatele §i cu liberta-tea absoluta a navigatiei pe acest fluviu...

De altminteri, atat in afari cat siintru, vom cauta a fi pe cat se va puteamai concilianti, i a da vecinilor binevoito-rul nostru concurs in tot ce n'ar atingepropriele noastre interese. Dar daca cinevas'ar incerca a intrebuinta silnicia, a atingeun singur par al Rornaniei, oh, atunci pu-teti fi siguri, voiu apara-o cu pasiune, cufuria tigresei care ii axial puii, nci §i en,in curs de o jumatate secol, am purtat pesinul meu, am incaizit cu a mea suflare pemandra i draga noastri Romanie.

Fire§te el un asemenea minister nu poatedura. Agitatia cu chestia Dunarii cre§te, Inde-pendance Rournaine, care se zicea pe atunci inspi-rata de legatiunea ruseascg, intretine alarmadata de Democrqia nationald, Romdnul se crede§i el chemat sä bata in struna patriotica, §edin-tele Camerei §i Senatului de la 23 Apri lie, 22§i 26 Mai sunt pline de interpelgri aprinse, §inu Dimitrie Bratianu este omul, care sa sta.-

paneasca agitarea §i sa dea guvernului o direc-tie bine cumpanita in gravul conflict de interese.Cu fraze a la tigresa cu puii" §i purtarea

in

www.dacoromanica.ro

26

dragei Romanii pe sin" nu se mai poate facepolitica in Romania independenta 1).

La 9 Iuni6 1881, dupa de.abia 8 saptamani,.Dimitrie Brätianu este silk sa demisioneze, loanBratianu revine de la Florica, dovedit ca omuIindispensabil al partidului liberal, 0 formeaza unminister cu aparente de thrie, iar fratelui maimare i se imblanzeste pentru moment cugetulprin alegerea sa la prezidenta Camerei, care se§i inchide in 18 Iunie. La redeschiderea normal&de la 15 Noemvrie 1881, in prima sesiune or-dinara sub Regat, Dimitrie Bratianu este realesprezident, iar vice-prezidenti se aleg generalulLecca, G. Chip, P. Aurelian §i N. Fleva (d. G.Marzescu cade la balotaj).

Mesagiul de deschidere este contrasemnat demini§trii de la 9 Iunie :

loan C. Bratianu, prezident, finante §1 ad-inte-rim rösboi,

C. A. Rosetti, interne,

1) CAte-va luni mai tarziu, ca prtzident al Camerei, Di-mitrie BrAtianu, in audienta solemnA a deputatilor, felicita.pe Rege cu perspectiva unei Romanii de la Nistru pia, la Tisa§i pana dincolo de PaThani, In momentul, in care inceputuiItegkuld) cores BA. lie consolidat in ocidi Europei prin cea maiprudenti atitudine. A trebuit o intervenVe puternicA pentrua.l face pe (dealtminteri respectIbilui) lititran BA renunte laplAcerea de vedea discursul tipArit in Monitorul oficica.a-gi

www.dacoromanica.ro

27

E. Stätescu, externe,M. Pherekyde, justitie (nurnit insa, a doua zi

rninistru-plenipontentiar la Paris in locullui N. Calimachi Catargi, iar d. Stätesculuand ad-interim §i justitia),

Colonel N. Dabija, agricultura, comert §i lu-crari publice,

V. Alexandrescu-Urechia, culte.Din nenorocire, ministerul de externe al d lui

E. Stätescu, care se inaugurase prin violentadestituire, publicata in Monitor, a reprezentantu-lui nostru de la Paris N. Calimachi-Catargi pen-tru atitudinea sa prea kogalnicenista, in chestiaDunArii 1), introduce aceasta chestie in Mesagiuprin urmatorul alineat de o nervositate neobi-nuitä in asemenea aete:

Ingrijirile ce a dekteptat in tail chesti-unea libertii Dunarii, sunt legitime. Nece-sitatea de a atrage cat mai mult in portu-rile noastre, in sus ca si in jos de Galati,vasele de comert straine i pavilioanele deor-ce nationalitate, este cu atat mai viusimtita, cu cat comenul nostru intimpinaadesea, la exportul pe fruntariile de uscat,felurite piedici, i cu cat, de la un timp in-

') Vezi mai jos, discorso] 56.

www.dacoromanica.ro

28,

coa, Rub cuvént de fipizootie, el este chiaramenintat de a-si vedea Inchise cu desavir-Ore acele fruntarii in ce priveste exportulde vite marl.

Atacul ce se aduce ast-fel prin actul solemnal Mesagiului in contra Austro-Ungariei, in de-osebi in contra administratiei maghiare (care de-altminteri aplica in adever reu con ventia corner-ciala de la 1876), este §i mai accentuat in tex-tul frances, care se distribue mini§trilor strainila deschiderea Parlamentului. Aici vorbele subcuvent de epizootie" sunt traduse prin sous pre--texte d' epizootie.

Guvernul austriac intrerupe indata (21 Noern-vrie 188.1) relatiile diplornatice cu Romania, §id. Eugenie Statescu se vede silit sä faca scuze,in urma carora relatiile se restabilese la 16Decemvrie 1).

Se intelege de la sine, ca prin asernenea incidente tratativele in chestia Dunarii nu suntinlesnite, §i zilele d-lui Statescu ca ministru deexterne sunt numerate.

1) Aceaa este al doilea i cel mai uwr cas, in care un gu_vern liberal al Orli noastre se pune in pozitie de a face scuzeAustriei. Cel dinttd este mentionat in vol. I, pag. 19. Al treile.%exemplu, i cel mai gray, ni-1 va da d. Dimitrie A. 5turdz1odatIt cu ajungerea sa in capul., gnvernului la 04omvrie 1895.

www.dacoromanica.ro

29

In comisia de respuns la Mesagiul TronuluiCamera alege de asta-data (19 Noernvrie 1881)§i doi membri din opozitie, pe d. G-. Vernescu§i pe autorul scrierii de fata. De oare-ce chestiapendenta a Dwitarii fusese introdusa in chiarMesagiul Regal, cei doi membri ai rninoritAtii,pentru a putea da un respuns in nurnele

cer in prima §edintä a delegatilor pentruAdresa comunicarea, fie §i confidentiala, a actelordiplomatice relative. Guvernul insa refuza, §1atunci amendoi rnembrii se retrag din comisie.

Cand la 3 Decernvrie 1881 proiectul de Adresaal rnajoritätii, redactat de d. Emil Costinescu,vine in desbaterea publica a Carnerei, alineateleprivitoare la Dunare formeaza obiectul celor maivii discutii. In deosebi dd. G. Vernescu §i N.Ionescu ataca chestia cu obi§nuita violenta7 in-temeindu-se mai ales pe articolele din Romdnul§i pe o bropra a destituitului N. Calimachi-Ca-targi cu revelarea cator-va acte diplornatice ; d.P. Carp intervine in mod foarte moderat, ins&efectul intregei desbateri este o nefolositoare Irias-prire a situaVei. Fazele ulterioare ale chestieiDunarii §i rezultatul ei final le vom resuma inpaginele de mai jos.

Mai nainte trebue sa mentionam, ca junimii-§tii din Camera (P. Carp, I. Negruzzi, N. Gane

www.dacoromanica.ro

30

§i T. Maiorescu), de oare-ce in chiar zilele dinurma, se rnanifestase disensiunea in sinul parti-dului conservator, se cred datori pentru thrift-carea luptelor politice sä propue cu prilejul a-

cestor discutii asupra A dresei un contra-proiectal lor, citit de d. Carp in §edinta Camerei de la3 Decemvrie 1881 §i comentat de autorul scri-erii de NA in aceea§ §edinta (vezi discursul 55).Or-cat de dominata ar fi fost situatia momen-tana a parlamentului prin chestia Dunarii, preo-cuparea permanenta a reorganizarii ërii inauntrunu putea lipsi de la ordinea zilei, §i ast-fel con-tra-proiectul expune in cate-va trasaturi precizeprogramul sëu de actiune pentru noua Era aStatului nostru. Acest program fusese destul deexplicat §i desbatut In Intrunirile prealabile cuunii din conservatorii rënia§i in organizarea par-tidului, pentru a fi acum semnat in Camera §ide d. Gr. Triandafil, ce e drept nu §i de Al.Lahovari. Contra proiectul cu programul estereprodus in volumul de fata, la nota de intro-ducere a discursului 55.

In ce prive§te chestia Dunarii, ea continua sapricinuiasca guvernului I. Bratianu mari greutati.Cea rnai urgenta trebuinta era deocamdata aflareaunui barbat politic capabil de a reprezenta tarala Viena in asernenea Imprejurari. Partidul Ii-

www.dacoromanica.ro

31

beral, cu tot numerul cel mare al aderentilor sei,se arata intr'o stare foarte precara. Oamenillor publici, in general de o cultura indoioas?1,sunt exclusiv formati la §coalele franceze dinvrernea lui Napoleon al III-lea. De cultnra,istoria, de viata politica, a Austriei §i a Ger-maniei au rernas cu desa,vir§ire straini. 0 ex-ceptie fac numai dd. Dimitrie A. Sturdza §i

Mihail Kogalniceanu ; d. Studrza se §i nume§tela 1 August 1882 ministru de externe in loculd-lui Statescu, dar Kogalniceanu luase anumein chestia Dunarii cea mai pronuntata atitudinede adversar ; cele doué bropri ale sale din 1882stint deadreptul un act de acuzare in contra mi-ni§trilor Bratianu Boerescu. Iar prin articoleledin Romdnul, prin Mesagiul de la 15 Noemvrie1881 §1 prin discutarea in Camera situatia seagravase mult.

Pe de alta parte chestia Dunarii era de oimportanta prea generala pentru a fi o simplachestie de partid. Din contra aid, ca in multedificultäti internationale, deosebirile partidelortrebuiau sa dispara, §i numai a§a se putea con-duce politica spre cea rnai bunä garantare aintereselor terii.

Precum Joan Bratianu se adresase pentruproclarnarea Regatului la concursul activ al con-

d.)

www.dacoromanica.ro

32

servatorilor, dar Uri, succes, se adreseazd acum la0. P. Carp pentru ocuparea legatiunii de la Viena.Dupd desbaterea §i fixarea unei atitudini con-forme cu vederile sale in politica externA, d.Carp, in intelegere cu amicii sei junimi§ti, pri-me§te propunerea §i pe la inceputul lui Noem-vrie sose§te la locul, unde este acreditat.

Mergerea d-lui Carp la Vien t a fost criticatdde cei mai multi membri ai opositiei, dupd ve-chiul obicei al luptelor de partid. Noi credeminsä §i ne-am explicat in §edinta Camerei de la12 Noemvrie 1882 (vezi discursul 58), ca d. Carpa fost pe deplin corect in aceasta actiune a sa§i tot a§a de corectd a lost primirea lui P. Ma-vrogheni pentru legatiunea din Constantinopol§i a d-lui N. Krezzulescu pentru cea din Peters-burg.

In deosebi activitatea d-lui Carp la Viena ina§a grele imprejurdri a adus törii cel mai mareserviciu §i constitue un titlu de onoare in viatapolitica, a acestui orn de Stat. Mai tdrziu, carpise vor afla amdnuntele, o vor recunomte toatepartidele. Chiar astAzi, dupd starea normald, Intcare de fapt se and politia §i supraveghereafluviald de la Portile de Fier pand la Galati, sepoate intrevedea, prin ce inteligentd diversiunea trebuit sd fie scdpata chestia Dundrii din stare&

www.dacoromanica.ro

33

amenintätoaro, in care se gäsea la 1882 §i lainceputul anului 1883.

Dar sä rezurnärn acum, pentru intelegerea si-tuatiei, fazele din urml, ale rnult discutatei §i.putin cunoscutei chestii Danubiane.

Tractatul de la Berlin din 1 (13) Iu lie 1878prescrie :

Art. 53. Comisia Europeana a Dunkii,In sinul cAreia va fi reprezentata Romania,e mentinutA In functiile sale §i le va exer-cita de-acum 1nainte WA la Galati lute()completa independenta de autoritatea teri-toriaM.

Art. 64. Cu un an 1naintea expirariiterminului asignat pentru durata CornisieiEuropene (liana la 12 (24) Aprilie 1883,dupa tractatul de la Londra din 1871), Pu-terile se vor pune de acord asupra prelun-girii functionarii sale sau asupra modillc't-rilor ce ar credo de trebuinta sa le Introduca,.

Art. 55. Reglementele de navigatie, depoltiie fluviala ig de supraveghere de la Por-tile de Fier pana la Galati se vor elaborade Cornisia EuropeanA, asistata de delegatiiStatelor riverane, §i se vor pune in armoniecu cele ce au fost sau vor mai II edictatepentru parcursul in jos de Galati."

Pe temeiul articolului 55, Cornisia Europeana5668o a

www.dacoromanica.ro

81

de la Galati, Intrunindu-se in Decerrivrie 1879,insarcmeaza un comitet cu elaborarea ante-proiec-tului acestor regulamente ea baz a discutiilor.Se face. in adevar un ante-proiect, insa in Iunie1880 Cornisia 11 respinge §i hotare§te sä elaborezeea Insa§ un regulament cu asistenta reprezentan-tilor Statelor riverane, adica a Serbiei §i Bul-gariei, care deaftminteri nu fac pal te din ComisiaEuropeana. Chestia cea grea era supraveghereaaplicarii in apele §i pe tarmurile Dunärii de laPortile de Fier pana la Galati, care sunt subsuveranitatea Romaniei §i a Serbiei §i sub semi-suveranitatea Bulgariei.

Romania propune antM §1 idea era ceamai fireasca i cea mai legitima ca pentruacea supraveghere sa, fie instituita o comisiecompusa din delegati ai Romaniei, Serbiei §i

Bulgariei. Austria insa, de §i neriverana, ceresa fad §i ea parte din Cornisia de supraveghere,sit aibä chiar prezidenta permanenta §i vot pre-ponderant. Rusia din contra voe§te sä excludacu desaviqfre bratul Chiliei de sub autoritatea

chiar Comisiei Europene de la Galati conseeve* naturala a suveran itatii sale pe acel brat.Pe de alta parte se agita ideia unei intinderi afunctionarii Comisiei Europene pna la Braila.

In deosebi pretentia A istriei era o gray& atin-

o

www.dacoromanica.ro

35

gere a suveranitatii Romaniei, o umilire a nouluiRegat. Daca in urma tractatelor de la Paris §1.de la Berlin am putut priml compete* uneiQomisii Europene asupra Dunarii de la GalatipanA la Marea Neagrii, unde erau lucrari technicecostisitoare de executat i de mentinut, cel putinne-am supus autoritatii celor 7 Mari Puteri irn-preuna. Dar prepprideranta exclusiva a Austro,Ungariei in apele Dunärii noastre de la Portilee Fier 'Ana, la Galati nu o puteam priml faraa recunoWe punerea noastra sub un fel deitutela a marel Puteri vecine.

In aceasta privinta, dupa ovairea rninisterului:de externe din timpul lui B. Boerescu 1), rezis-tents guvernului roman nu se mai desminte,d. Carp la Viena m multe discutii, totdeaunaanevoioase, uneori iritante, Ii cla cea mai ener-gica expresie.

Ca toate aceste Austria mersese prea departe,se angajase §i prin declarari inaintea Delegatiilorsale, pentru a mai da inapoi, §i celelalte MariPuteri nu o parasesc. Din desbaterile ComisieiEuropene de la Galati, terminate la 2 Iunie

Brovira lui M. Kogalniceanu, Chestiunea Dundrii, parteaIf, afirrnA categoric (pag. 53), c ministerul din Viena primises.risori antografe da la B. Bterescu, prin cate so acceptaComisia mixt:t doritA, de Austria.

www.dacoromanica.ro

36

1882, iese un Reglement de navigation, de policeIluviale et de surveillance, applicable d la partiedu Danube situde entre les Portes de Per et Galatzcu peste o suta de articole, impartite in 3 titlurirdin care cel din urm1t se ocupa de Execution etsurveillance. Aici delegatul roman propuna ca.

text al hotaritorului articol 97; L'execution dupresent _Reglement est place'e sous la surveil-lance d'une autorite fluviale, dite Commission desurveillance, dans laquelle la Commission Europe-enne du Danube sera repre'sentée par deux ddle-guds et les Etats riverains, d sovoir la Bulgarie,.la Roumanie et la Serbie, chacun par un dele-gue.

Insa propunerea Romaniei cade. Majoritateaprime§te urmatoarea formulaic) conceputa dedelegatul frances Barrbre: L'execution du presentReglement est placde sous l'autorite d'une Com-mission, dite Commission mixte, dans laquellel'Autriche-Hongrie, la Bulgarie, la Roumanie et laSerbie seront chacune reprdsente'es par tin delegue._La presidence de cette Commission appartiendraau delegue d' Autriche-Hongrie. Un membre de laCommission Europdenne du Danube, delegue pourtine pe'riode de 6 mois, par ordre alphabetiquedes Puissanccs, prenclra part aux travaux de la

ommi.,sion mixk.t

www.dacoromanica.ro

37

Ast fel se infatipaza Regularnentul inainteareprezentantilor celor 7 Puteri, intruniti la Lon-cira in anul urmãtor, §i este primit, cu neinsern-nate modificgri, prin art. VII al Tractatului de4a Londra din 10 Martie st. n. 1883. 1) Tot-deodatä, dupa ce s'a scos bratul rusesc al Chi-

1) Romania nu a foot invitata la conferenta cu vot delibera--tiv de §i, in urma tractatului de la Berlin, ea face parte ca Pu-tore euverana din Comisia Europeaná de la Galati. Interesanteaunt in aceasta, privinta explicarile Lordului Granville in notacircularii de la 2 (14) Martie 1883, prin care di seam& de In-crarile conferentei de la Loudra (vezi Staatsarchiv, herausgege-.ben von. Dr. Hans .Delbriick, vol. 41, pag. 365): Guvernul Ma-jestatii Sale ar ft admis cu placere un reprezentant al Roma-.niei pe acelas picior cu reprezentantii celorlalte Puteri, rëmaindUntil inteles c admiterea ar fi fost acordata numai in vedereainarilor interese ce le avea Romania in obiectul supus desba-terilor, i fár Ca prin aceasta 131 se creeze un precedent pen-tru consultarea guvernului Roman in chestii de interes Euro-pean general, in care el nu ar avea interese tnateriale. S'a

Irma, objectia, cá oare-cum conferenta este o continuarea articolelor 54 §i 55 din tractatul de la Berlin ci ca, in ase-menea imprejurari caracterul European al intrunirii trebue men-

Aceste arguments se aplicii in mod egal §i Serbiei. Prinurmare majoritatea Plenipotentiarilor se declara in favoareaadmiterii reprezentantilor Romaniei §i Serbiei numai cu vot con-sultativ, pe and in privinta reprezentantului Bulgariei se pro-puns, ca observarile sale sii fie exprimate in propriile lor cu-vinte prin ambasadorul turcesc. Aca ci decide Conferenta."

Guvernul sirbesc a acceptat aceasta situatie Mena repre-zentantului sOu; ins& guvernul roman §i cel bulgar au protes-tat. Refuzand sä ia parte la Conferenta cu vot numai consulta-tiv, ei au adaogat declararea, ca nu se vor considera obligati,prin nici-o deciziune luatã fara participarea lot".

ri-(heat

Ainut.

www.dacoromanica.ro

38

liei de sub autoritatea Comisiei Europene de laGalati, tractatul dispune la art. I: La juridictionde la Commission Europeenne du Danube est den-due de Galatz d Braila; iar la art. II: Les pou-voirs de la Commission Europeenne sont prolon-ge's pour une pdriode de 21 ans d partir du 24Avril 1883. A l'expiration de cette pdriode, lespouvoirs de la dite Commission seront renouveles-par tacite re'conduction de 3 en 3 ans, sauf le-

cas oü l'une des Hautes Parties contractantes-notifterait, un an avant l'expiration de l'une de cespe'riodes triennalcs, l' intention de proposer desmodifications.

Prin urmare chestia Dunarii era pierduta"pentru noi cum o prezisese bro§ura lui Kogal-niceanu din 1882 §i cum o credeau cei maimulti din tail in primul moment ?

De loc ! Pe cand Serbia declara adeziuneala tractatul de la Londra, Romania nu-§i slabe§terezistenta, cu toata §ovairea intermitenta a d-luiDimitrie A. Sturdza. It inistrul nostru in Anglia,.Ion Ghica, timid ca totdeauna, se vede in defi-nitiv obligat prin ordine repetate ale guvernuluidin Bucure§ti sa remitä Conferentei din Londraun protest cu declararea, ca Romania nu se varecunoa§te legata pin deciziuni luate fara par-ticiparea ei, §i Marile Puteri? and vine

sa.

www.dacoromanica.ro

39

vorba despre mijloacele de a impune regulamentul,ainbasadorul Germaniei, contele Miinster, declara,a nu este admisibila nici-o masura de coerci-tiune, §i nici una nu e prevëzutu% in tractat. Cuaceasta lipsa, faimosul regulament devine literamoarta. De 15 ani, de and ste prescris inteorie, el nu s'a aplicat in practica §i nu se poateaplica, politia §i supravegherea fluviala o aretot Romania in apele sale de la Porti le de Fierin jos, autoritatea Comisiei Europene s'a inde-partat de la Chilia, §1 din tot tractatul de laLondra nu a römas decat art. II. cu prelungireafunctionarii ei pang la 12 (24) Aprilie 1904.

Cum se explica aceasta? Pe and d. Carpin 1882 la Viena continua discutiile cu ministrulde externe contele Kalnoki asupra regulamentuluiDanubian, el atingea alaturi, dar in mod con-stant, o materie mai generala §i inainta ince-tul cu incetul spre o mai buna intelegere inprivinta rolului Romaniei in orientul Europei.Acelea§i convorbiri le avea §i cu ambasadorulGermaniéi, Printul Reuss. Importanta dobinditade noul Regat trebuia relevata iMpreuna cumomentele, in care o cornunitate de interesein politica orientala II puteau apropia de Aus-tria §i de Germania. Necesitatea acestei ati-tudini in relatille noastre internationale, pe

www.dacoromanica.ro

40

care Románul o cornbAtea Inca la inceputulanului 1881, o admisese acum i ban' Bratianu.Resultatul este apropierea Romaniei de vederileTrip lei-Aliante, formate tot pe atunci i decla-rate in Parlamentul italian (27 Fevruarie 1883),iar un semn al acestei apropieri este intrevede-rea lui loan Bratianu cu Principile Bismarck laGastein in 26 August 1883. Decizive trebuesä fi fost explicarile ce le-a avut Regele nostrucu Imperatii Germiniei §i Austfiei in cälittoriasa la Berlin 0 la Viena (4-16 August 1883)j3entru botezul fiului al doilea al actualului Impë-rat german.

Fata cu rnodificarea situatiei in politica gene-ralg, Austro-Ungaria renunta la pretentille salein chestia speciall a Dunarii (15 Septemvrie1883), §i ast-fel regulamentul de supravegheredin Tractatul de la Londra dispare.

www.dacoromanica.ro

REV IZUIREA CONSTITUTIEI

CADEREA MINISTEROLUI BRATIANU

DE LA 1883 PANA LA 23 MARTIE 1888

Rezumarea situatiei internationale panä la 1883ne-a Ricut sa anticipam asupra mi§cArii politiceiinterne, pe care trebue s. o reluam acum de laprimavara anului 1882.

Sesiunea parlarnentar5: se inchide la 31 Mai.In decursul el, dupä aprinsele desbateri aleAdresei §i cate-va interpeldri in chestia Dunärii,nu se mai lucreaza mult. Se voteaza repede bud-getul pe 1882-83, tot a§a togmelile agricole

pripita regulare a proprietatii in Dobrogeain colo aproape nimic. Din proiectele anuntate in.Mesagiu pentru dreptul comunelor rurale de avinde bëuturile spirtoase in profitul §coalelor

bisericei.", pentru modificareaasupra tutelelor, pentru imbunatatirea codului de

SI

;

Iegislaiunii

VI.

www.dacoromanica.ro

42

procedura, pentru dockuri §i intreposite, etc.,unele nici nu se supun parlamentului.

Complicarile cu regulamentul de navigatie peDunare ocupa toata luarea aminte a rninistruluide externe §1 poate a ministrului-prezident. Dar

mini§tri?De pe acum se simte, §1 din an in an devine

mai vklitg, insuficienta partidului liberal pentruor-ce lucrare legislativg, necum pentru conce-perea §i infaptuirea unui program de idei co-respunzêtoare Erei nou6. Cu toata solemna re-levare a acestei Ere din partea guvernului, nuse face nimic in sensul ei, §i rnulte din proiec-tele mentionate prin Mesagii nu sunt nici mgcarelaborate. Importanta constitutionala a Mesagiu-lui pentru organizarea lucrgrilor legislative dinlie-care sesiune parlamentarg se pierde cu de-savir§ire, Mesagiul sub guvernul liberal devineIii mare parte un simpiu exercitiu de stil. loanBrgtianu i§i schimba rnereu rnini§trii dupa mi-cile agitgri personale innauntrul partidului, Mra11 iCi o privire la compete* de resort.

Se intelege, ca fatg de asemenea colegi Bra-tianu devine in curind singurul ministru. El §inumai el administreaza toate resorturile (afarade al §coalelor, unde d. Dimitrie A. Sturaza,parasind externele, e ministru de la 2 Fevruarie

ceilalti

www.dacoromanica.ro

43

1885-1 Martie 1888); in fiecare minister i§iare cate 1.n 1 unctionar de hicredere, de regu1ape director; rnini§trii titulari cu responsabilitatealor inaintea Parlamentului sunt nurnai ni§te figu-ranti pro forma, umbrele" prezidentului de con-siliu, cum au fost calificati in Camera (dis3ursul73) 1) lncepe epoca a§a numitului viziriat",caracterizata intre altele §i prin instrainarea deC. A. Rosetti.

Deocarndata. insa C. A. Rosetti mai poate da,ultima dovada a vechiei sale influente in partid :lui i se datore§te agitarea ce se na5te acumpentru revizuirea Constitqiunii, mai ales a co-legiilor electorale agitare, de care este deodata,cuprins partidul §i careia guvernul Ii cedeazacu atat mai u§or, cu at in lipsa altor concep-tiuni de legiferare practica se pot intinde maimult nebu1ozita0e principiilor generale de re-forma liberala".

Cand se redeschide Parlamentul la 17 Octom-vrie 1882 pentru a patra §i cea din urma se-siune, Mesagiul este foarte sobru in privinta lu-

') Memorabil a Amu exemplul cu drumul de fier PiatraBacAu. Ministrul lucrArilor publice, Colonelul Dabija, Li voia informa, de cale largA, cum era §i reteaoa principalft Dar Brãotianu pune pe deputatii din majorltate sA-1 voteze cu calea in-gustA, pentru care d. Carada pregAtise materialul. Cu marecholtuiali a trebuit mat tOrziu :4 fie prefAcut in cale largO.

www.dacoromanica.ro

41

crarilor legislative, el constata numai importa,ntaréscumparare definitiva a cailor ferate Strous-berg; iar r6spunsul Camerei este o simpla pa-rafraz a. de curtenie, pe care de asta data o poatevota 0 autorul scrierii de fata, ales In comisiade Adresa ca membru al opozitiei. Sfir§itul le-gislaturei de 4 ani 0 perspectiva indicarii pre-alabile a articolelor de revizuit din Constitutiuneexplica, dug nu justifica, aceasta sobrietate. De-altminteri nimeni din Camera nu voteaza. In con-tra Adresei, dar se abtin 15 deputati, printrecari §i Dimitrie Bratianu. Prezident al Camereise alesese generalul Lecca.

In 22 Decembrie 1882 se face prima lecturaa propunerii de revizuire relativa la 25 de ar-ticole din vechia Constitutiune. La a doua lec-tura, In §edinta Camerei din 16 Ianuarie 1883,autorul scrierii de fata expune argumentele deimpotrivire In contra or-carei revizuiri (vezi dis-cursul 59). Dar la a treia lectura Camera 0 Se-natal voteaza cu mare majoritate revizuirea Inprincip, §1 terminanduli ast-fel legislatura la 5Martie, alegerile cele nouS se fac la sfir§itul luiAprilie, iar Parlamentul revizionist este convo-cat pe ziva de 10 Mai 1883.

In acest timp conducetorli vechiului partid con-servator apuca din ce In ce mai mult o directie

www.dacoromanica.ro

45

incompatibill cu vederile junimiste. In perspec-tiva alegerilor, ei formeazA cu grupul Vernescu,dar §1 cu M. Kogalniceanu, G. MArzescu, N. Bla-remberg, cu fractioni§tii Gheorghiu, Tacu, Misail,etc., ma numitele Comitete-Unite ale opozitiuniidin Bucure§ti §i Imi",'§i sub acest titlu public&la 1 Favruarie 1883 un manifest in momentuland se rëspande§te §tirea despre dispozitiile de-favorabile ale conferentei de la Londra in chestiaDun Arii. Manifestul este un rechizitoriu in con-tra politicei externe §1 interne a guvernului §iculmineazA in declararea naivA, a opozitia coa-lizatl este gata a lua respunderea situatiei".

Ins& numai foarte putini dintre cei coalizatiisbutesc in alegeri, de abia vre-o 12, printre caridd. Lascaf Catargi, M. KogAlniceanu, generalulTell, A. Lahovari, G. Vernescu §i N. Blarem-berg. Calculul cu amintirea succesului opozitieidin anul 1879, and era vorba de revizuirea ar-ticolului 7, §i cu agitarea chestiei Dun Arii, pecari anume le relevA manifestul, se aratA gre-§it. Articolul 7 privea chestia Evreilor, care inadevër putea de§tepta o mi§care generalA in tarl.Dar acurn, nici amanuntele regulamentului Da-nubian, nici articolele speciale propuse pentrurevizuire nu erau destul de pricepute in ob§tiaalegtorilor pentru a produce o rni§care popu-

www.dacoromanica.ro

46

lara §i a da izbinda coalitiei. Tar printre ce ceerau in stare sa priceapa chestia Dunarii, vorfi fost multi, care in reprezentarea prii la Con-stantinopol, la Londra §i la Viena prin P. Ma-vrogeni, Ion Mica §i P. Carp vedeau mai multagarantie pentru o inteligenta sustinere a intere-selor Statului, decat in schirnbarea acestei re-prezentari prin venirea la guvern a opozitiei coa-lizate. Aici nurnai M. Kogalniceanu putea sa a-traga privirile , day violenta broprelor sale dinanul precedent intuneca perspectiva vre-unui suc-ces diplomatic, Frazele §1 rezolutiunile platonicedin Parlament ne-ar fi folosit tot aa de putinin chestia Dunarii pe langa conferenta de la Lon-dra, pre cat ne-au folosit in chestia Basarabieipe langa congresul de la Berlin.

Va sa zica primirea legatiunilor din partead-lor Carp i Mavrogeni a contribuit la Intarireaguvernului liberal din acest moment? Se poate,§i daca acest rezultat, dupa vederile exclusivetale interesului de partid, parea, condamnabil inocbii conservatorilor, el era inevitabil din zivain care s'au lasat sa fie condu§i spre confuziaopozitiei coalizate, care nu putea da un guverriin stare de a resolvi greaoa chestie internatio-nalä .

lnfrangerea opozitiei coalizate in alegerile te-

www.dacoromanica.ro

47

vizioniste produce, dupa un vechiu i Mu pre-cedent, hotatirea partizanilor ale§i de a demi-siona din Parlament §i a transporta lupta poli-tica in publicul din afara.

Dintre junirni§ti se aleg numai patru, introcari §i autorul acestei scrieri. De §i intr'un apolcatre alegaorii colegiului I din Vaslui, publi.mtla 16 Aprilie 1881, a§a dar inainte de alegere,se declara adversar al revizuirii §i-§i rezervadeplina libertate fatä 'de guvern, adrninistratianu-1 combate §i atat conservatorii cat §i liberaliiii dau voturile. Era §i greu guvernului sa corn--bata pe toti junimi§tii in mornentul, in care d.Carp il reprezenta la Viena,

Aceasta indirecta sustinere din partea guver-nului liberal a pus pe junimi§ti pentru cat-vatimp intr'o situatie defavorabila fata de opiniapublica. Cu atat mai tare se manifesta nemul-tumirea partidului conservator incontra lor, i pecand Timpul de la 2 Iunie 1883, in limbagiul,la care se coborise pe atunci, intrebuinteaza cu-ventul de prostitutiune", Alexandru Lahovariarunca junimiplor vorba de opozitie miluita",o expresie pe cat de literarice§te fericita, peatat de politice§te neintemeiata. Gaol intirnpla-toarea apropiere sau departare de vederile mo-rnentane a le altor particle nu p.rtea i nu -Iwo-

www.dacoromanica.ro

48

buia sa schimbe intru nimic atitudinea junimi§-tilor provenita, din urmarirea propriei lor con-vingeri politico.

Insa crescendul conflict intre vechii amici,care deabia dupa 10 ani va incepe sa se apla-neze, dovede§te odata maI mutt, cu WA, ane-vointa se face in evolutia vietei publice transi-tia salutara de la o faza la alta.

Carnerele revizioniste i§i incep dar activitatea.la 10 Mai 1883 farA opozitia coalizata, care-dupa 3 zile demisioneaza, iar la 27 Ianuarie 1884se retrage §1 Dimitrie Bratianu. Dupa desbate-rea Adresel, la care autorul scrierei de fall ia.parte in §edinta Camerei de la 27 Mai 1883 §kcritica din punct de vedere conservator dernisiaopozitiei (vezi discursul 81), se aleg In Senat.§i in Camera delegatii insarcinati cu noua for-mulare a celor 25 de articole supuse revizuirii.0 asemenea lucrare nu se putea face WI dis-cutii indelungate. Pentru fie-care articol trebuiaredactat Intro delegatii Camerei §i ai Senatuluiun text col-nun, care sa aiba §i aprobarea Co-roanei, conform prescrierii exprese a art. 129.din Constitutiune. Astfel lucrarea prealabill tineaproape un an, §i proiectul efectiv nu ajungein desbaterea publica a parlamentului de.cat la.

www.dacoromanica.ro

49

sfir§itul lui Martie 1884. Pand atunci, ca §1 intimpul votdrii, Camerele revizioniste indeplinesclucrarile Camerelor ordinare, discutd §i voteazdbudgetul, etc.

Dintre articolele supuse revizuirii, 13 priveauprincipiile legii electorale, celelalte 12 se refereaula noul titlu de Regat al Romaniei cu incorpo-rarea Dobrogei, la libertatea preseii la latrodu-cerea unei comisii legislative permanente, la des-fiintarea gardei nationale. Dad, rnodiiicarea unoradin aceste articole a putut ft primitd fara multddiscutie, principiile legii electorale §i intinderea§i mai mare a libertgii presei au dat loc la odesbinare pronuntatd, in sinul majoritatii liberale.Cdnd a fost vorba de a ieV din frazele abstracte§i de a concretiza ideile in textul articolelor,ciocnirea a trebuit sl se intimple li a devenitpentru cate-va momente a§a, de violentd, incatla 26 Martie 1884 ministerul §i-a dat demisia§i nu a retras-o deal dupa un anume vot deincredere al majoritatii, cu oare care concesiuniacute Rosetti§tilor in privinta presei.

Cea mai mare greutate o pricinuia comp-nerea colegiior electorale. Asupra sporirii nume-rului. senatorilor §i deputatilor (de la 70 §i 148la 120 §i 183) toti liberalii erau din neferi-cire de acord; asemenea §i asemenea din ne-

56680 4

www.dacoromanica.ro

60

fericire asupra desfiintarii vechiului colegiu I,care se at-Rase mai putin dependent de guvern.Dar de aid incolo incetean armonia : guvernulvrea 3 colegii in locul celor 4 de mai nainte,alti liberali (E. Stätescu) se gandesc la 2, C. A.Rosetti cere unul singur, d. P. GrAdi§teanu vor-bete de reprezentarea proportionala. 0 a mino-ritätilor. In jurul ideei unui singur colegiu se gru-peaza vr'o 35 de deputati, printre cari aparepentru prima oarg, d. G. Panu 1) Dar in finemajoritatea obligata de douë treimi voteaza, cuoare care violentare a regulamentului, cele 3colegiuri a§a, cum sunt astazi in Constitutiune,0 de reprezentarea minoritätilor nu se face po-meneall.

La chestia presei insistenta Rosetti§tilor aremai mult efect. Intr'un .proces privat de calom-nie, ce-1 intentase creditul rural in contra zia-

9 La fnceputul carierei sale politice om de incredere al par-tidului liberal ca prim-procuror la tribunalul din Ia0, avêndredacteze de pe la sfirgitul lui Noemvrie 1880 (and V. Contatra ministru de Culte) un ziar guvernamental, numit apoi inIunie 1881 §ef de cabinet al ministrului de interne C. A. Ro-setti, iar in Dec. 1881 advocat al epitropiei Sf. Spiridon in loculd-lui T. MAndru, care trece prefect la Botogani, d. GheorghePanu este la 1883 ales deputat revizionist % se arati in Ca-merti aderent al lui C. A. Rosetti. In curênd se va izola devechile partide i va irchiega noul grup al nradicalilor", cu careinsa TR troce la 1897 in clubul conservator.

sA

www.dacoromanica.ro

51

rului Indépendance Roumaine Inaintea tribunale-lor ordinare, nu pentru represiunea penala, careneaparat ar fi fost de compete* juratilor, cinurnai pentru despAgubiri civile, Curtea de ca-satie facuse tocmai din motivul competent ei odiverge* prin paritate de voturi. In aceastacontroversa pendenta, care, daca se hotarea insensul competentei tribunalelor ordinare, ar fi

pus oare-care frèu calomniilor private §i ar fi

contribuit poate la ridicarea prestigiului presei,Rosetti§tii se folosesc de ocazie pentru a ceredin contra modificarea dispozitiei constitutionaleIn sensul ca §i despagubirile civile sa fie dateIn exclusiva compete* a juratilor. Ministerulse impotrive§te la inceput; Ioan Bratianu, cuexperienta a 7 ani de guvern, incepuse a de-ven1 foarte conservator, d. Dimitrie A. Sturdzanu fusese nici odata liberal, raportorul delega-tilor din Camera, d. Stolojian, fornmlase arti-colele 24 §1 105 din Constitutiune- destul derestrictiv §i le comentase §i mai restrictiv. DarIn pia iritArii Rosetti§tilor guvernul §1 majori-tatea cedeaza, raportul d-lui Stolojian rAmanedesmintit (vezi discursul 64), art. 105 se voteazadupa dorinta lui C. A. Rosetti, se admite Insaca un fel de comprornis adaosul la art. 24: (De-.lictele de presa 'se jaded, de juriu) Blatt de

www.dacoromanica.ro

52

nacele, cari s'ar comite In contra pefsoanei Re-gelui §i a familiei Regale sou contra SuVera-

7, Aatelornilor strAine. Aceste delicte se vor ju-deca de tribunalele ordinare dupl dreptul co-nmun, adaos poate folositor in privinta Suve-ranilor strAini, pentru a evita conflicte diploma-tice, dar foarte contestabil in privinta Suvera-nului Terii 1) .

In sfir§it Camera §1 Senatul, In §edintele de.la 1 §i 7 Iunie, termin a. votarea celor 25 de .articole revizuite, care se promulgA la 8 Iunie.1884.

Asupra diferitelor curente in atmosfera par-lamentarA din timpul desbaterilor revizioniste dansoare care lämurire discursurile 59 65 publicate.In volumul de fatA. Mai mult nici nu este ne-

CAci ce vrea s zicA o asemenea exceptie? Onoarea estermai garantata inaintea tribunalelor ordinare de cat inainteajuratilor, de aceea calomniile in contra Regelui le dam in ju-decata tribunalelor, iar calomniile in contra celorlalti cetateidle lasam in prada incertitudinU juratilor? Curioasa dispoziiePe temeiul ei d. a Panu, devenit advergar ad guvernului Bra-lianu, a fost condamnat in lipsa de Tribunalul gi de Curtea de-A pel din Bucuregti (15 Aprilie gi 15 Mai 1887) la 2 an! In-chisoare gi 5000 lei amenda pentru insultarea Regelui prin zia-rul Lupta, dar s'a sustras de la pedeapsá prin mergerea instrainatate, Orli -and a fost ales deputat in Ianuarie 1888:

intorcéndu-se in tarA, dupft un acurt arest vtrzut gratis-6la 27 Feyruarie 1838. Exempla] pu vorbegte in Lwoarea iiin. -vatiei din art. 24 al Coubtitutiunii.

')

§i, s'a

www.dacoromanica.ro

53

yoie sa insistam. Toata revizuirea a fost o zaidarnica framintare de un an §1 jumatate. Spo-rirea numërului deputatilor §i senatorilor (cu nouintrodusa diurna a acestor din urma) a ingreu-lat fan nici o necesitate luerarile Corpurilor le-giuitoare, iar calitatea discutiilor parlarnentare a-scazut in proportie fireasca cu cre§terea canti-tatii mandatarilor ; decapitarea vechiului colegiuI a facut alegerile §i mai dependente de influ-.enta guvernului ; lice* presei in trivialitateacalomniilor private s'a vëzut §i mai incurajata ;idee cu comisia legislativa s'a aratat in impre-jurarile date lipsita de valoare practica ; numaidesfiintarea gardei nationale a rënaas ca meritnegativ. Dna s'ar fi introdus macar in Consti-tutie inamovibilitatea magistraturei pe toate trep-tele ei §i, inteo alta ordine de idei, o compu-nere mai cuminte a Regentei pentru cazul mi-noritatii succesorului la Tron I Dar cu magistra-tura guvernul s'ar fi desbinat §i mai mult deC. A.. Rosetti, care cerea un fel de electivitatepolitica, §i la marele neajuns al articolelor 88§i 89 cu Regenta nici nu avusese prilej sti, segandeasca. Ele reman o datorie a viitorului.

Ast-fel revizuirea de la 1884 nu poate fi ju-decata de cat ca opera cea mai stearpa a par-tid dui liberal.

www.dacoromanica.ro

54

Cu adoptarea modificarilor constitutionale Ca-rnerele revizioniste i§i terminasera misiunea. Ina-inte insa de a le disolva, guvernul le mai (IAin ultimele zile o sarcina de indeplinit: votareadomeniului Coroanei, propusa in §edinta Came-rei de la 4 Iunie 1884 sub forma initiativei par-lamentare (generalul Lecca, N. Gane, trecut acumin partidul liberal, A. Vizanti, C. F. Robescu,etc.). Vorba despre domeniul Coroanei se latisecu cateva zile mai nainte. Fire§te a vechii con-servatori, in coalitia lor cu atatea elemente ne-potrivite, Ii ataca de indata prin presa, §i cur

totii se pun sa exploateze in contra ministe-rului Bntianu aceasta coarda de o falsa popu-laritate. Dar ceea ce este mai semnificativ : Inprezioa propunerii i§i dau i Rosetti§tii P. Gra-di§teanu, Take Gianni, IT. A. Urechia, Gr. Se-rurie, etc., demisia din Camera, iar C. A. Ro-setti §i-o renoe§te irevocabil. A doua zi demi-sioneaza §i d. Nae Pop, flindca nu este läsat savorbeasca de ningrijirile Craiovenilor" asupra pro-iectatului domeniu inainte de a se fi cetit chiarpropunerea. Camera respinge demisia lui C. A.Rosetti, nici nu voteaza pe a d-lui Pop, dar pri-me§te pe a Rosetti§tilor, §i ast-fel ruptura inpartidul liberal e desavir§it5. Cu separarea deRonidnul se infiinteaza Voinia Egtional4 ca organ

www.dacoromanica.ro

55

al guvernului §i partidului national-liberal" (pri-mul numër la 10 Iu lie 1884).

Dupg ce, in §edinta de la 4 Iunie, d. Vizanticete§te motivarea acelei initiative in favoarea Co-roanei, Camera in contra objectiunilor d-lui Ni-colae Ionescu decide trecerea de urgenta in sec-tiuni, unde propunerea se prime§te, se aleg In-data delegatii, §1 chiar a doua zi vine proiectulde lege in desbaterea publica. Raportor e d. NicuGane. DD. P. Cernatescu §i N. Ionescu combatproiectul ca fiind anti-constitutional, autorul scri-erii de fat& 11 sustine, precum §i trebuia sa-1 sus-tie din punct de vedere conservator (vezi dis-cursurile 66 §i 67), iar Camera il voteazg cu 77voturi contra a 16 §i 4 abtineri.

La 8 lunie se Inchide §i la 23 Septemvrie sedisolva parlamentul revizionist. Primele alegeridupg noua lege electorala se fac la inceputul luiNoemvrie 1884.

Momentul era hotgritor pentru partidul libe-ral de la guvern, rëmas sub excluziva condu-cere a lui loan Bratianu. Instrainat de vechi frun-ta§i liberali ca C. A. Rosetti, Dimitrie Bratianu,Mihail Kogalniceanu §i de aderentii lor destulde numero§i, pe de alta parte avend In fata o-pozitia condusa. de dd. Lascar Catargi §i Gheor-ghe Vernescu spre abtinere pe temeiul declararii

www.dacoromanica.ro

56

formale, afi§ate la 20 Iunie 1884 §i pe strade,ca. ei consider& Constitutiunea revizuita, §i dota-tiunea Coroanei ca o violare a pactului fun-damental §i. iau angajamentul de a lucra pentrua reintra in legalitate", partidul guvernamental.trebuia sa. produca, in nouele alegeri cu 3 cole-giuri cel putin aparenta, ca, reprezentarea parla-mentara, a Torii a devenit mai adevorata, maiindependent& §i mai inteligenta, §i sa se Om-deasca totdeodata, la Implinirea golului läsat prinretragerea atator fo§ti partizani. Era chestie deexistent& pentru partid.

Din atmosfera acestei ingrijari se nase acumdou6 crxente, care vor sa, ajungti, la acela§ re-zultat al intaririi guvernului: pe de o parte a-tragerea In sinul ncolectivitatii" 1) a unor ele-mente tinere din cele mai capabile, care panatunci nu intrasera, In cariera parlarnentara, pede alta o reformare a partidului prin unirea cuun grup de oameni politici, care, de §i putinila numër, aveau insemnatatea de a fi contribuit

I) D. Stätescu caracterizase cu numele de colectivitatea peaderentii lui Ioan Briitianu, care in urma desbinirii nu maiputeau monopoliza expresia de partid national- liberal. Cuaceasa porecli, ca si cu oub cuvint de epizootieu din Mesagiulde la 15 Noemvrie 1881 si cu fraza nopozitia a pierdut dreptulla protectia legilora, d. Eugenie Sttitescu a tmbogittit dictio-parul politic al Rom'aniei contiroporane4-

www.dacoromanica.ro

57

la schimbarea directiei guvernului in politica ex-terna. Acest grup erau junirni§tii sub conduce-rea dlui P. Carp.

In privinta dintai, rnai ales dupa indemnulCampineanu §i sub auspiciile d-lui Statescu

sunt adu§i pentru prima ()aril in Camera dd. TakeIonescu, C. C. Anion, Al. Djuvara §i (ceva maitarziu) C. Dissescu; in privinta a doua loan Bra-tianu, cu deosebita staruinta a d-lui Dimitrie A.Sturdza, propune d-lui P. Carp, §i alaturi de d-sad-lor Teodor Rosetti §i T. Maiorescu, intrarea inminister. La 14 Iunie 1884 des de dimineata,intr'o odae a otelului Broft, unde trasese d. Carpchiemat din strainatate, se Incinge intre loanBratianu, d. Carp §i autorul scrierii de fata olunga desbatere. Ministrul-prezident o incepe-grin declaxarea, cã partidul sëu nu poateremanea in starea in care se OM, arata moti-vele desbinarii de C. A. Rosetti §i propune re-constituirea guvernului cu junirnitii. Noi rtspun-dem, ca Iii princip, dupa proclamarea Regatuluiprin liberali §i fata de necesitatea preschimbariivechilor particle, nu vedem o greutate absolutain conlucrarea cu un partid liberal reformat, darca prima conditie este adoptarea §1 punerea inlucrare a programului de reorganizare interna,indicat de noi in córitra-adresa de la 3 Decem-

:mai

-d-lui

www.dacoromanica.ro

68

vrie 1881. Brätianu prime§te. Domnul Carpadaoga indata a doua conditie, cea rnai urgentd.in Imprejurdrile de atunci: reforma Baricii Na-tionale pe temeiul etalonului de aur, pentru stir-pirea agiului, care ameninta finantele statului.Brätianu respunde, ca .aici trebue sä se con-suite cu amicii s6. Mai cerem insfir§it inceta-rea satrapiilor" din districte (vezi discursul 70)§i, odath cu intrarea d-lui Teodor Rosetti inminister, dacd ar primi, o prealabild intelegere§1 asupra numirii celorlalti colegi, iar cdnd Bra-tianu ne vorbe§te de Rada Mihai (pe atunci nu-mai prefect al politiei), noi 11 declardm inaccep-tabil. Bratianu, de altminteri in tot decursutclesbaterilor de cea mai simpaticd. inftti§are, searatä foarte mirat: prea fusese deprins cu om-nipotenta in partidul sëu. La sfir§itul convor-birii autorul scrierii de fatd ii exprimd impresia,.cit incercarea d-sale nu va izbuti. (Vezi discur-sul 77).

§i In adevör dupd cate-va alte Intruniri intredd. Brätianu, Sturdza, Carp §i Rosetti, tratärilesunt §i rërnan Intrerupte. Brätianu declard, ca .nu poate priml atdtea conditii a le junimiltilor,iar junimi§tii r6spund, ca fait aceste conditiinu poate fi vorba de o intelegere cu partidulliberal.

www.dacoromanica.ro

Din nntiele alegeri de la Noemvrie 1884 iesdeputati juni,ni§tii P. Carp, care dupa 1ndeplini-rea scopului misiunii sale de la Viena se 1ntor-sese definitiv In tiara, V. Pogor, Iacob Negruzzi,D. A. Laurian (redactorul Romdniei libere decla-rate de la 16 Ianuarie 1885 organ junimist),I. M. Melik, I. Ianov, Teodor Nica, B. Bossy §iautorul acestei scrieri, iar senatori dd. Dirni-trie G. Rosetti, Leon Negruzzi §i I. Diamandi.Dintre alti deputati ale§i pentru prima oara sealipesc de junimi§ti dd. Al. Marghilornan §i

Toma Camarkescu.Se hotaralte §i Mihail Kogalniceanu sa-§i pue

carididatura la colegiul I din Braila §i este ales.Pe cand toti ceilalti membri ai opozitiei coali-zate (numite dupa contropirea cu grupul Dimi-trie Bratianu din Noernvrie 1885 nopozitia-unite) persista in declararea de abtinere, Ko-galniceanu recunoa§te grepla acestei tactice §iintra in Camera ca adversar al lui Joan Bratianu§i al celor ce s'au apropiat de el. Pe tinerii li-berali, introdu§i de dd. Campineanu i Statescu,cancl ii vede deffland la discuVa Adresei Intrulauda lui Bratianu, 1i cornpara cu Irozii din Vi-cleim ; pe junimi§ti ii ataca pentru sustinereaguvernamentala a alegerii lor §i le declara po-zitia echivoca. Discursul 68 de mai jos respunde

69

www.dacoromanica.ro

60

la acest atac, §i discutiile §i voturile parlamen-tare dovedesc din prima zi, cu catA independentl.junimi§tii intelegeau mentie atitudinea lorde opozanti, cunoscutA de mai nainte. Anumeasupra agiului noul deputat junimist, d. TeodorNica, pa temeiul ideilor d-lui P. Carp §i a con-vorbirilor cu d. T. Rosetti, publia la 1886 irn-portantul sëu studiu cu acela§ titlu, si aid con-damn1 fun darea BAncii Nationale pe stokul deargint, care tocmai fusese o cauzA principalA aruperii tratArilor cu BrAtianu..

In afarA de aceste lAmuriri ale atitudinilor po-Mice, activitatea pariamentarA in toatA legislaturaurmAtoare de 4 ani lanceze§te cu desavir§ire. Inloc ca partidul liberal de la guvern, redus acumdupa cleslipirea atAtor fo§ti aderenti §i dupa neiz-butita incercare cu junimi§tii la singurele sale-elemente, sa solicite in ele cea mai intensivaincordare la muncA §i sl gaseascl priceperea §ienergia cerute pentru opera de legislatie organicA,toate promisiunile de reforme de prin Mesagiireman neimplinite. Proiecte peste proiecte, ante-proiecte i propuneri se discutA in diferite comisiiprealabile, ut aliquid fieri videatur, d. Dimitrie A.Sturdza pune vr'o a ani de-a-rindul o stAruintagrozavA in pregatirea reformei invatAmintului pu-blic toate rMlAn zAdArnicite .§i nu trec peste

sA-§i

www.dacoromanica.ro

et

stadiul prelirninar. Se prornulga numai la 12 Aprilie1887, sub ministerul de justitie al d-lui E. Statescu,un Cod de comert tradus din italiene§te dupatipicul fabricei de legi din vremea Statutului luiCuza-Voda. Despre o adevörata §i larga impro-prietarire a teranilor prin vinderea de loturi middin domeniile Statului, pentru care domenii secrease la 30 Martie 1883 un minister deosebitcu I. Campineanu ca prim titular, despre vre-oreforma decentralizatoare a legilor comunale §ijudetene, despre inamovibilitatea magistraturei...nimic ! Nici macar simpla ingrijire de a da tinere-lor capacität1 introduse in partid prilejul la oactivitate mai conform a cu legitima lor ambitienu se vede in guvern, §i dupa cat-va timpdd. Take Ionescu, C. C. Anion §i Al. Djuvarase deslipesc §i ei de majoritate li tree In o-pozitie.

In golul lasat prin o ap de nepilduita inactiunelegislativa se intinde §*1 mai mult exploatarea.situatiilor publice in folosul privat al celor cesustin guvernul. Cat de departe trebue sa fi

niers lucrurile se poate intelege din faptul, cainstil loan Bratianu printr'o izbucnire iresis-tibila de sinceritate exclama inca la 25 Martie1884 in plina §edinta a Camerei : Cu toateneorinduelile ce s'au facut asasinate, procese

www.dacoromanica.ro

62

scandaloase am tacut §i am luat respunde-rea" 1).

Cum se poate explica ingaduirea unei asemeneasituatii din partea lui BrAtianu ? Nu e vorbA,delicatä in materie de bani nu a fost dernocratianici-odatA, §i milionul pentru incurajarea vir-tutilor civice", alAturi de certe recompense re-versibile", Glint curioase simptorne de slabire arespectului pentru decenta publicA.

Dar In definitiv BrAtianu era om cinstit, §iacurn se afla in joc intreaga situatie politicA aliberalilor, la a cAror intArire lucrase toatA viata.SA fi lost el inca de pe la 1884 atins de ince-puturile boalei, care nu mult dupA cAderea luide la guvern i-a curmat zilele ? (In convorbireade la 14 Iunie 1884, relatatA mai sus, autorulacesfei scrieri observase cu surprindere la BrA-tianu un fel de absente intermitente, eclipsuride cAte-va secunde a le atentiei). SA fi fost elaqa de sceptic in privinta partizanilor sëi, pecare nu-i prea crutase nici in convorbirea de la14 Iunie, incAt sA prefere inactiunea lor legislativAunei actiuni, in valoarea cAreia nu avea incredere?

DacA este sA judecAm numai politice§te, nepare, cA evidenta lAncezire parlamentara prove-

1) Ma sunt reproduse, cu oare-care atenuare, cuvintele mi-nistrului-prezident in Monitorui oficial.

www.dacoromanica.ro

63

nea din convingerea, ce o dobindise Bratianu inurma intrevederii cu Bismarck la Gastein, caun nou resboi era iminent, de astl-data In con-tra Rusiei, resboi pe care Brätianu 11 preve-dea din toamne, in toamna pentru primävaraurmatoare. Regele, mai exact apretiator al po-liticei internationale, va fi autat s combatl pre-vederea lui Brätianu. Tocmai incheerea triplei.aliante cu alipirea Romaniei era un mijloc pu-ternic pentru garantarea pacii. BrAtianu insä per-sista in pArerea sa, §i atunci se explicl intrucava, cum de i se departase gandul de la re-formele interne. (Vezi §i pag. 17 de mai sus).

Dealtminteri, In legaturA cu noua politicA ex-ternA, i se impun multe alte preocupAri. UnirearevolutionarA a Rumeliei cu Bulgaria (6 Sept.1885), rösboiul Intre Serbia §i Bulgaria (2 16Noemvrie 1885), terminat prin pacea de la Bu-cure§ti din 19 Fevruarie 1886, InstrAinarea Bul-gariei de Rusia, detronarea Principelui Alexan-dru Battenberg la 9 August 1886, agitarile mi-nistrului Rusiei din Bucure§ti, Hitrovo, in urmacArora multi agenti ai politiei rusegti, ascungisub infAti§area de iconari, jugAnari, etc., tree InBulgaria §i cautA sa se incuibeze §1 in Roma-nia; atentatul, ajutat de el, In contra prefectuluiIfantov din -Rusciuc (19 Martie 1887) ; intentia

www.dacoromanica.ro

'64

regentei Stambulov -Karavelov - Mutkurov de aajunge la unirea personala a Bulgariei cu Ro-mania sub Regele Caron urcarea PrincipeluiFerdinand de Coburg pe tronul Bulgariei (25.Iunie 1887) §i atitarile ruse§ti in contra lui :toate aceste evenimente reclama cea mai incor-data. atentie a guvernului roman..

Or-care ar fi fost cauzele atitudinii lui Brad-anu, stagnarea Corpurilor Legiuitoare §i intin-derea coruptiei administrative sporesc nemultu-mirile In taxa ; opozitia din Camera. cre§te,tonul mai agresiv al discursurilor de la sfir§itulvolumului de fall, oglinde§te agravarea situatieLOpozitia - unita prime§te kin Dimitrie Bratianthnota amara a unei du§manii de familie, §i de-pe la Mai 1886 convoaca In oraple din provin-eie Intruniri publice, care au un rësunet din ce-in ce mai puternic. Toate incidentele sunt ex-ploatate pentru excitarea spiritelor ; dup.. sen-

') Vezi si vol. II, pag. 116. Dar de astklati Rusia pare a.11 amenintat cu ruperea relatiilor diplomatice fn asemenea cas,cel putin daca se poate pune temei pe actele publicate de Ia.cobsohn.Vezi Geheime Documente der ruseischen Orient-Politik, nach.dem in Saia erechienenen ruaschen Original herauegegeben von R.Leonow (Lipsca, editor Arwed &ranch) l in deosebi la pag.150-155 adresa confidentialá a lui Hitrovo de la 20 Mai 188Tsi telegrama cifratit a ministrului de externe din Petersburgde la 10 Iunie 1887.

;

§i

www.dacoromanica.ro

65

zatia produsa in Septemvrie 1885 prin oxpul-sarea cator-va Romani Transilvaneni1) (expul-sare ceruta de d. Dimitrie A. Sturdza §i pe a-tunci cu atat mai surprinzatoare, cu cat tot d-saindemnase §i sprijinea pe d. Ioan Slavici la re-dactarea Tribunes din Sibiu inceputa la 15 Apri-lie 1884), vine conventia consulara cu Germa-nia, incheiata la 22 Mai 1886, care stirneteatata rezistenta In opinia publica, incat guvernule nevoit sa o retraga din Camera (lunie 1886)prima atingere grava a autoritatii sale inafara §iinnauntrue Acum §i d. Fleva, totdeauna pornitspre agitare, SO da demisia de la Primarie (5Iunie 1886) §i trece la adversari, iar tinerii de-putati liberali incep a ataca guvernul cu vioi-ciune, mai ales d. Alexandru Djuvara pe d. Eu-genie Statescu.

Ioan Bratianu, dominat de simtimintul omni-potentei sale, se arata tot mai rar In Camera ;la atacurile opozitiei or nu raspunde de loc, orrOspunde cu violenta : pe d: Flevi II numegtObutoi fara fund", lui Kogalniceanu ii zice ca-ida tot ce-i cere". Inchis in micul cerc al uneicamarile de familiari, el se ocupa de toate ama-nuntele administratiei §i devine cu atat mai inacce-

1) Ciurcg tatal tii flul, 0c5§anu, Secli§anu..j668o 5

www.dacoromanica.ro

66

sibil la observ6riie putinilor membri independentidin partid, cu cat tati ceilalti 1-au deprins la ceamai oarba supunere. Semnalul il dase de multd. Dimitrie A. Sturdza prin cuvintele rostite depe banca ministeriala : Or de cate ori d. Bra-tianu m6 va chema pe aceasta banca, voi veni,si de indata ce-mi va zice : e bine sa lucreziaiurea si sa vie altul in locul d-tale, totdeaunavoi face asa". (§edinta Carnerei de la 11 Noem-vrie 1882).

Pe langa aceste, pentru nefericirea partiduluiliberal, C. A. Rosetti moare la 8. Aprilie 1885,iar cati-va membri mai marcanti se vëd siliti sase retraga din luptä, Gheorghe Chitu e atins deo boall incurabi15, peste putin loan Campineanuare aceea§ soarta , mai tarziu' starea sanatatiicondamna, si pa d. Eugenie Statescu la rezerva.

Viata constitutionall este ca si paralizata. Bra-tianu IV face si isi desface ministrii de la Flo-rica fara nici o explicare parlamentara; dupaadmiterea in Cabinet a lui Radu Mihai (2 Fe-vruarie 1885), caruia la 1887 ii incredinteazachiar ministerul de interne, are nefasta inspi-rare de a numl pe generalul Alexandru Angherlescu ministru de rësboi (21 Fevruarie 1886.Vezi si vol. II, pag. 99).

In proportia, In care se intind manifestarile

www.dacoromanica.ro

67

de nemuitumire, cre§te §i violenta incercgrilorde reprimare din partea celor de la guvern.Dupg un nou atentat incontra ministrului pre-zident, la 4 Septemvrie 1886, in care din noro-cire arma lui Stoica Alexandrescu nu atinge de-cat placa bandajului dlui C. F. Robescu, procu-rorii printr'o instructie absurdg cautg sa h-n-plice intre culpabili impreung Cu d. Oroveanu§i pe Dimitrie BrAtianu. Iar a doua zi, sub pre-textul ca sunt cetg tenii indignati", o ceatg debgtau§i, organizati de Prirngrie, navglesc asupracator-va redactii de la ziarele opozitioniste dinCapita la (vezi discursul 76) 1)

Faptul, el sub un regim nliberal" s'a pututcomite o asernenea agresiune incontra preseidupg indemnul unei administratii publice, estepoate indiciul eel mai clar al . decadentei 'parti-dului. din acest timp. Dacg trgia- C. A. Rosetti,cu ioata instrginarea sa de guvern, vandalismulde la 5 Septemvrie nu se intimpla.

Dar- violenta nalte contra-violet*. Sangeroaseincgergri pe strada se produc la alegerile cornu-nale din Boto§ani (1 NoemVrie 1886), ele se re-petg, (5 Mai 1887) la Galatt, apoi la Buzëu, la

') Atacul s'a fácut cu ingdixire po1iJei, dar pare a ft fosbplanuit de loan COmpineanu, p atunci.primar. Prefectal poli-tiei, d. D. Moruzi, erea prea cuminte'plintkli ageceva.

www.dacoromanica.ro

68

Turnu-Severin, la Rimnicu-Valcei. Ministrul daexterne d. M. Pherekyde provoaca la duel pe d. N.Fleva §i-1 rane§te (14 Ianuarie 1887). La intra-rea solemna a Regelui in Ia§i pentru sfintirea.Bisericei Mitropolitane (22 Apri lie 1887) altescene de batai §i. raniri intro agentii poliiei icei pu§i de opozitie ca sa fluere (dd. Costea P.Bal§, G. M. §endrea, C. Penescu, etc.). Sosireala Ia ,§i este precedata de un afi§ al Comitetuluiopozitiei-unite locale, Indemnand pe cetateni sanu intimpina pe Rege, care ar fi numai Regeleunei coterii politico". Printre cei sernnati paafi§ (Alexandru C. Mavrocordat, Iancu Corjescu,)Scarlat Pastia, Alecu Bal§, Alex. D. Holban, Pa-naite Ball cu fii, Nicu Ceaur As lan, etc.) seafht §i profesorii universitari Gheorghe Marzescu§i Miltiade Tzony. Pentru acest fapt ministrulCu Helm., d. Dimitrie A. Sturdza, ii da In jude-.cata universitatii din Bucure§ti §i cere destitui-rea lor, Insa juriul universitar (compus din doc-torii Kalinderu, Maldarescul Sutu §i din dd. Cer-natescu i Craciunescu) i§i declina compete*de a judeca acest delict politic (13 Iunie 1887).In lista aparatorilor figureaza dd. N. Ionescn,.G. Vernescu, N. Fleva, Alexandru Lahovari, G.Pal lade, jar cAnd acuzatii ies .din edificiul uni-versitatil cü acel cieVolict favorabil lor, stint du§ii

www.dacoromanica.ro

OR

In triurnf la clubul Unirea", unde dd. N. Fleva,Alexandru Lahovari §i G-. Pal lade tin discursuripentru lauda lor i insufletirea" studentilor a-dunati acolo.

Era cu neputinta, ca parlamentul sa nu seresimta, de aceasta stramutare a luptei politicepe terenul manifestärilor de strada,. Rare ori sernai aude o discutie convenabila ; pe cand Intredeputatii guvernamentali d. Dimancea de la Pi-te§ti ca§tiga ascendent §i ajunge chiar la Vice-prezidenta Camerei (precum la 1898 va ajunged. Iepurescu de la G-iurgiu), intre deputatii dinopozitie se semnaleaza d..Pallade de la Bérladprin neinfrinarea limbagiului ski, de a carui exube-ranta, majoritatea nu poate scapa decat parasindsala de §edinte, iar alti tinert liberali, ca d. Ca-ton Lecca de la Baca'', introduc obiceiul de aIntrerupe pe ministrul-prezident prin izbirea ban-cilor cu capacele de pe saltare. La prima ivirea acestei necuviinte, Than Bratianu tresare In-tr'un gest de desgust o neuitata scena de tra-gica ironie in mult framintata noastra, viaparlamentara.

Nu mai e acum vorba de meritele lui Bra-tianu din trecut ; cele mai Invierpnate atacurile prime§te de la fo§tii si partizani. DomniiGheorghe Marzescu §i Mildiade Tzorly i§i Intl-

www.dacoromanica.ro

70

tuleazg, bropra despre procesul dumnealor Regi-mul coruptiunii 0 al teroarei sou Guvernu}domnului I. C. Brgtianu" (Ia0, tipografia natio-nalg,, 1888), 0 sinistrul Milli" este calificarea.obi§nuith a ineäruntitului bgrbat de stat. Nu semai tine seamg, de staruinta sa pentru intinderea.ailor ferate, a scoalei de poduri §i §osele 0 ainstitutelor de credit, nici de importanta lucrarea fortificatiilor, inceputh, pe teren la 10 Septern-brie 1884 (incontra areia, prin o noug. grevalg,se declarg, opozitia-coalizatg) : se accentueazg,numai pgitile rele a le administratiei sale, vizi-riatul, satrapiile, cre§terea agiului, coruptiunea.

i Joan Brätianu tot nu vrea sg, inteleagg,ca venise momentul retragerii, venise de mult.Uitand marele adevgr zis de Bismarck la Ver-sailles in fata delegaplor francezi : la patrie

-veut etre iservie et non pas domine'e, el persi-sth cu or ce pret la guvern, 0 multi din par-tizani sunt convi4, cg, Bratianu e ministru peviatä.

Rezultatul persistentei este o agravare caracte-risticl in lupta dintre guvern 0 opozitia-unitä :.atacurile i§i urea tinta §i, trecênd peste capetelemini§trilor, se indrepteazg, spre capul Statului.Incidentele rnentiohate cu sosirea Regelui laImi i cu procesul d-lor Marzescu §i Tzony sunt

www.dacoromanica.ro

71

o dovada. Mai nainte Inca se aratase un simp-torn de degenerare al mi§cArii constitutionale.Intre tinerii conservatori, cari urmau pe d. Las-car Catargi, incepuse de pe la 1885 sa se distingad. Nicu Filipescu prin cea mai vie activitate. D-safanclase ziarul Epoca, in jurul cäruia §tiuse sagrupeze multi alti tineri inteligenti. La un ban-chet pentru aniversara fundärii ziarului, d. Ressude la Galati, localizand fraza lui Gambetta sesoumettre oa se ddmettre, vorbe§te de Rege cu cuvin-tele nsa se plece sau sa piece." (23 Noemvrie1886) qi este felicitat In cercul Epocei de atunci.

Pe acest povirni§ aluneca acum rnkcarea poli-tica din ce In ce mai mult.

La 15 Noemvrie 1887, In momentul In careRegele cete§te in camera mesagiul pentru des-chiderea ultimei sesiuni a legislaturei de patruani, opozitia-unitä distribue pe strada un mani-fest catre cetateni, un fel de contra-mesagiu,care se termina ast-fel :

Tara pare asvir1it4 in grozava alterna-tiva de a alege Intre Despotism §i Revolu-tiune.

Dar nu.Un factor important exista Ina in siste-

mul nostru constitutional, Regele are drep-tul i datoria de a veghia la libera expre-

www.dacoromanica.ro

72

siune a .vointei alegnorilor, la exercitiulfranc §i sincer al acestui drept de Suve-ranitate nationala.

El este In drept qi dator sa inlature dela prezidarea alegerilor un guvern preva-ricator, sugrumator al tuturor libertatilor,falsificator al tuturor principiilor, injositor4i pervers, cars nu se mentine de cat prhicoruptiunea ridicata in sistem §i prin cinis-mul fortei brutale.

El @tie, trebue sa §tie, ca alegerile subacest guvern nu pot fi de cat o parodieneru§inata, sau o drama sangeroasa.

Suveranul, citruia Tara i-a incredintatdestinele sale, qtie, trebue sa §tie, ca dm&nu-i va cruta aceasta dureroasa incercare,Poporul Roman, bland §i lung indurator,va arunca in fine respanderea, nu asupraacelora ce inconjoara Coroana, ci asupraAceluia ce o poarta I

Subscris este manifestul de capii opozitiunii-unite" Dimitrie Bratianu, Lascar Catargi, G.Vernescu §i de Delegatiunea Comitetului exe-cutiv al opozitiunii" General Florescu, N. Fleva,Alexandru Lahovari, Constantin Boerescu, PetreGradi§teanu, G. .Pallade.

In aceea§ sear& se aduna la d. Take Ionescu,in strada tirbei-Vodg, deputatii opozanti detoate, nuantele, dd. N. Fleva, C. C. Anion, Al.

www.dacoromanica.ro

73

Djuvara, Caton Lecca, etc. §i junimi§tii P. Carp,Al. Marghiloman, Laurian, Nica, Stroici §i Maio-rescu. Se fac incercari pentru atragerea juni-mi§tilor in opozitia-unita, precum se mai film,sera la inceputul anului de Alexandu LahovariV de altii cu succesul de a fi readus atunci subconducerea d-lui Lascar Catargi pe dd. Pogor, Leon

Iacob Negruzzi, Dimitrie G. Rosetti §i L.Diamandi. Domnul Carp insa declara, ca nunumai nu va intra in opozitia-unita, ci din con-tra, dupa manifestul ei de astazi, refusa or ceimpreuna-lucrare cu deputatii din Camera, careaproba un asemenea pamflet. La declararea d-luiCarp se asociaza V ceilalti junitni§ti prezenci.Fata Insa cu parasirea din partea atator amicide la Iasi, d. Carp nu se mai poate consideraca §ef de grup §i, CU sinceritatea sa obi§nuita,o §i declarA peste douë zile in §edinta publica aCamerei, in care pe acest motiv demisioneazadin comisia Adresei. Cu atat mai neclintiti remanin jurul d-lui Carp ceila1i deputati junimi§ti(afara de d. Alexandru Marghiloman, care mai-tarziu subscrie apelul din seara de 14 Martie1888, despre care vorn vorbi mai jos). Tocmaisupra-excitarea spiritelor trebuia sa invederezeIn curind necesitatea nnor oameni cumpatati,

0

www.dacoromanica.ro

74

care pastrau respectul ordinei constitutionale §inu o cornprorniteau prin agitari de pe strada.

Situatia guvernului devine intolerabila. In zadarIoan Bratianu disolva Camera la 19 Decemvrie1887, in zadar alegerile de la 23 25 Ianuarie1888 ii dau cea mai mare majoritate. Cu sla-biciunea colegiilor electorale din Tara noastramajoritatile guvernamentale nu insemneaza, nimic.in mornentele de criza ; din contra ele atita §imai mult opinia publica prin contrastul intreaparenta §i realitate.

Intrunirile opozitieiunite din Bucure§ti suntregulat urmate de rnanifestäri provocatoare. Pede alta parte coruptia partidului guvernamentalii sapa existenta ; strigatul de onestitate resunapretutindeni. Un cas concret se prezenta Inadministratia ministerului de rösboi : se constata,abuzuri cu furniturile armatei. Insa deabia sta..ruinta a vr'o 14 ofiteri (capitanul Dimancea,colonelul Serghie Voinescu, etc.) sile§te pe Bra-tianu sa dea in. judecata pe generalul §i pe co-lonelul Maican-Dumitrescu (2 Fevruarie 1888).Instructia dovede§te §i complicitatea genera-lului Alexandru Anghelescu. Pe acesta, cafost ministru de rësboi, Ii trimite Senatul (23Fevruarie §i 16 Martie) inaintea CurVi de ca-

www.dacoromanica.ro

75

satie. Toti trei sunt in definitiv condamnati lainchisoare.

Acum Insfir§it Ioan Bratianu incepe s. simtä,cd nu mai poate merge inathte, i vrea se cedezeguvernul. In sara de 21 Fevr. 1888 BeizadeaDimitrie Ghica convoacd la d. P. Carp pe d.Teodor Rosetti §i pe autorul scrierii de MA. §ile propune formarea unui minister cu ei, cu d.Menelas Germani, cu Printul Alexandru Stirbei.impreund cu dd. Sturdza §i Pherekyde, luatidin Cabinetul Brätianu ; o asemenea combinarear 'avea, dupd incredintarea lui BrAtianu, spri-jinul Camerei. Domnul Carp insistd in primalinie asupra imediatei reformdri a BAncii Nationalepentru a scapa finantele de agiul exorbitant.Dupa douë zile combinatia cade ; Brätianu de-clard, c reforma Bancii ar fi respinsa de ma-joritatea sa. Beizadea Miticd mai incercard oalta compunere ministeriald cu Protopopescu-Pake, profesorul Al. endrea, etc., dar tocmaipe and noii candidati a§teptau la Eforia Spi-talelor ora fixata pentru a depune jurdmOntulinaintea Regelui, combinarea se zädarnice§te dincauza refuzului d.lui Germani de a participa.

Mi§carea publica este intreruptd prin cdlltoriaRegelui (1 13 Martie 1888), care se duce laBerlin pentru in mormen tarea Impêratului Wilhelm.

.

www.dacoromanica.ro

76

In zioa plecarii, 1 Martie, Bratianu e nevoitsa-§i schimbe cati-va mini§tri, si in locul d-lorEugenie Statescu, Radu Mihai §i Vasile Gheor-ghian se numesc in exlremis dd. Constantin Nacula interne, Take G-ianni la justitie §1 Nicu Ganela domenii. Se vede, ca loan Bratianu §i d. Di-mitrie A. Sturdza tot nu-§i dau.pe deplin seamade inevitabila necesitate a retragerii, un simpluOspuns de ,politeta al PrincipeluieBismarck la otelegrama a ministrului-prezident Bratianu estecu nechibzuinta,interpretat ca o incurajare laguvern.

Dar in chiar zioa intoarcerii Regelui in taxa-,Dumineca 13 Martie 1888, se tine o noua intrunireYgomotoasa a opozitiei-unite la Orfeu".

A doua cli, Luni, aniversara proclamarii Re-gatului, manifestarile continua. De asta data sol-datii ocupa sala Orfeu". Publicul gonit patrundecu gramada de prin dosul stradei Academiei incurtea Palatului, strigand jos Bratianu". In in-ghesuiala produsa prin §arjele jandarmilor calarisub comanda d-lui Fanuta, se sloboade un pistol,multimea navale§te spre scara palatului, geamulde la u§a intrarii se sparge, se intimpla multeraniri. Printr'o nenorocita co-incidenta, pentruaceea§ seara e pregatit in sala teatrului nationalun banchet dat lui loan Bratianu de Oomerciantii

www.dacoromanica.ro

77

capitalei. Invitatii la sinistrul ospat se stre-coarl prin cordonul militar, care incunjuratoatA piata. In acela§ timp opozitia-unita its-pande§te in public un apel cAtre CetAtenii Ca-pitalei" :

Gavernul a provocat asta-zi macel. Ant-versara proclamarii Regatului Roman afost patata de sange 1

Pe cand poporul era :macelarit pe ulite,.in sala Teatrului, la adapostul unui cordonde baionete, imbuibatii regimului, beti desange §i de trulle, serbatoreau.gloria sefuluibor.

Cetateni!Sangele fraWor vostri n'a curs In zadar.Curaj inainte, pentru lege tilt pentru Tara t

Apelul poartA vr'o 50 de semnAturi din opo-zitia-unita, pe lAngA cele §tiute a le capilor. §icomitetului executiv, cu dd. N. Fleva, P. GrA-di§teanu, G. ,2allade etc., §i pe acele a le d-lorN. Blaremberg, Printul Alexandra §tirbei, TakeIonescu, Al. Djuvara, Nicu Filipescu, loan Laho-vari, Caton Lecca, Gheorghe Panu, a le d-loriMarzescu §i Tzony, Ressu §.1 Robescu, a le d-lorIacob Negruzzi, Leon Negruzzi §i AlexandraMarghiloman.

Lipse§te semnAtura d-lui Menelas Germanit

www.dacoromanica.ro

78

care demisionase din comitetul §i clubul conser-vator.

In dimineata zilei urmatoare, Marti 15 Mar-tie, se vkl pe ulite mici placarde, incadratenegru, cu inscriptia redactatä de d. neva :

In semn de dollupentru

Sangele nevinovat ve'rsat eri de guvernDeputatii opozitiunii

vor merge azi In corpore, pe jos cu capeteledescoperite, de la clubul Unirea" de pe Bulevard

la Camera.

Pe la amiazi, procesiunea anuntatä incepe a semi§ca Inca. Patin numeroasa pan& in strada Ca-rol, ea cre§te de la podul DImbovitei incolo §iajunge. in grAmada compacta la bolta de sub tur-nul Mitropoliei. Aici se vede oprita de sergenti §ivengtori cu un procuror Inaintea lor. Numai deputatii sunt lasati sä patrundä. Se produce omare invalmti§ala. 0 companie de venAtoriinainteaz din ceailaltä parte a Mitropoliei §i

ocupa, curtea dealungul inträrilor Camerei. Inmomentul, in care d. N. Fleva urea trepteledinaintea u§ei rezervate deputatilor, ee Sand de-

In

www.dacoromanica.ro

79

tunaturi de pupa, §i de revolver. Alaturi ded-sa, un u§ier al Camerei, lovit de glontul unuisoldat, cade mortr, peste sangele lui, impro§catin tinda, trebue sa treaca deputatii, care maisosese. In fata cadavrului d. -Carp apostrofea-za, pe ministrul Sturdza cu o violenta, carepentru mult timp le-a intrerupt relatiile personale.In chiar sala edintelor o scena ne mai pomenita :printre deputatii emotionati la culme, sub stri-gatele de spaima ale damelor de la tribuna, in-ainteaza deodata procurorii §1 judecatorii de in-structie,. i incep sa caute dupa arme In buzu-narele mandatarilor natiunii banuiti de opoziVe.Prezidentul Camerei, generalul Loma, pretkuuchiemase armata in curtea Mitropoliei, ingadu-ise §i ..profanarea Adunarii./Deputatii Fleva i Fili-pescu se v6d arestati sub pretext de flagrantdelict i condu§i In temnita de la Vacare§ti. Eravorba sa se arunce asupra lor vina omoruluit

Analele parlamentare a le altor tëri de o sutade ani incoace cuprind i ele multe scene doviolenta, dar a violenta de fapt a deputatilorIntro ei sau a fortei militare in contra lor. Insäca sub aparenta Legalitatii judecatore§ti sa pa-trunda magistratii in Adunarea legiuitoare pentrua incepe incontra deputatilor cu grarnada o in:

www.dacoromanica.ro

80

structie penalA: acest spectacol a fost rezervatRomaniei sub un regim liberal.

La inceputul nilnisterului BrAtianu in 1876,deputatii delegati ai comitetului de acuzarerprin o procedare jacobina, violeaza dreptul ma-gistratilor ; la sfirlitul ministerului Bratianu ill1888 .magistratii dependenti de ministerul justi

prin o procedare reactionara, violeaza drep-tul deputatilor.

Ce mai rëmanea dupa un asernenea extreinConsilille de mini§tri nu se mai tin decat sub

paza soldatilor postati In dosul edificiulin dinstrada Academiei. La 20 Martie izbucnqte insatele din jurul Capitalei i revolta teranilor.In prezioa izbucnirii Ioan BrAtianu demisioneazA..

Se mai pierd 48 de ore cu o noua incercare.a Printului Dimitrie Ghica, dar Marti in 22 Mar-tie 1888, la 5 ore dupa amiazi, mihisterul juni_mist cu prezidentul Teodor Rosetti la interne-§i d. P. Carp la externe depune juramentul Inmanile Regelui.

Formalitatile pentru liberarea deputatilor ares-tati erau facute in aceea§i zi, §i pe la 6 oreseara, sub o ploae torentiala cu fulgere §i grin-dina; mu de oameni insoteso pe d. Nicolae Flevain triumf prin ulitele Capitalei. Noul ministrthde interne se duce la Than Bratianu, in casa

fief,

.

www.dacoromanica.ro

81

din strada Co ltei, pentru a lua la falai loculuirnösurile de ocrotire incontra unei posibile agre-siuni.

