ŞCOALA - UH LĂCAŞ | L - „RAZBOâîELOR” ŞHIERtTNICE?In 25 iunie 1931, U.D.M.R. Cluj a emis o notă dc

protest adresata"domnului inspector, şcolar .general.-' Victor Drăgol, 'Ministerului Invăţămintului • şi Ştiln- • .. ţei~ ş i, prefecturii v judeţului Cluj., Protestul ; este semnat de preşedintele U.D.M.R. Cluj, domnul

. Buchwald -Peţer şi directorii licselox- 2, 3 şi ...Bra» ;.ssai.'-.Samuel“;- Laizar Iren ,! Szilagyi Julia,. Baliht-j!. -'Kelemen Aţtila. în prima parte ks protestează asu- pra introducerii „abuzive'1 a cfaselor' ă IX-a cu , predare în lim barom ână 'şi,. a; menţinerii claselor;.. cu profil industrial; secţia :se’ra l,: în aceste, licee . teoretice. Se precizează că" în cela t e i Jicee Juneţi- „

' onează clase. industriale, româh6 : ş( (m-ishiare, contrar-dispoziţiilor ministerului,'o'altă'încălcare f.in.l

"şi riceea că nu a fOst respsctalrordinul■■ministeru- lui nr, 22033 din 22 lunîe 19ftf, conr.jim căru'a co-

îe două clase de-:profil pedagogie-'cu-limba de pre-; » dare' maghiară - tfebuie" sa. .funcţioneze . în cadru' ' 1 Liceului n r.-3. ' ' >

protestul alraqe atenţia dacă n>' >iu eu m ' loc evenimente şîngeroase,; ca la ■ Tirgu «ţtvre^,

• aceasta l£e datorează şi faptului că: în acest domo- - ' niu s-a căzui la o înţelegere, dar .că1 orice* măsură ~-

âbuzivă aplicaţii invăţămintului' maghiar \a ave» „ consecinţe foarte grave, uzîndu-se de orice fon-nii

! de 'protest (lanţ ..viu, marşuri, 'mitinguri. etc.). (In paranteză- fie spuş,; ,,trimi terea* ' la Tirgu Mureş .

. este q recunoaştere indircctîi a faptului' că 'rea- - g’ iiarii, de aini ’aiuinitiat tulburările din martie

.io m . \ ' . ' . , . . - '. ;. în 'dimineaţa-':zîlei de . vineri. 2G:iiinifc,;nm asistat :

lâ 'p convorbite.' pe ' această temă la. cart; : au i>ar- ticinat .domnii: Pillich JLastlo- (deputat If.D.MJI.?, ■

jyictor'.Dră';oi ,*.(in$peetpT. şcolar irencral Ciul).---* îfotsăU-Ţărpeaatj ,-(primarul orasnilui)’. Şerban G ra-' ’ ţţan ?E; V^ile*.Sălâjan (subprefeeţi). Există..de ase- tnenea, si urî' răspuns în scris Iftsnectora*trt*Ji cătJef-JJD.RfcR.,-' din 27 iunie 1030; caro :ccfntinet< Seiaftai^ planul de şcolarizare at ■ secţiilor ronvm, :....-■ , . . ; ;. » - v-" .în aceeaşi seară. -la sediul- U.D.M.R, a ' avut loc

o, conferinţa- de presă la caro au-participat nume; ,)o-i 7iai-ifti • din- Cluj şi dîn alte judeţe (Bihor, Mureş etc.),. precum şi. reprezentanţi ai. TV şi H a-;

'dio- Cluj. Domnul'Buchwald a dat citire protestului şi a analizat-pe larg; situaţia, ăeuzîndu-i f>e domnul Tîrăşoj de faptul; că. a;luat decizii - unipersonal)? (fără h consulta - Consiliul; de '.administraţie -a l.în - speefor i tîci^ş* ccn ec’nt^34 Tbotârîrii ̂ lviate. -Aceste afirmaţii w aî!â .« -în Coriiuiiiculul-Proteşt,-;. citit la sfîr- %itul coiîferiiit/'' /&ălSTd.scă^cţhmea,»P.D,aW^-CSt .te !spri jinită- ţi d c .alte forţe Apolitice, domnul;. Buclî- ivald- a ;daţ' citire' unui: Comunicat al .Riroiilul; dP coordonare! sî Aeţhtne ul. Foiumtilu; Democratic -Aniitofaţifâr din Ctuj, Sri care. se arată că orics.limitare a ;yrepturiioi-^niinontăţii.;niagliiare'-vraea- ?& crearaa- unui conflict- iriteretnic, şi nu* e decît

•o diversiune. Acţiunea de- jirotest este * sprijinită -ţî d? Consiliul paiscopal al bis^ricPor maghiare în

{Cnafiotifr? InDoi i n . SliUGi MI îfl %

'-In .ultimele-.zile, la - Prefectura . judeţului !;Sluj a ' fost;, înregiStrata .

prezenţă .uncţr fiutentico "gj «pui7- de! presi une a le ,.U.D.M.R.... (orga •' nizaţiă^ locală), a,, ̂cărdr atiHi-'• dine; deliberat agresivă şi provo- :caţparo.;;se ; îr.şcrîe în . contextul- mai larg al manifestărilor şoviitf . şi extremiste, cu caract-er discrl*• .minatoriu, care mai au Soc in li

nele -zone şl:.localităţi .din Tran-.-siSvania., In -fapt, în municipiul■ ©luj se urmăreşte. înlăturarea e-'; levijor' ae. natloiiaiitate Voraână din unele unităţi de ; învăţămînt, -

- prin promovarea^ .deschisă a ‘ se- . paratismului şcolar, cu toate con -sednţei^ sale ,segregaţionisle şi * antinaţionale.’ Probabil că aşa - înţeleg ’uniî ilintre sciUf'Miîi noştri-.democraţia, toleranţa şi loialitatea faţă ;de statul în care trăiesc.. I,u ace^tş.: condiţii. P.U.-,

