Glasul Voislovei Nr. 7

7/23/2019 Glasul Voislovei Nr. 7

http://slidepdf.com/reader/full/glasul-voislovei-nr-7 1/12

1Glasul Voislovei, Nr. 7v anul IVv 2015

REVISTĂ A COMUNITĂȚII LOCALE DIN SATUL VOISLOVA, COMUNA ZĂVOI, JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN

PERIODIC AFILIAT ASOCIAȚIEI CULTURALE „GRĂNICERII VĂII BISTREI“ȘI ASOCIAȚIEI PUBLICIȘTILOR PRESEI RURALE DIN BANAT

Nr. 7v Anul IVv 2015

Glasul Voislovei

,, Banatul este ţara simţământului artistic,

unde cântecul este la el acasă

şi unde sufetul cald palpită la toate atingerile,

ca o minunată harpă“

Octavian Goga

Doi ani de activitate a grupului coral„Grănicerii Văii Bistrei“ din satul Voislova

Î nființată în anul 2013, la inițiativa unor intelectuali dinsatul Voislova, Asociația Culturală „Grănicerii Văii Bistrei“

din Voislova a urmărit crearea unei mișcări culturale la nive-lul acestei localități, care să aibă rezonanță la public și să an-greneze cât mai mulțiparticipanți, astfel în-

cât să poată constitui, în viitor, o importantăcarte de vizită pentru întreaga comunitatelocală. Constituireagrupului coral „Gră-nicerii Văii Bistrei“ avenit ca o continuarefirească a demersuri-lor inițiate de membriifondatori ai asociației,primul nucleu fiind

format din bărbați,sub bagheta dirijoralăa prof. univ. dr. Dumi-tru Jompan, iar înce-pând cu luna ianuarie2015, numărul coriștilor a crescut prin aportul unui grup nu-meros de femei, de toate vârstele, de la eleve de gimnaziu lapensionare.

Dacă ar fi să facem un scurt bilanț al primului an de ac-tivitate a grupului coral „Grăniceri Văii Bistrei” din Voislova,ar trebui să menționăm prezenţa la câteva festivaluri de fol-clor, dar și la unele manifestări culturale organizate la nivel județean.

„Alaiul colindătorilor“ la Catedrala Episcopalădin Caransebeș Prima participare a grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“

din Voislova, la o ma-nifestare culturală areprezentat-o recitalulde colinde susținut cuocazia ediției a VIII-aa tradiționalului con-cert de colinde denu-mit „Alaiul colindători-lor“ ce s-a desfășuratla Catedrala Episcopa-lă „Învierea Domnului“din Caransebeș, în da-tat de 21.12.2014.

Deși recent înfiin-țat, grupul coral „Gră-

nicerii Văii Bistrei“ dinsatul Voislova, aflatsub bagheta dirijo-rului, prof. univ. dr.Dumitru Jompan, a

avut o bună prestație, colindele fiind apreciate și aplaudatede auditoriu. Din repertoriul interpretat cu această ocazie aufăcut parte următoarele lucrări: „Edene, edene!“, „Acești trei craierau!“, „Domn, Domn, ... flori de măr!“.

Din componența grupului coral care a participat laaceastă manifestare au făcut parte: prof. univ. dr. DumitruJompan – dirijor, pr. Mihai Boran, Firuţ Mihuţ, Todor Boran,

Alin Boran, Cristi Boran, Nicolae Petcu, Petru Boran, AndreiF pagina 2



2

Glasul Voislovei, Nr. 7v anul IVv 2015

Boran, Anghel Mircea, Luță Opruț, Zamfir Preda, Sorin Boran,Moni Șolea, Daniel Petrescu, Costel Pânzaru, Marius Petcu,Avram Goleșie, Romică Olariu, Lia Boran și Patrisia Boran.