Ast-fel se sfir§e§te regimul de 12 ani al luiloan Bratianu. Ie§it din agitarile coalitiei de laMazar-Pa§a, adus la guvern prin insuficientaministerului conservator din anii 1875-76, elajunge la culmea puterii prin proclamarea Re-gatului dupa un rësboi glorios, se släbe§te inrevizuirea Constitutiunii §i cade, cu ocazia tur-burarilor opozipi-unite, din cauza propriilor salegre§eli in ultimii ani.

56680 o

www.dacoromanica.ro

DISCORSURI PARLAMENTARE 1881-1888

54.

Asupra tezaurului de la Petroasa.

qedinla Camerei de (a 2 _Decemvrie 1881).

Ministerul din iteel timp.

I. C. Bratianu, prezident 0 r6sboi.C. A. Rosetti, interne.E. Statescu, externe §i adinterim justitie.G. Chqu, finante.Colonel Dabija, lucrári publice.V. A. Urechia, culte.In prezioa 1nceperii furtunoaselor desba-

teri ale Camerei asupra Aspunsului la Mesa-giul Tronului pentru deschiderea sesiuniilegistative 1881 1882, In cari desbaterichestia Dunärii si contra-proiectul adreseijunimiqtilor" au fost obiectele principale, mi-

www.dacoromanica.ro

83

nistrul cultelor, d. V. A. Urechia, aduce indiscutie o cerere de credit pentru imprima-rea stampelor alitturate publicarii lui Ale-xandru Odobescu asupra tezaurului de la Pe-troasa.

D-lor deputati, in capul ministerului instruc-iunii cand s'a Inceput aceasta lucrare,

era cel ce vö vorbe§te acum. D-v. ai avut oGa-zie _SA ye ocupati in aceasta Camera de repa-rarea bisericei catedrale de la Curtea de Arge§.In legatura cu acest fel de lucrari incepute totatunci, trebuia sa se faca ceva §i pentru un altmonument pretios, pe care-I avem in muzeulnostru, *a§a numitul tezaur de la Petroasa.

tii cu totii, ca acest tezaur a atras de multatentia deosebita a lumei invalate, ca o impre-undre de obiecte de cea mai mare valoare, inparte chiar unice in felul lor. De exemplu pro-bele de ceea ce se nume§te orphévrerie cloi-sonnee, cum sunt contihute in a§a zisa do-pi a acestui tezaur; sunt de o extrema rani-tate in Europa pentru acel timp. Inaintea gasiriitezaurului nostru era mai ales coroana §i mane.rul spadei lui Carol-cel-Mare, care erau mai cunos-cute ca lucrate in a§a mod ; insa aceste obiecteerau de la sfir§itul secolului al 8-lea sau de lainceputul secolillui al 9 lea ; 'pe cand tezaurul

publice,

www.dacoromanica.ro

84

nostru de la Petroasa coprMde obiecte din se-colul al 4-lea sau al 5-lea. Caci, d-lor, ceea cemai da tezaurului de la Petroasa o deosebita.

valoare i permite a-i fixa pan g. la tin punct.oare-care §i epoca, este pe langa bratara cu 0.inscrippne in rune, mai ales cupa cu cele maiinteresante, dad, nu cele mai frumoase figuripe ea, in mijloc o figura cu animale culcate injurul ei, poate Freya, IMprejur un lant de altefiguri. Aceste figuri dupa lucrarea in aur se arata.a fi facute de artizani bizantini §i dovedesc artagreceaset in decade* ; iar dupa cuprins par areprezenta tipuri din mitologia nordica. Mai alesfigura repetata a unui om cu o pasëre langacap, pare a reprezenta pe Odin, caruia vulturuiii era simbol de atot-§tiinta.

Aceasta ne face sa presupunem ca tezaurul nos-tru a fost ingropat pe malurile. Buzului in timpulVizigotilor sau mai nainte a Ostrogotilor, adica.in timpul in care regii Ostrogoti sau Vizigotipuneau sa faca din minele de aur ce gaseau aci,.§i opere de arta cu ajutorul rneseria§ilor aduOtd:n Bizant.

Iatä cate-ya cauze, pentru care tezaurul dela Petroasa a atras, abstragie facOnd de valoarealui materiala ca aur, luarea arninte a Europei, carea avut prilejul sa-1 vacia §i la expositja de la

www.dacoromanica.ro

85

Paris §i la cea din Viena, §i apoi sä ceteascaunele arti sträine ce vorbesc despre el.

S'a intimplat ast-fel, ca toatä straingtatea carese ocupl de asemenea lucrari, s5. se interesezede el, §i ca in mai multe carp sä fie mentionat§i in parte reprodus prin desemnuri. Ins5, noti-tele §i desemnurile straine nu sunt tot deaunaexacte, §i apoi nu ni se cuvenea nouë, ca nu-mai strainii sg, vorbeasca lurnii despre ceea cese afig. In muzeul nostru din Bucure§ti.

Aceasta nephsare a noasträ nu se putea con-tinua, §i dad, era un ministru de instructiune,care avea in bugetul söu un paragraf pentrupublicatiuni §i descoperiri arheologice, era dedatoria acelui ministru 0, se ocupe mai ales deacest tezaur, care constitue o descoperire arheo-ogicä de rangul antai. Atunci, d-lor, eu am tre-buit sä m6 intreb, care este in tail la noi Mr-batul cel mai competent, cel mai recunoscut casa-mi dea luminile sale in aceasta materie. Credea sunteti alaturi cu mine, and v6 spun, caacel barbat, la care m'am adresat, este d. Ale-xandru Odobescu.

D. Odobescu a scris o monografie in limbaromana asupra acestui tezaur §i a tradus-o Inparte §i in limba francezA. M'am adresat apoi,dup5, sfatul d-sale, la un xilograf recunoscut, Ia.

www.dacoromanica.ro

so

d. Brendamour din Dfisseldorf, care a Mut oreproducere a tezaurului fara colori, in simplecli§euri tipografice, §i libraria Socec a §i pus inlucrare o editiune de tipar in negru. Dar dacaaceasta reproducere era poate suficienta pentrunoi, care putem numai sa citim ceva despre a_ceste obiecte §i daca voim sa le vedem, nu a-vem cleat sa mergem aid in Bucure§ti la Mu-zeu, era insuficienta lucrarea pentru strainatate§i pentru arta In genere. i atunci, asemeneadupa propunerea Omuta de d. Odobescu, m'arnadresat la acela, care este cunoscut in lumeaIntreaga, ca un bun editor al publicatiunilor deasernenea natura, m'am adresat la casa Moreldin Paris, celebra prin publicarea colectiunii Ba-silevski i a multor altora. D. Odobescu s'a pusIn intelegere cu casa Morel, §i acea casa s'a de-clarat gata, cu pret moderat, sä faca, publica .tianea in forma ce v'o aratä d. ministru al cul-telor.

Acurn rërnane chestia finantiara de explicat.In budgetul ministerului cultelor §i instructiuniipublice era prevSzuta in fie-care an o suma oare-care pentru publicatiuni archeologice; in anul1875 erau prevezuti, dad, mi-aduc bine aminte,vre-o 8,000 fr., iar In anul 1876 erau vre-o15,000 §i era vorba ca sa se achite casa

www.dacoromanica.ro

87

Morel la anul 1876, cand ar fi sosit primelechromolitografii terminate de ea, caci la 1875 afost numai o preschimbare de corespondentala 1876 insa, and era dar prevëzuta In budgetaceasta suma, ministerul conservator a cazut,§i tot ce se proiectase in acel inteles nu s'aputut realiza, fiind-ca paragraful s'a suprimatIn budget §i au venit imprejurari, care nu per-miteau Camerei §i guvernului sa se gandea-sca la publicatiuni Archeologice ; avea sa se On-deasca la lucruri de o alta irnportanta, superi-oara, era timpul rësboiului. Astazi, cand Ince-pem o era mai lini§tita, eu nu pot decat sa feli-cit pe d. ministru ca, a revenit la aceasta ches-tie, §i fiind-ca d. Odobescu este la Paris, lu-crul s'a putut aplana mai lesne, §i cred ca.

este in interesul nostru al tutulor, este un in-teres national, ca in mijlocul atator altor ocu-paiuni sa ne ocupam §i de §tiinta §i arta inlimitele putincioase §i s acordam acest creditpentru a vedea cu o zi mai nainte tezaurulde la Petroasa pus la dispozitia tutul or iubito-rilor de arta, inteun mod cuviincios. (Aplause).

;

www.dacoromanica.ro

55.

Asupra adresei. Contra-proiectul cu progra-mul junimi§ti1or.

(edinia Camerei de la 3 Decemvrie 1881)

Introducerea istorica a acestui volum,la pag. 29 §i 30, arata cele douk preocu-pari a le cercurilor politice in momentulcand se desbate In Camera adresa la Tronpentru sesiunea 1881-1882 : pe de o partechestia Dunarii, pe de alta ie§irea junimiq-tilor din clubul conservator. In legatura cudisensiunea conservatoare sta contra-proiec-tul de kdresa, cetit de d. Carp In kiedintaCamerei de la 3 Decemvrie 1881 kii comen-tat In aceeaki §edinta de autorul scrierii defata prin discursul ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro

89

Contra-proiectul m in ori tii .

Maiestate,Adunarea, deputatilor, care In unanimi-

tatea ei la 14 Martie al acestui an V'a acla-mat Impreuna cu Senatul de Rege al Ro-maniei, se simte fericita a incepe primasesiune ordinara In noul Regat prin aduce-rea omagielor sale catre Maiestatea Voastra.

Dupa ce, printeun r6sboi glorios, ati con-dus natiunea la recunoakiterea independen-tei i ati statornicit relatiunile Regatuluicu marele Puteri ale Europei, acurn candimprejurarile din afara V6 fac sa sperati oepoca de lini§te §i de pace, Maiestatea Voas-tit., in inalta i neobosita Sa Ingrijire pen-tru Statul Roman, vine a ne vorbi despretrebuintele noastre Inauntru, despre silin-tele ce urmeaza sa faceth cu totii spre aa§eza tara desavarqit in conditiunile unuiStat liber, prosper §i respectat.

0 Era noua Incepe dar de asta-zi Inaintepentru noi.

Or-cad ar fi fost deosebirile de partiddin trecut, intelesul activitatii noastre po-litiee In viitor nu poate fi cautat decat inprincipiile practice pentru opera de organi-zare a Statului qi societb.tii Inauntru.

Maiestate,

Punctul de plecare al acestei opere esteConstitutiunea noastri1. 4itA, la 1866 din-tr'un cornpromis al tutulor partidelor, ea a

www.dacoromanica.ro

90

putut strlibate, cu singura modificare a art.7, §i discutiunile interne si tirnpul räsboiu-lui i aplicarea tractatului de la Berlin. Ni-meni nu mai pune la Indoialä dernocratiza-rea societätii, adica, depArtarea privilegiilorde c1as i egalitatea tutulor Inaintea legii,

noi trebue s ne Intemeiern asemenea peacea respectare a muncei productive, careeste formulatcl In Constitutiune prin deose-birea colegielor electorale du$ deosebireacensului.

Intrebuintand mai bine fortele, cad Inmomentul de fata s'ar consuma lu. zadar Inlupte constitutionale, voim s le concentrammai ales la imbunatatirea unei temeinice or-ganiz4ri sociale pentru asigurarea proprie-tatii §i a muncei onegte in principalele eimanifestad, ivite Ono, acum In tara noas-tra.

In aceast 5. ordine de idei, guvernul Maie-stAtii Voastre anuntl Camerei proiecte delegi pentru tocmelile agricole qi pentru drep-tul vinz6,rii böuturilor spirtoase In comunelerurale In profitul qcoalelor i al bisericei,precum kfi modificarea cator-va articole dinlegile comunale i judetene. 0 parte dinaceste legi se §i aflö, In cercetarea sectiu-nilor Camerei. Noi le vom studia cu aceadeplia solicitudine, pe care o reclamä obiec-tul lor de o knportant5. inciziva. Modificarealegii tocmelelor agricole va fi salutara, tiind

ai

www.dacoromanica.ro

91

searnk de deosebitele relatii dintre proprietari§i locuitori dupa deosebitele parti ale t6rii0 dupa deosebitul lor mod de a face agri-cultura. Asemenea regularea dreptului vinza-rei böuturilor spirtoase in comuuele rurale,cu ocrotirea putincioask a intereselor, va facein fine din buna intretinere a bisericei 0 a§coalelor skte§ti o realitate, procurand co-munelor mijloacele materiale pentru aceasta.

Spre a indrepta insk cu succes activita-tea primarilor 0 consiliilor cornunale ruralespre aceastä bunk intretinere a bisericelor §ia §coalelor precum §i a drumurilor, comunarural& pe cat se poate trebue sk, fie feritade agitarile politice qii sk inceteze a fl ceadin urmä treapta a administratiei centrale,dand o parte din celelalte atributiuni alesale de asta-zi in sarcina cantonului ca celuidintai organ al administratiei generale.

§i modificarea legii consiliilor judetene,anuntata de guvern, credem a va trebuisa se fack in spiritul decentralizkrii admi-nistrative, ap preen m o cere ins4 Consti-tutiunea.

Legea ruralk de la 1864 prevede un mi-nimum de pArriênt pentru deosebitele categoriide säteni 0 introiuce principiul de inalie-nabilitate pe timp de 30 ani, cu o modilicarea dreptului de mo§tenire in favoarea comunei.In consecinta acestor principii, consfintitede art. 20 §i 133 din Constitutiune, credem

www.dacoromanica.ro

ca o dispositiune legislativä, coprinz6nd liber-tatoa de a testa, trebue sa garanteze pro-prietatea imobiliara; a t6ranului in contraparcelarii excesive.

In organismul nostru social s'a produso qtirbire, care trebue§te reparata, fara in-tarziere : meseriaqul roman a disparut inmulte locuri qi este pe cale de a dispareaIn mai toate. Inlocuirea lui prin meseria§istraini ar insemna scaderea vitalitatii po-porului romanesc. Fara a nesocoti principiulmodern al libertatii =noel, este totu deneaparata trebuinta a proteja meserigiii princonstituirea lor In corporatiuni, u scop dea desvolta ajutorul reciproc §i de a intretinekicoalela de meserii.

FAA eu aceste cerinte ale politicei interne,personalul idministrativ al guvernului trebuesa aiba o mai bunk intalegere a grelei salemisiuni. 0 lege de admisibilitate in functiunileadministrative trebue sa r&3punza acesteicerinte, puind conditiunile trebuincioase pen-tru Intrarea in serviciu, dar garantand Inacelaq timp pe functionari, in margineleputincioase, in contra fiuctuatiunilor politiceizilei.

Ca a treia putere constitutionala alatureade puterea executiva §i de cea legislativa,magistratura cere a fi intemeiata pe bazamai solide. 0 lege de admisibilitate trebuesä prevada conditiile pentru aceasta i o

142

www.dacoromanica.ro

lege de inaintare sA le MtAreasch, puindmagistrature mai ales la adApost de inriu-rirea politicL lar pentru a pastra intreagaacea Malta neatarnare i acea lini§titA cum-panire a dreptap, care se cer neaparat dela un judeator, magistrature pe toate trepteleei trebue sa devie inamovibila cu departareaor-carei forme de electivitate.

In corespondent& cu aceste trebuinte alevietei publice, felurite in formele lor, darintemeiate pe o conceptiune unitara a orga-nismului Statului, cat& IA fie reformata §ilegea invAtämintului public. Intocmireaadministrarea §coalelor din sat trebue sa mear-ga paralel cu reforma mai sus atinsA a le-gii commis, i o sporire a Foalelor nor-male pentru pregatirea invAtAtorilor ruralitrebue sa dea conaunei personalul InvAtatorin cantitatea i calitatea, cerutA. In coalasecundara este sA se Infranga curentul functi-onarismului budgeter §i sa se introduca Inlarga mAsurA o directie spre §coalele rea-le §i de mesezli, pastrand Insa liceele cuinvetArnentul clasic ca adevërata temelie a.studiilor mai Melte. UniversitAtite trebue saajunga in stare a corespunde atat cerinteikitiintelor In genere, cat i cerintei legilorde admisibilitate In functiunile administra-tive vi judecAtoresti.

Aceste sunt reformele de cApetenie ca.

www.dacoromanica.ro

94

le credem astAzi indicate prin situatia dinnA u ntru a Statului Roman.

Maiestatea Voastra este cu drept cuvgntincredintata a, or-cand se va atinge deonoarea kii de drepturile noastre nationale,nu va fi in toata tara decat un cuget,care va tine deqtepte toate militile §i vaafla gata toate devotamentele.

Asemenea ins& Maiestatea VoastrA poatefi incredintata, cA §i la marea lucrare a or-ganizArii noastre interne, care este propriamisiune a generatiunii de astazi, va gagacelq devotament in tara intreaga.

SA traiti Maiestatea Voastra !SA trAiasca, Maiestatea Sa Regina!SA traiasca Dinastia Regala!"Semnati : P. Carp, T. Maiorescu, G. Trian-

dafil, N. Gane, C. Bobeica, I. Negruzzi, C.Papadopol- Calimach.

D-lor deputati, atat d Vernescu, care a vor-bit in contra proiectului de adresä al majoritatii,cat §i d. Maniu, care a vorbit pentru acest pro-ject, au vorbit dintr'un singur punct de ve-dere : din punctul de vedere al chestiei Dunari.

Dad, m'am inscris ca sä vorbesc in contraproiectului majoritatii, nu este pentru aceastachestie, ciafara de singura propositie de acolo,care aproba Ma reserva actele guvernului, apro-bare pe care nu o puteti cere de la noi afara

www.dacoromanica.ro

95

de aceasta propositie de aprobarea actelor, noide altminteri ne am putea unl cu declaratiilede patriotism facute de majoritatea comisiunii.

CAci, d-lor deputati, de ce este vorba ? Aveminaintea noastrA o formA de tractat, ca sA, odecidem, un proiect de lege, pe care sA-1 votAm, osolutiune, la care sA, ne legAm ? Este numai oadresA la Tron.

Punctul nostru de vedere este ad. acesta : amvezut el guvernul MaiestAtii Sale, prin o form5 ,

ce o credem neobipuitA, dar pentru a cAreiadoptare de sigur guvernul are motivul sell pu-ternic, a pus intr'un Mesagiu Regal o chestie§i detaiuri asupra unei chestii internationale pen-dente. FatA cu aceastA procedare neobipuitA,noi am intrebat Antal pe guvern, claca ce-

rend de la noi o solutiune oarecare, este §i

dispus sl ne comunice actele diplomatice. A. res-.puns el nu ni le comunicA, fiind chestia pen-dentA: Chestia fiind dar pendentA, am intrebat in aldoilea rind pe guvern, dacA n e poate spune, dece a pus-o atunci in mesagiu? Nu ni s'a respunsnici aici; s'a respuns :- nu ye putem da aceastaexplicare.

Va sA zicA, Inaintea Orli i cel putin InainteanoastrA, a unei pArti din oposiVe, chestia stA a§a :guvernul i-a luat meritul qi i-a luat §i respun-

www.dacoromanica.ro

96

derea de a trata o chestie internationall pendentl in rnodul cum a tratat-o prin Mesagiu..Noi nu cunoa§tem actele §i motivele ; find insg,siguri a sunt motive puternice pentru aceasta,zicem : Dad, nu cunoa§tem actele §i motivele,nu putem §ti, pana, unde M. aprobam o soluti:une. Dar dad, guvernul MaiestiTi Sale face apetla patriotismul nostru, daa, zice ca de cateori va fi vorba de onoarea §1 drepturile noastre-nationale, aci ca §i pe Tron §1 in tall, nu va fhdecat un cuget gata pentru tot devotamentul, "atunci noi röspundern :. Ati avut dreptate säfaceti apel la patriotismul nostru, dad. este-cas de a face apel ; §i daa, este acest castatunci puteti fi siguri de intregul nostru devo-tarnent, de aceastä unitate, care trebue s5, fie-in toate chestiile nationale. Cu alto cuvinte noinu credern, ca, chestiile internationale pot sl fie-arme de opozitie ; nu vrem O. punem opozitia .pe acest tarim. In fata strainatatii avem unguvern national, §i de cate ori va fi vorba de-onoarea §i de drepturile nationale, trebue sä se-§tie, a acest, guvern va avea togä natiuneaindãrätul sëu.

Voiti insa, d-lor, dup5, directia ce au luat des-baterile de la inceput, voiti sit §titi mai multecdetalii acum cu ocazia adresei la mesa giul Tro--

www.dacoromanica.ro

97

nului, voiti O. §titi parerea noastra individuala:unul sau altul dintre noi, care este inscris, d.Lahovari, de exemphi, sau d. Carp, poate cavor avea ocazia de a ye vorbl In deosebi Inchestia Danarii.

Pentru mine, daca am luat cuvintul ca savorbesc in contra proiectului majoritaVi, am fostindemnat de alte motive, motive de ordine cutotul interna, pentru Statul nostru.

Caci, d-lor deputati, ye intreb: Mesagiul Tro-nului copridde el numai chestia Dunarii? Se mP.r-gine§te el in aceasta forma neobi§nuita de atrata chestii internationale? Ad este tot In-telesul lui?

In Mesagiul Tronului, mai solemn de cat alta-data, mai puternic In aceasta privinta de cator-cand, ni se zice:

Placerea ce simt de a me afla in mijloculd-voastre, este cu atat mai mare, cu cat estevorba acum despre silintele ce urmeaza safacem cu totii, spre a ne a§eza desavir§it in con-ditiunile unui Stat liber, prosper §i respectaty§i aceasta sufleteasca multumire o simt §i maideplin astazi; caci pentru prima oara deschidsesiunea ordinara a Corpurilor legiuitoare aRegatului Roman.

§i la aceasta prima nota, care declara deschisa5668o 7

www.dacoromanica.ro

99

prima sesiune a Regatului Roman, spre sfir§itulMesagiului se adaoga :

Intins §iroditor este campul activitaiiii d-voas-tira legislative, in actuala sesiune. Dup., ce); ati incheiat bolta edificiului nostru politic, o

sarcina noua §i nu mai putin laborioasa incepede acum pentru d-voastra: aceea de a conso-lida marea opera la care a lucrat un lung Orde generatiuni, spre a fonda Statul Roman.

Va M., zica Mesagiul ye pune inaintea uneia doua probleme, chestiile interne, ye zice :s'a incheiat bolta edificiului nostru politic, acumeste momentul caci avem speranta de pace inEuropa, acum este momentul sa luati d-v. sar-cina nu mai putin grea a consolidarii Statuluiinauntru.

D-lor deputati, me intreb : aceste cuvinte so-lemne trebue sa rernae fara respuns? Vornzice noi, ca aceasta tart, care de atatia anide zile prin nesfir§ite complicatiuni internatio-nale n'a avut timp lini§tit ca O. se ocupe o data§i de organizarea sa interna cu temei, WI nuOA nici o data acest timp, sa nu fie nicio data venit momentul, in care sa zicem: negandirn la viata interna a poporului nostru ?Camd guvernul Maiestatii Sale face pe Maies-statea Sa sa ne zica : este un timp de pace

www.dacoromanica.ro

99

dupa ce s'a edificat bolta edificiului politicin gall, claditi Inauntru, nimeni din noi sa nurespunda la acest apel? De cate ori se aduceun Mesaghl, de cate ori se face un respuns, euunul am obiceiul de a citi ce s'a Mcut Inaintecu aceial ocazie, nu in tot timpul, dar oepoca data, cel putin de la 1876 Incoace,cand este acest guvern pe banca ministeriala.Ei bine, am vezut la 1876 Ca se promiteaureforme, cari nu s'au putut face ; la 1877 se pro-miteau altele, cari nu s'au putut incepe din causaresboiului; la 1878 altele, cari nu s'au putut tinedin causa aplicarii tratatului de la Berlin; la1879 se zicea anume : acum a venit Era delucru, dar nu s'a lucrat, caci a venit chestiaStrousberg ; la 1880 iara§ nu s'a putut lucra,cad era de regulat chestia Dinastiei §i Rega-tul. Asta-zi In fine, d-lor, avem Regatul. RegeleInsu§ ne zice : a venit mornentul organizariiinauntru; i noi sa zicem numai: chestia Dunarii?...

G. Vernescu. Cer cuventul !T. Maiorescu. Nu cred ca este de demnita-

tea noastra de a ne lasa sa fim In opera de or-ganizare rnarginiti numai la ceea ce una saualta din Puterile straine bine-voe§te a rite lasaca timp fiber de ocupare; cred din contra, aatunci, cand ni se afirnil chiar de la Tron, ca

,de

www.dacoromanica.ro

100

este pace §1 lini§te §i ca suntem chiemati a neocupa de organizarea Inauntru, suntem datoria respunde la acest apel; suntem datori a arata

noi, fiecare dupa slabele sale mijloace, cecredem In aceasta privintä.

Din acest punct de vedere, d-lor, me intrebce face Mesagiul, §i ce respunde proiectul majo-ritatii? Proiectul majoritatii ia act despre acest.

moment solemn §i-§i arata mandria de a aduceomagii acum In prima sesiune ordinara a Re-gatului.

§i astazi, continua proiectul majoritatiiand isblnda deplina a rösplatit lucrarea starui-toare, in care s'au Intrunit toate puterile viale terii, natkinea se afla mai bine pregatita .

indemnata a pa§I cu Incredere Inainte, la.lucrarile de organizare, de desvoltare §i de Inta-rire Inauntru.

Maiestatea Sa arata cate-va reforme, proiectubrnajoritatei D-v., dupa ce a vorbit de cheslia.Dunarii, cand trece la acest apel tot a§a de solemn,.tot a§a de important pentru reorganizarea in-tern, zice:

Noul nostru Regat, ajutat de lucrarea spornica.a unei epoci de lini§te §i-de activitate pacinicar

putea sa indeplineasca repede Imbunattitirila

§i

§i

ar

www.dacoromanica.ro

101

ce se mai cer, pentru desvoltarea sa economicapentru inthrirea sa politica."

La un apel solemn §1 afirmativ, rnajoritatea d-v.rospunde dubitativ, conditional, optativ : am pu tea,dar. . ." dar ce? Dar nu vrem ? Nu I Atunci ce ?.Nu putem ? Dar de ce nu putem ? Atirnä de la

ca sa ne organizam inauntru ? Nu; dar a-tunci ce ? Permiteti-mi a spune, ca aci Imi pareun neajuns al proiectului majoritätii, o adevëratalipsa de idei.

Caci yeti vedea Indata, in ce mod neindestu-Igor se vorbe§te de toate chestiile interne.

Puterea noastra armata va prirni §i de aciinainte sthruitoarele ingrijiri ale reprezentatinniimationale."

Declaratea obi§nuita, farä alta, preciziune. Daratunci cand Mesagiul vorbe§te de insuructiune,proiectul majoritatii rëspunde:

De cand, sub conducerea Maiestatel Tale,armata noastra a devenit inauntru cel mai pu-ternic organ al instructiunii i educatiunii na-tionale."

§i In Mesagiu i in proiectul majoritatii vedemaceea§ idee reprodusa.

Aceasta e oare idea fundamentall a reforrneiInvatamentului public?

Eu am admirat abnegatimea ministrului cul-

,,§i

.altii,

www.dacoromanica.ro

102

telor §i instructiunii publice. Daca, dupa nu §tiucate proiecte, 16, 17 sau 18, daca dupa atateaproiecte publicate In Monitor, §i publicate pentruca tara intreaga sa vina cu luminile sale sa.

ajute aceasta opera insemnata, ne alegem maiales cu aceasta : cä armata e cel mai puterniomijloc de instructiline (aplause, risete), atuncimultumesc pentru cele-l-alte idei §i Inca odata :admir pe d. ministru al cultelor §i instructiuniipublice In abneptiunea, cu care §i-a pus pro-iectele §i §coalele la umbra cazarmelor (aplause,risete).

Dar sa lasam la o parte aceasta idee de in-structiune, caci guvernul v6 vorbe§te §i de altelegi, acelea In adevar de cea mai hotaritoareilnportanta, §i unele se §i studiaza in seqiuni.§titi cu toii, d-lor, ca. ad, fait spirit de partid,ne-am ocupat de ele cu atata interes incat eunu-mi aduc aminte sa fi vazut vre-o data o ac-tivitate a§a de laborioasa in a§a de putine zile.

Era proiectul care vorbea de tocmelile agricole,care vorbea de imbunatatirile §coalei §i bisericeiin comunele rurale prin regularea vinzarii bëu-turilor spirtoase, amindoua de o mare irnportanta.

La aceste atinse in Mesagiu, proiectul majori-tatii raspunde

Numeroa$e proiecte de lege infati§ate sau:

www.dacoromanica.ro

103

anuntate de guvernul Maiestatii Tale, pentruimbunatatirile §i Indeplinirile de adus In deosebi-tele ramuri ale organizarii Statului, vor fi cer-cetate cu bagare de seama de Adunarea legiui-toare.

Ea va fi fericita de a constata, ca aceea§ingrijire se da in urrna §i aplicarii legilor, cadde la punerea lor In lucrare atirna ca scopul,pentru care au fost facute; sä fie ajuns §i cagre§elile lor chiar sa nu imputineze efectele ceele sunt menite a produce."

Adica CO Cum e aceasta? Proiectele ca pro-iectele aplicarea este lucrul important? Acea-sta o zicem noi in contra guvernului d-voastra ;dar ca sa o ziceti d-voastra in contra propriu-lui d-voastra guvern, nu inteleg.

P. Buescu. Cer cuvOntul (ilaritate).T. Maiorescu. Or r6spunsu1 este pentru a

a tinge toate chestiile din Mesagiu, or este lip-sit de asemenea tendente §i. este numai un rës-puns englezesc cum se zice; dar atunci, adicaintr'un rëspuns englezesc de simpla curtenie,accentuandu-se o chestie internationala preatare §i lasandu-se la o parte chestiile interne,se face un contrast neexplicabil §i imprudent.

Apoi, d-lor, englezesc sa nu sa fie respunsula§a cum s'a facut In proiect, voiti d-voastra

www.dacoromanica.ro

104

sa, ziceti, ca Inca n'a sosit momentul reorgani-zarii interne, fiind-ca accentuati mai ales apli-carea legilor?

sa examingm putin aceasta fraza devenitapopulara, ca adica nu ne trebuesc reforme, cinumai observarea legilor.

Legea de asta-zi a tocmelelor agricole poateea sa remae a§a ? Este cine-va care vrea sa omai pästreze? Nu. Iata dar o forma necesarg,§1 nu poate fi aici numai vorba de observarealegii vechi. Dar §coalele §i biserica din comu-nele rurale pot O. remana in starea in care seafla? Aceastg, stare rnultumesce ea pre vre unul,unul siugur din d-voastra?

Cred, ca nu multumesce pe nimeni. Candvine dar guvernul, or-cine ar fi, §i propune unmijloc de a Imbunatati aceasta, stare, trebue sa-Icombateti sau sä-I primiti. Dar nu se poate in-gropa o asemenea chestie cu fraza generala.Ne vom ocupa de toate proiectele, dar maibine observarea legilor."

Faceti d-voastra a§a, dad credeti ; o opozitiecon§tiincioasa nu poate face a§a.

Iata, d-lor, din care punct de vedere noi hune-am putut unl cu prolectul majoritatii, careinlatura toate chestiile pentru chestia Dungrii.

Daca este vorba de reorganizare interna, apoi

www.dacoromanica.ro

105

§i ideile guvernului din Mesagiu nu cred ctsunt indestulAtoare. SA ye citez un singur exem-plu. actualul ministru de interne a flcut probade o mare abnegatinne in Mesagiu, ca §i cole-gul d-sale de la culte. S'a aruncat in tail ches-tia electivitätii magistraturei, nu de noi se in-

ci de unul din cei mai autorizati, dacanu de cel mai autorizat membru al partiduluinumit liberal, de insu§ actualul ministru de inter-ne; s'a ocupat de aceasta chestie o comisie ad-hoca d-voastra atgea amar de zile, s'a consultattoate curtile de apel, curtea de casapne, cor-purile de adVocati, s'au fAcut bropri §i rapor-turf, au venit toate pArerile, §i in Mesagiul con-siliului de mini§tri, rostit de Maiestatea Sa Re-gele, nici un cuvênt despre aceastA fundamen-talá I Se zice ca ne vom ocupa §i dechestia justitiei, pentru ca sg, se indreptezeprocentele, ca sl se reguleze tutelele §i asistentajudioiarg.. Atata e toata idea d-v. de reformaa justitiei? Dar chestia cea mare, aceea carefusese pusa inainte, cum rëmane? A fost numaio agitare sterila aruncata in public ?

Faa cu aceste §ovAiri pe de o parte, fatacu provocarea solemna a Mesagiului pe de alta,eu cred, ca momentul de a indica drumul uneiadevörate organizari interne este venit, §i dacA

$i

Intrebare

-telege,

www.dacoromanica.ro

106

Imi dati voe, daca-mi acordati indulge* de am6 asculta cate-va momente, eu din partea meavö promit cä ceea-ce va fi sa zic, pentru ca saintelegem impreuna, dad, se poate, acest moment,va fi zis fara nici un spirit de partid.

D-lor deputati, pentru ce la inceputul fie-careisesiuni se da un Mesagiu cu un fel de progra-ma de lucrari? Pentru ce aceasta forma consti-tutionala a programelor perpetue ? Programeles'au cam discreditat hi noi §i s'au discreditat findca altele erau vorbele §i altele erau faptele. Dinparte-mi am incercat de multe ori sa relevez ina-intea d-v. aceasta neconformitate intre vorbe §ifapte. Cu toate acestea tot-deauna se revine la unfel de programe §i nimeni nu parase§te aceastaforma a activitatii politice. Pentru Daca toateprogramele cele mici, cele anuale din trecutulnostru politic n'au fost pana acum luate in se-rios §i daca ar fi nedrept de a imputa prea tare,

§i trebue sa imputam Intru cat-va, nepazirealor inauntru, causa este Ca tara intreagaaproape un cuart de secol a avut o alta mareprograma de indeplinit : programa divanurilorad-hoc de la 1857.

Pe cand mi§carea de la 1848 a fost o impulsiopatriotica mai mult instinctiva decat o afirmarepreciza de idei, mi§carea nationala de la 1857

deda

www.dacoromanica.ro

107

a fost o impulstane patriotica cu un programfoarte preciz, o §titi cu totii : era vorba antaide a se dobindl autonomia tërii cu garantareaneutralitatii, al douilea de a se dobindi unirea ;al treilea a se dobindi un Principe strain ereditardinteo familie suverana a Europei §1 in fine era .

vorba sä, dobindim sistemul constitutional. Acestepatru idei fundamentale s'au implinit, de §i faräneutralitate, §i la aceasta au lucrat toti barbatiino§tri politici din vremea aceea pana acum. Amobtinut antai in fapt unirea, a fost apoi con-sacrata in drept ; am 'obtinut pe urma, §i acestaeste singurul lucru care scuza faptul de la Fe-vruarie 1866, am obtinut Principele strain, cu oDinastie din casele suverane din Europa. Amobtinut forma constitutionala In 1866, lucrata denoi, nu impusa noul de straini, cum era con-venVimea de mai mint% pe care cu drept cuvinta rasturnat-o lovitura de Stat de la 1864 amobtinut In fine independenta §1 am obtinut-o cumse cuvine unui popor, care ajunsese acolo undeam ajuns noi, am obtinut-o cu arma in mana.

Toate partidele au lucrat, fie-care dupa putintasa, la realizarea acestui mare program ; toate sepot mandri de resultat ; puteti sa fiti fericitimai cu seama d-v. ca v'au ajutat irnprejurarile,

www.dacoromanica.ro

108

ca cea mai g'.orloasa indeplinire a acestui programsä se faca sub d-v., cu conducerea d-voastra.

D-lor, aceasta dar s'a Mout, §i de §1 erau maridiverge* de opiniuni Inauntru, toate insa pareca erau subordonate acestei mari programe de la1857, §i or cat d. e. credeam noi pe unii dind-v. aplecati spre mësuri revolutionare, §i or catcredeati d-voastra pe unii din noi aplecati spremësuri reactionare, din zioa aceea, In care ye-nerabilul actual ministru de interne ca pre§edinteal Camerei ne-a spus noul §i a spus : in-coronandu-se de Rege principele Carol, s'a Inco-ronat propria mea viata Crlaritate), din acea zis'a recunoscut de toti valoarea programei dela 1857.

Eu declar pentru mine, ca n'am Ynteles binemai nainte pe actualul d. ministru de interne(ilaritate), §i daca tinta activitatii d-sale era numaica sa ajunga la monarhia dinastica §i la regatin aceasta tart, atunci or ce ar fi parut d-samai nainte, noi am luat cu multurnire act deaceasta declarare §i de acest fapt solemn dela 14 liartie anul curent:

A§a dar, dlor, programul cel mare, cel na-tional de la 1857, In decursul acestui cuart desecol este realizat ; aceste cinci lustre de viataomeneasca, ilustrate cu atatea fapte, atatea lupte,

www.dacoromanica.ro

100

atatea jertfe ale barbatlor no§tri publici, ne-aucondus la indeplinirea dorintelor nationale de la1857. §i acum se na§te Intrebarea cea mare :fiind ca d-v, cari, dupa afirmarea mesagiului, aiincheiat bolta edificiului nostru politic, v6 ggsitiIn acest moment a fi in majoritate §i la guvern,cum intelegeti misiunea mai departe ce o indicatigeneratiunii, care ye inconjoara ? programa re-orgainzarii interne ?

D-lor, In lupta aceasta de 24 de ani s'au con-sumat multe puteri, §i cu drept cuvênt, cadfara jertfa nu se culege nici o roada. Pretutindeniin viata poporului nostru vedem urmele acesteilupte incordate pentru a ajunge unde am ajuns-Am fost tort absorb4i de acea lupta pentruexistenta nationall i internationala a statuMnostru, incat am lasat indaratul nostru celemai regretabile goluri in organisrnul poporului§i aceste goluri ye dovedesc tocmai marimeasacrificiilor ce a trebuit sä aduca tara, casa dobindim ceea ce am dobindit. i astazicand am ajuns la o culme, se cuvine sa privimmai antai la acela, care ne§tiind Inca bine elInsu§ ce am facut, are cu atat mai mare dreptla solicitudinea noastra ca sa i-o spunem §i sao imta §i el, la tëranul roman (aplause). Tot ceam facut mai nainte, era Ara indoiala facut

www.dacoromanica.ro

110

prin intelgenta romana ; cand a fost a se paneinsa ultma piatra pe campul de resboi, acoloam chemat §i _pe teranul roman §1 ne-am im-preunat cu totii pe campul de la Plevna (aplause).E momentul, ca aceasta impreunare sa se con-tinue pe campul pacinicei .organizari.

Dati-mi voe a o repeta: momentul este soelmn.A. venit timpul sa incepem viata noastra dine-untru §i sa o incepem de la tem elie, de laprima ingrijire serioasa dupa legea rurala de la1864, de la soarta teranului. Ne-a zis Mesa-giul Regal : tocmelile agricole trebuesc reformate,caci in starea de astAzi a ajuns relatiunea Introteranul locuitor §i prOprietar in a§a stare Meatnu mai poate continua forma legala de panaacuma. SI ne ocupam de aceasta materie inprima linie. A venit Messgiul Regal §i nezice: asta-zi trebue in fine ca din biserica §1din §coala sa facem o realitate i sa nu ne mul-tumim cu nenorocita fraza din proiectul majori-tätei : O prima datorie de legiuitor este de a dainstructiunii publice insemnatatea ce i se cuvine".

Dark d-lor deputati, sa-mi fie iertat a zice Cadin acest punct de vedere apelul solemn ceinsu§ guvernul ni-1 face prin gura IniestatiiSale spre reformele interne, este cu totul nein-destulator, este lipsit de unitate de vederi §i

www.dacoromanica.ro

ill

nici nu atinge unele din chestiile vitale. Ceeace trebue neaparat sa avem in vedere, and ridocuparn de Wan, este mai Antal pamOntul te-ranului, caci printr'o parcelare excesiva de terenputem ajunge la un proletariat tëranesc, §i aceastacu atat mai mult cu cat am deschis prin bunareforma a art. 7 putinta strainilor naturalizati de aveni In aceasta roditoare §i bine cuvtntata tan, sacumpere parnrit, §1 ast-fel trebue astazi maimult de cat or-cand se §tim a garanta pamOntultëranului (aplauSe).

Dara d-lor, aci se inchee activitatea? Dacaeste vorba de o edificare In nauntru, trebue sase prevadd neapArat un alt element care meritaintreaga dvi solicitudine : meserialul roman. - Me-sagiul Tronului ne vorbe§te de un lucru, de careavem sa. ne ocupam : de crearea unui ministerde agricultura, comerciu, industrie §i dornenii.Vrea sa zica ma de importanta pare acummateria, incat un minister deosebit sa fie creat,iar ministerul de lucrari publice presupun ca safie rezervat pentru drumurile de fief mai ales:

Apoi, dlor, este un lucru §tiut, pot zice obanalitate : lnainte de a se putea Intemeia o in-dustrie in evolutiunea naturala a unui Stat, carede la agricultura voe§te ca sa se inalte mai sus;trebue sa infloreasca meseriile, §i daca nu vorn

www.dacoromanica.ro

112

avea aicea in tara meseria0 români inconjurati§i intdriti, de geaba ne mai gandim la industrie-§i mai creem minister de industrie cu un nou.§ir de functionari.

In fine am avut onoare a ye arata, Intr'o-conceptiune mai unitarA, adicil in contra-proiec--tul de adresA, §i celelalte elemente esentiale färLde care nu poate fi vorba de o reorganizare innauntru In mod serios. Me marginesc a mai re-leva din aceste un singur punct. 0 chestie, care-nu mai sufere intarziere, este chestia magistra-turei. Este evident, c. In momentul In care Ma-iestatea Sa ne spune ca acum este timpul de re-forme interne, se impune ca una din cele dintâi reforma magistraturei. Magistratura, cum sta.astazi In lege, este in or-ce caz piezi§ pusä. Cur-tea de casatie inamovibilä, curtile §i tribunalele,la discretia ministrului. Starea aceasta de lucrurieste o anomalie intolerabilä. Noi credem, ca ina-movibilitatea trebue propusa pretutindeneasingura compatibill cu monarhia constitutionala..D-v. sau unii din d-v. pot crede alt fel ; dar ches--tia in or-ce caz trebue sa fie resolvita.

D-lor, terminând ye rog sä credeti, ca, in ma-terii de asemenea natura este foarte greu de a.a firma ceva In mod apodictic ; §1 din parte-mila§ vedea ca o lipsa de modestie, cand ar zice,

ca

www.dacoromanica.ro

113

cine-va : eu sunt sigur farA discucies cä aceastaeste singura cale, care va duce spre bine in reformeledinauntru. Dar ceea ce pot &firma faraeste Ca a venit mornentul ca sa pg§im pe acesttërim. Or care ar fi fost In trecut deosebirile departid, de acum Inainte deosebirea de partid tre-bue sa primeasca o alta forma. A Inceput a seastupa abisul ce mai nainte s6para tars, Iii doultabere. Prin incoronarea de Rege a PrincipeluiCarol I, la Martie 1881, \Teti fi recunoscut §iD-v. ca bine au lucrat conservatorii Lascar Ca-targi, Florescu i Mavrogheni, and, la Martie1871 prin stäruitoarea lor actiune, au facut cuputinta continuarea Domnirii acestui Principe.In fata rësboiului care a venit in 1877, yeti firecunoscut asemenea, ca acusarea ministeriala din1876 era rnai bine sä nu se faca.

Dupa ce ne am intilnit cu topi In acest anla proclamarea Regatului, cred ca de acum In-nainte putem incepe pe o alta linie da dernar-catiune discutille noastre de partid i ca sun-tern datori fie-care din noi de a nu ne maigrupa In jurul persoanelor, de a nu ne multumi.cu instincte vagi de opozitie, de a nu maizice: voesc sa te duci tu, ca sä. viu eu; ci dea ne spune unii altora §i de a spunerei: iata, ce credem, iata ce voim In reforme

Joao 8

indoialg,

18-

www.dacoromanica.ro

114

practice ; cine voie§te tot a§a, va fi cu noi, cinenu, nu va fi ; dar In or-ce cas va fi §tiut detoti, pentru ce §1 in ce Inteles este activitateanoastra, politica.

Din aceste puncte de vedere nu putem votaproiectul majoritatii, care este neindestulatorpentru a accentua momentul actual, §i de aceeane am crezut datori sa prezentam contra-pro-iectul, care vi s'a cetit (aplause).

www.dacoromanica.ro

56.

Divulgarea actelor diplomatice. CazulCalimachi-Catargi.

(edinia Camerei de la 11 Decemvrie 1881).

Ministrul-plenipotentiar al prii la Paris,N. Calimachi-Catargi, fusese destituit de Mi-nistrul de Externe, d. E. Statescu, ci dupadestituire publicase o brcicura cu revelareaunor acte diplomatice In chestia Duarii (vezimai sus, pag. 27 §i 29 1).

In cedinta Camerei de la 11 Decemvrie1881, d. N. Fleva desvoltl.o interpelare asu-pra acestui incident §i aa ocupl de inèsu-rile penale in contra tinor asemenea delictepolitice. Aid intervine I urm6toru1 discurs

Aceea§ neobi§nuitA destituirea imui agentdiplomatic al TOrii §i publicarea destituirii prin Monitorta oficialad mai comisese, tot de un guvern liberal, la 1867 in contrad-lui I. Balliceanu. Decretul destituirii sale din A gentia diplo,=tic& de la Paris, contrasenmat de ministrul de externe St.Golescu, e publicat in Monitorul de la 20 Mai 1867.

') violentit, Aided,

www.dacoromanica.ro

116

D-lor deputati, .d. Ministru de externe, r6spun-zend la interpelarea d lui Fleva a zis, CI publi-catiunea facuta de d. Calimachi-Catargi, care esteun act foarte blamabil, reprobat, justifica ex postmësura ce o luase d-sa, d. ministru, mai nainte..

DacA inteleg bine, d ministru a zis, ca pu-blicarea facuta de d. Calimachi-Catargi justificapublicarea destituirii d-sale prin Monitor.

0 \Tom. Nu-1 justifica, 1-a destituit pentru ca.era nedemn de acel post.

Titu Zaiorescu. Justifica purtareaD-lor deputati, pusl discutia pe acest

cred CA mai meritA cate-va cuvinte. ZicenduleInsA, trebue sl ye spui de mai nainte, ca aceasta.chestie, ca §i toate chestiile, cari pot sA ile puseinteo legatura imediata §i naturall cu relatiu-nile internationale, nu poate §i nu trebue sA fiein nici un cas o arma de partid. In aceastA pri-vire aprob cu desavir§ire ceea ce a zis d. Fleva.

Pentru a face mai clara idea, pe care voio exprim, Imi Inchipuesc ca nu este la putereguvernut actual, cu care de altminteri ne aflanlIn opozitag, §i nu este d. Calimachi-Catargi Injoc, ci ca ar fi un- guvern al partidului nostrupe banca ministeriala, §i ceea ce s'a IntImplatrs'a intimplat ltuia. A§a privita chestia, sl exa-minam pirtin ceea ce s'a petrecut. i putem face

d-sale.

sa

terim,.

www.dacoromanica.ro

117

acest examen aici, fiind-c6, actele petrecute suntde domeniul public.

Am citit in Monitorul oficial un raport al d-luirninistru de externe catre M. S. Regele, princare se cere revocarea ministrului nostru de laParis, a d-lui Calimachi-Catargi.

In acest raport, care e dat publicitatii in m6d.oficial §i despre care sunt in drept a vorbi, searltau o sunlit de detaiuri, care pana la un punct.oare-care pareau intime ale d-lui ministru de.externe fatl cu agentul seu.

Ni se vorbea de numirea unui secretar al le-gatiunii de la Paris, de dificultiltile ce titularullegatiunii, d. Calimachi-Catargi, le-a ridicat incontra acestei numiri, de concediurile §i absen--tele d-lui Calimachi-Catargi, §i in fine de o ul-tima depe§5, deschis5,, care se mentioneaz1 InMonitor, dar a cAreia coprindere nu o vedem pu-blicatg.

Aceste atitudini diferite ale d-lui Calimachi-Catargi, zice d. ministru de externe, au motivatcererea d-sale de revocare.

D-lor, and a numit d. Ministru de externeun secretar la agentia de la Paris, d-sa a numitnegre§it, pe cine a crezut d-sa de cuviintä.

Era oare d. ministru in dreptul sëu? Era WitIndoiall in dreptul seu de a o face.

www.dacoromanica.ro

118

Dacl onor. d-lui Calimachi-Catargi nu-i conve-nea aceastA numire, era in dreptul d-sale de ase retrage, de a se demite ? Negre§it a era indreptul seu, §i nimeni nu putea s zica nici uncuvent pentru aceasta. D-sa nu a vroit s'o facA,a persistat §i pare a fi excitat §i prin aceasta onemultumire a d-lui ministru de externe.

A doua Intrebare : d. ministru de externe nuera oare in dreptul seu de a-I revoca ? FArAniei o IndoialA, d. ministru de externe actual, sior §i care altul ar fi fost, era In dreptul seunetagAduit s'o facA aceasta, fiind-cA un ministrueste responsabil dup/ Constitutiune de toatA ad-ministratiunea sa §i prin urmare, fiind respon-sabil, este §1 in drept de a revoca pe or-ce func-tionar dependent de resortul seta, se intelege tot-deauna, dacA acea revocatiune este sanctionata.de Maiestatea Sa Regele.

A treia Intrebare : d. ministru de externe erain dreptul ski de a publica decretul relativ laacea revocare §i de a publica in acela§ tinip §i mo-tivele lui? FArA nici o IndoialA, era in dreptul seaformal de a o face. In general toate decretele sepublic/ prin Monitor, §i In cele mai multe casuri sepublica §1 raporturile, care motiveazA decretele.

Despre dreptul formal al d-lui ministru de ex-terne de a face aceste nu incape indoialA.

www.dacoromanica.ro

119

ll-lor, sa-mipermiteti insa a zice, ca din parte-micred ca ar fi nu o nelegalitate, dar un us de-plorabil, cand in relatiunile internationale, §i deasemenea relatiuni se tin ni§te acte relative laun ministru, care reprezenta tara in strainatate,and, zic, in aceste relatiuni s'ar perpetua una semenea obicei. i fiind-ca vorbind de aceastachestie, m'am pus in punctul de vedere ca ar fiun amic din partidul nostru pe bancile ministe-riale V acel agent ar fi alt cine-va indiferent,din acest punct de vedere zic : röu, dupa con-vingerea mea, foarte rëu face un ministru, dinor-ce partid ar fi, care in asemenea imprejurarida pubJicitaii asemenea rapoarte.

Vedeti, d-lor, sunt prea multe inconveniente.Cel dintai inconvenient, §i aceasta se resfrangeasupra noastra a tutulor, asupra tërii intregi, §iinteo minima parte §i asupra noastra a opozi-tiunii, inconvenientul este, a am avut tara re-prezentata atata timp, oare-cum incarnata, inreprezentarea ei atata timp prin o persoana, incontra careia guvernul crede mai pe urma ne-cesar de a publica ,'prin Monitor un decret dedestituire, §i mai ales cand, Intro alte motive,se vorbe§te in decret de o depe§a, Para sa sea rate coprinsul ei, a§a in cat e deschisa u§a lafel de fel de supozitiuni, cari sunt de sigur ne-

www.dacoromanica.ro

120

meritate §i cari inconjurg faptul de o a tmosferg cutotul strging de na tura lucrului. Addogati la a-ceasta, cg mAsura unei asemenea destituiri e a§ade neobi§nuitg, Mgt prea multi oarneni §i lanoi §i In strgingtate sunt purtati a crede, cg poatesunt alte motive alaturate de acelea, cari suntpublicate prin Monitor, ceea ce §i mai mult agra-veazg chestia pentru arnindouë partile.

In al treilea rind adaog, d-lor, o alta consi-deratiune. Noi suntem Regat nou, §i poate nuera mom entul bine ales ca sg debutgm, In rela-tiunile noastre de abia stabilite, cu minitrii no§tride abia recunoscuti ca mini§tri ai unui Stat in-dependent, prin mgsura de publicare prin Monitora unui decret, care nu este lipsit de oarecarenervositate. Dar, In fine, legalitatea era pentrud. ministru de externe ; Insg un element rernane dinaceasta, dacA 'mi ertati expresiunea psichologicgun fel de iritatiune legitimg pentru d. Calimachi-Catargi. Dacg este un lucru foarte greu pentru targ,este un lucru grozav pentru persoana, pe careo atinge, de a se vedea, In positiunea §i In con-sideratiunea pe care o avea In strAingtate- tocmaica reprezentant al Orb, isbit printr'un decretde destituire ce i1 dg ministrul IndArAtul sëu,din propria sa targ.

Ei bine, iertati-më a zicel cg dad din actele

:

www.dacoromanica.ro

121

anterioare ale d-lui Catargi nu rezulta nimicalta de natura a justifica revocarea §i publicarearaportului, de §i recunosc a aceasta remane in-compete* ministrului de externe, dupl. apro-barea Maiestatei Sale, apoi atunci actiunile pos-terioare ale d-sale nu pot justifica pe d. ministrupentru publicarea destituirii anterioare, i nusunt nici o explicare a actiuni d-sale.

VözOnd aceasta publicare a revocarii, d. Catargi-a facut ceailalta publicare, cu totul grava, pe care

Imi vine foarte greu, d-lor, faa cu un fostreprezentant al nostru In strainatate, care eracunoscut pentru mësura sa, pentru demnitateasa §i care a adus servicii reale tëreii, Imi vinefoarte greu, abstractiune facênd de relatiile perso-nale ce a§ puteg avea cu d-sa, de a zice ceeace trebue sa zic, dar trebue sä 0 zic : cred capublicarea d-sale din toate punctele de vedereeste un act röu §i ca nu se poate In nici unmod justifica pe deplin (aplause). Aci sunt alaturicu d. ministru de externe §i cu d. Fleva §icred ca cu simtimentul tutulor din Camera.Recunose asemenea, cä este bine sa se ia mësurica un asemenea lucru sa nu se mai repete deacum Inainte, §i o recunosc, d-lor, §i pentru altmotiv, care nu §tiu daca a fost destul de bine

c, §tii.

www.dacoromanica.ro

122

indicat, imi pare di a fost numai atins In treaca.de d. Fleva. Precum este foarte de regretat, canoul nostru stat In relatiunile sale Internationalesa debuteze cu asemenea publicari prin Monitor,a§a este §i mai de regretat and, a continuadebutarea prin asemenea publicari de bropri.Era deja un mic inconvenient, a mai venise §ichestia ceai-lalta cu retragerea unui execuatur,de §i era Statul roman in deplin drept de a o face ;dar In fine, toate aceste aveau inconvenientulde a arata noul nostru Stat inaugurand relatiunilesale cand cu destituirea unui agent §i publicareadestituirii prin Monitor, cand cu celalalt incident,and cu publicarea broprei. In aceasta situatiunear trebui sa ne dam toate silintele ca sa redobin-dim. . ., dar poate ca este, atunci ca sa confirmdntdeplina incredere ce trebue sa aiba statele cele-lalte in relatiile lor cu noi. Trebue sa se §tie,ea asemenea fapte nu se risca de a se maicomite §i in viitor.

In acest ordin de idei cred §i eu, ca este bineea sa existe un articol preciz In codul penal,care garanteaza statul nostru §i statele strainein contra unor asemenea accidente §i da guver-nului un mijloc energic la mana ca sa le impe-dice. Este important ca acest lucru sa fie ca§tigat,§i cred §i eu, ca d. ministru de externe §i de justitie

www.dacoromanica.ro

123

ar face bine, daca ne ar aduce un asemenea pro-lect de lege. Este recunoscut de toti, ca aici nuva fi o arma, de partid, din con tra, se vor folosltoti, pentru relatiunile lor cu strainatatea.

Dar d-lor, atat cred ca, este destul §i nimicmai mult. Ceea ce face motiunea d-lui Dimanceapeste aceasta, Imi pare ca iese din compete*Camerei. Inte leg sa numeasca o Camera anchete,sa fact propuneri de legi, O. faca cercetari con-tra functionarilor administrativi In fiinta; dar savie o Camera §i. sa-§i arate reprobarea sa, Incontra cui? in contra unui particular, aceastanu inteleg. D. Catargiu ar fi In drept sa zica :imi faceti prea multa onoare.

Gr. Eliad. Contra faptului.T. Maiorescu. Contra faptului unui particular?G. Eliade. Pentru pozitiunea care a ocupat.T. Maiorescu. Pentru pozitiunea din trecut?

Aceasta nu se poate face.Eu cred ca membri aceia dintre d-v., cari

se ocupa, de materii de legi §i de compete*politica, vor recunonte toti, ca. nu este bine ase 1ua asemenea mësuri fata de un particular.

Voiti Insa ca printeaceasta propunere A fieIndemnat ministrul de externe sä fad, un pasmai mult decat pasul foarte just al d-salé, ce1-a anuntat la stir§it, adeca un proiect de lege

www.dacoromanica.ro

124

care sa hotarasca pentru viitor cazul neprevëzutin legea de asta-zi? Voiti adecit sa-1 indemnatisa se hotarasca §i pentru darea In judecata ad-lui Calimachi-Catargi, atunci sunt §i mai multin contra propunerii d-lui Dimancea §i cred, eanu e bine sa o votam.

D-lor, este timpul venit ca sa dispara, dacase poate, acest incident. Sa luam din el folosulgeneral de a face o lege pentru viitor ; dar amai continua cu incidentul din trecut, cred eanu va fi de nici nn folos. Inchipuiti-ve, a s'arda d. Calimachi-Catargi, d. e. dupa art. 70 dincodul penal, in judecata Curia cu jurati ; chestiaar rëmanea controversata. Ins. daca.-1. condamnacurtea, se ajunge scopul d-v. Dar daca-1 achita.?Ce ar insemna atunci acele desbateri violenteurmate inaintea juratilor, ce ar insemna atunciverdictul de achitare? Voiti d-v. sa lasati eatribunalele sau juratii sl, se pronunte in aseme-nea materie, In oare-care grad internationala, mainainte de a se fi Mcut lege speciala ? Eu cred a nu ebine. Prin urmare , cu en va dispare dintre noi maicurind acest incident, cu atat va fi mai bine, §i deoare ce cu top ne-am unit ca sa reprobam faptelecum eau urmat, cred. a aceasta este de ajung§i nu r6mane decat sa se propue o lege speciala.

www.dacoromanica.ro

57.

Contra sanctionärii unei legi prin telegram&111/,.

(edinps Camerei de la 10 Noemvrie 1882).

Ministerul din and timp:

I. C. Brdtianu, prezident Qi ri3sboi.G. Chipz, interne.D. A. Sturdza, externeA Statescu, justitie.P. S. Aurelian, culte.G. _Ewa, iinante.Col. Dabija, lucräri publice.

Legea comunall de la 1 Aprilie 1864 fu-sese modificatl sub ministerul d-lui, LascarCatargi prin legea de la 9 Aprilie 1874. Dekii partidul liberal promisese de mult Aschimbe aceastA -opera conservatoare, nulucrase nimic serios pentru Indeplinirea pro-misiunii (vezi vol. II, pag. 137 IA um.) tilila 6 Noemvrie 1882 trebuiau sa se facii ale-

www.dacoromanica.ro

126

gerile comunale. In pripa Senatul se ocupade legea de:la 1864, repusa In vigoare prinun proiect votat de Camera, 1nsa In qedintade la 1 Noemvrie 1882 Introduce cate-vaamendamente asa Incat proiectul revine dinnou In Camera la 2 Noemvrie, si este a-doptat deabia I ziva de Joi 4 Noemvrie pela 3112 ore p. m. Alegerile comunale eraufixate pen tru Sambata 6 Noemvrie; daca era'sa li se aplice noua modifIcare liberala, acea-sta trebuia promulgata eel mai tarziu Vineri5 Noemvrie. Reg(*) era la Sinaia. Atunci Joidupa ora 31/2 p. m. i se cere sanctiunea printelegraf; In aceea§ Joi, pe la 6 ore seara,soseste la minister o telegrama a adjutan-tului de serviciu din Sinaia, prin care sezice, cä Regele a sanctionat, §i seara pe la10112 ore yinp cu trenul aprobarea autografaa Regelui, ps.is 'pe telegrama ministeriala(nu pe documentul cu textul legii). Acestecurioase amanunte le explic a.. ministrul deinterne G. Chita in §edinta Camerei de la10 Noemvrie, rëspunz6nd unei critice fa-cute in ziarul Binele public. In contra expli-

rii ministeriale se Indrepteaza cuvinteleurmatoare :

D-lor deputati, nu me preocupg, intru nimicamanuntele, pe cari ni le da d. ministru de in-terne. Ceea ce trebue sa ne procupe e forma,sub care d sa vine in Camera cu aceasta ocazie.

n

www.dacoromanica.ro

127

Fiind-ca vëd a nu s'a gäsit nici un parlamentarmai vechiu decat mine, va cer voie, fiind in-diferenta persoana care releva, de a o re-leva cu.

Cred ca este un precedent nepomenit caun ministru sa ia un articol de jurnal qi sa spuecä el exprima cutare parere, iar noi sa Inceperno conversatiune ca sä vedem, daca parereaacelui articol din jurnal este imparta0ta de vre-un deputat din Camera. Daca crede ca. este destulde importanta chestia, atunci deputatul care Im-parta§este parerea, va gasl totdeauna formainterpelarii ca sa o releve ; 0 daca guvernul crede,ca chestia este a§a de grea, fie zis In treacat,are mijlocul, care-1 prive§te, de a ruga pe undeputat arnic sa interpeleze, 0 atunci ministrulrospunde In mod deschis, pe calea parlamentara.Dar ca sa, vie un ministru sa ne citeasca oWere din un jurnal, care parere ne a fost Incasustinuta In Camera, 0 sa ceara a se face acicontra-critica acelei critice din jurnal, aceastaeste pana acum ceva nepomenit, qi cu totiitrebue sa speram, ca. nu se va reproduce adoua oara.

Cu toate acestea cred ca ar fi de dorit dinpartea tutulor, ca sanctionari de legi prin tele-grame sa. nu se mai fad,. Nu exista sanctionare

www.dacoromanica.ro

128

corectä printr'o telegrama, caci Maiestatea Sa.Regele trebue sä cunoascl textul legii, pe care-o sanctioneaa §1 in notitele citite de d. ministrude interne nu ni se spune, ca, s'a §i comunicatMaiestAtii Sale, pe langl cererea iscAliturei, §itextul legii. Apoi chiar de se va fi comunicat.telegrafic textul legii, römame totu§ sg, se con-troleze mai amtai dad, telegramele au ajuns.exact, fiind-ca textele de legi trebuesc puse-autentic, cuvent cu cuvent, inaintea ochilorMaiestAtii Sale; §i a cere numai o sanctionare-prin telegrame Mil aceasta autentificare a textu--lul legii, acesta este un al doilea precedent, maigray decat conversatiunea in privinta unui jurnalr§1 nu va fi bine O.. se perpetueze.

www.dacoromanica.ro

58.

La adresä. Puncte de unire intre partide.Lipsä de program in partidul liberal.

(5ec1irkta Camerei de la 12 Hoemvrie 1882).

Dlor deputati, poate aveti §i d-voastra sim-timIntul, pe care Il am eu, ca dupa aproape treizile de discutiuni foarte animate asupra unui pro-ject de adresa foarte inofensiv, este timpul sarevenim la chestie.

D-lor; de asta data proiectul de respuns la adre-sa Tronului, dupa cum ati vezut din darea deseama cu care il insote§te d. raportor, esteaprobat §i de un membru al opozitiunii. Un mem-bru, Para a vorbl In numele opozitiunii Intregi,dar pentru sine, ca membru ales de d-voastraIn aceasta comisie, a aprobat proiectul de its-puns, el, membrul, find §i Inte legend sa fie Inop-v.4km e.

5568o 9

www.dacoromanica.ro

130

Asupra acestui punct s'a ivit o divergent& depareri §i sa zis, ca proiectul de respuns la adre-sa Tronului este §i trebue s& fie opera majori-tAtii §i ca nu poate sä ia parte la o asemenealucrare minoritatea. D-lor, in privinta aceasta potsa fie §i alte pareri, §i eu, de exemplu, cred canu este constitutional corect a sustine aceasta.

Fail Indoiall, §imi pare ca. d. Kogalniceanu,in remarcabilul d-sale discurs de alaltäieri, adat In aceasta privire un alt inteles raportuluid-lui Costinescu, dent il avea In mod firesc, failindoiala, zic, nu se poate pune ca lucru de prin-cip, ca nici odatl cu ocazia respunsului laadresa Tronului minoritatea, daca crede ca emomentul oportun, nu poate sä faca opozitie,sä-§i arate adica vederile ei sub forma de con-tra-adresä. Acest drept nu se poate tag&dul mi-noritätii §1 nu cred cti a fost in intentiuneamajoritAtii actualei comisiuni de a-1 tilgaclul.Dar dada este adeverat, cl minoritatea poate safacl un contraproiect de respuns la adresi, Tro-nului, tot a§a este de corect §i adeverat, ca poatesA fie §i momente, In cari opozitia sä nu creadanecesar aceasta Fli In care, daca proiectul ce-1prezentl majoritatea ca respuns la adresa Tro-nului, nu este, cum a spus-o d. Costinescu, unprogram politic de partid, ci un simplu omagiu

-

www.dacoromanica.ro

/31

la adresa Tronului, §i minoritatea §i majoritateasa-1 poata vota. Precum dar este adevërat celdintAi pullet de veclere, a§a este adevërat

celalalt, §i toata chestia este numai dac g. mo-mentul pare oportun minoritatii ca sa fad, uncontra-proiect, §i al doilea dnä in proiectul ma-joritatii gase§te ceva care ar Impedica-o de a-1vota.

Am ascultat, d-lor, discutia urmata. in acestedoug. zile, i nici in vorbele d-lui Kogalniceanu,niCi in acele ale d-lui Ionescu §i nici In a-cele ale d-lui Lahovari, cu singura exceptie acelor zise asupra creditului agricol, n'am vëzutceva care s'ar raporta la insu§ röspunsul a§acum este facut §i care ar autoriza pe cine-va dea-1 combate, sau de a nu lua parte in lug§ co-misia pentru desbaterea lui.

D-lor deputati, chestia, de §i in aparenta numaiformala, are, ca toate lucrurile de forma dinviata mai inalta constitutionala, i o mare insem-natate in fond, §i insemnatatea cred ca esteaceasta :

Este de interesul vieii noastre parlamentare,ca intr'o Camera sa, intindem sau sa restringempunctele de conflict cu majoritatea §i cu guvernulei? Este de interesul nostru, al Will ca sa ac-centuam punctele de intilnire, cari trebue sli

www.dacoromanica.ro

132

existe intre toate partidele, sau este de interesulWu, ca sa arAtam mai mult desbinArile dintrepartide ? Daca cu ocazia dezbaterii rëspunsuluib. adresa Tronului vine o majoritate §i face ea.InsA§, In mod conciliant, un respuns nepolitic,un respuns curat de omagiu cAtre Tron, §i dacaminoritatea nu gase§te momentul oportun de a faceun contra-proiect, atunci, ye rog, dupA care teorieconstitutionalA, sl nu voteze acest respuns mi,noritatea sau sA nu ia parte la discutia aceleiadrese In comisie ? Apoi avem precedente aci :in anul trecut se aleseserl doi membri din o-pozitie, d. Vernescu §i cu mine, ca sl facentparte din comisia de respuns la adresa Tro-nului ; am refuzat noi, din princip, de a lua parte ?Din contra, ne-am dus, am lucrat in aceasta co-misie, am stat la constituirea ei, §i numai atuncircand ni s'a refuzat comunicarea de acte diplo-matice, intr'o chestie care prima pe toate cele-lalte §i care, dacA am fi adoptat-o §i noi ceidin minoritate, ar fi angajat taxa intreaga Inteo .directie iaternationall periculoasA, numai atunctam fost pu§i in neputinta de a judeca, OMunde putem merge pe aceasta cale, gi numatatunci ne-am retras, motivand retragerea primaceasta imprejurare grava. Dar cand nu am mo-tive exceptionale de a me retrage, cum me pot.

www.dacoromanica.ro

133

retrage eu conservator monarhic dintr'o comisie,care vine astäzi §i aduce pur §1 simplu, fara.coloare po1itic, omagii la Tron ?

D-lor, asemenea deosebire de partid nu o In--Oleg §i nu cred a este bun. Mei reviu la in-trebarea : trebue sa accentuarn desbinarea dintreparticle ? Eu cred mai mult, a pecat este unInceput bun de a se face In imprejurari normale,färä coloare politica, färä deosebire de partide,.adresa la Tron, pe atat va continua acest buninceput, §i in compunerea biuroului fle-carii Ca-mere va trebul prevëzuta din princip minoritatea.Fara indoiala, prezidentul Camerei va fi al ma-

dar intre cei 4 vice-prezidenti unul saudoi vor trebul din princip sa fie aifiind-ca nepartinirea in desbaterile Carnerei, repre-zentarea acestei Cameri ca expresie a törii con-stitutionale intregi, nu ar trebui sa fie operade partid, ci a torii intregi, a§a cum este §i re-prezentata. S'a vorbit atata de teorii constitu-tionale eri §i asta-zi, s'au citat atatia autori, §id. ministru de interne ne-a complectat cu atatazel citarile din Bluntschli, toti au atins chestiileconstitutionale a§a de pe larg Meat mO cred §ieu autorizat a mO intreba inaintea d-voastra subun punct de vedere mai general : ce este in e-senta sa acest constitutionalism, care este, era

ioritatii,

www.dacoromanica.ro

134.

sa zic suferinta, dar permiteti-rni sa zic mai binesimptomul caracteristic al statelor continentalein secolul al 19-lea? Noi am imprumutat consti-tutonalismul de la Englitera 0 I am introdus la.noi, dar ca la toate mecanismele aceste straine,Intrebarea practica este: cum se adapteaza laviata reala a poporului roman ? Apoi mecanis-mul este §tiut, esenta este jocul intro partide,cel putin intre douö, aa incat sa fie and una,mai inaintata, mai vie, cand alta mai moderatala guvern, i pe temeiul acesta d. ministru deinterne, zicea: guvernul constitutional al unuipartid se bazeaza in adrninistratia sa pe a-derentii sëi din partid, 10 cauta agentii sëi deinoredere, de principii, caci altmintrelea ar ftanarchie. Sistemul constitutional cere ca sa fiecand un partid cu top aderentii sëi, prin liber-tatea alegerilor, la putere, cand celalalt partid, citop aderentii sëi prin aceea§ vointa liber expri-math a törii, la putere.

Vag ma exprimat lucrul este in aparentafoarte u§or ; dar ia sa vedem ce Insemneaza.a veni la putere" §i pana unde merge aceastaputere", pana unde este iertata desbinarea de-particle inteo tara aa incat sa se fact% joc dealternare cand intr'un guvern, cand in celalalt.de la" putere" ?

www.dacoromanica.ro

135

La noi cand se schimba mini§trii, se schimbamajoritatea Carnerei §i a Senatului, se schirnbaprefectii, se schimba §i sub-prefectii, se mai schimbachiar §i primarii, se schimba §i majoritatea con-silielor comunale, se schirnba i majoritatea con-silielor judetene, se schimba casierii §i totifunctionarii administrativi, ba une-ori se fac uneleschimbari in magistratura ; caci pang cand, dinnenorocire, magistratura va fi amovibilit, ea vaatirna de la ministrul justitiei, care §i numai dupatactul sëu personal urmeaza, sa aprecieze, pangunde va vol sa serve §i magistratii in interesulpartidului sëu intirnplator.

Pe de alta parte insa, d-lor, se aud in taxaaceasta plangendu-se multi oameni cu minte,ca nu avern destui aspiranti competenti §i one§ti,cari sg poata ocupa fie-care post administrativ,§i ca multe se cer in aceast arä., tenërg, Incain viata publica §i nu pe deplin pregatita, pentruca sg mearga bine, se cer atatia mini§tri com-petenti, se cer atatia deputati §i senatori integri§i cu cuno§tinta de cauzg ; se cer atatia pre-fecti one§ti cu cuno§tinte administrative, se ceratatia magistrati, atatia sub-prefecti, atatia pri-mari, atatia membri ai consilielor judetene §i

comunale, §i fiind-ca ne-am largit in timpul dinurma cercul activitatii publice, se mai cer §i atatia

.

www.dacoromanica.ro

136

membrii in institutele fin anciare §i technice, §imai presus de aceVia se mai cer i atatiamini§trii reprezentanti in strainAtate, incat mi-eteama, Ca daca ne-am pune cu totii impreuna,

nici un spirit de partid, totu§ ar fi greusa ne gasim in numërul suficient pentru ca sacompletam cadrele neaparate ale mecanismuluivietei noastre publice (aplause).

Dar Inca daca noi, cari cu totii impreuna nusuntem de ajuns pentru a administra bine tara,vorn mai venl cu teoria alternarii partidelor Insistemul constitutional dandu-i acest inteles, cg,

sg, cerem un §ir de oameni, cari se completezeintreaga retea de administratie dintr-un partid, §iapoi un alt §ir de oameni, cari se completezereteaoa Intreaga a administratiei dintr-un altpartid. Oare acesta sa fi fost gandul d-lui mi-nistru de interne, cand ne zicea, cä trebue saaiba functionarii söi fie-care regim, caci altmin-trelea este anarchie? Nu cred. i trebue darfoarte exact interpretat, Ora unde merge al-ternarea sau desbinarea de partide Inteun statconstitutional? Aceasta, cam vedeti, stä in le-gatura §i cu desbaterea noastra de fatl. Intre-barea mai generala este dar: claca desbinareade partide exista in sistemul constitutional, undeincepe §i uncle sfir§e§te? Merge §i la adresa

fart

www.dacoromanica.ro

137

'Tronului ? Trebue st fie la biurou? Este in toatedesbaterile Mrä, nici o exceptie? Se intinde maideparte In sara intreagl, §i 'Aril undo?

Ai vrea sa-mi spue un teoretic constitu--tional, dach a auzit vreo-datä In Englitera, c.desbinarea de partide sg, mearga a§a de departe,precum se obicinue§te sä meargl la noi? Dars'ar fi prapadit de mult Englitera ca §i Polonia,aca sfa§ierea de partide ar fi mers panä la ceadin urma treapta a administratiei acelei teri(aplause). Pentru ce sta a§a bine Englitera.cu toatä lupta ei de partide ? Flind-ca acolo sfera

lupta de partide nu se Intinde a§a de sae-parte In toate ramificarile vietei publice, precumdin eroare se credo §i se practica la noi ; stabine, fiind-ca stera ei de lupte politico este foarterestrinsl, §i numai In aceasta restringere poatesa existe o alternare de guverne.

Toti oamenii cu minte spun (§i o puteti con-stata chiar din indiferenta crescenda a terii pentruluptele noastre de partid), toti oamenii cti mintespun, el nu trebue sä punem nici o-datä inte-resele de partid mai presus de ale terii. Cualte cuvinte, sunt lucruri in viata publica aunui popor, unde nu este vorba de partid, ci de in-teresul general al tutulor fara deosebire, §1 in-trebarea practica pentru noi este acum, mai

de

www.dacoromanica.ro

138

ales de cand cu proclarnarea regatului, adicl.de cand ne aflarn toti pu§i sub acela§ scut alConstitutiunii monarchice, intrebarea pra ctica este :cari sunt acele puncte de contact, In privintacarora de la inceput trebue sa zicem : aici nuare a face desbinarea de partide, ci are a facenumai interesul lucrului In sine?

D-lor, tot zicem : tara, taxa! Abstractia a-ceasta tara" In realitate este compusa In ceamai mare parte din terani, din a§a numitii oa-meni de rend, din multirne. Ce are a face mul-timea cu discutiile noastre publice ? Cea maimare parte din ei, din nenorocire, nici nu §tiuInca sa citeascA §i sA scrie. V puteti Inchipul, dna.toata, vorbirea noastra cea lung de aci Ii atinge-pe ei pana acolo ! Vorbele noastre de aci ii atingnumai Intru atata, intru cat le ating re1aiile lorcu administrati a inferioara a Statului, care aceasta.poate fi influentata prin vorbele noastre, iiatinge rare ori ministrul §i prefectul, ii atingeinsa perceptorul, Ii atinge invAtatorul, Ii atingepreotul, Ii atinge adese-ori executorul, ii atinge re-crutorul, mai rare ori sl speram Ii atinge jude-catorul de ocol, §i mai rar Inca tribunalul.

Ace§tia din urma : stringatorul de imposite,tatorul: primarul din sat, cel mult sub-prefectul,.

inva-

www.dacoromanica.ro

139

aci este punctul de contact al sateanului cu ceea-ce numim noi Statul In administratia sa.

Aci dar se cere ca sa he oameni one§ti, in-tegri, inteligenti, daca e vorba de imbunatatireastarii tëranului. Aci trebue cu totii sa punemtoate incordärile noastre, ea sa aducern o starede mai mare probitate in adrninistratia de josa Statului (aplause).

Simtiti indata aci importanta practica a intre-barii, daca trebue intinsä deosebirea partidelorpana acolo, incat sapunem §i in acele posturi, celemai de jos, dar cele mai importante pentru po-por, numai oameni de partid, cu risicul de anu fi oameni de treaba ?

Cine ar respunde la aceasta intrebare in modafirmativ, ar comite o erezie constitutionala, daeavorbirn de sisterne europene, §i nu de republicaamericana .

Cred dar, ea merita sa examinam acum im-preuna, §i mai cu deamanuntul, uncle este §i unclenu este chestie de desbinare de partide in viataStatului, in Camera, in administratie in genere.

Incep prin a zice, in legatura cu desbatereanoastra de fatal ca, nu e chestie de partidpentru acei care primesc Constitutiunea monar-chica, nu e chestie de partid in omagiele aduseTronului prin o adresa, a Camerei.

www.dacoromanica.ro

140

Al doilea, nu e chestie de partid §i nutrebue sa fla, justilia in ará. Acest adevër s'asimtit pang la oare-care punct de mai toti mi-nktrii de justitie din or-ce partid, i trebue särecunomtem, ca. de §i magistratura in cea maimare parte a ei atirná In numirea §1 schim-barea ei de la bunul plac al ministrului, tutu§cei mai multi minktri s'au sfiit sa exerciteputerea lor discretionara in sensul prea exclu-siv al interesebor de partid, din contra trebuesa recunomtem pentru onoarea Orli, ca estedestul de general simtimintul cel adevörat, cämagistratura, care in cazuri de conflict al inte-reselor hotarqte despre onoarea, libertatea §iaverea cetatenilor, este o activitate publica Infolosul Orli intregi ca unitate i in earl deor-ce desbinare a partidelor. De aceea ar fi oadevkata calamitate In tara noastra, and s'arintroduce electivitatea politica a magistraturei§i s'ar arunca ast-fel In vêrtejul sfa§ierilor departid o institutie, care pana acum prin bunulsimt al Orli a fost din ce in ce mai departatade la aceasta lupta nesanatoasä. Mie unuia mi-aparut foarte reu, o marturisesc, cand s'a facut,cu prilegiul coaliiei de la Mazar-Pa§a, chestiepolitica §i dinteo parte a magistraturei. Mi-aparut reu de demisionarea en masse a magistratilor

www.dacoromanica.ro

141

din capitala sub ministerul Lahovari. Dar infine, simplu numai a demisiona e dreptul fie-cgxuia. Dar mi-a parut mai rëu de banchetul politicdat in onoarea acestor tineri magistray demisio-nati, banchet, la care au asistat V unii barbati deStat, de la a caror maturitate se putea a§tepta omai dreapta Intelegere a intereselor generale in Stat.

Dar ceea-ce mi-a cauzat cea mai mare Werede rëu, a fost inaintarea paste curend a acelortineri in ierarhia magistraturei pentru chiar fap tuldemisionarii lor, indata ce s'a schimbat guvernul.

Nu trebue. d-nii mei, sä se bage politica aci.Magistratul trebue scutit, ferit, ocrotit de luptelenoastre, de sfasierile partidelor : pentru-ca el estein Stat acela, care da cetateanului in deob§te sigu-ranta in contra orcarei impilari, §i a impilarii par-tidelor, el este unul din organele cari alcatueseunitatea Statului in mijlocul indoirii partidelor-

Urmand mai departe cu enumerarea sferelorde activitate publica, cari trebuesc depärtate dinsfasiarea particielor. constat ca intro acesteadmis §coala, mat constat cit s'a admis totdea-una §i armata. Acolo cel putin, undo suntem che-mati a muri cu toii impreuna, s'a admis de la.inceput, a e o singura Ora pentru care murimr

nu douë partide desbinate.Dar e destul atat? Toti barbatii cu intelegerea.

§i

s'a

www.dacoromanica.ro

142

trebuintelor reale ale Statului roman vor recu-noa§te, impreuna cu mine, ca nu este destul atat.

Ceea-ce ar trebui sa se mai faca, e aceasta : §iprimarul §iconsiliile comunale §i judetene trebuescscoase din politica. Administratia locala a ora§elor§i a satelor, administrarea intereselor locale aledistrictului trebue sa o lasam tutulor celor capabilidin localitate, fiind-ca e a tutulor §i nu a uneidiverginte de opinii dupa divergenta de partid.

Dar sa ne apropiem acum de sferele mai inalteale Statului §1 sa examinam intrebarea i inprivinta nouei noastre institutii a mini§trilor ple-nipotentiari §i rezidenti pe la curtile straine.