- N.R. îşi reafirmă., încă o dată. hotărirea di> a. acţiona în Spiritul - A «n-durilor finale de la €open-' hasa, Madrid şi Viena. c-ondain-/ nInd orice încercare de , segrega- : ţie ■ şi discriminai'e.,rasială, de discreditare, politică şi' naţională .ft României. -Ga urmare, soliei- .tim. Guvernului' "României ; şi...prin aceasta.t Profoclurii judeţu- ; lui Cluj, .'să/,urmărească aplica- ’

I/.‘ pasţ It: COM t'N ICATfl. lîsS l'iX lO lî.X i tI ,n S f o l AR H OE’îrAN

P R E C I Z A R Erea prevedorilor .articolului 20 diu Dcclaraţia Universală - a Drepturilor Omului) ear^ subii-., niază că „învăţămîntul trebuie

■să.-.promoveze., înţelegerea, toleranţa şi- prietenia intre' toate. grupurile-etnice, ţi religioase";- în acelaşi sens, este bine; să se cunoască «fi faptul.-că,. în art. ,41. din capitolul 8 al Raportului' asupra-drepturilor, om ului..docu-,

,.metil...solicitat de Gonsîiiul Eu- ropei; < este inclusă menţiunea "potrivit căreia afirmarea drepturilor minorităţilor „nu va trebui să* exalte antagonismele, nici să ofere grupurilor minoritare mai gălăgioase ocazia de a-şi «coate ghearele, cl să -propună soluţii satisfăcătoare". Pornind -de la â-

.prec.ieiea cuprinsă'în-documentul, - amintit,; este'lesne,, de înţeles în . ce ipostază morală şi politică se încadrează atitudinea U.D.M.It. şl,»- ca re ;sîrit tniijloacele,.de acţiune ale acesluia.': ..' A vînd în vedere ..manifestările separatiste şi segregaţioniste ini- tiate de .UJXM.R. în : municipiul Gluj-Napoca, P,U.N,R. filiala ju-

- deţeană -Cluj. ,s-e :şimtc oblisat să facă, urniătoarele precizări: . ’ i

1./ 'Acţiunile; (U1.M.K. încalcă , Tn m od: ffâgran't.' P eclara iia ;u n i-, versală a ffi-epturilor omului," in-; citind la ură „st violenţă,,socială;

Suportul intrai şi iuiidie al a- cestor /acţiuni d constituie perpetuam;- în 1 mod anormal a dis-V criminării Ââţl

*n v «w *R U l D E C LU J p A o rN A a

elevilorfte păţtoiafitste; remisa: i i i ynităţlle sfe_ :învăfăniîiit clajeiie 7 ; : :v , :

■' Tîxistă onmeni £i căror identitate morală rămîne per-, in.iacnt sub semnul,'... imprevizibilului. De aceea^este nproape imposibil să decantezi culorile politice la care se vor ataşa trecător, s miine sau .'ppimîine. De regulă, astăzi* ei se situează" într-o .dimeBsiune politică labilă, Insidioasă. Dacă e posibili chiar . violentă fn ? domeniul limbajului. Aşa, ca să şteargă cit mai repede cu putinţă, urmele compromisului;' adică, să supravieţuiască spiritu-

' al. S-au statornicit'pe ici,; pe Colo, fâcind mare risipă ‘ de energie : intelectuală • Ia,: porţile demagogiei. Alfabetul

- lor poate începe direct 'cu democraţia, devenită mai . mult• tîecit elastică în vocabularul: lor propagandistic. Cuvioşii ? lor? părinţi nu -i-au cam dus la spovedanie'înainte de a■ ee fipuca să propovăduiască democraţia şi să ne ofere_' gratuit cursuri de educaţie: civică; între timp au devenit.

mari umanişti, mari europeni, fără a , avea nici măcar cele: mai elementare ; cunoştinţe în privinţa drepturilor ..

■omului.; De'aceea sînt şi uşor de înşelat Infantilismul Jor politic şi comportamental este vizibil cu ochiul liber: Dar nu se dau la o parte de la sloganuri şi demagogie.

■ cînd - vine vorba despre 'respectarea drepturilor omului.' Iată. bunăoară, mai deunăzi, eîţiva asemenea .muşterii

se găseau lâ.mare sfat, după vizionarea unui „spectacol" democratic la Prefectura judeţului* Cluj. C ît, o fi fost de democratic’ numai Dumnezeu ştie, dacă unul dintre participanţii la acel „dialog" a fost U.D.M.R.-ul. Totuşi, domniile lor erau încîntaţi de; distincţia şi eleganţa reprezentanţilor.: acestei * organizaţii etnice, susţiriîndu-le. protestul. 'Probabil că n-au mai - asistat şi la întîlnirile precedente,cînd* U.D.M.R.-ul ameninţa 'cu ocuparea forţată? a şcolilof, cu demonstraţii publice, .cu incitare la violenţă,? cii excluderea elevilor de naţionalitate română din licee şi aşa măi: depaj^e.? Bieţii noştri muşterii se para că sînt de acord cu toate acestea, pentru a demon- . stra că . au devenit ctt adevărat democraţi. şi umanitari. Ce să-i faci, există şi asemenea' categorii -de semeni, care, pentru un cuvînt ■ de laudă: sau apreciere uită pe ce lume trăiesc. Mai4 corect, bat cîmpii, şi-i bat bine pentru Vă au lungimile de uridă la dispoziţie. Iar mîine o să se apuce şi de scris, pentru că harul lo r , spiritual ■ .nujcunoaşte limite. Totul: e să 'ai5,curaj, cinism şi. imper-

. tinenţă. ' ‘ ţ j ; ■■■ Dar, hai să spunem lucrurilor pe nume, în spiritul

: adevărului,. cinstei< şi demnităţii care .ne caracterizează. ■ U.D.M.RA'l doreşte înfiinţarea a ?riu mai puţin de 3 unităţi,şcolare licehle: exclusiv îri limba m’aghiară.-’ unde,