Preasființia Sa Lucian, Episcopul Caransebeșului adeclarat pentru Trinitas TV: ”Suntem bucuroși și în acest

an să-i primim pe colindătorii mari și mici însoțiți de preoții parohi și bineânțeles dirijați cu măiestrie de profesori de religiedar și de amatori care sunt pasionați de muzica corală șimai ales de colindul strămoșesc. Îi felicităm pe toți și le dorimSărbători Fericite și totodată le mulțumim că această tradițieimplementată în Episcopia Caransebeșului continuă de câțivaani buni și ne adunăm în jurul bradului de Crăciun din Catedralanoastră episcopală ca să vestim Nașterea Mântuitorului IisusHristos.“

Consilierul cultural al Epsicopiei Caransebeșului,Părintele Daniel Alic a relatat: „Alaiul colindătorilor arerostul de a arăta credincioșilor din Episcopia Caransebeșuluică în satele și comunitățile bănățene tradiția colindatului se

păstrează cu sfințenie. Au venit la Catedrala noastră episcopalăde la copiii tineri până la bătrâni îmbrăcați în frumosul costum

popular românesc pentru a purta glasul și exprimarea muzicalăa colindatului strămoșesc. Prin aceasta s-a demonstrat că înBanat nu se păstrează doar tradițiile colindatului ci bănățeniiîși fac și o frumoasă datorie creștinească mergând și vestind dincasă în casă și din loc în loc Nașterea Domnului.“

La finalul manifestării toate grupurile corale au primitdin partea Prea Sfinției Sale Lucian, Episcopul Caransebeșuluicât și din partea lui „Moș Crăciun“ câte un mic cadoubinecuvântat.

„Colindăm, colindăm… la Voislova“, ediția a II-a

În data de 23.12.2014, a avut loc manifestarea „Colindăm, colindăm… la Voislova“, ediția a II-a. Evenimentula fost organizat de Primăria comunei Zăvoi, cu sprijinulprimarului Ion Scorobete, Școala Gimnazială Zăvoi, directorprof. Ion Cubin, Grădinița cu Program Normal Voislova,educator Mioara Banceu, Asociația Culturală „Grănicerii VăiiBistrei“, președinte Petru Opruț.

Programul a fost următorul: colinde și poezii în graibănățean, interpretate și recitate de către elevii școlii dinVoislova sub îndrumarea doamnelor: educatoare Mioara

Banceu și învățătoare Manuela Todor; Colinda de la Voislovacu interpretarea grupului coral mai sus amintit; Sceneta

„Umblatu’ cu Steaua“ sub îndrumarea domnului Boran Todor(Băros) din Voislova; Lansarea periodicului „Glasul Voislovei“, nr. 5, anul III, 2014; degustarea produselor tradiționalevoislovene.

Corul „Grănicerii Văii Bistrei“ sub bagheta aceluiași dirijor,Dumitru Jompan, a încântat publicul prezent în CăminulCultural din Voislova cu trei colinzi: „O ce veste minunată!“,

„Sculați gazde, nu dormiți!“, „Domn, Domn, ... flori de măr!“.Membrii corului au fost aceeași care au participat și laconcertul de colinde „Alaiul colindătorilor“ de la CatedralaEpiscopală „Învierea Domnului“ din Caransebeș.

La final, Petru Opruț, președintele Asociației Culturale „Grănicerii Văii Bistrei“, a înmânat diplome de participaretuturor participanților, diplome de onoare cât și o diplomăde excelență prof. univ. dr. Dumitru Jompan, pentru aportul

adus la promovarea și păstrarea obiceiurilor și datinilorstrăbune, după care a urmat obiceiul străvechi „Focurile gePițărăi“.

Festivalului Folcloric „Ciobănașul“ de la Băuțar

Comuna Băuțar a găzduit în data de 05.06.2015, înlocalitatea Bucova cea de a III-a ediție a Festivalului Folcloric

„Ciobănașul“. La acest festival a fost invitat să participe șiGrupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova.

Fiind vorba de prima apariție la un festival concursde folclor cu participare internațională, dirijorul Grupului

coral „Grănicerii Văii Bistrei“, prof. univ. dr. Dumitru Jompan,a adaptat repertoriul la specificului manifestării, pieseleinterpretate fiind melodii populare din zona Banatului șiprelucări ale unor lucrări folclorice. Au fost alese patru lucrări,repertoriul deschizându-se cu melodia „Trecu bagea cu cocia“, urmat de o suită folclorică alcătuită din trei cântece populare:

„Dragu-mi-i omul cuminte“, „Ciobănașul“ și „Foaie verde treisurcele“.