0 idee, care cred ca trebue sa fie primita detoti, e Ca mai ales reprezentantii tërii in strai-natate nu sunt §i nu trebue sa fie ai unui par-tid, ci sunt ai tërii intregi. Putem noi oare sätransmitem m strdnatate sfa§ierile noastre dinnäuntru §i s fim reprezentati fata cu strainii, cariadese-ori sunt §i du§manii no§tri, slabiti In au-toritatea noastra relativa prin jurnatatirea inte-reselor de partid? De sigur nut Aceasta ar fi

o periculoasa erezie constitutionalft.De aceea §i vedeti, ca nici o-data nu i-a trecu t

prin cap unui guvern englez, dna s'a schimbatIn coloarea politica, claca a venit d. e. dupa Bea-consfield antagonistul ski Gladstone, ca sa§i

'

www.dacoromanica.ro

143

recheme pe agentll diplomatici numai pentru-ca-sunt numiti de un guvern de altä coloare politica.

Iertati-me, d-lor, daca Ve vorbesc cu o de-osebita staruinta de aceasta cestiune.

Nu §tiu cum, dar mi-a parut ca inceputulde toamna al legislaturei noastre din urma esteplin de un fel de atrnosfera, ingreuiata, de false in--sinuari §i prepusuri, intemelate pe o foartegre§ita intelegere a constitutionalismului.

Me cred dar dator a pune intrebarea franc §1lämurit : este cineva de Were, ca, ar fi in inte-resul or carui stat constitutional §i in deosebiin interesul micului nostru stat, care are trebu-Intl de conlucrarea tutulor barbatilor sei, careprezentarea terii in strainatate sa fie chestie-de partid?. . .

Daca nu imi face nimeni onoare de a meIntrerupe prin o afirmare, dad, nimeni nu sustineca e chestie de partid, apoi corolariul este:prin urrnare, or-ce primire a functiunii deministru reprezentant in strainatate intru nimic,dar absolut intru nimic nu so poate interpreta-ca o trecere dinteun partid in altul, ca schim-bare de idei, ca o pata ce se anima asupracaracterului politic al cui-va (aplause).

S'a dus d. Krezzulescu la Petersburg, d. Ma-vrogheni la Constantinopol, d. Carp la Viena ;

www.dacoromanica.ro

144

MO, d. Carp remene absolut corect cu toateideile sale, fara nici o schimbare In ceea ceprive§te politica interne ; d. Mavrogheni absol itcorect cu ideile sale, fare nici o schimbare Irkpolitica interne ; §i. foarte bine a fecut guvernulrdace a crezut ca sunt ace§ti berbati capabili de-a ocupa acele locuri In streinetate, foarte bine-a fecut ca. i-a ales fere privire de partid, §ireu ar sta or-carui berbat politic cu minte de-a face presupuneri §i interpreted reu voitoare-din aceasta.

D-lor, ve rog iertati-me, dace fac aici o-

parenteza personale. De §i chestiile personalenu au nici o valoare in discutille politicerdar sunt dator a face aceaste parenteza, pentru .el nu a§ vol sa se slebeasca argumentarea mea.prin prepusul, prin insinuarea a ar fi un gandpersonal, care me face se sustiu cu toata con-vingerea aceaste teorie.

Am citit §i eu prin ziarele de ieri §i deastäzi, cum ne citea mai deunazi §i d. ministru .de interne din Binele public, am §i auzit printCamera, el ar fi vorba sa pun in practice eu,Insu-mi aceaste teorie, se, fiu adich trimes la nu,§tiu care post In nu §tiu care tare straine. Dati-mi voie a desminfi aceste §tiri.

Nu a fost nici o vorba despre aceasta; !mit

www.dacoromanica.ro

145

permit a adloga: nici nu poate sa fie vorbdpentru persoana mea. Pán cand nu va fi schim-batd opinia public& in aceastA privire, vreau saam dreptul neatins de or-ce fel de bAnueli per-sonale, dreptul de a sustine cu toata tariaun princip de stat, fara a carui pazire in aceastasferd, ca §i in celelalte men tionate mai sus,thicern tara la peire cu administrarea noastraconstitutionala.

In aceasta convingere a mea eu a§ credeca trebue cu timpul sa mergem §i mai departein Intinderea sferei, din care desbinarea partide-lor sa dispard.

Ce bine ar fi d. e. sa: coprindem in aceastasfera a pacinicei ei administrari i prefecturele;ce bine ar ft ca prefectii sa nu mai ia parte laluptele electorale (aplause), ci sa se ocupe nu-mai de buna gospodarie a districtului lor fArdprea multa privire la partid! Ce bine ar fi, candam vedea o data cate-va guverne urmandu-seunele dupd altele din diferite particle, §1 lasandtottq vr'o 10 15 ani pe aceimi prefecti ne-schimbati, numai daca sunt oarneni one§ticapabili. Aceasta ar fi reforma cea adev6rata Inad ministratia têrii.

d-lor, cam a§a se face in Englitera.Englezii, In luptele lor de particle, nu ating,

366So 10

§i

www.dacoromanica.ro

1.16

pentru a zice aa, painea de toate zilele a locui-torilor de sate §i ora§e, §i de aceea Englezii potmerge inainte cu alternarea la putere a parti-delor bor. Pana la un punct oare-care ei sunt §ipot fi indiferenti la aceste certe de partid,fiind-ca ele nu taie in adancul administrariiintereselor locale §1 nu ating imediat §i directpartea esentiala a vietei pacinicilor locuitori.Acolo locuitorul nu se uita ca sa vaza eine estemare, cine este cu influenta in sat, in ora§ sauin district, ca sä se ia dupa dOnsul dad, vreasa aibg, viata lini§tita, sa scape de §icane, sapoata avea dreptate in contestatii, sa nu fie a-suprit la imposite, O. nu fie, tocmai cand aretreaba, luat pe nedrept la garda nationala (ilari-tate), §i o sun, de alte asemenea.

A§a dar sa §tim cu totii §i sä formam opiniapublica in acest inteles: este un princip pentrubuna stare a administrarii statului constitutional,ca sfera luptelor de partid nu trebue intinsapeste oare-cari limite foarte strimte, de cari voivoibl indata, mai ales pentru Statul roman instarea lui de asta-zi trebue esential marginita.

Pana cand nu vom pune in practica acestprincip, nu poate fi vorba de imbunatatireaadministratiei noastre.

Oameni one§ti §1 capabili nu avem destui,

www.dacoromanica.ro

147

mai ales pentru acel mare numer de functionari,cari sunt in atingere cu zilnica viata a popo-rului de rind. Dar §i din acei puyni cgti ii averncondamngm o jumgtate sl a§tepte in neactivi-tate pang cand va cgdea de la putere ceailaltajumgtate, care se intimplg sa, fie cu protectoriisei la guvern. In aceastg stare, guvernul cen-tral se vede silit a umple golurile cu or-ce soide indivizi, numai sä fie aderenti al partiduluisell, §1 cu acest metod nefericit aruncgm admi-nistratia din ce in ce mai mult pe povirni§ul,pe panta coruptiunii. Aici dar 'este eel dintgipunct, unde oamenii de stat cu minte trebuesäli concentreze puterile Mr/ deosebire de par-tici, pentru a schimba reaoa deprindere de pang,acum, a§a, de contrarie adeveratelor interese aleStatului nostru, chiar constitutional fiind.

Trec acum, d-lor, la ceailalta parte a acesteiargumentari 0 me intreb: unde este sfera cearestrinsg, unde Ilupta de partide este esenyalg,in sistemul constitutional, este condiya lui deviatg pentru a produce lumina ce rezulth. dinciocnirea ideilor 0 a produce rezultanta intere-selor publice contrare?

Aceastg sferg este banca ministerialg §i deo-sebirea majoritlyi 0. minoritatii in Camera §iSenat, ca §i in cOlegiile lor electorale, asupra

www.dacoromanica.ro

148

chiar ideilor puse inainte de guvern ca proiectede legi sau ca practica administrativa. Aici inadevër lupta, aid idei divergente, aici principiide partid clar fornulate.

Aici nu ne e permisa duplicitate de principiiin una §i aceea§ persoana, precum nu este per-misa nici ascunderea sau ignorarea ideilor, dupacare este in intentia fie.-carui ministru dedirige resortul sëu §i fie-carui deputat de a-1sustine sau a-1 combate.

Gruparile de partid ce se formeaza aici, nuse pot intemeia pe numele persoanelor, ci peautoritatea principiilor §i a aptitudinii in apli-carea lor, §1 or-ce trecere dintr'un partid in al-tul trebue clar motivata inaintea torii ca o ne-cesitate de princip in interesul general, sub pe-deapsa de a fi taxata de felonie.

Nu de geaba, d-lor, trebue sa staruim in coasemenea accentuare a ideilor.

D. Kogalniceanu, cu autoritatea ce o are prininsemnatul sOu trecut ca barbat de stat in taraaceasta, ne-a repetat alaltleri programa betra-nilor de 1857. In adevOr, am trait cu aceastaprograma pana la 1880-1881 §i d-voastra atiincoronat-o prin proclamarea Regatului 0 a Di-nastiei. Dar de acurn inainte, care este formula.de idei, ce ni se impune nouO celor ce venim.

a-si

www.dacoromanica.ro

149

&pa d-voastra? i Intrebarea este cu atat maigrea, cu cat din betranii ante-luptatori de la1857, pentru nenorocirea noastra, Incep a seduce unul cate unul, aa incat asta-zi se poatenurnera acei ce au mai remas §i a caror titlude onoare este de a B condus tara aceasta undese afla acum. Au mai remas BrOtienii, RosetU,Kogalniceanu, au mai rOmas din membrii comi-tetului unionist de la Iai Lascar Catargi §i Ma-vrogheni.

M. Kogilniceanu. Numai Mavrogheni a fost.T. Maiorescu. A mai rémas printul Dimitrie

Ghica, care in divanul ad-hoc din Valahia a res-puns comisarilor straini : organizarea politica in-ternationala o putem primi de la voi, dar niciun amestec in administratia interna a terii! Atnai remas din barbatii acelei epoce unul, caredaca nu a avut rnultä activitate politica, dar afacut pentru de§teptarea simtului national Intrenoi tot atat cat or §i ce alta activitatea remas acela, al carui grai fermecator a §tiutsa dea limbei romane forma de intrare In Mi-mele celor ce pana atunci se incantau numai culiteraturile straine, a remas Vasilie Alexandri<aplause).

M. Kogalniceanu. A fost In comitetul cen-tral al unirii.

politica,

www.dacoromanica.ro

150

T. Maiorescu. Sa me ierte d. Kogalniceanu,.daca vezend ca gloria politica este irnpartita in-tre mai multi, am voit sa rezerv pentru gloria.noastra literarä un loc deosebit (aplause).

Ace§tia au mai rémas din acea epoca, cei-

lalti nu mai sunt intre noi, dar §i pentru ei §ipentru noi se pune intrebarea capitala: careeste suma de idei, care este in situatia de asta-zi chemata sa ocupe locul lasat prin indeplinireaprogramei de la 1857?

Scuzati-me, d-lor, dace. ve tot vorbesc de idei.Este un lucru curios ideile acestea, teorille

acestea, cum se. le numiti, taxati-le chiar de te-orii vizionare, daca ve place. Fara indoiala, te-oria farä practica, fara puterea de a se punein lucrare, idea WI realizare este foarte slaba,.foarte putin atragetoare, foarte putin cautata.Dar sa ne fereasca Dumnezeu sa credem, ca.

este cu totul de prisos §1 ca putem sa ducemtara numai cu practica dintr'o zi intealta, cumidi combinari ale momentului, schimbandu-nein or-ce moment parerile dupa voia intimpla-rii. Aceasta ar insemna decade* nivelului ge-neral al vietei noastre publice, scapatarea inteostare de slabire a inteligentelor §i latirea fara.margini a coruptiunii in tot mecanismul Statu-lui. Caci unde lipse§te idea, care inalta pe orn

www.dacoromanica.ro

151

vine in loc interesul meschin, care1 degradeaza,atunci punem viata noastra pubrioa in peri-

colul de a ajunge la cel mai mare r6u ce i sepoate intimpla : la specularea formelor politicepentru exploatarea intereselor private.

Mi-e teamg, ca deja asta-zi in aceasta scurtastare de transitie, se v6d unele simptome pre-mergétoare ale scaderii nivelului nostru into-lectual.

Ca simptom inteo simpla stare de transitie,o asemenea scadere poate sa, fie lucru firesc §itransitoriu V el. Dar nu trebue mai putin reve-lat pentru a nu se lap cum-va mai departe.

Scuzati-m6 daca, in calitatea mea de membrual opozitiei, nu v6d poate destul de clar, darimi pare ca. §i nivelul discutiilor noastre parla-mentare in aceastä Camera a earn scazut. Jude-cati d-voastra in§i-v6.

Eu gasese foarte caracteristica V foarte derevelat o vorbire a unor membri din niajoritate.

Dor, nu §tiu, este vre-un leader al majori-ntii acesteia ?

Voci. E§te, este.T. Maioreseu. Ce fericit a fi cand 1-a§ afia !N. Ionescu. In parlament este pre§edintele

consiliului.T. Maiorescu. Mini§trii guverneaza ; Camera

qi

www.dacoromanica.ro

159

este aici pentru control i trebue s aib unreprezentat mai autorizat al majoritnii intruaceasta. In lipsA, de un leader, nu pot face altadecat s mö tiu de cei cari vorbesc mai des§i ale cAror cuvinte sunt mai cu seama, acope.rite de aplausele majoritnii §i sa-mi zic, ca a-ce§tia reprezenta, dupa toatä probabilitatea, ide-ile majoritnii. A§a, aud adese-ori vorbind pe d.Dimancea, pe d. Boldur Latescu §i mai esteunul, care vorbe§te des in timpul din urmä,n'am onoarea a-1 cunoa§te mai de aproape, ested. Iepurescu. and mö uit apoi in Monitorul o-ficial §i vkl ca cuventarile d-lor sunt acoperitede aplausele majoritatii, atunci zic, ca ace§ti d-niexprima un sentiment al majoritatii amerei.

Ast-fel, d-lor, mai de una-zi d. Dimancea, a-dresandu-se opozitiei, minoritatii subt aplau-sele ce le \TM insenmate aci in _Monitor cu cu-vintele : mare ilaritate si aplause,ne-a zis nouöurmatoarele cuvinte...

N. Dimancea. Luati rëspunderea pentru ceeace a vorbit oratorul care m'a precedat?

T. Maiorescu. Eu sunt recunoscaor pentrutoate intreruperile. Am atat de mult de purtat,in sfiala mea, cu r6spunderea pentru propriilemele cuvinte, incat nu mö mai pot incarca §icu r6spunderea pentru cuvintele altora (aplause).

www.dacoromanica.ro

153

Iata, cum se roste§te d. Ditnancea dupa, Mo-nitorul din 4 Noemvrie, adresandu-se la opo-zitie :

Pe urmele noastre ati venit i prin luptele11noastre v'am tirit dupa noi panit ati ajuns unde

sunteti, ca sa aveti asta-zi libertatea tribuneicompleta, libertatea presei absoluta, pentru a17ne Injuria in tot chipul, uitand ca sunteti datori

sa pup un langagiu mai dulce, i cautand a17vë versa tot veninul ce aveti pentru parapo-

niseala ca nu sunteti toti chivernisiti.Nu mö indoesc, Ca ati auzi cu placere Inca o-

data toate cuvintele d-lui Dimancea; Insa, pentruscurtimea timpului, voi mai extrage numai pecele din urma : (ilaritate)

nDe aceea vö rugam sa Incetati de a ye maiimbraca, cum zice fabulistul, In pelea de leu,pentru ca or cat veti intinde pelea leului, eatot nu ye va acoperi de ajuns, qi lumea ye vavedea eine sunteti (mare ilaritate, aplause)."

D-lor, eU marturisese ca in aceasta mareilaritate a Monitorului am isbucnit §1 eu, andam citit acest sfir§it In Monitor (ilaritate). Nue aa, d-le Dimancea, d-voastra §i cu mine,amlndoi iubitori de studiile clasice, ne-am aduscu placere aminte de fericitele timpuri antice,unde in scrierile autorilor, de exemplu in ale

www.dacoromanica.ro

154

vechiului fabulist Esop, animalele jucau un rolinsemnat (aplause, mare ilaritate). A§a dar eunu m'am mirat, cand ne-ati vorbit despre leuldin fabula.

0 voce. D. Dimancea a vorbit §1 de magar.T. Maiorescu. Mai multe animale sunt puse

cu diferite roluri In desbaterile parlamentare, ca§i In fabulistul Esop §i in modernul nostru Do-nici. Este leul, este §i un alt animal mar paci-nic, permiteti-mi a-1 imbraca Inteo haina ne-ologista, §i a-I nurni asin, §i d. ministru deinterne ne-a vorbit asta-zi chiar §i de un canar,tot la adresa unui membru al opozitiei. Acestanimal nu exista in vremile antice, find-ca in-sulele Canarice nu erau cunoscute pe atunci;dar dupa asinul intrebuintat din antichitate, poatesa vie §i canarul mai modern (ilaritate).

D. ministru de interne. Este mai subtire.T. Maiorescu. 0 mica observare insa, d-lor

in aceste studii clasice, daca se vor auzl maideparte In tart, este de temut ca, lumea, in-drasnesc a zice toatei lumea, cand va vedea c.numiti asini pe Ionescu, pe Kogalniceanu, peLahovari, are sa se intrebe: cine sunt leii dincompararea d-voastre? Nu cum-va d-nii Latescu,Dimancea §i Epurescu? (mare ilaritate). Dar a-tunci mi-e teama, ca toata lumea la noi in

www.dacoromanica.ro

155

tara o sa zicd : mai bine asin cu Ionescu, cuKoaniceanu, cu Lahovari, decat leu cu Lgeseu,cu Dimancea i cu Epurescu (ilaritate).

§i trecend la celalalt pasagiu al d-voastra, dacapentru chiverniseala" este lupta, daca vreunuldin noi, din opozitie, vrem sä ajungem la gu-vern numai fiind-ca vrem S. ajungem la chi-verniseala", nu cum-va cei ajuni deja acolo suntchivernisiti ?. .

Vedeti ce insemneaza, cand 3 fragmente deleaderi nu fac un singur leader intreg ? Vedetice insemneaza a intrebuinta arme cu douö tai-suri? §i e lucru curios : in asemenea arme W-ul al doilea, care se intoarce, arde mai tare

de cdt celalalt ; aspirantii la chiverniseala in opo-zitie presupun ajunVi la chiverniseala in majo-ritate !

Nu, d-lor, sa nu mergem pe acest tenni, sanu vorbim de chiverniseli ; nici sa ne inchipuimca ar fi i chiverniseli extra-oficiale, chivernisealaa oarnenilor influenti de prin judete, chivernisealacum s'ar zice, nu cu toptanu, ci ca la negusto-raV din mic in mic, cate ceva de la fie-care ju-decatora§, de la fie-care primara§, de la fie-caresub-prefectora§.. . SI lasam aceste, caci in ade-vér nu se potrivesc. Ar fi copilarese a crede, deexemplu, pentru d. Statescu sau pentru d. Chitu

www.dacoromanica.ro

156

sau pentru or care dupe banca ministeriala, 0,functioneaza dupa cuventul d-lui Dimancea pen-tru chiverniseala." Este evident, ca daca estevorba de interes personal, apoi ministerul esteun sacrificiu pentru d. Statescu, pentru d. Chitu§i pentru altii, §i credeti d-voastra, Ca dad, cl.

Ionescu ar ajunge la guvern, ar fi pentru chiver-niseala? sau d. Lahovari ar avea nevoe de chi-verniseala? or d. Carp, trimis acum ca minis-tru la Viena, s'a dus pentru chiverniseala?

Dar iata ce insemneaza, cand in boo de ideiInteun partid se pun numai interesele Inainte;iatä ce insemneaza, dna in loc de a ne mai in-treba din and in cand, unde ne aflam cu ideile,nu vorbim cleat de marele progres financiar §inu vedem de cat imbogatiri prin jocuri de bursa.

aici, d-lor, permiteti-mi a va spune, ca 0parte a criticilor facute de d. Lahovari §i de d.Ionescu mi s'au parut foarte intemeiate §i re-mase fart respuns.

Recunosc ca asupra finantelor d-voastre, duparespunsul d-lui Costinescu, chestia sta nehota-rita; §i recunosc, dupa parerea mea personala,ca opozitia nu face bine de ataca numai a§a,in or §1 ce mod, tocmai din causa cutituluicu doue tai§uri. Cand atacil ataca bine, or las-ola o parte (aplause).

Si

www.dacoromanica.ro

157

Dar, cum ziceam, a r6mas o parte a imputä-rilor aduse guvernului de asta-zi, care nu s'aslabit prin r6spunsurile date.

Partea, care nu s'a explicat bine in rëspunsul gu-vernului, sunt schimbarile ministeriale cele dese,§i aid, d-lor, sunt pe tëramul politic de lupta apartidelor, dupa chiar teoria de rëstringere a aces-tei lupte.

Eu indrasnesc a crede, poate ca aqii mai expe-rimentati dent mine vor zice alt-fel, atunci livoi asculta, dar pana atunci indrasnesc a crede,cA, este o cerintä neaparata a vietei politice, caor-ce schimbare pe acele band sä se arate clar§i lamurit pentru ce s'a facut, chiar inguntrulpartidului fiind, nu numai and se face din altpartid.

D-lor, explicArile ce s'au incercat nu erau sufi-ciente. Nu mai vorbesc de reumatismul d-lui mi-nistru de interne, aceasta era o gluma. Dar credasemenea, ca §i explicarile date de raportorul ma-joritatii, d. Costinescu, sunt neintemeiate. D-sazicea: in partidul nostru sunt oameni, cari au ajunsprin munca lor, §i nu-§i pot jertfl prea multtimp la interesele Statului, §i de aceea se schim-bit unul dupa altul in minister.

Dar bine, d-lor, ceea ce au cei 7 mini§tri defacut, este tocrnpi opera intreaga de organizare

www.dacoromanica.ro

158

a diferitelor lor servicii administrative, §i dad,pai acum, In multele schimbAri prin care amtrecut, poate nu se cerea o mai puternicA orga-nizatie a Statului, dna, In timpul de resbel §i00, la proclamarea regalitatii ar fl fost nedrepta se cere mai multA lucrare de organizare, a§vrol sA §tiu, de doi ani Incoace, sub ce cuvOntrid s'a fAcut nimic In unele resorturi? Guyer-nul era dator s pue inaintea opiniunii pu-blice, sau in discutiile aderentilor sëi, suma deidei precize, detailate pe cari voia sA le realisezeflecare in ramul sëu de administratie. Ei bine,d-lor, sl fie toate acestea mArginite in chestiafinantiarl? De sigur nu, nici nu cred a o ziceyaceasta. Sunteti §eapte acolo, nu numai unul pen-tru finante. Ce ? in partea cea dintai, care neatinge poate mai mult in administratia practicA,in relaiiIebe contentioase ale cetAteanului, nugasiti nimic de Mut? Jurisprudenta practicAnu este o-datä de revezut din fundament ? Acelnefericit cod care s'a introdus, s'a tradus deagata din Franta WI a se adapta trebuintelorreale, locale ale töranului nostru, n'are el tre-buintA de a fi revêtut? Acea procedurl pestri-ta care am luat'o parte din Geneva, parte dinBelgia, parte nu mai §tiu de unde, n'ar trebuisl fie §i ea remaniatA? Nu mai ating chestia

www.dacoromanica.ro

159

invatamintului public, poate voi avea ocazie labudgetul ministerului instructiei publice s vearlt, cum prin umflarea budgetului fait sistem,a§a numai pe intimplate, ati ajuns la un rezultatcare ve va pune in uimire din punct de vederedemocratic.

Dar in general, organizarea i administrareatërii cum se face de d-voastra ? Yoii sl inceapaun ministru o referma in 4 luni §i apoi sa, seschimbe i sl vie altul, care sa, inceapä alta,reform i sl o lase iara§ neisprävitl dupa,alte 4 luni? Sau voiti sa, nu mai incepeti nicio lucrare in a§a scurt timp §i sa r6mle toatein amortire ? Chestie de incredere, ne spune d.ministru de externe. Ar fi u§or pentru d-sa ast-fel. Dar aceasta e foarte natural 0 onorabilpentru d-sa numai ca om privat, ca amic personal

privat al domnului Ion Bratianu, aci poates. aibl catä incredere vrea, i aceasta Ii poateonora §i pe d-sa i pe ci. Bratianu. Dar aceastanu poate s o spue ca ministru al 16rii. Nusunteti pe acea bancä numai pentru incredereapersonala, a d-lui prim-ministru, sunteti pe aceabancl cu obligatiunea de a arata t6rii ideile,pentru cari ati intrat §i pentru cari ati e§it. Aceastae de chiar esenta constitutional/. §i dad. nu ospuneti, ci ye acoperiti numai cu increderea d-lui

§i

www.dacoromanica.ro

160

Bratianu, atunci este numai a d-voastra vina,dad, so aude in taxa, cuventul de dictatura.Apoi, d-lor, tocrnai in dictatori au avut incredereoamenii. Ce ? nu curn-va dictatorii erau oamenide nimic? Erau oameni de mare incredere, deprea mare incredere a unora, tocrnai prin aceasta.au ajuns a fi dictatori.

Eu nu acuz aci pe d. prim-ministru, cad nueste vina d-sale. D-sa trebue sä se bucure, dug.se gasesc colegi cu a§a adanca incredere in d-sa.Dar noi ad i afara de noi tara trebue sa §tiefoaite lamurit, pentru ce intrati §i e§iti ca mini§tri,§i cine nu ne spune aceasta, lipse§th de la regulaconstitutionala §i da prepus de dictatura, de §ieu personal nu o cred.

Dar rni-e tearna, d-lor, ca unii din d-voastranu spun ideile pentru care intra §i ies, din simplacauza c% nu au ce sa spue, fiind-ca nu au timpul§i nu-§i dau osteneala de a concepe §1 de a con-duce o idee de organizare in toate amanuntele ei.

De aceea d. Rosetti a intrebuintat in contrad-voastre cuventul ergofobie, frica de munca,sfiala de a muncl, de a trage la plugul Orli, dea imbrazda adanc, de a arata care este gindul,nu gindul de jurnale §i de fraze fugitive carisa se aplaude in Camera, ci gindul profund care

www.dacoromanica.ro

161

trebue sa fie studiat a§a incat s titi §i d-voastrace voiti §i noi ce incredere sa v6 dam.

D-lor, daca am terrninat cu aceasta relevarea muncei intru realizarea de idei, am facut-o Inrelatie cu cele zise de d. ministru de interne0 de d. Kogalniceanu, care ne aminteau rolulOrii noastre in Orient, pozitia in care se ana

Romania, recunoscuta acum de top §i In parteadmirata, cum ziceau d-riii minktrii de interne

de aterne, pentru libertatile ei §i pentrufmantele ei. Vorbeati de rolul acestei ëri capurtatoare de cultura in Orient. Purtatoare decultura da. Dar cum se face aceasta cultura ?Unde este lucrarea de cultura incordata pe toateterenurile vietel nalionale I Undo este inteligentade§teptare, sprijinire §i inaintare a unei asernenealucrari de cea mai mare insemnatate din parteaguvernului?

Unde este acel studiu v6zut, acea coopergiuneIn munca ideala pentru a inalta, drapelul tëriiacolo unde trebue sa he, daca este A. remaeo nurtatoare de cultura in Orient ? Am vëzutmulte preocupari de interese materiale, impor-tante 0 acele fait Indoiala, dar duse a§a dedeparte §i de exclusiv, incat lumea din afaraand se ginde§te la irnportanta administratieid-voastre de asta-zi, nu vede de cat finante,

5668o 11

§1

www.dacoromanica.ro

162

speculare cu acii, jocuri de bursa §i grabnica im-bogatire a unor din cei rëmagi afara din guvern !

Apoi cu jocul de bursa avem sa intemeiemnoi cultura in Orient ?

Or cat de importante sunt interesele materialeale unei tori, §i nirneni nu le poate tagadulimensa lor importanta, totu§ intrebarea, de carenu poate scapa partidul liberal, este aceasta :care este stindardul de cultura intelectuala ce11 implantati inaintea tinerimii, care se uita lad-voastre cu dorul de a ye urma ? Trelue savO spui ca eu nu 1-am vOzut pana azi. §i dinpartea mea a§ dorl ca, sfir§ind noi, precum vomsfir§1 in legislatura aceasta, cel putin in legis-latura viitoare sa se gaseasca din partea gu-vernului liberal, daca este §i popular, formulaideilor viitorului, pentru ca s aina cu ce S. seinlneasca viata publica a poporului nostru §imai ales A, se de§tepte in tinerime acea aspirarela ideal, fara de care nu se poate conduce nicio data soarta unei tOri la 1naltimea ce i secuvine (aplause).

.

www.dacoromanica.ro

59.

Contra propunerii de revizuire aConstituOunii.

(§edinia Camerei de la 16 Ianuarie 1883).

Introducerea istoria la acest volum cautaexplice, cum partidul liberal sub ministerul

I. 13ittianu, In Mc s Inceaph. Era noug cuvre o formä sau reformA, de organizare te-meinica, o Incepe cu sterile revizuire con-stitutionalli. In sesiunea legislativa din iatha1882-1883 se fac cele trei lecturi, presoripede Constitutie ca o conditie prealabila pentruconvocarea *Adunitrilor revizioniste. La aioua lectura, in qedinta camerei de la 16lanuarie 1883, autorul scrierii de feta tineurmatorul discurs, care rezumk argumenteleprincipale in contra proiectatei revizuiri.

D-Ior, sper ca In starea, in care au ajuns des-baterile noastrp asgpra revizuirii sau nerevizuirii

A

www.dacoromanica.ro

164

Constitutiunii, voi avea aprobarea d-voastra,claca mö voi margini la o scurta §i, pe cat voiputea, clara expunere a motivelor, a argurnen-telor cari, dupa convingerea mea, sunt hotari--toare in contra acestei revizuiri. Voi lasa darla o parte toate chestiile de alaturi: priviri re-trotpective, comparari istorice sau comparari cutori indepartate, d. e. cu Egipetul §i. alte ase-menea tOri interesante, recriminari de partide, §icu atat mai mult chestii personale, de §i afost amestecata in discutiune §i persoana meatin deosebi mi s'a facut nemeritata onoare de a mise cita numele cu ocazia articolului relativ ladelictele de presa. Nu voi releva Insa nici a-ceasta In cazul de fata. i onor. deputat, caremi-a citat numele, d. Giani, ca §i mine, fa-cern parte ca advocati din procesul Inca pen-dent, la care d-sa a facut aluzie, §i eu crednepotrivit a se aduce aci in diScutie o afa-cere, in care deputatill e §i advocat, pana ceafacerea este Inca pendenta inaintea justitiei.

Va s zica, toate aceste chestii de alaturi sit.le lasam la o parte de argumente sa ne fievorb.a.

Argumentele aduse pana acum mi-au paruta- ft acestea Fundamentul ConstitaVonalismuluieste o: extragere, 0 reprezentatiune a torii prim.

www.dacoromanica.ro

165

cleputati si senafori, a§a ca intruniti in Adu-nari spre a legifera §i spre a controla pe gu-vern 0, fie independenti §i adevörata expresie..a H. Pentru aceasta extragere se face opera-tia electorall. Cand insä in decursul unuitimp mai indelungat, de exemplu in cazul nos-tru in 17 ani, s'a vezut, §i asupra acestuipunct toti au fost uniti, si revizioni§ti §i nere-vizioni§ti, ca reprezentatiunea Orel se schimbale regula dupa schimbarea guvernului, asa incat nu este o reprezentatiune de control al gu-vernului, cat este mai mult o reprezentatiune.guvernamentala insa-§i, atunci sistemul con-stitutional trebue sa fie intr'o parte a lui, in-esenta lui, viciat §i trebue cautat un remediula acest Mu.

Remediul nu se gasegte, zic cei mai multi,cleat intr'o reforma a legii electorale, §i dacanu me in§el, formula a fost data de d. Rosetti,cl-sa cel putin, cu mai multa autoritate decat.altii, a spus Orli, ca radacina reului este Inlegea electorala, §i atunci ati venit dvoastra §iati cerut reforma legii electorale §i, pentru acea-sta, reforma Constitutiunii. Fara Indoiala, cu a-ceea§ ocazie trebuia sa arätati in mod vag, fieprintr'un fel de conventiune, fie prin alte declarari.§i discursuri, in §irul caror idei ye inchipuiti ca

www.dacoromanica.ro

166

are sa se faca acea reforma de viitoarele Corpurilegiuitoare. Aratap rëul, propuneti o indreptare§i justificati pang la un punct acea Indreptare.

In contra acestei mi§cari revizioniste a argu-mentat antai intr'un mod foarte valabil, din careinsä, ye marturisesc, nu vöd Ca resulta nerevizuireaca o consecinta deplin con vingetoare, d. Lahovari,de sigur unul din cei mai erninenti parlamentari,pe can Ii are tara aceasta §i a carui autoritate,poate suntern toti de aceasta parere, a crescutin decursul desbaterilor intregei legislaturi aacestei Camere prin neobosita d-sale activitate

prin talentul §i curagiul neclintit, cu care §i-aindeplinit totdeauna mandatul de deputat. B.Lahovari, in remarcabilul d-sale discurs de alaltA-eri, cu atat mai remarcabil, cu cat era §i maimoderat, ne zicea : in adevör Camerile pang, a-cum toate erau guvernamentale, d-voastra ca sa.stirpiti acest rëu, voiti sa dati o mai mare in-tindere corpului electoral §i faceti colegiile mainurneroase §i printr'acest nurnër augmentat alalegetorilor voiti sä dati o mai mare independentaalesului fata cu guvernul, Insa (§i aci cred canu fusese bine Inteles de d. Fleva) pentru caremediul ce 11 propuneti, sporirea numërului a-legetorilor, sä fie un remediu, ar trebul ca .

experienta trecutului sa ne 11 dovedit, cg , de §i

www.dacoromanica.ro

167

in genere toate rezultatele electorale au fostprea depedente de guvern, tau§ in parte colegiilecare erau §i relativ mai numeroase, erau §irelativ mai putin guvernamentale cleat cele-lalte. Aici insa d. Lahovari, printr'o bine-venitarelevare statistica, v'a aratat, ca, de §i toatecolegiile au fost slabe ca opozitie §i inca s'auslabit din an in an, totu§ rezultate constitutionalmai bune au dat acele unde nurnërulera rnai restrins, cel putin colegiele antai, §idin contra rezultatele cele mai rele In privintar6u1ui guvernamentalismului le-au dat colegiileinai numeroase. Va sa zica, o reforma, In acareia esenta sta numai sporirea numörului a-legetorilor, dup6, experienta trecutului, nu esteun leac pentru independenta viitoarelor Camere.

La acest argument foarte valabil, mi-a parutCa d. Fleva nu a rëspuns.

N. Fleva. Cer cuventul.T. Maiorescu. Eu gasesc argumentul d-lui

Lahovari foarte valabil In contra modului de re-vizuire, de care vorbiti d-voastra, dar care vafi de compete* Camerei viitoare; trebue sa mar-turisesc insa, ca nu il gasesc tot a§a de vala-bil in contra insa§ ideei de revizuire In princip,§i nurnai aceasta este de compete* Carnereiprezente. Daca, constatand o data 1.6111 cum 1-a

co1egii,

www.dacoromanica.ro

168

constatat d-sa, a§ avea convingerea ce o avetid-voastra, ca prin legea electorala se poate re-media la acest rëu, atunci, imparta§ind precumimparta§esc idea d-lui Lahovari, ea un colegiuelectoral mai restrins tot O. la noi de o camdata mai multa garantie de independenta guverna-mentala de cat un colegiu foarte numeros, a§fi dea dreptul revizi onist ; a§ vota pentru re-vizuirea Constitutiei in princip §i ar remaneaca, la noile Camere de revizuire, eu sau altulcare ar fi ales cu aceea§ convingere, s cautaria remedia la röul constatat printr'o restringerea numörului votantilor din diferitele colegii, adicaprintr'o sporire a censului.

Insa, d-lor, argumentele, pentru care cred catoata incercarea de a face o revizuire a Consti-tutiunii e zadarnica §i e gre§ita expre-sia tare §i clara cum o intrebuintez , sunt dealta natura §i se pot reduce la urmatoareleduo6:

Antai, experienta de 17 ani, de care vorbitid-voastra, nu probeaza nimic ; fiind-ca Constitu-tia de la 1866 nu a lost inca experirnentata inpartile ei esenVale.

lor, toti suntem de parere, ca o Constitutieapaza fundarnentele dreptului public inteun Stat.Nu numai mecanismul de extragere al deputa-

www.dacoromanica.ro

169

Iilor §i senatorilor va fi coprins in Constitu-tie. Ba sunt multe Constitutii, cari nici nu punlegea electorala ca parte integranta, a lor , §i euunul cred, ca §i d. Codrescu, cl. bine fac, dacanu o pun. Esenta Constitutiunii este de a a§ezafundamentele de drepturi cetatene§ti generale §ide a indica principiile de organizare fundamentalaa Statului, intru cat sunt generale pentru respe-ctarea §i garantarea acestor drepturi a le ceta-Vanului, adica a libertätii.

Dar d-voastre in desbaterile de fata cum luatiConstitutia de ra 1866 ? Pare ca ar fi esenti-all numai aratarea principiilor electorale 1 De ce,cand vorbiti de experienta de 17 ani, nu ye pu-neti intrebarea: dar acele mësuri mult mai esen-tiale, pe cari le-a prevozut Constitutia de la1366 §i cu a caror conlucrare §i aplicare numaise poate intelege opera de la 1866, acele mësuriau fost ele oare puse in lucrare pana acum, pen-tru a se vedea rezultatul lor §1 apoi sa judecati,ce efect a avut legea electorala irnpreuna cuintreaga Constitutie de la 1866?

Dna acest argument este numai un argumentdialectic, sau este din contra un argument foartevalabil, in contra insu§ principiului revizuiriipropuse, aceasta o yeti judeca d-voastra Indata,dad, ye voi reaminti acele principii puse inain-

www.dacoromanica.ro

170

te in ConstituVe, unde Constitutia cerea aplica-rea lor §1 cari, in restimp de 17 ani, nu au fostmacar atinse in practica, necum sa fie puse inlucrare.

D-lor, in art. 23, §i incep cu acest articolnumai fiind-ca urmez in relevarea principiilorinscrise in Constitutia noastra chiar §irul arti-colelor, a§a cum se afla inscris, in art. 23 alacelei Constitutii de la 1866 se zice ala : Inva-tämintul este liber ; se vor infiinta treptat scoliprirnare in toate comunele Romaniei , invata-tura primara va fi obligatoare pentru toti tine-

rii Romani.La 1866 aveam aproximativ 4,000 de comune

rurale in Romania §i numai 2,000 de §coli comunale.Aceasta insemneaza, ca jumatatea tërii era lip-sitä de putinta daca vorbim de sateni de a in-vata macar sa citeasca §i sa scrie; aceasta insem-neaza daca, instigati prinieo intrebare a d-lui La-hovari, examinam un detai statistic ca ignorantaluata in expresia ei cea mai elementara, adicaignoranta de a citi §i scrie, era la noi a§a demare Inca Inca la 1875, la recrutatia de la1875, intre tinerii cari se aduc la armata §icari sunt floarea tinerimii törane§ti, numai 6procent §tiau sa citeasca §i sa scrie, §194 procenta tinerimii tërane§ti din Romania nu §tiau nici

www.dacoromanica.ro

171

macar sa scrie §i sa citeasca. Apoi daca dintret6ranii tineri de 21 de ani nu §tiau 94 procentsa citeasca §i sa scrie, ye puteti inchipul careeste proportia, cand luam totalitatea, adica bdr-batii, femeile §i copii din sate. ProprorVa poa-te este destul de trista pentru a se formula a§a :3 procent §tiu sa scrie §i sa, citeasca §i 97sunt analfabeti; aceasta era tot a§a la 1866,aceasta era a§a la 1875, aceasta a rërnas totcam a§a §i la 1883.

Apoi, dad, Constitutia prescrie anume obli-gativitatea invdtamintului, daca prescrie ca infie-care comuna sa fie o scoala, cati ani voiti sadati, ca sa ldtim aceste §coli din sat in sat inpoporul roman, a§a incat litera §i spiritul Con-stitutiunii in aceasta privinta sa devie o reali-tate ? i d-voastra mai ales, democratii, cari ativenit in numele acestui popor §i cari aveti unjurnal, pe bandiera caruia std scris in fie-care zi :nIumineaza-te §i vei fi," ce ati facut pentru lumina-rea, §i prin urmare pentru fiinta poporului de jos?

B. Iepurescu. Mai mult decat d-voastrA.T. Maiorercu. Mai mult cleat or-cine voiti,

dar chestia tot remane intreagd : s'a indepli-nit cerinta formala a Constitutiunii din 1866 ?abstractiune facènd de ceea ce a facut sau nuun partid sau altul.

www.dacoromanica.ro

172

V6 spuneam, ca la 1866, erau numai 2,000de §coli §1 peste 4,000 de sate; dupl, 17 anisunt numai 1,950 de §coli, plus 82 In Dobro-gea, la acela§ numer de sate. Ati fi crezut d-voa-stra, ca este cu putinta ea, in invirtirile noa-stre politice §1 constitutionale, cea antai chestiea unui Stat tinör, care i§i dä acum cultura saconstitutionala §1 care este net5gaduit In aspi-rarile poporului, sa fie r6masa asta-zi in acela§stadiu inapoiat, in care a fost acum 17 ani ?

Ei bine, d-lor deputati, este un adev6r ce iirecunoa§tem toti, chiar §i onor. d. Jepurescu,care tot intrerupe §i care este de sigur foartecompetent §i in materia aceasta (ilaritate).

B. Iepurescu. Tot atat ca §i d-voastra.T. Maiorescu. Ba chiar mai competent de

cat mine, daca vrea (mare ilaritate); dar §i d-sa§i noi toti trebue sä recunoa§tem adev6rul, caIn privinta §coalelor sate§ti nu s'a indeplinit deloc cerinta Constitutiunii. Ins, d-lor, este oare in-diferenta pentru materia ce ne preocupa, citirea§i scrierea claselor de jos? Dar biletul in urnaelectorala cum 0, §i-1 pue pranul? Dar macarcitirea candidatului, ce i se pune Inainte, cinesa i-o faca? §i nu vedeti ca Intr'o tara, unde97 la suta din terani nu §tiu sa citeasca, nuse poate vorni de independenta votului, fiind-ca

www.dacoromanica.ro

173

il pot escarnota cei cari §tiu sl citeascA? CAciare aerul de a fi paradoxal, dar din nefericire'este foarte adevgrat: este chiar mai bine ea in-tr'un sat sg. nu §tie nimeni sa citeasca §i sä.

scrie, de-cAt sg, §tie numai doi, trei oameni.InvAtAmintul sAtesc or 11 faci general or

mai bine nu 11 faci, cad citirea §i scrierea mar-ginita numai la notarul, sau primarul, sau pre-ceptorul dintr'o comung, ignorantg, este un mij-loc de exploatare in contra celodalti, cad nuposed ac.eastg, §tiintä foarte elementara, dar deimensg importanla.

Prin urmare avern in sate oameni In maremajoritate, despre a cgror cuno§tiinte de drep-turi, de aplicarea politicei, or de independent%de aleggtori.nici nu poate fi vorba, §i avem 'Insate cati-va oameni cad, §tiind sa citeasca §i sascrie, devin u§or exploatatori, sunt fatal indu§ia comite abuzuri, sunt esenVal destinati servIde instrurnente pentru or-cine ar vol sä exploa-teze o asernenea stare de lucruri.

Aceasta este situatia noastra in privintaart. 23. din Constitutie In ceea ee prive§teInvAtAroititul prin. sate, §is d-voastrg. vorbiti deexperierita Constitutiunii de la 1866 ? Dar Con-stitutia de la 1866 1.0 Inchipuia ea oare a-tuna, and a§tepta 'Indreptarea colegiilor electo-

www.dacoromanica.ro

174

rale §i punea §i Ufl colegiu al IV, ca sa fle a-colo ca s6mOnta democratia care sa se intindamai departe, i§i inchipuia oare, a vor trece 17ani, in care nici un guvern 0, nu lateasca cul-tura in acest colegiu al IV ? §i voiti d-voastasa argrumentati asupra Constitutiunii, and oprescrfere a§a de importanta a ei, care nu cere-reforma constitutionalä, ci o lucrare legislativanormala a noastra a tutulor, nu s'a indeplinit?

Tree la un alt articol. In aceea§ Constitutiede la 1866 se vorbe§te de trei puteri in Stat:de puterea legislativa, de Duterea executiva, deputerea judecatoreasa ; se pune puterea judeca-toreasa ca a treia putere cu celel-alte douö pu-teri, In art. 32, 35 V 36. 0 expresie constitu-Vonala a acestui lucru este, ca atunci, cand sena§te vre un conflict Intre puterea legislativa§i cea executiva, pang, acolo incat d. e. sa sedea mini§tri in judecata, conflict despre caream avut exemplul dvoastra ca acuzatori §i alnostru ca acuzati, este chemata Curtea de casatieinamovibila ca sa judece. Dar, d-lort daca magis-tratura este chemata dupa legile noastre a judeca§i pe or-ce functionar al Statului, flindca nu maiavem consiliul de Stat, a judeca §i listele elec-torale in al doilea resort, etc., atunci este unpostulat al chiar principiului constitutional, ca

-

www.dacoromanica.ro

175

ea sä fie pusa ca o putere independenta intreputerea executiva §i puterea legislativa.

Puterea judecatoreasca, intr'un mod sau in altul,in mod electiv politic sau In mod de admisibilitate§i inamovibilitate, trebue neaparat sa. se faca in-dependenta de arbritariul guvernului. Precumar fi absurd sä vie ministrul s. numeasca dupa

lui arbitriu deputati prin un decret inMonitor, tot a§a constitutional este absurd, esteun non sens, ca sa vie ministrul sä numeascadupa simplul lui arbitriu, fara nici o alta ingra-dire legall, un membru la Curte sau la Tribu-nal §i sag schimbe, cand va vol el (aplause).

Cand dar Constitutia de la 1866 pune catreia putere in Stat puterea judecatoreasca, In-

elege aceasta trebue sa fie independenta de pu-terea legislativa §i de puterea executiva, in or-cefel ar fi, caci aici nu vorbesc in spirit de partid,

Ei bine, la 1866 am avut o curte de casa-tie inamovibila ; s'a intins inamovibilitatea sauoce alt mod de independenta a magistratureicle atunci mai departe ? Nu 1 Suntem in anul1883 absolut In acela§ stadiu, in care eram cu17 ani in 'Irma, §i mai vorbiti d4 experientaConstitutiunii de la 18661

D-lor, auzearn pe d. Ionescu, pe d. Blaremberg,pe d. Lahovari, aratand cu drept cuvent §i stig

simplul

aca

www.dacoromanica.ro

176

matizand precum stigmatizatI toti nepartinitoriiabuzurile ce le fac guvernele in alegeri. i d..

Ionescu cerea ca un paliativ, ca un remedin, caguvernul O. nu le mai faca ; cacilegea electorala.ar fi bunal daca ar respecta-o guvernele in liber-tatea ei. Eu cred, c aceste observari au o redac-tie gre§ita. Nu degeaba se vorbe§te in Con-stitutie de puterile Statului, de puterea executivA,.de puterea legislativa §i de puterea juclecatoreascOnimeni nu vorbe§te de sleibiciunea Statului, de-släbiciunea legiuitoare, slabiciunea judecatorea-sea. Toate organisniêle unui Stat au putere §itrebue sa aiba putere, §i limitarea unei puteriorganice a Statului nu se poate gas1 cleat inalta putere organica, dar nici:odata In slabiciun&sau in abnegatiunea proprie. Acela care are o-putere In sine, trebue sa o exercite prin naturalucrurilor, §i or-ce mAsura ati lua dv. ca sa facetiindependenti pe alegetori in contra puterii gu-vernului, daca alegetorii sunt slabi, guvernul pu--ternic va gäI totdeauna mijloace de a avea o-Inriurire hotaritoare asupra lor. 0 cu deprin...derile noastre, cu cultura noastra crescenda, sevor rafina mijloacele ; batele vor disparea 1 este .

probabil ca au §i disparut ; inriuririle de cari.spunea d. Ionescu ca au mers panä acolo, incat.§i iubirea de parinte §i de copil s'au exploatatfr,

;.

www.dacoromanica.ro

177

in sensul influentei alegötorilor, vor dispArea ;ordinile directe date cAtre prefecti pentru candidatii oficiali vor disparea ; dar röul va r6rnanetotdeauna : slAbiciunea alegetorului. i dacä a-legaorii vor fi in majoritate slabi, frico§i, ascultAnddupa autoritatea altora §i nu dupa a lor proprie,dacl alegetorii nu vor fi ei independenti, de geabavom lua mésuri, cAci guvernul va gAsl totdea-una mijloacele de a exercita ingerenta sa necon-stitutionall Inaintea unui alegetor. Nu yeti puteanici-o-datA sä gAsiti un guvern de oare-care duratA§i tArie, care sl alb& abnegatia de a zice : putereao am, cu uti cuvInt §optit alegtorilor imi potasigura majoritatea in alegeri §i prin urmareexistenta mea ca guvern Insa n'am sa §optescacest cuvint. Asemenea abnegatiuni voluntaresunt cerinte ale catechismului bisericesc, dar nusunt baze politice, unde numai puterea limiteazAputerea in marginile legilor. Cine ca alegötoreste deprins sä. asculte de vorba prefectului,acela va asculta sub toate legile electorale, §i

aid va fi rëul.Dad, este a§a, dacA, cel putin vom recunoa§te

toti, ca ar fi bine, ca alegetorii sa fie cetAteniindependenti, cu parerea lor proprie, §i nu cupArerea dictatA de prefect, apoi atunci, d-lor,acele mösuri din Constitutia de la 1866, care

566,so 12

www.dacoromanica.ro

178

prin natura lor tindeau a intari pe a1eg6tori,acelea erau cele importante pentru ins ope-ratia electorala. Era important sa §tie ale-getorul, ca nu atirna. averea §i onoarea lui,intru cat ea ajunge vre-o-data a fi supusa, jude-catorilor, de la arbitriul guvernului. Care este ale-gotorul care stä indiferent, and §tie ca tribu-nalul §i curtea atirna de la ministrul justitiei§i cand Ii inchipue§te, poate pe nedrept,ca§tigul sau pierderea lui atirna de la aderentasau neaderenta sa la vointa puterii executive ?

Apoi daca aceasta este a§a, ce Wept* d-v.de la o reforma a mecanismului electoral? Ceputem a§tepta noi de la o reforma, dupa carevor fi inteun colegiu 700 alegetori §i nu 70,cand am lasat in parasire acea idee fundamen-tala, care asupra acestor 700 sau 70 alegetoriar fi avut inriurirea, de a-i face mai independentiin cercul vieii lor private §i publice? D-lor, a-legaorul Ii exercita misiunea lui cea insemnata

cad pentru el voiti sa faceti reforma con-stitutionala 1i exercita chemarea aceastaprintr'un act, claca 1mi permiteti expresia:brutal, mecanic, el depune numai un vot, ohartie inteo urna. Dupa legea noastra, el aresa fad, in timpuri normale la 4 ani o-dataacest act, alegend deputati sau senatori §i tot

c §i

www.dacoromanica.ro

179

la 4 ani o-data consilieri comunali, §i aci s'aincheiat cu activitatea lui in mecanismul formalal vietii constitutionale. Il chemi tu, Stat, cuforma constitutionala sail MA actul de a de-pune unul sau mai multe nume la 4 ani o-data,apoi cum de te interesezi de el numai la 4 anio-data? §i nu te intrebi: Constitutia aceastanu a prevezut ceva, ca el sa fie educat in mo-ravurile sale politice de cetatean al Statului mo-dern in timpul celor de patru ori 365 de zile,cari se petrec pana sa ajunga el o-data ca sadepue votul acela ? Nu ce face alegaorul la4 ani odata, e chestia cea importanta ; cadceea-ce face cetateanul la 4 ani odata, va a-tirna in parte esentiall de ceea-ce Statul a fa-cut pentru el in tot timpul acelor patru ani,§i mai nainte in tot timpul cre§terii pana aajuns cetateanul la majoritate; §i and intr'unStat in vreme de 17 ani, de cand se declaraprin o Constitutie libera, a a e§it de subservilismul oriental, nu s'a facut inca indepen-denta magistraturei de puterea executiva, degeaba reforma a or-ce legi electorale: nu putemavea alegötori independenti, cad le e teamttpentru averea lor, care atirna in parte de pu-terea executiva.

Dar nu se incheie aid desvoltarea prirnului

www.dacoromanica.ro

180

argument in contra revizuirii. Aceea§ Constitu-tie de la 1866 prescrie in art. 132, al. 5 : sevor face legi in cel mai scurt timp" (a§a se ziceacolo, dar lunga experienta avem cu 17 ani deConstitutie !) se vor face legi in cel mai scurf,timp" (mai scurt dent in 17 ani), legi asupraconditiilor de admisibilitate §i inaintare in toatefunctiile administratiunii publice. Ce insemneazaaceasta ? Vö plangeti, ca in colegiile, unde sunt.alegëtori putini, este o alegere de familie, §1

ale§ii trebue sa indeplineasca promisiunile datealegotorilor §i de aici coruptiunea.

Apoi nu simtim cu totii, ca daca putinta.de actiune a ministrilor ar fi ingradita de lege,atunci putinta de inriurire a deputatilor ar fi inaceea§ proportie ingradita, §i putinta de aduce-rea la indeplinire a promisiunilor date alegtorilorar fi ingradita, adica coruptiunea ar fi ingradita ?Cand s'ar fl putut In imprejurarile noastrese fan o lege, prin care sa se reguleze intr'unmod formal toate numirile §i inaintärile admi-nistratiunii in limitele legilor, §i numirile pre-fectilor, §1 ale sub-prefectilor, §1 ale casieriloretc., intelegeti toti, ca aceasta ar fi fost o pivtizalegala in contra unei prea mari latitudini de influ-ent& sau de coruptiune, §1 ca prin aceasta, Inaceea§ proportie s'ar fi intarit independenta ale-

d-lor,

sa.

www.dacoromanica.ro

181

getorilor, a deputatilor, §i a ministrului. Aceastanu s'a facut In timp de 17 ani, r6mane O. sefaca de acum inainte, §i tfebue dar sa a§teptamde acum Inainte rezultatul unor asemenea pre-scrieri legale asupra moravurilor politice.

Tot in articolul acela, la al. 3, se vorbe§tedespre mësurile cele mai nemerite pentru astavill abuzul cumulului", nu uzul, ci abuzul,cum zice Constitutia.

Evident, dad, la§i in liberul arbitru al guver-nului, ca sa invredniceasca pe cine voe§te cuuna, cu doua, cu trei, cu patru functii salariate,daca, deschizi guvernului fara restrictie intrebu-intarea personala a budgetului Statului, odatace el este specificat prin votul D. voasträ, apoite miri, ca in aceea§ proportie ai deschis guver-nului Inrlurirea, ca In aceea§ proportie ai facutpe oameni sa fie supu§i la tentatiuni §i tot.o.data, ai isbit esenta independentei constitu-tionale ?

Tot In acel articol se zice, la al. 1, di se vaface In cel mai scurt timp legea ,, descentralizariiadministrative". Greu este, dar Constitutia aavut in vedere §i aceasta. Eu nu discut, dacabine sau rëu a facut Constitutia cand a pre-vëzut aceasta, dar este evident, a In sensul..§i spiritul ei, prin descentralizarea administrativa,

www.dacoromanica.ro

182

d. e. prin darea unei mai mari independentecornunei §1 districtului, a vrut sa, mArgineascain aceea§ proportie puterea guvernului central§i putinta lui de influentA electoralA.

Apoi, d-lor, nici macar legea comunalA de la1866 pang, astAzi n'a fAcut in aplicarea ei unpas mai nainte. Nu mai departe cleat trei luni§i nici trei luni nu sunt, de cand ati votat ce?o lege pe care ai numit-o provizorie, deocam-data, trei articole de lege electorala comunallati votat, pentru a repune in vigoare legea dela 1864. Va sa, zicA, in decurs de 17 ani nus'a reformat anca, comuna romanA, adica, nu s'aluat mêsuri de a. ingradi prin lege inriurir eaguvernului asupra acelor comune.

Intelegeti, d-lor, ca, in aceasta ordine de ideia§ putea sä duc discutia mult mai departe,dar este de prisos. Rezum dar acest antai argu-ment in contra revizuirii §i zic : esenta Consti-tutiunii noastre privelte drepturile, datoriileindependenta, cetatenilor. Cea dintai chestie im-portantä inteun Stat modern este lAtirea cultu-rei Jn toate clasele, §i fiind-ca, suntern, cum zi-ceti, un Stat democratic §i fiind-cl vointa nati-unii este isvorul tutulor put erilor publice, este crdatorie elementarA, ca aceasta vointA sa fie pecat se poate de luminata in fie-care cetAtean al

§i

www.dacoromanica.ro

183

Statului. De aceea Constitutia de la 1866 pres-crie invatärnintul public, general §1 obligator ;insä aceasta prescriere nu s'a pus in aplicare incursul celor 17 ani de 'Dana acum §i In materiainvatamintului rural nu s'a facut nici un pas maideparte de ceea ce era la 1866.

A doua cerinta a Statului liberal modern esteindependenta rnagistraturei de puterea executiva,care independenta, garantand averea §i onoareacetateanului liber, da acestuia simtimintul caeste §1 el independent de puterea executiva, §iaceasta cerinta este un principiu al Constitu-tiunii din 1866. Dar nici in acest sens nu amfacut un pas mai departe din ceea ce eram la1866, ast-fel incat §i prescrierea constitutionallin aceasta privinta a r6mas o litera moarta.

Constitutia zice al treilea : nu pot läsa la ar-bitriul mini§trilor, dad, este sa avem Stat Con-stitutional, numirea §1 inaintarea in toate func-tiunile administrative; voesc o lege; insa niciin privinta aceasta nu s'a realizat nimic pangastazi.

Al patrulea: nu pot lasa tentatia prea marea curnulului ; trebue o lege, prin care sa se str-peasca abusul. Nu s'a facut nimic nici in aceastaprivinta.

Al cincelea : nu pot lasa concentrare prea

www.dacoromanica.ro

184

mare in mainele guvernului, §i de aceea voescdescentralizarea administrativa.

Nu s'a %cut nimic nici Intru efectiva punerein luerare a acestei cerinti Constitutionale.

D-lor, or mö in§el cu desavir§ire asupra ceea-cese nume§te rationament omenesc, or aeesta esteun argument tare in contra revizuirii, argumentpe care 1.1 formulez a§a : vorbiti de experieqaConstitutiunii de la 1866, insã nu ati experi-mentat Inca Constitutia de la 1866, fiind-ca, a-ceasta Constitutie coprinde dispozitii esentialemult mai importante cleat tot mecanismul elec-toral, earl dispozitii Insa au r6mas cu totul inpardsire. Prin urmare, ce sa revizuiti Constitu-tia ? Facetio mai antai sa traiasca. Inainte dea o reforma, trebue sa o formati.

Fae o casa, ii pun un fundament cu ciment,Ii termin zidaria, o Invëlesc In parte cu tinichea,dar nu pun Inca u§ile, nu pun ferestrele §i laso parte din Invëlitoare fart, tinichea, §i cand vineiarna §i sufla vOntul furtunelor, simt ea mi-estefrig In casa §i petrunde ploaia §i zapada. Atuncim6 due §i mo plang la architect gi II provoc s.schimbe fundamentul casei !

Dar bine, d-le, Imi respunde architectul, d-tanu ai facut u§ile, nu ai pus ferestrele, nu ai ter-minat acoperi§ul §i te miri ca te patrunde fri-

www.dacoromanica.ro

185

gul §1 umezeala ? Oare e§ti d-ta om cu rninte ?Pune mai entAi u§ile, pune giamurile §i termi-ng, acoperipl, §i numai dupe, ce vei face toateacestea §i vei vedea a tot iti e frig, atunci a-puclte §i schimbl fundamentul (aplause).

A§a §1 d-voastre.. . . pardon d-lor, adicA nunumai d-voastrA, cezi mi-e teama de d. Iepu-rescu (ilaritate) ; dud zic d-voastra,, o fac numaiin forme, oratorie, ffind-cl d-voastrA ye vorbesc;dar se intelege CA me gandesc la noi toti. SA

zic dar mai bine: ay. §i noi ; nu am fecut incaun pas inainte, nici in instructie, nici in justitie,nici in admisibilitate, nici in descentralizare, niciin contra cumulului, §i ne plangem de ce ? Apoitocmai de acea stare rea a populatiunii noastreconstitutionalmente vorbind, pe care tocmai a-ceste mesuri deosebite erau chemate a o indrepta.

De nu me in§el in impresia momentului defate,, atunci sunt ati-va din d-voastre, cari acumse aflä impreuna cu mine in aceaste, ordine deidei.

Dacä este a§a, dace, recunoa§teti aci adeveratacauza a slabiciunii alegetorilor, atunci trebue se.recunoa§teti, CA §i cu intinderea colegiilor elec-torale §i fail aceaste, intindere nu se va facenici bine nici reu.

Mie in esenta propunerea, ye rnerturisesc acea-

www.dacoromanica.ro

186

sta ca conservator, imi este foarte indiferenta,cad stint intim convins, ca. rezaltatul acestei re-form va fi absolut acelq, care se vede §i acurn.

Tot asemenea insä sunt intim convins, ca, dad,acele principii constitutionale se puneau in lucrare,li legea electorala de astazi ar fi dat rezultatemai bune. Cad daca ati zice alt-fel, daca ati ziceca nu ar fi avut acele legi constitutionale nici unefect fundamental pentru cetätenii Romani, atunciar trebul sa ye inscriti in contra intregului mersde cultura al Statului liberal modern. Nu avernaka formula in viala Europei moderne pentrua sustine progresul popoarelor, aecat invataturapublica §i obligatorie, magistratura independenta§i elementele de descentralizare.

Ei bine, Incercati-le antai pe acestea, §i peurma ganditivë la revizuire.

Curn vedeti, d-lor, nu este. aici vorba de par-tid. Nu acuz pe nimeni, de ce nu s'a facut maimult pentru realizarea Constitutiunii din 18667sau trebue sa ne acuzam cu tovi unii pe altii.In mare parte imprejurarile nu ne-au läsat incatimpul, cad nu toate se pot face de o data. Darpentru aceasta argumentul nu este intru nimicSlabit. Caci tocmai find-ca imprejurarile panaacurn nu ne-au permis Inca a face cea-ce trebueO. facem odata, este de datoria noastra sa ne

www.dacoromanica.ro

187

luam de acum inainte timpul pentru aceste fapte,timp de alti 17 ani sau poate §i mai mult, §inumai dupa acele fapte indeplinite sa judecAmopera constitutionala, din 1866.

D-lor, daca acest prim argument v'a parut cäare oare-care valoare, atunci aceasta me incura-giaza ca ye aduc un al doilea argument in con-tra revizuirii, care in apretierea mea este tota§a de tare, de §i imi vine mai greu de a-I ex-prim a cu claritate.

D-lor, eu nu exagerez aplicabilitatea criticeiargumentului celui dintai. Ceea-ce am zis, credca este aprobat de multi dintre d-voastra, in in-telesul, ca fara indoiala acele principii constitu-tionale trebuiau sa fie puse in lucrare §i ca nu-mai dupa aceasta erarn in drept sa judecam Cons-titutia de la 1866. Dar d-voastra imi putetizice : daca In .sensul d-tale este indiferenta re-forma aceasta ca §1 starea cea veche a legii e-lectorale, atunci critica d-tale insemneaza numaica revizuirea este de prisos, cu alte cuvinte, caproblema organizarii proprie a Statului Romanremane intreaga inainte ca §i pe urmA.

De aceea, d-lor, dupa ce am terminat cu ar-gurnentul intai, a§i vrea sa exprim acum con-victia mea, ca nu numai este de prisos reformaconstitutionala ce o propuneti, dar ca intreaga

www.dacoromanica.ro

188

rni§care de reforma, abstractie facOnd de co-prinsul ideilor de reformare, este rea.

D-lor, ceea-ce numim noi viata noastra poli-tica se concentreaza in capetele a unui §ir delocuitori din Romania. Cinci milioane vom fi cutotii ; este probabil. Intro lucrarile care de 17ani asernenea nu le-am facut, este §1. statistica.Dar aceasta cel putin nu este prevözutä in Con-stitutiune (ilaritate). Dar sa zicem ca vom fi cincimilioane. Nu §tim nici macar cati suntem inCapitala.

Intre aceste cinci milioane de locuitori, dupacalculul care se face, cam cinci indivizi la uncap de familie, ar fi un milion de barbati, §iintre aceltia, cu analfabetismul populatiunilorrurale, de care ye vorbim, nu reman de cat celmult 150 200 de mii in total de indivizi cariinträ in actiune politica : ace§tia voteaza, aleg§i cati-va din ei se §.1 intereseaza. Nu este u§orde a produce un curent de idei in ace§ti oa:meni. Cu cat starea de cultura este mai inapo-iata, cu atata mijloacele de actiune pentru ade§tepta curentul de opiniune publica sunt mairestrinse.

Acum vö intreb : dacä opiniunea publica, acea re-gina, de care d. Ionescu ne facea eri o descriere a§ade poetica, daca opiniunea publica se produce, este

www.dacoromanica.ro

189

cu put* a produce mai multe curente de idei inacelas timp? Nici o data. Adevërata opiniune pu-blica, in sensul politic al unei actiuni in mase,este aceea, in care toate simturile politice alecetateanului sunt concentrate asupra unei singureordine de idei. Dupa cum se zice, ca in om opasiune puternica exclude pe toate celelalta,a§a in opinia publica un curent insemnat ex-clude telelalte gandiri politice. La noi a fostun curent puternic al opiniunii publice cand s'afacut unirea, a fost un curent cand s'a Mutresbelul, a fost de asemenea un curent in ches-tia Evreilor. Toti ne aclucem aminte, §i a trebuitsa simtim atunci deosebirea ce este intre opi-nia publica in adevër pusa in mi§care, §i introinteresul mic ce-1 au discutiile politice ordinare,de toate zilele. Curentul opiniunii publice de§-teapta oare-cum mi§carea sufleteasca in corpulpolitic al unei natiuni, i depinde de arta, dedibacia guvernantilor de a-I sirntl, de a-1 de§teptaunde este prea lanced, de a-1 urma unde esteputernic. §i aci trebue sa o recunose, caci ar fio nedreptate, a§ lipsi de la datoria mea de omnepärtinitor de nu a§ recunoa§te-o, ca in presimti-rea curentului opiniunii publice, la noi ca §i aiurea,partitul liberalilor inaintati Isi are meritul §iputerea sa. Acum se naste objectia. Data tu,

www.dacoromanica.ro

190

partid liberal, e§ti chemat a merge cu curentulopiniunii publice, 0 chiar a-I de§tepta adese-ori,daca pentru tine mi§carea populara este adeveratulelement firesc de valoare 0 de putere, atuncitu, guvern luminat, voi reprezentanti luminatiai acestui partid, ce curent de opinie publicade§teptati in tara cu aceasta reforma ? Caci douê,trei sau mai multe curente in acela§ timp nuse pot de§tepta. Este o idee sanatoasa, o simVrece va insuf1et1 intreg corpul politic al terii cumiFarea revizionista? Eu o contestez aceastadin cea mai adanca convingere.

Ajunseseram noi in timpul din 'Irma inteostare politica lini§titä, intr'o stare, dupa parereamea, mult mai buna decat mai nainte. Eutrebue sti recunosc, §i in aceasta recunoa§terepoate me deosebesc de multi conservatori 0poate tocmai aici este adevarata causä a diferenteiintre cati-va din noi §i cati-va din cei lalti par-tizani ai no§tri ; eu trebue sa recunosc, a decati-va ani incoace s'a Mut in Romania unprogres politic de o capitala insemnatate, care-a Inaltat Statul nostru la valoarea unui Stat depolitica europeana, cu care, in proportiunile saleCele mid, va veni sa compteze Europa, intr'unsens sau intr'altul (aplause). Acest fapt este.. cape cand inainte se credea ca in viata noastra

www.dacoromanica.ro

191

constitutional& avem oameni conservatori saude ordine, §i oameni, dad nu de desordine, nuar fi drept sä aplicam acest cuvint la toti, daroameni cu un temperament sau, dacä imi ier-tati cuvintul familiar, cu ni§te apucaturi de ace:lea Inca nu erai sigur, dad nu vor duce §i la tur-burare, dupl cum puteau duce §i la ceva mai bun.

0 voce. Depinde.T. Maiorescu. Depinde, tocmai oamenii, cari

In privinta idealului lor de Stat nu erau Incafoarte clar manifestati in viata publica, a§aincat credeau unii din noi, din gre§eala poate,dar credeau, ca In aceea§ desvoltare de activitate§1 de principii puteau sa ajunga mai §tii ? §i larepublica, precum ar fi putut sa ajunga §i la mo-narchie ; puteau sa ajunga §i la votul universal,precum ajung la recunomterea, pentru moment,a censului ; puteau sa ajunga la consolidarea uneistari de lucruri, precum puteau sa ajunga §i laresturnarea ei zic dar, pe cand erau mai inain-te douë feluri de oameni despartiti printr'un abis :astazi s'a dovedit, ca avem in amOndouë partilepartide constitutionale regulate, recunosdnd unul§i acela§ scut constitutional monarchic, precumIi avem. Fie ca au fost imprejurarile, fie ca afost prudenta d-voastre, fie ca a fost in mareparte meritul condudtorului d-voastre In guvern :

www.dacoromanica.ro

192

este un fapt netägatuit §i foarte imbucurator, aun Stat mic ca al nostru, intercalat Intro dou6monarchii, dintre cari una absolutista, a avutfericirea de a-§i vedea monarchia, fara de careacest Stat mic nu-§i poate conduce cu siguran-la destinele sale in lupta de interese a le Ori-entului, de ali vedea zic monarchia consolidatd.Nu consolidata, d lor, numai prin noi conserva-torii ; fiind-ca despre noi nu era indoiala ca sun-tem monarchici ; dar consolidata de aceia, asu-pra carora era indoiala, daca sunt monarchici,esential consolidata prin recunoa§terea, ca tot ceeste astazi In actiune politica la noi, este mo-narchic §i dinastic. Acest fapt, aceasta valoaretrebue sa fie pe deplin recunoscuta de conserva-tort mai ales. Daca 1mi ertati o mica paranteza :nu Inteleg, eu conservator, de ce tonul opoziti-unii conservatoare nu s'a Imblanzit pretutindenidin zioa proclamarii Regatului ? (Aplause). Aideste chestie de princip §1 nu este chestie depersoane. In princip Insa este indiferent, dacaeste Bratianu sau Catargiu pe acele banci; impor-tant este numai, ca idea sä se pastreze, §i daca.este pastrata §i de d. Bratianu, cu atat mai binepentru tara Intreaga. Va sa zica, acest lucruieste cafigat, §i nirneni nu-1 poate contesta invaloarea lui. Avem un termometru sigur al re-

www.dacoromanica.ro

193

cunoa§terii lui chiar in Europa Occidentall, §i acesttermometru este creditul crescend al Statului Ro-man pe pietele Europei. Ar fi imposibil, ca rentaRomana cu 5 procent sa stea la 91, 92, §i chiardeasupra, adica mai sus decat era acum 7 anisau chiar 2 ani, daca n'ar fi in toate statele Eu-ropene apusane increderea, ca in Statul Romancu guvernul ast-fel cum este §i cu partidele ast-felcum existä, este siguranta §i ordine (aplause).

Aceasta misiune este dar Indeplinitä, acest lu-cru e fAcut, marea valoare a partidului liberal, decare ne vorbea d. Fleva ieri cu atata foc, este dove-ditä, aveti un trecut cat voiti de glorios, ati fa-cut independenta, finantele, Regalitatea foartebine. Ei, dar acum ? Acurn mai departe ?

Sunt mai ales doi ani de zile, in rarele mo-mente, in care indrAsnesc a ye vorbi (poate amvorbit numai de 4 ori in 4 ani), cand mi-am per-mis sä relevez un anume punct In discutia asu-pra adresei la Tron, §i poate cA nu sunt lipsitde modestie, dna apelez chiar la memoria unoradin d-voastra in privinta aceasta. Mi-am permissa va Intreb : ei, d-lor, care ye este programade lucrAri?

Acum 5 ani era resboi, acum 4 ani resboi,acum 3 ani tractatul de la Berlin; dar acum 2ani ce mai era ? Mesagiul ne zicea : ffind-ca am

5668o 13

www.dacoromanica.ro

394

ajuns la inplinirea dorintelor divanului ad hoc, avenit acum era de munca. A venit ? Eu m'amgandit indata la acele cerinte ale Constitutiunii dela 1866 ; a venit dar In fine acea epoca de mnnca?Foarte bine !Ei, dar rezultatul? Nu s'a Mcut nirnic.

V6 Intreb acum : nu este aici propriul §i salu .tarul curent al .opiniunii publice, care ar trebulde§teptat, lasand in linia a doua pe or-care altul ?

cad, d-lor, idei, idei ! E vorba de idei practice,de idei speciale ale organizarii noastre, a§a, cumsunt prev6zute, dar Inca neatinse, in Constitutianoastra §i in realitatea or-carui Stat civilizat alEuropei. Tdeile acestea, In justitie, in instructie,in administratie, alteptam sa veclem, cum d-voas-tit floarea liberalismului, oameni cu cuno§tinte,cu iubire de tan, le puneti III practid, dacti nuaveti ergofobie. §i in privinta unor asemenea ideiputerea la guvern a d-lui Bratianu §i conduce-rea asigurata pentru cat-va timp in viitor esteun lucru foarte important. Ctici mai rea este oreforma pe jumatate, de cat nici o reforma ; maibine e a nu pune maim pe o cliestie fundamen-tald de loc, deck sa pui mana §i sa faci cate-vaincercari numai, care sa le vezi isbite, ruinate,fals interpretate, fiind-ca nu ai fost inteles saunu ai §tiut sa te faci inteles, fiind-ca nu ti-s venitInca timpul. Am patit-o aceasta- §i o §tiu acum.

www.dacoromanica.ro

195

Este dar foarte important sa fie o conduceresigura pentru viitor, prin asigurarea majoritatiiunui prim-ministru. Aveti pe acea banca ministe-riall §apte resorturi. . .

Gr. Eliad. Numai unul e.T. Maiorescu. Dar trebue sa fie §apte, §i nici

dintr'o parte nu vedem vre-o organizare, afarade finante. Nu vorbesc de ministerul de r6zboi,fiind-ca nu m6 pricep du loc.

Va sa zicat tocmai in acest moment, in aceastdfaza a politicei romane, cand ajunsesem aproapecu toti a recunoa§te ca multe terneri au dispa-rut, cand se mai imblanzise lupta de partide,cand se vorbea de moderatie §i impacare ; toc-mai in acest moment, chemat a face ceva inrealitate, in realitatea practica pentru organizareaStatului, a duce curentul opiniunii publice, pre-cum sunteti in stare a-1 duce, spre formarea in-stitutiilor fundamentale ale Statului in justitie,in §coli, in administratie ; a conduce acest curent,care nu se poate de§tepta prea des §i nu se de§-teapta nici odata in multe sensuri, ci se absoarbeintr'un singur sens : tocmai in acest moment,solemn §i el in felul lui,. . . ne veniti cu formulagoala a unui mechanism electoral, dupd care sanu fie 4 colegii, ci trei, §i in colegiul I-iu sd numai fie 70 de alegtoori, ci 700.

www.dacoromanica.ro

196

Iertati-me sa o spun, d-lor, Ara sfiala: aceastaeste o adeverata calamitate pentru progresulreal al Statului Roman!

Si apoi numai o sa vedem de acum inaintemi§carea cea nesanatoasa prin chiar goliciuneaei latindu-se peste toata tara, formule vage,abstractiuni nemistuite, teorii constitutionale din

ri straine de firea noastra, citate de prin cartireu studiate, amintirea cuvintelor lordului cutare§i ale lordului cutare §i ale lordului cutare, aleilustrului Gambeta cu scrutinul de liste, §i alenumai §tiu caror altor ilustrit4i, nomoluri decuvinte fArä nici un miez, ba§ici umflate cu aergol o adevörata epidemic a frazeologiei.

Voiti o dovada ? Nu voi numi pe nimeni. Darcornparati spectacolul din Camera §i ginditi-v6uncle vor ajunge lucrurile la alegerile din toatat ara. Oameni, cari, cand vine o lege practica indiscutia Carnerei, nu §tiu sa ne dea o singuraidee de valoare, se gasese ad gata cu ideiled-lor constitutionale, propun amendamente la re-vizuire care de care mai grave §i mai incizive,litere negre pe hartie alba, asupra echilibruluiputerilor, asupra adeveratei expresiuni a po-porului, asupra drepturilor imprescriptibile aleomului, §i celelalte, §i celelalte.

www.dacoromanica.ro

197

B. iepurescu. Toata lumea este proasta, nu-mai d-ta e§ti de§tept.

Voci. Tacere.T. Maiorescu. Apoi, d-lor, nici aceasta epoca

de copilarie constitutionala n'am trecut-o Inca?N'am e§it Inca din fazele prunciei constitutio-nale, din frazeologia goala? Credeti d-voastra, caprin schimbari mecanice de colegii electorale seva aduce cel mai mic progres in o tail ca a noa-stra? Daca ati constatat, ca toate guvernele potsa aiba majoritate, daca a avut-o §1 o are §i ald-voastra, daca situatia este astazi In manad-voastra, atunci misiunea proprie a unui capexperimentat, inteligent, conducaor al partiduluiliberal trebue sa fie de a aduce toata tinerimeacarl asculta, la munca intelectuala a organi-zarii practice, iar nu de a o chema la declaratiuniconstitutionale; caci aceasta este o pierdere acapitalului intelectual al generatiunii de astazi,§i ne aduce prin goliciunea abstractiilor Inapoila ni§te timpuri, cari ar fi fost bine sa fi trecutpentru totdeauna In tara aceasta.

D-lor, §titi care este unul din relele principaleIn capul tinerimii noastre, In capul poate alcelor mai multi din noi, §i. in al meu §i in alaltora? Este ca ne-am facut studiile §i am pri-mit elementele de cultura In strainatate. Multi

www.dacoromanica.ro

-198

vorbesc despre un asemenea rOu ; dar sa exa-ininam o data. mai strins, unde este aclevërataesenta al lui? Pentru ce nu vine un Stat caGermania d. e. sä zica, poate din economiebudgetara are Austria universitati, sa, nu maifac universitati la mine In tarä, ci sg, trimet tine-rimea in Austria §i O. se foloseasca acolo deinstitutele de cultura, intretinute cu cheltuialaaltuia? Pentru ce nu se poate una ca aceastain cultura moderna? Unii rOspund intr'un modmai popular 0 nu bine cugetat la noi, a tine-rimea prin aceasta §i.ar pierde iubirea de tali.Eu nu cred, ea ar fi tocmai acesta rezultatul,nu cred, c. ar fi aici ceva de temut. Omul nueste un animal nerational; o concluzie logicaelementara trebue sa se admita In fie-care cap,mai ales in fiecare cap de student. Daca darstudentul nostru vede in Franta cum Francezul10 iube§te tara /ui, daca vede In Germania cumGermanul i§i iube§te Germania /ui, negre§it n'osa se intoarca el in Romania, ca sä iubeascape Franta i pe Germania, ci va veni la con-cluzia elementara, : sä iubesc §i eu tam meaprecum Francezii iubesc Franta, precum Germa-nii iubesc Germania. Va sä. zica iubirea de pa-trie, acest sentiment fundamental, nu se strica:mai toti ati e§it din universitätile straine §i nu

§i

www.dacoromanica.ro

199

se poate zice, ca ati e§it fart iubire de taranoastra. Dar unde este adeveratul reu? Mai as-cuns este, este ceva mai fin, dar cu atat maipericulos este, ca ne deprindem cu ni§te formulade cultura, care sunt esentiale atmosfereibiante a terei unde am studiat, dar care suntadese-ori cu totul nepotrivite in aplicare cu sta-rea actuala, §i une-ori cu chiar natura poporu-lui Roman. Sunt convins, cä primul ministrufie-care ministru ea §i mine, d-lor, a facut innauntrul lor un fel de proces sufletesc, pe care1-a§ nurni proces de imparnentenire intelectualla germenelor de cultura din Franta sau din Ger-mania. In aceasta transformare pentru impa-mentenire sta o parte a puterii or-carui om deStat. In aceasta noua gandire, in aceasta re-na§tere a ideilor, multe se schimba ; unele semai intaresc, altele se slabesc, unele se alunga cautopii, altele se largesc prin elernentul teluric alpatriei, toate se transforma in momentul de a fiadaptate §i insufletite pentru trebuintele reale alepoporului Roman.

Va sa zica intr'un Stat, in care din nenoro-tire avem mare rnajoritate a tinerimii culte ve-nal de la universitati straine, din care §i as-ta-zi inca universitatea Parisului singura numeramai multi studenti Romani de cat amendoue

am,

si

www.dacoromanica.ro

200

universitatile noastre indigene, intr'un asemeneaStat cultura tinerimii are trebuinta de Impa-mentenire practica, adica de studiarea reala §ide primirea elementului teluric al romanismuluipropriu. Ei bine, in'aceasta stare de lucruri vinepartidul liberal, cel cu lumineazei-te i vei fi,voqte i vei putea, vibe §i in loc sa intareascaelementul pamentean, adica realitatea trebuin-telor StatuluI Roman, dand tinerimii adevërata§coala de buna politica, Ii da numai o formulagoala de constitutionalism abstract, care o safie numai o noul aruncare In abstractiile State-lor straine, in carp straine, in atmosferastraina, in regiunile departate ale Frantei, aleEngliterei, ba chiar ale Egiptului (ilaritate).

§i pentru aceasta goliciune formala sa pier-dem noi ocazia de fertilizarea, de inrodirea into-ligentelor tinerimii romane cu patriotica muncaa organizarii Statului?