în concepţia domniilor lor, n-au ce căuta clasele cu 'pre- dare în limba română. Aşa înţelege U.D.M.R.-ul coexistenţa,- armonia, înţelegerea şi prietenia’ între- copiii .români: şi maghiari. Dar U.D.M R.-ul cere, sus şi tare, ca în toate celelalte unităţi şcolare liceale să fiinţeze clase şi secţii în limba" maghiară. Acolo se poate, este dreptul

'•.lor,-Şi mai sptmem că orice copil de* naţionalit&te maghiară' poate urma: nestirigherit învăţămîntul cu limba de?preriare română. ?M af există apoi, un licey cu limba do predare germană,, unde învaţă împreună copii de naţionalitate română, germană şi maghiară, fără nicTun fel de probleme de natură etnică. Acelaşi lucru se în- timplă şi la secţiile de limbă engleză şi franceză; Aşadar, numai la cele 3 unităţi- liceale nu este voie să înveţe şi copii de naţionalitate română. Aşa dictează U.D.M.R.-ul. Prin urmare, elfevii de naţionalitate mâghia-' ră âu cel puţin 4 posibilităţi de a se instrui în învăţă- mîntul liceal, iar cel de naţionalitate română .nu- au- yoie' decît la 2 posibilităţi, după cum gîndeşte U.D.M.R.- ul. Adică, să ne; reîntoarcefif~la ceea ce a fost în timpul ̂ guvernării comuniste, sau eventual la perioada dualismului austro-ungar, cînd • românii din Transilvania âu fost crunt oprimaţi, iar copiii lor nu prea aveau ce căuta în şcoli. Acestea erau destinate numai maghiarilor şi odraslelor lor. ? - . . . _ , ?

- Numai că, ’ pînă la â-şi demonstra competenţa în ale drepturilor omului şî .minorităţilor etniee, ar fi cuvenit se şi cunoască textul reglementărilor internaţionale existerite-jn âcesţ domeniu. Un om ipocrit şi fără scrupule îţi poate părea-oricînd de o fineţe intelectuală extraordinară, dacă eşti străin de- subiectul discuţiei. Cam aşa s-a întîmplat şi cu muşteriii noştri. Au „luat plasă” fiindcă sînt absolut mediocri la capitolul legislaţiei in - ' ternaţionale reieritoare la drepturile minorităţilor. Pen-

' tru completarea studiilor poate le oferă ceva ajutor U.D.M.R.rul. Fireşte, în limba maghiară, întrucît limba română a devenit incompatibilă cu nivelul lor intelec-? tual. Totuşi, le oferim şi noi cîte ceva, ca -să nu se simtă alungaţi pe tărîmul înstrăinării- naţionale. Le vom ordona aritmetic, ca să fie mai uşor de ţinut m inte.' •

1. Oricc persoană aparţinătoare de o minoritate arc datoria dc a sc conforma obligaţiilor ce rezultă din cetăţenia unui stat european. ̂ -

2. ^îcrabrii acestor minorităţi trebuie să fie loiali statului în carc trăiesc. • ••••! - ■ J

3. Chiar dacă părinţii socotcsc ea importantă, pentru ? copiii lor, citirea şi scrierea în limba .minoritară, aceştia

din urmă nu au interesul de â rămîhc: izolaţi.--1. Fiecare stat este liber să subscrie numai Ia anumite

reguli enunţate şi să nţodilico natura angajamentelor.5. Rolul, fiecărui stat şi părerea sa în această problemă

(a minorităţilor) rămîne determinant, indiferent de pac-. tele Ia care adoră. -

6.‘ Indiferent cît de dorit ar fi accst lucru, dispoziţiile internaţionale nu Ie vor putea înlocui niciodată pe ţelc

' concrete, Ia nivel de stat.7. Statele europene vor încerca să garanteze că mino

rităţile vor avea posibilitatea să înveţe şi limba lor maternă, conform legislaţiei naţionale. ■’

?v 8. Statele europene condamnă clar şi: iără, echivoc ura rasială şi etnică, discriminarea, segregaţionismul, incitărileIa ostilitate sau violenţă. .

9. Statele "europene vor lua măsuri eficace, la nivel naţional, regional sau local pentru a favoriza înţelegerea şi toleranţa, în special’ în domeniul invăţămîntului.

- 10. Statele participante sînt obligate să garanteze că învăţămîntul va prelucra problema urii şi a prejudecăţilor rasiale. '-••

- Fireştei, am oferit doar cîteva elemente de referinţă la acest capitol. Ei, ce mai spuneţi domnilor democraţi, mai susţineţi;, teza excluderii sau eliminării elevilor de naţionalitate română din unele unităţi de învăţămînt clujene? Cine are dreptate în cele din .urmă, U.D.M.R.- ul sau poporul român? Să ştiţi că întreaga legislaţie ■internaţională oferă argumente suficiente statului naţional unitar român, chiar dacă dumneavoastră nu, vă con-

: vine această realitate. Dacă vreţi, totuşi, altceva, căutaţi asemenea probe în Africa de sud, pentru ~că şi aşa U.D.M.R.-ul recrutează, pe bani buni, adică dolari, specimene de? această categorie morală şi civică. ^Aşadar, domnilor muşterii, dacă doriţi să susţineţi politica şo-

; vină, ultranaţionalistă 51 extremistă a U.D.M.R.-ului, ţi- v neţi-i partea şi înrolaţi-vă în r î n d u r i l e ' sale. Dumnezeu

să vă ajute aşa cum demonstraţi că sînteţi d e . integri-şi cinstiţi, de .obiectivi ;şi imparţiali. Aşa să-i ajute şi pe cei care pingăresc limba română, adevărul, loialitatea, unitatea şi demnitatea poporului român.,,

?' Prof. univ. dr. Ioan AL CRIŞAN, viccprcşedintq al Partidului Unităţii ’ Naţionale Române

, Periodic, atmosfera de calm şi : linişte, atît de necesare societăţii: noastre, este tulburată de'? aceas-' tă formaţiune politică, organizată pe criterii etnice, care este