Pentru a putea aborda o varietate mai mare de lucrărimuzicale, grupul coral a crescut ca număr, îmbogățindu-secu încântătoare voci feminine, fapt ce a permis interpretareape patru voci a unora dintre piesele incluse în repertoriu.La această manifestare, grupul a fost compus din următorii:

F pagina 3

E pagina 1




F pagina 4

E pagina 2

prof. univ. dr. Dumitru Jompan – dirijor, pr. Mihai Boran, FiruţMihuţ, Todor Boran, Trandafir Opruţi, Alin Boran, Cristi Boran,Vichente Boran, Dobrin Nedelcu, Andrei Boran, înv. MioaraBanceu, înv. Maria Sârbu, preoteasa Nia Boran, Dorina Preda,Mariana Boran, Liliana Boran, Casiana Mihuţ, Lia Boran,

Camelia Preda, Patrisia Boran, Amalia Boran, Florina Nedelcu.La final toți membrii grupului au primit cuvinte de laudăși de sinceră admirație din partea oficialităților prezente laeveniment.

Colocviile „Reflex“ de la Băile Herculane

La invitația Centrului Județean Caraș-Severin pentruConservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, grupulcoral „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova au participat la ceade-a XV-a ediție a Colocviilor Revistei „Reflex“ , manifestarece s-a desfășurat în data de 17.06.2015 în stațiunea BăileHerculane.

În debutul lucrărilor colocviului, grupul coral „GrăniceriiVăii Bistrei“ a susținut un program artistic, interpretând câtevapiese folclorice. Oamenii de cultură prezenți la evenimentau fost încântați de evoluția corului din Voislova, dar șide frumoasele costume populare purtate cu mândrie demembrii grupului, răsplătind cu aplauze prestația acestora.

Un weekend al concertelorpentru „Grănicerii Văii Bistrei“

Deși de curând înființat, corul „Grănicerii Văii Bistrei“ , alasociației culturale cu același nume din Voislova, a încercatsă devină o prezență constantă la manifestările culturaledin zona Banatului, în al căror program sunt incluse șirecitaluri corale. Sub bagheta prof. univ. dr. Dumitru Jompan,repertoriul abordat a început să se diversifice, de la colindeși cântece religioase, până la melodii populare și prelucrărifolclorice, fapt ce a permis acestui grup coral să participela două evenimente culturale ce s-au desfășurat la sfârșitulsăptămânii trecute.

Astfel, sâmbătă, 19 septembrie 2015, la invitațiapărintelui Silviu Ionel Ferciug, Corul „Grănicerii Văii Bistrei“

a participat la sărbătorirea celor 140 de ani de activitateneîntreruptă a Corului „Armonia“ al Bisericii Ortodoxe

„Sfântul Ierarh Nicolae“ din Bocșa Română. După oficiereaunui tedeum de către Preasfințitul Părinte Lucian, EpiscopulCaransebeșului, și vernisarea unei expoziții de fotografii, cu

instantanee din activitatea corului aniversat, în curtea bisericiia fost organizat un concert coral, unde formațiunile invitateau susținut scurte recitaluri. Programul prezentat de Corul

„Grănicerii Văii Bistrei“ a debutat cu salutul omagial adresatCorului „Armonia“ , căruia i-a dat citire vicepreședinteleasociației, Firuț Mihuț, după care a urmat interpretarea unorpiese din patrimoniul folcloric al Banatului Montan, recitalul încheindu-se cu melodia și totodată urarea „La mulți ani!“ .

Duminică, 20 septembrie 2015, la invitația primaruluicomunei Dudeștii Noi, din județul Timiș, Alin-Adrian Nica,și a profesorului Ciprian Cipu, Corul Asociației Culturale

„Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova a participat la prima edițiea Festivalului ,,Rapsodiile neamului“, rezervat grupurilor corale

din cadrul Euroregiunii D.K.M.T. Pentru acest eveniment,dirijorul Dumitru Jompan a ales două cântece popularespecifice zonei Banatului de Munte și o scurtă suită corală,ce a inclus prelucrări ale unor piese folclorice din același arealgeografic.

La sfârșitul manifestării, organizatorii au înmânattrofee grupurilor care au evoluat pe scenă, propunândca formațiunile corale ce au participat la prima ediție aFestivalului ,,Rapsodiile neamului“ din Dudeștii Noi să devinăfondatoare ale acestui festival, lucru salutat de toți ceiprezenți.

Pentru membrii Grupului coral „Grănicerii Văii Bistrei“

din Voislova participarea la cele două evenimente culturalea constituit o experiență deosebită, iar emoțiile generate deprezența lor pe aceeași scenă, alături de formațiuni coralecu tradiție și o bogată experiență concertistică, vor constituipentru totdeauna amintiri plăcute, legate de începuturileactivității lor artistice.