Cum voiti, ca un om, care irnparta§e§te acestmod de a cugeta, sa lie alaturea cu d-voastrapentru revizuirea legii electorale sau or-caruialt formalism constitutional ?

Terminand acum expunerea celor cloud argu-mente in contra revizuirii in princip, mi-a§ per-mite sa mai zic un cuvint asupra situatiiloraparente in nauntru partidtilui d-voastra. Poate

www.dacoromanica.ro

201

me inaintez prea mult, dar omul cand se incal-ze§te, spune cate-o-data ce poate ar fi mai pru-dent sa nu spue.

Am citit prin jurnale §i am auzit din conver-saline politico, cá se par a fi doue curente inpartidul liberal, care se zice ca se personifica indoue individua1itai, dar eu nu gasesc cuviinciosa le nurnl in persoana, ci prefer sa vorbescobiectiv.

Despre unul se zice, ca. este "adeveratul pa-rinte al ideilor liberale, iar celalt este capul curatiunea de Stat.

Pgrinte al ideilor liberale, formulatorul prin-cipiilor dernocratice foarte frumos lucru. Darpang unde sa meargg fihiaia acestui parinte li-beral ? §i unde se opre§te productivitatea formu-lelor democratice?

S'au pus o data inainte principiile liberale inaceastä tan, foarte bine; s'au de§teptat, s'aualimentat spiritele, s'au produs puteri noue, s'auridicat ceeace numea Gambetta les nouvelles cou-ches, foarte bine ; s'au produs o multime de for-mule, unele cam declamatorii, i s'au framintatmai ales tinerii din o conceptie in alta, foarte bine.

Dar in fine pang unde ? Supoarta tempera-mentul poporului nostru frictiunite perpetue dela o idee abstractg la alta inainte de a o mistui ?

www.dacoromanica.ro

202

Este curios lucru cu ace§ti descoperitori deformule abstracte. Une-ori s'au vözut asemeneaparinti ai ideilor abstracte la lucru practic ; sezice, Ca in unele pri a fost cate unul din ace§tiparinti chiar ministru de interne, §i se ziceca atunci s'a vëzut, ce deosebire mare eraintre valoarea unui om ca propagator de prin-cipii §i valoarea lui ca om de Stat practic, se ziceca aceasta din urrnä a e§it cam controversata. ; fi-

re§te, un om flu poate toate ; se zice ea a dus-ovre-o patru luni cu incercari ministeriale detot felul, cu licentiati in drept ca sub-prefecti,cu circulari administrative pentru tocmelele a-gricole in contrazicere cu dispositiile legisla-tive (ceea-ce nurnai liberal nu poate sa fie), sezice in fine, Ca insu§ a recunoscut, ca nu eraomul la locul lui, §1, spre onoarea lui este aceastarecunoa§tere, s'a retras Insu§ §i s'a intors iarä§la ziaristica.

D-lor, nu §tiu daca am lipsit vre-o data dela datoria de stima §1 de respectul cuvenit pen-tru eminentii barbati ce au ilustrat tara noastra.Sper ca nu, §i in or-ce cas simtimentul meueste patruns de recunoa§terea capacitatii si pa-triotisrnului bor. 0 extra-ordinara activitate, o mare

C. A. Rosetti.

i)

www.dacoromanica.ro

203

putere de a desciplina un partid, o conceptie in-tinsa, §i o rail energie pentru realizarea ei. . .

acestea sunt merite, care se impun respectului§1 consideratiei tutulor oamenilor nepartinitori,fie amici, fie adversari.

Dar or-ce individualitate are o limita fireascaa imporantei ei practice, §i or-ce om politic i§iare timpul lui. Sa-1 veneram tot-dea-una dacaa fost venerabil, sari punem statue, dad, voiti,dar sa nu uitam nici o-data deosebirea intreteoriile formale §i intre exigentele reale.

Gr. Eliade. Este cusut cu ata alba.T. lYlaioreseu. Mo§tenirea läsata in formule

abstracte §i povetele trimise priri telegraf de laParis trebuesc primite sub beneficiu de inventar,precum s'a zis.

Era o vreme cand se cuprindeau constitutiileunei tëri in plicuri de sclisori ; era o vreme,cand un cap genial ca Condorcet tramitea Imp6-ratesei Ecaterina a Rusiei constitutia intreagaa Rusiei intr'o scrisoare O. avea naivitatea sa-izica: pune acea:stä constitutie in aplicare §i. fe-ricirea Rusiei este gata.

Cum s'au desiluzionat oarnenii de atunci! Cumse tie asta-zi, ca fericirile popoarelor nu maistau in formulele abstracte!

Cum se simte astazi pretutindeni valoarea

www.dacoromanica.ro

204

oamenilor de stat practici, cari §tiu sa adaptezeprincipiile la viata reala ale poporului in carelucreaza!

Pentru aceste douë motive, d-lor, sunt contrarevizuirii, §i a§ fi fericit cand 41 fi §1 d-voastracontra revizuirii §1 cand am scapa tara aceastade agitarea sterila a unor formule electorale,fara nici o valoare practica in starea de astazia poporului Roman (aplause).

www.dacoromanica.ro

60.IN CAMERA DE REVIZIIIRE.

Demisie din comisia Adresei.

(edinia Camerei de la 18 Mai 1883).

Ministerul din acel timp :

I. C. Brdtianu, prezident kii r6sboi,G. Chip, interne,D. A. Sturdza, externe,E. Stdtescu, justitie,G. Lecca, final*,P. S. Aurelian, culte,Col. Dabija, lucrari publice,J. Cdmpineanu, agricultura, comerciu §i do-

meniile Statului (noul minister infiintat la1 Aprilie 1883).Legislatura de 4 ani a parlamentului ales

in 1879 se termina la 5 Martie 1883 cu a-doptarea, dupa a treia lectura, a propuneriiprealabile pentru revizuirea a 25 articole

www.dacoromanica.ro

206

din Constitutie. Nouele alegeri se fac Indecursul lui Aprilie, §i la 10 Mai se deschidAduntirile revizioniste. Prezident al Camereieste ales C. A. Rosetti, Instigatorul principal almi§cArii de revizuire, jar In comisia Adreseise aleg intre altii d. Iacob Negruzzi §*1 au-

torul scrierii de fat5, a caror demisie, (lath.prin urmätoarele cuvinte, nu este primitA.

D-le pre§edinte, in §edinta de ieri majoritateaCamerei ne-a facut onoarea, d-lui Jacob Negruzzi§i mie, de a ne alege In comisia pentru redactarearëspunsului la mesagiul Tronului.

Chestia speciala §i principala, pentru care esteconvocata aceasta Camera, este fara indoialarevizuirea Constitutiunii ; la aceasta revizuire seretell §i un pasagiu din mesagiul Tronului §i,dupa toate probabilitatile, §i réspunsul la mesagiuva trebui sit atinga aceasta chestie.

Din alegerea facuta pre§edintelui Camerei §idin semnificarea ce insu§ d. pre§edinte a datacestei alegeri, ca ar fi adeca un ornagiu ceaproape unanimitatea Camerei ar fi adus d-salepentru fericita idee de a pune chestia revizuiriiin desbaterea opiniei publice, suntem datori aintelege ca aproape unanimitatea, ca, marea ma-joritate a acestei Camere este favorabila revi-zuirii (aplause) ; pana acum insä, afara de acest

www.dacoromanica.ro

207

semn al alegerii de pre§edinte, n'a fost nici oocazie ca sa ne spunem toti parerea noastra Inaceasta priyinta.

Suntem dar datori, d-nul Negruzzi §i eu suntautorizat din partea d-sale sa-I asociez la aceastadeclaratie s ye spunem, c noi doi cel putinsuntem inteo desayir§ita diverge*, de paredcu d-yoastra majoritatea in aceasta priyinta.

Noi suntem anti-reyizioni§ti, suntern dar Inteoopozitiune hotarita cu majoritatea d-Yoastra,Ne §tiind ce inteles pot ayea yoturile, cu cared-yoastra ne ai onorat numindu-ne In aceastacomisie, ne §tiind dna ele au intelesul ca opo-zitia sa fie reprezentata in aceasta comisie, nune remane, d-le pre§edinte, cleat a ye ruga sainteryeniti pe angä. onor. Camera ca sa ne pri-rneasca demisia a d-lui Neguzzi §i a mea dinaceasta comisie.

www.dacoromanica.ro

61.

IN CAMERA DE REVIZITIRE.

La Adresà. Legalitatea constitutionalä. Con-testarea curentului revizionist.

(ecliqa Camerei de la 27 Mai 1883).

Membrii opozitiei-coalizate, alesi In par-lamentul revizionist, hotäresc a nu lua partela lucrärlle acestui parlament, contestandu-ilegalitatea. Insä junimistii alesi iau din contrA.hot4rirea de a-si exercita mandatul, i dis-cursul urmator e menit s justifice atitu-dinea lor, combaténd de altminteri afirma-rea din proiectul de adresA. al majoritätii,ca tara doreste schimbarea Constitutiei.

D-lor deputati, nu eram hotarit sl vorbesc Indiscutia generala, ffind ca in privinta amanda-mentului ce propusesem In cornisiune era destul

www.dacoromanica.ro

209

sa ne explicArn la discutia pe articole. Insa d.general Lecca, preopinentul meu, vorbind de po-sitia noastra in Camera, m'a Mcut sã iau cu-ventul acum ; dar pentru a nu ye obosi cu ocuventare de doue ori, voi intercala in aceastadiscutie generala putinele cuvinte ce avearn dezis in privinta amendamentului prezentat de d.Negruzzi §i de mine.

D-lor, cum ati vëzut din raportul ce insole§teproiectul de respuns la mesagiul Tronului, in co-misia aleasa de D-v. s'a putut produce ounanirnitate de pAreri asupra cator-va din par-tile proiectului ; insa in privinta pasagiului re-lativ la Constitutie, s'a impartit cornisia indoue parti, §i aici minoritatea a prezentat unamendarnent care, de §i in redactarea lui estemoderat, nu are cu toate acestea intelesul bland,pe care i-1 da d. raportor.

Iaca ce zice d. raportor:Jar Titu Maiorescu §i Jacob Negruzzi

au emis dorinta ca revizuirea sa nu se intirida§i asupra dispozitillor privitoare la legea elec,ntorala §i in consecinta au propus, in loculnredactiunii majoritatii, urmatorul arnendam en t :

Propunem ca pasagele din proiect, care incepcu cuvintele: in aceasta lucrare" §i se termina

56680 14

d-nii

www.dacoromanica.ro

210

cu cuvincele: la pastrarea tutor drepturilorsa fie inlocuite cu urrnatorul alineat :

In aceasta lucrare, Adunarea din nou aleasaare de indeplinit misiunea principala de a sepronunta, daci §i Ora unde reforml Consti-tutiunii in articolele, cari au fost indicate deCamera precedenta, ar corespunde adevaratelortrebuinte ale tarei §i ar ti oportuna in impre-jurarile de fata.

Interpretarea ce d. raportor (la dorinteloremise" de noi, nu este exacta. Ce am vrut

zicem noi este coprins in amendamentulpropus de noi ; i daca este vorba de a se in-terpreta amendamentul nostru i mai departe,atunci dorinta noastra, adeca a d-lui Negruzzi§i a mea, este nu numai ca revizuirea sa nu seintincla t asupra a oarecaror dispozitii, ci carevizuirea sa nu se intinda de loc; §i am fi foarte

daca revizuirea nu s'ar face rum inteoprivinta nici in ceailalta.

Dar mai inainte de a rn6 explica asupra acestuipunct de vedere, sa-mi dati voie ca in aceastadiscutie generala, mai ales in urma cuvintelorrostite de onorabilul rheu preopinent, sa precizampozitia noastra in Camera.

Nu §tiu 'Ana unde d. general Lecca era indrept sa afirme, Ca suntem aproape unii de

§i

s.

fericiti,

altid.

www.dacoromanica.ro

211

D-sa poate ca deduce aceasta numai din. faptul,ca ne aflam aci impreuna la Camera. Acest fa ptii voi explica indata.

In privinta vre-unei alte apropieri nu ved nimicin chestiile puse la ordinea zilei. Iar in privintarnarei cliestii la ordinea zilei, adica a revizui-rii, este §tiut ca suntem adversari hotoriti.

In ceea-ce prive§te fiinta noastra In mijloculd-voastra iata ce am de zis, d lor deputati.

Proiectul de adresa incepe prin a vorbi despreordinea alegerilor din urma. Intru aceasta urrnea-za, igesagiul Tronului, caci i Tronul aduce omagielesale nu administratiei in ceea-ce prive§te toateoperatiile electorale, ci Tronul aduce omagielesale terei, poporului alegetor, care a dat t cuaunt& ocazie dovada de spiritul seu de or-dine §L de legalitate.

Iii acest inteles care din noi nu s'ar fi grabitsa se asocieze la acest omagiu ? Deci §i noiam primit aceasta parte a proiectului .de rös-puns, Cu atat mai mult, cu cat aici nu se aducenici aprobarea nici desaprobarea operatiilor elec-torale emanate de la autoritati, nici se vorbe§tedespre valoarea acestor operatii in genere. Oäcidaca ar fi fost vorba despre aceasta, atunci poateca s'ar fi dat ocazie de a se vorbi §i despre care-cari neregularitati petrecute pe ici pe colo, pre-

www.dacoromanica.ro

212

curn d. e. despre atitudinea prefectului de Galati,de care ne a vorbit cu atata tarie Yecinul meude pe aceasta banca, (d. Nicu Catargi).

Poate ca ar fi fost atunci locul de a se vorbi§i despre deosebirea intre alegerile de acum §iintre alegerile facute sub cabinetul conservator.

Voci. Aide de I Este mare.Titu Maiorescu. D-voastra yeti zice, ca este

mare. Eu recunosc, ca este oare-care deosebire.Gr. Vulturescu. Dar nici ca este comparatie.Voei. A§a, aptTitu Maiorescu. Dar parerea mea este, ca

deosebirea nu este a§a de mare, precum vi separe d-voastra.

Voci. Vê In§elati.N. Voinov. Cer cuvOntul.D. pre§edinte. Dar altmintrelea ye rog sa

respectati pe acela care vorbe§te, §i mai cu seamarand d-sa ne sile§te In forma sa-1 respectam§i sa-1 ascultam cu placere.

Titu Maiorescu. b-lor deputati, nu are sase faca discutia aceasta mai mare decat a-tata, de §i poate ar merita sa fie o data facutaIn mod nepartinitor.

Fara indoiala, a pune candidaturi oficiale prinprefecti este un act de francheta constituVonala,care une-ori poate sä fie blamat. Sinceritatea.

www.dacoromanica.ro

213

trebue sä fie recunoscutd, insd poate merge preadeparte; §i recunosc ca este un fel de progresconstitutional, dacd in locul candidaturilor pre-fectorale sau oficiale Nip, se face o candida-turd cum sd o numesc? o candidaturd maipoliticoasd pentru form ele constitutionale, ascunsasau. .. nu ascunsä, pusa sub paza, sub payazaunui comitet electoral central. Cdci toatä lumea§tie nu e a§a, d-lor ? ca acest comitet electoralcentral nu stä in nici un raport cu mini§trii.Toatd, lumea este pe deplin convinsä, ca nici unprefect nu are a face cu comitetul electoral local.Ei bine, ce omagiu mai mare voiti sä aducsistemei constitutionale practicate de d-voastra ?

Insä, D-lor, pentru mine chestia nu are in -semndtatea ce vöd ca o are pentru multi altii.Irni.pare ron, dar nu pot vedea lucrul asa de gray.

Pentru mine, D-lor deputati, or-ce tara arealegerile ce le meritd, §i in or-ce taxa i§i per-mit guvernele atata ingerintd, fäie sau ascun-

cata II lasit alegetorii permitã ; i da-cä nu ai alegOtori de la sine independeqi, atunci,cu or-ce forma §i regulament, vor cadea subingerinta guvernului.

De aceea märturisesc, ca §i alegerile acesteale gasesc tot a§a de bune i tot a§a de rele,precum erau §i alegerile trecute.

sa, sa-0

www.dacoromanica.ro

214

Voci. A ! A !Titu Maiorescu. D-lor, acest punct al lega-

litetii alegerilor este pentru toata, discutia noas-tra un punct capital. §i dac e. noi, cati-va con-servatori, suntem in mijlocul D-voastre, este toc-mai fiind-ca recunoa§tern pe deplin aceasta lega-litate. Recunoscend insa aceasta, ne am deose-bit cu cea mai mare parere de reu de unii dincoreligionarii no§tri politici de pana acum.

Nu me voi expune dreptei observatii a dluipre§edinte facuta predecesorului meu §i nu voivorbl in contra acelora, cari sunt absenti de-finitiv din aceasta Camera §i nu-mi pot res-punde. Dar sunt in drept sä vorbesc de toateactele, care stau intr'o relatie directa §1 imedi-ate, cu aceasta Camera; §i cand ved cä pentruCamera sunt deputati ale§i, cari nu yin la §e-dinte ; Mild din manifestele politice §i publiceale acestor deputati ale§i de catre alegötorii lorvedem aratat motivul pentru care nu yin in a-ceasta Camera: cred ca suntem in drept avorbi, cu tot respectul cuvenit absentilor, de a-cest fapt.

D-lor, ce Insemneaza legalitate de alegeri?Constitutia noastra de la 1866 §i legea electorala

au prevezut Intregul mecanism, dupe, care vrea saaleaga reprezentatia nationall a Orli §i a preve-

www.dacoromanica.ro

215

zut atat drepturile indivizilor intru aceasta at §1dreptul Coroanei, cat §i dreptul alegetorilor §i alale§ilor. S'a zis atunci pentru a se garantaca opinia publica sa se manifeste, trebue sa la-sam libertatea de intruniri §i libertatea presei;§i Ca sa nu fie ingerinte din partea adrninsitra-titi s'a dat confectionarea Jistelor electorale la.primari ; §i fiind-ca tribunalele se pareau preadependente de rnini§tri s'a dat inca o garantierecursul Ia eurtea de casatie, instanta inamovibila,care aici judeca (liar fondul §i ordona eine sarêmae inscris §i eine sa se §tearga din liste inurma recursurilor. Am dat mai mult prin Con-stitutia noastra : am desfiintat consiliul de Stat §is'a desfiintat odata cu el §i or-ce autorizare prea-labila pentru urmarirea unui functionar culpahilde ingerinte; s'a lasat la libera dispozitie a fie-caruia din noi ca sa traga 1naintea tribunalelorordinare pe or-ce functionar, prefect, subprefect§i chiar ministru. Ce mai voe§te o tara ca sailasigure libertatile? Ce poate sa. ceara mai multde la o Constitutie? Presa? Iat'o libera. A-dunarile publice? Nu e nicl o intrunire politicacare s'a proprit, i cine a volt s'a adunat unclea volt; niei o piedica intru aceasta. A 1nscrisprimarul pe nedrept in listele electorale ? Avemeurtea de casatie independenta. Ili face un func-

www.dacoromanica.ro

216

lionar nedreptate? Il traduci inaintea tribunalelor.lath, garantii ce Constitutia de la 1866 le-a datpentru a asigura libertatea alegerilor.

0 data insä alegerile facute in aceste condi-tii ; o data mandatul dat, alegerea venita ad,discutata de d-voastra §i validata de careCamera, me intreb : deputatii proclamati dupace forme legale mai pot fi pqi in chestieinteun Stat regulat, constitutional? §i cumoameni de ordine ar putea pune in discutieasemenea lucru? (Aplause.) Ceea ce este elementarpentru o societate constituitd, este de a aveapentru or-ce fapta mai marcanta a vietei pu-blice, cand intra in conflict cu legalitatea, unorgan care sä se pronunte asupra reparariinecesare. Pentru contenciosul privat sunt tribuna-lele ; pantru cerintele politice este tot mecanismulpolitic electoral §i legislativ al vietei Statului.Dar cand un individ sau un partid nu rernanemultumit, de exernplu cu alegerile fdcute, atuncice forma ar avea un Stat constituit ca sd pre-vadd nemultumirile lor contra tutulor formelorlegale, cu care s'a constituit tara legala, Camera§i Senat? Nu existä alta decat tot discutiain Camera sau o noua operatie electorald. Sandaca vrei sa zici, ca dupa toata functionareaacestor forme legale, totu§ n'a e§it reprezenta-

www.dacoromanica.ro

217

tia tërei cea adevërata, apoi atunci trebue sarevineei Constitutia, care s'a aratat incapabilade a da o reprezentatie legala. (Aplause.) Noi carisuntem absolut anti-revizioni§ti, suntem bine-venitide a ye spune ea reclinoa§tem adevOrata expresiemomentana, a tërei in Camera §i in Senat constiluite.

Acest punct, dlor, nu este secundar. Intre-barea : ce este ordinea legala intr'un Stat, estefundamentala, mai ales pentru partidul conser-vator, un partid in esenta sa de ordine. Dnacine-va asupra acestui punct nu se gase§te Intr'operfecta unire de vederi cu colegii sei, atuncivine mornentul de a se intreba : pill unde rnaipot merge impreuna? A tagadui legalitatea Ca-rnerei §i .a Senatului, este dupa convingereamea un inceput de anarchie, §i nu poate saexiste Stat regulat din mornentul ce aceasta sepune in discutie. (Aplause).

N'am ti indrasnit, noi cari am rërnas in mino-ritate, vëzendu-ne ma de reduli la numër, saafirmam ca un princip conservator acest lu-cru in contra celor cari sunt rnai in vOrstä §i

mai autoriza0 de a vorbl in numele partiduluiconservator, dac a. n'a§ putea sa aduc oare cumo dovada palpabila, o dovada literala, ca expri-mam prin aceasta un princip recunoscut mainainte de insu§ partidul conservator.

www.dacoromanica.ro

218

Aceastä convingere a mea de astazi asupralegalitaii Camerei este identica cu aceia§ con-vingere a mea cand eram 110i la guvern con.servatorii, convingere exprimata prin cuvinte pecad le am zis atunci de pe banca ministeriala inaplausele §i cu aprobarea partidului conservatorintreg, in contra unora din dvoastra, majoritateade azi, atunci violenta opozitie in contra noastra.

Dupa ce voi fi dOvedit aceasta, voi fi indrept sa me intreb trebue oare sa fie toatea§a (le schimbatoare pe roata lurnii? chiar §iprincipille de la §apte ani la §apte ani? Evorba ca Matti ce se schimba oamenii dupa abanca pe alta, trebue sa se schimbe §i convingerilelor? Cine poate sa urmeze pe aceasta cale devarietati, sä urmeze ; sper insa ca. vqi inOlegeca nu toata lumea o poate §1 ca e bine sa sepastreze in acele chestii, cad sunt fundamentale§i prirnordiale pentru convingerea politica, ne-stramutatul caracter politic al cui-va. (Aplause )

D lor, la 1875 fusesera alegerile, pe carid-voastra le num* faimoase, sub ministerul d-luiLascar Catargi, §1 atunci opozilia d-voastra,d. loan Bratianu, cap al partidului de opozqie,d. Vernescu, d. Kogalniceanu §1 chiar d. Chituau dat pilda, perrniteti a o spune franc, au datpilda cea rea, domnialor au fost aceia, cari au

www.dacoromanica.ro

219

Inceput st tagaduiasca legalitatea unei Camereconstituite In art.

A. Stolojan. Noi am venit in Camera.D. pre§edinte. Acestea le ati inteles de mult

d-voastra, de ce nu intrerupeaV atunci? (Aplause.)T. Maiorescu. D-voastra, opozitia de atunci,

ati venit in Camera §i ati prezentat un amen-darnent, care zicea ca alegerile n'au fost ade-verata expresie a terii, §i atunci dati-mi voiesa ye citesc din Monitorul de atunci, nu voi abuzamult de pacienta d-voastra, dar une ori e foarteinstructiv sa vedem, cum se repeta formele §iimprejurarile, numai ca se interpreta o dataintr'un sens §i alta data in alt sens... atunci,zic, acela care are acum onoarea de a ye vorbi,era pe alta banal, pe banca ministeriala, §i eraautorizat sä formuleze in numele colegilor sei,ca un princip conservator de ordine in Stat,urmatoarele cuvinte:

S'au falsificat alegerile, afirmap d-v. Nu esteexact, afirma altii. Dati-mi vole a atinge punctulde capetenie §1 a face legistului Vernescu §1tutulor oarnenilor de Stat din opozitie urma-toarea intrebare deciziva pentru or-ce Stat con-stituit: cine sa judece aceasta contestaVe ?Ati introdus sistemul constitutional cu Cameracare valideaza alegenle. Ei bine, alegerile s'au

www.dacoromanica.ro

220

validat cle Camera. Nu admiteti instanta? Foartebine. Dar atunci spuneti-ne : ce alta instantaadmiteti ca sä valideze alegerile facute dupalegea electorala, lucratã de d-voastra ? (Aplause.).Ati zis la 1866 : fundamentul libertatilor publiceeste antai libertatea intrunirilor, ati avut-o cumnu o are nici o tail a Europei inteun grad ala deintins. G-arantie pentru confectionarea listelorelectorale ati avut dupa Constitutia d-voastra,pentru ca ele s'au facut de prirnari, iar nude guvern. Garantie pentru dreptul de in-scriere in listele electorale ati avut erau dupaConstitutia d-voastra tribunalele §i Curtea decasatie. Unde v'ati crezut nedreptatiti, ati apelatsau ati putut apela i dad nu ati facut-oeste vina d-voastra i denota lipsa de spiritcetatenesc la tribunale §1 apoi la Curtea decasatie, instanta judecatoreasca cea rnai inalta,inarnovibila, pe care guvernul nu o poate schimba.

22Dacã este astfel, atunci permit-eti-mi a spune

c. eu nu sunt a§a de slab in expresiuni precumeste chiar programul d-voastra. Caci data decla-rati d-voastra ca, cu toata libertatea presei, cutoata libertatea intrunirilor, cu toate tribunaleletërei, cu toata Curtea de casatie independenta,cu toate primariile, care toate acestea consti-tuesc garantii constitutionale pentru alegeri, repre-

www.dacoromanica.ro

221

zentatia nationala totu§ este falsificatl, atunci de-clarati ca tara noastra este incapabila de a a-yea o Constitutie liberala ca aceaste.

Voci: Bravo, bravo. (Aplause prelungite.)Inca odata rog ca d. Vernescu sa-mi respun-

da : cine judeca afirmatiile d-voastra? Ati pre-vezut ca se valideaza alegerile c1,3 Camera ; s'auvalidat ; de ce le invalidati a doua-zi? Din mo-mentul, in care alegerile s'au validat de Camera,singura autoritate competenta conform legii, nurnai este permis nirnenui sa vie a le contestd;§i, daca totu§ o face, atunci trece in stadiulanarhic §1 devine un revolutionar. (Aplause pre-lungite.)"

(Vezi Monitorul din 14 Iunie 4875).d-lor, se urma discutia pe atunci. (Hare

sgoinot.)D. pre§edinte. D-lor, Camera este capabila

de a asculta or-ce discursuri, prin urmare verog sa bine-voiti a tace.

T. Maiorescu. A§a se facea discutia atunci,§i atunci era pusa in joc legalitatea alegerilor,§i atunci absolut ast-fel, ca §1 acum trebuia pusaintrebarea : Cine sä judece legalitatea unor ale-geri altul decat totalitatea organelor preve-zute de Constitutia din 1866? i daca cu to-talitatea organelor prevezute in Constitutia de

Ma,

www.dacoromanica.ro

222

la 1866 nu gasiti putinta de a scoate o re-prezentaVe legala a t6rei, atunci e neaparata o,raforma constituVonala sau, daca nu, o revo-lutie, cad alt mijloc nu este. Ace le cuvinte legasesc in Monitor la finele citirii acnperite cubravo §i aplause prelungite. Ace le cuvinte erauexpresia adevërata, oare cum ex professo, a parti-dului conser vator, §i absolut acele cuvinte trebuezise astki, §i dacit erau adevarate §i primiteatunci, trebue sä fie adevërate §i primite §i asta-zi.

Am fost foarte simtitor la cuvintele spuse ded. general Lecca in una din §edintele trecute ;d-sa zicea : eu nu sar din car in car, eu mergdrept pe drum, §i in adevör d-lor, nu trebuesä sarim din car in car.

Tata carul de la 1875 de MA, este i lenticcu cel in care m6 afiu la 1883 ; dad, legalitatef;ra la 1875, aceia§ legalitate este la 1883, §idaca unii membri ai partidului conservator suntastazi de alta plrere, pirasesc Camera §i-i con-testa legalitatea, atunci eu nu-i pot urma peacest drum, ci reman in carul de mai nainte§i pe drumul de mai nainte.

Daca dar s'a schimbat ceva, este numai carau-§ul scum manam noi singuri, caci caraquide WI acurna a schimbat drumul cunoscut noë.

Tata pentru ce, d-lor, noi cralern ca romanern

.

www.dacoromanica.ro

223

eredincioji principiului conservator, stand aci InCamera cum stain §i luand parte la discutia defatL

Al doilea §i ultirnul punct, pe care mai suntclator a-I releva, §i acum intru in discutia pro-prie, este amendamentul ce Iam propus noi laadresa.

D lor, d voastra afirmati in proiectul de res-puns al rnajoritatii, ca misiunea ce o are de In-)deplinit aceasta Adunare, este mai en seama dea reforma legea electorala ; spuneti: o experi-enta de 17 ani a argat ca nu corespunde aceast4lege cu starea sociala de astazi a tett §i eaAdunarea tinend sama de vointa mandantilorsoi i§i va da toate silintele spre a gasi o solu-tiune, care sa asigure independenta alegetorilor."

Ilor, eu am aci o opinie cu totul deose-bita Eu nu cred ca, opinia publica §i Intele-'gerea clar formulata a mandantilor nostril neprescrie reforma Constitutiei, §i fiind-ca ar ti

bine, ca la inceputul discutiilot noastre sa prom-darn cu o desavir§ita claritate, §i daca-rni per-rniteti expresia, cu onestitate politica §i sa nune ascundem dui:A propriul nostru deget , sä nepunern cu totii impreuna intrebarea : Este oareadevOrat, ca In spiritul propriu al majoritatiialegatorilor no§tri sa fie idea preciza a refor-

www.dacoromanica.ro

224

mei constitutionale? Este opinia publica puter-nic formata, in sensul acesta?

0 voce. Da.T. Maiorescu. D-lor, este foarte greu de a

se pronunta cine-va aici, §i eu admir pe aceicari dau a§a de repede un respuns hotaritor.Sa ne explicam putin lucrul.

Dlor, este o mare deosebire intre un glasomenesc §i un ecou ; glasul este e§it din vi-bratia organelor unei fiinte cugetatoare ; ecouleste o vibratie mecanice, bruta, e§ita din v.-bratia aerului gol care strabate stancele; glasuleste organic, ecoul este anorganic; glasul esteviata, ecoul este moarte. (Aprobari.) Fára in-doiala dacit un glas puternic §i autorizat, pre-curn este necontestat acela al onor. nostru pre-§edinte de Camera, vine §i ne spune inteunnumer de jurnal, in 2, in 10,. in 20 numere aleRonidnului, foaie respandita in taxa, ca tre-bue reform& constitutionalä in Romania, atunci estefoarte natural, ca acest puternic glas sa de§teptemulte ecouri. (Risete.)

Este asemenea in ordinea naturalA, ca, cu cat.spatiul va fi mai umflat §1 stancele mai goale,cu atat §i ecourile sa fie mai multe si mai resu-natoare. (Intreruperi.)

De ce me intrerupeti, D-lor? Eu vorbesc de

www.dacoromanica.ro

225

mecanismul, cu care se rOspandesc ecourile, §i nufac nici o aluzie la d-voastra, 'icari nu suntetiecouri, ci trebue sä fiti glasuri. Daca facemdeosebirea intro glas §i Intre ecouri, adica intreceea ce vine de acolo, de la scaunul prezidential,§i lntre ceea ce trebue sa porneasca de ad, dela bancile deputatilor, §i daca admitem ca opi-nia publica este aceea, care a venit din tallspre guvern §I Camera, ca are Camera glasul eipropriu Intru aceasta ca reprezentanta a Orli:atunci trebue sa afiarn §i semnul propriu §i ca-racteristic al unei asemenea mi§cari de opiniepublica, care sa nu fie numai un ecou me§te§ugit.

Care O. fie acest semn, d-lor? SA nu cautarnexample din tori straine, ci dupa obiceiul nos-tru sa cautam exempla, cari sa fie confirmateprin ceea ce s'a petrecut In tara rioastra, subcontrolul propriei d-voastra experiente.

D-lor, nu am mai avut noi o mi§care de re-forma constitutionala ? Da ; am mai avut unaacum patru ani, cand cu reforma art. 7. Vo adu-ceti aminte, ca §i atunci ca §i acum erau douOchestii : sa se faca revizuirea sau nu? Aceastaera prima intrebare, caci erau §i atunci antire-vizioni§ti.

A doua intrebare era : cum sa se faca revizu-irea art. 7? Curentul de opiniuni pentru prima

5668o 15

www.dacoromanica.ro

226

intrebare, precum §i necesitatea situatiei, auindemnat Camera sa zica dupg, formula Constitu-tiunei: este loc a se revizul art. 7.

N. Voinov. Era ecoul glasului de la Berlin.T. Maiorescu. D-le pre§edinte, stint foarte lin-

gu§it sa me vöd intrerupt, rnai cu seama de unvice-pre§edinte al Camerei.

D. preledinte. Nu mai pot së intervin, pentruct d-ta ai pus in joc pe acela care, aflandu-seaci, nu poate vorbl ; prin urmare nu pot O. yeapar. (I la ritate.)

T. Maioresou. D-le pre§edinte, noblesse oblige.Dupa chiar cuvintele d-voastra asupra semnifica-

rii ce aveti pe scaunul de pre§edinte, d-voastrasunteti initiatorul reformei constitutionale §i eunu merit nici o observatie, and vorbesc dod-voastra ca de Insu§ initiatorul recunoscut alacestei revizuiri. i daa este a§a, trebue sa yesupuneti consecintelor acestei mari onori.

D. pre§edinte. Eu mö supun, deat un bar-bat ca d-ta putea sa gaseasa argumente maiputernice de cat acestea. (Aplause).

T. Maioresou. foarte bine a zis d. vice-pre§edinte Ca tractatul de la Berlin a cerut revi-zuirea, dar dup. ce Camerele au declarat a esteloc la revizuirea art. 7, atunci and s'au facutalegeri none, atundi a inceput sa se arate adeva-

D-le,

www.dacoromanica.ro

227

ratul curent al opiniei publice curent care eraputernic, care nu venea de la prezidenti sau dela mini§tri spre tara, ci venea de la tara orde la reprezentatii ei spre banca mrnisteriala §iera a§a de puternic, incat a resturnat §i unulsau doi din ministri. Unii din guvern strigaucategorii (d. Kogalniceanu), alii liste (d. Boeres-cu), curentul t6rii cerea naturalizarea individualg.

Multi din d-voastra ati fost ale§i atunci, amfost §i eu ales la Ia§i, §i cea dintai Intrebarece mi o puneau alegtorii a fost,.. L21±11T2L7ATC5dividuala, categorii sau liste ? Asupra acestorpuncte se fgcea discutia.

Dar in cazul nostru, d-lor, care sunt ideilece hranesc curentul popular ? Care parere for-mnlata o aveti d-voastra? Care parere este e§ittla ordinea zilei? Asupra ce se face sau s'arfi facut lupta electorall? A! numai asupra ideiigenerale: revizuire sau nerevizuire? Apoi, d-lor,aceasta era in joc la Camera trecuta ; §i dacáar fi fost sä procedam foarte corect constitu-tional, este sigur ca in Camera trecuta nu preaera bine ca tocmai atunci, la sfir§itul celor patru an i,cand tot eram sa mergem acasa, s venim §isa zicern revizuirea Constitutii", caci nu fusesemale§i acum patru ani cu prevederea ca sa mer-gem mai departe en revizuirea Constitutiei peste

www.dacoromanica.ro

228

revizuirea art. 7, 0 nu cred a aveam noimandat de la tara ca sa ne pronuntam asuprachestiei, dacä este sau nu bine de a se revizulalte articole, noi cari tocmai expiram cu ceipatru ani ai legislaturei. Corect ar fi fost ca acumsa se fi facut alegerile fait sa ne fi pronuntatnoi de mai nainte, dad, e trebuinta de revizu-ire sau nu, §i indata ce s'ar fi facut alegerile,indata ce am fi venit aci, s fi facut intre-barea prealabill despre revizuire: Dar aceasta pro-cedura noi am scurtat-o, Camera §i Senatul prece-dente au zis ca trebue revizuire. Ei, acuni lupta,opinia publica, curentul cel mare popular carea fost? Ce fel de revizuire ? Cari sunt formeledare, ideile precize ale alegetorilor? Cad cu do-rinte vagi nu se poate brani opinia publica.

Cand am venit pentru revizuirea art. 7, pu-team chiar a doua zi fie-care din noi sa for-mulam insa§ redactia articolului in sensulupiniei publice din tall, puteam a doua zi sane numërarn §i sa zicem : cutare deputat inde-pendent voim naturalizarea individual, cutareguvernamental voim categorii §1 cutare liste ;§i din lupta intre opinia public i cerinta a-ceasta a guvernului s'a facut in sfir§it transac-Ida cu guvernul de a se primi naturalizareaindividuala cu mica concesiune de a se primi

§i

www.dacoromanica.ro

229

la inceput §i naturalizarea a cator-va nume peo lista colectiva, adica a acelora, cad au ser-vit in armata. Iata o reforma a Constitutiuniisimtita §i sustinuta de opinia publica. Daracum? Care este idea opiniei publice? Dorintiplatonice? A 1 Ca sa se asigure independenta a-legötorilor? sa se moralizeze voturile? Foartefrumos. §i mai departe putem Merge pe aceastacale platonica: voim cu toVi sa se lateascacultura romana ; dorim sa se inavuteasca t6-ranul roman; dorim iara§ cu totii sa se ma-reasca poporul roman §i de la 5 milioane sase urce la 15 milioane; voim cu totii sl avemun guvern capabil, functionari one§ti, alegeri in-dependente, garantate contra or carei presiuniputincioase. Dar ce sunt toate acestea, d-lor?Idei constitutionale? Acestea sunt dorinte dejurnale, acestea sunt cuvinte, iertati-mi expre-sia: goale.

Acestea sunt ceea ce zicea un om cu marebun simt, d. Lascar Catargi, acestea sunt ge-neralitati" (Ilaritata.) Apoi cu generalitati de a-cestea, cu pia desideria, cu notiuni cam umflate§1 in acela§ timp goale de inteles, nu se faceo revizuire ca rezultat al opiniei publice. Cev'au spus mandantii d-v. sa faceti cu Senatul?Cum sa-i schimbati censul, plina unde §i cat?

www.dacoromanica.ro

230

Voci. Are sa se spue.T. Maiorescu. Are sa se spue? A! Am auzit,

d-lor, ca sä fac intruniri frecvente la Senat,fara indoiala vor e§i idei de acolo, ba ince, multeidei, me tern chiar prea mune; ala de multeincat vom fl in drept sa. ne intrebam : careeste curentul opiniei publice, caci prea aremulte?

Apoi fie-care din noi putem s avem idei dereforme, caci nu avem decat sa citim o carte§i sä ne formam o idee, dar aceasta vreazica o idee formulate, in tare, pentru revizuireaConstitutiunii? Dar se zice: avem sa numirn ocomisie, §i aceea se. se gandeasca mai bine,§1 pe urmä aceea comisie sa. publice ideile ei,ca se. le desbate, §i jurnalele. Se va forma poateatunci opinia publica, mai §tii ?

A. Papadopol Calimach. Dar se va formamult mai bine decat in tipografia Statului.

T. Maiorescu. Cu drept cuvent zice istoriculd. Calimah Papadopolu aceasta, dar d-sa, ca bunistoric, §tie ca daca este vorba de opinia pub-

de reforme, apoi ceea ce este de fecut deacum inainte trebue se, fi fost fecut de mai naintepentru ca se, vie cineva sa zica: tara ne im-pune aceasta.

Voci. S'a Mut opinia publica.

sa

lid.,

www.dacoromanica.ro

231,

T. Maiorescu. Dacä a fost facutg, atunci eratrebuinta, ca ideile, asupra caror Vara s'a pronun-tat cu energie, sa fie redactate in presg, in bro-§uri, in alegeri, incat 0, sara in ochii tutulor.

Uncle vedeti a§a ceva asta-zi ? Cand s'a facutrevizuirea art. 7, din momentul cand am intratIn Camera §i Senat, sarea in ochii tutulor for-mula cutare §i. cutare. Pe cand acum trebue sacautam acele formule prin intruniri la Herdan,§i ast-fel poate sä se faca or ce fel de schim-bari ; dar pentru mine, d-lor, aceasta nu insem,neaza o revizuire ceruta de tara.

In necesitatea, in care vg vgd pe d- v. casunteti de a cauta Inca formulele unor aseineneaidei §i de a le mai spune Inca opiniei pu-blice ca ea sa se pronunte asupra lor , in ne§tiinta,in care ne aflam astazi, cum sa ye pronuntati,a§a incat opinia publica. sa fie favorabila : inasemenea situatie am crezut ca, este a anticiparespunsul catre Tron zicend a§a precum face d.raportor in numele majoritatii: tara prin man-dantii sëi ne-a spus ce sa facem §i cum sa facern.

A zice aceasta, este a face un pas pripit, §ieste din contra mai conform cu situatia de azia spiritelor noastre a tutulor a nu prejudecachestia in nici un sens §i a zice, precum pro-punem noi minoritatea : In aceasta lucrare,

www.dacoromanica.ro

232

Adunarea din nou aleasg are de indeplinit mi-siunea principala de a se pronunta, daca §ipang, uncle reforma Constitutiei in articolele, cariau fost indicate de Camera precedenta, ar co-respunde adevëratelor trebuinte ale tërii §i arfi oportuna in imprejurarile de fall.

D-lor, terminand, dati-rni voie sa ating §i euun lucru, pe care 1-am auzit de atatea ori innoua noastra Camera. Se tot vorbe§te de tine-rimea, care este acum in mijlocul nostru. Cee drept, noi cam imbëtranim ! Dar in fine ti-nerimea, tinerimea 1 Am auzit pe un d. de-putat vorbind de la tribuna §i declarand in nu-mele tinerimii", ca d. pre§edinte la rogatiuniletinerimii" a primit iara§ prezidiul Camerei ; a§aspunea acel d. deputat.

D lor, tinerimea are multe foloase ; mai antaiare fericirea de a fi tinera §i de a simp poatemai bine, mai viu, mai verde, §i de a avea Ma-intea sa un mai larg camp de aspiratiune, de afi mai entuziasta, dar fara indoialä are §i parteasa slaba, fiind-ca are mai putina experienta ; a§aincat noi betranii putem zice, ca daca trebue slne inspiram de entuziasmul tinerimii, ea trebuesa invete experienta de la noi 0 sa ca§tige ast-fel oare-care prude* in pasurile ce le face.

Daca este sa dam noi cei rnai betrani un

www.dacoromanica.ro

233

exemplu tinerimii, a§ dori ca acel exemplu sa, fieacesta: o perfecta concordanta !litre cuvinte §ifapte, Intre ceea ce spunem si Intre ceea ce fa-cern, intre ceea ce este forma §i intre ceea ceeste fondul vietei noastre publice.

Zicern ca alegem o comisie pentru a pre-gat, kleile de reforma O. o facem de buna cre-dinta. Zicem a aceste idei de reforma sä fiearuncate in desbaterea opiniei publice sa ofacem §i aceasta cu perfecta buna credinta, apincat, pana and opinia publica nu se vapronunta, noi cari voitn sa fim rezultatul fidelai rnandanplor no§tri, pana atunci in convin-gerea noastra intimä chestia sa nu fie preju-decata ! Dad, este a§a, daca voirn sa ne mai.adresam cu ideile noastre la opinia publica,intru adever, iar nu nurnai pro forma, daelprin elernentul tinerimii, care vine in mijloculnostru, vine §i acea buna credinta, care este celmai bun semn al acestei tinerirni entuziaste: atuncicuvintele sa fie o realitate §i noi intru nirnic in adresade azi sa nu prejudecarn viitoarea pronuntare aopiniei publice, la care ne mai adresam. Atuncice mai aveti de intimpinat in contra unui a-mendament, care zice nurnai Ca misiuna noastraprincipala este de a examina, daca §i panauncle" sa se faca reforma constitutionalã. Aceasta

www.dacoromanica.ro

S31

insernneaza cu alte cuvinte, ca vom alege o co-misie care poate elabora un proiect, care insase va desbate de opinia publica §i poate se varespinge, poate se va prirni, dar nu noi sa an-ticipam asupra opiniei publice §i apoi sä zicem :opinia publica s'a pronuntat.

Pentru aceste cuvinte am indrasnit, d-lor, saprezent acel amendament. Dad, el va avea onoa-rea de a fi primit de d-voastra, vom fimultumiV savotarn toatit adresa irnpreuna cu d-voastra ; iardad. vom r6rnanea in minoritate en arnenda-mentul, vom vota contra adresei.

www.dacoromanica.ro

62.

IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra votärii celor 25 articole de revizuit.

(ediga Camerei dela 28 Martie 1884).

Adunarile revizioniste, deschise la 10 Mai1883, ajung deabia la 28 Martie 1884 sa seocupe de instl§ revizuirea in desbaterea pu-blica a parlamentului. Pana atunci se dis-cutase intre delegatii Senatului §i ai Camereitextul pentru modificarea vechilor articole ;cu mare greutate se stabilise o- redactieprimita de guvern kii de majoritatea delega-;dor, pe cand Rosetti§tii", dupa ce au tri-umfat in chestia presei, r6masesera in mi-noritate cat pentru colegiul unic. Raportorulmajoritatii era d. Stolojian.

Deocamdata se nWe o discutie prealabilaasupra modului de a vota, §i aici Cameraprime§te idea propusa in urmatorul discurs:

www.dacoromanica.ro

236

D-le pre§edinte, me inscrisesem and, de alal-taeri, In momentul cand s'a depus raportul, pen-tru a ye vorbl Inteo chestie prealabila ; insadupa ce s'a depus raportul, in chiar decursuldiscutiunii de alaltaleri, chestia aceasta prea-labila s'a atins de alp, §i era natural ca maimulti sa, ne gandim la acest lucru. Era adicachestia de a se §ti, daca este, sau nu, nece-sail, discutia generala asupra tutulor modi-ficarilor constitutionale propuse. Eu Ins& vreamsa adaog §i un alt element In discutie, carepentru mine este mai important decat Intre-barea discutiunii generale; eu voi sa intreb :votul final e necesar asupra totalitatii? Este unvot colectiv asupra articolelor propuse la modi-ficare, sau nu ?

D. preledinte. Nu!T. Maiorescu. Iata, chestia pentru care mö

inscrisesem, presupunend, ca nu era alt cinevain acel moment care sa o ridice. Dad, insa suntastazi altii inscri§i asupra acestei materii, eu §titica nu me Imbulzesc la vorba, §i cedez altuia cuplacere. Ne fiind nici o cerere, dati-mi voie 0,ridic eu aceasta chestie Inaintea D-v.

D-lor, noi cari suntem anti-revizioni§ti, renun-tam la o discutie generala In privinta totalit'c'ttiiarticolelor; mai adaog, ea din parte-mi cred ca

www.dacoromanica.ro

237

nu este bine, nu e conform cu spiritul modifi-carii Constitutiunii de a se face la sfir§it un vottotal asupra tutulor articolelor propuse a se re-vizul. In adevër materia de revizuit este atatde diferita, incat la intrebarea pusa de onor.d. Rosetti, care este sistemul unitar, dna carevoiti sä faceti revizuirea, §i cum s'ar putea faceo revizuire pe articole fara ca sa fie discutiegenerala asupra acestui sistem unitar? eu dinpartea mea respund ea, dupa cat vëd in pro-iectul propus, de i sunt unele lucruri cari sepot grupa ele in parte intr'un sistem, dar to-talitatea acestor 25 articole de revizuit nu poatecoprinde i nici nu este de natura a coprindeun sistern unitar. Cad, d-lor, de ce este vorbaNi se propune sä revizuim 25 articole din Con-stitutie. Intre acestea, dupl raportul Mut ded. Stolojian, sunt 13 articole, cele din urma pusein raport, cari se refer la modificarea princi-piilor legii electorale, intru cat sunt inscrise inConstitutiune. Din cele-lalte 12 articole, cari rë-man, 2 articole privesc principiile hbertatii pre-sei ; mai reman 10 articole, cele puse la ince-put. Aceste 10 articole se raporta la rnaterii aade absolut disparate, incat din parte-mi nu vëdnici o putinta logica de a gasi o unitate de sis-tem, care sa poata sa fie supusa unei discutii

www.dacoromanica.ro

238

generale. (Aplause). In ce legatura sa punem noichestia : in loc de Principatele-Unite, are sa sezica Regat", cu chestia: se desfiinteaza gardanationall.", cu a treia chestie: inalienabilitateapaminturilor fo§tilor claca§i se prelunge§te peun alt terrnen mai mare de cat era pang, acurn",cu o a patra chestie: consiliul de Stat nu seInfiinleaza, dar ar fi bine sa fie o comisie, caresä elaboreze legile", §i cele-lalte? In ce argu-mentare posibill se va gasi lantul de unitateintre garda civica 0 comisia legislativa cu ina-iienabilitatea pAmintului Oranilor? (Aplause).

Fara indoiall ih chestiile de regulament, laearl s'a referit d. Rosetti, §i anume In priviqapartei antai, unde d-sa cerea un termin mailung pentru a ne prepara la aceasta discuVe,dupa parerea mea d-sa a vorbit cu succes 0 aavut dreptate. Am fost dintre aceia, cari auvotat ca §ediqa sit fie astazi, 0 nu ieri. Insad. Rosetti a mai citit §i art. 65 din regulament,unde se zice: discutia se Imparte in dou6:antai asupra proiectului de lege in total, §i aldoilea asupra fie-carui articol in parte, §i yetigasi mai jos un alt articol, care zice, ca se . vaface pe urma votul in total. Aid, d-lor, mödeosibesc cu totul de interpretarea d-sale. Inteomaterie ca revizuirea Constitutiunii noi trebue

www.dacoromanica.ro

239

care sa ne oprim la o interpretare din cele mairestrinse ale regulamentului? i chiar dna aiadmite aceasta interpretare din cele mai res-trinse, atunci leacul ar fi u§or de gasit. Nu vaavea Camera decat sä zica : impart proiectul,care se arata ca, este unul, in trei sau cinciproiecte; voi face asupra chestiunii electorale,care coprinde 13 articole, un proiect §i va fi

discutie generala §i discutie pe articole asu-pra principiilor sistemului electoral. Voi faceun alt proiect din legea presei, §i voi face unproiect, sau 10 daca voiti, pentru cele zece ar-ticole disparate din cele-lalte articole din Con-stitutiune, §i atunci ne-am afiat in perfecta §i

literala conforrnitate cu regulamentul. Dar dacaeste vorba sä interpretam §i: tocmai noi, anti-revizioni§tii, suntem in pozitia practica de avedea cum interpretam aceasta chestie daca,zic, este vorba de a interpreta, atunci permite-ti-ne a ye spune, ca interpretarea cea mai ratio-nala imi pare a trebue sa se faca intr'o altaordine de idei.

Cand s'a discutat intreaga Constitutie a tëreila 1866, s'a prezentat urmatoarea intrebaregenerala (§i ea a cerut o discutie generala, adicalantul", despre care, in limbagiul d-sale foarteclar, ne-a vobit D. Rosetti, lant de care erau sa

www.dacoromanica.ro

240

se anine acum verigele individuale ale diferitelorarticole constitutionale), s'a prezentat adica intre-barea : cari sunt ideile generale de drepturi §idatorii cetatene§ti, cari trebue sa fie puse intent)pact fundamental, §i cari din contra se pot rezervapentru o legislatie speciala ?

Aceasta s'a facut la 1866.0-data acest lucru fklcut, cand ar mai veni o

reforma in total a Constitutiunii, s'ar na§te .iardiscutia generala asupra acestor principii gene-rale. Dar o modificare partiala a cator-va articoledin Constitutiune, ce insemneaza aceasta? Insem-neazapentru a continua exemplul cu verigeleca dintr'un cerc comun, de care erau aninate 135de verigi, s'au scos 25 de verigi izolate, §i vise zice d-voastra: reparati fie-care veriga, dacaputeti §i daca voiti daca nu, puneti-o inapoinereparata. Inapoi, unde ? In sistemul unitar alConstitutiunii celei vechi.

Asupra cestiunii, daca sa se faca or nu repa-rare, trebue oare discutie generala? Da ; daraceasta discutie generalg s'a facut in Cameratrecuta, cand in contra parerii noastre, §i dupaconvingerea mea §i asta-zi : spre marea confu-zie a törii, majoritatea a admis ca sa se faca.revizuire la cele 25 de verigi anurne aratate.

;

www.dacoromanica.ro

241

Dar acurn, d-lor, ce discutie generala sa sefacd despre modul anume al revizuirii ce vi sepropune?

Ca sä fie o discutie generala de principii posi-bile, eu pun ca criteriu pentru valoarea practica§1 parlarnentara a unei asemenea discutii gene-rale aceasta: trebue sä pot in *discutia generalasa, amplific, sä intind revizuirea asupra tutuloracelor articole, cari intr'o idee unitard, de sis-tern imi par de modificat. Dar puteti d-voasträastAzi daca yeti 031 ca un sistem ce il pri-miti la cutare articol trage dupd sine modiii-carea altui articol decat cele 25 supuse revi-zuirii puteti sd, mai atingeti vre unul din celelalte? Nu. Apoi ce discutie generala este aceastao discutie generala, care este limitata din capullocului la cele 25 de verige? Puteti sd ziceti :aceasta veriga nu o repar, o trimit inapoi la cerc ;dar nu puteti sa ziceti, cd trebue sa mai schim-bati §i altele, dupa or-ce sistem unitar. La Intre-barea despre sistemul unitar, r6spund dar : nicinu poate fi vorba de sistemul unitar, cand e vor-ba numai de repararea a 25 de verige deslegatedin lant.

Voci. Cer cuvOntul.Titu Maiorescu. Dupa, parerea mea, discutia

generala a fost facuta, asupra totalitätii de 255668o 16

www.dacoromanica.ro

242

de articole, cand Camera trecuta a primit sä sefad. revizuirea.

Noi Insä, farä indoialä, daca vrem anume saimpreunam mai multe articole coherente, precumcred ca se va face In privinta legii electorale,acolo putem face discutia generala asupra acesteigrupari.

Dar acurn sä ating un Mt punct in discutiade fata, care imi pare mai important. Onor. d.Rosetti, cand vorbea de necesitatea discutiuniigenerale, atingea numai punctul ca asupra luariiin consideratie n'are sa fie mare greutate inCamera; ar fi 6-7 anarevizioni§ti, cei-lalti totirevizioni§ti, §i va trece luarea in consideratie faragreutate. Dar eu intreb: cum r6mane votul intotal? i, spre exemplu, daca toti prirnim §i

nu putem face alt-fel ca titlul Principatele-Unite" sa se schimbe in Regat" §i votam acestarticol cu unanimitate, acest vot r6mane deft-nitiv ca§tigat?

0 voce. De aceea §i trebue discutie generala.Titu Maiorescu. Va venl un alt articol

desfiintarea gardei cetatene§ti; este probabil cava fi primit §i acesta cu mare majoritate. Darnici aceasta sa nu fie ca§tigata? Vorn priml cuunanimitate continuarea inalienabilitatii pamen-tului toranilor; nici aceasta nu e ca§tigata?

www.dacoromanica.ro

243

vorn lasa sa atirne schimbarea titlului Regat,desfiintarea gardei civice, inalienabilitatea pa men-turilor, de ce? De intrebarea absolut eterogenä :sit fie trei, patru, doue sau un colegiu electoralprintr'un vot final pentru totalitatea celor 25de articole? dar bine, d-lor deputati, trebue oalcatuire, un sistern de convenienta in toataaceasta luerare, o convenienta, intelectuala pentrufie-care din noi. Inteleg sa pun pe cine-va inacest impas : E vorba, de exemplu, de legeafirmelor ; in legea firmelor majoritatea este deWere, ca acest articol sa fie a§a facut, §i maibine nu face legea firmelor, decat sa fie alt-felarticolul facut de cum vrea majoritatea. Darcand ar fi venit la Camera un raport, undelegea gradatiei profesorilor sa fi fost irnpreunatape aceea§ hartie de raport cu legea firmelor,cum este astazi inalienabilitatea pamentului te-ranilor cu desfiintarea gardei civice, §i cand arveni cine-va i ar zice: or votati idea firmelorcum vreau eu, or daca nu, iti reduc leafa pro-fesorilor? (Aplause.) Eu cred ca nu este con-venabil sa se supuna con§tiinta d-voastra laasemen ea im pasu ri.

Vedeti dar, ca este cu neputinta sa se apliceacea idee de discutie generala §i de vot totalcolectiv intr'o serie de articole a§a de disparate.

www.dacoromanica.ro

244

Noi, d-lor, noi anti-revizioni§tii, fiind.ca atatadiscutie s'a facut, find ca timpul, dupg pgrereamea, fait nici un folos pentru interesele Weieste acum pierdut §i fiind-ca agitatiunea, cataa fost de facut, este facutg, §i acum ne ga-sirn adu§i ca sä sfir§im cu aceastg, nefericita ces-tiune, noi, zic, vom primi schimbarea titluluiPrincipatele Unite in Regat; vom priml desfiin-tarea gardei civice §i cateva alte modificari dinpartea antai a raportului d-lui Stolojian; Ong,aici putem merge cu d-voastra. In privinta mo-dlficgrii legii electorale insä, de la primul arti-col pang la cel din urma vom fi in contra; §i

daca discutia generalit asupra acestor 13 arti-cole se va face, or nu se va face, noi vom votatot-deauna in contra lor.

Pang aici, d-lor, or ce decizie va lua Camera,va fi suverana in aprecierile ei, fiind-el esteVorba de a interpreta un articol din regulamen-tul ei.

Dar a§ vrea, d-lor deputati, sä aduc un altelement in discutia aceasta. i aci suveranitateanoastrg inceteaza §i se intilne§te cu suveranulpropriu. Cind e vorba de revizuire, Constitutiain art. 129 zice: A.dungrile cele noui proced,

acord cu Domnul, la modificarea puncturilorsupuse reviziunei". E vorba de punctele deta-In

www.dacoromanica.ro

245

§ate din Constitutie. Punctele deta§ate din Con-stitutie avem pe fie-care sa-1 punem In acordcu Domnul. Ce voirn sa zicem noi acum Coroa-nei? Noi intre noi am discutat; neam Inteles,.am interpretat regulamentul ; am facut votulfinal, votul de la Inceput. Tu, Coroana, cu caretrebue sa me inteleg asupra fie-carui punct, teintreb : vrei sä se schimbe titlul de Principatele-Unite in .Regat? Vreau. Foarte bine ; am ci§tigatacest acord, am revizuit definitiv. Vrei gardaora§eneasca sa se desfiinteze? Aprob. Dar arveni, spre exemplu, majoritatea Camerei i arzice: vreau un singur colegiu, vot universal.Coroana zice: acesta nu1 vreau. Cum reman incazul asta cele-lalte puncte, asupra carora s'a sta-bilit acordul? i mai poate fi vorba de unitatealegii modificatoare Constitutiei ? Voiti sa silitipe Coroana sa nu vrea nici principiul de titula-tura, nici cele-lalte, daca nu vrea sufragiul uni-versal, find ca-i puneti, iertati-mi expresia po-pulara, le marchd ci, la main?

Dupa parerea mea, tocmai find-ca prin acestaiticol 129 pentru punctele izolate de revizuitse cere acordul Coroanei, trebuesc cu atat mainiult sa fie lasate intregei libertati §i latitudinia acestui acord ; §i trebue, fata cu o situatie,unde o mare majoritate legala a WU a zis :

www.dacoromanica.ro

246

vreau o revizuire a cutarui articol §1 nu a al-tora, §i unde asupra unuia se poate gäsi unani-mitatea Camerei, §i asupra altora discutie, sa.lAsati libera §i intreaga decizia Coroanei, dacA,cate §1 cari din aceste articole individuale, cei le prezentati, le aproba sau nu. Aceasta nus'ar putea insä, cand ati vol sä inglobati toateaceste elemente disparate intr'un singur vot.

Termin, d-lor, zicend: dupa parerea mea tre-bue fie-care articol sa, fie separat votat ca olege de sine stAtatoare, duä numai daca stlin chiar acest proiect in legatura logica cu al-tele din proiect, cand atunci se poate impreunavotul ; cä fie-care vot separat sA fie ca§tigat de-finitiv, sä ne fie §i noua libertatea läsata, de avota pentru fie-care punct individual, de a primlpe unele definitiv §i de a respinge pe altele de-finitiv ; §1 mai ales sä se lase Coroanei liberta-tea deplina §1 intreaga pentru acel acord asuprafte-carui punct, de care vorbe§te Constitutia. (A.-plause).

www.dacoromanica.ro

63.

IN CAMERA DE REVIZUIRE

Asupra textului art. i din Constitu0e.

qedinia (Jameni cle la 28 Marne 1884)

In aceea§ sedinta a Camerei, In care s'ahotarit conform discursului precedent, ca,

nu se poate face o discutie generala si avotare totala a celor 25 articole Impreuna,ci din contra, a trebue sa se faca in deo-sebi la fie care articol sau fie care gru-pare de articole Inrudite, lncepe §i 11%4desbaterea asupra articolului 1 din Consti-tutie pe temeiul noului text propus de comi-tetuldelegatilor, care era ast-fel redactat:

Regatul Romaniei, cu tot teritoriul s6ude dincoace i de dincolo de Dunare, consti-tue un singur Stat indivizibil".

www.dacoromanica.ro

248

In contra acestei redactii se indrepteazadiscursul urm6tor, dupa care se si schim-bg, textul In parte §i se prime§te cum se vedela art. I al Constitutiei In vigoare :tul Romaniei cu judetele sale din dreapta D unArii constitue un singur Stat indivizibil."

D-lor deputati, am luat cuvOntul in contra for-muthrii acestui articol I pentru a propune o altAredactie.

D-Ior, in articolul I, aa cum ni se propune,nu cred ca sunt adrnisibile cuvintele dincolode Dunare §i dincoace de Dunare", §i gasesc ase-rnenea rëu ca s'a lasat la o parte cuvèntul Ro-mania". Pana acum era zis : Principatele-UniteRomane constitue un singur Stat indivizibil subtdenumirea de Romania." Ar fi mai natural sase modifice a§a : Regatul Roman constitue unsingur Stat indivisibil subt denumirea de Romania."Caci a se pune .cuvintele dincolo de Dunare§i dincoaci de Dunare", ce insernneaza aceasta?Ce este riul acesta Dunarea, care il aruncam casa curga de la inceput peste articolul antai dinConstitutie? Este acesta ca o limita geografica,intro Dunare §i alt riu ? de exernplu Prutul? Orzic Dunarea", ca riu, pentru a nu intelege muntii ?Ce insemneaza riul aci ?

D-lor, cum vedeti, indata ce accentuezi in

Rega-

www.dacoromanica.ro

249

Constitutie un riu, dai loc la un §ir de sensuri,cart toate sunt inadmisibile.

Dar perrnitetirni a vorbl §i de alt inconveniental redactiunii proiectului.

D-lor, evident nimeni nu va presupune, caprin articole din Constitutie voirn sa provocArncomplicari viitoare or resboae ; nu este nimicdin toate- acestea in discutia noastra.

Dar la un lucru trebue totu§ sa ne gandim :chestia Orientului, o §tim cu totii, este nerezol-vita, este oare-cum in ebulitie. Nu voi sa Ziaca noi vom fi aceia, can vom de§tepta-o darpoate sa se de§tepte prin alii, i poate ca incornplicatiile viitoare sa se nasca §i chestiide teritoriu. Se poate ca tractatul de la Berlinsä se puie in discutie ; se poate in fine, cuocazia unui tractat viitor, cu voia sau faravoia noastrA, sa se produca a ehestie de teri-toriu. DacA atunci ar gas1 tara in interesul ei safaca un schimb de teritoriu, or daca s'ar faceo configuratie geografica, in care nu Dunarea sáfie accentul principal, ci un alt riu, voiti ca intr'oasemenea situatie Camera, care trebuie sa decidapentru primirea sau respingerea unui tractatcare poate sa fie un tractat folositorsa seisbeasca de aceasta prohibitie a articolului dinConstitutie §i sa zica : nu putem primi tractatul

www.dacoromanica.ro

250

de pace inainte de a revizul COnstitutia, fiindca se vorbe§te de riul cutare? Eu cred ca nueste bine sa legarn manele Camerelor viitoareintr'un mod arbitrar §i de prisos ca acesta.De aceea propui ca redactia acestui articol saremaie mai aproape de forma cea vechie, adicafgra a vorbi de dincoace §i de dincolo de Du-Wire.

Tree acum la a doua ubjectie, d-lor. Tit-lul de Romdnia ili are §i el importanta lui ,de ce sa-1 lasam la o parte? Nimeni din noi,oameni prudenti, moclerati §i papici, nu se gan-de§te la resboaie, la anexgri fortate de teritorii.Dar la un lucru ne gandim cu totii : la unitateanoastra de cultura, de dezvoltare §tiintifica §iliterara ; avern o Ihnba comung, voim 0, avemo literatura comung, voim sa avem o aspiratiede civilizatie comuna tutulor acelora, cari vor-beso limba noastrg. (Aplause prelungite.)

i daca n'am putut 'Astra, in dezvoltarea isto-rica, unitatea teritoriala intreagg, §i daca tre-bue sa recunoa§tem §i recunoa§tern fapteleindeplinite, aceasta cel putin nu ni se poate lua,ca sa avem idealul nostru comun intru cat serefera la obiectele curat ideale, precum este §tiinta,arta §i literatura. In aceastä unitate ideall nesinitim noi, cand zicern cuventul Romcinia, §i in

www.dacoromanica.ro

251

acest mod pa§nic conlucram cu totii, dupa pute-rile noastre, spre reabzarea cugetarii nationalede Roman. §i pentru aceste motive cred cä nueste bine sa luam ceea-ce era mai nainte, cuven-tul Románia, din art. 1. (Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro

64.

IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru arnAnarea revizuirii legit electorate.

(Sedinta Camerei do; la 1 Aprilie 1884).

D.le pre§edinte, am luat cuvritul in privintaordinei zilei, pentru a face Camerei propunereaca, dupa ce vom termina chestia budgetara,care este hotarita Arica de iert a se termina as-tazi, onor. Camera, sa decida: Antal, cand luarnvacanta, §i in al doilea rind, cand sa incepemdiscutia, §i generala §1 pe articole, in privintaprincipiilor legii electorale, intru cat sunt a semo iffica prin proiectul ce discutam.

Dlor, lucrarea de revizuire ajunge acum la a-devëratul ei moment; toti tim ca, discutia ce

www.dacoromanica.ro

233

se va na§te de acurn inainte in privinta refor-mei legii electorale, este propria discutie seri-oasa, care urmeaza a se face asupra ideei de re-vizuire. Noi mai avern din proieotul ce ni seprezenta, inainte de a ajunge la principiile elec-torale, anca douë articole, cari fr indoiala sevor putea discuta §i vota astlzi. Aceste arti-cole sunt: articolul nou in privirqa aplicabilita-tii Constitutiei in Dobrogea, §1 articolul carezice, a or unde sunt cuvintele de principate, deDomn, etc. sa se inlocuiasca prin acelea de Ro-mania, Rege etc.

Apoi vine irnediat art. 58 §i cele-lalte inprivinta legii electorale, cari incep prin Corpulelectoral este impartit in fie-care judet in treicolegii".

Cred ca este in intelesul §i al biuroului §i alnostru tutulor, ca asupra acestor articole, carise propun a se modifica §i cari in total suntin numër de 13 cifra de rëu augur (Ilaritate)

sa se faca o discupe generala.Voci. Se intelege.T. Maiorescu. Vot asupra luarii in conside-

rare, vot pe fie-care articol, §i pe urma vot intotal.

Voci. A§a este.T. Maiorescu. Va s. zica, daca ar fi ca sa

www.dacoromanica.ro

254

incepem numai decat discutia proprie i prin-cipalä, atunci onor. Camera sa bine-voiasca adeciie ca sa intram in vacant% nu azi 0 numaine, ci peste 4 zile de exemplu, pen tru ca sase dea timpul pentru o discutie la inaltimea,la demnitatea ce trebue sa o aiba o asemenea lege irnportanta. Dar in aceasta privintanu noi, cei din Bucure§ti, avem s ne pronun-tam, ci dintr'un fel de datorie de colegialitateremane sa se pronunte cei din provincie, dacävor putea sau nu sa mai stea aici anca veo 4zile.

Aa dar de la primul vot va atirna §i ches-tia de amanare; caci daca yeti decide sa luam\war*, de azi, cred ca discutia nu este cu pu-tt* §i atunci poate se vor gasi mai multid-ni deputati, cari impreuna cu mine sa pro-pue Camerei, ca sa se aniae panä dupa va-canta Pa§telor intreaga discutie asupra princi-piilor legii electorale. Este evident ca o savorbeasca mai multi deputati, cred Ca mini-mum ne yeti lam, ca convenienta parlamentara,sa vorbeasca macar doi pentru fie-care sistem ;vor fi doi anti-revizioni§ti in princip, vor fl

doi sau poate mai multi, cari sustin sistemulde trei colegii, adica revizion4ti ordinari. (Ila-ritate.) Vor mai fl, ceea-ce d. Gradi§teanu numea

www.dacoromanica.ro

255

ultra-r(vizion4,ti, adia acei carisunt pentru uncolegiu, §i mai sunt Arica altii pentru doue, alaincat am avea patru sisteme, fie-care din elereprezentat prin un numër oare-care ; §i cei cevor incerca sa aduca argumente, vor face celput;in 8 discursuri, dupa cari va venh §i d. rapor-tor sa ye vorbeasca, pe linga. guvern.

In privinta aceasta permitetimi a ye aduceun argument mai mult pentru amanare. Mar-turisesc cA, dupa, discutia de ieri, imi vine greusa inteleg, ce fel de raportor mai avem. (Ilaritate.)

Pana cand era discutia constitutionala rela-tiva la ni§te articole, unde nu era mare greutate,ni se prezenta un sistem de lucrari, elaborat decomisia Camerei §i bine sustinut de d. raportor.Am venit insa la partea a doua a d-sale,aceea care este insernnatA in raport cu No. IIroman, aceea relativa la legea presei , se expu-sese amendamentul d-lui C. A. Rosetti, care sevedea ca este in contra parerii majoritatii corni-siei §1 prin urmare a guvernului, ala cum eraformulata de catre d. raportor, §i atuned in adevAr.d. raportor Stolojian, ca un soldat credincios §icurajos, a inaintat la tribunA §i a sustinut prin-cipiile convenite, a primit focuri din dreapta §idin stinga, a respuns §i dsa cu focuri §i a mers-cu focurile sale pana prin bAcani. (Ilaritate.)

www.dacoromanica.ro

256

In fine a suqinnt cat a putut, cand colo a primito impuratura de la spate,. V atunci a cazut tDupa parerea mea, d. raportor azi este oare-cummoralice§te desfiintat. (Ilaritate.)

In ceea-ce prive§te sustinerea principiilor, arfi pun urmare necesar ca fie-care din noi, V fie-care din comisie, §tie unde ne afiam astazi dupavotul de ieri. Iar d. raportor sa mai aiba timp.sa vaza, §i sa studieze bine, pana unde mai est&in raport cu guvernul, §1 care este sistemul final,,la care se va ralia majoritatea §i guvernul.

Pentru toate aceste cuvinte am onoare a rugape onor. Camera sti hotarasca astazi, cand luamvacanta, §1 dad, se va hotari ca vacanti, se poateArica amana §i ct vom mai avea anca vre-o 4zile, atunci din partea noastra nu avem nimicde zis, sa intram indata in discutia generala. Dardaca nu se va hotari aceasta, ci se va hotarisa intrarn azi sau maine in vacanta, atunci rog-ea majoritatea Adunarii sa bine voiasca a amanatoata discutia principiilor legii electorale panadupa vacanta, pen tru ca sa avem timpul liberpentru o discutie convenabila in privinta legiiel ectorale.

a

www.dacoromanica.ro

65

IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Contra revizuirii legii electorale.

(edinia Camerei de la 2 Aprilie 1(484)...-..-T..-

Partea cea mai importanta a desbaterilorasupra revizuirii constitutionale este cea:re-lativb, la legea electorala. Aici s'a kii produadesbinarea dintre Bratienisti qi Rosettikti.Pentru insemnnatea cauzei 0 totdeodat4ca un exemplu, la ce nivel mai Malt sementineau discuVile parlamentare Inaintede nefericita revizuire de la 1881, se repro-duce de astA (lath, pe linga discursul tinutde autorul scrierii de fata, 0 röspunsul luiC. A. Rosetti.

Die pre§edinte, ye rog sä nu me puneti fatAcu colegii mei intr'o pozitie neplacuta, prin ex-ceptia ce voiti sä faceti in favoarea mea.

5668o 17

www.dacoromanica.ro

268

D. vice-pre§edinte. Eu cred ca, nu ye punIn nici o poziVe neplacuta, ci conform art. 30din regulament sunt dator sä acord cuventulalternativ, unui, care vorbe§te pentru, gi altuicare vorbegte contra.

T. Maiorescu. Apoi gi d. Grldi§teanu a vor-bit_ contra proectului , acum ar trebui sA, vor-beasca unul pentru.

G. Cozadini. D-le pre§edinte, pentru ca s§.

11,11 creaza onor. d. Maiorescu ca prin interpu-nerea ordinei Inscrierilor --i se face o pozitie ex-ceptionala, eu declar, ca i-am cedat d-sale rindul meu.

D. vice-pre§edinte. Pe IMO aceasta mai esteca onor. d. Gradi§teanu a vorbit pentru revizu-ire, de §i este contra proectului comitetului; prinurmare acurna este rindul d-lui Maiorescu, careeste contra revizuirii.

D. Maiorescu are cuventul.T. Maiorescu. D-lor deputati, eu nu pot lua

euventul decat sub conditie ca nici unul din d-yoastr& sä nu facä objectie in contra aceasta.Daca unul singur din d-voastrg, se opune, eucedez cuventul. Nefiind contestare, primesc aven1 acurn la rind.

Nu pot incepe sa vorbesc indatä dupl. d. P. Gra-di§teanu, fara a gasi cã d-sa a fost nedrept fa-

-

www.dacoromanica.ro

259

ta cu tenërul nostru coleg, d. Lascar; eu credca se cuvine sa aduc cu aceasta ocazie orna-giele mele colegiale atat d-lui Panu cat §i d-luiLascar pentru discursurile dlor de ieri. Trebuesa ne felicitam cu totii, or-care ar fi parereanoastra in chestia revizuirii, cand vedem 0,cei mai tineri dintre noi, generatia parIamen-tart, care vine, inaugureaza venirea lor in Par-lament in modul, in care au facut-o d-nii Panui Lascar, prin cautarea con0iintioasa de argu-

mente, prin expunerea lor logica §i moderata.Or care ar fi parerea noastra politica, trebue sarecunoa§tem, Ca asemenea capital intelectual a-cumulat in deputatii mai tineri este o garantieIpentru generatia viitoare. (Aplause.)

0 zic aceasta cu atat mai mult, cu cat sunt cudesavir§ire de alta parere decat diferitel& pa-reri exprimate de d. Panu §i. de d. Lascar.

D-lor, este vorba de reforma electoralg. Sa-mi dati voie a nu intra in Mci un detai dincele atinse de onor. mei preopinenti, ci, vorbindnumai asupra luarii In consideratie In general,voi lua chestia oare cum mai abstract, in a-ceasta abstractie in care o pune regulamentul,

i rnt3 voi intreba, de ce fel de proiect esteVorba ad. Este vorba de o lege esenVal poli-tica, este vorba de modul de a extrage pentru

www.dacoromanica.ro

260

operatiile politice speciale ale reprezentärii na-tionale numërul §1 calitatea membrilor ceruti inConstitutie.

alor, cand vorbe§te cine-va de Constitutie0 de legea electorala, prin care sä se facä dinpoporul intreg extrasul de reprezentanti ai luirse gAnde§te mai antai de toate la lupta deose-bitelor pareri fundamentale, la diferenta parti-delor. Cad daa ar fi ca sa rëmfte intr'o tar&parerile uniforme, adica unisone, atunci nu s'arfi introdus sistemul constitutional; atunci un des:-potism luminat era suficient.

Ceea-ce este de esenta constitutionalismuluieste liberä exprimare mai ales a diferentei pa-rerilor.

Vëzendu-se adied pe continentul nostru euro-pean, ca, in Anglia, prin constitutionalismul eimai bine cleat in alte state a fost prezervatasocietatea in contra revolutiilor, cel putin intimpii din urmä, s'a crezut Ca acest sistem con-stitutional este oare cum un ventil de sigurantaIn contra sguduirilor revolutionare 0 a estemai bung, libertatea parlamentara de a se ex-prima diferitele pareri, cleat astuparea lor subpresiunea unei singure vointe. De aceea, propriuvorbind, cine zice sistem constitutional, garantiiconstitutionale, garantii 0 in privinta legii elec-

www.dacoromanica.ro

261

torale, zice in prima linie garantii pentru mi-noritaV, adica pentru parerile contrare vointeiguvernului. Aceasta cred ca este indiscutabilvett fi vëZut, de cate ori vorbea onor. nostrufost pre§edinte, d. C. A. Rosetti, in chestii deregulament i chiar in chestia aceasta derevizuire, unde materia permitea, d-sa se Ingrijeamai antai de paza dreptatii pentru minoritati.

0 Constitutie Intreaga a Orli este farapentru toate partidele. 0 reforma partial&

a§a de insemnatd, precum este legaa electoralä,trebue fara indoiala sa fie asemenea 'pentru toatepartidele constitutionale in taxa, caci ele toateau sä se serveasca de ea, Ceea-ce este foarte rernar-cabil §i ceea-ce da o deosebita irnportanta Con-stitutiei noastre de la 1866, pe care voiti sa oreformati acum intr'o parte esentiala, este unani-mitatea, cu care aceasta prima Incercare consti-tutionala, a Romaniei devenita libera s'a mani-festat §i s'a votat.