. U.D.M.R.-ul. Sus-pomenitul: par- 1 ' -tid Îşi regenerează ura prin ten- : tacule obscure, încercind să de

monstreze lumii — prin exagerări şi falsuri — imperfecţiunea societăţii româneşti.- Acţiunilor, noastre de toleranţă şi înţelegere .,de acces .egal. ai tuturor" la' tot ceea ce -poate oferi societatea, i se răspunde (din partea^ maghiarimii . U.D.M.R.-iste) ? cu discordie şi provocare. Ea doreş-' ' te privileg ii şi nu. drepturi egale. Ea ■ ' ştie. să se . folosească

‘ de insuficienta consolidare a e- - conomiei noastre, de o anumită-

• stare de spirit, cit şi de orice conjunctură politică intemaţio-., nală, pentru â provoca destabilizare şi haos. De această dată arma otrăvitoare UD.M.R.-istă se,

■ vîră, din nou, îri viaţa şcolară,' încercînd presiuni, de la cele mai'- înalte foruri, pînă la organele.‘ locale ale puterii de stat. -

Ce se urmăreşte? Drepturi necuvenite. Şi oricite i s-ar da, se; Încearcă noi provocări . . . .

• - Despre ce este vorba?Intr-un stat de drept şi demo-

: ’ cratic aplicînd consecvent o p o - ;litică şcolară raţională, de âpro-'

. piere şi înţelegere Intre copii, ’ indiferent de etn Ie, pregătim în f noile corrftiţii de egalitate societatea viitorului. Aşa se face că

• mulţi elevi maghiari. frecven- , tează de bunăvoie ciaSe cu limba? de predare română. Pe de altă '

• parte, s-au 'creat şcoli, clase şi « secţii cu predare fh limba ma-

• ternă: Dar, In timp ce copiii -tră -* iese în armonie şl bună, lnţele*. ? gere, unii părinţi şl mai ales li- .' deri politici din U.D.M.R. sea- '}, fnănă discordia şi ura, cuitivlnd.— pe ce temei? — superlorita- î tea maghiarimii, care nu poate T tolera coexistenţa, în aceleaşi u- r nităţi şcolare,- a copiilor români ? ţl maghiari. , ^

Pentru toamna acestui an, ,îh 1 'EluJ-Nnpoca s-au' înfiinţat 'clase eu limba da predare maghiară In numeroase licee româneşti' Pe de altă parte, la Liceul teoretic nr. 2 şi la liceul „Drassal1* s-au

reînfiinţat două şi, respectiv, o clasă â IX-a, In limba română. In acest fel7 separatismul şi izolarea —̂ doctrină a U.D.M.R.-ului — au fost ameninţate. Aşa s-a ajuns ca extremiştii unguri să nu accepte convieţuirea cu românii în aceleaşi unităţi şcolare. Şi, să nu uităm, este vorba de şcolile statului român şl de România!

Protestul provocatorilor de ură a luat proporţii. De la nemulţu-. miri .adresâte tuturor forurilor locale, pînă la intezicerea ; pă- < trunderii: copiilor români în cele două licee amintite.1 . Pînă cînd organele puterii de stat vor permite asemensa abuzuri?

Protestăm împotriva grupurilor de presiune maghiare, care au încercat să intimideze Prefectura şi să oprească accesul românilor în liceele amintite. Ce-

: rem intervenţia organelor de stat pentru tragerea la răspun-

• dere a vinovaţilor şi aplicarea măsurilor ̂ care. se impun.' Inspectoratul şcolar trebuie să ia măsuri de destituire a acelor conduceri.. de şcoli care ignoră respectarea legalităţii, iar cadrele, didactice care incită la destabilizare şî-segregare etnică să fie înlăturate din învăţămînt.

Dorim un învăţămînt democratic ,în care toţî copiii — indiferent de etnie, credinţă religioasă şl stare socială — să se bucure de egală instrucţic şi educaţie. ;

Ameninţările de tot felul nu duc la nimic biin. . Dimpotrivă,,ele accentuează stări de tensiune din, care cu siguranţi iniţiatorii vor avea de p ierdut:'

Facem un apel călduros maghiarilor de bună credinţă spre a nu se lăsa amăgiţi de ' aceste ,noi provocări, regizate de lideri, extremişti ai U.D.M.R.-ului, caro le compromit şl proprii for-, mnţie politică.

UNIUNEA „VATRA ROMANEASCA" CLUJ <

' ? ' C O M U N I C A T ■din partea Inspector atu lui şcolar^ jude [ean Cluj

In legătură cu Planul-de şcolarizare pentru anul şcolar 1991—1S92, Inspectoratul şcolar judeţean - Cluj, luînd act de protestul conducerii, Organizaţiei judeţene a U.D.M.R. Cluj, al directorilor liceelor , teoretice numerele 2, 3 şi “Samuel Brassai“ , pro-, fesorii L:izâr Iren, Szilagyi Iulia şi Balint Kelemen Attila,; de, protestele presei şi radioului în limba . maghiară, aduce ia cunoştinţa . opiniei ̂ publice următoarele: -. ? ? ‘

1. Prezenţa a cîte una sau două clase cu limba de predare română in liceele ‘. susmenţionate răspunde, din punctul.nostru ,de vedere, - ideii de bună. convieţuire, cunoaştere şi respect reciproc intre români şi maghiari, avînd în vedere rolul - instituţiei şcolare în formarea civică a tinerei generaţii, dincolo de deosebirile etnice. Este Tăspun- sul nostru faţă de tendinţele separatiste manifestate "cu vehemenţă' în şcolile maghiare. din . municipiul Cluj-Napocar- - .