Negeia gi la Voislova

Ca în fiecare an, „Negeia gi la Voislova“ are loc în data de 26octombrie și începe ca de fiecare dată cu o Sfântă Liturghiela Biserica Ortodoxă din sat, după care toți creștinii în fruntecu preotul paroh și cu primarul comunei se îndreaptă în pașide horă către Căminul Cultural din localitate. Acest obicei derugă, cu plecarea de la biserică către cămin, a început în anul2010 pe când actualul primar, Ion Scorobete era viceprimar,el fiind inițiatorul acestui obicei.

În acest an la Căminul Cultural deschiderea „Negeii“ afost făcută de corul „Grănicerii Văii Bistrei“ din Voislova, prininterpretarea de excepție a cântecelor pregătite cu multăpasiune. Coriștii noștrii au încântat „goșcii“ care au fostprezenți la căminul din Voislova. A urmat grupul de dansurial școlii din localitatea Măru, care la rândul lor au avut oprestație de excepție, după care toți cei prezenți au începutseara cu un brâu, interpretat de către solistul vocal, prietenul



4


satului nostru Florin Pistrilă care împreună cu formația câtși cu solista Gabi Zaharia au doinit și încântat pe voisloveniși „goșcii“ lor timp de trei zile.

Colindând la Poiana Mărului

Sâmbătă, 5 decembrie 2015, a avut loc în curteaSchitului „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul“ dinlocalitatea Poiana Mărului, cea de-a doua ediție aconcertului de colinde și cântece de stea intitulat

„Colindăm... la Poiana Mărului“.Au vestit Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos

următoarele grupuri corale: Grupul „Flori de măr“ din satulMăru, dirijat de prof. Dana Chiţiga; Grupul „Contrast“ altinerilor interpreţi, membri ai corurilor Filarmonicii

„Banatul“ și Operei de Stat din Timișoara dirijat de pr. VasileBădescu și Grupul coral al „Grănicerilor Văii Bistrei“ din satulVoislova, comuna Zăvoi, dirijat de prof. univ. dr. Dumitru

Jompan.Evenimentul cultural-artistic a fost organizat sub

patronajul Episcopiei Caransebeșului și al Primărieicomunei Zăvoi, iar ideea promovării acestei frumoasetradiţii aparţine unei doamne cu suflet mare din Timișoara.

La finalul manifestării, membrii tuturor formațiunilorcorale au urcat împreună pe scenă și au interpretat douăbinecunoscute colinde.

De această dată grupul a fost compus din următorii:prof. univ. dr. Dumitru Jompan – dirijor, înv. AureliaJompan, pr. Mihai Boran, Firuţ Mihuţ, Todor Boran,Trandafir Opruţi, Luță Opruț, Alin Boran, Cristi Boran,

Vichente Boran, Ionuț Olariu, Andrei Boran, înv. MioaraBanceu, înv. Maria Sârbu, preoteasa Iconia Boran, DorinaPreda, Mariana Boran, Mirela Boran, Liliana Boran, MariaMuntean, Casiana Mihuţ, Lia Boran, Camelia Preda,Patrisia Boran, Amalia Boran, Florina Nedelcu, ManuelaDumbravă, Nicoleta Casiana Opruț, Ana-Maria Ancioaie,prof. Ana-Maria Jura din Rusca Montană, Denisa Mărgan,Cristina Boran și Mihaela Jercău, toate din comuna Marga.

Festivalul coral „Iosif Velceanu“ – Reșița

Duminică, 6 decembrie 2015, a avut loc în incintabisericii ortodoxe cu hramul „Sfinţii apostoli Petru și Pavel“

din cartierul reșiţean Govândari, cea de a XXX-a ediţiea Festivalului coral „Iosif Velcean“. Această manifestarecultural-artistică de suflet și de tradiţie a fost susţinutăde la început de Consiliul Judeţean Caraș-Severin,Primăria municipiului Reșiţa și Episcopia Caransebeșului,iar iniţiativa aparţine Centrului de Îndrumare a CreaţieiPopulare și a Mișcării Artistice de Amatori a judeţului.

Zona etno-folclorică a Văii Bistrei a fost reprezentatăde Grupul coral „Grănicerii Văii Bistrei“, din satul Voislova,dirijat de prof. univ. dr. Dumitru Jompan. Formula deprezentare scenică a inclus aceeași membrii ai coruluicare au participat cu o zi în urmă la concertul de la Poiana

Mărului. Repertoriul abordat a cuprins colinde și cântece destea, alese cu grijă de dirijor, lucrările fiind interpretate cu

măiestrie de membrii corului. Au fost cântate următoarelepiese: „Sus boieri!“, „Sângerelul soarelui“, „Edene, Edene... “,

„Acești trei crai...“, „Dăliană, fată dalbă... “, „Ce stai june nu te-nsori?“, „Moș Crăciun“ și „Veselește-te Domn’ Bunu’!”