Era compromis intre partide? Da. Toti premer-gOtorii majoritatii d-v. de astazi s'au unit cuconservatorii, cu Cuzi§tii i cu anti-Cuzi§tii, §i auvotat in unanimitate pactul de la 186. i d-v.ce voiti sa faceti acum? 0 simpla opera de par-tid, sau opera de- adeverata Teforma constitutio-nala? Ce rnotiv puternic ye impinge, ea d-voastra,

Indo-iala

§i

www.dacoromanica.ro

.202

unilateral, cand jumatate taxa e in contra ideilord-vonstra de revizuire, sä siliti sa primeasca tamintreaga punetul de vedere al d-voastra, eandcelalalt partid nu voe§t esa1 primeasca? Ce pu-ternicä imprejurare a intervenit, ca sa faca dinceea-ce era fundamentul dreptului politic, primitde toate partidele t6rii In momentul cand a venitMaiestatea Sa Rep le In mijlocul nostru §i s'a,Intemeiat pe acest fundament, ca s faca, zic,din acest fundament, care era, opera tutulor par-tidelor, o trunchiare unilaterala a unui partidizalat? Ce? Tara legala e compusa numai dind-voastra ? Din noi? Cand e vorba de o reformaconstitutionala, e oare drept zicem tara legal&suntem noi acum? Nu. Este §i tara peste unan, cand va venl noua Camera, peste 4, peste8, pests 12 ani ; e taxa In viitor ; e prevede-rea politica de ceea-ce va fi in viitor. i In aceastaperspectiva a lucrurilor, care este cea adevöratapentru o reforma constitutionalä, intrebarea des-pre celalalt partid devine foarte serioasä. Sauvoiti sa ziceti cu buna cumpanire a lucrurilor,c In tara aceasta oameni ca Lascar Catargi,ca M. Kogalniceann, ca generalul Florescu, caDumitru Bratianu, ca Vernescu, ca Lahovari, cageneralul Manu, ca printul §tirbei i cei-lalti, n'ausa mai zica nimic? Nu sunt chemati §i ei s.

a

www.dacoromanica.ro

263

ail in buna'.primire reforma constitutionall?and vedeti, onor. Camera, ca asupra acestuiproiect de lege, Adica in intervalul de cand dis-cutati Ii sectiuni proiectul de reforma electorala,s'a terminat in ceailalta parte gruparea sau fu-zionarea partidelor, primind numele de liberali-conservatori, atunci sunteti datori, ca oamenipolitici de prudenta, cand vorbiti de reformaconstituVonala, sa luati in oare-care considerarenoua fuziune forrnata cu manifestul ei, cu orga-nul ei de publicitate, cu aderentii ei in OA.Cand ace§tia vin §i declara, ca flu voiesc revi-zuirea, atunci d-voastra pe ce v6 Intemeiati ca .

sa pretindeti a o face singuri? Punctul acestaar merita din partea d-voastra ceva luare arninte.aci sa ne punem inteo hipoteza foarteD-voastra votati revizuirea legii electorale; seva inchide atunci de la sine Camera aceasta, sevor face alegeri noue. Dar daca partidul opus,care a declarat pe drept sau pe nedrept §i cande vorba de drept san nedrept intr'o chestie,care vrea sa Imbrati§eze intreaga taxa, nu tre-bue sa ascultati numai parerea celui victoriosrtrebue sä tineti seama. §i de parerea celui batutcare dar a declarat pe drept sau pe nedrept, caalegerile nu s'a facut libere §1. n'a pututsa vie in sinul d-v. sä discute reforma consti-

o

posibila:

CA

www.dacoromanica.ro

264

tutionall §i care intru a ceastg parlsire a Came-rei citeazg un precedent creat tot de partidul

cu ocazia discutiei conventiei comercialeaustriace; dacg, zic, partidul opus, dupg votarearevizuirii, cand yeti publica nouele alegeri, vapersista In aceastg atitudine de abtinere §i nuva participa la alegeri, ce fel de reformg aifacut? 0 reformg electoral8, In care o insemnatlparte a tërii (nu voiesc sa zic o jurnatate, nicia 4-a parte, dar in fine un grup insemnat deoameni politici, compus din conservatori §i libe-rali independenti), in care aceastg parte a .t6rii& clan, el nu Ivrea sa intre in viata public&sub aceastg formg, ce mai insemneaza §1 ce maipoate insemna? Va insemna, ca momentul, incare partidul liberal nu va mai fi la guvern (§idaca vorbim de sistemul constitutional, trebue

admiteti ca se va intimpla §i aceasta; v6d oresc sg se intimple cat mai tarziu; dar aresg se intimple odatd), ei atunci, in acel moment,noul partid, care va vera sa ye inlocuiascg, vafi poate obligat sg pung in programul sell re-formarea pactului fundamental reformat de d-voas-tra ; cgci dacg ar fi vorba ca prin refotma d-v.sg se intindel drepturile politice in targ, dacgati da prin aceastä referral dreptul de votarela mai multi alegetori ca in trecut, precurn face

sa

(14.

www.dacoromanica.ro

265

in chiar acest moment Englitera cu reforma eiflectorala, atunci nu mi-ar fi teama de un altpartid mai in urma; caci a§ zice: o ast-fel deUbertate data nu se va mai putea lua inapofin forma pa§nica, constitutionala; ar trebul orevolutie §1 o reactiune pentru a§a ceva, dar pecalea constitutionala, pa§nica, nici odata. Dard-yoastra nu dati nici un drept mai mult; facetinumai o reforma, prin care impartiti pe uniicontra altora, luati pe unii dintr'un colegiu §i-iNigati in alte colegii; prin urmare, faceti o re-forma, fata cu care partidul opus, cand va venisa 9 restoarne, va avea dreptul sa zica: nu iaunici un drept public nimanui; din contra, cole-giul I, care s'a decapitat de predecesori, il repunin dreptuiile lui. i atunci se va prezenta chestiaaceasta sub forma unei restituiri de drepturi, §isub aceasta forma so poate prezenta constitutio-nalice§te foarte convenabil. Iar rezultatul final ? Re-zultatul final ar fi, ca atunci s'ar vedea toata taraaruncata dintr'o reforma constitutionala intr'alta§i s'ar sapa din nou abisurile de partide subpretexte de reforma intr'o tara, care era fed-cita ca la 66 sa-si fundeze pactul ski in una-nimitate, precurn §i cand s'a proclamat Regatul,in unanimitate s'a proclamat. §i acum primulpas, dupl. Regalitatea aclamata de liberali §i con-

www.dacoromanica.ro

266

servatori impreuna, sa fie opera unui singurpartid in contra celuilalt ? Iertatilnö, eu nu potvedea in aceasta procedare nici o intelepciune,nici o prudenta politica. Oki in contra Incer-carii d-voastra de astazi eu a§ formula urma-toarea regula de conduita, politica : nil face niciodata un fapt, al carui succes nu atirna de la.tine, ci de la adversarii t6i. Nu face un act, acarui viata, nu atirna de la -tine, ci de la cOea-ce vor bine-vol sa faca liberalii-conservatori in-truniti. i dacã liberalii-conservatori intruniti nuvor bine-vol A. ia parte la alegerile ce le yetipublica, atunci este de mai Inainte condemnata.reforma d-voastra electorala. (Aplause) 1)

Trec acum la un al doilea argument.D-lor, pentru ce .d-voastra, acei cari sustineti

proiectul, ye puneti In necesitatea de a face subasemenea imprejurari un asemenea act?

1) Prevederea anuntatit aici s'a realizat in parte. Dupti, promulgarea constitutiei revizuite, opozitia-unita, a publicat o de-clarare semnatit de eefai sbi, a nu recunoaete revizuirea, nicidotathmea Coroanei, ei s'a angajat sa restabileasca nlegalitatea".Dar uncle s'a ineelat prevederea, este in seriozitatea el in con-secventa ce o atribuia unei asemenea atitudini. Dupa cadereaministerului Bratianu la 1888, mernbrii opozitiei-unite s'au pre-zentat la alegeri, au reintrat in Camera el Senat, dar desprenangajamentul" lor de a restabill aea numita legalitate prinvre-o schimbare a revizuirii sau a dotatiunii Coroanei n'a maifost vorba. S'a clovedit atunci, cat de nechibzuite sunt coalitiilemulticolore cu toate declararile bor.

www.dacoromanica.ro

267

Cad, daca chiar nu sunteti de parera mea inprivinta pericolului ce 1 vöd eu din abtinereapartidului opus, trebue sä admiteti totus impreunacu mine, ca ar ft in or-ce caz mai bine, candar participa toate partidele la lucrarea d-voastra,

ca este mai réu, Ca este un defect al opereide asthzi, ca se prezenta numai ca o opera de partidsi nu ca o opera de colaborare a t6rii intregi.(Aprobari.) In aceaata limita v6d ca m aprobati cutop. Asa dar, d-lor, cu acest defect de ceprezentali

Aucrarea ? Unde este netesitatea absolata, careye Impinge la aceasta ? Eu am citit raportul celfoarte desvoltat al d-lui Sto1ojiai i, se intelege,cu cat desvolta cine-va mai mult, cu atat damai multa ocazie la critica; dar dae a. nu ar fidesvoltat, ar ft fost mai legitirna critica, de cenu s'a a dus un raport asa cum trebueste pentruo lucrare asa de insemnata.

Eu, D-lor, cred cä d. raportor Stolojianfacut datoria in constiinta. In acest raport ga-sese un singur motiv, care vrea s ne explice,de unde vine miscarea aceasta ce vö impingela revizuire. Este la pagina 20 a brosurei ti-'Arita ca raport i acolo se zice : d. C. A. Rosettiprin scrisorile sale, cari au impresionat adinc

denunta legea electorala ca ascunde la te-melia ei coruptia si-i cere revizuirea. .Aceste

si

lara,

gi-a

www.dacoromanica.ro

268

scrisori au determinat curentul revizionist Intare."

D-lor, sunt acum 10 sau 11 luni, In discutiagenerale, cu ocazia respunsului la adresa Trn-nului, d. Negruzzi 0 cu mine am prezentat unamendament, se intelege respins de d-voastre,prin care zicearn ca remene se examinem maipe urine, dace §i pane unde se rnearga revi-zuirea." .

In acea discutie am incercat se me inscriuIn contra acestui cuvent de curent, saI contest,0 am intrebuintat comparatia, poate earn In-drasneata, Intro glas §i intre ecou. Ve spunearnce, glasul 1-a avut d. Rosetti; dar nu cred casunt alte glasuri In tare, ci ce este numaiecoul fare viate. Ili-aM perrnis atunci a puneca criteriu al unui adeverat curent popularaceasta : cand este vorba de o reforme consti-tutionala, curentul trebue se aral e cu claritate0 cu oare- care precizie 0 formula §1 Intindereadrepturilor ce este vorba a se da sau a se lua,precum a fost cu ocazia art. 7 la 1878.

0 simpla critice negative nu poate fi curentpopular. A zice: nu e buna sau e corupte legeaelectorala, nu constitue un curent. Negatia arate,ce nu trebue se fie; dar nu arata ce trebue sefie. Negalia este nimica.

www.dacoromanica.ro

269

Contestam dar atunci, In prima-vara anuluitrecut, ca ar fi curent popular in privinta legiielectorale, fiindca nu vö vedeam uniti intr'o anumeformula de revizuire §i nu vedeam altii combätêndaceasta unica formula.

In contra acestei contestari a noastra d-voas-tit, mai toti erati uniti. Era din partea d-voutrao intreaga simfonie de acorduri armonice, in carine perdeam noi cate-va strune discordante deanti-revizioni§ti, pe cand d-v. erati ni§te instru-mente inteleg instrumente musicale (Ilaritate),in perfecta armonie aparenta.

Dar astazi ? Nu §tiu, daca imi yeti recunoa§tecel putin astazi mai mult drept sa v6 intreb :unde ve este curentul ? D. raportor ne propune,in numele comisiunii, o modificare, care nu esteceea ce voege d. C. A. Rosetti, cel care a deter-minat cuyentul re vizuirii, ci este alt-ceva. Cum ?D-voastra atunci ne combateati pe noi cu atatavigoare §i pentru d-voastra vorbeau atunci incontra mea d. raportor Ianoli, d. Giani, d. Io-nescu§i astazi tocmai pe ace§ti domni impreunacu (1. Rosetti ii vëd inscri§i In contra raportuluid-lui Stolojian, adicä al majoritatii ?

Apoi dad, chiar ace§ti domni azi contesta curen-tul, Pe care1 afirmati d=voastra ; dad, d. Rosettiinsu§ zice, ca nu recunoa§te opera aceasta a majo-

www.dacoromanica.ro

270

ritatii, apoi noi sa o recunoa§tern ca rezultatulunui curent popular? Dad ar fi curent, atuncicel putin acela, care 1-a de§teptat, trebuia sa-1recunoascg, §1 daca, nici acela nu-I recunoa§te,

voie sg zic, cg nu este curent. (Aplause.)0 voce. Nu este acela§.T. Maiorescu. Apoi bine, de curent popular

mai poate fi vorba in mijlocul acestor parerischimbgtoare ? Nu or-ce Were accentuatg de maimulti este pentru aceasta un curent. Asemeneapareri se pot de§tepta or cate voiti §i in toate felu-rile. and d. prim-ministru se duce la Craiova §i tineun discurs electoral §i zice : in 3 colegiuri estechestia, atunci numai cleat se stabile§te un §irde pareri, cari zic : aci este chestia. Dar dacaati fi pus chestia alt unde-va, era §irul de parerialt unde-va, dupg buna-vointa primului-ministru.

Puteti sg puneti curentul alegerilor pe ches-tia Dunarii, atunci s'ar fi zis ca alegerile se facpe chestia Dunarii, §i daca pun eati in locul Duna-rii chestia inamovibilitatii magistraturei, atuncicurentul era pentru sau contra inamovibilitgtiimagistraturei. Or unde un §ef de cabinet ar volsa pue chestia, are sg. se faca o mi§care depareri.

Dar acesta este adevöratul d-voastrg curentpopular pentru revizuirea unei Constitutiuni? Nu

datimi

www.dacoromanica.ro

271

-simtirn noi oare cu totii, ca un curent populartrebue sA porneasca din partea terii intregi, inmod puternic, in valuri, care se, mi§te toate ele-mentele politico ale terii spre o singura directie?

De sigur, nu toti me yeti aproba, dar se vorsper, mai multi printre d-voastra, cari imi

vor da dreptate cand ic reforma Constitutinnii..a§a cum ni se prezenta in proiectul majoritatif,nu este ceeace se nume§te un curent popular.

Dar in fine curent pau nu curent, aceasta poate-pArea Ara la un punct o simple discutie decuvinte. yeti fi zis poate : nu este curent, dareste o tendenta de reforme manifestata in partid,

fiind ca d. Rosetti este un autorizat §i puternicinitiator de idei in partidul liberal din aceasta'tare, tendente1e lui pot sa se intinda §i sa ajungapanä intr'o directie, undo noi nu putem §i nuvoim se-1 urmem. De tendenta lui sa inemseama, sa o sprijinim la inceput, iar directia fi-nala sa remae in mane, noastra, §i noi sá oprirnmi§carea, and §i unde voim. E probabil §i enatural ca aceasta sa fi fost cugetarea d-voastra,adica a guvernului.

D. Rosetti a publicat scrisori in Romdnul j adetermjnat o mi§care, un curent: curentul acesta-voim sa-1 abatem, adica sa-1 apucem §1 se-I in-toarcern inteun sens, pe care se nu-1 vrea d-sa,

gAsi,

§i

www.dacoromanica.ro

272

dar sa-1 vrem noi, adica sa, profitAm de apa dela moara d-sale ca s'o punem in zagazal de lamoara noastra. (Aplause.)

Foarte bine, dar tot rëmane intrebarea) pen-tru ce aceasta? Pentru CO Aid d-voastra rës-pundeti : pentru ca ideile d-lui Rosetti sunt preainaintate §i agitatoare, §i clack s'ar lAsa In toatadesvoltarea lor, cum se temea onor. d. Lascar)ar aduce primejdie in tara. Prin urmare sa le-taiem partea acuta §i primejdioasA, §i sa le as-tuparn sub forma co voim sa le dam noi.

Dar dad, aceasta v6 este scopul d-v. de laguvern §i din majoritate, sunt in drept a Intreba :ye ajungeti scopul prin revizuirea ce o proiec-tati ? Credeti dvoastrA cl puteti ucide aceste idei,ca le puteti suprima prin o asemenea revizuire?

Discursurile ce le au tinut d-nii Gradi§teanu-§i Panu, modul cum se exprima acei 35, carisunt partfzanii unui singur colegiu, modul acesta,toata situatia aceasta, ye face efectul, cA chestias'a sfir§it cu votul ce-1 yeti da astazi sau maine ?

0 voce. Nu.T. Maiorescu. Dar, d-lor, *de acum inainte are

sA se de§tepte agitatia proprie, fiind-ca, d-voastrA,prin revizuirea d-voastra, pe de o parte ii datiun resunet §i o legitimare, iar prin mArginirea.arbitrara in 3 colegii o intAritati §i o provocati-

www.dacoromanica.ro

27a

Punênd chestia pe acest t6r6m, faceti o operade partid fragmentata intro chiar d-v., facetinetnulturnirea celeilalte partide opuse, care Inmod crancen are sa se lupte In conträ-v6, gi inacelag timp nemultumiti o parte din chiar par-tidul d-vgastra, care are sa mearga cu drapeluls6u special inainte, daca vor fi agitatori cu agi-tatie, daca vor fi pagnici cu blandete constitu-tiona16.

V6 miirturisesc ca nu mai inteleg nimic. Poateca aceasta sa fie slabiciunea mintii inele, dar cumintea catä o am, mai slaba sau mai tare, nuv6 pot intelege. Cu atat mai putin inteleg pru-denta lucrarii dvoastra, cu cat imi pare, ca dincontra ar fl trebuit sa ne felicitärn, ca exista ungermine de reforma constitutiona16, pe care sa4läsam sa se dezvolte mai antai in toata liberta-tea. Caci asupra acestui lucru credeam a sun-tern de aceeag parere : cá adica este tocmai infolosul sistemului constitutional, care de alt-min-terea are multe inconveniente, el servegte deventil de siguranta in contra agitatiilor factice

zguduitoare, prin libertatea ce da ideilor dediscutate In parlament gi in tail,.

Apoi ce lucru mai bun voiti decat sa r6maein aceasta tara un germine oare-care de idei asu-pra reformei constitutionals ?

.56680 18

a fi

www.dacoromanica.ro

274

§i ce confuzie de principii §i de partide aresl se nascA de acum inainte ! yeti veni d-voas-tra liberalii §i veti astupa gura la 0 minoritatetot de liberali, §i yeti pune pe partidul celalaltin strania pozitie de a se intreba : ce sa. facem ?SA meargA Catargi cu Rosetti in cont9, lui Bra-tianu ? CAci in practica constituVonalA, la ale-geri, trebue 0, se imparta §1 sA se grupeze vo-turile in voturi pentru §i contra guvernului.

Apoi aceasta vö ceste noua Rube de principii,care ar fi trohuit sa desparta partidele in taranoastra de la pro3lamarea Regatului incoace? 0simpla impartire §i despartire in 4, sau in 3,sau in 2, sau in 1 colegiu eledtoral ?

0 repet, d-lor, nu mai inOleg nimic.Un al treilea argument §1 termin.D. Rosetti a aruncat cuventul ca este corup-

tie la temelia legii electorale" a§a zice d.raportor. Este o mare greutate, d-lor deputati,pentru fie-care din noi, and este vorba sa neorientam in viata publica : este greutatea ca, innornolul, in multimea de idei, de principii, decurente partiale mai mici, de cuvinte ce se aruna§1, mai bine ziand, de necesitati reale ce par ase impune, sA alegem pe cea mai importantA, pecea mai urgenta §i sA o deosebim de aceea, caremd poate a§tepta. Rune lucruri sunt bine de

www.dacoromanica.ro

275

Mut, multe rele sunt totdeauna de stirpit; zil-

nica viata, publica nu consistä in alta cleat ina indrepta un rëü, or a face un bine, sau a faceun rëu, pe care alp trebue sa vie sa,-1 indrep-teze. Multimea de lucruri bune ce trebuesc acute§i multirnea relelor, cari trebuesc combatute inor-care Stat, este foarte intinsa, este enorma, §i.este dar evident ca chestia cea practica nu estede a arata relele §i idealurile de bine, ci este dea arata : pentru ce cutare rëu trebue acum §1nu altä data indreptat ? Pentru ce el mai Antal§i nu altul? Pentru ce acest bine Mut acum §ialtul atunci, §i. pentru ce nu vice-versa ? Esteprin urmare cam naivä intrebarea : apoi nu existacoruptie la temelia legii. electorale ? dacg, prinaceastä intrebare vrea sa se dovedeasca §1 necesi-tatea reformei constitutionale tocmai in acestmoment §i. in acest mod. Qacrasemenea formu-lari generale de critica in contra relelor existentese pot gasi cu gramada.

La intrebarea d-lui Rosetti despre coruptia inlegea electorala se pot pune multe alte con-tra-intrebäri. De exemplu : nu este coruptie inadministratrie? Sau alt rëu: nu este coruptiein numirea rnagistraturii ? nu in magistraturade fapt, cAci tot.' am recunoscut ca rnagistratiino§tri in marea lor majoritate s'au tinut la 0

www.dacoromanica.ro

276

onestitate mai presus de legea dupa care aufost numiti (Aplause), dar este coruptie In mo-dul, cu care se fac numirile In magistratura decatre puterea executiva. Ce coruptie ? Coruptia,pe care a aratat-o insu§ d. ministru de jus-titie: influentele, hatarurile, presiunile parlamen-tare §i prefector ale. Un al 3-lea rëu : nu estecoruptie In numirea functionarilor administra-tivi ? Ce? Se aleg la noi prefectii, sub-prefectii§i ceilalti functionari administrativi dupa merit,dupa valoarea lor in lucrarea speciala, or dupa.influen tele §1 dupa recomandatia oamenilor pu-ternici §i dupa, mici necesitati electorale? Madam supune noi, nu la un sufragiu universal, darmacar la o votare liberä intro noi in Camera,pe prefectii azi in fiinta, pe cati i-ati primi d-voas-tre cu majoritate ca buni prefecti ? (Aplause.)

Va sa zica toate aceste lucruri sunt rele, §idaca am intreba, dar nu a§a pro forma, oficial,ci ca oameni de omenie §i sinceri, daca am in-treba majoritatea alegötorilor no§tri . . . dar lasaalegaorii, iata sa e§im acum pe strada, in Bu-cure§ti, §i sa intrebam pe fie-care din casa in Ca-sa : D-le, ce vrei? Vrei s ai un tribunal bun

un prefect bun or vrei sa ti se modifice le-gea electorala ca sa votezi in cutare colegiu0 nu in cutare ? Eu cred ca mai toti cetätenii

www.dacoromanica.ro

277

au sa zica : impartiti-me cum voiti cu legea e-lectorala, dar dati-mi tribunal bun §i administra-tie buna. (Aplause.)

Vreau sa zic prin aceasta, ca curent pen-tru curent, §i formula pentru formula dacaeste curent pentra legea electorall, din causä caar fi coruptie la temelia ei, eu zic ca este uncurant mutt mai puternic in contra coruptiei dinadministratie §i in contra arbttrariului, cu carese numesc magistrati.

D. Iepurescu. Apoi tocmai aceasta este vinalegii electorate de astazi.

T. Maiorescu. Aud obiectia, ca aceste rale arveni tocmai din cauza actualei legi electorate.Respund indata la aceasta obiectie, caci §i firulnatural al argumentarii me aduce la aceasta.

Poate unii din d-voastra cred in toata since-ritatea, ca numai prin o reforma a legii electo-rate se pot indrepta aceste rele. Caci alt-fel arfi dea-dreptul inexplicabil, cum in sitnatia noas-tra interna nu ati gäsit ceva mu urgent de fa-cut decat reforma constitutionala propusa astazi.

Sa examinam putin §i aceasta chestie.Ce, d-lor, este oare serioasá obiecVa ? Exista

oare in adever, acum §i aici, mai multi din dvoastra, cad sa fie patrun§i §i convin§i, ca dacase va face aceasta reforma a legii electorate, a u

www.dacoromanica.ro

278

sa iasä un alt soi de deputati, cleat in tre-cut, altfel de oameni necunoscut'i de noi Ovaacum ? (Aplause.). Ce ? De aci inainte o sa vedetialt-fel de Carnere, asa Meat prin acei deputatiare sl, se faca cea ce ar fi fost irnposibil sa sefacA, prin cei de paua acum? Cine crede ast- fel,tare-i este credinta, dar eu nu-i v6d nici un te-rnei sunt convins, ca vor Ell cam acelas felde deputati, ba chiar cam aceleasi persoane.Mei numai atunci cancl se va schimba in taraintreag starea moravurilor, Meat tara sä aibaalti oameni mai buni si mai culti decat noi,numai atunci cred, ca or cu patru colegii, or cuunul or cu trei, vom putea avea alt-fel de Ca-mere.

Dar sa luam lucrurile mai de sus. D lor, sastringem argumentarea i sä o ridiam la in-ältimea chestiei.

La 1881 s'a proclamat Regatul. In acele mo-mente partidul liberal s'a afirmat ca un partidde ordine monarchica, si nu are astazi, in bunadiscutie de principii, nici un adevërat conserva-tor motivul de a se impotrivi din princip incontra guvernului d.lui Bratianu. Monarchicii, di-

nasticii, constitutionalii, conservatorii i liberalii,noi toti impreuna nu am vëzut in tot timpulRegatului alta decat legi de interes general.

0

www.dacoromanica.ro

279

Daca ace asta este adevërat din punct de ve-dere al partidelor, alt fel se prezentd situatia,daca o exarninArn dupa cerintele organizärii in-terne a noului nostru Stat. Aici trebue sa re-cunoa§teti, Ca prea putin s'a facut de la 1881incoace.

Oare legea electorald a fost de vina? Carein adevér Camera veche ar fi refuzat de a lucrapentru o mai terneinicd organizare internd?

A pelez la cuno§tintele, la sirntirnintul d-voasträpractic despre starea Camerei.trecute §i a celeide astdzi. 0 hipoteza: dud, ar fi venit cabinetulactualului ministru sa zicd: este epoca de or-ganizare a Statului §i fiind-ca nu mai poate sämearga cu arbitrariul guvernului, fiind-ca nu maivoim ca guvernul sä fie supus acelei influenterele, de care se plangea d. Lascar, a deputatilor,faceti-rni o lege de admisibilitate In toate func-Vile statului, ca sa mi se ingradeasca putereamea in numirea functionarilor. Credeti D-voasträca s'ar fi impotrivit Camera veche? Puteti credod-voastrd, ca in extractia d-voasträ electora-la de pand acum, adicä in modul de a fi aleasäCamera cu patru colegii, sta ceea ce ar fi irn-piedicat pe deputati de la aceastä opera de re-forme ? Cu ce drept aruncati o asemenea pataasupra Camerei vechi, asupra d-voastra, asupra

www.dacoromanica.ro

280

legii electorale actuale? Cred cA, este simVrnêntultutulor, c ar fi nedreapta o asemenea acuzare.

dad, ar fi venit acela§ cabinet de acumtrei ani §i ar fi zis Camerei liberale, or cum ar fifost extrasA ea dupA legea veche : nu este in-vëtAmOntul destul de Nit in Stat, Constitutiacea veche din 1866 prevede §coli in toate co-munele, sA le facem mai multe, iatA mijloacelebudgetare combinate pentru aceasta : ai fi re-fuzat clvoastrA? i dacA acesta-§ guvern ar fi

zis : este o anomalie constitutionalA ca sA atirneputerea judecAtoreascA, care este a treia puterein Stat, de la puterea executivA, este o enormi-tate sa, vie un ministru s institue §i sa destitue un judecAtor dupl simplul lui arbitriu, sä seintirnple lucruri ca acum trei ani . . . M opreseputin la acest episod, nu voi cita nume propriide persoane, voi arata numai locul §i timpul.La Giurgiu, la o alegere partiall a colegiului aldoilea, in Aprilie 1881, in prezioa alegerii s'adel:At-tat un judecAtor de instructie §i s'a pusaltul in loeu-i, care fusese sub acestal guverndestituit pentru abuzuri, in urma raportului pro-curorului general al Curtii de apel din Bueure§ti.Acest judecAtor avea doul rude §i dispunea detrei voturi in acel colegiu ; dupa ce s'a fAcutalegerea §i a clzut candidatul opozitiei tocmai

Si

.

www.dacoromanica.ro

281

cu aceste trei voturi, a venit alt ministru dejustitie tot din partid §i din acela§ guvern, §i 1 4zile dupa alegere a destituit din nou pe judo-catorul cu trei voturi, dar alegerea era facutain sensul partidului.

SA se intimple asemenea scandaluri sub unregim liberal, §i ministrul pre§edinte sa nu poatazice Camerei sale : nu mai sufere tara arbitra-riul acesta in magistratura, sä ne punem pe ocale de onestitate elementara ca Stat constitu-tional, sa se indrepteze defectul fundamental alnumirii rnagistratilor dupa bunul plac al unuiministru §i sa facern o lege, pentra ca acestenurniri sa se asigure aa incat persoana §i ave-rea cetäteanului sa fie garantate in afara de in-teresele partidelor? S'ar fi gasit o Camera aleasaor cum voiti, care sa zica d-lui Bratianu: 'nuvoi sa m6 ocup de aceasta ?

Nu o poate crede nimeni din dvoastra. Darfie ca s'ar fi facut reforma magistraturei dupasistemul electiv al d-lui Rosetti, fie ca s'ar fi

facut dupa sistemul inamovibilitatii al altora,vorba era tot-deauna sa se faca independentsanctuarul justitiei de arbitrariul unui ministru.(Aplause.)

Apoi dad, se facea independenta justitia, dacase lätea inv6tamOntul in §coale, daca exista legea

www.dacoromanica.ro

282

pentru admisibilitate in functii, oare nu ar fir

fost rnai mare independenta alegaailor fata cu.guvernul ? Nu ar fi fost mai restrinsa influentaguvernului aSupra operatiilor electorale i pede alta parte mai restrinse cererile de funbtiunidin partea deputatilor penteu favorizatii lor ?Incontestabil ca da Apoi atunci de ce n'ati facut-olSou mai bine dad, n'ati facut-o .pana acum §1o yeti face de acum inainte, de ce nu Wept*sa vedeti, ce rezultate va da Constitutia cea vechecu legea ei electoralar, facendu-se antai ceea-caea insa§ cere, adicä o a treia putere in Stat prinindependenta magistraturei, o ingradite a influ-enWor rele prin legea de admisibilitate in func-

o aplicare generala a legii de invetament ?Nu e frebuinta sa desvolt mai departe argu-

mentul. Pentru eine vrea sa inteleaga, chestiaeste pe deplin lamurita. Perrniteti-mi dartermin toata vorbirea mea cu o creosebire cevreau sa fac intre initiatorii de idei, precumina'un mod eminent a fost in aceasta tara d.C. A. Rosetti, §i intre oamenii practici de Stat,cari trebue sä pue in lucrare asernenea idei.Evident ca ar fi, daca-mi iertati comparatiaprea vulgara, toata viata publica un fel de- aluatnesarat i desgustator, dna nu ar avea un ferment,care sari dea mi§care §i sa-i mai-easel pro-

tii,

sa.

www.dacoromanica.ro

283

Ar fi o stagnare -de moarte inteo so-cietate, in care. n'ar fi cine-va, unii sau mai mufti,.cari prin idet noue sa tie tot corpul in mi§care§i organismul in viata. (Aplause.)

Este foarte frurnoasä, este poate -cea mai fru-rnoasa misiunea acestor ideologi sau ifdeali§ti. Daror cat de- frumoasa ar fi, sa-i recunoa§temmitele ei ,intr'un Stat ccinstitui pe baze reale.Vom constata indata o fundamentala deosebirede caracter. Acel care cencepe ideile, s'e arata,de regula foa:rte nepractic pentru a le- realiza,§i un admirabil initi'dtor de idei poate sa fie un.detestabil ministru, §1 vice- versa, acel care estemai Meet, mai prudent, mai Min capabil *de acoricepe idei nouë, poate sä fie foarte capabilpentru realizarea. ideilor. Deosebirea lucrului inpractica va fi aceasta: ideile incap u§or intr'ominte omeneasca individualä, u§or ne vine sale invirtim una dupa alta ; §1 cine, fara griji ma-teriale, cu oare-care intindere §i dibacie in rela-Vile sale, este in fericita pozitie de a se punenumai pe cautare de idei, aceluia o sa-i vie,daca este de altminterea un cap eminent, foartemulte §i foarte in graba. Dar cand va fi vorbasä se realizeze in viata practieä, atunci or-ceidee, care in capul unui individ i§i avea loculei u§or §i se gasea bine alaturea cu multe al-

www.dacoromanica.ro

284

tele, va trebui sa vie a disloca lucruri, cari sunt,§i a le inlocul cu altele, cari nu sunt Inca, §iii va trebui un spatiu unde sa realizeze, §1 untimp cand sa poata realiza. Ast.fel ceea-ce estegrabnic la conceptie, va fi prin necesitatealucrului incet la realizare.

Dar, d-lor, grabnic §i inoet sunt cuvinte preavagi. Trebue sa cautam §i sa gasirn un criteriupractic, cand o idee §i-a facut drumul ei §i poatesa lase locul alteia, §i cand trebue sa mai a§-tepte pAnd sa vie vremea unei inovatiuni. 0idee a d-voastra, a partidului liberal, a fost §iConstitutia de la 1866 ; ai indepli nit, in intelegerecu partidul conservator, dorintele vechi ale diva-nului ad-hoc, i ne-ati adus pe Tronul Roman §i oDinastie strAina.. SA ne felicitam CA s'a intimplatca acel §ef ales al nostru din o Dinastie strainasa se fi identificat cu tara. Nu nurnai atat, aceastaera dator sa o faca or-ce Principe strain, dar afost din intimplare §1 dintr'o Casa suverana strain,care de atunci incoace a dobindit preponderantain toata politica europeana. A§a dar la 1866dvoastra v'ati unit cu adeversarii conservatori§i ati fAcut Constitutia a§a cum a cornPus-ocompromisul de atunci : o idee mare*. ; §i de§i din punctul de vedere al partidului liberal nuvi s'au realizat toate cerintele in aceasta Consti-

www.dacoromanica.ro

285

tutie, dar un lucru foarte mare vi s'a realizat : s'aizbit lovitura de Stat, s'a aratat tërii c. chiar unPrincipe indigen §i in mune privinte popular §imare, precum era Voda Cuza, cand s'a atins delibertatile publice, nu a mai putut sa aiba exi-stenta sada ; mare triumf al principiilor liberale,§i acest triumf este propria esenp. a Constitutiuniide la 1866. Daca este o a§a puternica idee InConstitutia de la 1866, nu-i lasati timp sa sepue in lucrare aceasta Constitutie in intregimeaei? Nu lasati, ca acele idei ale Constitutiunii de la1866, cari se retell la invatämintul public, lajustitie, la administratie, sa fie antai puse In lu-crare, inainte de a trece la alte idei? Inainte dea fi executat toata opera inceputa la 1866 prinConstitutie, veniti asta-zi s, §tirbiti aceasta Con-stitutie, §i veniti cu alte idei, cu idei de trei co-legii sau cu idea de un singur colegiu, cumvrea d. Rosetti? i dupa, o asemenea procedarepripita, cand vom fi in mijlocul lucrarii cu acestecolegii reformate, cari numai ele prin ele singurenu o sa faca minunea Orli, ci vor reclama multealte lucrari de detai, sa veniti cu alte idei §1 saintrerupeti §i aceasta lucrare, inainte de a se firealizat pe deplin ?

Dar se poate un a ca aceasta ? Este aceasta procedarea prudenta a unor oameni de Stat practici, cari

www.dacoromanica.ro

286

vor sa consolideze fundarnentul, ce §i 1-a pus nati-unea liber la 1860 §i pe care s'a intemeiatDinastia noasträ constituVonala ?

Daca in cele zise pana ad sirnii ca existaun adevër politic, imi permit intrebareace ar fi, and nu ar intruni proiectul asuprareformei electorale acea majoritate de dou6 treimi,ci ar mai lipsl cate-va voturi, §i dupa ce s'a prirnitcelelalte parti din reforma Constitqiunii, cariastazi sunt ca§tigate (§i tocmai de aceea amvorbit acum 5 zile in favoarea acestei impartiri,onorate d-le Ianoli, pentru ca sa, fim cu totiimai independeqi la votarea sau respingerealegii electorale), ce ar fi, zic, dupa ce s'a facutrevizuirea asupra unor lucruri de mare impor-tanta din Constitutie, §i prin urmare nu sepoate zice, ca degiaba a fost convocatä toataConstituanta revizionistA, ce ar fi, dad, aceastäparte, care este acum in chestie, nu s'ar revizul,ar cadea, ce impresie ar fi in tare Ce impresie arfi ? S'ar linitI lumea; s'ar impreuna toti §1 dino parte §i din alta pentru ca impreuna cu d-yoastra sä lucreze la opera de organizare sa-natoasa in adrninistratia §i justitia tërii, i arfemanea idea de un colegiu unic al d-lui Rosetti

un ideal al partidului liberal, ideal pentruiriitoarea desvoltare a Romaniei la timpul oportun.

finalg :

ca

www.dacoromanica.ro

237

D-lor, intre alternativa din urma §i intre discu-siunea ce o vöd acum intre majoritatea d-v.§i restul törii, pentru mine lucrul este hotarit:voi vota din toata, convingerea mea contraluarii in consideratie a acestui nefericit proiect§i a felicita Camera §1 Tara, cand ar cadeaproiectul. (Aplause.)

Reproducem acum dupa Monitorul oficial§i urmarea discutiei din aceeas sedinta aCamerei, i anume discursul lui C. A. Ro-setti :

D. pre§edinte al eonsiliului I. Brittlanu.Véd ca nu a cerut nimeni cuv6ntul ca sn.rospunda onor. d lui Maiorescu.

P. Gricligteanu. Dacn imi dati vole, voicere eu cuvêntul.

D. pre4edinte al consillului I. Britianu.Numai onor. d. Rosetti i eu putem sa

sa röspu.,dem d-lui Maiorescu; si de a-ceea m'am si dus la d. Ionescu sa-1 rog aceda cuv6ntu1 d-lui Rosetti. Darn. onor. d.RosPtti n'a cerut cuvéntul

C. A. Rosettl. Nu 1-am cerut, &at santgata sa-1 cer, insa numai pentru o partea chestiei ; cea1a1ta te priveste pe d-ta.

D. vice-preqedinte. D. Rosetti arecuvéntul .

D. prepdinte al consillului I. Britianu.Dupli d. Rosetti cer eu cuvdntul.

C. A. Rosetti. D-lor, a rèspunde tara nfl

ve-nim

t

www.dacoromanica.ro

288

minut de pregAtire unui maestru ca d. Ma-iorescu, este mai mult cleat o cutezantA.Dad, am IndrAsnit InsA sA o fac, cutezantanu vine din increderea ce am In mine.,ci din siguranta ce am, a d. Maiorescu a§tiut, ca un adevörat maestru, sA. profite detoate greplele noastre, pentru ca sA le adune-Intr'un coco10 i sA ne loveascA Cu el in cap,ca sA ne de§tepte. (Aplause, ilaritate).

Acest invAtat, onorabil i maestru bkrbatde Stat a luat lucrurile cu acel §ir regUlat,care §tie aibA un vechiu i experimen-tat profesor, le-a luat 0,ncA de la lovirea deStat.

In adev6r, tot ce a spus este adevrIrat.Lovirea de Stat, ori ate bunuri ar fi advs.

0 admit cA a adus multe bunuri ainspus-o Inainte de a se face cu ani Intregi§i dupa ce s'a fAcut, cA, dacA ar veni unom §i sam1 dca tot, dacA Isus, care rein-

vieazA Dumineca viitoare, ar bine-vol sa maivina o data pe pament §i mi-ar zice: pumadegetul in rana cuielor i crede ; i daca elar vol sA se faca dictator al acestui popor-ca sA-i dea toate bunurile pe care el le do-re§te, eu n'a§ primi nici chiar o ast-fel dedictaturA, . (Numeroase aplause); pentrucA, dacA astazi se gase§te un om dant carear salva Vara mea, acel om e muritor,noi, cari ne am fi deprins O. nu mai existAm.deal prin vointa unui om, am fi o natiunecondemhatA peirii. (Aplause).

sAl

qi

www.dacoromanica.ro

289

Acest sentiment il aveti toti, il are nati-unea romana. Elita natiunii romane a facut.acea revolutie de sus in jos; s'a unit casa restabileasca regimul constitutional ;aceasta este gloria tutulor acelor oameni Paraosebire de nuant3 §i caracter, c1 au dat na-tiunii mijlocul de a se desvolta prin ea in-sas, §i. mai malt aaca, ca au oprit de a seperde tara Romaneasca, fac6nd ceea-ce neameninta d. Lascar, cand zicea Ca drepturilepuporului nu se chi], ci se iau. Noi insa toataviata noastra am zis §i vom zice, ca revolu-tiunile trebue sa se faca de sus in jos, iarnu de jos in sus. (Aplause).

Ea n'am venit la tribuna ca sa atac, nicisa nal., am venit sa spun ceea ce crede drept, precum d. Maiorescu a atacat ceea-ce a crezut crL nu e drept.

D-sa zice, Ca ceea-ce facem acum esteopera de partid, iar nu opera constitutionala,ca jurnatatea t6rii este In contra; ca oamenica d-nii cutare i cutare nu trebue so, zicasi ei ceva?

Toate acestea sunt marl i drepte adeve.-rail; dar dua d-lor nu vor sa vina, cumputem noi sa-i luarn cu sila? la réndulmeu vö intreb: cum pot eu sä merg CUd-lor, daca cred c d-lor fac r6u? Poate m6insel. Dar eine m6 jude0? Natiunea.

Ei bine, s'au deschis colegiile electorale;s'au dus si acolo, au vorbit si crez ca

.566So Jo

Ca

o.

i

.

d-lor

ei

www.dacoromanica.ro

290

nu se va fi gasit nitneni care sa-i fi oprit-de a lua cuv6ntu1 in o alegere.

0 voce. Ba s'au si ales unii.C. A. Roseti. S'au ales vre-o cati-va;

dar au crezut ca este in interesul torii sa-demisioneze din Camera si sa zica: alegerilenu au fost li1ere, ne retragem dintr'o Ca-mera, care nu este liber aleasa, i reintramin natiune.

Din zioa acea, eu de mune ori m'am in-trebat i ma iamb si astazi ce fel au in-trat in sinul natiei? Cad le sant intrunirile-ce au %cut? §i intrebarea aceasta le amfacut-o de multe ori §1 in saris, ca ziarist,-cu tot respectul ce le stint dator, caci ni--meni nu va gasi ca de cand d-lor nu mai-sunt la minister, eu le am adresat un sin-gur cuvOnt, care :A se poata, lua a ar fiun atac, de §i d.lor pe mine ma ataca intoate zilele IN in tot felul de acuzari, la caripana acum nu am respuns §i nici nu voirttspunde ; cici clan atacurile au fost drep-te, le merit ; iar clan nu, d-lor se vor cal.

Eu insa vac], ca prin cuvintele i prinfaptele d-lor nu fac decal a cosfiintl ceea--ce am zis eu, ca coruptia este la baza iegii-elect orale ; find ca or cat de tau ar fi acestzuvern, or cat de rai sunt prefectii sai, or-Late inriuriri au facut in alegeri, in justitie-si in toate: oare aceste acuzari nu s'au re-petit in contra tutulor guvernelor ? Oare

www.dacoromanica.ro

291

fllem brii noului partid liberal-conservator,&at% de cei cari facusera parte din minis-terul (ui Catargi, toti ceilalti membri aiacestiii partid nu au sub-s3ris impreun5, cunoi acelea§i acuzari in contra guvernului Ca-targi, i Ina mutt mai grave §i mai v&litedecft.t acelea, pe care le aduc guvernuluiactual ? §i dacl le au subscris, negreitaveau convictia cc acuzirile sunt drepte,fiind-ca persoane ca d-nii Vernescu, Kog5.1-niceanu, Boerescu, lepureanu, etc., nu ar pu-tea sa-0 puna seumAtnra la acuzari, pe cadnu le an recunoqte ct sunt drepte. §i do-vada a intemeiate au fost acuzarile ce fa-ceam atunci, este cä tara le-a judecat §i azis ca Cu drept le-am fncut.

Putea-vor zice si despre alegerile aceleact . le-a inriutit guvernul (Hui I. Bratianu ?Nu, cad era atnuci Inca d. Lascar Catargila guvern. Prin urmare colegiile acelea e-lectorale s'au pronuntat contra acelor gre-geli.

Dar am citit pe la 1882 in ziarul Timpulun articol, pe care 1-am reprodus §i eu mai.ticurn SO sau 30 de zile, i in care se ziceahi privinta veridictului dat de alegotori con-tra d-lui Lascar CJtargi, a sunt momente,in cart aleetorii corupti, cand vëd cä unguvein pleaa spre povirniq, se unesc cuprefectii §i cu sub-prefectii si-i dau in cap.

Prin urmare nu trebue sä sfi; odatasim

www.dacoromanica.ro

292

cu acea coruptie ? Uncle se afla sorginteacand toti cei cari au venit la guvern

de la 1866, nu au facut nici unul din acele-fapte, pe cari Constitutia Ii indatora sa lefad% ? De unde vine, ca. toti au fost acuzatia nu lasa sa se a1eag1 deputatii, ciii nu-mese ? §i noi am acuzat pe d. Catargi,d-sa ne a acuzat pe noi. Nu trebue sa stir-pim odata aceasta sorginte ?

Se cita adineaori cazul numirii de catre-acest guvern a Willi judecator, la Giurgiu,imi pare, inadins numai pentrn alegeri. Darcate de aceste cazuri nu s'au constatat printelegrame oficiale sub guvernul precedent..(Aplause.)

Vedeti dar, c trebue sit facem ceva ca.sa esim cat mai cur6nd din starea aceastade lucruri, cand alegerile pot depinde de laun judecator sau suplininte de tribunal. (A-plause.)

Unul din preopinenV intreba, de unde samai aducem alti deputati in Camera denttot din cei, cari au fost pana acum2 Dareu a pune intrebare alt-fel : de unde sämai aducem alti ministri ? (Aplause.) I-amsfirsit, d-lor, i-am incercat pe toti. i daca.toti oamPnii onorabili au facut asemenea abu-zuri, aceasta nu trebue sa ne ingrijeasca?Eu unul zic ca abuzuri a Mut i d. Catar-gi ; eu zic ca si din aceasta Camera, si dincea de mai inainte, foarte multi dintre no

röului,

§i

www.dacoromanica.ro

293

ne am dus la d. ministru si i-am zis: da-miun bilet (Aplause) sä me aleaga, ; i cei maiindependent'', sau cei mai dibaci, ziceau: d-leministru, te rog, scrie prefectului sa nu mesustinA, nici sa me combata. (Aplause, ila-ri tate.)

Eu acuz, combat pe actualii minitri, pecari Ii stimez i ii iubesc, cand ved a sefac asemenea lucruri ; dar cel putin recu-noasteti, (A acesti ministri si primul nostruministru, la 1881, (Ian nu me insel, datdemisia, zicend ca, nu mai poate administracu acele cersetorii ale acelora, cari sunt alesiprin cersetorii (Aplause); cAci nu d-ta, d-leMaiorescu, nu d-ta vei nega, O. rare ori sepoate alege cineva cu bunA dreptate in co-legiul acesta strimt, unde joaca cel mai marerol banii, functiunile, pn i slabiciunile o-menesti. (Aplause.) Este cate o persoana saudoue stapanA pe un colegiu de ate 70 sau80 de alegetori, i aceasta intra la tocmealA,

ca sa castigi, trebue sa intrebi can Ii suntslabiciunile, sa stii ce cadouri sa dai cu-

threi sau cutarei doamne. (Aplause.)IatA ca am intrat in familie, dar legea nu

s'a promulgat Ana. (Ilaritate.)Membrii noului partid liberal-conservator

au declarat ca, nu intrA in Camera, dar ca vorintra in mijlocul natiunii. Bine-voiasca onor.d. Maiorescu a-mi spune, cats intruniri auMut d-lor in acesti doi ani Eu nu am vezut

§i-a

o

ci9i

?

www.dacoromanica.ro

294

nici una, i i-am provocat mereu, cAci amvolt sA-i ved in mijlocul natiunii. Daa natiu-nea e cu dlor, In rnarea ei majoritate, dece nu se duo la ea ? SA se duc i lasä sa-iaresteze guvernul. (Ilaritate )

Au zis numai, di se duc In mijlocul na-tiunii, dar eu nu am vezut pe nici unul sA.so duLA. Imi pare yeti cA nu s'au dus,imi pare si mai T6U, cA nici unul din par-tidul meu nu se duce decat numai cAndsunt alegeri, avend pe prefect la brat. 3116plan de amicii mei, ell nu fac intruniri pu-blice, dar nu pot sA, apAr pe protivnicii mei,.cari au declarat a fug din CamerA, ca sAse ducA in natiune, $ i au fugit si din ca-nierA si din natiune. (Nuineroase aplause).

Mai zice onor. d. Maiorescu, cA guvernulacesta n'a fAcut scoale, n'a fAcut legi de admi-sibilitate in functiunile administrative, n'a fA-cut legi de organizare a justitiei, etc. Va recu-noaste cel putin dsa, cA, eu, ca ideolog,cerut.E adeverat, cA guvernul nostru e aproa-pe de opt ani la putere i e vinovat a n'afAcut toate aceste legi. Dar guvernul d-lora fost necurmat, nu sub aceeas firma, dartoti din acelas partid, si n'a fAcut nimic,si intre doi vinovati, ai nostri tot au facutceva. Eu as vol sa dau jos guvernul acesta,dar pe cine sA, aduc in locu-i ? Nu-mi daipe nici unul d-ta, si nici eu nu pot sa-tidau. Eu nu pot, fiind-cA sunt ideolog. Alta

ei

www.dacoromanica.ro

295

e a scrie i alta e a face. Spuneam la 48.d-lui Ubicini, cand e§iam din casa d-lui Di-nicu Golescu, unde era guvernul provizoriu,.eram tinär, n'aveam de cat 31 sau 32 de-ani : am descoperit un lucru ; cum intri in,guvern, te faci reactionar. Pentru ce ? Elesne a se zice : pune focul colo, darima stilpiiaceia din sala Adunarii; dar cand me voipune sa-1 darim eu, pe respunderea mea....hei ! atunci se schirnba lucrul. (Aplause.)Nu e guvern, care sa nu fie reactionar, care-se. nu fie mai mult sau mai putin stationar.Mi s'a intemplat sa \Ted multe lucruri; viata.mea a fost o roan, care a mers foarte re-pede; azi eram in pu§cArie, peste cate-va.ore stapan absolut, a treia zi iara§ in puq-carie, i pest!) cate-va zile iar stapan ab-solut ; §i cand zic stapan absolut, §titi ce-va sa zica in timp de revolutiune, cand bib

timp de cate-va ore poti sa faci ce vrei.D-voastra n'ati trecut prin aceasta, d-le-Maiorescu, dar ati fost ministru, i e destulsa §titi, cat de slabi i mi§ei sunt oarnenilcand Ii vezi de aproape in asemenea impre-jurari. Acum te linggesc, a doua zi te in-sulta. (Aplause.) Aci, in sala aceasta, Ca-mera lui Voda Cuza dupa 11 Februarie a rupt.insigniele cari erau acolo, d'asupra Tronului. Eacesta un fapt de sufiete nobile i libere ? NuE fapt de sclavi. Se. le fi rapt cand era CuzaTron, iar nu cand era dzut (Aplause).

1

pa

www.dacoromanica.ro

296

Eu atribui, in sinceritate, legii noastreelectorale toate relele, de cari ne plangem.Le atribui legii elect orale, cad nu pot sale atribui tutulor barbatilor, cari au trecutpe la guvern. De aceea zic : legea electoralAe de vinA, 0 de aceea, pentru cä stiu cerëspundere are cine-va -cand este la guvern,

pentru ca a nu implic catq de putinrespunderea nim6nui in chestia pe care o ridi-cam, cand am fäcut aceastA propunere, amzis: scriu in numele meu i numal eu sin-gur. N'am vorbit cu nimeni. Acp.zatiuneaam facut-o eu singur 0 am spus-o indatä0 la Inceput, ca nimeni sä nu se in§ele, säzia c unii din miniWi mi-au §optit. Num'au crezut. Ata mai rèu pentru acei, carinu cred cand le spui adevörul ; se vedese uitä In oglindA, cand nu cred pe altii.

Am mai cerut reforma legii electoralepentru ca stt indeplinesc lipsa de coalecelelalte neajunsuri, pe cari cu drept cuvêntle arhtati, i st curm or-ce ui A, care se na--te adesea Intre oamenii cari nu se cunosc,or-ce urä intre partide, or-ce desbinari innatiune ; cad lucrand la un loo cu totii, necunoa§tem mai bine unii pe altii, ne sfatuimimpreutiä, i cate bine-faceri hu pot rezultadin asemenea intelegeri, cate banuieli i ca-lomnii nu dispar, cand lumina se face inain-tea tutulor ? D-voastr a. insA läsati pe säteansingur pe mana zapciului qi a primarului;

si

ntt

pi

pi

www.dacoromanica.ro

297

spuneti c Ii dati dreptul de vot, candin relitate nu-i dati nimic. Apoi nu vedetica 1-ati corupt? §i ce ati corupt? Temeliacasei.. (Aplause.) Nu vedeti, ca 1asandu-1 sin-gur sub biciu i zic6ndu-i ca aceasta se chiamaa-i da drepturi, 11 faceti sa ureasca acestedrepturi, cum uräste garda nationala, pen-tru ca noi cesti-lalti ne-am tras toti de lagarda ; ream lasat numai pe mojici ? Satea-nului ii trebue lumina, si joi trebue sb-1 facemsa prate de aceasta scoala a votului, carenu este decat un loc de a se lumina ; caci,cand vei merge d-ta in mijlocul lor i ii veilumina, nu vezi c ai capatat incredereadragostea lor ? cu aceasta ai oprit pe or-ce anarchist si nihilist ca mine si ca fiulmeu ca sa mearga sa-i indemne la omoruri,incendiuri i cate i mai cate scandaluri, decari m'au acuzat, §i nU numai ca ai opritca sa mai lucreze anarchistiidar chiar daca nu vei reusl in aceasta, celputin opresti poliia sa mai faca raporturimincinoase. (Aplause.)

Am aci, d-lor, in privinta aceasta un micpasagiu dintr'un discurs de mai de-unazi,privitor la reforma electorala, pronuntat de

Gladstone in Camera comunelor, si careva servl ca r6spuns la toate cele ce s'auzis 'Ana acum in contra largirii votului.

Un deputat conservator zice in Cameracomunelor, ca nu voeste intinderea votului,

§i

41

ii

pi

pi nihiliptii,

www.dacoromanica.ro

298

pentru cä aceasta va face ca num6rulbirue ratiunea, tocmai a§a cum zice i onor.nostrn raportor, i d. Lascar, cum zicetid-voastrA, d-le llaiorescu ; cci In aceasta.privintA sunteti cu totii la o laltA. Talentuld-voastra lam admirat, asemenea i munca

talentul d-lui Stolojian 0 a d-lui Lascar ;dar ia s vedeti ce v6 röspunde d. Gladstone:

Ne acuza a nu am formulat un singurargument In favoarea Intinderii votului elec-toral... "

Conservatorii ii acuzA. VedEti, ca este toc-mai ce s'a petrecut la noi ? Cam pretutin-deni partidele sunt ace1ea0, 0 cum ziceaieri d. Schina In Senat: suntem liberalivoim libertatea, and nu suntem la putere.

lata, ce zice d. Gladstone :Am zis c dupA, pärerea noasträ, intin-

derea votului va intäri Statul fäcdndu-1 s4se rezime pe un mai mare numör de voturi.Acest argument nu trebuo oare sä fie deajuns conservatorilor?"

§i notati, c acel care vorbe§te ast-fel,nu este un nihilist, si nu1 reprocluc eu, ciIndependenict Belgicci de la 10 Aprilie. Num6 yeti bänui doar, cä am pus eu pe acestziarist sb. scrie aceste vorbe pentru d-voas-tr6. (Aplause, ilaritate.)

Se zice, a indivizii chemati prin proectulnostru de lege la exercitiul dreptului de avote, aunt ignoranti. Se poate ; dar vor inceta

136.

al

www.dacoromanica.ro

299

de a mai fi ignoranO, and se vor duce laurna."

Dreptul de vot este un aginte de educa-tie ; el a ornului consciinta demnitatei sale

dorinta de a se lumina asupra tutulorchestiilor sociale; a 1 exercita este a se in-strui. (Aplause.)

Nu este adev6rat pe de alta partec. toate imbunatatirile, toate reformele e-lectorale cari s'au Mut, au ridicat nivelulCamerei ?"

Ai intrebat adineaori, d-le Maiorescu, pecine am mai avea sa mai aducem In Came-ra.? Cum? Crezi clta a qtiinta, moralitatea.t6rii este aci toata ? Dar cei de afara ? Acisuntem 130 0 pot sa mai fie altii cinci-§easesute, i yin pe toga, ziva, dar nu yin aci,pentru ccl. nu-i lasa zapciul. (Aplause.)

D. Gladstone continua:Nu voi sa fac comparatia, persoanelor ;

nu este vorba de a se t1, daca sunt acimai multi oameni de talent deat in Cameraprecedinte. Ceea-ce voi sa zic, este a intin-derea votului aduce pe aceste banci oamenipolitici mai bine luminati asupra trebuin-telor terii 0 mai gata a le satisface. Cameraactuala este o dovada de acestea, ea nua indrasnit sa respinga nici o m6sura legis-lativa in adevèr populara."

nCamera care va fi aleasa sub regimul re-formei ce v propunem, va indrasni 0 maiputin s respinga asemenea mesuri".

Bi

www.dacoromanica.ro

300

Eu zic ea, daca nu moclificam legea elec-torala, nici d-ta, d-le Maiorescu, dna veiveni la guvern, nu vei putea face nimic, caciai v6zut ca §tim si sa ne punem In greva;nu §tiu, daca aceasta ai v6zut-o §i Intro aid-tale.

De aceea am cerut i cer reforma legiielectorale, pentru ca i deputatul sa fie libersi ministrul sa fie liber si responsabil ; pentruca sa nu mai poti zice, ca banii si sub-prefectii fac alegerile ; cci cand vom fi cutotii impreunN la olalth, nu mai indrasne§tenici un guvern sa alerge la mijloacele depana acum, sau dad, indrasne§te, trebue savina in contra noastra cu baioneta sa versesange, si tii ca un guvern, care s'a stropitde sange, or cat de bun sa fi lost panaatunci, nu se mai poate tine la putere.

De aceea m'am plans m6 plang, a a-micii d-lui Maiorescu nu au voit s r6manaaci in Camern, ca sä ne ajute in aceastalupta nationala, in aceasta lupta pentru mo-ralitate, §i sa staruiasca impreuna cu noia se face cat mg curind modificarea legiielectorale de astazi, pe care au recunoscut-ocat este de vitioasa i cate pedice aduce lairobungtatirile, pe cari toti le reclamam. D-nia-lor insa s'au retras din Camera zic6ndca alegerile n'au fost libere i cer6nd a seface noui alegeri. Dar daca acele alegeri sevor face tot sub legea actuala, nu vedeti,

i

www.dacoromanica.ro

301

a1eg6torii tot ast-fel au sh voteze? d-

voastrl mereu yeti zice, c n'a fost alegerilibere, i rëul va dura necontenit.

Dar nu insist acum mai mult asupra aces-tei chestiuni a vitielor actualei legi electorale,pe care voi avea ocasie sh o tratez maiin detai la discutiunea pe articole. Dad, amluat acum cuvêntul, a fost numai casrs-pond la incidentele ridicat de onor. d. Maio-rescu, i dupn, cum ati vèzut, nu am vorbitdecht numai asupra acestui incidinte.

Termin, dlor, facénda-v6 o propunere,pe care asi don sh o primiti cu toii, i d-voastr i guvernul, ca in aceste 15 zile devacanth, in cad intrhm, s. ne ducem inain-tea alegötorilor, sale spunem fie-care ce voim,sh luam i pärerea lor i ast-fel venimaoi cu o rezolutdune care sh fie adevërata,dorinta a torii. (Aplause prelungite)."

Propunerea de amanare a lui C. A. Ro-setti nu se primeste, din contra vorbeste1. Brhtianu pentru imediata luare in consi-derare a proiectului cu 3 colegii, si Camera

voteazh cu 101 voturi pentru, 32 con-tra si 3 abtineri.

ca i

at

O ei

www.dacoromanica.ro

66.

IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Asupra urgenlei propunerii de dotaOune.

('Sedinla Camerei de la 4 Iunie 1884).

D-le pre§edinte, a ud pe onor. preopinent (d.1Ticolae Ionescu) zicend, a ar fi regulamentar§i constitutional sa se tipAreasca mai antai pro-punerea, sa se distribue, §i apoi sa se desbata.dupa cate-va zile. Nu §tiu, daca prin aceasta-orlon preopinent vrea sa zica, ca ar fi neregula-mentar §i neconstitutional, daca din contra arhotari Camera acurn sa treaca indata in sectiuni?Eu cred, ca un parlamentar a§a de experimentatca d-sa nu va tAgadul ca, daca majoritatea ar-decide acurn sa treaca indata in sectiuni, fara a

www.dacoromanica.ro

303

a§tepta tipArirea propunerii, aceasta ar fi foartexegulat §i foarte constitutional. (Aplause.)

Este prevozut in regulament paragraful, careperrnite a face §i ast-fel. Dad, dar Camera ardecide sa treaca indata in sectii, sA se ocupe deproiect, dispensandu-se de fortnalitatea ceailalta,-ar face-o in mod foarte regulat §i foarte consti-tutional §i ar r6mane in dreptul ei formal.

Este dar bine inteles, ca anOtridouö cAile ye suntdeschise. Se poate decide §i tiparirea, se poate-decide de d-voastra §i sa mergem in sectii §i sa,ne ocuparn indata de aceasta intrebare. Fie una,be ceailalta din aceste decizii, decizi t va fi egal-constitutional/ §i egal regulamentara.

Este dar numai de intrebat : ce este mai bineza facem? i aci, d lor, sunt douö puncte devedere, cari pentru mine ar fi hotaritoare. Antaiaintrebare: avem a face cu un project de lege,in care s'ar coprinde arnAnunte complicate? Esteun proiect de lege, in privinta caruia trebue sane gandim ca sl punem in concordant/ diferitele

dispozitii, §i ne trebuiascit mai mult timp-chiar acurn, cAnd suntern pe sfirlite §i nerAbdA--tori de a vedea sfirlitul? Sau este un proiectde lege, a carui importanta stA nu in amanunte,-ci in faptul insu§ ce vrea sa-1 creeze? Daca esteam project de lege de a doua naturA, care este

lul sit

www.dacoromanica.ro

304

important prin faptul insu§ §i nu prin amanunte,atunci asupra acestui lucru, dupe, sirnVrnentulmeu, parerea ficaruia din noi a trebuit sa fiefixata, de cand se §tie, ca va venl Iii discutareun asemenea proiect.

Din acest punct de vedere n'a§ velea nece-sitatea unei arnanart

Este un al doilea punct de vedere; §i acesta.imi pare de capetenie in cazul de fa0, : este O.chestie de Malta convenien0,. (A§a este ; Aplause.)

Fara indoiala, va fi dreptul, va fi datoria fie-caruia din noi sa spue, clar §1 larnurit, ce cre-de in aceasta materie, §i nu me indoiesc, caaceasta datorie §i-o va indeplini fie-care ; darmarturisesc, ca n'a§ intelege cal pe lingä aceastainalta datorie, sä venim cu mici greutati de re-gulament intr'o asernenea chestie. (Aplause.)

Or-care va fi rezultatul desbaterilor d-voastra,cred ca este de datoria noastra In cazul de fa-ta de a hotari aceasta chestie fara intarziere.

Am onoare dar a ye propune sa trecem in-data in sectiuni. (Aplause.)

www.dacoromanica.ro

67.

IN CAMERA DE REVIZUIRE.

Pentru Domeniul Coroanei.

(edinla Canzerei de la 5 lunie"1884).

D-lor deputati, este o adevërata placere de aasculta inteo Camera pe oratorii, cari, ca ono-rabilii mei preopinenti d-nii Cernatescu §i Ionescu,§tiu sa ridice o Intrebare la ináltimea ce i secuvine, chiar cand vii sa-i combati.

Sunt cu atat mai fericit, a vorbesc dupaace§ti doi oratori, cu cat mai multe parti dinvorbirea d-lor trebue sa, fi gasit aprobarea d-voastra, precum au avut-o §1 pe a mea.

A atins de exemplu d. Cernatescu o chestie.5668o 20

www.dacoromanica.ro

306

cu drept cuvent, pe care a mai desvoltat-o apoi§i a ilustrao §i d. fonescu.

Vorbesc de acea parte din discursurile d-lor,unde se pomenea despre pretendentii la Domnie,§i unde dumnea-lor au araat in privinta unorasernenea presupu§i pretendenti cel mai maredispret §i o batjocura meritata. Cred, a acelecuvinte ale d-lor erau §i sunt foarte bine venite.(Aplause.)

Dad, in legatura cu ni§te asemenea parerini s'ar cere dotatiunea, atunci eu a§ fi cel an-tai, care nu a§ da nici un ban sau nici o pal-m& de p&ment: a§a de putin serioasa imi parethat& aceasta chestie a inchipuitilor pretendenti!

Dar nu este aci chestia. Lucrul in sine, cumse propune, este combatut de onorabilii preopi-nenti, d-nii Cernatescu §i Ionescu, §i din alte mo-tive. Abstractie Mend de pretender*, d. Ionescua zis §i aici rn'a facut sa cer §i eu cuventul :cum puteti pune acum o asemenea chestie, inaceasta Camera, cand ea este lipsita de repre-zentantii elementului conservator autorizat ?

onor. d. Ionescu a avut foarte mare drep-tate, cand a zis, ca nu poate nirnenea dinaceasta Camera s& vie sa vorbeasca in numeleacelui partid, pentru Ca in adever in Cameranu exist& nici un reprezentant al acelui partid,

www.dacoromanica.ro

307

ca partid organizat, de oare-ce partidul organizata declarat, a el nu poate lua parte la lucra-rile acestei Adunari, fiind cä nu ar fi adev6rata-expresie a tërii. Totu§ este o deosebire de facutintre organizatia unui partid conservator §i introinsu§ principiul conservator.

Fara indoiala ca cine-va poate sa fie partizande principii conservatoare, färä ca acel cinevasa fie in acelal timp inrolat in partidul zis con-servator.

Atata numai, ca pozitia lui va fi cu atat maigrea §i c va trebui s5 fie convins el instil §isa poata convinge §i pe altii cu cea mai deplinaclaritate, cand este vorba a afirma un principconservator chiar in contra parerilor mornentanea calor ce se numesc partidul conservator.

Sunt silit, dlor, sä v6 vorbesc de principii,In deosebire de organizarea intimplatoare a par-tidelor, fiind ca din nenorocire tocmai in tim-pul din urna, cand in noua noasträ epoca, con-stituVonaia am avea mai mult decat or candtrebuinta de siguranta §i soliditatea principiilor,\TM cea mai mare §ovaire §i confuzie In aceast5.privinta, confuzie adica intre principii §i per-soane, intre principii §i organizari trecaoare. Amvëzut eu unul de exemplu eminenti reprezen-tanti ai partidului conservator sustinènd liberta-

www.dacoromanica.ro

308

tea excesivä a presei (Aplause 1), ceea-ce nu s'apomenit In viata nici unui Stat regulat de candse vorbe§te de principii conservatoare. Nu cum-va aid singurul principiu este regula banala §igre§ita de a zice numai cu or-ce pret contrariulde ceea.ce zice banca ministeriala adversa ? Insaaceasta nu poate sa fie o ordine naturalä. Dincontra, desvoltarea sanatoasa a unui Stat consti-tutional merge adese-ori a§a, ca un partid pune-inainte un princip, §i, dad, nu-I realizeaza, de-

§i este indicat de binele tërei, vine partidul opus.0-1 realizeaza fiind la guvern. Dar atunci WIindoiala partidul cazut de la guvern nu este indrept a gäsi acum rëu ceea ce gasea bine maiinainte ; caci principiul este tocmai de aceeaprincip general, ca nu se uita la persoane, ella lucrul In sine. (Aplause.) Daca dar partidulconservator a adus in discutie chestia, ca ar-fi In starea actuall a Europei, in concertuleuropean, in care ne aflam §i noi ca Stat mo-narchic prea suficenta libertatea presei, a§acum o avem, §i nu ar fi chiar un inconvenientcand s'ar modera in unele cazuri, §i vine apoiun guvern liberal §i recunoa§te in parte legitima

') Alexandru Lahovari inaintea Curtii de Casatie, in procesuldintre Creditul fonciar §i Independance Boumaine, despre careyvorbe.5te introducerea istoricti a acestui volurn.

www.dacoromanica.ro

309

aceasta cerinta esential conservatoare, atuncicall indoiall guvernul liberal face actiune de gu-vern prudent §i moderat, §i din contra partidul-conservator, dace, acum I§i intoarce mantaoa §ise declara, ca partizan al libertatilor escesive,face un act de felohie de principii. (Aplause.)

D-lor, nu sunt o repet reprezentantul au-torizat al nici unui partid actual, mai putin alpartidului conservator, din a caruia organizaremomentana, nu fac parte.

Cu toate acestea, dad, me voi intemeia pe.o propunere formall facuta, de reprezentantii au-torizati ai partidului conservator in alte vremuri,in mijlocul unei Camere cu majoritate conser-vatoare, §i voi arata ca acea propunere esteIn princip identica cu cea de astazi ; daca yevoi arata o propunere a partidului conservatoranume pentru dotatia princiard , atunci sperca-mi veti recunoa§te dreptul de a zice : sunt innauntrul principiilor conservatoare, votand pentruaceasta propunere (Aplause), abstractie facendde ceea ce partidul conservator, a§a cum esteorganizat astazi, mai vrea sä recunoasca sau nu.§i u§or va fi atunci de a se decide, cine a re-mas in consecinta convingerilor politice §i cinele-a schimbat?

Iata, D-lor, ca nu este pentru primaoare. ve-

www.dacoromanica.ro

310

nita propunerea inaintea unei Camere pentru do-tatia Coroanei, sau dotatia princiara, sau listacivila sporita, sau cum yeti vol sa numitiasemenea propuneri. Se mai Meuse in Camerade la 1870, de catre o majoritate a Camereiconservatoare de atunci compusa din 65 depu-tati, o propunere de dotatie.

Era momentul, in care Maria Sa Domnitorulse casatorise, §i atunci 65 de deputati voicita indata cate-va din numele domniei-lor aupropus o dotatie de 300.000 de lei pentru Ma-ria Sa Doamna §i au adus acest act In Camera§i 1-am vözut salutat cu entuziasm de majori-tatea conservatoare:

Propunere.Dinastia, pe care Romania §i-a dat-o in de-

plina sa autonomie §i cu scop de a-§i asiguramai bine destinatele, a primit o noua garantiede consolidare prin casatoria Domnului.

Acest act, care a fost salutat cu entusiasm deintreaga natiune, impune dinastiei noui indato-riri: durerea, nenorocirea, lipsa vor gas1 laDoamna o inima compatimitoare, o mama dar-nica."

Intrerup un moment citirea §i-mi permita zice, ca astazi puteti judeca mai bine, d-lor,

www.dacoromanica.ro

311

dacd prevederile acelor propunotori conservatoride la 1870 au fost realizate sau nu. (Aplause.)

Mijlocul spre a se putea indeplini aceastäindatorire morall, este in dreptul §i In obligatiaReprezintatiunii nationale de a-I indemana.

Spre indestularea dar a acestei trebuinte deMalta convenienta V conform cu regula pazitlin toate Statele monarchice, conform chiar cutraditiunile istoriei noastre,

Sub-scri§ii propunem urmatorul

PROIECT DE LEGEDArt. unic. Se acorn, Inaltimii Sale Doam-

nei Romaniei o dotatie anuall de 300.000 leinoui cu incepere de la 1 Ianuarie 1870. (Aplausenumeroase.)"

Sub-scri§i val, intre cei 65 deputati de atuncitpe d-nii G. Gr. Cantacuzino, P. Mavrogheni, D.Cozadini, I. Vdarescu, G. Apostoleanu, C. Bla-rernberg, A. Lahovari, I. Florescu ; vëd §i pe d.Petre Grädi§teanu §i pe d. V. A. TJrechie. (Ila-ritate.)

Am regretat tot-dea-una absenta din Cameraaceasta a unor bärbati ca d. Lahovari §i d. Flo-rescu. Regret astäzi pentru prima mit absentad-lui Urechie §i a d-lui P. Grädi§teanu. (Aplause,ilaritate.)

www.dacoromanica.ro

312

an privinta dotatiei e dar un vechiu principconservator §1 monarchic, care se poate puneinainte §i ca chestie de simpla convenienta.

Acura noi, ca oameni politici (sä lasam tre-cutul nostru parlamentar), ce trebue sa hotarimin intrebarea de fata ? Eu a§ ft inteles, daca, ono-rabilii mei preopinenti ar fi criticat numai opor-tunitatea momentului; caci vö marturisesc, caasupra oportunitatii nu-mi permit a sustine ni-mica ; nu este rolul rneu, §i imi fac in aceasta pri-vire toate rezer vele. Dar oportun sau nu, faptul esteasta-zi, ca s'au gasit multi propuitori ai dotatieiCoroanei in Camera, §i au avut §i spriiinul gu-vernului intru aceasta.

Ei bine, in aceasta stare a lucrului, ieri §.1 azi

ce ne sfátuesc sa facem. ca oameni politici ono-rabilul d. Cernatescu §i onorabilul d. Ionescu?i dupa rezultat sa judecam, daca putem primi

sau nu sfatul domniei-lor.Ne sfatue§te d. Cernatescu sä respingem pro-

iectul , iar d. Ionescu ne sfatue§te, tot cugandul transparent de a-I respinge, sal ama-nam.

D-ior, ia inchipuiti-vë rezultatele acestor sfa-turi, daca ar fi primite : trecem acum )a vot qiCamera aceasta cu majoritate refuza dotatia Co-roanei. Ce efect va face aceasta? i ca oameni

www.dacoromanica.ro

313

politici trebue neaparat a va puneti aceastaIntrebare.

D-lor, ad e tocmai chestia politica. A. avutmare dreptate onor. d. Ionescu, dupa parereamea, cand in contra d-lui Dimancea revendicatoata demnitatea istorica a titlului nostru deDomnie, din Constitutia de la 1866.

Cu drept cuvent d. Ionescu zicea, ca Domniaaioastra constitutionala nu vrea sä insemneze va-salitatea turceasca ; din contra, in con§tiinta noas-tiä insemna independenta , caci independenti neafirmarn noi chiar §i sub suzeranitatea Portei.Foarte adeverat.

Insa, d-lor, pare ca e un fel de curent asta-zide a nu ne mai da bine seama ce insemneazacu toate acestea cuventul Regalitate, introdus la1881.

Apoi da : Domnia de la 1866 era inteleg incon§tiinta §i cugetul, adica mai propriu in do-rintele noastre un fel de afirmare a indepen-dentei teal; dar in realitate nu era a§a; find-ca, or cum am Intoarce lucrul, pe paginele bu-getului Statului nostru sta scris tributul de platitTurciei. De geaba ne credeam noi deplin inde-pendenti , recunoseigi nu eram. i adica CORomania e oare inchisa cu un zid chinezesc lacapetul Orientului, incat sa, ne fie indiferenta

www.dacoromanica.ro

314

aceastä recunoa§tere? Nu este important pentrunoi, in ce relatiuni stam cu Europa occidentala ?Nu este important a se §ti, dac . un fapt aldreptului public, ce noi il doream, cum esteDomnia hereditara §i independenta, este recu-noscut de Europa?

Dar tocmai in Romania s'a produs urmatorutfenomen unic :

Nu cunosc alta tall in lume pana acuma, incare la un moment dat- sa se fi prodns aceamigratiune extraordinara spre §colile din Franta§i din Germania a unei tinerimi insetate, carevoia sa se adape la isvoarele de §tiinla §i decultura ale Europei occidentale. La noi s'a in-timplat insa aceasta, de la 1g30 incoace. Cusutele, cu miile, au mers tinerii no§tri la §coa-lele straine, s'au deprins acolo cu ceea ce senume§te civilizatia moderna, §i a§a se explica,cum am putut, spre mirarea Europei, O. ajungernin a§a de scurt timp la o desvoltare a§a deenergica a vietei publice in multe manifestariale ei. (Aplause.)

Nu exist& alt Stat in Orient, in care cu a§aproportie larga sa se n introdus vre-odata intinerime aceasta suma de cultura occidentalä cala noi. i gasim la noi faptul foarte caracteristic,ca intfo odae, intr'un salon, in tamera, la tri-

www.dacoromanica.ro

315-

bunale, la prefecturi, la po§tä, la telegraf, ladrumurile de fier, or unde ar fi, intilnim oamenideprin§i cu cultura Europei occidentale, §i dm&nu capabili de a face lucrurile tocmai ca in Eu-ropa occidentalacaci aceasta nu se poate Incadar totu§ capabili de a intelege principiile lor,-de a avea un fel de identitate de sentimente§i aspiratiuni, cari in aceea§ proportie §i in a§ade scm t timp nu se gase§te in nici un alt Statal Europei orien tale. (Aplause). Vrea sg, zicl, nune privim numai noi pe noi, ci ne privim §i Inrelatie cu Europa, a cArei civilizatie are sl fie-oglinditã §i In aceastä parte a Orientului. Aceastaa fost §i a trebuit sä fie totdeauna de cea maimare importanta pentru noi, pentru aspiratiu-nile noastre in viitor, pentru misiunea noastrlde cultura in Orient.

A§a dar, cand Domnia constitutionalä, intro-dusa, numai de noi la 1866, ni s'a recunoscut§i de Europa prin independenta admisl §i nis'a consacrat prin Regalitatea de la 1881, s'a .

Mout un pas enorm in pozitia torii, in rolulei international, In greutatea ei relativä alltureacu cele-lalte Puteri Europene.

Atunci ne intrehlm : ce e acum? Aceea§Domnie ca la 1866, sau o noul Domnie? i cevrea d. Cernatescu ? Ca sä nu ne fie nouO permis--

www.dacoromanica.ro

316

de a argumenta §1 interpreta faimosul art. 94din Constitutie, care fixeaza lista civil& pentrudurata fie-carei Domnii", presupunend chiarcum vrea d-sa cä. domeniul Coroanei 0:fietot un fel de lista SI nu putem zice noi,ca Regalitatea de la 1881 este un pas mai nainte,o intindere, o noua marire a Domniei noastre,o noua bomnie? Constituirea acestei Domniica Regat independent, daca voim noi sa o a:-firmam ca inceputul duratei unei noue Domnii,liberi suntem a o face, i nimeni nu ne-arputea tagadul legitimitatea acestei interpretari(Aplause); caci cand e vorba de o aserneneamaterie de oare-care importanta internationala,nu noi s ne facem noue greutati, §i

acolo unde se poate prezenta tara §.1 dinastia cumai mare prestigiu fata cu strainatatea, s neimpedicgm noi pe noi prin interpretari de texturilegale. (Aplause.)

Ei bine, aceasta pozitie a noastra, Regali-tatea, s'a obtinut pe campul de rösboi sub con-ducerea Principelui nostru, a Regelui de azi, dea carui dotatie e vorba ; §1 o data ce suntemcu acest Rege in capul Statului nostru prim*In familia Europei, §i incepem a avea oarecarerelativ la noi importanta in politica Europei,un vot ca acesta insemneaza, cä. voim sa dam

civila..?

inli-ne

www.dacoromanica.ro

317

Regatului nostru mijloacele rnateriale pentruaccentua prestigiul exterior, conform cre§teriiirnportantei sale.

Are mare dreptate d. Ionescu, ca virtutea e ceeace da adevëratul prestigiu, §i ca marinimia, intelep-ciunea, exemplele proprii, ce le-a dat §i le da Re-gele, sunt adevOratul Lui prestigiu; fait, indoiala.Insa aceste lucruri sunt ale Regelui ; El le arepe aceste, §i nu i le dam noi. Dar noi ce dam ?(A plau se.)

Aici numai auzi de o-data, pe unii oratori adu--cenduli aminte de ideal, vorbind numai de vir-tuti §i danduli aerul de a despretui substratulmaterial pentru prestigiul unei Coroane.

Aa dar acum ne facem oameni ideali? 1 Darcand cu gradatia profesorilor ? (Aplause.) Acoloera adevëratul loc pentru idealism. §i mai zicetid-voastra astazi sa nu dam Regelui, ci sä. dam§coalelor ? Dar atunci, inainte de a spori leffle-profesorilor, de ce nu v-ati gandit mai bine la§coli mai multe? (Aplause.)

A§a dar, d-lor, ce vor cei ce se opun la acestproiect de lege? Ca sa refuzati dotatia ?

Ei bine, presupuneti cá ai refuzat-o. Aceastaar avea urmatoarea intelegere : Am facut inde-pendenta, am Mut .Regatul, Europa a recunos-cut acest Regat independent, s'a facut u propu--

:

www.dacoromanica.ro

318

nere in favoarea acestui Regat, introdus in fataEuropei, ca sa i se dea un mai mare prestigiu,poportional cu toate celelalte monarchii; noi laaceasta propunere, noi Camera, care am facutRegatul, care am aratat, ca prin acest Regat voimsa ne afirmam ceva mai mari dent eram inainte,refuzam aceasta propunere §i dam noi in§i-nedin nauntru o lovire prestigiului, cu care voim

ne prezentam in afara. Ei bin; ce voiti samai insemnam pe aceasta cale in strainatate? §idaca slabim vaza Monarchului nostru in strai-natate, cum sa ne sustinem aspirarile noastrelegitime §1 progresul in viitor? (Aplause.)

D-lor, obsorvati bine, ca din toate dorinteledivanului ad-hoc, una singura nu s'a realizat : Noimai cerearn intro altele i neutralitatea recunoscuta-de Europa. Europa, prin tractatul de Berlin, nerecunoa§te insa numai independenta cu care-careconditii, cc le-am implinit; ne-a recunoscut apoi§i Regalitatea, dar neutralitatea sub scutul colectival Marilor Puteri nu; ceea ce insernneaza, tu,Romanie, ai devenit majora §i singura respon-sabil, condu-ti destinatele tale politice cum §tiitu mai bine, cu toata puterea, energia §i into-ligenta, dar pe tine te privesc urmarile. (Aplause.)§i in aceasta situatie, unde Statul are trebuintade concentrarea tutulor puterilor sale vii §i de

nO

www.dacoromanica.ro

319

tuna lor impreunä lucrare, voiti sa puneti d-voastraastazi o bill neagra intre Rege §i popor? (Aplause.)

Aceasta nu se poate !De aceea sunt convins, a unui deputat, poli-

tic, cugetator §i prevëzëtor, nui rêmane decatis vota aceasta propunere. (Aplause prelungite.)

www.dacoromanica.ro

68.

La adresA. Situalia junimi§tilor in alegeri..

(Sedinia Camerei de la 6 Decemvrie 1884).

Ministerul din acel timp :

I. C. Breitianu, prezident §i interne.D. A. Sturdza, externe §i ad-interim lu-

crari publice.G. Lecca, finante.G: C7zilu, culte.General Feilcoianu, rezboi.N. Voinov, justitie.I. Cdmpineanu, domenii.

Dup6. promulgarea Constitutiunii revizuitela 8 Iunie 1884 AdunArile revizioniste suntdisolvate, iar la 15 Noemvrie al aceluiaan se deschide sesiunea parlamentail caprimii senatori qi deputati ale§i dup4 DOM_lege electorallt cu 3 colegii.

www.dacoromanica.ro

321

Die pre§edinte, ye rog sa-mi dati voie a ye-gula mai antai pozitia mea fata cu regulamentulCamerei. Discutia generala este inchisä §i estedeschisä numai discutia pe articole, pe alineate.

Insa, d-lor, in o adresä a Tronului §i in unr6spuns la acea adresa este un §ir de alineate,cari prin natura lor, prin natura celor ce coprind,sunt asem enea generale ; d. e. eu nu a§ fi instare sä vorbesc contra acestui alineat §i sä sus-tiu amendamentul pentru supritnarea lui, desprecare v'a spus onor. nostru raportor, d. Phere-chyde, cä 1-am prezentat in comisie, daca nu mis'ar da putinta sa desvolt aceastä opinie a unoradin noi in un mod cu totul liber in privintageneralitatii discutiei.

Permiteti-mi a adaoga in data, ca desvoltandu-mi amendamentul, pentru a arata aici deosebireanoastra de majoritatea comisiunii adresei, a§vol sã elucidez tot-de-odata §i punctul, in pri-vinta caruia am fost provocat ieri d6 onor. d.Kogalniceanu. Amendou6 aceste lucruri se 1eag6,pentru mine de acest amendament.