2. Prezenţa acestor 'clase nu diminuează numărul locurilor pentru. secţia maghiară din licee, avînd în vedere că Inspectoratul şcolar judeţean Cluj a repartizat un număr mai măre 'de clase în limba maghiară la liceele româneşti din Cluj* Napoca, decît clasele româneşti, Ia.liceele susmenţionate: Liceul teoretic nr. 4 — 30 locuri chimie- biologie, Grupul şcolar Electrotehnic — 30 locuri, Grupul şcolar energetic 30 locuri, Grupul şcolar

agroindustrial— 30 locuri.'? 3. I.a Liceul teoretic nr. 3 nu există clase de liceu în limba română. . ■

4. Repartizarea- acestor clase cu lim ba'de predare maghiară la liceele româneşti dă posibilitate tinerilor maghiari să se pregătească în limba ma-

, ternă la profiluri ce jiu erau reprezenta te. în . planul de şcolarizare âl liceelor maghiare de tradiţie din municipiul Cluj-Napoca. ' ?

5. Informăm, de asemenea, opinia publică asupra preocupării Inspectoratului ş c o l a r judeţean Cluj de a asigura accesul' elevilor maghiari, absolvenţi ai ciclului gimnazial, în licee (clase în limba maternă) într-o proporţie edificatoare: • 19,6-1 la sută pentru profilul real; • 22,22 lâ sută pentru informatică; • la sută pentru profil umanist;- • '25. la 'sută pentru,profil pedagogic. ; -

Procentele reflectă ponderea elevilor ce 'învaţă în limba maghiară din totalul elevilor şcolarizaţi în 1991—1992 pentru profilurile respective.

Convinşi că şcoala trebuie să rămînă un spaţiu i âl convieţuirii exemplare, în afara oricăror ten

dinţe şi diferenţieri politice, confesionale şi de altă natură. Inspectoratul şcolar judeţean Cluj îşi exprimă speranţa că cele arătate mai sus constituie argumente care pledează prin. ele însele pentru evoluţia firească a invăţămîntului' preuniversi- tar cluioan. r ' -■ '■

(urmare din pag. I)

victimcle ameninţării sau. actelor dc discriminare - naţională, rasială şi ,etnică proferate de grupurile dc presiune alo U.D.M.R.

3. Afirmaţiile U.D.M.R. potrivit cărora municipiul Cluj-Na- poca va deveni un nou Tîrgu Mureş, sînt mai mult decît incitatoare şi iresponsabilo. Reamintim U.D.M.R. că la Tîrgu Mureş nu s-a realizat intenţia de promovare a separatismului şcolar si că acolo atmosfera socială este normală, fircască, sub toate aspectele. Prin urmare, atragem în modul cei mai serios atenţia acestei formaţiuni politico . etni- cc că îşi asumă toate' răspundc- rîlo pentru consccinţelc ce decurg din incitările populaţiei la ostilitate, ură şi violenţă publică.• 4. Infantilismul politic ura şi prejudecăţile rasiale trebuie eliminate, odată pentru totdeauna, din domeniul învăţământului, culturii. şi civilizaţiei noii arhitec-

PRECIZAREturi spirituale europene. Dc altfel, iri Convenţia europeană privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţământului, articolul care se referă Ia do- finirea acestui concept specifică la punctele a şi b următoarele: constituie discriminare „înlăturarea unei persoane de la accesul Ia diferite tipuri şi grade de învăţămînt", respectiv „întreţinerea sau menţinerea unor sisteme sau instituţii dc învăţămînt separate pentru persoane '. sau grupuri do persoane". Prin urmare, acţiunile U.D.M.R. încalcă şi spiritul acestui document internaţional. ,,

5. In actualul context naţional şi internaţional de afirmare a compctcnţoi profesionale în oricc domeniu dc activitate, solicităm Ministerului Invăţămîntului şi Ştiinţei ca, la examenul de ad

mitere în invăţăinîntul liceal şi universitar, să se aplice în mod corespunzător criteriul competenţei profesionale, renunţîndu-se definitiv Ia practica discriminatorie a utilizării criteriului etnie, care defavorizează vizibil elevii de naţionalitate română. • ' _

C. Dc asemenea, cerem Ministerului învăţămîntului şi Ştiinţei, Prefecturii şi Inspectoratului şcolar al judeţului Cluj, să elimine orice formă do discriminare şi scgrcgaţionisi* rasial _ din procesul. do învăţămint şi să aplice întocmai acordurile şi reglementările internaţionale in domeniul drepturilor omului.

7. Acţiunile de incitare a popu- : laţici municipiului Cluj-Napoca prin blocarea accesului elevilor de naţionalitate românii Ia concursul dc admilcre în învăţămîntul liceal pot avea consecinţe sociale. gravo asupra 1 climatului moral şi spiritual al localităţii, răspunderilo - revenind integral U.D.M.R.-ului.

P A C ^W -A J Â p p v * » u i ,p p ; c f W

ŞCOALĂ - U N LĂCAŞ A L jj(Urmare din pas I)

trunit in aceeaşi, zi la Cluj, care, aţa cum a spus domnul Molnos Laj os, redactor al revistei „Puntea U.D a trimis un protest , preşedintelui şi parlamentului. Menţionăm că s-a cerut;.'-.- demiterea- domnului' Drăgoi şi chiar acţionarea;sa' tn . judecată..;.

Fără a mai intra în amănunte, vom trecela ziua de sîmbătă, 29 iunie, care ar fi trebuit să fie ho- tăritoare în temperarea spiritelor. v

t)omnul profesor Constantin Corega' a subliniat că în marea criză de spaţiu prin care trece în- văţâmîntul din judeţ trebuie să ne gîndim la nece- . sitâţi şi realităţi. Ideea a fost susţinută de domnul . Ionel Rnman, vicepreşedinte al Adunării Deputa-'. ţilor, care a arătat.că la ora actuală: există o lipsă, de 1826 de săli de clasă în judeţ'şi că la unele şcoli s-ă ajuns să se lucreze în 5 schimburi. Par- : tea maghiară a susţinut în continuare principiul . autonomiei şi al separaţiei. - Oricum, din Întreaga discuţie, la-care adăugăm repetatele intervenţii-ale domnului prefect Grigore Zanc, • care a .subliniat perfecta autonomie a inspectoratului în ceea ce priveşte orice decizie (spaţiul, cît şi a . programa), nu s-a: ales nimeni cu nimic. Nodul gordian nu a

fost tăiat. Adicâ. problema celor 3 clase distribuite la 2 licee maghiare (nr. 2 şi „Brassai**) după cum spunea domnul Buchwaid. n-a fost rezolvată, mai niult, ea este o problemă politică. ‘ '