Lansarea unor cărți scrise de prof. univ. dr. Dumitru Jompan, la Pensiunea „Ana“ din Marga

Sub denumirea „La o ceașcă de ceai...“, vineri 11decembrie 2015, a avut loc o cvadruplă lansare de carte,găzduită de Pensiunea „Ana“ din Marga, autorul acestuidesant cultural fiind nimeni altul decât prof. univ dr.Dumitru Jompan.

Prima parte a evenimentului a cuprins prezentareacelor patru volume ale autorului, ce au fost tipărite în cursul acestui an, incluzând aici volumele V și VIdin „Corespondență“, apărute la Editura Mecatrin dinBrașov, al doilea volum din seria intitulată „Caransebeș

– Cronologie muzicală“, publicat la aceeași editură șilucrarea „De la predecesori la contemporani“ – studiide muzicologie – publicată la Editura EpiscopieiCaransebeșului. Despre cele patru cărți propusepublicului au vorbit prof. dir. Rozina Ghiorghioni, prof.dir. Ramona Bogdan, cons. jr. Firuț Mihuț și pr. cons. dr.Daniel Alic, iar la finalul prelegerilor autorul a mulțumittuturor celor prezenți, anunțând că se află în curs detipărire cea de-a doua ediție a lucrării „Timotei Popovici- Monografie“, personalitate muzicală căreia prof. univ dr.Dumitru Jompan i-a dedicat nouă ediții de festival coral,cele mai multe dintre acestea fiind organizate în comuna

Marga. În cea de-a doua parte a evenimentului, prof. univ. dr.Dumitru Jompan a schimbat pana scriitorului cu baghetadirijorului și a invitat în scenă grupul coral „Grănicerii VăiiBistrei“ din Voislova, care au interpretat un repertoriu decolinde, amintind asistenței că se apropie SărbătoareaNașterii Domnului.

Jr. Firuț MIHUȚ

E pagina 3




Sâmbătă, 23 florar anul 2015 cu începere de la orele1100 în biserica parohială cu hramul ,,Adormirea

Maicii Domnului“ din satul Ferendia, județul Timiș s-auaniversat 10 ani de apariție neîntreruptă a periodiculuilocal ,,Vatra satului“ . Evenimentul cultural a debutatcu slujba Te-Deum-ului oficiată de către preoții: IoanMarcu, fost slujitor al altarului bisericii din Ferendia,actualmente paroh în Sculea; Dragan Giurgiev, parohullocului și Valentin Bugariu de la parohia Birda. Cuvântul de învățătură a aparținut preotului Marcu care a scos în relief

faptul că ,,vorbele rămân neputincioase în fața faptelor“ indicând prin acesta apariția și dezvoltarea publicațieilocului.

În cuvântul de bun venit domnul prof. Ioan Traia,redactorul - șef al revistei a spus printre altele: ,,Au trecut10 ani de existență a periodicului local ,,Vatra satului“ dinFerendia, un eveniment cultural unic în viața comunitățiiși cu intense reverberații spirituale pentru fiii băștinașiconștienți de generoasa deschidere spre cultură a unui satbătrân, marginalizat și aproape scos din timpul istoriei.“

Al doilea vorbitor a fost domnul Valeriu Filipac,primarul comunei Jamu Mare care a felicitat revista șicolectivul de redacție pentru reușita publicistică care

contribuie la renașterea spirituală a satului Ferendia,localitate aflată în componența comunei Jamu Mare.

Profesorul Iosif Marius Circa, redactor - șef adjunctal ,,Vetrei“ ferengiene consideră publicația a fi ,,o undăde lumină“. Din prezentare am reținut un fragmentsemnificativ al genezei: ,,Nucleul generator al acestor actede cultură este format din intelectuali de marcă (profesori,medici, ingineri, economiști, preoți etc.), oameni careîndrăgesc condeiul reportericesc, adică toți aceia care au despus ceva, care au încrustate în cugetare misiunea de a rostiadevărul și dorința de a fixa pe hârtie timpul pentru prezentși pentru eternitate.“

Au mai vorbit în partea introductivă: conf. univ. dr.Ioan David care a oferit mai multe volume imprimate în

cadrul Editurii David Press Print, profesorului Ioan Traia însemn de apreciere și dr. Doru Sinaci care a dezvăluit unfapt extraordinar: înființarea Astrei arădane unde, printremembrii fondatori îl regăsim pe neobostitul cercetător altrecutului bănățean, prof. Ioan Traia.