Cer dar indulge* d-lui pre§edinte pentru a-ceasta, intindere ne-obi§nuit6, la o discutie spe-ciala pe alineate. Dar cer §1 permisia d-voastra§1, pentru a nu abuza de dinsa, m6 las cu to-tul la dispozitia d-voastra. Cand unul singur din-

56680 21

www.dacoromanica.ro

322

tre d-voastra, abstractie facend de dreptul pre-§edintelui, pe care il are tot-deauna, dar chiarunul singur dintre d-voastra me va rechiema lachestie, eu voi Intrerupe la moment vorbirea mea.

D-le pre§edinte, alineatul acesta este dupa pa-rerea mea in oare-care disarmonie cu restulproiectului de respuns la mesagiul Tronului. Deaceea am propus in comisie suprimarea lui.

Este un mare inconvenient (§i fiind ca, tot vor-bim de era nouei, este bine sa relevam aceastaacum), este un mare inconvenient, cand ni seprezenta un Mesagiu, §i prin urmare este §1 Ca-mera silita sa prezente un respuns, intr'un modcu desavigire vag.

Nu am vezut in taxa la noi caci d-lor, same iertqi, eu nu am destule cuno§tinte §1 nicideprinderea de a ye spune prea multe din terilestraine ; In aceasta privinta me marginesc numaia admira pe onor. d. Stolojian (Ilaritate) nuam vezut, zic, in sara la noi pana acum niciun Mesagiu, care sa fi fost a§a de lipsit de or-ce indicatie a vre-unui proiect de lege special,care sa se supuna desbaterilor d-voastra.

Guvernul, care are administratia in mama, estecel dintai chernat ca sa simta, unde se aratanecesitatea unei schimbari legislative. Nu estevorba : avem §i noi initiativa parlamentara, dar

www.dacoromanica.ro

323

initiativa noastra va fi tot-dea-una mai secundarape langa initiativa guvernului; caci guvernul areadministratia i noue ne lipse§te. Mai este unalt cuvent, pentru care in toate Mesagiele de pahaacurn (§i nu crecl ca ar face bine era cea noucisa schimbe aceasta buna deprindere parlarnen-tara) se aratau cate-va proiecte de legi ; estecuventul Mesagiele se fac numai pentru cateun an de legislatura §i trebue sa ne arate, caredintre multele imbunataVri necesare le credoguvernul anume necesare i mai antai necesarepentru acest an. aaci de toate nu ne putem.ocupa, §i ve aduceti arninte de discursul onor.d. Take Ionescu, care nu a avut tot efectulset], tocrnai fiind-ca voia sa se coupe de toate.

In loc de aceastä indicare preciza a unor a-nume proiecte de lege ni se prezenta o coleqieeompleta de dorinte generale. La aceasta tota-litate de dorinte §i noi Cu toVi te asociam,noi dorim prosperitatea tutor ramurelor de ad-ministratie. Dar cum sa o facem, qi intremultele ce sunt de facut, pe cari sa le facem,chrar acum §i nu alta data? Despre aceasta nuam vezut nici o urma in Mesagiu, §i nici In

spuns nu a putut fi nici o urmg.Este cu atat mai de regretat aceasta lacuna,

km eat prin ea se paralizeaza una din propriele

ca:

si

www.dacoromanica.ro

324

actiuni parlamentare. Daca rninisterul nu vo,arata programa lucrArilor, cum le crede necesarepentru aceastl sesiune legislativa, dacti nici unministru nu ye arati, nici un proiect de legerelativ la resortul sëu cu anume indicare a di-rectiunii, in care 1-a conceput: atunci ce maiinsernneazA controlul directiunilor politice IntreCamera §i guvern ? i pe ce se mai poate-intemeia increderea constitutionala ce este chie-m atA, sA o aiba sa u sA o refuze o rnajoritatecutArui ministru pentru cutare idei §i pentru,capacitatea sau incapacitatea sa de a le realiza..

Se vorbe§te d. e. in Mesagiu de magistratura,dar nu se spune intru nimic, cum are sl fi in-dreptata situatia ei legall. Va fi indreptata priminarnovibilitate? va fi prin electivitate ? va fi

prin acel mijloc, mijlocul despre care ne vor-bea astAzi d. ministru al justitiei? Tot lucrul selasA in vagul unei dorinte.

Dar cu aceasta stau in legatura §i trebue sA,stea intrun Stat constituVonal toate schimbArile,_fie generale, fie partiale de pe banca ministeriall.

Insa sub regimul actual s'au tot facut §i sefac schimbAri ministeriale §i nici o-datA nu searata Carnerei intregi §i prin urmare torii, pentruce ? Unit es, altii intrA, . . . afara de d. prim-ministru, care nici nu intrA, nici nu ese, d-sa este,

www.dacoromanica.ro

325

Dar ceilalti se perindeaza unii dupa altii, §i

nimeni nu §tie intr'un mod constitutional, prin.ce imprejurari de princip sau de incosecuentala princip, sau de slabiciune in aplicare s'afacut schimbarea.

Se vorbe§te §i acum prin culisele Camerei(caci unde nu este programa clara inaintea Ca-rnerei, se nasc vorbe confuze indaratul culiselor),se vorbe§te, zic, i acum de oare-care cutremurpartial in sfera ministeriala.

A fost la ministerul justitiei d. Statescu, s'adus d-sa §i a venit d. Chitu, s'a dus d. Chituprin interne la culte, §i a venit d. Voinov. Sepoate duce §i d. Voinov. De ce a venit? De cese duce ? Ce a voit sa faca pe cat a stat? Niciu forma constitutionala nu se observa, pentru apune intreaga Camera in cuno§tinta motivelorunor asemenea acte de guvern.

Am insistat §i mai nainte, trebue sa insist §iacum asupra acestei procedäri a guvernului. Sasperarn c5, era cea nouci va aduce §i aci o indrep-tare; de aitminteri se paralizeaza, cum ziceam,u parte a vietei constitutionale_

Vin acum la aliniatul adresei in discutie. Inaceasta situatie parlamentara §i in mijlocul aces-tui vag de dorinte generale vedem ca ni se dadeodata un aliniat, care accentueaza inteun mod

www.dacoromanica.ro

326

special trecutul §i zice : Natiunea a primitncu bucurie imbunätätirile, care in cursul legis-laturei trecute s'au introdus in Constitutie.

D-lor, eu nu cred ca natiunea s'a putut bucura§i este astazi in momentul de a-§i exprima bu-curia pentru rezultatul reformei constitutionale;de aceea am cerut suprirnarea acestui aliniat. D-nuTake Ionescu a vorbit ca membru din comi-sie §i pentru acest aliniat, §i ne a aratat me-ritele legii electorale reformate. Dar mai alesdespre a ceasta este vorba? Este foarte adevörat,ca a fost mai bine cum s'a procedat la alegereacuma, ca a fost un mare progres introducereamagistratilor ca sa prezide alegerile, §i ca votu)secret a dat mai multa siguranta cetatenilor ;foarte adevërat. Dar or ce lege electorala sepoate modifica pe calea ordinara intr'o alta legemai buna §i yeti avea §i acum sa mai modifi-cati pe cea prezenta ; insa, aceasta nu implica areforma constit24,ionala. Ar fi o con fuzie deidei, daca unele rezultate bune, dobindite prino lege electorala ordinara, le am atribul extraordi-narei revizuiri a Constitutiunii. Eu a§teptam sav6d pe un singur membru al majoritatii comi-siunii explicand pentru ce sa ne bucuram dereforma constitutionalli, iar nu de legea electo-rala, caci aci ne bucuram cu totii. Insa a fost

www.dacoromanica.ro

327

in zadar. Ce rezultat deosebit (sunt in drept aIntreba, eu, care eram in contra revizuirii), cerezultate a dat Camera aceasta In alegerea eifacuta dupa revizuire, in deosebire de Carnerelede mai inainte ? Ce rezultate puteti accentuad-voastra din experienta acurn ca§tigata prin nouareforma constitutionala ? A fost contopirea cole-giului I §i al II-lea? V'a dat alti deputati, alt felde deputati ? V'a sporit nurnOrul, da, find casinguri l-ati sporit; dar ce alt soi de deputatia eVt decat ce erau?

D-lor, ce a e§it §1 pentru ce nu ne putern grab!cu bucurie, este aceasta : ne lipse§te in aceastg,Camera elementul liberal-conservator ; V mai lip-se§te §i alt element elernentul liberalilor inain-tati, elernentul numit Rosettist.

A fost o reforma constitutionala V a dat carezultat o Camera §i un Senat, undo nu gasimreprezentat pe d. C. A. Rosetti, nu gasim repre-zentat pe d. Lascar Catargi, care s'a abtinut. Daroare acesta e un rezultat al nouei reforme, in pri-vinta cgruia suntem noi chemati sa exprimarn bu-curia tërii? ll-voastra §titi, ca sisternul constitutio-nal este un fel de ventil de sigurantg, unde presiu-nile cele mari trebue sail aiba un loc de scapare casg, resufle, §i noi ne felicitam ca ne lipse§te dinCamera tocrnai elementul cel mai interesant in

www.dacoromanica.ro

328

aceasta privinta ? Nu inteleg. Nu m6 pot asociala aceasta bucurie. Am recunoscut in deplina con-vingere legalitatea reformei constitutionale, de 41am combatut Insa§ reforma, Dar a face mai mult,a exprima bucuria pentru rezultatul de astazi,aceasta eu unul nu o pot §i nu cred ea, e binesa o faceti nici d-voastra.

D. Take lonescu zicea, ca este un divort intretara §i partidul liberal-conservator. Divort ? Eu§or onor. d-lui Ionescu s vorbeasca de divort; esteo materie deplin cunoscuta d-sale din dreptul civil ;nu §tiu, daca intreaga situatie politica ii e tota§a de bine cunoscuta. Divort? Cand vorbescde divort, vorbesc §i de paräsirea domiciliu-lui conjugal. Dar cand eti silit sä trae§ti inaceea§ casa, in aceea§ odae mai departe, atun-cea cum sta cu divortul? E oare divort definitivintre arä i d. Rosetti? divort definitiv introtara §1 partidul conservator ? Dar CO sant eiexilati? nu sunt aci intre noi, in tara aceasta?

F4a §i cu ei, impreuna cu ei avem sa lucrammai departe in era cea noua, e chiar de trebuintaca toate puterile vii ale tërii 0, fie puse la munca;e chiar de regretat, cci. noi cu totii impreunaInca nu suntern de ajuns. Ati auzit, cate lacuneni se arata In tot cercul activitatii pnblice ; §i

cand cu totii nu suntem destui, sa ne bucuram

www.dacoromanica.ro

329

ca suntem in aceastá Camera injumatatiti lasavir§irea acestei opere?

Ce e drept, guvernul partidului liberal poatezice : noi facem ceea ce credem ca trebue safacem dupa principiile noastre ; §i daca liberalii-conservatori, dupa maniera lor de a vedea, nuvor sa se supuna la forma legala, cu atat mairëu pentru ei ; noi mergem inainte.

D-lor, a§a este in forma dreptul formal il avetisa faceti cum ati facut. Dreptul formal il avem

exprimarn §i bucurie §i tot. Dar este acichestia de drept formal ? §1 de u§oara manglerea frazei cu atdt mai r&I pentru ei?" Eu zic: cuatat mai réu §i pentru noi. Aci este deosebireade facut intre o situatie formal legala §i intreintelepciunea politica a unui partid matur de gu-vernäment, precum ati dovedit d-voastra ca atiputut deveni un partid de guvern. Un partid,viind la guvern cu o majoritate, poate sa legiferezemulte lucruri in dreptul formal. Puteti relormaConstitutia §i mai tare ; puteti sa infiintatisecvestrul averilor ; sä incuviintati exilul politic;puteti sa faceti tot.

Dar era intelept a se face o asemenea intre-buintare a unui drept formal? Aici este toataintrebarea practica.

Nurnai din cate ati facut, totu§ a e§it des-

;

sá

-nue,

www.dacoromanica.ro

330

binarea prea mare a torii. Sa ne felicitam deaceasta? Nu cred cä este bine; din contra, d-lor,eu a§ dori sa pot avea speranta, ca lucrurile sevor indrepta in aceasta privinta. Pe mine m'aimpresionat foarte mult cuvêntul d-lui Kogalni-ceanu de ieri, ca dad, va veni celalalt partidvre-o data la guvern §i va venl odata, fie a§acum e astazi, fie reformat, dna admiteti sistemaconstitutionalä atunci va reincepe revizuirea,.

ce e drept, tot dupa formele de azi, dar se vadesface ce s'a facut. Mare calamitate ar fi pentrutara aceasta noua lucrare in de§ert. Cand d. Carp §icu mine am venit acum trei ani cu o contra-adresa la Mesagiu, care arata cate-va, putin in-dicate dar totu§ indicate, idei de organizare §1 candd. Nacu se intreba alaltä. eri : aceste idei, sau uneledin ele, §i unii §i altii le imparta§im, dar uncleremane deosebirea oare-cum atmosferica intrepartide? cred ca . d-sa sa-mi permita a-i zicenu §i-a dat seama tocmai de atmosfera aceleicontra-adrese. Cand am venit noi acum trei anicu contra-proiectul, aceasta pentru noi insemnaAntal ideile, dar al doilea ca, de atunci era mo-mentul §i pang, astazi sa Incepem in fine odataa lucra la aceste imbunatatiri. In loc de aceastatrei ani de zile nu s'a lucrat la asernenea re,forme nimic, ci ati inceput reforma Constitutiunii,

www.dacoromanica.ro

331

adica in loc de patru colegii trei ; §i am pierdutcu totii doi-trei ani de zile. §i daca va mai vein.acum opozitia sa inceapa iar o altä reforma con-stitutionala, apoi, d-lor, cand va vent era noud,in care sa lucram odata cu totii in mod practic?Cu atat mai mult mi-e teama, ca, se va intimplaaceasta pierdere zadarnica de puteri, cu cat la-sarea la o parte a partidului liberal-conservatorva continua ; cu cat vor persista ei in atitudineace o au azi; cu cat neplacerea, poate chiar uraacumulata ce o au, se va sporl prin a btinerealor. Atunci revenirea lor la guvern, lasa ca vafi semnalul acelei inutile reinceperi de lucrariconstitutionale, dar va fi §i semnalul, mie teama,de persecutie de la un partid la altul, careva sapa §i mai adinc abisul ce nu trebue sa fie-nici odata intre fii aceleia§ töri. (Aplause.)toti trebue sa ne aducem arninte, ca suntem ce-tätenii aceluia§ stat.

Iata pentru cred, ca nu e bine sä expri-main bucuria despre frumoasa stare de acum §ica nu trebue sa prinlim ceea ce zicea d. Stolo-jian in mod cam anticipat, ca aceasta Camera emai pre sus de cele vechi. Sa ne vedem lalucru inainte de a ne felicita unii pe altii §i sane dam mai bine seama de situatia actuala. Eu-sper din contra, ea, daca prin necesitatea situ-

ce

www.dacoromanica.ro

332

atiei ne vom pune la discutie de legi practice, caatunci, discutand noi a§a in mod practic, incetulcu incetul se vor acoperl in" mare parte abisu-rile de partide §i se vor deprinde §i aceia, can .

azi sunt afara din Camera, prin interes involun-tar la inceput §i apoi din ce in ce mai voluntar,a lua parte la lucrarile legale ale törii in tregireprezentate in Corpurile legislative. (Aplause).

Tree acurn la ceailalta chestie ce sunt datorsa o ating cu ocazia acestui aliniat.

Onorabilul d. Kogalniceanu ne a pus in dis-cutie situatia noastra politica fata cu guvernul,fata cii majoritatea.

Dar sa precisez mai antai, fata cu insa§ adresala Tron, pozitia noastra. D-lor, eu am vorbitcontra acestui aliniat §i noi cati-va vom vota incontra lui. D-voastra yeti vota probabil pentruel, dar acesta find un lucru mai mult relativla Camera trecuta, nu ne va impiedeca a votain total aceasta adresa la Tron, care in restulaliniatelor ei este numai o expresie de devo-tament catre Tron §i de dorinte generale pen-tru tall. Se intelege, ca aici ne asocthm §i noi.

Revin acurn la d. Kogalniceanu. D-sa pune injoc atitudinea noastra fata cu guvernul §.1 cu

-d-voastra. D lor, se tot vorbe§te de §coala vechia§i de §coala noua. E bine cel putin, ca §coala

www.dacoromanica.ro

333

noul sa fie foarte clara, M. puna punctele pe i.Se intreaba d. Kogalniceanu: ce insernneazA candd. Carp zice: am e§it din minoritate §i in minori-tate reintru? dar cum v'ati ales ? §Ii me intreabape mine anurne, cum m'am ales, la Hu§i? cums'au ales amicii no§tri la Imi?

D-lor deputati, e un lucru straniu. Eu adese-ori m'am intrebat : la noi in tarA cum se for--meazA opinia publica?

Opinia publica cea irnportantA, care da un efectfinal, se formeazA la noi ca pretutindeni prinstAruinta consecventA de multi ani a unor bar-bati in evidentA, care produce un curent din cein ce mai puternic, fie in sensul lor, fie in con-tra lor, §i astfel un rezultat concret.

Dar mai exista la noi alAturea cu aceasta unfel de atmosfere de opinii respandite, care setot nasc §i tot pier fall nici Lin rezultat concret,fall nici un folos. Poate CA aceasta este un felde efect trecetor, caracteristic nurnai intr'o stareincepetoare, oare-cum pentru aflarea in fase aintrebuintArii libertAtii presei.

D-lor, nu luati in nume de reu, dad, pentrua me explica, ye citez un caz personal. Cei dinCamerele trecute §tiu, CA vorbesc foarte rar, §isper CA §tiu asernenea, cA atunci cand vorbescnu fac nici o personalitate, cu atat mai putin.

www.dacoromanica.ro

234

mi-a§ permite acum sa vorbesc de un lucru a§a deneinsemnat ca persoana mea, daca nu al avea descop sa o fac pentru ca sa serveasca la o discutiede un interes mai general. D-lor, la sfir§itul sesiuniitrecute, adica in Camera de revizuire, guvernula prezentat un project, care s'a primit de marea ma-joritate a Camerei, legea pentru dotatia Coroa-nei. Ve aduceti unii aminte, ca la discutia aceluiproiect eu nu eram Inscris sa vorbesc ; dar caconservator, de §i nu din reteaua partidului con-servator organizat, dar in spiritul ideilor ceam avut onoare in altä ocazie sa vi le spui,eram sa votez fire§te pentru acel proiect de lege.Insa in discutia generala d. N. Ionescu m'a pro-vocat sa vorbesc. Atunci am fost dator sa vor-besc, precurn sunt §i acum, de §i nici acum nume inscrisesern inainte, pana, cand n'am fostprovocat de d. Kogalniceanu. Dar, d-lor, §i atuncica §i acum, odata provocat, am aratat cat amputut de clar, pentru ce votez a§a precurn amvotat. A doua zi a inceput a se produce acelfel de atmosfera a opiniunii publice, de carevreau sa ye vorbesc. Am citit Inteun jurnal,apoi in doue, trei, patru de toate nuantele, cavoi fi eu numit administrator al bunurilor Co-roanei nou infiintate, §i, legate de accasta §tire,fel de fel de interpretäri asupra persoanei mele.

www.dacoromanica.ro

335

Oin Bucure§ti a pornit atmosfera spre Ia§i §ispre alte locuri. Am citit in jurnale din Ia§i.§i de aiurea, ca trebue sa flu respleitit pentru-atitudinea mea, ca am vorbit in Camera in favoa-rea dotatiunii pentru ca eu sa flu numit admi-nistrator al domeniilor Coroanei. i §titi d-lorcum este lumea deprinsa la noi: vorbele tree dingull in gull. Se formase d. e. in cercurile socie-tatii conservatoare din Ia§i o intreaga judecataasupra mea din aceasta chestie. D-lor, §tirea datade jurnale era fictiva, dar insulta era reala, §i din-o §tire curat inchipuitä se clade§te un ediflciude animozitati foarte real. Toata lumea compe-tentä din Bucure§ti §tie, ca nici vorba nu a fost§i nu a putut fi despre numirea mea ca admi-nistrator. Lasa ca sunt cu desavir§ire lipsit decuno§tintele necesare asupra ingrijirea padurei §i.agriculturei, dar din fericire, sau din nefericirepentru mine, eu mö aflu in arena politica, §i toticunoscup mei §tiu, ca nu puteam sa-rni ingropactivitatea politica intr'o administratie de domenii.Va sa zica, era o nascocire din cele mai nasco--cite, din cele mai improbabile.

Ei bine, d-lor, acum s'a numit un orn foarte-competent ca administrator al domeniilor Coroanei,.§i trebue sa ne felicitam ca in sara avem oamenicompetenti, cari pun activitatea lor in serviciul

www.dacoromanica.ro

336

public fail politica, cum este d. Kalinderu, d_Cantacuzino de la drumurile de fier, i altii. S'anumit aa dar d. Kalinderu. Ei, ce credeti acurn,Ca s'a fäcut cu acea atmosfera, de opinie pu-blica, ? Daca a§ fi fost eu numit, se zicea ca vor-bisem in Camera pentru aceasta capatuire. §i.

acum, cand se vede ca nu am fost eu numit,se zice c atitudinea mea independenta inCamera fata cu guvernul i dupa, imprejuritri§i in contra guvernului, vine din paraponiseala.(Ilaritate.) Apoi atunci cum s'o mai dregi?nu ar exista remediu in contra unor asemeneainexactitati de fapt ?

Nu mai vorbesc acum de persoana mea (de-§i lucrurile par a se face dupa un tipic inten-tionat : citeam mai alalta-eri iara§, ca. este vorbasa fiu acum trimis ministru la Viena, de §i infapt nu este vorba de loc), caci persoana meaeste indiferenta §i in casul de fata cu atat maiindiferentd, cu cat eu sunt personal indiferentla asernenea lucruri. Dar, d-lor, me intreb pentrulumina noastra a tutulor : Inteo tart ca a noas-tra, unde se aduc din ce in ce elemente noi lalucrärile noastre, intr'o tail unde sunt atateaprobleme grele de deslegat i unde sunt a§a deputine cuno§tinte respandite : ce poate rezultadin asemenea atmosfere ne exacte? i poate oar&

1.

www.dacoromanica.ro

337

sa fie bine de a mistifica ast-fel sistematic orpinia publica ? Neaparat ca atunci realitatea seaeopere §1 la lumina se late§te numai neadevörul.

Dar fie-care din noi, In ceea ce zice, ce vrea§i ce face el in adever, va gasl. tot-dea-una oa-meni care 11 combat, care zic, vor §i fac con-trarul. Aici lupta este fireasca §i poate adeseasa fie folositoare. Dar a atribui cui-va lucrurice nu le zice, nu le vrea, nu le face §i a-1 corn-bate in asemenea naluciri, in asemenea fictiunistraine de el . . . ce folos poate e§l de aici ? Con-fuzia opiniei publice §i pierderea de timp cu lu-cruri de nimic sunt singurul rezultat al unor ast-fel de procedari.

Am vorbit de acest exemplu, dlor, pentru ame putea explica mai bine asupra situatiei ac-tuale a intregului nostru grup. Cu 15 zile Main-te de deschiderea Camerei se zicea, ca are se, fieo remaniare ministeriala §i ca noi, adica aceiape cad o data ne numeau conservator!, apoi junadreapta, apoi neo-conservatori, acum \Ted ca nenumese cu un termen, care ar trebul sa rernaieexclusiv literar, precum este, adica junimi§ti, §isa dea Durnnezeu se meritarn acest nume multavrerne (Tlaritate), ca adica noi ace§tia avem se,intrarn in minister, s'a scris prin gazete, s'a vorbitdin gura in gull, s'a format iara§ acea faimoase,

56680 22

www.dacoromanica.ro

338

atmosferei de opinie publica. S'a intemeiat iara§un edificiu Intreg de insulte la adresa noastraca oameni politici fara caracter §i la adresad-lui prim-ministru 0 a partidului, ca sunt inca-pabili, ca sunt silli a se supune adversarilor0 el o fac nurnai pentru a-§i mai scapa pute-rea, etc.

Toate acestea sant bune §i frumoase, dlor, unmic lucru se Irripotrive§te: nu este ddeverat, eo simpla nascocire.

Sunt fata in fata cu d. prim-ministru, sunt infata d-voastra, sunt in mijlocul cercului com-petent in acest moment : ei bine, in fata d-voas-tra spui urmatoarele: ce a putut fi inaintede disolvarea Camerei revizioniste nu are inte-res de a fi discutat, fiind-ca nu sta in legatura,cu situatia actuala. Dar de la momentul disol-Ora Camerei trecute, de la epoca convocariicolegiilor electorale pang, in chiar zioa de as-Uzi nu a fost nici cea mai mica vorba de in-trarea noastra in minister pentru acum or pen-tru alta data. Iata o declarare preciza §i lamu-rita. Tot ce s'a scris §i s'a zis contrar cu aceastaa fost o curata, nascocire.

Ca a fost a§a, s'a vëzut indata, cand acumcate-va zile a demisionat ministerul §i s'a recmn-pus tocmai a§a curn era mai nainte.

www.dacoromanica.ro

339

Dar acum ce zic cei cu atmosfera fictiva? Inloc sa recunoasca inexactitatea §tirilor, zic ier-

terminul vulgar, care este al lore tra-gere pe sfoara I

grozav de multä sfoara in loc de mintetrebue sa fie in capatina acestor oameni. (Mareilaritate.)

De aici rezulta, d-lor, cä precum d.nistru este fara nici un angajament faä cu noi,fiind-ca lucrurile nu sunt a§a cum s'au scris, totasemenea §i noi suntem in deplina libertate cle

a, ne conduce in Camera cum intelegem.acum ye intreb : ar fi oare cu putinta ca

o situatie politica sa atirne de la §oaptele in-ventate a sute de oameni interesati, pasionqi,du§mani? Ar fi cu putinta ca in aceasta Camera,In tan, sä ni se creeze prin nascociri o altaatitudine cleat aceea, care este exacta? i s'arputea ca pe mine sa me intAreasca sau sa meslabeasca in definitiv nu ceea ce in adevervoi eu, zic eu, fac eu, ci aceea ce a1ii voesc,zic §i fac despre mine 0 in privinta mea?ceasta nu se poate.

Dior, and un grup politic ar atirna de laceea ce vor sa insinueze adversarii sei in con-tra adeverului, atunci de mult s'ar fi pierdut fie-

D-lor,

pritn-mi-

§i

A-

www.dacoromanica.ro

340

care om politic, fie care grup politic; dar o re-pet, aceasta nu se poate.

Dar onor. d. Kogalniceanu a intrebat, cumm'am ales eu in Vaslui 0 in Hu§i, cum s'auales §i d-nii Pogor; Negruzzi, Melik, Ianov, la Ia§i,can erau pusi pe lista partidului guvernarnental?Intreaba un barbat ca d. Kogalniceanu eu n'arnde cat sa-i respund. Noi am fost ale§i a§a

Fie-care din noi s'a dus la locul alegerii sale§i s'a pus in intelegere cu alegetorii. D-lui Carp-i s'a propus la Vaslui ca sä intre chiar in co-mitetul national-liberal, §i d. Carp atunci, cu cla-ritatea care veti recunoa§te ca-1 caracteriza tot-deauna, a spus : nu fac parte din partidul nati-onal-liberal §i prin urmare ca membru in comi-tetul acestui partid sä nu me alegeti; daca-midati sufragiile d-voastra, ye sunt recunoscetor ;linia mea de conduitä politica ye este cunoscuth.

Warn dus apoi §1 eu la Vaslui. Am con vocatsingur, nu prin comitetul local, pe alegetori lao intrunire publica §i fiind ca la Vaslui este nu-mai o mica tipografie, unde este o zetareasa,care-§i zetuesce §i tipare§te singura toate, amaptat i eu la zetuit §i aa am putut deabia a-junge ci sa public afi§ul pentru convocarea ale-gotorilor. La acea adunare electorala au venit

h berali-nationali §i opozitia conservatoare,.

:

§i

www.dacoromanica.ro

311

i pe unii §1 pe altii i-am rugat sa mö lase safiu independent in Camera, sa nu-mi dea votu-rile ca facOnd parte dintr'un anume partid dincele organizate, fiind-ca, dupa parerea d-lui Carp§i a mea, formarea partidelor este astazi intr'unfel de evolutie, adica trebue sa se faca pe onuoa linia politica. Deschid aci o parenteza. D.Sacu ne zicea alaltä-ieri: vorbiti de linie noua,a§a dar renegati trecutul ? Apoi era noud dinmesagiul D-voastra insemneaza tocmai atat, cat:§i linia noud din contra-proiectul nostru. Dacäfaceti critica aci, faceti-o §i dincolo.

A§a am lost ales la Vaslui §i dintr'o parte§i dintr'alta, partidul liberal-national nu m'acombatut §i-i foarte rnultumesc pentru aceasta.Partidul conservator m'a votat §i aserneneaifoarte multumesc pentru aceasta. Dar cum a fostla Hu§i, locul d-voastra? Apoi despre Hu§i, d-leKogalnicene, mi a scris mai antai d. DimitrieRosetti, ca alegaorii colegiului I vor sa m6 puepe mine candidat. Apoi am fost invitat sa mergacolo, am rëspuns: nu pot sa mö due; cunoscprea putini oameni acolo ; pe cand in Vaslui ammai multe relatii. i d. Rosetti s'a dus la Hu§i,cred ca va fi vorbit in favoarea mea, mi-a adusbiletele tiparite §i un d. alegetor, fara sa-1 cu-nose personal, mi-a telegrafiat ca sa 1nsarcinez

www.dacoromanica.ro

342

doi delegati, pe cari mi-i-a indicat. Am insar-cinat telegrafic.

D. M. Kogilniceanu. Care Rosetti?T. Maiorescu. D. Dimitrie Rosetti este a-

cela, care mi-a scris. Se indoe§te cum-va d. Ko.-galniceanu ?

D. M. Kogilniceanu. Nu me indoesc.T. Maiorescu. V'a§ spune §1 numele ce-

lor doi delegati, daca-mi promiteti, ca venindvre-o-data la guvern, nu-i veti persecuta. (MareIlaritate).

M'au ales alegetorii de la Hu§i ast-fel §i le-ammultumit pentru marea §i nea§teptata onoarece nii au facut ; insa am optat pentru Vaslui,fiind-ca acolo am mai fo'st ales §i m'am pus incontact cu alegetorii, §tiind §i d lor §i eu, in ceconditii se face alegerea.

Dar la Ia§i ? intreaba d. Kogalniceanu.La Ia§i s'au afi§at, ce e drept, colegi de ai

no§tri, d. Pogor, Negruzzi, etc., candidati ai par-tidului liberal -national. Insa d. Pogor s'a dusla comitetul national-liberal din Ia§i §i d. Dimi-trescu, membru al acelui comitet §i prezentaici, ne poate confirrna aceasta§i a declarat :eu nu fac parte din partidul 1ibera1-nationa1§i §titi care sunt opiniunile mele : daca voiti same alegeti a§a cum am lost §i sunt, ye sunt re-

www.dacoromanica.ro

343

cunoscetor. Atunci comitetul national-liberal aprimit aceasta declaratie, §i d. Pogor cuau fost ale§i. Tot ma de independent a fost ales §1.d. Marghiloman §i ceilalti, cari s'au prezentatfie-care la alegeri, explicand ideile lui §i regulan-dui positia fata cu alegétorii.

Acum ce voia onor. d. Kogalniceanu ieri Ininteresanta vorbire a d-sale ? Dar ce interesanta§i fermecatoare ! Eu sunt un mare admirator alyorbirii d-lui Kogalniceanu. and vorbe§te d-saabstractie facend de trecutul seu, de experienta§1 de gloria sa talentul sëu oratoriu, putereavioiciunea cu care se exprima, ne procura tot-dea-una o adeverata serbatoare literara. (Aprobari.)

Ve aduceti aminte in ce mod atragetor nepovestea din tineretea d-sale, in ce conflict saafla cu chiar tatal clsale, care-i zicea : ce faci,Mihalachita!" §i cum d-sa Ii respundea : eu amvenit de la §coalele din Germania, am vezut cefac conservatorii acolo, ei desrobesc teranii, eise intereseaza de §coala, dar d-voasträ boerii cefaceti ?

Fiind-ca d. Kogalniceanu atunci se provoca laGermania, tot din Germania vreau sa-i aduc a-minte de exemple, care sa, confirme deplina co-rectitudine a acestei procedari electorale a noastra.

In Germania de astazi, unde, dupa cum ne

§i

ceilali

www.dacoromanica.ro

844

spunea eri tot d. Kogalniceanu, Principe le Bis-marck nu voete sisterna adeverat constitutionala,unde insä unele partide voesc tocmai in contralui sa sustie sistema constitutionala cu toatedrepturile ei §i in aceasta lupta a parlamentarismului in contra unui a§a de puternic adversarcauta cea mai mare corectitudine constitutionala,In fiece alegere se vede urmatoarea proceda re.Pot nationalii-liberali sau secesionipi sau cato-licii sa scoata ei singuri un deputat al lor? IIpun pe lista lor proprie. Nu pot ? Atunci se con-funda listele. Sant conservatorii mai tad, sau na-

sau catolicii mai tad : atunci yetigasi pe lista candidatilor unui partid cate un can-didat din partidul mai tare dupa imprejurari lo-cale.- E dar constitutionalice§te corect ca cine-va, pastrandu-§i intreaga sa convingere politica

independenta, sä figureze la areken pe liStaaltui partid, dac Ii pune un comitet pe acealistA, f absurd ar fi ca atunci, cand un comitetelectoral propune unui candidat din alt partidca aleaga, acest candidat sä zica : ba numö alegeti. Aceasta nu s'a mai vézut.

Lucrul este ala de elementar, este o practicaelectorala ala de intrebuintata in toata stricte-ta constitutionala incat me intreb numai : cea vrut d. Kogalniceanu de la mine? A vrut sa

a.

gi

sal

www.dacoromanica.ro

345

fie pus in pozitie ca s viu eu safi explic d-saleaici asemenea lucruri elementare?

SA fie numai aceasta? Sau a incercat §i d-saa se folosi de atmosfera, de care vorbeam, pentrua o intuneca 0 mai mult §1 pentru a face maigrea pozitia unor oameni ca noi, cari au venitin aceasta Camera cu deplina claritate §i inde-pendenta ca sa-§i urmeze politica lor a§a, cumo inteleg ca trebue sA fie ?

aci sA-mi permiteti nu §tiu, daca estebine s'o fac dar perrniteti-mi, fiind-ca s'a vor-.bit atat de mult de deosebirea intre generatii,permiteti-mi ca in fata unui a§a de ilustru re-prezentant din generatia veche ca d. Kogalni-ceanu, sa accentuez aici diferent a§a cum oin telegem noi.

Eu am reams, ye mArturisesc, incremenit,cand am simtit din nou in discursul d-lui Ko-galniceanu de ieri aceasta diferenta in chiar pro-cederea d-sale parlamentara. D-sa a fost dinacea generatie, care a facut lucruri din cele maiinsemnate pentru constituirea terii: unirea, prin-cipele strain, introducerea constitutionalismului,independenta; dar astAzi, cand s'au indeplinittoate acestea, putini din acea epoca au rémas,care sa mai inteleaga bine cerintele actuale aleStatului nostru modern 0 independent, 0 cat de

Si

www.dacoromanica.ro

346

putini trebue sA, fi r6mas in adevör, dacä chiard. Koaniceanu nu a putut rananea, dupa pa-rerea mea

DvoastrA, d-le Kogalniceanu, vorbind eri deexr ortul vitelor din liomAnia spre Austria

de conventia comerciala, ne spuneati ca, sunt30, 40 sau 50 milioane de lei, cari se pierd,fiinct-ca Austria ne-a inchis granita.

(0 parented, pentru o altA mica deosebire-Intre generatii: noi, generatie doritoare de maimultA exactitate, ne cam mirAm do cifre lipsite-de preciziune. Cat este pierderea: 30 sau 40 sail50 de milioane? cad distal*, este mare. DarsA admitem cifra cea mai mare de 50 milioane,fiind-cA, ap este lucrul mai gray). AV vözut, cu,cata elocventa a arAtat d. Kogalniceanu pierderea§i cum ataca pe guvern din cauza ei §i cum seindigna cA guvernul a tolerat aceasta! s'a tolerat-ca Austria sa-§i faca dupa o conventiune cu.

Germania legea sa din 1882, prin care a des-fiintat carantinele §i a introdus Inchiderea gra-nitei cAtre noi

Dar vedeti ce se mai ascunde sub aceastä,atmosferA, poate nu intre d-voastrA, dar intreaceia, care citesc asemenea discursuri. Ei vor zice:ce mai om ! Ce bine a combAtut ! (Aplause.)ce guvern reu are tara ! Dar onor. d.Kogalniceanu

!

gi

§1,

www.dacoromanica.ro

347

fiind-ca ataca un guvern al terii intr'o chestieinternationala, D-sa, experirnentatul barbat de-Stat, fost ministru de externe al aceluia§ cabinet,d-sa, ale carui cuvinte au greutate in tail §il

In strainatate §i care trebue sa v6 fie un modelde procedimentele unui barbat de Stat, d-sa,cand atinge intr'o Camera junä o chestie in-ternationala, d-sa ne autorizg, sal punem ur-matoarea intrebare .... nu am nici un drept dea-1 obliga la un rëspuns, ar fi o generozitate-din partea d-sale daca mi-ar da acest drept;dar eu am cel putin dreptul sa pui intrebarea:Este d-sa sigur, ca fiind d-sa la guvern va is-buti in adev6r sa faca pe Austria sa-§i revoace-legea din 1882 §i sä deschida granitele pentruintrarea vitelor noastre? Ne poate da d-sa de-clararea despre aceastä incredere personala ad-sale fata cu Austria? Daca ne da d-sa aceastadeclarare pentru indreptarea marei nedreptati cene-a facut-o In adevër Austria cu acea Inchidere-a granitei, atunci cred ca intreaga Camera ilva ruga prin forma constitutionalä sa treactt pe-banca ministeriala. (Aplause.)

Nu aud nici un rëspuns din partea d-lui Ko-galniceanu.

Kogälniceanu. Voi rëspunde la rindul meu._T. Maiorescu. Eu voi a§tepta acest rëspuns_

www.dacoromanica.ro

-348

'Dana va veni, trebue sa ma marginesc inteoregula generala :

Atunci cand un barbat public, autorizat, se§tie in stare de a obtinea, fiind el la guvern,Inteo chestie internationala ceea-ce vede ca n'auobtinut ceilalti, este in dreptul §1 in datoriasa de a face opozitie guvernului asupra acestuipunct. Dar cand un barbat public §1 autorizat nueste convins de aceasta §i nu simte in sinegarantia, ca el va isbuti in aceasta chestieinternationala, atunci a ataca guvernul cred caeste o procedare, pe care a§ dorl ca noi generatiatioua sä nu o irnitam. (Aplause.) Dar d. Ko-galniceanu ne spune instil, cd a facut guvernulactual acea lege draconiana in contra epizootieidin Rusia §i -- zicea d-saca legea este ale. de dra -coniand, incat este o calamitate pentru proprietariide la Prut. i nu este evident oare, ca guvernulactual a facut legea draconiana tocmai pentruca sa aiba un argument mai mult ca sa obtie li-bera trecere a vitelor in Austria ? (Aplause). E-vident ca este a§a. Apoi atunci ce fel de opozitievine d-sa sa faca in Camera ? Adica sa dam aintelege, ca aceasta pierdere enorma a veniturilor-törii provine din nepasarea guvernului §i ca, dacaam fi noi la guvern, lucrurile s'ar indrepta indata ?Dar poate sä fie un ministru roman pe acea ban-

www.dacoromanica.ro

3-13

ca, §i sit lase ca o tara, straina sa aduca, Orlinoastre o paguba de 50 de milioane prin ex-portul de vite fara sa se opue din toate puterile(Aplause.) Este cu neputinta una ca aceasta.Este evident ca guvernul actual a staruit ea -A,inclrepteze lucrul §i ca or ce guvern ar fi sta.-ruit, §i este clar Ca prin acea lege draconianáa cautat sa o faca ; dar daca n'a isbutit panaacum in contra puternicei Austrii ? i daca n'aisbutit nici acest guvern acum, este in maibuna pozitie ci. Kogalniceanu ca sa isbuteascad-sa fata cu Austria? §i daca nu este, apoi vined. Kogalniceanu §i ataca guvernul asupra unuilucru, unde din contra toti impreuna trebuesprijinim, pentru ca sub forma acestui sprijinsa-i dam toata puterea din nauntru ca sa poataapara mai tare in aceastä chestie in gall?'(Aplause.) Apoi, d-lor, vedeti : §coala veche §i§coala noua (Aplause.)

§tiu eu bine, ea in aceasta, regula de parla-mentarism a §coalei noue ne deosebim noi §ide unii din vechii conservatori. Dar pentru noirernane regula nestramutata pentru or-ce opozitieparlamentara: ataca un guvern numai asupraacelor lucruri, despre care §tii cä, find tu laguvern, le vei putea face alt-fel §i mai bine decat guvernul atacat. §i nu ataca nici o data gu-

sa-I

www.dacoromanica.ro

vernul asupra unor lucruti, despre cari prevezicil fiind tu la guvern, le vei face tot a§a ca §i.guvernul ce vrei sa-I ataci. (Aplause.)

Apoi nu §tiu eu pe ilustrul d. Kogalniceanu,pe cand d-sa era pe acea banca ministeriala acum5 ani, cat ne-am luptat cu d-sa in privinta ar-ticolului 7 in chestia Evreilor ? Nu eram noi,acei din opozitie, care am caltigat majoritatea.ca sa formulam restrictiunile in contra Evfellora§a cum s'au formulat, pe cand d. Kogalniceanuvoia sa ne sileasca sa le dam mai malt, sa-i na-turalizam dupa categorii ?

Cand aveam eu atunci aceasta atitudine in con-tra d-sale, ca§tigasem convingerea personall Cava trece la Berlin §1 prin urmare la celelalte Pu-teri acea formulare a noastra. Fusesem cate-va luniagentul Orli la Berlin §i se stabilise atunci o in-telegere prealabila asupra conventiei noastre co-merciale cu Germania. tiani, cum a fost primitadin partea ministerului german restrictia noastraIn contra Evreilor din acea conventie.

Dna nu a§ fi avut aceasta convictie, dobin-ditä din cuno§tinta imprejurarilor, nu a§ fi vorbitIn opozitie a§a cum am vorbit atunci. Dar atunci,erati d-voastra, d-le Kogalniceanu, ca ministru,care ne strigati textual : provocati Europa I A-kluceti pericol asupra terii, nu provocati Europa I"

,'5()

www.dacoromanica.ro

351

Ei, noi am facut cum am filed §i este bine cums'a facut. Apoi cand erati pe banca aceea, ziceatie. provocam Europa, §i acum, cand sunteti peaceasta banca, impingeti guvernul ca sa o pro-voace (Aplause.)

D-lor, este o a doua linie de demarcatie intred. Kogalniceanu §i intre noi, §i cu aceasta amterminat. D. Carp vorbind in acei termeni vagiin care poate vorbi cine-va intr'o disc* laadresa Tronului, unde de regula se cam vorbe§tedespre toate lucrurile, de omnibus rebus et quibus-dam alas, a zis ceva §i despre legea cornunala.Ne spunea, a primarul nu mai este administra-torul intereselor comunei, caci Statul centraliza-tor i-a impus atatea alte atributiuni de a fi exe-cutor de tocrneli, agent auxiliar al politiei judi-ciare, etc., Incat nu mai are cum sa se coupede interesele comunei. De aceea trebue sa facema§a ca sa-1 läsam sa se ocupe mai mult de co-munä, sä se retraga ultima treapta a administra-iei la un cerc mai larg, la canton. Bu-

na sau rea, aceasta era idea d-lui Carp. Carea fost mirarea mea, cand am auzit pe onor. d.Kogalniceanu zicOnd : Apoi cu a§a idei vine d.Carp ? Apoi nu este din contra dorinO, noastraa tutulor ca sä descentralizam ? Nu este rëu ames-tecul puterii centrale a guvernului in cornuna

?

?

www.dacoromanica.ro

352

Cu aceasta voia sA combatA pe d. Carp, careaccentuase tocmai acela§ r6u §i acelea§i dorintede indreptare !

SA, nu fi inteles oare d. Kogalniceanu ? S. fivorbit WA a intelege ? SA fi vorbit a§a, de §ia inteles? §i d. Kogalniceanu ne cita in ace-la§ timp cartea d-lui Be§telei §i zicea : Vedetid. Be§telei cum aratA MrA politica, cA mor oa-menii, mor locuitorii, trebue intärire, nu sporeppopulatia, merge reu comuna. Parintele legiicomunale din 1864 este d. Kogalniceanu. Prinart. 11 §i urmAtorii ai acestei legi, se aratAmisia comunei in urmAtorul mod : Comuna are-sa ingrijeasca de spital, de §coall §i de bisericA,.si s'a fAcut comuna in modul cum a prevözut-o-6

onor. d. KogAlniceanu ca sA se facA. §i astAzidupa douA zeci de ani, la anul 1884, ne cite§tetot d-sa, ca argument pentru d-sa §i contrad-lui Carp, pe Be§telei, care Be§telei zice : morlocuitorii, se slAbesc teranii! Nu are aceasta aerde contrazicere? Sau ce fel de prevedere poli-tin era aceasta ? Apoi va sA zicA organizatiacornunei, a Urei misie principala era sa im-bunatateasca §coalele, sAnAtatea publica §i bi-serica, s'a arAtat incapabilA cu organizatia din1864 sa facA acele imbunatAtiri, §i prin urmare trebue sa mai degajem acel plus de atributii.

www.dacoromanica.ro

353

care jeneaza pe primari, a§a incat sa nu poatil,face nimica pentru comun5, §i sa darn sarcinaadrninistrativa mai bine cantonului, si in contraa cestora vine d. Kogalniceanu cu Be§telei, careeste tocmai un puternic sprijin pentru ideiled-lui Carp!

Cu asemenea contraziceri, cu asernenea prin-deri de idei in treacët numai pentru a se damotive oratorie la opozitii parlamentare cu or-ce pret, s'a urmat la noi atatia arnar de ani, §ide aceea am fost lipsi0 de mai toate roadelepractice, ce a§teptam de la sistemul parlamentar.

D lor, atat, §i Inca prea mult ! 116 multumescpentru indulgent% cu care mi-ati permis 0, vorbescasupra aliniatului al II-lea din rOspunsul la adre-sa Tronului. (Ilaritate.)

Am accentuat, pe cat am putut, deosebireacare ne desparte pe unii din noi de unii dind-voastra , §i nu pot termina mai bine cleatprivind, ca oameni ceva mai tineri, la un viitorceva mai departat. Cu cat o adevërata muncape un tërêm practic ne va gasi pe mai multi§i daca se poate pe toti cei din viata publicagata a lucra ; cu cat vom inlatura mai multprea marele deosebiri intre partide ; cu cat vomcauta mai mult a ne fixa In idei precize, pen truca sa avem o adevarata lupta de idei, iar nu

5668o 23

www.dacoromanica.ro

354

de inchipuiri vane, cu atat ne vom pregat1 laceea ce ne a§teapta. Caci, D-lor, iluziuni nu neputem face asupra viitorului : pe noi ne a§teaptaInca lucruri mari §i lucruri grele. Am obtinutcat am putut obtine pAna acum; ne-am intarit.i cand am putea fi siguri, ca ne va lasa soarta

un timp macar de 30 de ani ca sa propa§imcu lini§te in desvoltarea noastra Interna, fericitaar 11 tam aceasta §i u§or am putea zice atun3i,cum ziceau mai multi oratori in discutia de fata :laissez faire, laissez aller, se vor indrepta lucrurilede la sine. Aceasta multumire nu ne este datanouë. Noi trebue cu puteri inzecit de incordatesa lucram: cad nu avem o perspectiva sigurade pa§nica desvoltare pentru viitorul acestor30 de ani. Suntem prin pozitia noastra geograficape calea deslegarii chestiei Orientului.

In zadar am vol noi sa fim lini§titi §i sa re-manem in pace, cum dorim cu totii ca sa fim ;imprejurarile nu ne lasa, §i ne a§teapta mai cu-rend sau mai tarziu, dar in once cas prea cu-rend pentru desvoltarea noastra, noua izbucnirea crizei Orientului. Cu curaj, dar cu grije, ne .am dus noi viata In secolul acesta.

S'au tot ivit, §I totdeauna la intervale preascurte rentru noi, resboaiele orientale §i au in-trerupt desvoltarea noastra. Nici odata resboaiele

www.dacoromanica.ro

355

in secolul acesta nu au fost provocate de noi,dar totdeauna am fost invëluiV inteinsele, §i

vom fi cu necesitate implicati §i in viitoarea criza.orientala. Suntem astazi mai tari decat inainte,dar trebue sä devenim din ce in ce mai tari,pentru a ne simti din ce in ce mai siguri pen-tru momentul cel mare. Fata en aceasta per-speetiva, deosebirile interne dintre noi trebue safie totdeauna imblanzite. Trebue sa inlesnim dinvreme conlucrarea legal& a tutulor la intarireapnii, pentru a ne putea arata la momentul cerutca membri uniti ai aceluia§ Stat. (Aplauseprelungite).

www.dacoromanica.ro

69.

Asupra interpelárii d-lui KogAlniceanuincontra Sinodului

(Sedinia Camerei de la 18 Decemvrie 1884).

0 irnportanta interpelare a lui M. Kogal-niceanu, desvoltata in §edinta Camerei dela 18 Decemvrie 1884, se ocupa de reformaSinodului i de reaoa lui tendenta de a spoiltagma calugareasca. Insa animozitatea, cetranspira din cuvintele interpelatorului incon-tra inaltilor no§tri Prelati de atunci, fac pa-

autorul publicarii de fata cornbata, prindiscursul urmator.

Cand va veni momentul oportum pentruo reforma a Sinodului prin introducerea ele-mentului mirean probabil acest momentnu va veni decat sub Domnia unui succesorortodox al Regelui Carol 1), legislatorii deatunci vor fi datori reaminteasainterpelarea lui Kogalniceanu, cu atat maimult, cu cat ea se refere §i la lucrarile Diva-nului ad-hoc al Moldovei in aceasta chestie.

s&-I

(si

salt

www.dacoromanica.ro

357

D-lor, am cerut cuvêntul, fiind-ca in discursuld-lui Kogalniceanu a fost o parte, in privinta ca-reia cred ca este bine sa se aucla in aceastaCamera §i alt glas.

Fara indoiala, d-lor, chestia clerului a inceputa ajunge la ordinea zilei. Este un fel de mi--care in toata societatea, noastra, in mare partefoarte buna, care in aceastä parte se poate pre-zenta cu motivele ei la lumina zilei §i poate sagaseasca, aprobarea tutulor. Dar este §i o parte,despre care nu cred ca se poate mita, cu ade-v6ratele ei motive la lumina zilei.

D-lor, ce voia interpelarea onorab. d. Kogal-niceanu, a§a, precum era anuntata ? Intelegeti, Canu rn6 voi pune a scruta intentia nimënui,ci voi lua interpelatja ap cum a fost des-voltata in Camera: Ap cum a fost anuntatA,interpelarea d-lui Kogalniceanu avea de scop aatrage aten tiA. d-lui ministru al cultelor asupracalcarii legiuirii relative la calugari. In aceastaprivinta este de datoria unui deputat de a chernape ministru la respectul legilor, pentru ca el safaca pe altii sa le respecte. Insa in aceasta pro-portie chestia este foarte mica. Onor. d. Kogal-niceanu v'a aratat insq cateva date statisticedin care rezulta, ca, or cat ar 'Area de moti-vata plangerea d-sale in contra sporirii calugari-

www.dacoromanica.ro

358

lor i calugaritelor, in fapt numeral lor descrqtedin an in an ; din ce in ce se Imputineazamonastirile §i numeral calugarilor. In aceastaprivinta suntem intr'o stare de transitie sigurain rezultat, transitie In sensul de a nu se lasao prea mare intindere unui element, care, dacäar deveni prea intins, ar putea fi periculos pen-tru Stat. Apoi, onor. Camera, in aceasta privintanu aveti d-voastra remedial in tnana ? Nu avetibudgetele, in care sant trecute toate monastirile§i tot personalul lor? Or in ce moment, candsocietatea civila ar vol s reguleze chestia aceastaare in mana arma singura comisia budgetara,care poate reduce numeral calugarilor cat crede,

alta avere nu au astazi calugarii in afara debudgetal Statului. Va sa zica in tru aceasta nupoate sä fie greutate, §i chestia din acest punctde vedere este aproape irelevanta.

Prin urmare, de ce este vorba cu aceasta,ocazie? Vrea d. Kogalniceanu sä. dea un spri-jin mi§carii preotilor de mir in contra cleruluinostru inalt? Daca voim sa dam acest sprijin,este oare bine, d-lor, sa venim noi, societateacivilä, societatea 1aic, i sa invrajbim, sä atitam,ura intre preotii de mir §i intre prelatii sfantuluiSinod ?

M. Kogálniceanu. Cer cuventul.

:

si

www.dacoromanica.ro

359

T. Maiorescu. Ceea ce m'a facut sa iucuventul este tocmai aceasta. i eu, impreunacu mai multi deputati, Imparta§esc dorinta casä se faca ceva in aceasta ramura ; dar cu catnoi o imparta§im mai mult, cu atat ye martu-risesc ca mi-este tearna de a vedea o chestie,care nu se poate duce la bun capat decat cubuna intelegere a tutulor §i mai ales cu bunaintelegere intre noi §i prelatii bisericei Romane,de a vedea, zic, o asemenea chestie tratata caarrna de invrajbire pe terenul politic.

M. Kogalniceanu. Mai cer o data cuventul.T. Maiorescu. Cu aceasta maniera de a trata

chestia, cred ca nu vom ajunge la nici un rezultat ;§1 vedeV, d-lor deputati, cat era de nedreaptaacuzarea, pe care onor. d. Kogalniceanu a facut-ounora din prelatii no§tri, cel putin in intindereain care a facut-o. Aduceti-ve aminte, de ce eravorba. Se zicea antai: se poate ca Sinodul,rnembrii importanti din Sinod, sa vie §i sa sepue in cearta cu catolicii, sa voiasca a rëmaneapreotii lor numai misionari? La noi, unde, ca d.e. in judetul Roman, sunt sate, cari pentru atreia parte au locuitori catolici? SA vedem, me-rita prelatii no§tri aceasta acuzare?

Apoi acolo pang, mai deunazi veneau preotiItalieni, §i. pana cand au fost lucrurile a§a, toata

www.dacoromanica.ro

360

lumea traia in bung pace. De la un timp incoaces'au rechemat preotii italieni §i se trimit peacolo preoti unguri, a§a incat este o intreagaagitatie de un caracter strain de insal religia.

De aceasta tendenta a preotilor unguri suntsigur cg, guvernul din Pesta este strain. Darsunt in Ungaria, ca in once Stat liber, tot felulde tendente a diferitelor partide in afara de gu-vern, §i poate de acolo vine mi§carea, care areaerul .de a face din unii preoti catolici ai jude-tului Romanului nu numai apostoli ai religiunii,ci apostoli cu intentii védite de agitari nationalepolitice in contra noastra. (Aplause.)

Apoi, d-lor deputati, daca in momentul de fataguvernul tërii noastre, daca toti oarnenii no§tripolitici §i in timpii din urma chiar toata presanoastra (caci §i Románia Libera, care avea inainteo alta directie, §i a schimbat-o astazi), daca, zic,tot ce se rni§ca in aceasta targ, cu viata publicase fere§te cu cea mai mare scrupulositate de ase amesteca intru ceva In Statul vecin, unde suntRomani, daca intr'aceastA rezervg absoluta noiputern servl de model de buni vecini : apoi sun-tem §i noi in drept a cere, ca Mci in mijloculnostru, in tara noastra, sa nu se incerce dinpartea unor Unguri agitatii in sensul contrar nouë.(Aplause.)

www.dacoromanica.ro

361

Poate Ca prelatii no§tri, mai putin deprin§i cuformele parlamentare §i diplomatice, dar simtind:§i ei unde stä astázi o parte a chestiei acestorcatolici, poate ca nu s'au exprimat tocmai clanDar cred Ca atitudinea lor schimbatä, in ceea ceprive§te cazul citat de d. Kogalniceanu, i§i are-cauza sa aci, §i cred dar, Ca din acest punct devedere nu rnerita prelatii no§trii sa fie acuzatia§a cum au fost acuzati.

Era un -al doilea lucru ce 1-a relevat onor. d.Kogalniceanu cele petrecute intre Mitropoliti lainmorrnentarea lui Cuza. Mare Domn a fost Cuzain priviqa multor acte mari ce le a facut §1can stau intiparite in memoria tutulor, zicea d.Kogalniceanu. A§a este. Insa vedeti, d lor, deose-birea intre marirea curat istorica §i intretuatie mai mult politica nu se poate face binedecat dupa ce a trecut mult timp de la aceamarire istorica. Este probabil, cä peste 40 50de ani istoria are sa vorbeasca in mod neparti-nitor de actele nationale ale lui Voda Cuza, Darnu \Teti tagadul, ca sub cuvintele acestea maridespre Voda Cuza s'a incercat pe ici pe colo, ce edrept, fara rezultate puternice, dar in fine tot s'aincercat pe ici pe colo a Sa face o agitatie, carenu §tiu daca a avut totdeauna de scop exclusivinteresul Istoriei universale §1 paza panteonului

0 si-

www.dacoromanica.ro

362

celebritatilor noastre trecute, fara nici o tendentlde actualitate sau de viitor. i a§a find, s'a in-timplat sa nioara Principele Cuza in ni§te rno-mente, In cari istoria nepartinitoare era greu deeespärtit de politica militantA, §1 in asemeneamomente a fost el inmormentat in tara la Ru-ginoasa.

S'a putut intimpla, §i aceasta nu este preagreu de inchipuit, ca cu aceasta ocazie sä vie§i unii oameni, cari nici macar cenu§ali majes-tatea mortii nu au respectat-o in destul pen trua lasa inaintea ei sa taca interesele momenta ne-de partid. S'a putut intimpla d. e. ca cu aceastäocazie sa se faca dernonstratii de politica zilei,si cand, fara a vol, neavend acest scop, dar infine co-existent cu aceasta, un prelat al teriiprovoaca pe Mitropolitul-primat intr'un mod earndeschis, sä ia o parte mai demonstrativa laaceasta ceremonie, ve pare ca este a§a de stra-niu din partea Primatului, reposatului Nifon, casa zica : nu intru pe aceasta cale §i nu gasescbine sa intre fratele meu din Ini pe aceasta,cale?

Apoi, onor. adunare, ce voim noi? Sunt multelucruri rele in clerul nostru, care trebuesc Indrep-tate, §i onor. d. N. Tonescu §1 noi toti ne vomasocia cu d. Kogalniceanu la or ce indreptare

www.dacoromanica.ro

363

sanatoasa a lucrurilor ; dar un lucru bun areclerul nostru : nu prea face politica militantarprelatii no§tri nu fac intrigi politice in Stat ; nufac agitari in contra guvernelor noastre.

Ai vezut vre un Mitropolit la noi, care sä fiincercat sa ie in e§ec pe guvern, cum s'a intirn-plat d. e. in Sirbia ? Asemenea lucruri nu seintirnpla la noi. In totalitate prelatii no§tri nelasit in lini§te in ceea ce prive§te directia poli-tica a societatii civile.

Ce trebue sa voim noi acum ?Am voì noi oare sä se arnestece prelatii mai

mult §i intr'un mod mai accentuat, mai activin aceasta privinta ? Nu cred.

Prin urmare, de ce s ne miram, daca Mi-tropolitul-primat a intervenit ca sa nu se facanici o demonstratie politica cu ocazia inmor-mentarii reposatului Cuza-Voda?

Eu cred, ca bine a gandit acel Primat, candgandit in acele momente, c putendu-se pro-

duce o agitatie oare care in Ora, nu trebuia salase sa participe §i biserica la aceasta agitatie.Din parte-mi sunt convins, ca §i MitropolitulMoldovei de atunci n'a avut nici o intentie daa face politica de agitare, §1 astazi cred, Ca insuMitropolitul Primat al Romaniei, care pe atunciera Mitropolit al Moldovei, admite ca bine a fa-

a

www.dacoromanica.ro

3.64

cut atunci fostul Mitropolit Primat din Bucuresti,ca nu a luat parte la o ceremonie, care-iparea implicata in demonstratii politice.

D-lor, in aceastä stare de lucruri, daca noi,adica societatea noastra civilä, avem dorinta dea indrepta starea clerului nostru §i mai ales do-rinta foarte legitirna de a ridica clerul de mir,-cred ca nu ar trebui sa venim §i sa tragem labara Adunarii pe Episcopii Orli.

De sigur ca sunt multe slabiciuni omene§tide vindecat, §i multe rele de stirpit, dar sa nunitam (§i cu drept cuvent a relevat aceasta §i

domnul Ionescu), ca. toti Episcopii no§trisunt ale§i de tara intreaga reprezentata in Ca-mera, §i Senat, c. ceea ce avem astazi pe scau-nele episcopale, este ceea ce noi, tara, cu sufra-giul nostru, am scos §i am ales din toata preo-tirnea §i am pus pe acele scaune.

A§a fiind, este oare lucru nemerit, ca in mo-inentul and ne alipim de biserica, cel dintai pasal nostru sa tie o critica amara, o declaratieviolenta in contra acestor Episcopate? i dacaa§a procedem noi la reforma bisericei §i daca asp..atitam noi preotii de mir in contra Episcopilor,ne miram ca Episcopii incep a se gasi instrainatide noi? §i Ca incep a privl in noi, societateainoderna, un fel de du§man care-i atacti §i care

-onor.

www.dacoromanica.ro

365.

nu le lasa participarea libera, deschisa, bine-voi-toare la opera noastra ? Apoi aceasta ar fi o-

bung actlune politick a noastra, societate civila tDar atunc.i de ce prin Constitutie am admis-Episcopii in Senat? Fara indoiala, pentru ca im-preuna cu noi sa lucreze §i ei ca buni colegi laindreptarea clerului ; §i cand aceasta este stareanoastra constitutionala, este oare drept ca noi,Camera de jos, sa venim sa le sapam autoritateacu interpelari de acestea? Nu mai inteleg. Eucred, ca ar trebul cu totii impreuna §i cu ei im-preuna sa procedarn la indreptare, §i or-ce des-binare §i invrajbire, care cu aceasta ocazie o.introducem noi laicii in contra Episcopilor, esteo intkrziere a acestei opere de reforma, §i onor.d. Kogalniceanu, care cu drept cuvent ne aratainsemnatul rol national, ce 1-au avut prelatiino§tri in 1857, nu poate sa ne fad, sa credem,cä astazi ar trebul sa incepem un fel de rësboicivil in contra Episcopatului Roman !

Onor. Camera, convins, ca §i d-voastra toti,ca, se simte rëul §i ca toti avem dorinta de a-1,ndrepta, m'am crezut dator de a ridica un glasslab in favoarea conlucrarii noastre a tutulor pen-tru aceasta reforma impreuna cu insu§Episcopii.Caci nu este nimic mai periculos deckt ca socie-tatea civila, care nu tolereaza ca sa se ames-

www.dacoromanica.ro

366

tece biserica intru ale ei, st se amestece ea intr'un mod du§man intru ale bisericei. Nu trebuiesa ne instrainäm un a§a de puternic mijloc deintArire a poporului nostru.

Pentru ca sä ajungem la aceasta, reforma, inbung. §i palnica, lucrare, prima cerintä este res-pectarea bisericei §i a reprezentantilor ei dinpartea noasträ. (Aplause.)

www.dacoromanica.ro

70.

La Adresà. Nemultumirea in larà. Necesitateaunei magistraturi mai independente.

(Sedinta Camerei de la 27 Noemvrie 1885).

D-lor deputati, prin darea de searna ce a facutd. raportor asupra celor petrecute in cornisiade rëspuns la adresa Tronului, ati putut vedeaca in aceasta comisie in care mi-ati facut onoa-rea §i de asta data de a mö alege, nu s'au pu-tut .intruni sufragiile unanime a membrilor pen-tru redactia ce se propune votului d-voastra.0 minoritate, compusä din d. Laurian §i din mine,a prezentat cornisiei cate-va amendamente , douedin acestea, cele mai principale, n'au fost prirnitede majoritate. Pentru noi irnportanta lor a fostdestul de mare pentru a ne face astfel sa vo-tarn in contra proiectului intreg. Vom motiva la

www.dacoromanica.ro

368

timp aceste amendamente inaintea d-voastra ; §idad, nu vor avea favoarea de a fi primite, ne-vom vedea, cu Were. de rëu, siliti a vota incontra intregei adrese.

lor deputati, suntem in discutia generalla adresei; dupa, art. 95 din Constitutie la des-chiderea sesiunei Regele expune prin un mesagiustarea torii, la care parlamentele fac respunsu-rile bor." Suntem dar chemati dup. Constitutie.a ne da lie care parerea, fie prin vot, fie prinvorbire, asupra modului cum privim starea to-rii in momentele de fata. Ca sa putém judecastarea tOrii, este bine sa. ne intrebarn mai antai,cari sunt in mornentele de fata elementele di-ferite, care preocupa opinia publica §i suntcaracteristice pentru o expunere a situatiei. Noivedern mai ales trei elemente diferite, cari nupot fi trecute sub thcere cand este vorba destarea torii de astazi. DouO din aceste se aratä .in felul ski de entre d. raportor al majoritatii,.unul nu se arata.

Aceste trei elemente sunt urrnatoarele: antaipoate predomnind in preocuparea d-voastra:

criza care se desfa§ura in Balcani; al doilea, innauntru, grija pentru situatia economica ; maiadaogam al treilea o alta preocupare, nu exter-na, ca cea dintai, nu de ordine materiala, ca.

lii

www.dacoromanica.ro

36D

cea dea doua, ci de o alta ordine foarte carac-teristica ; vom numfi acest al treilea element :nemultumirea crescenda a tërii fata cu adminis-tratia.

Voi trece foarte repede peste cele douë ele-mente dintai. In privinta evenimentelor, earlse petrec in a§a apropiere de noi dincolo de Du-hare, noi nu avern nimic de zis la formulareafacuta de majoritatea comisiunii in proiectul derespuns la adresa. Fata cu apararea Orli, inceea ce priveste situatia ei in relatiile inter-nationale, noi ne asociem la acea expresie desprijin ce trebue sa fie data guvernului. Credchiar, d-lor deputati, ca ne putem felicita desituatia noastra in aceasta privinta. Atitudinearezervata ce a pastrat Romania in conflictulbalcanic, §i, dati-mi voe a adaoga, Wä a ni seputea imputa o excesiva mandrie nationala, dem-nitatea §i siguranta procedarilor, prin cari s'adistins Statul nostru cu ocazia acestui con-flict vecin, a dat o dovada despre maturitateapoliticO, la care a ajuns Romania, §i despre tariacu care §tie a-§i indeplini misiunea modesta, darbine inteleasa, ce o are in politica generala aEuropei. (Aplause.)

A§a de adinc este acest simtirnent in noi,incat §i ceea ce voi avea onoarea sa vO zic a-

5668o 24

www.dacoromanica.ro

370

supra partii, la care ne-am despartit de majori-tate, o vui zice numai Inteun mod condi-tional. Este adica bine inteles, ea noi vorbimdespre nemultumirile crescende interne numaipresupuind, el vom avea timp de desvoltarepapica pentru a ne ocupa de as3menea chestii.Dar daca criza vecina va lua un caracter maiacut, vom fi cei dintai a da dovadä desprenecesitatea ce simtim, a or ce divergenta intrenoi trebue sa inceteze, cand este vorba de sustinerea telt fata cu strainatatea. (A.plause.)

D-lor, tree §i mai pe scan asupra celui deal doilea punct relevat in situatia actuala, adicaasupra starii noastre economice, pentru a nuye obosl prea mult in aceasta discutie generala.Eite un amendarnent special pus de noi in a-ceasta privinta, care ne va veni in discutia pearticole, §i atunci unul sau altul dintre noi vadesvolta motivele acestui amendament.

Viu acum la al treilea element, care ne parea caracteriza starea terii noastre in acest moment ;la nemultumirea, pe care o credem crescenda inprivinta administratiei.

Aid se cuvine a mentiona mai antai unul dinsimptomele publice, cari s'au produs intru aceasta :este coalitia mai multor bartati politici insemnati,unii din Camera §i Senat, cei mai multi afara

www.dacoromanica.ro

371

din Camera §i Senat, coalitie care, cu toata di-verge* de principii afirmata, se simte oare-cumfortata de imprejurari ca sä se formeze §i care-§iindreapta actiunea in contra guvernului de as-tazi. D-lor, nu este treaba noastrá de a vorblpentru sau contra unei asemenea coalitii, nu neprive§te intru cat este o coalitie. Dar pe mine1116 intereseaza, daca imi permiteti a ye aduceaminte de un punct de vedere sustinut §i inanul trecut, din punctul de vedere necesitatii,ca toate elementele politice ale t6rii sa fie re-prezentate intr'o Camera. Va fi important a con-stata din acest punct de vedere, dna elementeleconservatoare, pe cari le vöd in coalitie §i

cari prin manifestul lor cer libera expresie a.tërii, inteleg prin aceasta: ca vor sa participe:§i ele la viitoarele alegeri §1 la viitoarele Camera.

Dan o vor, atunci manifestul coalitiei estecel dintai fir de iarba crescut paste pamentul,In care este bine sa fie §i sa rëmae inmor-mentata rezolutia din anul trecut, prin carese dedara de nelegala re vizuirea §i dotatiaCoroanei. Atunci cei ce din legalitate i§i fac oarmä de atac in contra guvernului, vor da maiantai ei in§ii exemplul ca reintra in legalitate §i-se supun legilor örii, i daca va fI a§a, atunciwest manifest sa ye fie un sernn bine venit!

al

www.dacoromanica.ro

372

De altminteri coalitia in chestie nu are pentritnoi o alta valoare decat aceea de a fi un simptommai mult al preocupatiunii generale in tail,sirnptomul unei mari i intinse nemultumiri.

D-lor deputati, nu este lucru upr de a vorbicu oare-care folos despre nemultumirile unei tërtcu administratia sa, §i sper ca-mi yeti face onoareade a crede mai dinainte, ca nu am atins un ase-menea punct pentru a ye debita numai un irde fraze generale de opozitie.

Administratia e uir aparat foarte complicat ;sunt 3000 de .primari, atati subprefecti i atatiaprefecti, etc., sunt ala de multe chestii izolate,ce in decursul unui an se resolvä de administratie,inoat ar fi cea mai mare nedreptate, cand arcita cineva numai 2, 5 sau 10 nemultumiri, fieor cat de legitime, pentru nedreptati suferite dinpartea administratiei §i ar veni sa Lea din aoeastao arm g. de acuzare in contra guvernului intr'odiscutie generala la Adresa Tronului. Asemenearele s'au comis §i, din nenorocire, din cauza sla-biciunilor omeneti So vor cornite in totdeauna ;

aduc aminte foarte bine, cu cata drep-tate s'a atacat §i reaua aaministratie a conservato-rilor, cum se poate ataca §i reaua administratie-a guvernului liberal. Aci au mare cuvent aceiacari zic, ca intreaga culturA a terii cu moravu-

gi-mi

www.dacoromanica.ro

373

rile ei trebue§te mai Antal indreptata §i apoi vaveni §i o mai buna administratie in toate ama-nuntele.

Cu toate aceste expresia nemultumire" pen-tru a caracteriza opinia publica dintr'o taranu este un cuvOnt, care trebue inlaturat, §i

nu este imposibil de a afia un fel de mësura,dupa care sa ne putem forma judecata cu oare-care siguranta.

Multe rele se pot face intr'o administratie ; to-tul este ca sa sirup, ca, direqia centrald v6-

zutä, manifesta, este spre indreptare. Multe slabi-ciuni vor avea multi functionari de ai no§tri or-cum s'ar alege, fie §i cu cea mai mare buna cre-dinta, numai sa se simta ca este in adevér se-rioasa tendenta de a-i alege bine i de a-i face sáproceada in lucrarile lor dupa legi §i dupa dreptate.

Dar eand s'ar vedea din contra, vorbesc hi-potetic, nu intr'un cas, nu in douë, nu in zece,ci cand s'ar vedea intr'un mod aproape general,ca administratia centrala, in loc sa reduca pecat poate resolvirea chestiilor la o norma dedreptate sau de echitate generala, tinde a sporlactiunea arbitrara a unor membri din partid, fiein interesul exclusiv al partidului, fie In intere-sub personal al partizanilor ; cand s'ar vedea maideparte, ca un minister, in decursul unui timp

www.dacoromanica.ro

374

mai indelungat al actiunii sale, se fere§te aaduce in desbaterea Camerei vre-o mOsurA legis-lativA, care sA mai restringA arbitrarietatea ad-ministrativA, §i daca chiar se prezintA vreunasemenea proiect, Ii desbate numai de aparentA,II intarzie, II modificA, ii slabe§te §i in urmA iiinlAturA, atunci suntem in drept de a ne intre-ba : prin o asemenea tendentA, manifestatA prino mai lunga experientA, va cre§te sau va scA-dea nemultumirea tërii §i, dacA va cre§te, seva putea vorbl cu oare-care temei intr'o discutiea Adresei cAtre Tron despre aceasta situatie?

Putem dar avea dou6 constatari diferite, saudacA este vorba numai de nemulturniri partialein diferitele amAnunte a le adrninistratiei, saudac1 este vorba de o tendentA generala a ad-ministratiei centrale spre lAsarea intereselor Inarbitriul membrilor influenti din partid.

Intre acest dacA §i dacA" avem sA facerncumpAna.

SA examinAm dar chestia mai de aproape. Onor.tneu preopinent, d. Tacu, vede lucrurile in ni§tecolori foarte trandafirii. D-sa are convictia, cAse indrepteaza toate sub administratia actualA §ica vor veni pruiecte de legi, cari vor incurajaindustria, comerciul, invëtAmentul public §i case vor face toate ameliorArile cerute de noi.

www.dacoromanica.ro

375

Dar, d-lor deputati, de la proclamarea Regatuluiau trecut patru ani §1 mai bine, suntem inanul al cincilea §i ar fi timpul venit sa ne damsearna despre tendenta administratiei centralespre bine sau spre r6u.

Dupa proclamarea Regatului ne-a spus guver-n ul, nu noi o zicern, guvernul a zis-o §1 a repe-tat-o : a venit era cea noul, aveti o munca multrnai mare, mult mai grea de indeplinit ; ati consti-tuit Statul roman, acum aveti sarcina de a-I or-ganiza inAuntru.

Pentru ce acest Stat roman trebue sa se or-ganizeze ?

Pentru ca Statul roman, in arma constituiriisale moderne, a devenit un Stat constitutional §ioccidental; trebue sa se deosibeas3a de orienta-lismul, in care era cazut in secolul trecut, prinurmare trebue sa introduca in legislatia saintre altele §i o mai mare sigurantã individualaa cetäteanului in contra arbitrului guvernamental.

Cad atunci, cand se zice Stat constitutional,aceasta implica intre alte lucruri esenti aleo putere legislativa, o putere judecatoreasca §io putere executiva. Va sa zica, in deosebire deTurcia §i Rusia, nu are puterea executiva saintre in justitie, nici sa paralizeze actiunea pu-terii legiuitoare ; nu are puterea legiuitoare sa

www.dacoromanica.ro

376

facA executare sau sA facA justitie ; iar putereajudecAtoreasca are sa aplice dupa con§tiinta olege scrisA §i sl dea dreptate pe cale generalltutulor, fie guvern, fie particular.

Acestea, in princip, sunt cele trei atributiideosebite, fara de cari nu existA Stat constitu-tional.

Nou1 insA ne lipse§te Inca unul din acei treistilpi, pe cari sta Statul modern ; ne lipse§te in-dependenta puterii judecatore§ti de puterea exe-cut vA.

mö mir (dar rn-am mirat de atatea ori in-ainte d-voastrA !) cum se pot gasl in partidulliberal oameni, cari sA zicA : nu este Inca coaptasocietatea noastrA sau moravurile noastre pentruaceasta independenta; adicl pentru inamo vibi-litatea magistraturei. Partidul liberal, care a re-format, care a constituit, care a voit sa faclchiar progrese in constitutionalism prin revi-zuire, nu vede oare ca, daca declarl poporul ro-man de astAzi incapabil de a avea independentamagistratului, II declarA implicit incapabil de aavea sistem constitutional? CAci este absurd avorbl de sistern constitutional, daca nu ai inde-pendenta magistratului de guvern. (Aplause).

Este absurd; este mai röu decat absurd. In-data ce nu ai independenta magistratului, ai

www.dacoromanica.ro

377

intrat in Orient. (Aplause). Ai intrat chiar maideparte §i e§ti mai rëu decat in Orient. Cu ha-tirurile turce§ti §tii la cine te adresezi; cu apa-renta unei magistraturi, care judeca dupa o cartede legi, dar care insa§ este schimbata §i men--tinuta, dupa arbitriul unui ministru, ai ipocrizia,ai hatirul mai teribil mascat sub aparenta uneilegalitati, §i atunci este mai bine franca decla-ratie de orientalism cum era mai nainte. (A.-

plause.)Dar acestea sunt generalitati, cum zicea d.

Lascar Catargi. (Aplause.) Sa specincam cevachestia.

Organizarea in interior !Acurn patru ani, cea dintai chestie la or-

dinea zilei a fost : magistratura independenta.Cu drept cuvOnt, find-ca nici nu exista Statonstitutional aceasta.

In Mesagiul de acum trei ani s'a repetat, inmesagiul de acum un an iara§ s'a zis : yeti avea.asigurata independenta rnagistraturei §i increde-rea justitiabililor. Dar nu §tiu cum s'a intimphit

totdeauna ministrul, care in vre-un Mesagiune da asemenea prornisii, sä fi fost schimbat in-.ainte de a se putea incerca macar sa-§i realizezepromisia.

Ministrul, care acum patru ani ne dase aceastä

fart

a

www.dacoromanica.ro

378

promisie, onor. cl. Pherechyde, a fost schimbal .a doua zi; §i ministrul de justitie de acum 3.ani a fost schimbat; §i ministrul care ne a pro-mis in anul trecut nu-mi rnai aduc amintecare ... a! d. Voinov, a fost schimbat dupa,d one luni. §i me tern ca ministrul, care ne pro-p ite astazi, adica nu ne prea promite de astadata, va fi schimbat dupa doue zile. (Ilaritate).

Cum ye pare d-voastra aceasta? Intreb eu :ce vrea partidul liberal sa faca cu o organizarea§a de fundamentala, precurn este neatirnarea ma-gistraturei .de arbitriul guvernului? Dar ce insem-neaza toata lupta pentru libertate in or-ce Stat.modern? Ce insemneaza, daca nu s_coaterea uneiparti a vietei publice din arbitriul puterii execu-tive? §i cand patru ani ni se tot repeta din anin an, ca trebue sa organizam §i sa. reorganizam,§i se tot promite §i nu se face, imi vine sa zipare ca e un facut, adica facut in sensulpoporului, care prin facut nu intelege savir§it,ci intelege ca e ursit, in casul nostru ursit de anu se face. Cand vedem, cä se sustrage regulator-ce rninistru al justitiei de la opera pe care o.propune, aceasta nu ye pare d-voastra, ca auto-rizeaza pe cine-va sa spue in Camera, tra-gend suma acestei experiente de patru ani : nu,

este vointa serioasa a administratiei centrale de

www.dacoromanica.ro

379,

a scoate de sub arbitriul puterii executive soar-ta magistratilor §i prin ei soarta impricinatilor T(A plause.)

Aduceti-ve arninte de acurn un an. In aceainteresanta defilare de oratori in nou aleasaCamera, care dupa parerea revizioni§tilor aveasa ne dea o mai buna expresiune a terii, inacea defilare, pe care d. Kogalniceanu a carac-terizat-o intr'un mod cam pitorese 1), se inscrisesela vorba §i actualul ministru al justitiei §i netinuse o cuventare frurnoasa. §i cand am vezutcum in sensul calor zise de Mesagiul de atunci, a-did de independenta magistraturei, se schimbaministrul justitiei §i vine d-sa, ye rnarturisescca am pierdut pentru moment banuiala, ce ince-pusem a o avea, ca nu se va face nimic de partidufliberal sub acest guvern pentru independenta ma-gistraturei §i mi-am zis : d. Nacu are sa facaceva ; toata ambitiunea, toata onoarea unui re-prezentant al tinerimii inteligente din partidul libe-ral este legata de aceasta chestie. §i in adeveram §i vezut indata o comisie numita de d. mi-nistru al justitiei, in care mi-a facut onoarea dera me convoca §1 pe mine, care a fost consultatade dsa ce trebue sa faca. In acea comisie a spus.

') Irozii din Vicleim".

www.dacoromanica.ro

380

tie-care ce a crezut. Ministrul justitiei, cu o lau-dabill energie, s'a pus apoi pe lucru, a facutun proiect de organizare, 1-a trimis in cercetareaCurtii de casatie, §i nu §tiu dad. §1 a altorCurti, ni 1-a trirnis tiparit §i nouö, membrilor ace-lei comisii. Ce m'a Inspaimentat insa indatace am vëzut lucrarea tiparitä §i mi-a de§teptatiara§ vechia banuiala, a fost ...insa, d-lor depu.

dupa discutiile latine§ti dintre d. Radu-lescu §i ceilalti membri din Camera, mi-e fricasa me arunc §i eu in latineasca. Dar iata lucraread lui ministru, o am cu mine-. Ea poarta titlulnante-proiect". Ce va fi aceasta, ante proiect ? Pecat inteleg eu acum, intre proiect §i ante-proiecteste o deosebire foarte mare. Project insemneazape latine§te o aruncatura inainte. Ante-proiect vafi insemnand dar o aruncatura inainte a unei arun--caturi inainte a organizarii judecatore§ti. (Ilari-tate. Aplause).

a§teptam acum sa vöd, ce se face la des-chiderea. Camerei. Mesagiul Coroanei, a§a de bo-gat In solicitudinea sa pentru lucrarile d-voastrain anul trecut, in anul acesta v6 zice cu un la -conism demn de o mai buna cauza : mai avetidin anul trecut proiecte de legi ; guvernul meuye va mai prezenta §i altele. Atata e tot ? Cum ?Un proiect de lege a§a de insemnat, fundamen-

:

tati,

Me

www.dacoromanica.ro

381.

tal, care are sa ne fa ca un Stat constitutionaldin ce nu suntem decat in aparenta, se lucrea-za pe ban, intregii atmosferi a Camerei din anultrecut de d. ministru al justitiei, proiectul se tri-mite la Curtea de casatie, este gata, il am §ieu, §i nimic despre el in Mesagiu ? !