Domnul Mihai Tălpeanu ă afirmat că toată această -situaţie r porneşte de - la fostul C.P.U.N. (semnătura nefastă a domnului Buracu, care a au- \ torizat formarea liceelor exclusiv maghiare!). ■■ De asemenea, amestecul politic nu-şi are locul; drep-

, turile fiind conferite de lege, însă este foarte .posibil ca la mijloc să fie o politică antiromânească.. Oricum; tratativele nu au avut nici un rezultat, iar domnul Buchwaid a "declarat la sfîrşitul con-

-. sfăluirii câ este foarte probabil ca azi să aibă loc o ieşire în stradă a' celor nemulţumiţi, pînă aeum pichetele formate din părinţi şi elevi fiind plasate numai in interiorul; localurilor şcolare.

Tot în aceeaşi zi, domnul prefect a primit o delegaţie a asociaţiei culturale şi de- atitudine civică „Vatra Românească*. La întrunire auJ participat domnii subprefecţi, domnul primar, membri în conducerea F.Ş.N. şi a P.U.N.R. şi domnul Ionel Roman, care a subliniat: „Este pentru prima oară în istorie că o minoritate agresează p majoritate*. Vicepreşedintele '„Vetrei Româneşti**, prof. Victor Constăntinescu, a'arătat poziţia acestei asociaţii, nu. înţelege'cum un partid politic poate să facă presiuni asupra organelor locale, nu este de acord ca U.D.M.R. să se transforme într-un grup de presiune în ; aceste acţiuni;- care pot impieta chiar siguranţa statului. Aşa cum nu este de acord ca

r un copil maghiar să nu poată să intre înţr-o şcoală românească, accesul la învăţătură fiind liber, reciproca este valabilă, cu atît mai mult cu cît în multe şcoli româneşti există clase maghiare. Con-

... damnă orice formă de segregaţie şi separatism. Asociaţia va folosi toate mijloacele legale (mass- media, protestul,: chiar manifestaţia), dar înainte se adreseazaă_ statului pentru a lua măsurile legale necesare.*

Miercuri încep examenele de treaptă în clasa a IX-,i! Ce ne mai aşteaptă? ' ... ţ

) GREVĂ LA LE J.A .Sindicatul liber I.E.I.A. a de

clarat începînd ,;cu luni, 1 iulie 1991, ora 7,00, o grevă generală" pe termen nelimitat. Greva , a fost declanşată datorită agravării situaţiei economice a societăţii „Electrosigma** S.A. şi a accentuării tensiunilor dintre colecti

v u l de salariaţi şi administraţie, 'ăjungîndu-se la o situaţie con- flictuală deosebit de gravă. Sin

dicatul vrea să atragă atenţie .opiniei publice că nu doreşte să’ fie un factor destabilizator, dar prin luarea de -■ poziţie încearcă

>.să se facă lumină în cadrul numeroaselor incorectitudini făcute de Administraţie de la Revoluţie pînă în prezent.’ Revendicările

■, sindicatului:y sînt " următoarele: tdemiterea conducerii, numirea u- ?nui consiliu de administraţie şi

' 1 a unui director general. competent, renegocierea , contractului

•colectiv de muncă, încetarea oricărei conced ieri p e . criter i i ' de lipsă de murtcă, elaborarea unui

vstudiu .de; fezabilitate a Societăţii, elaborarea - şi ^implementarea unui program de redresare a 5o-

rcietăţii., Iritr-o ■ discuţie cu liderul sindical Elena Szasz am -aflat că sindicatul este deschis oricărui dialog la orice oră din zi şi

; din noapte. '• Vom reveni. • - , ». •• . - . ^I

B D E V M U C D S C I U J

micap u b l ic it a t e

. VtXZARI-GUMPARAR]

• Vînd 3 camere, confort, în bloc, centrul cartierului Mărăşti ţi casă particulară 2 camere, confort laraj, grădină. Plata în valută.- Telefon 13-98-42; 15-84-08, între orele 16—20. (5383)

• : Vînd acordeon Weltmeister Supita nou, maşină ars rame cu tnatriţo'şi niotor. Ofer, plante medicinale necunoscute la: Plafar, garantez pe proprie experi-' enţă vindecarea de boli digestive ciroză hepatică, ulcer, hepatite, piatră la ficat, fiară, rinichi, epilepsie. Telefon. 952/5-20-67.(5575) .

• Vînd colţar sufragerie, ■vi-: deo semiprofcsional cu 15 casete Beta. Telefon 18-49-16.' (5586)

• Vînd costum, ghete bărbăteşti- rochii de dame, pantofi, magnetofon defect, , vioară executat, maeştri. Telefon 11-48-23. ' (5582)"' - '■/" ■

• Vind parchet fag uscat ,12 mp. Telefon 1-1-81-17, orele 17—20. (5597) .

Vînd GE tete stat, confort I, Zorilor, cu Apartament.- Telefon 12-91-57 ̂(5718) : C

d iv e iis i ; ■ ', • Tinără familie, căutăm garsonieră pentru, cumpărat,- . eventual preluare contract da -lo;u- , inţă, la înţelegere. Telefon:*17-52-16,(5375)

• Caut -profesor, limba romă- • nă curs -intensiv pentru începă- tori. Telefon lfi-22-03. (6009;

• Caut spaţiu de producţie,, minimum 50 mp , incluşi v demisol sau subsol. Telefon 15-35-77,’;’ orele 10—20. (5832),,- • Doi greci vreau să închirie-

■Z3 un apartament 2—3:.-camere, cu telefon, în zoria Plopilor, Pas-; teur. Informaţii între orele 19—20,' telefon 13-56-11. (5816) V,. '

• Atelierul „Reparaţii maşini, da cusut" din str. Paris 65 s-a mutat pe str. 30 Decembrie (Memorandumului) - 4. Telefon!16-15-01. (6042) .