Partea întâia a lucrărilor a fost consacrată lansării unuiprim volum: Cugetări mai târzii , 220 p., iscălit de prof. IosifMarius Circa. Cartea a fost prezentată de prof. Ioan Țircaprintr-o emoționantă mărturie și preotul Valentin Bugariu.Cel din urmă a accentuat următoarele: ,,Parcurgândcu creionul în mână textul prezentului volum alcătuit devenerabilul profesor Iosif Marius Circa am putut lesneobserva contribuția deosebită a autorului care consemneazăfapte cotidiene înțesate însă de maxime, sentințe de viață șimărturisiri făcute în chip realist de către un iubitor de frumoscare este nimeni altul decât autorul.“ Ca supremă răsplată amuncii scriitoricești am aflat de la domnul Petre Roman,

primarul Detei de decernarea anul acesta a titlului deCETĂȚEAN DE ONOARE al orașului, venerabilului profesor.

În partea a doua a evenimentului a fost lansată oa doua carte Cuibul cu șapte fețe de Marcel Sămânță.Autorul, fiu strălucit al satului, scriitor și jurnalist dereferință dă luminii hârtiei acest volum de poezie care afost bine primit de cei doi recenzori: prof. univ. dr. IoanViorel Boldureanu și conf. univ. dr. Ioan David.

La final profesorul și muzeograful Ioan Traia a mulțumittuturor celor prezenți, colectivului de redacție al revistei încheind cu credința continuării misiunii periodicului camesager al satului către locuitori, către cei plecați și către

toți iubitorii de frumos. În cadrul Căminului Cultural din localitate a avut loc oagapă pregătită pentru goști de către membrii colectivuluide redacție și familiile lor.

Preot Valentin BUGARIU

,,Vatra satului“ – 10 ani de apariție neîntreruptă



6


Vineri, 5 iunie 2015, la Bucova a avut loc cea de aIII-a ediție a Festivalului Folcloric „Ciobănaşul“ . După

primirea invitaţilor la Casa Culturală Bucova, au urmat mesajelede salut din partea oficialităților, Romulus Barbesc – primarulcomunei Băuțar și Daniel–Ioan Bîrsilă – viceprimar, precum și a

reprezentanților Composesoratelor Bucova și Băuțarul Superior.De asemenea, a luat cuvântul prof. Rozina Ghiorghioni, directorulLiceului Bănățean Oțelu-Roșu și președintele Asociației Cultural-Științifice ASTRA Oțelu-Roșu. Dintre invitați a făcut parte șidomnul Marcel Suciu, senator de Timiș (PSD), care, la rândul său,a adresat un mesaj de salut participanților la festival.

La Casa Culturală Bucova a avut loc secţiunea destinatăansamblurilor folclorice şi interpretare vocală şi instrumentală,iar la sediul Composesoratului Bucova s-a desfășurat secţiunearecitării poeziilor în grai bănăţean.

Au participat ansambluri și interpreţi din Caraș-Severin, darși din ţară, respectiv din judeţele Călărași, Hunedoara, Gorj șiBistriţa-Năsăud.

Prezentatorii celor două secţiuni au fost Bianca Gușiţă,

Cristina Gușiţă și Maria-Cristina Ciobanu.La Ansambluri folclorice şi interpreţi vocali şi

instrumentali, juriul a fost compus din prof. univ. dr. DumitruJompan – preşedinte, prof. univ. dr. Mihail Deleanu, coregrafNistor Ghimboaşă, coregraf Ioan Ghiaur, coregraf FilaretCristescu, prof. Avram Boţa.