Fara indoiala, m'arn crezut dator in comisiaadresei sa intreb, cum stam cu aceasta chestie.

d. ministru a avut amabilitatea a ne specificacu mai putin laconism cate-va proiecte de legi,care au sa vie in desbatere, §i atunci am auzit,ca are sa vie in desbatere mai antai de toateun proiect asupra instructiei publice.

M'arn informat mai de aproape. E ceva straniuacest proiect al instructiunii publice. §titi ca profe-sorii se aleg prin concurs §i sunt cam inamovibili.A cestora n'ai ce s. le faci; adica n'ai ce sa lefaci cu influenta guvernamentala, nu sunt directla discretia guvernului. Reforms invatamentuluie o chestie foarte importanta pentru irnbunata-tirea tërii in genere. Politice§te vorbind insa inchestia ce o discutam acurn, adica in privintarestringerii arbitriului administrativ acolo undenu are ce cauta, reforma invatamentului publicse afla pe a doua linie.

§i apoi mai adaogati §i aceasta : proiectul in-vötarnOntului public, or cat de insemnat ar fi, nu

www.dacoromanica.ro

882

gata, nu e Inca. scris, nu e facut ; nu s'a con-sultat nimenea asupra lui ; nu e dat Inca inconsiliul minitri1or, i taus de odata accentuldin partea guvernului si a majoritalii comisiei,ca acest proiect nefacut trebue sä vie inainte

proiectul pentru organizarea judecatoreasca,facut, tiparit, publicat si distribuit, are sä viein urma. Straniu lucru ! In urma a ce ? Mi-ampermis a intreba pe d. ministru al justitiei, sicred ca nu comit o indiscretie spuind ceeace ne-a zis d-sa in cornisie . . . Cu autorizarea d-saledar spui ca a zis, ca pentru d-sA reforrna m 1-gistraturei e strin s. legAta cu imbunatatirea s t-lariilor magistraturei si dupl, parerea d-saleaceastä itnbunatatire s'ar urea la un milion,daca acest milon e disponibil sau nu, trebuese vadä dupa discutia budgetelor.

Eu mi-aduc aminte et pentru profesorii, ceicam inamovibili, cari nu se pot prea lesne cas-tiga influentei guvernului, numai cleat s'augasit 1.400.000 lei ; dar can I vine chestia lamagistratura, undo e tocmai vorba ca prin o nouaorganizare sa se scoata de sub influenta puterii-executive, se leaga totul de un milion, care e greude gäsit, si in situatia finariVara a momentuluiirnpresia ce am avut-o, e: ca nu se va gasi deboc pentru proiectul acesta de lege. Curioasä ar-

e

si.si.

www.dacoromanica.ro

383

gumentare a ministrului de justitie I Judecatori,voi, chemati a udeca nu numai oameni privati,ci prea adese ori §i adrninistratia in relaple cucei privati, voi, cari pentru aceasta atirnati dela arbitriul meu, ministrul de justitie, in ceea ceprive§te CurVle de apel §1 tribunalele §i judeca-toriile de ocoale, vouë, fiind-ca n'am un milionca sä ye maresc leafa, nu ve dau nici macarceea ce v'a§ putea da fara leafa : demnitatea §iindependenta voastra (Aplause). Dar tocrnai find-ca lipse§te un milion, cel putin demnita-tea oficiului, ca sa se §tie ca nu sunt atirnati

bunul plac al unui ministru.Onor. d. raportor ne-a atribuit, in darea de

seama ce a facut asupra desbaterilor din comisiaadresei, intentii prea juvenile cand a zis, ca a-mendamentul nostru a avut scopul de a cerereforma rnagistraturei inainte de or-cars altalucrare". Nu, acesta nu a fost scopul nostru.Camera WA, indoiala o sa lucreze, dupa dispo-zitia tirnpului Së11, aceasta sau altceva ; dar scop alnostru era de a cere neintarziata" prezentarea proiectului, care ne-a fost anurqat in zadarde patru ani de zile, care acum e facut §1

V se vede de o-data amanat in indefinit,pus in urma unui proiect nefacut §i neadus.Noi am vrut sa, aratam, cum prin. aceasta proce-

daV-le

de

ti-parit,

www.dacoromanica.ro

384

dare se dovede§te, ce, nu e intentia guvernuluica se. ye prezente reforma organizarii judeca-tore§ti.

D-lor, chestia urgentei anume pentru reforma.m a gistraturei mi se pare ca e mult mai importantadecat se arata la prima vedere. Caci in acela§mod, in care vorbeam de judecarea unei nemul-tumiri din societatea intreaga asupra adminis-tratiei in genere, sä vedem de nii vom puteagest o mösura pentru a judeca, dace, magis-tratura noastra a crescut sau a scazut in ni-velul ei sub guvernul liberal? Sau cel putin saconstatem, dacä a crescut sau a sozut in apre-tiarea törii asupra ei ?

late. mesura ce v'o propui pentru a puteajudeca : fac apel la con§tiinta d-voastra, cumi§i aduce aminte fie-care din d-voastra, caci acinu e vorba de partid.

Cunoa§te fie-care din d-voastra, fie din ceea-ce.s'a petrecut chiar cu d-voastrg, fie din cercul relatii-lor private ce le aveti, urmatorul lucru: candastazi o persoana are un proces important, atiauzit d-voastra cu totii zicendu-se : sami alegtm advocat aproape de guvern i cu influenta,ca dace, nu fac ap, am sä pierd procesul? Spunun adever de toti cunoscut cu aceste cuvinte ?.

E unul din d-voastra, care vrea sä me des-

www.dacoromanica.ro

385

minte ? Unul singur ? Nici unul nu me intrerupe.Daca dar nu e nici unul, ce insemneaza aceasta?Aceasta insernneaza, ca, s'a pierdut incredereatau in independent& si impartialitatea magis-traturei. Cu alte cuvinte, se simte ca magistra-tura e o dependenta a guvernului.

Apoi acesta e statul constitutional mo-dern ?

Dar cand as merge acum mai departe in acestsir de constatari in chiar constiinta d-voastra,cand as zice dar nu voi comite lipsa deparlamentarism de a cita un singur nume. Euvoi face numai si. nurnai apel la d-voastra, si ar-gumentatia mea numai atunci va fi temeinica,cand in capul d-voastra la amintirea lucrului vasta si numele persoanei, atunci se va dovedi, aasa e opinia publica. Cand as zice dar, In Bu-curesti cine este advocatul cel mai influent capartizan al guvernului? Cine e acela pentru care,dace, e un proces important, se face un steeple-chase (cuvent englez dar lucrul nu este din patriaconstitutionalismului), cine sa 1 alba mai antai,

nefericitul impricinat, care vine in al doi-lea rinfl, alearga disperat la usa tutulor celorlalti advocati ca sa caute o contrabalansarea influentei. Aceasta, d-lor, e un scandal. (A-plause.)

56680 25

,

www.dacoromanica.ro

386

Mai adaogati acum curagiul (e parlarnentartermenul), cu care o persoana de o ala influentase folose§te §i de pozitia sa spre a schimba cuajutorul aparatului legislativ o dispozitie Inter-pretativa a legii pentru un proces ad hoc, §i

atunci imi veti da dreptate cand zic, cä am cazutmai jos decat hatirul turcesc (Aplause.)1)

De ce nu se indrepteaza dar starea de astazi,cand vedem ca mergern din r6u in mai rëu? §icum sufere aceasta partidul liberal? Acum zeceani era d. Lahovari ministru de justitie. In contrasa se poate vorbi de influenta politica, de can-didaturi oficiale §i de altele, dar in privinta jus-titiei cine era persoana influenta pe atunci, lacare trebuiai sa mergi numai decat ca sa cal-tigi procesul? Sta in conpinta d-voastra vre-opersoana influenta dupa atunci, precum sta pen-tru acum?

D. Dimitrescu 0 Djuvara. Da.T. IVIaiorescu. Fiind-ca in privinta aceasta v6d

ca sunt in divirgenta de opiniune cu unii dind-voastra, retrag aceasta parte a argumen-tului meu. Dar sunt dator sa spun, Ca dupaconvingerea mea personala, de §i nu e impar-

1) In urrna acestor cuvinte §i dupA o scrisoare publicatii sisemnatá de d. Eug. Statescu s'a intimplat un duel intre d-sagi nut orul scrierii de fata.

www.dacoromanica.ro

387

tglitA de toti din d-voastrA, era mai maresimtimentul public despre independenta magis-traturei sub ministerul conservator.

I. Campineanu. Da, cand da ordine in ma-terie electorall.

T. Maioreseu. Poate sä aibA dreptate d.Campineanu . . .

I. Campineanu. Aceasta este scris.T. Maiorescu. Nu contest, dar nu e in chestie.

Recunosc ca in materie politica, electorala, nu erape atunci simtimentul independentei mai maredecat acum ; era foarte energicä influenta gu-vernului in viata politica. Insa ce curioasa mani-era de a trata magistratura prin o asemeneaintrerupere ! D-lor, or-care ar fi influenta in ceeace prive§te alegerile, aceasta nu are a face cunevoile de toatA ziva, nu are a face cu proceselenumeroase §i obi§nuite ce le au cetAtenii din a-casta Ora. Ce puneti d-voastrA in comparatiemivarea treatoare a unei electiuni, or cat deimportanta ar fi, cu zilnica coruptie a sim-Iimentului de dreptate in celelalte afaceri? (A-plause partiale.)

Dar sA mergem mai departe. SA constatArnca aceasta decadere a opiniei publice in ceea ceprive§te independenta magistraturei in tail mergeparalel cu un intreg sistern rëu al administratiei

www.dacoromanica.ro

388

centrale, §i anume cu incuragiarea intluentelor per-sonale nelegitime in mai toata sfera intereselorpublice §i private.

Nu a§a, d-lor, cA intr'un Stat constitutiona.1puterea legislative, se deosebe§te de cea executive.0 de cea judecAtoreasca?

Inchipuiti-ve acum in hipoteza, ct un guvernoare-care nu ar vol sA se limiteze bine com-pete* fie-cAruia din aceste ramuri ale putenipublice, folosindu-se tocmai de amovibilitateafunctionarilor administrativi, de influenta ad-ministrativa in toate afacerile, in darea de con-tracte, in beuturile spirtuoase, in arendarea mo-§iilor Statului, in darea antreprisei tutunurilor,etc. etc. Nu vorbesc de guvernul acesta, facnumai o constructie hipotetica. SA ne inchipuimdar in hipoteza, cA ar fi un guvern care §i arzice: cum sAni asigur o majoritate in Camera?Principiile? Bun lucru I Interesele? Mai sigurlucrul Si ast-fel ar zice : dace, a§ lAsa eu care-care influe* preponderante, in afarA de ocepreocupare pentru o bunA §1 normalA administrarea terii, in mem unor membri ai partidului meuin ora§ele diferitelor districte, cu conditie ca same sustie cu voturile lor totdeauna la guvern?0 simpla hipotese, d lor ; ce ai vedea atunci?Ati vedea, ca un membru al AdunArii, sau fie

www.dacoromanica.ro

389

un membru al administratiunii, ar Li pus peguvern in pozitie de a tran§a, afara de legalitate

numai prin arbitriul sëu, multe chestii pentru-cari s'ar euveni sa, fie numai legea hothritoare;de exemplu, ar provoca numiri in funqiuni nunurnai administrative, dar §i judecatore§ti, ar a-sigura un fel de buna predispoziVe in intereselejudiciare ale cutaruia sau cutaruia din protegiatiisei, ar dispune de numirea §i destituirea unordirectori de §coale, cari se considera ca posturiadministrative, ar influenta in mod hothritor-confirmarea unui contract de arendare al mo§iilorStatului, al monopolului tutunurilor, etc. etc.

Dar imi yeti zice acurn : ce are a face aceastahipoteza cu realitatea ?

De, d-lor, e cam Indrasne st viu la realitate.Cum sa v'o dovedese? Cum sa me justific? Voiincerca modul intrebuintat adineaori. Propriad voastra memorie sa me justifice, eu insumi nuvoi numl mci un nume, nu voi cita nici opersoana. Dar ye pun intrebarea: eine este injudetul . caci aceasta se face pe judete; dupahipoteza noastra, se da unul sau mai multe ju-dete inteun fel de antrepriza, materiala §i mo-rala . . . care judet vreti sa-1 luam ? Sa zicem de-exemplu Boto§ani ; a§a dar ye pun intrebarea: eine.este, in intelesul celor zise mai sus, omul cel mare §1

www.dacoromanica.ro

390

tare in Boto§ani ? Cine in districtul Tecuci, Cu)

inriurire §i asupra Berladului §i mai departeCine este ornul cel mare in ora§ul Buzeu? Careeste clinastia, care stapanea pane, mai deunazidistrictul Vaslui? Asta-zi aud Ca s'a schimbatacolo, dinastiile acestea se cam schimb. Esteun fel de joc de balanta, de la unul la altul. Dacl.a§ intreba, de exemplu, cine este astAzi la Foc-§ani, a§ fi eu singur nedomirit, fiind-ca vett case combat unul pe altul, sunt doi puternici, §iremane sa vedem care pe care.

Cand am pus en acum aceste intrebari, afost unul singur dintre d.voastre, care a reams.nedomirit, cine este? Conclusia e dad. Ai§tiut cine este, atunci hipoteza mea s'a Mcut re-alitate In propria d-voastra con§tiinta.

Care este calea dreptatii? Legea, legea care-scute§te individul de a fi silit se, se plece la.

buna gratie §i la hatirul persoanelor influente.Voi sa traese in districtul meu conform cu con-§tiinta mea, cu ideile mele §i cu drepturile mele-de cetatean sub scutul legii, §1 sa nu fiua ingenuchia la omul partidului (Aplause.)

Ce sa mai lungim vorba ? Me resum: daca anzis la inceput, ca sunt nemultumiri in tarl,.acurn ne am inteles cu totii ce insemneazaaceasta §i ce insemneaza reforma urgenta in or-

clara:

snit.

www.dacoromanica.ro

301

ganizarea unei magistraturi neatirnate de gu-vern.

Dacl ne am inteles, atunci cu ocaziunea so-lemnA a acestui respuns la discursul Tronului,noi, monarhici constitutionali, ne credem datoria aduce la cuno0inta Coroanei, a nemultumirilein tail au crescut, nemultumirile In Iara cresc,0 a venit momentul sA, ne intrebärn : pAna undevor crqte? Am zis. (Aplause).

www.dacoromanica.ro

71.

Interpelare asupra unui ordin de zi necon-stitulional (cazul generalului Alexandru

Anghelescu).

(edinia Camerei de la 4 Martie 1886).

La 21 Fevruarie 1886 generalul AlexandruAnghelescu e numit ministru de r6sboi inCabinetul loan Bratianu. Nenorocita numire !In statele de serviciu ale acestui militarfigureaza mai antai decretul No. 419 din29 Fevruarie 1872, prin care, In calitateasa de colonel comandant al regim. 1 deartilerie, fusese pus In neactivitate prin re-tragerea functiei", fiindca, lucrv ne maipomenit pentru un militar isi permisesesa stearga din livretele individuale a lesoldatilor cuvintele jur credinta Domni-torului Carol I" ! Reprimit fireqte de gu-

www.dacoromanica.ro

393

vernul liberal de la 1876 in armata activA,el ajunge pe timpul Osboiului s cornandedivizia a 4-a dinaintea Griviei, insä la 7Octomvrie 1877 conduce noul atac in contraredutei a doua cu ataa nechibzuinta, !neatsub ministerul de rAsboi al lui Insus I. Bit.-tianu este inläturat de la comanda acelei divi-zii i trimis indärn la corpul de observatiedin Calafat. (Irezi vol. II, pag. 99.) Nici a-ceasta nu impedick inaintarea sa la gradulde general si apoi numirea sa in capul mi-nisterului de r6sboi la 1886. Cu ce lips4 depricepere si de tact ki inaugureaz4 Maltafunctie, se vede din discursul urmAtor. Des-pre ulterioara sa administratie ministerialtt,care se sfirmte prni condamnarea la inchi-soare pentru delict de mituire, vorbe§te in-troducerea istoric6, a volumului de Nä.

D-lor deputati, textul interpelarii, pentru acarei desvoltare mi s'a dat cuventul, este urrnä-torul :

Am onoare a interpela pe d. rninistru de res-bel asupra ordinului de zi, publicat in Monitorutoastei No. 6 din 27 Fevruarie 1886, cu care s'aanuntat arrnatei venirea d-sale in capul depar-tamentului de resbel §i care este contrar art.93 din Constitutie relativ la prerogativele Co-roanei."

www.dacoromanica.ro

391

In adevör, d-lor, iata ordinul de zi despre carese vorbe§te in aceasta interpelare:

Afonitorul oastei, partea oficiala, ordin de zl."-Chemat din increderea M. S. Regelui §i a d-lui

pre§edinte al consiliului de mini§tri in capuldepartamentului de resbel, antaia mea datorieeste de a cere concursul tutulor camerazilor pen-tru a-mi u§ura insarcinarea ce am luat."

Apoi continua ordinul de zi : DevotatBa bine ca. nu! . . Nu avea trebuinta sa o zica

d. ministru. Oare pune cine-va la indoiala, caun general al armatei este devotat Tronului?Nefiind impartirea in armata noastra intre ge-nerali devotqi Tronului §i generali nedevotati,relevarea speciala devotat 1ronului, est o e-

leganta de stil.Dar sa continuam:Devotat Tronului §i institutiunilor militare,

voi lucra fara preget, sub Inalta §1 luminatadirectie a M. S. Regelui, pentru intarirea §i

prosperitatea armatei."Rog §i sunt incredintat, ca fie-care i§i va

indeplini indatoririle cu zel §i bunavointa."Ministru de resbel, general A. Anghelescu."

(Aplause.)Inteleg, ca aplaudeaza majoritatea, cãci este

scurt, este coprinzaor acest ordin de zi. Este

Tronului..."

.

www.dacoromanica.ro

395.

scurt, precum se cuvine sA fie din partea unuiministru de resbel; §i este chiar a§a de coprinz6tor, incAt coprinde neva prea rnult; coprinde-prea mult un membru din fraza dintai, adicacuvintele: §i a d-lui pre§edinte al consiliului demini§tri." D. general zica, cA este chemat in)capul departamentului de resbel prin incredereaM. S. Regelui, §i imediat adaogl §i pune pe a-ceea§ linie o a doua incredere, adicA a d-luipre§edinte al consiliului.

CAnd am citit acest ordin de zi" in Monitorutoastei, pe care eu unul nu-I citesc numai dinanul 1886, ci §i de mai nainte, de. e. de pe la1872, se intelege cA am fost numai decal im-presionat de aceastA sporire de increderi. InsAye mArturisese cA mi-am zis: dacA este numaiimpresia mea personalA, atunci nu meritA cazulsA fie relevat in CamerA. Dar am vözut a douazi, CA este impresia mai multora §i cA lucrul aflcut sensatiune. Atunci m'am crezut dator sAaduc chestia inaintea d voastrA spre a se lA-muri, fiind-ca sper CA va putea fi bine lArnuritAin urma explicatiunilor d-lui ministru de resbel.

D-lor, ce inteles poate sA aibA un ordin de zide armata, care incepe prin cuvintele: chematprin increderea M. S. Regelui §i a d-lui pre§edintaal consiliului de mini§tri? Constitutiunea noastrA

www.dacoromanica.ro

-396

in art. 93, zice: liege le nume§te revoacei peminktrii set. §i mai la vale: Regele este Capulputerei armate, A§a de pronuntata este pentruarmata aceasta accentuare constitutionall, incatIn deosebi pentru soldat toatä raportarea oficialacu tara se face numai prin legatura solernna,preciza intre el §i Capul Statului. 0 dovada des-pre acest raport unic §i solemn intre ohiar per-soana Regelui §i soldat, sunt §i livretele indivi-duale" ce se dau in niana fie-carui militar §i Illcare este inscris juramentul de credinta, a caruiformula este §i a remas neschimbata, de candavem o Constitutiune, numai el in loc de Dorn-nitor s'a zis acum Rege. Acest jurament zice :

',In nurnele lui D-zeu a-tot-puternicul jurcredinta Regelui Carol I, supunere legilor §i in-datoririlor militare, in toate ocaziunile, in timpde pace §i in resboi. Ala sa-mi ajute D-zeu."

Depus in prezenta noastra Cornandantul ... Pre-otul ."

Este evident dar, ca dupa textul art. 93 dinConstitutie in cele doue alineate, de cari amvorbit, or ce ministru in genere §i in specialministrul insarcinat cu administrarea armatei-este ministrul Regelui, ca increderea personalaa Regelui §i nu a vre-unei alte persoane ii chiamala minister.

i

.

www.dacoromanica.ro

397

Dad, facern acurn abstractie de la raportulspecial cu armata i privim pe ministru in ge-nere, mai ail= in Constitutie tot a§a de textual-formulata suveranitatea nationala. Prin art. 31toate puterile Statulul emanci de la natiune",se afirma tara ea o suveranitate primordiala, care-nu se exerciteazi decal prin delegatie.

Pe cand in spiritul acestei delegatii suvera-nitatea nationala ca putere executiva este inco-ronata, in persoana Regelui (art. 35), suveranita-tea nationala ca putere legislativa mai reclamaconcursul Camerei i Senatului. Art. 32 :terea legislativd se exercita colectiv de cdtre Rege-

reprezentatiunea nationald." Cand este vorbadar de un act legislativ, cand este vorba in ge-nere de administrarea publica in limitele legilort6rii, de examinarea unui act ministerial, dnaeste sau nu corespunzëtor legilor, mai ales le-

gir constitutionale, Constitutia noastra corn-pleteaza suveranitatea Regelui cu acea parte asuveranitatii nationale, care este delegata inreprezentanta national& ; dar atat §i nimic maimult in aceastä. privinta.

Prin urmare, Regele revoaca qi nurne§te pemini§trii söi, fiind-ca insa dupa textul Constitu-tiunii puterea legislativa o are colectiv El, Re-gele, impreuna cu reprezentanta nationala, incre-

Pu-

www.dacoromanica.ro

398

derea Maiestatii Sale Regelui pentru mini§trii Sitrebue sa. fie completatg prin increderea celuide al doilea factor, pus alaturi in Constitutie :prin increderea reprezentatiei nationale.

Deci daca Maiestatea Sa Regele are dreptulexclusiv de a numi i revoca pe minitrii S6i,in Statul nostru constitutional insa un ministrunumit de Maiestatea Sa trebue sä fie purtat §i.sustinut inca §i de increderea reprezentatiuniinationale: Daca nu are aceasta, daca prin tin-act constitutional se dovede§te lipsa de increderea reprezentatiunii nationale, Coroana cu pre-rogativele ei fara indoialg poate sa faca un nouapel la targ, sa disolve acea reprezentatiemomentang §i. sa solicite din nou pärerea Orliexprimata in Camera §i Senat, §i daca §i la nouaalegere nu s'ar dobindi acordul de incredere, a-tunci este uz, este buna practica constitutionala,ca sa renunte ministrul la functionarea smiCoroana sa-§i reporteze increderea asupra uneialte persoane, care sg identifice increderea intrereprezentatia Orli §i intre suveranitatea Regelui.

Iata, d-lor deputati, singurele douö suverani-tati, sau mai bine delegari de suveranitate,in privinta carora singure poate fi vorba dedncredere constitutionala.

Ce insernneaza dar, and vedeti, mai cu sea-

www.dacoromanica.ro

399

ma fata cu armata, un ordin de zi ca cel defatA, In care adica un ministru de resbel se in-cearca a intercala intre aceste doue suveranit4,de a carora singura incredere poate II vorba in-tr'un Stat constitutional, o figura hybrida, incre-derea mijlocie nedeterminata a unui alt factorneprevezut in Constitutie, a unui prezident deminister? Ce poate insemna a \Till intre capulStatului §1 intre arrnata increderea unui elementa§a de trecetor, precum este un ministru prep-dinte ?

Caci remarcati, d-lor deputati, taro in suve-ranitatea ei este permanenta §i durabila ; Regelein suveranitatea Sa este in permanenta §i este du-rabil sub forma Dinastiei. Fata cu aceasta durabilasuveranitate prevede Constitutia increderea, carese cere in acord pentru ca sa fie functionarede ministru constitutional. Dar ce ar insemnatrecötorul ministru prepdinte, un §ef de par-tid, in aceste raporturi constitutionale introcapul Statului §i. Statul pe care-I reprezentà?(Aplause.)

Ar fi o eroare, ar fi o heresie constitutionala,ar fl o resturnare a principiilor fundamentale, carireguleaza prerogativele Coroanei fata cu repro-zentatia nationala in Camera §1 Senat.

Este ala de adeverat i a§a de elementar acest

www.dacoromanica.ro

400

lucru, Inca n'a putut sa scape nici mdcar d-luiMeitani.

Vorbesc de d. Meitani, fiind-cd este singurulautor roman pand acurn, care s'a ocupat de-comentarea teoreticd a Constitutiunii noastre..D-sa grAmade§te fascicule peste fascicule cu paredasupra Constitutiunii. Se intelege, cand vö citezpe acest autor, sper cd citez pe cineva, care nueste departe astazi de parerea acestei majoritdtdin Camera (mi§cdri.) Zic: nu este departe astazi.

Nu 1-a§ fi citat, daca parerile d-sale asupraart. 93 din Constitutie ar fi fost publicate fienurnai cu cloi ani in urma ; dar cred cd suntIn drept de a-1 cita, fiind-cd, publicatia estefacutd intr'un timp mai incoace (mi§cari), adicädupd vremea apropierii. Imi pare rëu, cd, d.Korné este absent, cad 1-a§ fi rugat sa-mi viein ajutor la fixarea acestei epoci de apropiere.

A§a interpretarea constitutionald a d-lui Mei-tani facutd In bro§ura din urmd, publicata in1885, intr'un timp- unde ye pot invoca autori-tatea d-sale, pentru art. 93 din Constitutiezice : Textul legii nu lasa nici cea mai micaindoiald, el este clar etc. etc "

Va sa zicd n'a scdpat nici d-lui Meitani acestlucru, ca sunt numai cele doué increderi, alcdror acord se cere in sistemul constitutional..

www.dacoromanica.ro

401

Nimem. nicaeri, in nici un stat nu s'a rnaiIncercat cineva sä introduca o a treia increderepe linga acestea ; nimeni pang, astgzi in stateleconstitutionale n'a incercat s spue arrnatei, prince fel de alta incredere decat a §efului Statului,prin ce fel de incredere adaosg, complimentaraa mai venit In capul unei administratii. i in-tr'adevör ce fel de convenienta constitutionalaar fi aceea, care ar a§eza in juxta-pozitie pe 21.S. Regele alaturi cu un ruinistru pre§edinte ?

§i daca s'ar intimpla un conflict de incredere,ce voe§te sa ne spue d. ministru? Vorbesc deconflictul de incredere, fiind-ca aceasta se poateintimpla 0 este de natura a ilustra teoria in modfoarte concret §i foarte clan A§a de independentain teoria constitutionala este functionarea minis-trului in genere 0 in deosebi a ministrului deresbel, de increderea avuta sau neavuta a altui cuivain afara de a Regelui §i a Camerelor, incat sepoate intimpla, §i s'a intimplat destul deadese ori in alte töri, §i s'a intimplat chiar§i la noi, ca un ministru sa fie insarcinatde M. S. Regele sa compue un minister, dupäce demisionase pre§edintele acelui consiliu, dincare el a facut pang, atunci parte. Cand in pri-mavara 1876 era ministru de resbel d. generalFlorescu sunt tocrnai 10 ani de atunci; cum

56680 20

www.dacoromanica.ro

402

vedeti, primavara aceasta este an fel de aniver-sara, chiar luna aceasta imi pare a este aniver-sara . . . ministrul pre§edinte de atunci, d. LascatCatargi, a crezut a trebue sa se retraga dinminister. Doamne, d-lor, in jocul constitutionalse poate intimpla aceasta or cui, §i chiar d-luiBratianu. D-v. ye doresc sa nu vi se intimpledecat foarte tarziu, dar constitutionalice§te sepoate intimpla or cand §i or cui §1 mai curendcleat poate se crede. Ei bine, cand a cazut d.L. Catargi de la minister, de §i in ministeruld-lale avea §i pe d. general Florescu tocmai caministru de resbel, M. S. Domnul §i a repurtatincrederea asupra generalului Florescu §i 1-a in-sarcinat pe el sa fie minstru pre§edinte. §i ast-fel constitutionalice§te corect §i-a indeplinit gene-ralul Florescu datoria ce avea, mai ales cageneral, de a sta la postul la care-I pusese in-crederea M. Sale, §i nnmai dupa ce s'a adunatSenatul §i s'a vOzut ca nu este acordul reprezen-tatiunii terei cu increderea M. Sale, M. Sa erapus in alternativa constitutionala sau de a con-tinua increderea Sa d-lui general Florescu §i dea mai face un nou apel la.tara sau de a daincrederea aceluia, pe care 1.a desemnat Senatul.M. Sa, totdeauna constitutional corect, a luatcalea din urma, fiind-ca alegerea Senatului se fa-

www.dacoromanica.ro

403

cuse deabia de cateva saptarnani §i nu este unbun act constitutional de a framinta din nou a-legotorii t6rii, cand i§i spusesera deja parerealor ala de curend.

Ce va sa zica dar ordinul de zi al actualuluiministru de resbel? Voe§te sa ne spue d-saceeace nu 1-a intrebat nimeni, care este pareread-sale personala, privata §i individuala in rela-iibe cu d. Bratianu, pre§edintele mini§trilor?

Dar aceasta Ii prive§te pe d-sa ; poate d-sa per-sonal nu va ajunge a fi pus in grozavul pericolde a alege intre despartirea d-sale de d. Bra-tianu pentru a continua ca ministru §i intreretragerea d-sale de la minister impreunä cu d.Bra tianu- -

Sau vrea sa ne spue de mai nainte, ca d-saeste mai ales om de partid §i ca ar preferi inor-ce caz sa se retraga decat sä se despartade d. prepdinte al consiliului actual ? Dar ce neimporta aceasta ? A cesta poate fi respectabil cadovada de relatiuni de Incredere privatä intred-sa i §eful partidului liberal d. Bratianu; darce importa aceasta armatei? Armata este a trii§i nu a partidului.

S'a mai auzit asemenea declarari, dar numaia§a intre noi, §i anurne irni aduc arninte de aceafacuta de actualul ministru al cultelor §i instruc-

d-sale

www.dacoromanica.ro

404

tiunii publice. §i d-sa ne-a spus cu o gnceritateantia, ca, d-sa se duce and d. Bratianu il go-ne§te. . . n'a zis gonee, a zis : a se duce cand,ii zice d. Bratianu sa, se ducg, §i vine and lizice d. Bratianu sa vie. Foarte frumos, arlicafoarte frumos.. . pentru d. Bratianu. (Aplause).

Tot cam .acest lucru il spune §i d. ministrude resbel, numai d-sa il spune inteun act pu-blic §1 oficial, pe and d. ministru de culte ill

spunea numai a§a mai intre noi. Facea. mai bine-sa nu o spuie nici a§a ; intr'o §edinta publica aCamerei nu are ce canta un asemenea cuvènt._Raporturi de aceasta natura personala se potspuLe in intrunirile private ale tnajoritatii, adicacum am zice, indgratul culiselor parlamentarerdar nu sunt raporturi constitationale, cari se a-fi§eazg, inaintea tërii §i mai putin Inaintea armatei.

A§a este de exlusiva Increderea initiala a Ma-iestatii Sale Regelui, incat constitutional vor-bind, trebue sa fie presupusa ca unicul fapthotaritor chiar in momentul, cand va cadea d.Brttianu de la guvern. Caci s'ar putea intimplaaderea in imprejurgri grele, incat sa fie datorconstitutionalice§te mai ales ministrul de resboisa stea la locul söu; se poate intimpla aceasta.Forma constitutional& este isvoritä din traditiuni§i din evenimente istorice adese ori foarte grave,

www.dacoromanica.ro

405

asupra acestui drept al Coroanei §i asupra a--cestui raport de incredere nu poate §i nu trabuesa existe cea mai mica, indoiala.

D-lor deputati, pciate intelegeti toti, 0, tiind--ca am vorbit de a§a, numitul livret individual"al soldatilor, rni-ai fi u§or sa dau acestei inter-pelari o forma mai ascutitä, in cazul special. Nuo fac aceasta, i nu o fac fiind-ca sper, ca toc-mai actualul d. rninistru de resbel, prin r6spunsulce va bine-vol sa, ne dea, ne va lua or-cenedurnerire asupra relatiunilor constitutionale .

Se intelege, ca d-sa, june pe banca ministeriala,deabia de cate-va zile e§it din preo'cupatiunile-exclusiv militare, §i ajuns sä guste eleliciileministeriale, problernatice delicii ! ca d-sa, zic,sa, nu he ala de deprins cu manuirea condeiului,ci sa fie numai deprins cu manuirea spadei, cu.actiunile de zi, dar nu cu ordinele de zi. i dacadin respunsul d-sale se va vedea, ca in adevërzip a fost, ca ordinul d sale de zi nu este re-_zultstul unei reflectiuni constitutionale, a uneiprerneditari, ci este, dati-mi voie s'o spui intrenoi, o scapare din vedere, atunci am fi foartereit veniti noi ca sa inasprim aceasta chestie, siatunci ne vom putea multum1 cu faptul, ca, fiind-case va publica respunsul d-sale in Monitorul nos-tru civil, acest Monitor civil va rectifica ceea ce

www.dacoromanica.ro

406

a fost neconstitutional §1 eretic in Monitorul mi-litar. (Aplause.)

Ministrul de resbel, general Al. Anghelescu.D-lor, onor. d. Maiorescu a facut o lunge, diser-tatie constitutionala, §i politica, pe care cale eunu pot OA urmez simtindu-m. 6 slab pe acesttaram. Tot ce me marginesc a spune este, cii.

Maiestatea Sa Regele, care a §tiut pe campulde resbel sa dpere drepturile acestei teri ca§-

tigand independenta ei, este singurul judecatorcompetent cand este vorba d e drepturile Coroanei;§i daca, me aflu aci ca ministru de resbel, amvenit numai fiind-ca Maiestatea Sa, care e Capularmatei, mi-a ordonat; prin urmare nu sunt acidecat din ordinul Maiestätii Sale. (Aplause.)

T. Maiorescu. Die pre§edinte, ceea ce am dezis, se resume, in cateva cuvinte : sunt multumit dedeclaratia d-lui ministru de resbel §i repetcuvintele din urma : illonitorul nostru civil varectifica Monitorul militar.

www.dacoromanica.ro

72.

Precedent parlamentar la Inchiderea discutiei.

(?edinta Camerei de la 5 Iunie 1886),

La o importanth. interpelare a cl lui N.lonescu asupra bata4lor patronati de gu.vernul liberal, la care röspunde cl. minis-tru-prezident Ioan &Warm i in decur-sul careia se vorbete de agitarea conser-vatorilor din opozitia-unita, cerusera cuve'n-tul d. Fleva §i autorul scrierii de Alta. Ca-mera Insa, ca de obicei, inchisese discutiadupa cuvintele primului-ministru. In con-tra unui asemenea precedent se indrepteazadiscursul urmator :

le pre§edinte, vreau sl, supui apreperii on or.Camere cate-va observitri asupra modului, cummajoritatea acestei Camere aplica regulamentuland este vorba de inchiderea discutiei o chestie

www.dacoromanica.ro

408

interna intre noi §i pentru noi. Poate ca acesteobservari vor servi si comisiei pentru modifica-rea regulamentului, dar fiind-caaceastA mod ificarede regularnent se carn intarzie, ar fi bine sa ga-sim deocamdata intre noi, §i fara o anume de-cizie, un fel de modus vivendi.

D-lor deputati, eri se adusese in desbatereaCamerei o chestie, prin interpelarea coleguluinostru d. Ionescu, pe care poate unii din d-voas-tra o gäseau incomoda, dar pe care unii din noi,intre care §1 eu, o gasearn comoia pentru noi§1 in or-ce cas foarte irnportanta; destul de irnportanta, pentru ca mai multora din deput4iiacestei Camere sa, li se (lea prilejul despune parerea bor.

Acum, d-lor, fara induiala nu voi putea con-testa eu dreptul formal al unei rnajoritati de aInchide discutia cand crede ; decat vreau saobserv ceva asupra intrebuintarii acestui dreptdin punctul de vedere politic.

Erarn inscris §i eu, §i mi se pare §1 d. Fleva.Cerusem cuOntul, cand vorbea interpelatorul.Dupa d. interpelator a vorbit, precum trebuiasa faca, d. prim-ministru, §i indata dupa aceastaWit ca sa mai Wept* sa mai vorbeasca eine-va din Camera, §i acel cine-va a§ fi fost eu inprima linie, ai inchis discutia.

a-si

www.dacoromanica.ro

409

Dor deputati, daca a§ fi un deputat, care sa-poata imputa, ca a abuzat cu vorbirile sale

prea mult de pacienta d-voastra; dactiputea eu sau mi-ar putea cine-va imputa dintred.voastra, Ca sunt unul dintre perturbatorii dis-cutiilor, ca am intrerupt vre-o dat pe cine-va, Ca.am incercat vre-o data a infrange regulele parla-mentare sau am incercat direct sau piezi§ sa.aduc vre o pedica lucrarilor acestei Camere,mi-a§ fi zis: este o aplicare meritata, un mijlocde scapare ce-1 intrebuinteaza majoritatea in con-tra perturbatorilor or intrerupatorilor. Dar credca nu zic ceva, care va fi contestat de d-voas-tra, daca zic, ca foarte rare-ori, de abia o-dataintr o sesie, irni iau _enr4giul de a vorb1 §i cadin acest punct de vedere putearn sä Weptde la aplicarea regulamentului in privintaerii discutiei din partea acestei majoritati celputin o mai larga §i liberall interpretare, incat sa nu se taie cuventm Unui deputat cu a-semenea reserve obi§nuite in vorbire. Ati fa-cut-o insa.

Acum, D lor, cand a§ vol sa interpetrez §i eude alaturi regulamentul, or sa mö agat cu

pret de cuvènt, n'ar fi nimic mai u§or decatpe o cale deturnata sa ajung a vorbi; aveadent sa anunt din nou o interpelare, cu alte

-§i

mi-a§

inchi-

or-ce

n-ag

www.dacoromanica.ro

410

cuvinte, dar cu aceea§ tema, i atunci iar amintrat in aceea§ diScutie. Nu o fac, §i nu o facatat pentru respectul care majoritatea, in mij-locul dreia me aflu, fara a face parte din ea,cat §i, daca-mi permiteti a zice, pentru respec-tul cmi datoresc mie ca deputat.

A§a dar cu discutia inchisa cum se prezentachestia ? Voi vorbi de ea ca de un precedentparlarnentar. Era o chestie foarte importanta ; nu&tem ascunde noi importanta ei ; este impor-tanta ; chiar se vede din Camera, ca este impor-tanta. Facuse d. Tache Ionescu asupra aceluia§lucru o interpelare, care s'a cam suprimat §iaceea cu inchiderea discutiei ; a %cut §i d. N.Ionescu cam aceea§ interpelare, a facut-o §i unuldin cei mai aprigi aparatori ai guvernului actual,ilustrul d. Iepurescu. (Ilaritate).

N. Dimancea. Cer cuventul.St. endrea. Cer §i eu cuventul.B. Iepurescu. Eu nu cer cuventul.T. Maiorescu. Va sa zica ne preocupa pe

toti, preocupa toata presa, se tin meetinguri, seanunta o mare adunare a opozitiunii la Iai, esteceva in aer. D. ministru al justitiei intrerupandieri pe interpelator, e mira, de ce d-sa aducein Camera §i se face in Camera ecoul uneiasemenea mi§cari? Dar cum nu I Se intelege ca.

www.dacoromanica.ro

41t

e coul unor asErnenea mi§cari are sa vie inCamera, este bine ca vine §i in Camera, cadaci este yentilul de siguranta; §i daca este deregretat ceva, este ca. nu sunt toate ventileledeschise in Camera §i ca unele Ii cauta des-chiderea aiurea te miri prin ce mijloace. Va sa,zica departe de a ne mira de aceasta, ar trebui,sa ne felicitam, cA d. N. Ionescu a adus chestiain desbaterea regulata a parlamentului.

Intr'o asemenea discutie, cW des'au atins cbestiifoarte delicate, unde se vorbea de atacuri ce se-aduc Begelui, unde se vorbea de prestigiul Co-roanei, unde interpelatorul cita modul schimbariirnini§tri1or ve citez Ca sa ye improspatez me-moria intr'o asemenea discutie mi-am permis §ieu sa cer cuventul.

D-lor, situatia micului nostru grup in Camera,or cat de mic §i neinsemnat yeti vol, dar imfine existent in Camera cu dreptul sell de a fi§i de a yorbr tocmai in aceasta chestie, sirtuatia micului nostru grup era necesar sa fielamurita fata cu obiectul interpelarii.

Are aduceti poate aminte, CA me crezusemdator Inca de acum trei ani, and se accentuase-o deosebire de procedari intre noi §i yechii no§triamici din partidul conservator, sa explic §1 ina-intea d-voastra §i inaintea acelor, cari i§i daut

www.dacoromanica.ro

412

osteneala sa citeasca cuvintele noastre din Ca-mera, ca una din cauzele principale, pentru carinoi ne-am dPspartit, ne-am rupt din reteaua or-ganizarii pariidul-ui conservator, era tocrnai a-ceasta, Ca noi nu puteam in nici un caz sa a-probam procedarea vechilor no§tri colegi de aparasl Camera §i de a cauta terenul de luptaaltunaeva decat pe acest teren legal, imitandintru aceasta precedentele stabilite de d-voastra,-adica de adversarii politici.

V'am spus atunci d-voastra, i le spuneam §idlor, ca eu am combatut de pe banca minis-teriala cu aprobarea lor acum 11 ani procedarea

e§irea din parlament a opozitiunii liberale, §iCa, daca atunci acest lucru a fost cu drept corn-batut, cu acela§ drept trebue s 1 fie combatut§i a zi.

Am avut §i dupa aceasta convorbiri cu unii-din d-lor In acela§ inteles. Caci eu am, permi--teti-rni sa o spui, din and in cand ocazia §i

pastrez deprinderea §i me felicit Ca o pot 'As-tra, de a vorbl cu vechii mei colegi din part-dul conservator, dd. Alexandru Lahovari §i ge-neral Manu.

Me felicit, find-ca barbati ea d-lor, or-cari arfi divergintele asupra unor pared, sunt §1 reman-oameni de mare valoare, sunt convin§i dinastici,

www.dacoromanica.ro

418

oarneni de ordine, de cad nu S3 va putea lipsitara pentru guvernarea ei. Noi cu toti impreunasuntem prea pgni, dar Inca daca ne-amelimina unii pe altii? Ala dar cand vorbeamcu ace§ti d-ni, tot-deauna le-arn Zii §i le zic : Pa-cat, ca nu sunteti in Camera , in Camera estelocul a vorbi, aci este situatia legala, nu putetiell din aceasta legalitate.

Acest argument al meu, aceasta insistenta a-supra legalitatii, daca nu a lost pana acum a-probata de toti conservatorii, dar trebue de si-gur sa fie aprobata de or-ce guvern regulat, i

de guvernul de astazi, care e sustinut de ma-joritatea d-voastra.

Dar acum, fata cu procedarea d-voastra, ce ta-rie mai are un asemenea argument? La cf: savie in Camera, daca, majoritatea inchide discutiatocmai asupra chestiei, care Iti pare tie, depu-tat din opozitie, mai importanta ? Dad, un mem-bru al minoritatii, care de abia de 2 ori pe ani§i permite a cere cuventul, nu gase§te atatagarage in spiritul politic al majoritatii, incatcel putin in aceste rare ori sa poata vorbi?

Nu dati prin aceasta d-lui Lahovari dreptulsa zica :- va fi bung, aceasta maxima a legalitatiiconstitutionale in teorie, dar in practica este maisigura ceailalta cale?

www.dacoromanica.ro

414

Negre§it Ca eu, cand am cerut ieri cuventul,1-ani cerut pentru a face un atac in contra gu -vernului, cum este dreptul meu ca deputat, §1

trebue sa atirne libertatea mea de a vorbiin contra guvernului numai de la vointa majo-ritatii Camerei; nu trebue sa fiu lasat la apre-tierea adversarilor mei, cand §i asupra careichestii sä me cred dator §i s. fiu in stare

vorbl.Dreptul formal de a inchide discutia cred Ca

este reu aplicat in aceste cazliri din partea ma-joritatii.

Aceasta cu atat mai mult, cu cat §i fara o.asemenea procedare exagerata pozitia noastrg, acelor din opoziVe, este mai grea in timpul dinurma. In mijlocul multor lucrari ce le are Ca-brnera, intr'o situatie cam agitata a tutulor spi-aitelor, conducerea noastra din partea biurouluiimi pare din ce in ce mai putin sigura.

Mai antai aveam un pre§edinte, pe d. gene-ral Lecca ; nu §tiu ce s'a intimplat c d. pre-ledinte, de cand §i-a dat demisia odata, de §ia revenit in urrnar nu prea vine sa ne prezideze.

Voci. Este bolnav, e dus in strainatate.T. Maiorescu. Se intelege : este bolnav. Este

tm lucru §tiut de toata luinea, ca in situatiile po-Mice mai ales toate afirmarile de boale §i de mer-

a

www.dacoromanica.ro

415

gere in strainatate pentru cautarea s-anatatiisunt lucrurile cele mai adevérate, fisiologic, psi -

hologic §i patologic* adevërate. Eu am mai avutocazie sa ved asemenea preziJentiale.Imi aduc aminte, ca 0 Camera conservatoareIn timpul caderii ministerului Catargi, la 1876,se glisea cam in aceea§ stare. Pre§edintele ei,principele Dimitrie G-hica, se coborise din pre-zidentie, i atunci ca §i astazi, de §i era un altpre§edinte §i cati-va vicepre§edinti, tot nu preamergeau lucrurile, caci nu trebue sä pierdemdin valere, Ca vice-preledintii nu dau o sigurantasuficienta precurn o da un adeverat pre§edinte,cand este vorba de conducerea lucrarilor §i adiscutiilor 1ntr'un parlament. Prin urmare, de

acum in locul pre§edintelui, care se zice Caeste boinav, avem oare-cari vice-preprinti . ne-gre§it, am cea mai mare consideratie pentru onor.d. vice-pre§edinte Chitu, care prezideaza astazi §icare a prezidat §i eri; decat de ! ce sa zic,un vice-pre§edinte tot nu este tocmai Un prep-dinte. Mai avem un alt vice-pre§edinte, peon or. d. Dimancea, decat de I imi pare catocmai d-sa a dat eri semnalul pentru inchide-rea discutiei. A§a incat noi cei din opozitie nune simtim destul de siguri in conducerea aface-rilor din partea biuroului in starea lui de astazi.

.§i

§i

situatii

www.dacoromanica.ro

416

Este foarte regretabila aceasta situatie, fiind-catimpurile devin din ce in ce mai grele. Suntacum 6 luni, la inceputul sesiunii prezente, indiscutia pentru adresa Tronului, mi-am permisa tertnina cuvintarea mea de atunci prin cuvin-tele: nemultumirea a crescut in targ, nemul-tumirea cre§te" §i am aratat temerea, ca nu se-§tie pana unde va cre§te."

vedeti ca aceasta temere pare ca s'a latitde atunci incoace printre mai multi dintre noi ;

prin urmare ar fi fost bine sa se faca o-datao desbatere energica §i lamurita, cel putin acum,.la sfir§itul sesiunii.

In aceasta situatie, inchizendu-se discutia,tocmai in urma cuvOntArii prim-ministru,cred ca se aplica o deprindere parlamentara,care nueste folositoare sistemei constitutionale,§i in deosebi este cu totul abatuta de latradiVile liberale in interpretarea constitutiona-1 ismului.

Cand se face o interpelare, se exercita undrept de control al Camerei asupra guvernului,.§i este veche p'arola liberalg, ca mai ales in pri-vinta aceasta, adica in contra guvernulul, tre-buesc luate garantii. Una din aceste garantiieste libertatea efectiva a cuventului deputatilor a-num e in urma discursului unui ministru. Nu cred_

d-lui

www.dacoromanica.ro

417

dar, ca ar fi bine ca majoritatea liberal& sa selase sä fie mai putin zeloasä in mentinerea uneiasemenea regule elementare, numai fiindca seintimplä, sa fie astazi pe banca ministerial& unguvern din rärunchii partidului liberal. CAci a-cest precedent se poate aplica in viitor §i la altecazuri §i in alte imprejurari, §i nu e bine sä-1confirme tocmai partidul liberal.

Regula ar trebui sa fie aceasta : Cand se faceo interpelare, adica se exercita dreptul de in-formare §i de control al Camerei asupra gu-vernului, §i cand respunde cineva din parteaguvernului, deputatii se cuvine sa alba ultimulcuvent. Mai ales cand din partea guvernului res .punde, precum a fost eri, un ministru-prezidentca cel actual, care are o mare, o foarte mare,dupa parerea mea o prea mare autoritate, preamare atat pentru binele sal cat §i pentru o bun&desvoltare a sistemului parlamentar, mai alesatunci trebue, d-lor, sä mai lasati deschisä dis-cutia, pentru ca asupra cuvintelor ministruluisa se arate parerea diferitelor grupuri din Camera.Ce insemneaza aceasta, ca dupa vorbirea d-luiprimministru ne incbideti gura la noi toti? Ceam caltigat cu aceasta ? D. ministru ne zice,ca am ca§tigat tiny. Dar, d-lor, scuzati-me, nue treaba mea de a judeca lucrärile d-voasträ,

56680 27

www.dacoromanica.ro

418

insa imi parea ca un fel de ironie alegatiunead-lui prim-ministru, care venea tocmai dupa ozi, in care am stat cu totii pana la 3 ore WAa lucra nimic, fiind-ca majoritatea nu sosise nicimacar ca sa ne cornpletam. Nu se lucreaza preamult in aceasta Camera, incat sa zicem cit pre-tiosul timp nu trebue sa ni se iea §i ca dinaceasta cauza nu merita sa se mai asculte oratoriiinscri§i intr'o desbatere importanth.

Vrea sa zica tirnpul nu era marfa, care lipsea.Ei, atunci ce? D-voastra irni inchideti gura aci-unde sa mö duc sa vorbese? La intrunirea dela Ia§i? Tocmai nouë, cari am venit aci in Cameraca sa aducem omagiele noastre 1egalitii, tocmainouë ne inchideti gura ?

Termin observarea mea prin o propunere, pecare nu o supui la votarea, dar la bine-voitoareaapretiare a fie-caruia din d-voastra pentru regulanoastra proprie in viitor. V'a§i ruga dar ceinsemneaza rugamintea? n'o fac in interesul meu,dar a§ propune ca o idee generala, ca o dreapta§1 liberala interpretare a sistemului parlamentar,ca mai ales la o interpelare, dar §i in al te chestii im-portante, sa pansiti deprinderea de a inchidediscutia dupa cuvintele primului-rninistru maiales, §i sa lasati discutia deschisa, ca sa fluse lateasca simtimentul, ca nu Camera controleaza

www.dacoromanica.ro

419

pe guvern, ci guvernul ne controleaza pe noi.(Aplause).

La aceste cuvinte rèspunde d. N. Dirnan-cea, pe atunci viceprezident al Camerel, sivrea sh justifice cererea st pentru inchidereadiscutiei prin presupunerea ce ar 13 avut-o,a autorul scrierii de fatl era sA. vorbeascain favoarea guvernului, de oare-ce la alegeriar fi fost din majoritatea liberalä. Incontracelor zise de d. Dimancea se dau urrnatoarvieexplicari ea chestie personal5:

Sunt mai antai dator sa iau cu multumireat de declaratia d-lui vice-pre§eclinte Dimancea,ca daca ar fi §tiut ca voiese sa atac guvernul,atunci d-sa nu ar fi inchis discutia . .. pardon, m'arn!oat dupa lapsus linguae al d-sale, nu ar fi cerutinchiderea discutiei, §i.1 rog sa pastreze aceastabuna dispOzitie §i pe viitor. Il mai rog asemenea,ca stand vre o-data la indoiala §i nqtiind ce amsa vorbesc, sa presupue mai curend ca am saatac decat ca am sa apar guvernul. Sunt cuatat mai fericit de declaratia d sale, cu cat d.s1hind vice-pre§edinte §i dispunend pe cat se vedeatat de deschiderea cat §i de inchiderea dis-

. . .

Voci. Nu se aude, mai tare, n'aud nici ste-nografii.

cutiei.

www.dacoromanica.ro

420

T. Maiorescu. Este a§a de indiferenta obser-vatia asupra d-lui Dimancea incat poate sa rernaeneauzita de stenografi. Am cerut cuventul inchestie personala, fiind-ca personal nu pot primicuventul ce l-a spus. d-sa, ca la alegeri am facutparte din majoritatea acestei Camere.

D-lor, nu pot sa pretind de la nimeni, ca a-supra unor lucruri ala de neinsemnate, precumsunt cuvintelemele, sa pastreze o memorie exactA.Dar cred cä pot pretinde de la or cine, ca saust mö ignoreze de tot, sau, daca nu me ignoreaza,atunci sa fie exact in chestiile de fapt.

Eu am avut onoare inaintea d-voastra la in-ceputul acestei legislaturi sä explic cu toata,francheta, cu care cred Ca ne-am cleprins uniiin fata altora, ca nu am facut intru nimic partedin majoritatea acestei Camere, nici Ia alegeri,nici dupa, alegeri, Ca m'am prezentat la alegeriin Vaslui, spuind alegetorilor ca nu fac partedin colectivitatea liberalilor de la putere ; amtiparit acela§ lucru in anuntul meu electoral in-ainte de alegeri. Am rugat §i pe unii §i pe altii

conservatori §i liberali dintre alegëtorii mei dinVaslui: dacä vor sa-mi dea voturile cu aceasta,absoluta independenta, sa mi le dea, daca nu,sa nu mi le dea. Aceasta a fost declararea, caream facut-o eu ; aceea§ declarare inainte de alegeri

www.dacoromanica.ro

421.

a facuto d. Carp, si and, intr'un mod mai ener-gic. L1I, d. Carp se exprima mai transant, eume exprim mai inv6lit, dar tot acolo ajunge.Aceeas declarare a facut-o si d. Pogor, i Incadaca v6 aduceti aminte, faptul relativ la d.Pogor a fost confirmat aici in Camera prin undeputat din majoritatea d-voastra, prin d. Di-mitrescu. Prin urmare nu este exact, ca, amneglijat ceva din ceea ce-mi era prin putintä dea face, pentru ca sa se stie de mai nainte, cänu fac parte din majoritatea d-voastra.

Cuventul este dat omului, zicea unul din di-plornatie, ca sa ascundä gandirea ; dar aci noinu facern diplomatie, i pentru onoarea omeniriisi a adevörului trebue sa fie dat cuventul omului

pentru a se Itimurl si a se intelege cu aliiin deplina claritate.

Nu stiu dar cum s'ar fi putut spune maiclar decat am spus-o, daca. Intelegem toti limbaromaneasca.

pentru mine este foarte lingusitoare,este grozav de mAgulitoare, me confunda deuimire insistera perpetua, cu care cand unulcand altul din d-voastiA voeste cu or ce pretsa fac parte din majoritate . .

I. Campineanu. Foarte putini sunt aceia, afost un moment de uitare.

§i

D-lor,

www.dacoromanica.ro

422

T. Maioreseu. Vedeti, d. Campineanu intelegesituatia, care nu se prea potrive§te cu simtulde demnitate al unei majoritati.

Atata insä remane adeverat: Da, am venitIn Camera, am fost §1 aunt contra al4ineriicelorlalti, am venit in Camera, fiind-ca aci estelocul legal, unde putem lupta.

Am mai sustinut in Camera §i vom sustinepolitica externa actuala, nu cea veche dinainted6 3 ani, a cabinetului Bratianu. Asemenea, decate ori cabinetul este si va fi reprezentantul or-dinei monarchice, va fi totdeauna sustinut deslabele noastre puteri, precum o puteati §ti demai nainte. Dar nici oc.ata n'am Mut partedin majoritatea d-voastra, §i marturisesc, Ca pro-cedeurile ce le-am vezut in timpii din urma, nume incurajaza de a face parte din aceasta ma-joritate. (Intreruperi.)

Termin aceasta explicare personala cu o altaexplicare in privinta vechilor conservatori.

Noi conservatorii-junimi§ti am intrat inCamera din respectul legalitatii, din respectulRegatului, din respectul recunoa§terii acestui faptal cabinetului Bratianu.

In aceasta intrare in Camera §i pentru acestemotive, intre altele, ne-am deosebit de vechiiconservatori, §i or-ce procedare a lor, care s'a aba-

www.dacoromanica.ro

423

tut de la aceasta cale, ne-a gasit adversari la-muriti. Cu toate acestea cred, ca in momentulde fat/ trebue toti, cari iubesc legalitatea, saprimeasca ca un semn bine ,Tenit, ca ace§ti con-servatori, cari pana acum nu gäseau forma lega-la de manifesta nemultumirile lor, in timpiidin urrna, prin consfatuiri publice, prin adunaride alegetori in districte (lucrul este legal, esteconstitutional), reintra in calea parlamentarapregatitoare. Este evident, ca cine-va, care panaacum refuza de a lua parte la formele legaledupa revizuirea Constitutiei, in momentul candconvoaca in diferite ora§e pe alegetori §i-§i pre-gatWe terenul alegerii, reintra in legalitate,daca pana acum facea cum faceati d-voastra lainceput la.Mazar-Pap §i pentru aceea noi Ii bla-mam, irni pare bine ca a intrat acum in acea e-poca a lui Mazar-Pala, care per tot discriminarerum chestia cu Mazar-Pala s'o lasam in-curcata), s'a sfir0t spre binele terii prin parti-ciparea d-voastra legala la alegerile din 1876, §idoresc arnicilor mei conservatori sa alba, §iei in curend ocazia de manifesta prin o a-legere efectiva principiile lor de ordine.

a-si

(si

all,

www.dacoromanica.ro

73.

La Adresà. Lipsä de principii liberale.Viziriatul. Disidenta.

(geclinia Camerei cle la 28 Noemvrie 1886).

Ministerul din acel timp :

I. C. Bratianu, prezident, interne si ad-inte-rim domenii,

D. A. Sturdza, culte,E. Stätescu, justitie,M. Pherechyde, externe,C. Nacu, final*,R. Mihai, lucrAri publice,General Al. Anghelescu, r6sboi.

D-lor deputati, e regretabil (aplause') ca pentruprima oara in Parlamentul roman o discutie la

Aplausele opozitlei se refer la un scurt articol al auto-rului, publicat In Romania liberá de la 8 Octomvrie 1886 subtitlul regretabil" comentand conflictul sangeros al poli-Iiiei cu aleOtorii comunali din Boto§ani.

si

www.dacoromanica.ro

493

Adresa Tronului se face in absenta primului-ministru. Daca d. prim-rninistru, spre parereanoastra de reu a tutulor, e indispts, toti, pentrudeferenta care d-sa, am fl consirntit sa amanaraaceasta desbatere pentru cat-va timp. Dar, faraa ni se spune nimic, sa, se faca o desbatere deoare-care insemnatate in viata constitutionala inabsenta ministrului-prezident, e un precedentstraniu. Maiestatea Sa Rege le vine in Cameracand are sa spuna cuventul seri Terii, nu mergeCamera la Maiestatea Sa ; §i cand respunde Ca-mera la acest cuvent, prirnul-ministru trebue sä-fie aici in Camera, la locul seri. Aceasta cu atatmai mult In imprejurarile actuale, cu cat nunumai dupa parerea mea, ci dupa chiar decla-ratia unuia din cei mai eminenti min*ri, a d-lui ministru de culte, pozitia individuala a mi.-ni§trilor faä cu §eful Cabinetului 0 prea putinindependenta. (Aplause).

Dar, d-lor, daca este datoria mea de a relevaun asernenea fapt, nu pot face nimic in contralui; §i aa dar suntem silii a discuta ea um-brele unui absent (aplause), absent destul de insem-nat prin pozitia sa in tan, incat sa nu alba,ca toti muritorii, o singura umbra, ci 7 umbre.(Aplause).

Dor deputati, in proiectul de Adresa, pe care-1

www.dacoromanica.ro

426

discutam, sunt fara indoiall parti, la a caror con-firmare se va asocia or-ce deputat constitutio-nal ; a§a §i noi trebue sa priruim aliniatul antai,in care d. raportor arata sentimentele de devo-tament pentru Maiestatea Sa ; aliniatul al doilearin care se arata bucuria noastra de a ne vedeaindemnati la lucru, §i aliniatul final, in care se adueurari pentru Maiestätile Lor §i pentru Dinastie.

In deosebi insa noi, card ne auzim acum nu-miti grupul junirnist (§i nici nu am autoritatepentru a vorbi in numele vre-unui alt grup),noi ne asociam §i la o parte mai speciala a a-

cestui proiect de Adresa. Noi primim §i partea,care urmeaza dupa cele douö aliniate de la in-ceput §i care culmineaza in fraza bine redactata§i foarte caracteristica, rnai ales dupa observari-le onorabilului meu preopinent : Am fost feri-citi vëzênd, ca evenirnentele din peninsula bal-flcanica nu ne-au atins, gratie prudentei linii deconduita tinuta de guvern sub inspiratiunileMaiestatii Voastre."

Pe acest taram ne gasim in acord cu majo-ritatea §i suntem §i noi fericiti, ca a putut Ro-mania prin atitudinea sa sa dovedeasca odatamai mult, ca in limitele sale naturale este unfactor de oare-care insemnatate pentru politicaeuropeana.

www.dacoromanica.ro

427

Dar nurnai pana aci merge calea noastra Un-preuna ; de aci incolo nu ne mai putem asociala ceia ce zice proiectul majoritatii. Nu ne putemasocia, d-lor, pentru-ca duptt noi respunsul laMesagiu in imprejurarile de fata trebue sa spuna§i mai multe §i altceva decat a zis.

Este foarte curios : de cate-ori se vorbe§te deAdresa la Tron, in comisia pentru Adresa sena§te iar vechia intrebtre, daca este sa se facaun respuns englezesc, sau un respuns . imivine sa-i zic de acum inainte romanesc; adicasa fie numai o formalitate de politeta, sau safie mai rnult. §i tot-deauna guvernele, caroranu le prea place discutia, insista sa fie numaide politeta, dar totdeauna aceasta simpla poli-teta se preface in alt ceva cand intra in desba-terea Camerei, §i vrend-nevrend discutia ia pro-portii mai mari.

In Englitera sunt bine constituite partidele§i se §tie sigur in opinia publica, de ce estevorba atat din partea guvernului ca principiide actiune politica, cat §1 din partea opozitiei.La noi, cari ne facem acum educatia parlamen-tarä nu §tiu ce Tel Ile educatie ne-amcand ne vedem astazi dupa mai multi ani deeducatie politica, mai putin educati decat erarninainte, mai putin fixati asupra principiilor dis-

rdcut,(si

www.dacoromanica.ro

42S

tinctive ale partidelor constitutionale), la noi seintrebuinteaza foarte natural aceasta singuracazie pentru a ne explica asupra ideilor gene-rale, cari dau directia in mersul Statului consti-tutional..

Ast-fel, dlor, s'a intimplat §i in cazul de fil-o, i ast-fel se va intempla si in viitor pentrumult timp Inca. Asa fiind, permiteti-mi sa facindata o observare generala asupra Mesagiuluicontra-semnat de ministrii M. S. Regelui : acestMesagiu are aerul de a enumera cu deamanuntuldupa fie-care resort lucrarile sesiunii prezente,in fapt insa face numai rubricarea resorturilorsi titlurilor a cator-va proiecte de legi, fara aindica intru nimic nici spiritul distinctiv, nicitendenta de princip politic se intelege intr'oscurta relevare ,nici tinta practica speciala, lacare voeste sä ajunga prin elaborarea atator pro-iecte.

Asa de departe merge acest caracter anodin,incat fara nici o exceptie, fara a terge nici unrind, ministerul cel mai reactionar, cel rnai de-osebit in vederi, si-ar putea pune nurnele. sëupentru contra semnarea. acestui Mesagiu. Daca yeyeti da osteneala a-1 reciti, yeti vedea Ca esteasa. §i in o parte, care a fost mult discutata inCamera aceasta, in controversa finantiara despre

o-

www.dacoromanica.ro

429

valuta, se vorbe§te in Mesagiu numai : ca agiuleste regretabil §i sa cautilm a-1 inlgtura, fait sane spung cum §i ce fel ; in privinta instructieipublice se vorbe§te : ca sa aducem educatianationala, in o directie buna §i sanatoasa ; toataluma vrea aceasta. Si in privinta magistratureise zice : sa se dea o mai mare independenta ,toata lumea cere aceasta. La legea comunalase zice : ca ar fi bine sa ne ocupam de ea ; toa-tä lumea §tie aceasta. Si a§a mai departe in toa-te resorturile.

Ce insemneaza intr-un Mesagiu, uncle 7 mi-ni§tri de resort i§i dau osteneala de a ye enu-mëra cu dearnanuntul rubricarea activitatii d-voastra, ce insemneaza aceasta lipsa totala deo indicare politica a directiei de princip, dupgcare vrea guvernul actual sa se resolve chestiile-supuse acestei Camere in acest moment? Sa fieoare lipsä de or-ce princip politic pe banca mi-nisterialA? Avem oare a face cu un guvern li-beral sau avem numai a face cu o stapanire defapt ? (Aplause.) Avem a face cu un guvern libe-ral, care trebue sa, spue reprezentantilor Wei :-iata principiile mele distinctive, pentru care mö-aflu eu pe banca ministerialg, iar nu opozitia.din Camera, necum opozitia coalizata afara dinCamera ? Sau este numai frazeologia unui guverm

www.dacoromanica.ro

430

buget, care evita or-ce accentuare a vre unpiidei politice pentru a fi in posibilitate de a luadin toate partile or §i ce inlesnire a situaVeisale personale §i a continua, in disprqul or-ca-rui princip d lupta constitutionala, plilcuta sta-panire de fa pt, in care se Ohl? (Aplause).

Ei bine! d-lor, o data chestia aa pusa, noi rOs-pundem indata ; nu este acest Mesagiu §i nileste acest respuns in situatia spiritelor de as.Uzi ; nu se poate mai mult timp guverna astfel o tara, uncle a sporit eel putin acea tinerime,care este setoasa de a vedea legititnandstapanirile de fapt; nu mai este cu putinta dea se ascunde ideile sau lipsa de idei sub völulde cuvinte ; nu mai este cu putinVI, a finistra fara a spune pentru ce eu §1 nu tu!

D-lor deputati, valoarea principiilor puse in-ainte de un partid politic, puse inainte de unguvern, valoarea principiilor liberale ce ar tre-bui s. le puna in lucrare guvernul actual, dacaar fi guvern liberal, ceea ce eu contest, sta inaceasta di, mai pre sus de persoane §i in afarade complicatiile trecatoare ale mornentului, as3-menea idei generale sunt elemPritul permanental progresului politic in stat sub toate impreju-

§i cand un partid este la guvern §i candacela§ partid este in opozitie.

lileile

:

cards,

de

mi-

www.dacoromanica.ro

431

Acest punct de vedere rnerita a fi apropiatIntr'un mod practic de intelegerea noastra a tu-tulor. SA ne punern dar intrebarea : majoritatead-voastra de astazi, intirnplandu-se sa nu maifie la guvern, ce va face in opozitie? In numeletarui princip va sustine lupta constitutionala

ideilor mai departe ?Am citit in atatea foi guvernamentale, ca gu-

vernul regreta ca n'are opozitie conservatoare.Perrniteti unui membru infirn dintre conserva-tori sa ye spue, c noi regretArn ca n'avernun guvern liberal sustinut de un partid liberal.(Aplause).

Caci, d-lor, ce este liberalismul ? Aceasta artrebui s'o §titi d-voastra mai bine, cei din ma-joritate, dar poate ati uitat-o ; insa noi ne darnosteneala s'o §tirn, fiind-ca sunt chestii, care tin

con§tiinta unui om public de a §i le resold in-ainte de a se gandi sa lucreze in sfera

SL luArn liberalismul in cate-va amanunte.'SA-1 cercetain antai in raportul constitutionalintre nani§tri §i Camera, raport a§a de esen-tial pentru viata parlarnentara, incat §i conserva-torii au adoptat in aceasta privinta rezultatelecastigate in alte tèri.

Cati mini§tri sunt acum pe acea banca ? Ve-dern 6, da, pare ea sunt 6 mini§tri. Lipse§te

a

cia

www.dacoromanica.ro

432

WI unul, d. Stolojian. De ce a e§it? §i de ce-intrase ? Nimeni nu §tie oficial. Fusese inainte-la justitie d. Nacu, a e§it §i a intrat d. States-cu. De ce a e§it §i de ce a intrat ? Fusese d.Voinov, fusese d. Giani , §titi vre unul de ce-au e§it §i de ce au intrat? Se spune vre-odataParlamentului ideile, proiectul, gandul constituti-onal pentru ca in mod liberal O. fie supus lu-cru la controlul d-voastra §i la apretierea d-voas-tra precum a intregei tëri?

Aceasta intrebare m'am crezut dator a o pune-totdeauna la inceputul sesiunilor noastre, fiind-caatinge o parte esentiala a parlamentarismului ingenere, §i cu atat mai mult a parlarnentarismuluiliberal. Eu, nefiind, neafland Millie oficial, de§i sunt §i eu In Camera, citeam prin gazete, me-informam de la altii asupra acestor schimbari..Este foarte pretioasa, in aceasta privinta gazetacea mai eminenta a partidului d-voastra, VointaNationala. Vointa Nationalci, vorbind de d. TacheGiani, fost ministru al d-voastra pe acea banca,zice §i vö citez propriile ei cuvinte: ca este uny)avocat de a treia mana", care a venit la gu-

vein prin un accident", gratie influentei unuiilustru barbat de Stat, §i relevandu-i stilulfac scuzele mele ca repet cuvintele Vointei Na-tionale, fac scuzele mele mai ales d-lui Voinov,.

www.dacoromanica.ro

433

dar citez foaia guvernului, adica foaia acreditataa partidului, care sustine pe guvernul de astgzi,a§a, dar Vbinta Nationald zice despre d. Giani :a are -un stil mai prose decat al d-lui Voinov,§1 citeaza ca dovada despre aceasta stilul d-luiVoinov dintr'o deper de felicitare ce ornul inprima emotie, unde nu se gande§te la stil,adresa primului ministru pentru ca a sapat deaten tat.

Cand vedeti foaia guvernamentala tratand dea treia mama pe o persoana, care a fost acumtrei ani la ministerul d-voastra, §i tratand de...nu repet epitetul, pe un alt ministru, care a fostasemenea pe acea bancg, in nurnele partiduluid-voastra, §i and me gandese filosofice§tc la lu-crurile schimbgtoare ale adestei lumi... (Aplause)la epitetele §i canaille ce tot d-voastra le \Tetida unuia sau altuia §i din mini§trii ce astgzistau Inca pe acea bancg, §i poate maine nu vormai sta, me intreb : acesta este partidul liberalconstitutional in numirea §i schimbarea minktri-lor, in primirea §i inlocuirea lor ?

Mild mai tarziu yeti fi in opozitie §i vetivedea atunci un ministru-pre§edinte, un despot . .

intelegeti, a nu me gandesc la actualul ministru-prezident (ilaritate), ci la un om cu apucaturiviziriale, la un reactionar, care vrea sg, reduca.

5668o 28

www.dacoromanica.ro

434

sistemul constitutional la absurd §i, mascat subo forma straina de convingerea lui §i de inteli-genta multora din tara, profita de mecanismulconstitutional oa gg-§1 pu, vointa sa in -loculvointei tutulor, sa faca, sä atirne toate de labunul plac al sëu, fara sa se simta dator sadea seama tërii despre actele sale publioe, darcare va castiga, te miri prin ce mijloace, o ma-joritate oarba, de aderenti in Camera §i va pa-raliza ast-fel adevörata viata parlarnentara : atdnciIn nurnele carui princip §i cu ce drept v6 vetiridica d-voastra, din opozitia de atunci in contrauntil asemenea despot reactionar ?

Mai puteti revendica vechia onoare a libbra-lismului, al carui prim drapel de lupta a fostrezistenta majoritatii in contra omnipotentei unuiindivid?

Va venl, cand veti fi cl-voastra in opozitie,un guvern reactionar §i va introduce nu seIntroduce astaziarbitrariul in rnagistraturg. Seva Intimpla, sub acel guvern posibil in viitornu s'a intimplat astäzi sa se comita o crima,spre pilda la Ramnicul-Valcei, §i cand va venljudecatorul de instructie s'o cerceteze, ministrulde atunci II va destitui tocmai in acel moment§i va trimite un alt judecator ad-hoc. §i se vaintimpla poate caci §titi ca reactionarii nu iu-

www.dacoromanica.ro

435

besc presa ca sä vie o natie indignata sa cadacu batele asupra jurnaliplor, i atunci va veniun procuror sa constate lucrul, §i acela§ ministrureactionar ii va destitui §i pe acest magistrat

va trimite un altul ad-hoc. §i va veni §i oalti intimplare sub acela§. minister reactionar,o intemplare spre pita la Boto§ani, §i se vadestitul i atunci un judecator de instructie, §1se va destitui tocmai in acel moment de agitare§i se va inlocul cu un altul trirnis iara§ ad-hoc,Ei bine, atunci ar fi datoria particlului liberal sit

Lupta seculara a popearelor, onoarea libera-lismului a fost respingerea justitiei ad hoc, res-pingerea incercarii unui orn de la guvern de ainfluenta §i intimida pe cetateni prin oarneniiunei justitii aparente, de a le lua garantia

mai ales in momente de agitare. Darvoastra o yeti mai putea zice acesta in opozitie?0 sa se mai zica, ar trebui sa se zica de par-

tidul liberal in opozitie, cand vor veni reactio-mrii la putere, ca trebue sustinuta lupta in con.tra nepotismului cotropitor. Nepotismul eSte otentatie pentru familiile cele mari; o sa §1 puefie-care pe ai sei, §i flind-ca au cam scapatat-familiile cele marl, celelalte au inceput sa seimbogateasca, §1 tiind ca bugetul Statului e re-strins, 0 sa se dea unui om de al lor Jnai multe

vi

zica:

im-partialitatii

www.dacoromanica.ro

436

functii, o sä cumuleze, §i atunci ar trebulsa vie partidul liberal in opozitie §i ar trebul sa.zica : e o veche lupta a liberalismului in contracumularzilor, liberalii au inventat fraza despresudoarea poporului §i au zis s nu se imboga-teasel functionarii pe spinarea poporului. Dard-voastra yeti mai putea zice aceasta? Dar d-v..in zece ani de guvern ati fost in stare sa facetio lege in contra cumulului? (Aplause). Credye va fi greu a sustine atunci drapelul libera-lismului.

Va venl iar marea chestie de principii, descen-cralizarea Comunei. Va fi discutia cea importantacand vor venl reactionarii §i vor zice: imi punomul meu primar, nu voi stt las nimënui in sat.dreptul de a ingriji de afacerile sale comunalefara voia mea. Atunci ar trebui sa vie liberalii,sa zica: descentralizare, independenta comunalaDar tocrnai proiectul d-voastra de lege comunalapune direct pe primar, pe or-care primar ca unagent administrativ al guvernului.

Ce sa mai continuu, d-lor ? Ce princip liberalaveti d-voastra azi ? Ce veti putea zice d-voas-tit and yeti fi in opozitie? In numele caruiprincip ye yeti ridica in opozitie, caci a sta laputere in numele bugetului e u§or I (Aplause).

Eil dar in aceasta se vede, ct nal suntein Inca.

ca.

L

www.dacoromanica.ro

437

o societate tinëra. Cu ce u§urinta, de copil fie-carecrede, ca ziva de azi e verica. Dar in aceastalume trecetoare va venl §1 ziva de maine. tiuca sunt multi din d-voastra, cari sunt convin§i-0 chiar aceasta convingere e caracteristica pen-tru starea spiritelor in partidul dvoastracapana va till d. Bratianu, nu va caclea partidulguvernarnental de astazi. A§a sä fie: dar in fine,din nefericire, d. Bratianu nu e nemuritor; poatefi nernuritor in istorie, dar nu e nemuritorfisice§te ; ei ! §i atunci, a doua zi? E acesta unpartid liberal, care consuma gandul principiilor li-berale in faptul existentei a doi ochi? Aceastase stiliarna Cesarianism, nu liberalism! i de cevö rnirati atunci cami merge crescend nemultu-mirea Orii, daca d-voastra toti pare ca nu resu-flati decat din plamanii unui singur om? Dece ve mirati, daca asupra acestui orn se concen-treaza toatil ura 0 toate pasiunile 0 se intim-pla atentaturi? El cel putin, trebue sa spunemin onoarea lui, e in a devër cel mai bun dintoatä colectivitatea!

Sa revenim acum la Adresa. Fiind-ca niciMesagiul nici Adresa nu arata nici un principliberal, fiind ca nu se arata intru nirnic aplicareaacelor idei de liberalism pentru cari s'au luptatliberalii in toate törile, pana a ne fi convins §i

www.dacoromanica.ro

438

pe noi conservatorii de cele ce v'am spus acum;fiind-cd v6i1 un guvern, care in asemenea chestiide princip dd acurn inapoi pand unde nu voimnici noi sa mergem: mfd intreb, ce Stat con-stitutional mai e acesta? Ce partid avern laguvern ? Liberal nu este, conservator nu-1 prirnimnoi. Atunci ce e? 0 stdpanire de fapt? Dar stit-panirea numai de fant produce xesistenta de fapt-

§i aceste idei nu sunt o nascocire a mea.Bine-voitoarea tdcere, cu care nië ascultati, mi-eo dovadd cA Stint unii §i altii, .in conitiinta cAroragasesc un résunet. (Protestari).

Ahal Acurn vö de§teptati cu protestarea, find-cd am spus-o pe fatd. Dar noi opozitia spunemce gandim ; guvernul face alt-fel. Dar o dovadd,dna nu In tdcerea d-voastrd care ati intrerupt-o,mai clar manifestata aci in Camera, §i aceastaeste bine sd fie adus la cuno§tinta M. Sale,este cd o parte din adevörata inteligenta fostdin partidul majoritAtii, simtind cd s'a rupt, s'acomprornis, s'a mistuit stindardul principiilorberale, nu vrea sa. fie mistuitA si compromisa§i ea Impreund cu compromitetorii §imistuitorii,o parte din inteligenta pand acum guvernamen-tald, se deslipete de majoritatea d-voastrd §i seformeazd In fine §i acesta este un progresconstitutional un partil liberal, aici in Camera,

li-

www.dacoromanica.ro

439

din ceea ce era pana acum numai un partid de gu-vern; se formeaza in interiorul Camerei un partid,care sa fie in stare de a zice dupa ce nu va maifi indulcirea puterii la guvern iata-ne in opozitie,ne luptam acum pentru drepturile liberalismuluicelui adevërat §i cunoscut de toata lumea ; ne-am desfacut Inca in timpul guvernului actual deaceia cari, sub cuv6nt §i in numele liberalismului,s'au aratat a fi numai un guvern frä principii.

Pentru noi, cari am insistat totdeauna asupra,necesitatii constitutionale a formarii partidelorde principii, este bine venita aceasta disidenta.Vom avea cel putin o parte foarte inteligentadin aceasta Camera, cu care chiar daca vorn fiadversari cand s'ar discuta diferentele intre con-servatori §i liberali, ne vom gasi uniti in res-pectarea in genere a principiilor oneste §i clarmanifestate; ne vom apropia, ne vorn identi-fica in a recunoa§te ca nu este bine intr'o taraconstitutionala sa confundam, mai ales la guvern,ceea ce este princip cu ceea ce nu este princip,ceea ce este interes general, cu ceea ce esteinteres particular, ceea ce este budget al töriicu ceea ce este budget al colectivitatii, ceea ceeste guvern cu ceea ce este o simpla expediVede afaceri dupa formula : vom vedea de astazi

www.dacoromanica.ro

440

pang, maine, vom face intr'un sens Sall altul,nurnai sa ne tinern la putere.

Cu aceastg, ingltare intr'o sferg, mai curatä,cred ca, este de bun augur inceputul sesiunii defatg..

i fiind Ca nimic din acestea nu transpirg, inAdresa majoritgtii, fiind cg, un fapt de a§a In-semnatate, adicä disidentä de principii liberalepetrecutg, In mijlocul partidului guvernamental,este trecuta absolut sub Were §i totul se a-copere sub o eleganta de cuvinte, noi voin votacontra acestei A drese. (Aplause).

www.dacoromanica.ro

74.

La aceea§ Adresà. Dinasticismul liberalilor.Necesitatea unei schimbari de guvern.

(?edinla Cameri cle la 2 Decemvrie 1886).