OECESK-COiviEftlOttABT• Cu durere în suflet , anunţăm

încetarea dia viaţă a scumpei noastre surtfri şî mătnşi

VICTOKIA SILADV născută tU - can !a , vîrstă ae 3S ani. Imuor- miatarca are lo£ astăzi, 8 iulie 1991, ora 11 Ia cimitirul Central. Familia îndurerată. (38CS)

• Un ultim. omagiu distinsului nostru decan şi coicg dr. DINU. MARIN. Condoleanţe, familie!. Colcctivui: Catedrei de fropeden-

.tică Stomatologică. '(6060)» Cu adincă durere in suflet

anunţăm încetarca' din viaţi a scumpei noastre mame, -bunici străbunici, surori, rude şi - cu

noştinţe, văduva 1LONA PETHUŢA, fostă locatapi In slr. Plopilor 91, care iri data de 9# iunie 1991, Ia virsta dc SS ani, a trecut în nefiinţa. Inmorminta- 1 - rea va avea loc miercuri, 3 iulie 1991, ora l i , din capela I a cimitirului Central. , Faitiilia, Îndure-.

'rată. rămine veşnic în inimile noastre. ' Familia Îndoliată. ( .« « ) '

-f0 Filiala Cluj! a Uniunii Artiş

tilor Plastici, anunţă ca ' profvm- dă durere Încetarea din viaţă a distinsului artist plastic CAROL nJIIBMANN,'membru al Uniunii Artlşliloj Plastici -şi transmite sincere condoleanţe familiei in- durcratc. (984) *: ■- '

« Universitatea de Meilicir.i şi Farmacie CIuj.Nşposa anunţă cu adincă' durere şl,regret incctaye*

prematură din viaţă a conf, drP d i n u ; decanul Facultăţii, de Stomatologie,- cniincut medic şl distins dascSi. Exprim ăm . profund^ eonipaslnne şl sincere condoleanţe familiei, < .,ţîssi) ; ■ v ̂ # Cu inimile 'îndurerate anunţăm .încetarea din -viaţă a dragu-, fo i ' nostni, t&tă, sacru, hunic şi sMSbtmle VASILE AlT'fONIÎMî, în virstă de 91 de ani.' lnnii»rniîilta- rea are jloc miercuri»-' .3 iulie ' 1991,: ora 13, de la capela mare a cimitirului Central, Dumnezeu să-l odihnească; In pace. riimllia.® (C1S3)., C v f 'v ’v ■, ■' ■■■

- ♦ Cu .adincă durere îit suflet anunţăm, trecerca in etemitate a sciunpei unastre hiame şl bunici - SUSANA.KADU. tnraormîntarsa m iercuri,,: S Iulie l?91j' orele 14, In Cojocna. Fiica Victoria Pop, fiul .Radu Vasile cu familia. ̂CSr2> " . '■ -..

# Cu adiacă durere anunţăm înceiarea di.i viaţă-, a . iubitei■ noastre bunici OTII.IA MOQA. Inmomjintarea va avea loc miercuri, 3 iulie, o r i i î , în-cimitirul Central. Jlirela Streza" şi Şcrban , ŢI»ănaş. (3877) ; ;V . ■

« Pios om agia: şi_ roeunoştiuţă celor care;, a ,'fos* scumpa noastră (bunică MAHIA EUS, ţâ «in nn de -la trecerea sa in" eteruitâ- te. MUcea şl Galii en; Mia cea. (51S3)

0 'A trecut ;• un an, do lacrimi şi durere de c'mil moartea nMai- loasă l-a luat dintre noi jpe cet ' jnai bun t&ţA, socru şi bunic

VASILE LUPAŞ. Golul care l-a lăsat in Inimile noastre, nu p o it e fi umplut niciodată. Cit a trăit l-am -iubit, cit vom, trăi 11 vom plinge şS-1 vom, aştepta, mereu. Sorin, Eodica, Făael. (599C)

• Lacrimile curj mereu şl sufletul mă doare ac&m, la împlinire», unui «n de cind VASILE LUPAŞ, a ' plecat pe drumul veşniciei." Soţia Îndurerată. (599S-A) .

• Pios omagiu şi aceeaşi, durere nemărginită la'îm plinirea u- nui an de Ia teista desparnee de j 1 scumpul meu , soţ GAlîI . COOUJAN. Soţia" îndoliată.C«83)® : Tristă şi dureroasă amintire

la împlinirea unui an de, la tre- cerea 'In eternitate : a . dragului; nostru soţ;, taVS. bunlc AllKOS! IOSIF. FamUia. (4931) . , " ■

0 La doi ani de la, plccarea dintre1'n o i ‘ a celei care o; fo s t , JENICA r.ALuME, dragoste şi recunoştinţă veşnică pentru sufler. tul el ales. Soţul Gavril şi copii» Costlcă şl Nina cu familia. (6151)

# Regrete eterne, dor nestins însoţesc în eternitate po iubitul nostru tată, bunic şi socru ' ION CIOBANU,. din Jucu . do Sus, lă un an de la trecerea în nefiinţă.: Dumnezeu să-I ierte. Familia, , (3878) . '•

• Profund mihniţl, deplîngcm trecerea Iu nefiinţă a distinsului nostru vecin dr. : DINU MARIN. Sincere condoleanţe familiei in- diirerate. Fam. arh. Constantin Malan. (ClOft) '

0 Un ultim . omagiu pentru ‘.distinsul dr. DINU MARIN .

şi sincere ‘ condoleanţe familiei îndurerate.* Familiile dr. fleleriu şi dr." Borzca. (6038) , ',