În cele ce urmează, vă prezentăm premiile acordate:Formaţii de dansuri: categoria 7 – 14 ani: premiul I – ,,DoinaBistrei“ Zăvoi, II – ,,Florile Caraşului“ Reşiţa, III – ,,Junii Ciobănaşului“ Băuţar, menţiune – ,,Bobocii Banatului“ Caransebeş; categoria 15– 18 ani: I – ,,Şoimuşana“ Şoimuş, Hunedoara, II – ,,Armenişana“ Armeniş, ,,Iedera“ Oţelu-Roşu, III – ,,Ritmuri Zărăndene“ Băiţa,Hunedoara;Grup de dansatori: I – ,,Junii Gugulani“ Caransebeş,II – ,,Curcubeul“ Călăraşi; Obiceiuri: I – ,,Ciobănaşul“ , Măsuratul

oilor; Spectacol – Creaţie: I – ,,Satul meu“ Ramna; Ansambluride cântece şi dansuri: I – ,,Mlădiţe Sângeorzene“ SângeorzBăi, Bistriţa-Năsăud; Solişti instrumentişti: I – Dănuţ Bogdan(Băuțar)– saxofon sopran, Alin Nistor (Deva) – saxofon, MihaiCrişan (Deva) – saxofon, Daniel Bogdan (Băuțar) – acordeon, II– Petrişor Tuştean (Oţelu-Roşu) – saxofon, Iulian Ursu (SângeorzBăi) – vioară; Solişti vocali: I – Raluca Nicoară (Deva), CorneliaOrleanu (Turceni), II – Alexandra Vanc (Deva), Mihaela Dobroiu(Turceni), III – Elisabeta Bosioc (Oţelu-Roşu), Valentin Vădrariu(Caransebeş), menţiune – Raluca Dragomir (Caransebeş),Marele premiu: Claudiu Popa (Deva).

La Secţiunea ,,Poezie în grai bănăţean“, juriul i-a avut în componenţă pe Dan Liuţ – preşedinte, directorul CaseiOrăşenești de Cultură Bocşa, realizator de emisiuni la Banat TVReşiţa, Ioan Văcariu – scriitor în grai, și pe Ioan Ghera – scriitor în

grai. La această secțiune s-au acordat următoarele premii: ciclulliceal: I – Dan Laurenţiu Cardaş, cls. a X-a, II – Iasmina Birău, cls. aX-a, III – Timotei Gavrilovici, cls. a X-a, menţiune Alina Codoşpan,cls. a IX-a, toţi de la Colegiul Național „C.D. Loga“ Caransebeş;ciclulgimnazial: I – Adriana Jurchescu, cls. a V-a, „C.D. Loga“ Caransebeş,

Maria Şuşoi, cls. a VII-a, „C.D. Loga“ Caransebeş, II – Florina Turnea,cls. a VII-a, „C.D. Loga“ Caransebeş, Iustiniana Maria Florentina Mitu,cls. a VIII-a, Liceul Bănăţean Oţelu Roşu, III – Claudiu Mirel Banceu,cls. a V-a, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu, Anne-Mary Nicoară, cls. aV-a, Şcoala Gimnazială Glimboca, menţiune – Florina Stanciu,cls. a VIII-a, Şcoala Gimnazială Glimboca, Răzvan-Ioan Mărgan,cls. a V-a, Liceul Bănăţean Oţelu-Roşu; ciclul primar: I – AmaliaRomina Dragomir, cls. a III-a, Şcoala Gimnazială Armeniş, RaulBoldea, cls. I, Şcoala Gimnazială Glimboca, II – Maria GeorgianaMag, cls. I, Şcoala Gimnazială Bucova, Lucian Marius Barbescu,cls. a IV-a, Şcoala Gimnazială Marga, III – Mihai Todor, cls. a IV-a,Şcoala Gimnazială Vârciorova, Minodora Jura, cls. a III-a, ŞcoalaGimnazială Rusca-Montană, menţiune – Nicola Marisa Botoş, cls.a II-a, Colegiul Naţional „Traian Doda“ Caransebeş, Noemi Stanciu,

cls. a III-a, Şcoala Gimnazială Glimboca; ciclul preşcolar: I – DelianŞtefan Jigoria, grupa mijlocie, Grădiniţa P.N. Turnu Ruieni, FabianIosif Iliancari, clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Bucova, II –Maria-Anesia Rusnac, grupa mare, Grădiniţa P.P. Nr. 4 Caransebeş,Victor Repede, clasa pregătitoare, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bocşa,III – Sofia Lorena Micşoni, grupa mare, Grădiniţa P.N. Cornişor– Băuţar, Maria Barbesc, grupa mijlocie, Grădiniţa P.N. Marga,menţiune – Cosmin Şandru Hînda, grupa mare, Grădiniţa P.P. Nr.4 Caransebeş, Alexandra Maria Vladu, grupa mare, Grădiniţa P.N.Zerveşti, Premiul special – Romina Alesia Barbesc, grupa mică,Grădiniţa P.N. Băuţar, Elena Olariu, clasa pregătitoare, ŞcoalaGimnazială Zăvoi.