D lor deputati, aliniatele din urma ale proiec-tului de adresa sunt: Traiasca. Majestatile Lor :Traiasca Dinastia!" ram inscris la aceste ali-niate, fiinclca in privinta lor cu toii ne intil-nirn in unul §i acela§ gind.

A fost foarte pretios pentru aceia din noi, carinu de aslazi or de ieri, dar in intreaga lor vi-ata, politic& au fost monarchici gi dinastici, afost o fericire pentru noi a auzi din rernarca-bilul discurs al dui ministru al justitiei, ca a-ceastä convingere a noastra, a fost totdeaunaimpartagita gi de gefii partidului liberal, Ca d-nii

www.dacoromanica.ro

442

C. A. Rosetti §i Bratianu, §i la 1875 §i la 187Gin mijlocul coaliitiunfi numite de la Mazar-Pa§a,au fost 1nsufletiti de acelea§i sirntiminte.

Aceasta e pentru noi o garantie mai multpentru viitor ; dar este pretioasa aceasta decla-ratie §i este mangaitoare §i pentru situaVa deastazi; caci ne permite a face o comparare maidreapta intre starea spiritelor de atunci, §i stareaspiritelor de acurn. Dad, In adevör dupacum ne spune d. ministru al justitiei d-niiC. A. Rosetti §i Bratianu, sufletele coalitiei dela Mazar-Pa§a, erau monarchici §i dinastici, eragre§ita parerea latita pe atunci, cä in coalitia dela Mazar-Pa§a se discutau §i candidaturi; cade bine inteles: declaratia d-lui ministru al justi-tiei, eminent barbat de Stat, insemneaza ca C.A. Rosetti §i Bratianu, cari erau monarhici,intelegeau pe acest monarh §i pe aceceitet di-nastie; altminteri declararea d-sale ar fi un jocde cuvinte.

Cu atat mai fericit lucru este dar pentru noi,ca se poate data inradacinarea sir4mentelormonarhice §i dinastice de pe atunci. Era darnumai aparenta, daca unii din membrii secun-dari ai partidului liberal erau contrarii.

Prin urmare, de §i d. X.1) vorbea de abise,I. Campineanu.9

www.dacoromanica.ro

443

aceasta nu insemna nimic, s'a putut u§or aco-per.' abisul cu un portofoliu ; de §i d. Y.1) se in-cerca sa sape prestigiul monarhului prin foistraine sub pseudonimul Erdmann von Hahn,aceasta nu insemna nimic, caci baronul vonHahn s'a aratat mai pe urrna mare dinastic;de §i d. Z.2) facea caricaturi §i insulta in gazetapana §i familia Monarhului, aceasta nu insemnanimic: poetul era . tot monarhic §i dinastic,caci nimic nu l'a impedicat mai pe urrna sa,faca poesii in Monitor pentru dinastie. (Aplause,ilaritate.)

Aceasta ne este de bun augur, ne este o

mangaere pentru starea actuala. Ce era ade-vërat la 1875 §i 1876, sa nu fie oare tot a§ade adevërat §i la 1886? Daca atunci acet X, Y§i Z erau oarneni de a doua mana, cari nu in-semnau nimic, pe cata vrerne, dupa declaratiadlui ministru de justitie, §efii adevërati eraumonarhici §i dinastici ; daca s'a putut prefaceabisul de atunci inteo ljnie foarte u§or de trecutacuma, daca baronul de Hahn de atunci aputut sa dea acurn tircoale" imprejurul Di-nastiei ;. daca acela §1 altul §i cel de al treileas'au putut arata astazi oameni dinastici §1 mo.

1) D. A. Stuidza.2) QrA§anu.

www.dacoromanica.ro

444

narhici convin§i: pentru ce oare vö rnirati §ivö mi§cati astazi, cand vedeti ca in opozitiadin afara de Camera sunt articole violente, comdemnabile dupä parerea mea acum ca §i atunci,in contra Regelui? Pentru ce, daca auziti ca sapronunta §1 astgzi pc ici pe colea cate un cmvent de desordine, daca simtiti ca e o atmo-sfera contrarie, pentru ce nu vC mangaiati cusuvenirile de la Mazar-Pa§a? Caci trebue sa fiticonvin§i, precurn sunt §i eu convins, ca §i azi§efii opozitiei unite sunt cel putin tot atat demonarhici §i dinastici, pa cat erau la 1875 d-niiRosetti §i Bratianu, §i precum tocmai eferves-centa secundarilor de atunci le a fost un motivrnai mult de a se face mai tarziu gelo§ii apa-ratori ai Dinastiei §i. Monarhiei, tot a§a opozitiaunita din gait, intru cat are aparenta in unelemanifestgri secundare de a fi contrarie starii delucruri, va cauta in viitor ocazia sit arate cuatat: mai mult, ca sunt cel putin egali coaliza-tilor de la Mazar-Pa§a in faza lor de rnai tarziu.

Nurnai, d-lor, asemenea lucruri sa nu meargaprea departel Aici se pune o legitima intrebare : Ces'ar fl intimplat, daca la 1876 n'ar fi cazut Ca-targi ? A§ voi sa vorbesc azi, daca a§ putea, inawl de or-ce personalitate, §i in afara de or-ce iritare ; a§ don ca MO cu acest aliniat, unde

www.dacoromanica.ro

445

in adever suntem cu totii cei -din Camera inspi-rati de acelea§i sentimente, sa gasesc un fel delimbagiu comun, sa ne putem intelege a§ezat,

asupru urmatoarele discutii: Ce s'ar fi

intimplat la 1876? Eu am recunoscut in fata d-voastra mai de mult, ca dupa parerea mea la1876 a fost necesar sa cada. Cabinetul conserva-tor ; nu cred ca se putea face rezboiul, care 1-amfacut, cu iritatia spiritelor, care era pe atunci.A fost lucru foarte cu minte, ca, a venit atuncila guvern ministerul Bratianu, §i am fost celdintai, cum de alt-fel a avut dreptate d. minis-tru al justitiei sa o declare, care am recunoscutmarele merit al d-lui Bratianu de a fi putut inasemenea imprejurari sa mentie, impreuna culibertatile publice, i ordinea dinastica in tarasprijinindnse pe un partid, care pana atunci daloc la multe banueli.

D. Than Bratianu, Mend din partidul sëu un par-tid de guvern monarhic, a Mout atunci pentruconsolidarea ordineinoastre constitutionale foartemult, tot a§a de mult cat a Mut d Lascar Ca-targi, cand la 1871 a luat frinele guvernuluiin momentul, in care Principele vrea sa abdice.Da, aceasta a facut-o d. Bratianu, §i am tinuta o recunoa§te Inca o data, fiind-ca eu preyedvremea (poate sa me in§el, precum pot in§ela toa-

ca

www.dacoromanica.ro

446

te pi evederile -oarnenelti, dar poate sa nu mein§e1), eu preyed vremea, and apararea ce iofac acurn in opozitie hotarita cu d-sa, vol avea sä

o fac atunci, and va fi clsa in opozitie §i andvor fi altii, care-1 vor ataca cu pasiune §i curelevarea erorilor ce cornis, vor vol sa-1 par-s( cute impreuna cu ai sei §i §tearga or-cemerit ce a avut. 1)

Va sä zica a facut aceasta d, Bratianu ; a,

facut mai mult : prin o buna inspiratie a luatrespunderea resboiului, de §1 adeveratele meriteale resboiului, dupa vortele d-lui Carp, se cuvinmai sus §i mai kis, dar rernane totu§ merituld-lui Bratianu ca. a §tiut a se aeomoda acelei situ-atii §i a face ceea ce a facut ; a mai proclarnat,impreunit eu dvoastra toti din majoritate §i cunoi, independentl; a facut mai mult, nu mai multin fapt, dar ca forma, exterioara : a .1tiut, impre-una cu noi toti, insa prin initiativa sa §i a (I-

voastra, sä proclarne Regatul Romaniei.Tuata intrebarea este acum : de la proclamarea

Regatului incoace, din momentul, in care s'aaccentuat a§a de bine Dinastia, ce s'a facut deguvern pentru a se intari in sufletul poporului,la care are sa domneasca mai departe? Iata

') Cum s'a i intimplat dnpP cilderea sa de la guvern,iii sesiunea Camerei de la 188889.

sa

1

le-a

www.dacoromanica.ro

447

Intrebarea ; caci pe hartie este u§or sa faci acteconstituponale, dar important este ca eletriliascä in cugetul acestei tdri.

Imi aduc aminte de frurnoasele cuvinte, ce lea zis actualul pre§edinte al Camerei, atunci candla 14 Martie a luatinitiativa propunerii Rega-tului, c sle acurn Inainte sa. se §tie ca vacre§te in inimile noastre radacin monarhica.

Apoi vede0, d lor, atunci ni s'a vorbit de Eranoutt, qi en n'am gasit nemerit röspunsul d-luiministru al just4ei, care la intrebarea mea : undesunt principiile ce le practicati in Era nouit? nevorbea de titlurile cele vechi, cu cari a venitia putere ministerul Bratianu §i s'a mentinutpana la 1884.

Apoi discursul la Adresa e in anul 1886, nuin 3884. Intreb dar : de la 3884 pana la 1886ce s'a Tacut in organizarea §i administrarea internapentru a se intari aceastä incepëtoare Dinastie?

D-lor, din punctul meu de privire, situatia insara imi pare a e a§tazi prea nelinipta. Aulost prani la Botopni sau netërani, au fostalegötori sau nealegkori, -- cad au facut rebeliunea,chestie indiferenta. Chestia adeverata este: de la1884, de la 1885 §i in 1886 a scazut sau a cres--out nemulOmirea unei mad parti a tërii, violentullimbagiu i atacurile opozitiei Mara, din Camera ?

sa,

www.dacoromanica.ro

448

Eu cred ca a crescnt. §i acum cand la in-upUtul_ acestei sesiuni urgm fericire §i lungtraiu Dinastiei, trebue sg, ne intrebgm : aceastami§care, aceasta cre§tere a du§maniei in contraministerului Bratianu, pana unde e probabil caar e sg, rnearga. Este dupg, trecut probabil, caministerul Bratianu va Imblanzil va multumldin ce In ce mai mult spiritul populatiunilor?Se poate oare spera, ca opozitia unita va pargsisau va imputina arnargciunile §i ura ei? Mergernspre impAciuire sau spre o mai mare- invrgjbirecu guvernarea d-lui Bratianu?

Intr'o asemenea situatie vëd in nguntrul Ca-merei o parte inteligenta de disidenti, care sedesparte de guvern, §i -vëd in afara din Came-ra multi oameni inteligenti, cari se apropie deopozitie.

Adevërul pentru mine este acesta : numëruladerentilor dlui Bratianu descre§te, nemultumi-rea in tug, cre§te.

.Apoi nu cum-va este tocmai situatia, care erala 1875 1876 cand en conspirarea de la Mazar-Pa§a?

Nu cum-va se na§te §i acum intrebarea foarteimportanta : mai poate merge inainte situatiaactuala? Este speranta de a se indrepta? Saueste probabilitatea ca se va face mai rea? §i.

www.dacoromanica.ro

449

este situatia complicarilor externe de natura asuporta o asemenea stare de lucruri?

Vedeti, d-lor, monarhia noastra, Dinastia noas-tra este o Monarhie §i o Dinastie constitutionala.

Care este folosul constitutionalismului pentruo Monarhie §i o Dinastie? Pentru ce s'a gasitca este mai sigurA continuarea Dinastiilor consti-tutionale dent a celor absolutiste? Pentru cain alternarea partidelor sta garantia permanentaa Coroanei, care este deasupra tutulor,

Caci pe de o parte prea indelungata §edere laguvern a unui partid face sa-i sporeasca abuzu-rile, iar pe de alta parte tocmai aceste abuzuriImpreunate cu legitirna nerabdare a celor lasatiafara face sa sporeasca nemultumirile pang, la ungrad periculos.

Atunci intervine importantul rol al constitu-tionalist-I-milli, care permite o scApare mai lini-tita din o asemenea situatie prea incordata.

Intrebarea este acum : ne aflam noi Intr'unasemenea moment ?

Dupa convingerea mea nu se mai poate aduceo irnblanzire a situatiei prin guvernul d-lui Bra-tianu §i elementul nemultumit cre§te atat In Ca-mera cat §i in gait din Camera ; mi-e tearna,ca au sa se repete violentele, cari au inceputdeja, §i ca aceste repetiri, aceste Incordäri de

.56680 29

www.dacoromanica.ro

450

situatie au sa gäseasca un guvern din ce in cemai slabit, §i aceasta in fata unor evenimente,a caror gravitate nu se poate contesta.

Fiind-ea dar sunt impreuna cu toti d-voastraun convins aprobator al acestui ultirn aliniat dinAdresa, fiind-ca noi toti zicern §i vom vota: nsatraiasca MajestAtile Lot. 1 sa traiasca Dinastia!",tocmai pentrn aceea vom vota contra AdreseiIntregi, pentru a accentua din partea noastra pecat putern mai mult opozitia in contra actualuluiguvern. Noi vom gasi o lini§tire a relei situatiiprezente numai atunci, cand prin vre-unul dintnodurile constitutionale posibile se va da ocazieelementelor moderate §i prudente, cari exista inmare numör §i in opoziVa afara din Camera, sa,dovedeascacea ce este exact a sunt oamenide ordine constitutionala. Folosul va fi atunciclar : D-voastra v'ati afirmat a§a de tare, de andsunteti la guvern, ca zelo§i monarhi§ti, in cat nuyeti mai putea paras1 aceastä linie de conduitapolitica nici fiind in opozitie. Iar acei, cari asta-zi sunt In earl de cercul d-voastra §i in afaradin Camere §i de cari ye plangeti cli au uneleaparente contrarii, vor veni atunci sa se adaugela acest concert de monarhi§ti dinastici. Numaiastfel se va intati situatia in fata pericolelorinterne §i externe. (Aplause).

www.dacoromanica.ro

75.

Asup ra intlrzierii unei

(edinia Camerei de la 10 Ianuarie 1887).

Dup6., 1nsärcinarea tutulor deputatilor dinopozitie, autorul scrierii de fat& anuntaseftncl la 13 Decemvrie 1836 o interpelare a-asupra batailor Inscenate de administratiacomunalä 1ncontra redactillor opozitionistedin Capitala. Desvoltarea interpelArii se totamana de guvern §.1 de majoritatea Camereisub felurile pretexte. Urmatorul dialog is-buteF;te Insfil*t sa. ajunga la fixarea uneianume zile.

D-le pre§edinte, vö rog bine-voiti a inter-vent pe langa onor. Camera ca sO. fixeze o zipentru desvoltarea interpelarii ce am avut onoare

anunta anca de acum patru sëptërnani. Ieri

interpeliri.

O.

a

www.dacoromanica.ro

452

ati puso la ordinea zilei, dar a lipsit d. prep-dinte al consiliului i ministru de interne ; astgzivecl cg lipse§te de asernenea ; nu voim sg fimindiscreti, dar poate Ca este indispus ; ii doresedin toata inima sä fie §i fisice§te §i politice§terestabilit, dar trebue sg fie o zi regulatg pentrudesvoltarea acelei interpelari, daca bine-voe§ted. pre§edinte. Astazi poate ca iar nu vine d.pre§edinte al consiliului ; Luni poate ca este totla Florica ; poate dar Marti sä fie ziva fericitg,in care vom putea uza de acest drept constitu-tional. A§ ruga dar pe d. pre§edinte sa cohsulteCamera, dad, consimte ca Marti sa fie pusg laordinea zilei desvoltarea interpelarii mele, §1 a.dorl sä §tiu de la d-ni mini§tri, ce sperantg nise aduce despre presenta d-lui ministru de interne.

D. ministru de finante, C. Nacu. Interpe.larea d-lui Maiorescu este singura, care nu maipoate suferi intarziere, cad pentru toate celelalteinterpelari s'a dat cuventul d-lor interpelatori

d-lor le au desvoltat.Voci. Cer cuventul.A. Djuvara. Cer c.uventul.D. ministru de final*, C. Nacu. Afarg de-

d. Pjuvara, care. ieri nu a fost aci cand i-a ye-nit rendul sg o desvolte, §i de aceea a anuntato.din nou.

www.dacoromanica.ro

453

D. Fleva a fost prezent, cand i-a venit rin-dul, dar era legat la gat fiind bolnav §i n'aputut vorbi.

D-lui Nicorescu i s'a dat cuvantul ca sa-§i des-volte interpelarea, dar d-sa a vorbit aproapeo oil de alt-ceva fara sa-§i desvolte interpelarea.

Singurul dar, care nu §i-a desvoltat interpe-larea, este onorabilul d. Maiorescu, §i d-sa aretot dreptul a cere de la d. pre§edinte sa se fi-xeze o zi in care sail desvolte interpelarea. Catpentru guvern, noi prirnim ziva acea, pe careo va determina insu§ onor. d. Maiorescu, fieLuni, fie Marti, numai astazi nu, §i atunci gu-vernul va respunde . . .

0 voce. Cine va respunde?D. ministru de final*, C. Nacu. V'am spus

cine: guvernul, caci guvernul este indivizibil ;v'am declarat a in once alta, zi afara de asta-zi guvernul va respunde la interpelarea d-luiMaiorescu, dupa ce d-sa o va fi desvoltat.

D. prekedinte. D. Maiorescu a auzit declara-ia ca va respunde in or-care aka,

zi afara, de astazi, §i prin urmare ii rog sä de-termine acea zi

Voci. Ast5zi, astäzi.D. ministru de final*, C. Nacu. Am zis

. . .

www.dacoromanica.ro

454

ca Luni sau Marti, dupa cum insu§ d. Maiorescupropunea adineaori, vorn putea respunde . . .

0 voce. A ti zis, ca guvernul este indivizibil_Titu Maiorescu. D lor, are un deputat drep-

tul sä adreseze o interpelare unui anume mi-nistru ?

Da,A cum fail indoiala se poate sä fie impreju-

rari, in care acel anume ministru sa fie impie-decat de a veni el insu§ ea sä respunda ; poatesa, fie bolnav, indispus, sau poate sa fie retinutde alte lucrAri mai urgente la Senat ; potsa, fie imprejurari extraordinare cari sa impueabsenta, precum asemenea pot sa fie conveni-ente foarte legitime, cari sa, oblige pe deputatulinterpelator a stärui sa desvolte fata cu intregguvernul interpelarea, pe care a anuntat-o, sau celputin in prezenta ministrului, la, care s'a adre-sat, §1 poate §i Camera sa pritneasca aceasta.

Dar, d-lor deputati, a§a nurnai de la sine,fara nici o explicare, fara ca de pe banca mi-nisteriala sa se spue, ca ministrul respectiv esteImpedecat de cutare §i cutare Imprejurare de aveni sä respunza deputatului interpelator, ci nu-mai dupa teoria, ca mini§trii find solidari, nueste obligat cutare anume ministru, care secrede ceva mai presus, ca sa fie prezent, aceastä

www.dacoromanica.ro

455

practica cred ca nu este bine sa se introducain desvoltarea interpelarilor. Este in genere datoriaministrului respectiv, §i numai a lui, de a fi pre-zent la desvoltarea unei interpethri ce i se anunta,§1 fail de o cauza justificatä a absentei, inter-pelatorul este in dreptul ski de a cere prezentaacehil ministru, atm care s'a adresat.

Pe acest motiv rog pe majoritate sa binevo-lasca a consimri ea sa se fixeze pe Marti des-voltarea interpelarii mele, §i irni permit a ada-uga : cu speranta, a vom avea onoare de a ve-dea Marti pe banca ministeriala pe d. ministru,catre care s'a adresat interpelarea §i care esteministrul de interne.

D. ministru de finante, C. Nacu. D. Maiorescua fixat ziva de Marti; prin urrnare Marti guver-nul va r6spunde.

www.dacoromanica.ro

76 §i 77.

Interpelare asupra devastärii inscenate la5 Sept. 1886 incontra redactiilor unor ziare.

(,3edinks Camerei de la 13 Iartuarie 1887).

D. preledinte, General Lecca. Acum la ordineazilei este interpelarea d-lui Maiorescu asupraevenimenteloe §i atitudinii guvernului in urmaatentatului de la 4 Septemvrie.

D. Maiorescu are cuvèntul.T. Maiorescu. Domnule pre§edinte, permite-

ti-mi a rectifica mai Antal textul §i sensul in-terpellrii mele, care nu este ala cum a bine-voit d. pre§edinte al Camerei a-1 anunta.

D. preqedinte. Eu am spus in scurt coprin-derea interpelarii d-voastra.

www.dacoromanica.ro

457

T. Maiorescu. El nu are a face cu odiosulatentat de la 4 Septemvrie 1886 ; ea are exclusiva face cu un alt atentat, cu cel comis la 5Septemvrie.

D-lor deputati, vorbirea mea va fi foarte mo-derata, nu nurnii moclerata in expresii, cacipentru mine este regula de stil parlamentar :cand lucrurile sunt foarte tari, cuvintele trebuesa fie foarte blande, ci i mai ales moderatain concluzii, precum v vei convinge in curend.

Aceasta interpelare relativa la devastarile co-mise pe la unele redactii de jurnale din capitala,este aclrêsata numai d-lui ministru de interne,

nu d-lui, ministra-preledinte, cum ar fi fostdupa hierarhie mai politicos, §i de cand cu ma-nifestarea ideilor d-lui Vasilie Lascar §i altordeputati din majoritate trebue sä fim cu luareaminte la hierarhie §i arhondologie.

De §i in momentul anuntarii interpelarii meleera insq d. ministru-prepdinte totdeodata §i

ministru de interne, nu puteam prevedea, ca vafi tot ap §i in momentul desvoltarii interpelarii.Se vorbea iarit§ de schimbari ministeriale printreculise; era vremea sörbatorilor, cand se facprezente la cei mici, §i a§a s'ar fi putut intim-pla ca portofoliul de la interne... dar in fine,de asta-data nu s'a intimplat, §i ast-fel inter-

51

www.dacoromanica.ro

458

pelarea se adreseaza §i se desvoalta, astazi incontra d-lui ministru-pre§edinte i ministru deinterne.

D-lor deputati, faptele la cari se refere in-terpelarea mea ye sunt cunoscute. Se comisesela 4 Septernvrie atentatul contra d-lui ministrupre§edinte; spre onoarea con§tiintei ornene§tise poate afirma, ca tot ce a fost om de orneniein aceasta tara, §i nu numai in aceasta tara,dar §i in strainatate, §i-a exprirnat sincera SAindignare de acest fapt; §i se cuvine a relevamai ales, Ca in prirnul moment §1 toate foileopozitioniste, o repet: toate foile din opozitie s'auasociat la exprimarea acestei indignani.

A doua zi, intr'un mod foare natural §i careface onoare in deosebi comeiciantilor de fruntedin capitala Bucure§ti, ace§tia impreuna cu rnaimulti alti cetateni, s'au dus se §i cuvenea sa,faca a§a ca sa §i exprime sentimentele debucurie pentru scaparea d-lui prirn-ministru. S'audus la ministerul de interne, la consiliul de mini-§tri; au tinut acolo o cuvritare, care exprimaaceste sentimente, §1 d. prim-ministru a respunsde pe balconul ministerului de interne. N'ar fi

drept, intr'o discutie mai rece parlamentara, sainsistam prea mult asupra caldurii expresiuni-lor ce in prima emotie le-a intrebuintat d. prim-

www.dacoromanica.ro

459

ministru fata cu multimea, care era acolo adu-nata. Cand s'ar fi marginit lucrul la atata, arfi römas bine. Insa din acea multime toti comer-ciantii onorabili, tot ce era mai cunoscut, dui:Amanifestatia facuta la minister, s'au dus pe lacasele lor, fericiti de scaparea primului ministru,poate §i de cuvintele ce au auzit din gurad-sale. Zic, c comerciantii cei onorabili s'audus pe la casele lor, fiind-ca s'a nascut o micapolemica in presa asupra acestor fapte. Pe ne-drept o parte a presei nu vrea sa recunoasca inprimul moment ceea-ce a fost in adevër, ca adi-ca omenii cei mai onorabili au fost in mare partein curtea ministerului de interne ca sa felicitepe primul ministru ; §i atunci au respuns ace§tiain presa, au subscris acest rëspuns, au raven-dicat onoarea de a fi fost, §i bine au facut, laprimul ministru; insa tot ei s'au grabit a adilogain acela§ respuns, cg de acolo s'au dus pe lacasele lor.

Acum d lor, dupa ce ace§tia s'au dus pe la caselelor, nu §tiu cine va fi rërnas din curtea minis-trului de interne, cari nu s'au dus pe la caselelor, ci s'au dus pe la casele altora (Aplause dinpartea opozitiei). Faptul este, ca o ceata deoameni (nu a§a, d-lor, mö exprim intr'un modmoderat, dacg Ii numesc o ceata de facëtori de

www.dacoromanica.ro

400

rele? fiind-ca devastarile in nici un cas nu potfi o facere de bine), ma dar : o ceata de facétoride rele a pornit de acolo, insa organizati inbanda, adica in ordine inchisa era ordine indesordine, a pornit de la ministerul de internedin strada nu §tiu de ce numita a Acaderniei(ilaritate), §i a trecut prin strada Vamei, §1 ae§it in strada Victoriei (ilaritate), 3i a ajuns dreptla piata Episcopiei, §i ad, sub aceasta arnin-tire bisericeasca (ilaritate), a rAvAlit asupra redac-tiunii ziarului Epoca, a spart ferestrele, a spartu§ile, a spart dulapurile, a rupt hartiile, a aruncatdosarele de corespodenta, chitante §i alte acte pejos §i pe strada, a apucat la batai pe cine a gasitprezent la redactie, pe un administrator, pe Un

scriitor; a luat Ia goana, cat-va retlactori, unuls'a ascuns in pivnita, altul in pod, sus, jos, fie-care unde putea, §1 a comis aceste brutalitatiinteun timp sa zicem de 15, 20 minute, poateo jumAtate de ora.

De acolo, tot ma organizata, aceasta ceata, totprin strada cea mai frecventata a Bucure§tilor,prin calea Victoriei, a intrat in strada Clementei,ziva la ameaza mare pe la 10 §i jumatate oredimineata §i s'a dus la alt ziar, la InddpendanceRoumaine, care insa, pe semne ca avönd oare-careprevederi asupra libertatii presei sub era noun,

www.dacoromanica.ro

461

se baricadase §1 putea sa se baricadeze dupaconstructia caselor, fiind cã avea spre stradaun grilaj de fer teapan §i din intimplare incurte erau preparative de iarna, lemne pentruincalzit, §1 tipografii de acolo au pus mana pelemne §i s'au pus in stare de legitima aparare ;maT era §i ate o pupa pe la d-nii redactori dincasä, se vede Ca sunt venatori sper ca, nu vavedea vre un judecator de instructic §i in acea-sta dovada de complicitate la atentaturi.ritate).

A fost destul de legitima §i energica aparareapentru ca curajoasa ceata, sa se retraga de acolofara a mai incerca brutalitati ; s'a retras dartot in ordine, tot organizata, §i a luat-o, o fifost pe la 10314 ore, iara§ pe strada mare, atrecut pe dinaintea Palatului Maiestatii Sale Re-gelui, a trecut pe piata Teatrului §i a ajuns laBulevard, a apucat la dreapta la Mile Eforiei§i acolo sus, unde nu §tiu cum administratiaEforiei a avut in zilele erei noue curajulinchirieze unui jurnal din opozitie, Romdnia,cate-va camere pentru redactiune, s'a urcatbanda pe scari §i a inceput la redactia Ro-mdniei aceea§ scena, a daramat u§ile §i fere-strele de la cladirea Eforiei, a patruns in re-dactie, a devastat arhiva, a batut pana la

(ha-

sa

www.dacoromanica.ro

4432

sange pe unul din redactori §"i apoi s'a retras'de acolo.Acum, ce au facut ace§ti interesanti cetaVni,

mai departe, nu vö pot spune Wne; este proba-bil Ca au serbatorit impreuna aceste fapte vie).torioase, dar sigur este, CA, dupa cate-va oreaceea§ ceata de oameni, de astadat i. mai inflaclrati, mai entuziasrnati, terminul oficial estemai indignati (flaritate), o indignare, care de-venea mai tare dupa cinci ore de rësuflare va

zica pe la 1 §i jumatate sau 2 ore dupaamiazi ceata indignatd a revenit là Episcopiaiara§ pe strada mare, §1 a arnenintat din noupe redactorii prezenti ai Epocei §i-rni pare caa §i batut pe unul din scriitori.

Tata faptul, d-lor.Locuirqa mea nu este departe de piata Epis-

copiei ; a venit un cunoscut la mine pe la10 ore sau 10 §i jurnatate §i pe urma altul, §imi-au spus ce se petrece ; era atata aglorne-rare de oameni, cari venisera asupra redactiuniiEpocei, Meat deabia a putut sa treaca träsuracelui dintai, care a venit la mine.

Apoi am deschis ferestrele ca sa constat dacase auzea ceva ; eu nu am auzul bun ; totu§mi se 'Area ca se auzea ceva, era atata larmaacolo, spargere de fere§tri etc. !neat era cu

sa

pi

www.dacoromanica.ro

463

putinta sa se auda ceva §i in acel cap al stradeiMercur. In tot casul eu am vezut ceva; am vëzutpe sergentul stradei mele, a stradei Mercur,plimbandu-se lini§tit pe strada sa. Atunci ame§it §i eu pe strada, m'am dus la redactiaEpocei, am vëzut devastArile cornise, erau dejacomise, in acel moment pe seynne ca mergeauspre redactia jurnalului L' Inddpendance you-maine, §i am vëzut acurna doi serge*, carizeau la Epoca odaile devastate, dar cari fuseseranevezuti in timpul devastarilor §i batailor. Cat-va timp dupa aceasta m'am Intilnit cu d.Dimitrie Giani, care mi-a spus urmatoarele : pie-easem sa depun carta mea vechiului meu prep-dinte al consiliului, dlui Ioan Bratianu, ca sa 1felicit pentru el a scapat de odiosul atentat; darcand am vëzut inaintea redactiei Epocei, ces'a putut petreca sub prezidentia d-lui JoanBratianu, am rupt carta de vizita in douö(aplause din partea opozitiei), am aratato rupta,copiilor mei , ea sa §tie §i ei, ca aceasta carta,de visita voia sa fie un sernn de veche simpatie§i venerare pentru d. I. C. Bratianu, dar ca inurma calor ce am v6zut, Ii pierduse acest into-les §i de aceea am rupt-o.

V'o spui aceasta, d-lor, pentru a v6 arata impre-sia ce a produs devastarea redactiilor de jur-

pa-

www.dacoromanica.ro

464

nale chiar asupra multora din aceia, cari de alt-minteri voiau sit se asocieze la manifestarile desimpatie pentru d. ministru-prepdinte. A para-lizat aceste simtiminte.

Eu personal insa mi-am Mout datoria de mern-bru al opozitiei constitutionale §i de ordine §iam cautat sa exprim d-lui ministru pre edintefelicittirile mele pentru scaparea d-sale.

Acum o intrebare pentru discutia acestei inter-pelari: Ca se comit asemenea devastäri, ca se potcomite, dna ar f nurnai o simpla brutalitatea unor oameni privati, fie indreptata contra or-cui, nu ar merita prea mult sa v6 ocupe timpuld-voastre. InsA, d-lor deputati, este o chestie acide toata importanta, care merita sa ocupe tim-pul dvoasträ, al nostru, al tutulor : organeleinsärcinate cu mentinerea ordinei publice ce ati-tudine au avut In acest timp, fata cu acest fapt ?

Credeti d-voastra, ca se poate intimpla in ca-pitala Bucure0, in ziva mare, in stradele celemai frecventate, ca 50-60 sau 100 de oamenisa treaca din strada Academiei prin calea Vic-

toriei, sa vie la Episcopie, la redactia jurnaluluiEpoca, 0, sparga portile, ferestrele, dulapurile,sa bath pe oameni, §i apoi de acolo sa porneas-cA, sä mearga In ceata sau bandit organizatärcu ciomegele in manii, tot pe calea Victoriei, sa.

www.dacoromanica.ro

165

treacit in fata Teatrului, sa intre in Bulevardulcel mare 0 la redactia jurnalului Romdnia, safaca acelea§i stricgciuni, §i apoi dupe 2 3 oresg, se intoarca din nou tot la redactia jurnaluluiEpoca, fait ca In tot cursul acestui drum §i a-cestui timp un sigur organ al autoritatii insar-cinate cu paza sigurantei publice In capital& saaiM cuno§tinta de toate acestea ?

Se poate Intimpla sä nu se gaseasca pe acelestra de un singur sergent rngcar, care sa se Incercesit impedece acea ceata ? se poate intimpla cain aceastä capital& sa vie o band& de oameni§i sã comita brutalitati ca cele comise, fallca un singur reprezentant al ordinei publice sain§tiinteze macar politia, sa In§tiinteze parche-tul, sa aresteze sau sa poata denunta pe vreunul din facatorii de rele?

Eu cred ca mg exprim conform mintii fire§ti,dacá zic, ca aceasta nu se poate.

Daca ala s'au lntimplat lucrurile, daca nu aufgcut sergentii de ora§ nici o Incercare de a Im-pedeca a§a ceva, daca nu s'a arestat, daca nicimacar nu s'a denuntat nirneni, atunci sau apolitia a §tiut de mai nainte co are sa se in-tirnple §i nu a voit sa Impedice, sau ca aflanddespre aceasta la moment, a voit sa lase sa sefaca far& sa intervie.

5668o 30

www.dacoromanica.ro

466

Sau a mai qtii?poate a fost de coniven-ta cu tot ce s'a intimplat.

Poate sa fie vre unul din d-voastra, care sastea la indoiala asupra cuventului de coniventa;dar ca politia a tolerat fati§, acest lucru esteevident. ,Eu personal sunt sigur, ea este coni-venta, sunt sigur dupa ceea ce am vezut dela sergentul postat in strada mea, cad sta li-nistit cand era aceasta alarm& pe piata Epis-copiei fara sa, alerge in partea aceea, precum arfi facut-o in or ce alta imprejurare.

Aci imi aduc aminte de ceece mia po-vestit ... a devenit o deprindere parlamentara.introdusa de d. ministru-pre§edinte, de a im-prospata vorbirea cu povestiri, cu anecdote, maiales de la cei morti ...

D. pre§edinte al consiliului, I. C. Britianu.Ca toti batranii. (Ilaritate.)

T. Malorescu. §i imbatranim cu totii, d-leministru-prepdinte, intru aceasta suntem silitia ye imita zi cu zi.

Un coleg al nostru din Camera, aci prezent,din norocire in plina viala, imi povestea, cala 1871, in ziva de 11 (23) Martie, cand co-Ionia germana, dupa dreptul ei, cu simpatiileei, celebra tocniai ziva onomastica a victoriosuluiImperat al Germaniei, fiind pe atunci consul

www.dacoromanica.ro

467

general al Germaniei d. de Radovitz, pe careinai ales d-voastra trebue sa-1 cunoa§teti, atuncio ceata de facetori de rele (nici ace§tia nu aufacut bine, nici pentru d-voastra, politice§tevorbind), o ceata de facetori de rele au venitinaintea caselor Slatinearni, astazi casele Capp,unde colonia germana bancheta, §i a inceput sasparga ferestrele Wei, sa dea cu pietre inoameni.

Acest coleg al nostru, venind din intimplarepe la ora aceea de la Cimigiu, in sus sprepiata teatrului, a auzit larma. S'a intilnit cudoi sergenti spre piata teatrului §i i-a intre-bat, cum stau ma acolo cand este atata larmaIn Podul Mogovaiei? Sergentii i-au r6spuns :avem ordin sa nu ne rni§cam. (Ilaritate.)

Pietrele se aruncau, ferestrele sburau, geamu-rile se spargeau ceva mai departe; dar ser-gentii stau lini§titi, pentru ca aveau ordin sanu se mi§te. Mi-am adus aminte de aceastaistorie; caci tot a§a a fost dat cuventul de or-dine sa lase sa se intimple cele intimplate la5 Septernvrie.- Dar o dovada mai mult, d-lor. A ci in Camera,In ziva in care am anuntat interpelarea§i amanuntat-o In prima zi posibila Indata ce s'a ter-Ininat discutia adresei §i la Senat un coleg

www.dacoromanica.ro

468

al nostru, d. Ramniceanu, cu care n'am onoarest fiu in relatii ilersonale d. Ramniceanu§titi cat este de viu §i de generos in expresiiledsale, d. Ramniceanu mi-a spus in auzul tutu-lor celor ce erau fata.: ce gande§ti, d le Maio-rescu! D-ta nu vei desvolta interpelarea aceastainaintea judecarii procesului Oroveanu? (Aplausepe banca opoziVei.)

De ce? replicam eu; ce are a face? Permi-teti-mi a face o parenteza : era mai dibaci dinpartea d-voastre, dach me lasati s'o desvolt mainainte, fiind-ca astazi, dupe, achitare, ye vinemai greu. (Aplause din partea opozitiei.)

Dar ce are a face istoria aceasta, respundeameu d-lui Ramniceanu? Eu vorbesc de devastärilepresei opozitioniste, nu de atentate. In seara aceeaa atentatului, la 4 Septemvrie, adaoga d. Ram-niceanu, era sa ye facem d. Ramniceanueste un excelent hirurg, deprins cu operat'dsangeroase, nu ye yeti mira de expresia intre-buintata era sa ve facem pe toti biftec. (Ila-rit ate.)

Era dar sä ne faca in acea seara dar numai repet expresiile d-lui Ramniceanu. §i find-cä pofta nu s'a indeplinit in seara de4, apetitul s'a ascutit pentru ziva de 5, dar s'a

rafinat, a gasit o tinta vroita. §i tinta ce §i-

aceasta

§i

www.dacoromanica.ro

469

au gasit-o dupg, refectiile noptii, a fost redactiilecator-va ziare din opozitie.

§i mai este ceva ce me intare§te In Or-marea, ca erau preconcepute aceste brutalitatidin partea unor autoritati, este sistematica im-prd§tiare prin presa platita diLi strainatate, carein unison s'a grabit a reprezenta cele intimplateca o isbucnire in vo lun tara a indignatiei cetatene§tiin contra presei opozitioniste. Curioasa tara ammai fi noi! Cu trei ani in urma d-voastrg, cari yeziceti expresia törii, cu ocazia revizuirli Consti-tutier cereati sa se dea un avint §i maimare libertatii presei, parca nu era destul delibera inainte; se putea 4nterpreta ca cel putinpentru calomnii private sa se poata adresacine-va pentru despggubiri civile la tribuna-lele ordinare, §i atunci ati cerut ca §i aceastaputinta de a se hotari despagubirile civile printribunalele ordinare sä fie luata particularilor §isä fie toatit afacerea de presa §i chiar toatedespagubirile civile bane§ti date numai atribu-tiei uratilor.

In practica poate nu era de mare insemnatate,dar in atmosfera d-voastrg, ca liberali inaintativoiati sa dati -§i prin revizuire un mai mareavant liberei exprimari a opiniilor prin presg.

Foarte bine! Apo), daca a§a a fost aceasta

www.dacoromanica.ro

470

tail, care a facut opera de revizuire a Consti-tutiel, capitala inteligenta a terii nu gase§teceva mai bun de facut ca prima aplicare a li-bertatii presei siporite prin revizuirea d-voastracleat sa se arunce cu betele asupra redacti-ilor de jurn ale ? i cine sa fi facut ap.? Poporulindulgent i blajin din tam romaneasca?

Asemenea lucruri le impraltie asupra popula-tiei noastre presa platita din strainatate. Fru-moasä misiunel Se putea intelege, ca §i inteotara mai civilizata sa se gaseasca 50 60 oa-meni, carora sä li se incalzeasca indignarea inmod artificial, ca sa bata pe jurnali§ti ; dar cao libera manifestare a unei capitale inteligente...,aceasta credeati a este bine sa se acrediteze instrainatate despre noi Poate fi aa ceva spre bi-nele torn §i a reputatiei noastre intre straini ?

In fine, d lor, daca admiteti ca cineva in bunacon§tiinta sa deduca din aceste premise §i dinaceste fapte concluzia neaparata, ca politia afost de coniventa, ca §tia ce se petrece, ca,

poate a provocat, dar ca in or-ce cas a toleratce s'a petrecut 1), atunci vine chestia in adevOrimportanta pentru noi, pentru or-ce om politic

1) Devastatea pare a fi fost p1Anuit6. de d. Campineanu,primarul Capitalei. Vezi lntroducerea istorich la volumul defatA.

?

www.dacoromanica.ro

471

cu bun sims, pentru oamenii de principii liberalemai ales : Cum se poate justifica aceasta?

Sunt duoö expliari posibile, diferite una dealta. Cea dintai ar ti aceasta : Atitudinea autori-

.tatilor de a fi tolerat devastarile s'ar putea into-ineia pe o teorie, pe teoria demagogica nu§tiu ce zice d. Lascar la aceasta demagogie ina-intata , ca toate emotiile populare trebue stt fietratate cu indulgenta, a sunt justificate. Pericu-loasa teorie ! D-nul pre§edinto al consiliului trebuesa §tie cel putin dupa arnintirile sale din tinerete(toti, and eram tineri, eram infläcarati adoratoriailibertatii agitatoare), a emot.ile populare se in-drepteaza mai ales in contra autoritatilor, in con-tra guvernelor. Vé aduceti aminte de luptaveche a studentimii, a tinerimii contra acelora pecari adese-ori pe nedrept ii numesc opresoriilibertatilor ; emoVunile populare cele mai multe,aproape toate sunt indreptate contra guvernelor ;apoi atunci cum remane cu teoria actual/ a le-gitimarii emoVei din partea politiei ?

Dar and acum trei ani au venit studentii,tocmai aceia, cari sunt mai inaintati in sentirnentulagitator al libertatii, adica studentii de la §tiin-tele exacte, in Franta cei de la §coala politehnica,la noi cei de la medicina ; nu este a7a, dle dr.Ramniceanu ? (In tre ru pen).

www.dacoromanica.ro

472

D. pre§edinte. Mentineti-v6 in chestie.T. Maiorescu. D le pre§eclinte, voi fi in totdea-

una recunosc6tor pentru buna-vointa ce o art-tati in adever cAtre opozitie, §i dacä s'ar intim-pla ca dupl, parerea d-voastr6, sA-mi pierd eu§irul argumentärii, SA ies din chestie, v6 voiruga, sa mi-1 redati ca sA m6 pun pe calea dreaptA.Permiteti sa-mi reiau firul dup6 modul cum aminteles eu argumentarea.

ll-le pre§edinte, voiam sa arät, care poate sa fiejustificarea guvernului pentru atitudinea sa infata unor asemenea lucruri ? §i acest argu-ment 1-am subimpartit in dou6 justificari posi-bile, cum am zice: i-am dat doue corolare : cel-dintai este teoria justificArii tutulor emo-

§i al doilea corolar, despre care vor-besc, este fara nici o teorie dorinta guvernuluide a ajunge in fapt la un scop anurne fata, cuopozltia.

Iata ce voiam sa arät, §1 vorbind In anniulcorolar am aratat c6, daca este teoria cä e-motiile populare trebue sä fie sub un guvernliberal ocrotite din partea politiei, aceasta, teorieeste periculoasa,

D. preledinte. Poporul nu intelege filosofiaaceasta (Ilaritate).

tillor,

www.dacoromanica.ro

473

T. 1Vlaiorescu, caci asemenea emotii popularese indrepteaza de regula in contra guvernelor.A§a de exemplu, tu venit studentii de la medi-dna (reu au facut, me grabes a o spune, dar nuap de reu ca cei de la 5 Septernvrie) au venitcati-va din ei la 1883 §i au strigat pe piatateatrului : jos Bratianu ! §i mai Vi ce se poa-te Intempla? Sa mai fie vre-o emotie populara"

sa strige: jos guvernul I caci ernotiile popu-lare spontane se indrepteaza mai ales contraguvernelor. Ce va zice atunci poliia cu teoriade astazi? Dar ce a facut la 1883 ?

Atunci s'au gasit indata agenti de-ai politiei,cad sa urnnareasca pe studenti, sa-i aresteze, sa-idea judecatei.

Tree acum. la a doua explicare posibila aatitudinii guvernului fata cu acele devastari,aci cred ca ne vom intelege mai curend cuEste un fel de deprindere de la un timp in-coace, mai ales de cand v'ati des)artit de reposa-tul Rosetti (caci, daca traia Rosetti, perrnitqiunui adversar politic al lui a o spun,e, sunt con-vins 0 asemenea fapte nu s'ar fi intimplat), zi-ceam, este un fel de deprindere, sub cuvent Cae mai moderata directia guvernului asta-zi, de-prinderea de a ascunde cea mai violenta agre-siune administrativa, pe care se sfie§te a o face

§i

www.dacoromanica.ro

474

pe fatal sub masca unei manifestatii popu-lare. Indrasnesc a o zice aceasta, fiind-ca amvëzuto mai de multe ori, §i de la prima apari-tie a acestui straniu §i periculos fenomen,1-am urmarit cu atentia cea mai mare. Canddin partea opozitiei unite s'a facut o intrunirein sala Orfeu §i apoi la Bosse], imi pare in 1884sau 83, aceste intruniri au fost sgomotoase, lasfir§itul lor s'au intimplat cate-va scene debatai ; eu n'am fost la acele intruniri, nici ama face cu opozitiia unita, decat am citit,am aflat §i eu ca d voastra toti, am urmaritprocedarea administratiei. Nu este un secretpentru nimeni, §i daca o spun aceasta aid inCamera, o spun, fiind-ca a§ fi multurnit, daca d. mi-nistru de interne ar desminti sau ar desaproba for-mal. Eu 11 voi crede, daca va spune d-sa, ca nueste ala. In Bucure§ti se zice in toate partile, ca.la acea intrunire erau batau§i imbracati civilpu§i de politie anume pentru a bate pe cei in-truniti.

VOci. Nu este exact.T. Maiorescu. Poate sa nu fie ; daca d.

ministru de interne va afirma, a nu a fost ava,eu il voi crede, §i atunci cel putin se va ridicaaceasta grava banuiala deasupra administratieisuperioare.

www.dacoromanica.ro

475

D. ministru al justitiei, Eug. Stitescu. CercuvOntul.

T. Maiorescu. Dar cum stau astazi lucrurile,cuvOntul de pacinici eetaleni, de natiune indignata,a ajuns a fi un cuvent caracteristic, care isbe§tein acest regim §i care va rëmane istoric ca opata §i dupa caderea lui.

Cand se zicea in vremea conservatorilor candida-turi oficiale, alegeri sugrumate, acest cuvent iaurmarit I 0 ani ; §i astazi chiar din cand in cand semai incearca d. vice-pre§edinte Campineanu a-1mai improspäta ; Insa, dupa impresia mea, astazinu mai produce efect, e rësuflat.

Dar a fost mult timp acest ponos asupra con-servatorilor.

0 voce. Ponos ! (Ilaritate).T. Maiorescu. Acest röu, aceastä pata, este

indiferent cuventul ; dar acest lucru röu a urma-rit mult tirnp pe conservatori. Ei bine, t se voraplica mult timp dupa caderea d-voastrA, v6 vorurmarl cuvintele pacinici celdient, natiune

Cand au venit pacinicii cetateni la redactiilepresei, puteti sa v6 inchipuiti ce a putut ziceopinia publica in tarä, de §i in multe chestiieste cam greu de §tint cu siguranta, care esteadevërata opinie publica. In cazul de fata cred

inclig-natd.

www.dacoromanica.ro

476

Ca cei mai multi oameni stint cotwin§i, ea aceipacinici cetateni erau sau agenti de politie im-bracati civil, sau bätau§i organizati §i platiti pen-tru a face ceea ce au neut.

Aceasta procedare a unor oameni de la guverncum se poate explica? §i venim la punctul aldoilea in discutie. Se mai poate explica prindor.inta de a ajunge, chiar prin mijloace a§ade rele, la un anurne scop. Ce scop poate fi

acesta? Scopul imediat pare a fi fost sa seintimideze redactiile presei, pentru ea sä fiernai moderate in expresiile lor. Atunci sa exa-rninam resultatul, fiind-ca acum nu mai e vorbade teorie, ci de un scop practic. Credeti d-voas-

ca s'a ajuns la resultatul dorit de guvern ?Ati putut constata, ea dupa acele intruniri de laOrfeu §i sala Bossel, opozitia unita s'a intirnidat§i n'a mai facut intruniri? Sau ca de la 5 Septem-vrie §i pana azi presa este intirnidata §i a deve-nit mai moderata? IT6 pare ca Lupta d-lui Panu,Epoca §i alte ziare, MIA a mai vorbi §i deacele ilustrate cum e cucuvaea, sunt mai prudentein expresii? Nu. Dacä dar intrnidare nu s'aprodus, atunci asemenea rn6suri luate, pe langaca sunt rele in sine, pe langa Ca nu se potlegalmente justifica, dar sunt §i absurde, Iigre§ese scopul.

tra,

www.dacoromanica.ro

477

D. prim-ministru Ondindu-se cu drept cuventnu numai la momentul in care vorbim, ci lasituatia generala a t6rii, zicea ieri d-lui Fleva :in mornente de asemenea pericole, In mornentede agitari, cari sunt in jurul tërii, vine opozi-tia §i face in Camera scenele acestea. Cu ce scop ?

D-lor, cred ca a trecut era monopolurilor pa-triotismului §i sunt convins Ca nirneni nu vacrede, cum ca patriotisrnnl este un atribut exlu-siv al celor de pe banca ministeriala, pentru canu s'ar putea in nici un cas sä se nege acestsentime t de datorie patriotica membrilor dinopoziti ca d. Carp, d. Fleva, d. Marghilomanrd. Giuvara, d. Caton Lecca §i toti ceilalti. Prinurmare, daca, in asemenea momente opozitia re-leveaza asernenea lucruri, este tocmai, fiind-ca intimpuri de agitare externa ar trebul ca in na-untru cei cari sunt insarcinati cu mentinerealini§tei, sä nu fie tocmai ei provocatori de tur-burari §i brutalitati.

Este ceva foarte straniu in epiderniile intelec-tuale, cari se pot produce.

Batau§i introdu§i sub aceasta -forma §1 in aces-te imprejurari, produc epidemii. (Aplause din par-tea opozitiei). Este destul ca sa, se coma& a§acum :s'au comis aci in capitala cele_ce s'au comis,.pentru ca sa se resfranga resunetul acestor lu-

-

www.dacoromanica.ro

478

cruri iii cap] rnaltor altora in afark, tl yed ce,o parte a celor in timplate la Botosani, sunt unrespuns la cele provocate in Bucuresti (apla-use din partea opozitiei), i pe aceaste, cale mer-gem si putern merge tot mai departe, si chiarfoarte departe. De aceea, d lor, nu este bine niciodate, Ca organele cari sunt Insercinate cu men-tinerea ordinei pub1ice s dea banuiale, ne-cumse destepte ele asemenea scene.

D-lor, ye ziceam, Ca dupe, ce am expus faptelecunoscute si am recut un sir de reflectii a-supra lor, noi cei din opozitie am voit sa accen-tuern aceaste, interpelare, care era cea dintaice ne am permis a adresa guvernului in sesiuneade fate., prin o motiune, o motiune foarte moderate.(voi mita indate, de ce este moderate), o motiunecare are cel putin insemnOtatea ca se, se poatánumera cu ocazia ei acei din membrii Camerei,cari in privinta opozitiei hotarite in contra IA-tausilor sunt de aceleasi pereri. Motiunea estesubscrisa de 40 de deputati; 40 de deputati, intrecari me cred dator a releva nurnele subscrisaci al colegului nostru d. Oroveanu (aplause dinpartea opozitiei, sgomot), ffind-ca a reintrat inmijlocul nostru fiindca a dat dovada

0 1/0Ce. D-le presedinte, ye rog sa suspen-dati §edinta, unul din colegii nostri fiind bolnav.

www.dacoromanica.ro

474

D. pre§edinte. Suspend §edinta pe cinciminute.

La redesehiderea §edintei d. pre§edintegeneral Lecea ocupa fotoliul pre§edintei.

T. Maiorescu. Ziceam, d-lor, adineaori candam fost intrerupt prin accidentul intitnplatunuia din colegii no§ tri, ziceam, ca citez cu odeosebitä satisfactie dintre deput ii semnatariai acestei motiuni pe colegul nostru reintratin Camera, d. Oroveanu ; §i me credeam datora exprima Inaintea d-voastra aceastä satisfactie,nu fiind-ca o parte din noi de la Inceput amavut impresia ca. este nevinovat §i am voitsa refuze Camera autorizatia de urmarire, §ibine era daca refuza (aplause din partea opoziOei),dar pentru onoarea Parlamentului roman, find -ca s'a dat printr'un verdictinatacabil, prin ceea cetot tirnpul modern adrnite ca cea mai siguramanifestare a opiniunii populare, prin verdictuljuratilor, s'a dat dovada, ca nu se gase§te niciun deputat In teara aceasta capabil de aseme-nea acte odioase, de cari s'au gasit capabili cativa oameni de a acuza pe un deputat. (Aplausedin partea opozitiunii). Cred ca aceasta trebuesa ne dea o satisfactie noa §i d-voastra tu-tulor. Aceasta motiune e conceputa astfel: Ca-

l) mera, regretand devastärile comise In ziva

www.dacoromanica.ro

480

)) de 5 Septemvrie 1886 la redactiile unor jurnaledin Capita lil, trece la ordinea zfiei."

Trebue sa vö spun, d-lor, si onorabili co-legi din majoritate, ca intro noi cei din opozi-tie, de §1 Intro ace§ti 40 de deputati veti ve-dea poate pentru surprinderea d-voastra maimune nume de oameni foarte moderati, printrenoi, dupa ce venisem eu cu aceasta formulamoderata, au fast multi, cei mai multi, arlcereau o motiune accentuatg, cari ziceau : ce eaceasta ? numai devastarea comisa ? nu e acigravitatea; gravitatea e in atitudinea organelorInsarcinate cu ordinea publica, In tolerarea.lor: aci e gravitatea ; prin urmare motiunea o-pozitiei trebue sa accentueze un blam in con-tra acestor autoritati, iar nu sa exprime numaianodin : regretam devastarile comise la ziare,eine nu regreta aceste. devastari?

Dar eu, d-lor, rni-am permis a sustine con-tra colegilor mei din opozitie, redactia ceamai moderata posibila. Iata pentru ce, §i v'o-spun §i aci in public, fiind-ca dupa convingereamea In politica interna nu trebue sa Incapareticente.

0 motiune, le-am zis, §i domnialor au bine-voit a-mi ceda, o motiune ca aceasta e bine sa.fie Ba simpla fara nici un blam la adresa au-

www.dacoromanica.ro

481

toritatilor guvernului, sa exprime parerea deröu numai asupra faptului brutalitätii comisela jurnale, pentru 05, deabia s'a introdus, §i

suntem prima Camera de la acea introducere,o revizuire constitutionala. Eu unul, poate vöaduceti `aminte cine erati in Camera revizuanta,eu am combatut toata idea revizuirii, pe catam putut ; marea dvoastra majoritate a admisInsa revizuirea, i ca oameni de ordine noi neam supus. Noi toti din Camera primim aceastaConstitutie revizuita, ca o lege a Orli.-

In aceasta lege a Vrii, care acum ne tine petoti §i In folosul tutulor este bine sa, fie res-pectata §i in teorie §i in practica, in aceasta le-ge una din inovatiuni a fost tocmai un maimare avënt dat liberei exprimari a tutulor pa-rerilor prin presa.

D-lor, totdeauna in contra presei s'aadus argumentul: libertatea presei este per--culoasa, fiind-ca poate induce in eroare capetelenepregatite. Totdeauna arma in contra libertatiipresei a fost, ca de cate ori se poate intimplaagitatie, presa o de§teapta; totdeauna argu-mentul reactionarilor In contra presei este agi-tarea, dar In totdeauna liberalismul a combatuttocmai acest argument, §i in aceasta Camera s'auzis anume cuvintele: lasati fiber& presa, caci ea

56680 31

www.dacoromanica.ro

482

prin ea se indrepteaza. Iata teoria acelora, §id-voastra erati majoritatea, cari au primit re-vizuirea, cari au admis modificarea Constitutiei

asupra acestui punct, cari au dat aceasta nouaintarire a unei 0 mai mari libertati a presei. i noi,prima Camera e0ta dup. revizuirea Constitutiei,sa nu ne gasim uniti cu totii pentru a blama unfapt nelegiuit, un fapt brutal intimplat tocmai incontra presei? Am eliminat dar din motiune or-ce blam in contra guvernului. Votand d-voastratoti aceasta motiune, este evident Ca i luati orcecaracter de opozitie. (Ilaritate).

Dar ce se caqtiga totu§ ? Se ca§tiga o recu-noa§tere a acelei legalitati afirmate deja in Con-stitutie; se ca§tiga primul omagiu, care-I aducetiuneia din 1ibert4ti1e publice incontestabile, §i

aceasta consfintire a legalitätii este spre bineletutulor 0 in special al minoritatilor. Se afir-ma prin aceasta motiune, c intreaga Cameravoe§te, ca principiile sa nu fie scrise numai 14ehartie, sa nu fie destul numai o circulara mi-nisterialA, pentru a mai putea trece un ministru deliberal, daca oprima libertatea presei in fapt,Camera Intreaga trebue sa regrete, ca se bate§i poate se ucide jurnaslitul prin pacnici cetä-teni i se devasteaza redactiile acelor foi, carenu convin guvernului sau unei majoritati dela putere.

.

www.dacoromanica.ro

483

D-lor, voie a v6 aduce aminte, a InCamera conservatoare a incercat un ministru,cu Constitutia cum era atunci, saintroduca In codulpenal mësuri preventive, d. e. de a putea pentrupericol de agitatie sa secvestreze teasoul jur-nalului, §i atunci In Camera conservatoare s'augasit deputati, cari au propus un amendamentca sub o Constitutie, care garanteaza libertateapresei, ar fi o violare constitutionala, dad, prino lege speciala §i prin asemenea mösuri de pre-irentie s'ar isbl In principiul libertatii ; amend t-rnentul s'a primit de majoritate, s'a retras totproiectul codului penal de atunci §1 a cAzut §irninistrul, care-1 prezentase.

Cu acest precedent dinteo Camera conserva-toare asupra presei, nu din iubire pentru presalin partea lor, dar din iubire pentru legalitate,

cum puteti d-vostra, Camera liberala, sa refuzati av6 exprima parerea de Mu ca s'au petrecut aseme-nea scene in contra redactiilor unor ziare dinCapitala? Nici atat omagiu nu mai poate ma-joritatea, care ai vrea sa se numeasca liberalá,nici atat omagiu nu mai vrea sa aduca libertatii.de fapt a jurnali§tilor in capitala inteligentei Ro.manii? (Aplause din partea opozitiei). Dad. nici-atat, daca chiar atunci, cand opozitia scoateor-ce blam la adresa autoritatilor §i se margi-

dati-mi

www.dacoromanica.ro

484

ne§te, nurnai pentru omagiul ce ar trebul adusde intreaga Camera principiului constitutionalal libertatii presei, sä exprime parerea de Muasupra faptului ca s'au maltratat jurnali§tii, nuse gase§te in sinul majoritätii liberale destulecou ca sl priirneascl nici acest lucru, atunciveti legitima afirmarea: majoritatea nici nu maisimte macar, ce este princip liberal. (Aplausedin partea opozitiei).

D. M. Ionescu. Sit acusator melior reo.T. Maiorescu. Nu aud intreruperea. . .. Daca

aceastä majoritate nu vrea sa exprime nici ma-car. atat (eu singur am venit §1 . am spusel prin faptul vothrii motiunii din partea tutu-lor i. s'ar sterge caracterul de opozitie), dacanici aceasta nu yeti face, daca asupra celor in-timplate la 5 Septemvrie nu se va gasi, §i

ar fi trebuit sl se gaseasca chiar din majoritateunul, care sl faca aceastä interpelare, iar niinoi din minoritate, nu eu un vechiu conserva-tor, daca nu se va gasl ecou nici pentru atataomagiu liberal de a se exprima macar regretul,.atunci d-voastra voiti sl recunoasteti inainteaterii, el bine s'a flcut ceea-ce s'a flcut.

Daca veti trece cu buretele §i peste aceasta,.cum in respunsul sell d. prim-ministru a trecut.ieri (poate ca era prea mirat, vözend discutia,

www.dacoromanica.ro

485

d-lui Fleva in Camera, unde fusese deprinscu mai multi, armonie), daca yeti trececum a trecut d. prim-ministru ieri asupra ce-lor relevate din Foc§ani, asupra celor relevatedin Turnu-Magurele §i din Boto§ani, färä nimiè,fara cum zicea d. Marghiloman fara un ãuventde mangaiere pentru cei ce au suferit, daca vetitrece a§a pur §i simplu peste toate, atunci ce maipoate crede tara aceasta? Ce poate crede jur-nalistul cel batut? Ce pot crede oamenii, carestau acolo §i ne asculta? Pot crede, ea de §iproforma, fail a-§i da seama ce-a facut, a venito camera revizionistä §i a inscris cea mai marelibertate a presei, In fapt Insa este bine inteles,ca starea Inapoiata chiar a capitalei preferebrutalitatea batei Ia o respectare de principii,atunci cand presa este incomoda guvernuluidvoastra. (Aplause din partea opozitiei).

Daca este vorba de libertate numai atunci, candea este placuta pentru noi, dar nu pentruaceasta nu este libertate; asemenea libertate lioda §i despotul. Libertatea insemneaza nu exa-gerarea dreptului meu, ci recunoa§terea dreptuluitêu care mi-e§ti adversar.1Aceasta dovede§te unpartid liberal, daca . este liberal, iar cand trateazape adversari a§a cum au fost tratati adversarii dela presa In cazul de fata, atunci a Incetat de a avea

altii,

www.dacoromanica.ro

486

dreptul se, se mai- numeasa un partid liberal,§i nu se poate numl nici mem legal.

A fost in adever o nefericite expresie a d-luiministru al justitiei, and a zis, cg, opozitiapierdut dreptul la ocrotirea legilor.

D. ministru de justitie, Eugr Stitescu. S'arestglmacit.

T. Maiorescu. N'a§ vol nici odata sä restel-macesc pretioasele d-voastra cuvinte, caci ele remanfoarte pretioase §i dup e. ce le telmaciti d-voastra.

A§a dar or care va fi telmecirea d-lui mi-nistru al justitiei §i lesend la o parte aceastl.frazg, pane acum netalmacite,, me merghiesc azice : dace, in momente ca acestea, agitate dupAspusa d-lui prim ministru, se lase neve§tejite a-semenea fapte, noue din opozitie ne este tearne,Ca guvernul pierde prestigiul de a vorbl §i dea lucra in numele ordinei publice ; ceci ordineapublic& este compromise, de insu§ guvernul, andchiar organele sale menite a o suspne fac eledesordinea.

Iaca unde sta pentru noi adeverata importanta.generala a chestiei.

Termin, d-lor, propuind aprobarii d-voastre,aceaste motiune in favoarea libettätii presei §ipentru respectul legalitatii. (Aplause din parteaopozitiei).

a

www.dacoromanica.ro

487

Discursul 77.

La acaest4 interpelare rëspund In aceeassedintA a Camerei ministrul prezident I. Bra-tianu si ministrul de justitie, d. Eug. Sta-tescu, care face asupra atitudinii politiceanterioare a interpelatorului observärile cese vor Intelege din cele reproduse mai jos.Dup 6. discursurile ministrilor, en toga, pro-testarea d-lui P. Carp, se Inchide discutia,ca de obicei, se respinge motiunea opozitieisi se voteaza. cu 150 voturi contra a 36 si5 abtineri o motiune de Incredere, prezen-tan. de I. Campineanu, primarul Capita leisi autorul intelectual al devastärilor comi-se. Apoi se dau urmatoarele explicari inchestie personala., si sedinta se termin& enniste cuvinte a le lui G. Chitu, zise InteoaltA ordine de idei, dar pe care le reprodu-cem din cauza interesului Jor special.

T. Maiorescu. D-lor, ye rog sa-mi acordaticate-va minute In chestia personala, pentru caream cerut cuventul, §i nu ve plangeti, ve rog.nici de aceste putine minute, fiindca s'a introdusreul obicei la noi de a se Inchide discutia indatace au vorbit mini§trii.

Dad, aceasta s'a facut obicei, atunci d-voastratrebue sa ye alteptati ca persoana sau persoanele,

www.dacoromanica.ro

488

cari sunt puse in chestie prin cuvintele rostitede mini§tri, sa se explice inteun mod sau in-tr'altul, pentru ca sg, poatg, cel putin restabillfaptele.

Tot ma s'a intimplat in rindul trecut cuonor. d. Fleva, cu d. Nicorescu §i ma s'aintimplat acuma cu mine: s'a inchis discutiaasupra vorbirii d-lui ministru de justitie, cu toateel d. ministru a pus in joc, politice§te vorbind,persoana mea.

Prin urmare sunt nevoit sa, relevez acele cu-vinte §i sä restabilesc in scurt faptele.

D. ministru al instructiunii . publice, D.A. Sturdza. D-le pre§edinte, discutia fiind inchisg,§1 d. ministru de justitie neflind aci pentruca sä poatA respunde, nu §tiu dacA s'ar puteareincepe discutia.

T. Maiorescu. Eu nu inteleg sg, redeschiddiscutia, dar §tiu cg, sunt in drept sg. vorbesc§i sa vö intreb, dad, faptul, pe care 1-a adusaci d. ministru citind un jurnal al consiliului demini§tri, despre care zicea CA era subscris §i demine personal, §i tot d-sa dand acelui act in-terpretatia sa personalA, vö intreb : dacA aceasta-constitue o chestie personall pentru mine ?

Voci. Da.T. Maiorescu. Vorbesc dar in chestiepersonala.

www.dacoromanica.ro

489

Nu mö indoiesc cä majoritatea cunoa§teConstituVunea Orli, ar trebul cel putincunoasca foarte bine §i coprinderea art. 26 dinConstitutie, care zice :

Romanii au dreptul de a se aduna pacinici§1 fara arme, conformandu-se legilor cari reguleazaexercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felulde chestii ; intru aceasta nu este trebuinta deautorizatie prealabila. Aceastd dispozillune nuse va aplica 21 intrunirilor in loc deschis, caresunt cu totul supuse legilor politiene2t1."

A§a zice Constitutia, nerevizuita de d-voastraasupra acestui punct. Va sa zica, clan Constitu-ia trimite la legile poliVene§ti, trimite

implicit la partea codului penal relativ la delictelepolitiene§ti. Aceasta este incontestabil.

Acum, cand a inceput mi§carea de la Mazar-Pap, a intervenit acel jurnal al consiliului demini§trl; §i d. ministru al justitiei, care nu vrea

restalmaceasca cineva cuvintele d-sale, sä-mi permita a-i spune, ca citind acea fraza din jurna-lul acela, a rOstalmacit acest act subscris de mine.

Cand a inceput mi§carea de la Mazar-Pa§a,noud, mini§tri pe atunci, ni se denunti, ca aceastaera o conspiratie, in care se tratau asasinate, a§ani se spunea §i-rni pare rOu ca nu este prezentd. ministru al justitiei spre a ne da jurnalul

sa

Moat

sa-i

www.dacoromanica.ro

490

(macar din memorie) al intrunirilor de la Mazar-Pa§a ca sa vedem, ce se trata acolo, §i dacaeram noi de la guvern in drept a presupune,ca acolo putea sa fie o conspiratie.

Eu §tiu astgzi, ce se trata acolo, §1 poate yevoi spune la vreme. Me mgrginesc acum inchestia personala.

La Mazar-Pa§a era o casa mare cunoscuta detoti, tocmai casa numita Mazar-Pa§a, pe atuncimai in mina, dar care in urma s'a reparat, seintelege : s'a cumparat de guvern, §i in daratulacestei case era o grading, mare, loc deschis, careavea o portita in dos incat intrai §i. epai prinportita din gradina in ceailalta strada .. .

D-r Romniceanu. Nu exista strada la epocaaceea.

T. Maiorescu. Eu nu am fost la Mazar-Pa§a.D-voasträ umblati pe acolo.

Dar chestia cu portita este indiferenta. Pentrulege este important numai sa ne intrebam: eragradina loc deschis sau nu? Era un loc deschis,dar ingrgdit cu zid imprejur. Ei bine, ce eraaceasta? Era acel acopergment, de care vorbeaministrul justiVei? Nimeni in consiliul mini§trilornu s'a gandit la regularea intrunirilor dintr'osala ; nu este adeverat. Dar ne-am intrebat, dacao adunare seditioasit intr'un loc mare deschis,

www.dacoromanica.ro

491

fie §i ingradit, poate fi tolerata? §i atunci am in-terpretat in buna con§tiintg juridica, ce creamcg putem face pe cale legalit pentru a apgra or-.dinea in contra unei conspiratiuni.

A§ dori ca §i astazi toate actele, ce se fac deguvern, sa fie Intemelate clar §i sincer pe inter-pretarea oficialg a unui text de hge. Primachestie personala am terminat-o cu aceasta ex-ph care.

A doua chestie.E o chestie personala, cand d. ministru de

justitie afirma, cg d-sa voia, pe mine §i pe d.Carp, sg ne introducg in minister. Nu §tiu cea voit d. ministru de justitie sa faca. Cuvinteled-sale despre calul de la Troia nu ma priveso,n'am discutat cu d-sachestii de acestea §i pentruprima oara aud aceste cuvinte, despre cari d-sai§i inhipue§te, ca le §tiam mai de mult. Am tratat,este adevörat, cu o persoang mai autorizatg decat dsa, am vorbit o ora §i jurnittate cu primulministru, d. Than Bratianu, §i de la inceput nui-am ascuns greutatea ce o vedeam inteo corn-binare ministeriala cu noi. §i la finitul convor-birii, cand rn'a intrebat din nou, i-am repetatparerea mea, ca este prea greu sa se fad..

Al. Marghiloman. A recunoscut o insu§ d,Bratianu in Camera.

www.dacoromanica.ro

492

T. Maiorescu. Caul lui Ulise, de care a vof-bit d. ministru al justitiei, este o ilusie optica,a d-sale, §i tot aerul ce se da, para nu ar fitrebuinta cleat de voint% d-voastra pentru casa intrarn noi in minister, se intemeieaza, pe oeroare de apretiare .

Adica ce, d-lor, personal vorbind.: dacavenl chiar numai eu, adica ce? nu ne ar priml co-lectivitatea, cand i-am spune ca ne dam in bra-tele ei trup §1 suflet ? (Ilaritate. Aplause). Va sazia, daca nu suntern cu d-voasta, va fi aOndaceasta §i alte cauze decat cauzele d-voastra.

Al treilea, §i am terminat.Cand d. ministru al justitiei se adreseaza la

mite §i zice : d-le Maiorescu, presa d-voastra a-taca pe Rege, ataca guvernul, provoaca la asa-sinate, aceasta chestie personala este? Am dreptulpersonal sa respund ?

Da ? Ei bine, atunci respund : D-le ministru,presa mea e Romdnia Liberd. Vorba romana

d-v o a str A," e o ambiguitate de advocat, pe carenu o primesc in discutiile politice. Dumneavoastret,din politeta, se zice in romane§te §i unuia i maimultora; presa d-voastra, Maiorescu, e presala care d. Maiorescu trebue sa ia o parte oare-care, de alt-f el e o expresie nefericita §i neexacta.

0 voce. §i banchetul e presa.

a§

d-le

www.dacoromanica.ro

49a

T. Maiorescu. Eu nu am fost la banchet. Darce ar face, §i daca a§ fi fost?

Al. Marghilom an. Eu am fost. Cer cuventul.T. Maiorescu. Romdnia Liberd nu a atacat

nici odata pe Rege, nici n'a provocat la asasinate,nici n'a atacat viata privata a cuiva, ci a condam-nat totdeauna aceste exagerari ale presei.

Dad. am vorbit aid pentru presa, nu amvorbit pentru presa mea, cad atunci a§ fi tacutdin contra, ci am vorbit pentru presa in genera,intru cat presa este sub scutul legilor.

Termin, d-le pre§edinte, zicend ca. doresc cad. ministru al justitiei §i colegii d-sale sa poatain privinta atitudinii d-lor din trecut sa faca.aceea§ declarare politica., pe care o pot faceeu pentru tot ce am scris vreodata. (Aplausedin partea opozitiei).

G. Chitu. D-lor, cu ocazia discutiei ce seurma, auzii zicendu-se de catre un d. deputat(nu am putut distinge : care din d-nii deputati)zicendu-se cuvintele acestea: nu i se WI bene-merenti ca d-lui Ora§anu."

0 voce. Nu s'a. pronuntat nici un nume.G. Chitu. Nume nu s'a pronuntat, dar eu

cred , ca de buna-seama aluzia s'a facut la d.Ora§anu.

lor, aveam onoarea de a fi eu ministru de

www.dacoromanica.ro

494

instructie publica pe timpul and s'a dat acelbenemerenti d-lui Ore§anu, §i sunt dator cetreonorabila Adunare §i care tarä o explicare :

Mergend la Maiestatea Sa Regele cu diferitedecrete, Maiestatea Sa mi-a zis sal aduc undecret pentru acordarea medaliei bene-rnerentidlui Ore§anu. Atunci m'am simtit dator, ca mi-nistru respunzötor, sa dau informatiuni exacteMaiestetei Sale despre persoana ce voia se, de-coreze §i i-am spus : Maiestate, sunt dator sa yespun, cä acest domn, poet de talent, bun scriitor,cu toate acestea a scris multe contra Dinastiei,contra Maiestätii Voastre; §1 atunci MaiestateaSa mi-a respuns: te rog, adu-mi decretul acesta,pentru ce. a§a. §tiu eu se, resplatesc. (Aplauseprelungite). Aceste explicari, d-le pre§edinte, mecredeam dator sä dau onorabilei Camere §i Orel.(Aplause).

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

Pag.

Introducere istorich 1-81

V. Sub ministerul Brätianu. De laProclamarea Regatului pana laTractatul de la Londra. 14 Martie1881 26 Fevruarie 1883 1

Era nou1 1

Clubul conservator . 3

Atitudinea lui in politica exterra . 5Tripla-Aliantg, ...... , 6Propuneri ministeriale 9P. Carp §i programul junimist . 14Disensiunea in partidul conservator 17Situatia Cabinetului loan Bratianu . 21Cabinetul Dimitrie Bratianu . . . . 23Revenirea lui Ioan Bratianu . : 26

. . .

.

. .

www.dacoromanica.ro

496

Pag.

Conflict diplomatic cu Austro-Ungaria. 27Contra-proectul junimi§tilor . . . . 30P. Carp la Viena §i chestia Dun Arii 31Conf erinta §i tractatul de la Londra 37

VI. Revizuirea Constituliei §i Cade-rea Ministerului Brátianu. De la1883 pára la 23 Martie 1888 . . 41

loan BrAtianu omnipotent 42C. A. Rosetti §i revizuirea Constitutiei 43Opozitia coalizata 45Lucrarea Camerelor revizioniste §i

disensiunea in partidul liberal . 48Domeniul Coroanei 54Noua Camera §1 junii liberali . . 55Ioan Bratianu §i junimi§tii 57Lancezire parlamentara 60Coruptia in partidul liberal 61

Opozitia-unita 64Devastarea redactiilor unor ziare din

Capitala 67Alte violent() 67Opozitia violenta in Camera . . . 69Than Bratianu devine impopular.. 70Opozitia incontra Regelui 71

Procesul Maican-Anghelescu . . 74

.

. .

www.dacoromanica.ro

497

Pag.

Zadarnicirea unui cabinet DimitrieGhica 75

Manifestarl pe strada ..... . 76Desordinea inaintea Camerei. Impu§-

carea u§ieruluI 78Procurorii §i judecatorii de instructie ,

in Camera. Arestarea d-lor N. Fle-va i N. Filipescu 79 .

loan Bratianu demisioneaza, . . 80

Discursul 54 (2 Decemvrie 1881).Asupra tezatirului de la Petroasa 82

Discursul 55 (3 Decemvrie 1881).La adresa. Contra-proiectul cu pro-

gramul junimist 88

Discursul 56 (II Decemvrie 1884Pivulgarea actelor diplomatice. Cazul

Calimachi-Catargi 115

Discursul 57 (to Noemvrie 1882).Contra sanctionarii *unei legi prin te-

legrama 125i

Discursul 58 (12 Noemvrie 1882).La adresa 12966680 32

.

.

. . . .

www.dacoromanica.ro

408

Terenul de unire intre partide . . 133Omagiul cAtre Tron 139Justitia 140Contra magistratilor palitici . 141Armata i coala . . 141Administratia comuna1 5 judeteanA 192Reprezentarea tali In strAinAtate . 143Prefecturele . . . . ..... . . 145Terenui de luptä intro partide . 147Programul politic 148Lipsa de program §i scAderea five-

lului majoritAtii liberale 151Domnul Dimancea . . . 152SchimbArile ministeriale 157Dictatura lui Ioan BrAtianu 159Ergofobia libefalilor . . . . 160Rolul RomAniei in Orient 161

Dfscursul 59 (16 Ianuarie 1883).

In contra propunerii de revizuireconstitutionalA 163

Argumentul lui Al. Lahovari In fa-voarea vechiului colegiu I . . . . 166

Alte argumente: 1. Revizuirea esteintempestivA 168

PaL.

§i

,

.

. . .

www.dacoromanica.ro

499

Pag.

fiind-ca vechea constitufie dela 1866nu s'a aplicat Inca la invatamint 170

la justitie 174la admiterea in functii 180la descentralizarea administrativa 181

2. Revizmrea este stricacioasa . . 187fiind-ca in locul unui program de

idei introduce un curent de fra-zeologie goala . . . . , 195

Ideile straine . . . . 197Ideologul C. A. Rosetti 201

Discursul 60 (18 Mai 1883).Demisie din Comisia Adresei . . 205

Discursul 6x (27 Mai 1883).La adresa 208Legalitatea alegerilor 211Legalitatea parlamentului onstituit 214Inconsecventa conservatorilor . . 218Lipsa de curent revizionist 223Caracterul unui curent de opinie

publica 225

Discursul 62 (28 Martie 1884).Asupra votarii celor 25 articole de

revizuit . . , . , . . . . 285

-

. ....

www.dacoromanica.ro

500

Pag.

Discursul 63 (28 Martie 1884).Asupra textului art. 1 din Constitutie 247

Discursul 64 (I Aprilie 1884).Pentru amanarea legii electorale . 252

Discursul 65 (2 Aprilie 1884).Contra revizuirii legif electorale . . 257Valoafea Constitutiei de la 1866 ca

compromis . 261Revizuirea e opera unilaterala de

partid 262Revizuirea nu e ceruta. de 'Virg, . 268Coruptia nu vine de la legea electorall 274Cr de la Iipsa de organizare in alte

privinte 279Rëspunsul lui C. A. Rosetti . 287

Discursul 66 (4 Iunie 1884).Asupra urgentei pentru desbaterea

dotatiunii 302

Discursul 67 (5 Iunie 1884).entru Dorneniul Coroanei . . . 305

Discursul 68 (6- Decemvrie x8t34)--La adresa. , Situatia junimWilor in

alegeri 320

www.dacoromanica.ro

501

Pag.

Discursul 69 (18 Decemvrie 1884).

Asupra interpeltirii d-lui Kogalniceanuincontra Sinodului , 356

Discursul 70 (27 Noemvrie 1885).La adresa 367OpoziVa-unita. 370Nemultumirea in tara . . . . . 372Lipsa de activitate 1egislativ5 a par-

tidului liberal . . . 375Indeosebi neingrijirea magistraturei 376Influer0 d-lui Eug. Stätescu . . . 385Satrapia In judete 388

Discursul 71 (4. Martie 1886).Incontra unui ordin de zi neconsti-

tutional. (Cazul generalului Ale-xandra Anghelescu) 392

D. Meitani 400Snpunerea d-lui D. A. Sturdza 404

Discursul 72. (5 Iunie 1886).Precedent parlamentar la inchiderea

discgiei ....... . . . . 407Alexandra Lahovari i generalul Mat u 412Lipsa prezidentului Camerei . , . . 415Nemultumirea crelte in tar& .. . . 416

.

www.dacoromanica.ro

502

Pag.

Pozitia junimi§tilor 419Conservatorii reintrA in legalitate 423

Discursul 73 (28 Noemvrie 1886).

La adresit 424Absenta §i umbrele lui loan Bratianu 425Mesagiul anodin 428Guvern de fapt fail, principii liberale 429Ocultism in schimbärile ministeriale 431Omnipotenta unui singur ministru 433Supunerea magistraturei 434Nepotism]. 435Centralizarea 436Disidenta liberall 438

Discursul 74 (2 Decemvrie i886).

La aceea§ Adresä 441Dinasticismul liberalilor 442Gonspiratorii de la Mazar-Pa§a . 443Nelini§tea in tail 447

Discursul 75 (io Ianuarie 1887).Intarzierea interpelarii asupra batili-

lor de la 5 -Septemvrie 1886 . 451Reclamare pentru prezenta ministrului

internelor . . , . , , - , - . 454

www.dacoromanica.ro

508

Pag.

Discursul 76 (13 Ianuarie 1887).Interpelarea asupra devastgrii redac-

Vilor opozitioniste 456Manifestarea la primul ministru . 458BatO,u§ii la Epoca §1 la Inde'pendance 460Bat Au§ii la Romdnia 461D. Take Gi4ni contra lui Joan Bratianu 463Coniventa adrninistra Viet publice . 464Ca la 11 Martie 1871 466Cornplicare cu procesul Oroveanu 468Presa strginl 469Mi§cgrile populare . . 471Scop neajuns 473Natiune indignate 475Motiune moderata, 478Libertatea presel sub conservatori 483

Discursul 77 (in aceea9 9edintä).Chestii personale 4870 mësurA, contra conspiratorilor de

la Mazar-Pa§a . . . . , , . . 488Convorbirea cu Ioan Bratianu . 491Atitudinea preset junimiste 49

-

.

. .

www.dacoromanica.ro