0 L'xprlmăm durerea noastră pricinuită do. pierdere» prematură a conf. dr. DINU MARIN şi sintem : alături de familia îndoliată. Fam. dr. Grigore EAcluţ. viaţă a . ginerelui şi cum

natului nostru drag,, N1CU. Dumnezeu să-l odihnească In pace. Părinţii Pavel şl Cătălina, fraţii Pavct şi Vasile cu fami- iile. (Î0SÎ)

% Dragă Maria, sintem alături de tine şl copiii tăi In' marea încercare prin care treccţi la moartea soţului, tatălui şi bunicului drag, NICU PASCU. Dumnezeu să-l odihnească -în pace. Cumnatul Grigore, cumnatele Maria şl Ana cu familiile. (C03Î-B)

0 Sluteni alături de fina noastră Maria şl copii in tuarea pierdere suferită de moartea fulgerătoare'a soţului drag NICU PASCU. Naşti Pascu Ioan şt Fa* răschira, («Or,:-A)"

0 Sîntem alături de coîcga noastră Sofronia Crlstca !n marea durere pricinuită de moartea mamei. Colectivul şcolii nr. tz. («045)% i.

4 - 0 , Sintem alături de colega noastră, chimista Anlşoara CUiţu, în marea ' durere pricinuită de dispariţia soţului’: .ing, FLOB1N CIIIŢU. Sincere condolea nţe. Ca- legii. (S015-A)

0 lînpăţtăşlm dureref colega- Jui nostru D orin ’ Seglieiij la încetarea aia viaţă a mamei sale ş i - i 1 transmitem sincere condoleanţe, Colegii dc la. SIKTA-S.A. (8C41)

0 Un ultim omagiu prietenului şi vecinului ' nostru; cel care a fost dr. DINU : MARIN. Fam. dr. Laiăr şi dr; Pop , Ales.' (6036)

.................... ....... : ■ —■• Cu Inimile ‘ îndurerate sin

tem alături de familia îndoliată pentru dispariţia fulgerătoare din

viaţă a vecinului COVACI TIEERIu;> Vecinii diri str., Me- ziad nr. ,2,; sCi- Ili. i(S038-A)-

0 Zdrobiţi de durere şi în veci ncjningiiiţl ai ur{ m încetarea din viaţ i jnult it U ilei noastre mamcj soacre si bunici SZABO MARGARETA (BOTA) de 62 ani. Copleşiţi de durere. o vom conduce pe ultimul drum miercuri,3 iulie 1991, ora l î din capela, veche a v cimitirului Mănăştur. Dragoste» şi bunătatea cu care ne-a îuconjuraţ pînă în , ultimele clipe ale vieţii ne yor rămîne cele mai dragi amintiri. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiul Nelu, fiica Zoia eii familiile. ( (5930) ' : ,;,v - -■ - .

0 - Cu durere iu suflet anunţiun încetarea din viaţă ă nepreţuitei noastre mame 'AURICA CRIŞAN (Ica).' Chipul ,ei blînd nu-1 vom uita niciodată. Fiul' Mircea şl soţia- înhumarea-va. avea. loc joi4 iulie -1991, -ora 11 din capela mare a eimltlrului; Central.(5995)

0 Cu adincă durere anunţăm trecerea 'în nefiinţa - a Iubitului nostru soţ, tată şt bunic VASILE CICOŞ, , în etate de 88 ani. ln- mortuintarca . are Ioc azi, marţiS Iulie 1991, ora 14 de ia casa familială din comuna Florcşti. - Familia. îndurerată, t(5394) ^, 0 Cu inimile zdrbite de dure

re anunţăm incetarea din viaţă la data dc 29 iniile 1931 a celui care a fost Iubitul nostru tată, socru, bunic şi, rudenie WEBER lIERSCn în vîrstă de 77 ani. ta- morsn In tarea are" loc .azi, E iulie 1991j: ora 14 : din , capela nouă a cimitirului Mănăştur. Familia Îndurerată. (5&S8) ,

0 c u durere in suflet şi lacrimi ncsfîrşitp anaaţSni încetarea fulgerătoare din viaţă a celui care a fost ION ROCA, in vîrstă de St ani, din Fintîneie, comuna Dragu, judeţul Sălaj. Înhumarea are loe azi, 2 iulie 1991, -ora ÎS din capela nouă1 a cimitirulpl M ă- nâştur.’ Mama, fraţii, surorile, nepoţii. (gS9Â) . ; » 1 _____

0 Un : pios omagiu, celui care a fost TEOFIL ANDnECAN Jurist, la împlinirea a 10 ani de la trecerca în eternitate. Mia şi Mlhal. (3917) _____

0 Sîntem alături d c '” colega noastră Ramona Oltean in marea durere ; pricinuită de trccerea în eternitate. a tatălui drag» Diriginta şl foştii colegi din clasa a XH-a' C, Liceul JîIcUac Căl- coscu. (593!)- N ; ■

M Slnccrc condoleanţe familiei dr. Cotirlă Rozica Ia decesul tatălui drag. V»H şl Rodlca. (5734)

0 A plecat in eternitate iubitul meu tată CADAB ŞTEFAN.

Chipul şl amintirea l'ti vor dăinui veşnic in Inima mea îndurerată. Fiul Alcxa c u , familia. (M)0 AmlnUm tuturor ruaelor şl cu*

noşUnţeior că s-au scurs trei Sc nestinsa şl grea durere de 1*

moartea dracului meu soţ IOAN B E n iN D E A N , plecat atît d e neaşteptat dintre noi. Soţia, tsa»)

COLBGIUl DE REDAC||E

Ilie CâfÎQn (redactat şef), Dan Rcbreanu (redactor şe! adiunct), Vate> Cliiorcanu (redactor 9« ! adjunct), Traian-Bara (sccreîar general de redacţie), Ion Rus. Maria Sângeorzan, Radu Vida;

REDACŢIA: Cluj, slr. Napoca nr. 16> TELEFOANE: IM O -32 (redactoi ş e i ) ; l»-75 0? (redacior şef adiunct şî secretariatul de redacţie); 11*74*18 (sccţia culturală)} 11*73-07 (sec« ţia probleme soclQl*economke)} 11«74