Acţiunea s-a finalizat cu un spectacol de gală susţinut deformaţiile şi interpreţii premiaţi în cadrul festivalului.

Coordonatorii manifestării au fost prof. Ramona Bogdan,Victoria Vânaga şi întreg colectivul de cadre didactice dincomuna Băuţar.

Parteneri în derularea acţiunii au fost Consiliul JudeţeanCaraş-Severin, Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania,Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, Primăria comuneiBăuţar, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale Caraş-Severin, Casa Corpului Didactic Caraş-Severin,Liceul Bănăţean Oţelu Roşu, Consiliul Local al comunei Băuţar,Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ASTRA Oţelu Roşu, ComposesoratulBucova, Composesoratul Băuţar Superior, Centrul deDocumentare, Cultură Cinematografică şi Creaţie Foto Film Oţelu-Roşu, Casa de Cultură Bocşa, Asociaţia „Triumful Inimii“ Bocşa.

Putem spune că şi ediţia din acest an a Festivalului Folcloric

„Ciobănaşul“ s-a bucurat de un real succes, spectacoleleprezentate fiind apreciate de public şi de juriu, ele având o înaltăţinută artistică.

Preot Romulus FRÎNCU

Al treilea „Ciobănaş”, al treilea succes la Băuţar




Despre hărnicia cu care poetul pregătește al II-lea volum

Scrie zdravăn, sufleteșteCam… o strofă la o lună; Îi ia mult pân-o tocmeșteȘi… măcar dac-ar fi bună.

La ţintă, juristului poet Firuţ MIHUŢ

Legea-i încă prinsă-n creţuriGreu de dres, de descurcat;Oamenii se plâng, se bat

Iar juristul… scrie versuri… Prof. Ioan KALEVE

EPIGRAME

Festivalul „Doina Bistrei“ de la Măru, ediția a V-a

Localitatea Măru din comuna Zăvoi a fost gazda, în data de 24.05.2015, a celei de-a cincea ediții

a Festivalului „Doina Bistrei“ din cadrul proiectuluieducațional „Mândre-s florile-n Banat“. Evenimentul dela Măru a fost onorat de participarea a 14 școli din zona

văii Bistrei. Ampla manifestare care se impune să insuflecopiilor dragostea pentru tradițiile satului bănățeana început și în 2015 la Biserica Ortodoxă din localitatedupă care participanții și organizatorii au pornit cătreCăminul Cultural unde a avut loc deschiderea oficialăa evenimentului. Pe scena festivalului au urcat tineriiconcurenți care și-au demonstrat talentul în cadrul atrei secțiuni: poezie în grai, soliști vocali și ansamblurifolclorice.

Ion Cubin, director Școala Gimnazială Zăvoi a relatat: „Toți localnicii sunt iubitori de tradiții, s-a văzut că la biserică sevine în costum popular, la sărbătorile satului cu drag se păstrează frumosul port de pe Valea Bistrei. La școală se organizează,de circa 15 ani dansuri populare. Îmi amintesc că din anul 2002, pe când eram dascăl aici la școala din Măru, s-au început

dansurile populare, pentru că aici am predat prima oară ca și dascăl. Mă bucur acum că am preluat a V-a ediție, inițiată dedomnul primar Ion Scorobete și de domnul prof. Ion Pârvu. Acest festival județean, Doina Bistrei, la cea de-a V-a ediție esteinclus în proiectul educațional județean „Mândre-s florile-n Banat.“

Nicolae Negrei, Preot Paroh la biserica din Măru a făcut următoarea mențiune: „Orice activitate desfășoară școala este prezentă și biserica și invers orice acțiune desfășoara biserica este prezentă și școala dar bineânțeles și primăria. De aceeași astăzi doamnele profesoare care au organizat întotdeauna în cei cinci ani de festival au inclus în program și prezența labiserică. Toți invitații încă de dimineață la ceas de sărbătoare au venit la Sfânta biserică, ne-am rugat împreună, cei mai micis-au împărtășit cu trupul și sângele lui Cristos, după care am plecat într-un mic pelerinaj, de la biserică până la cămin undeam început acest festival intonând cu toții o frumoasă rugăciune domnească.“

Ion Scorobete, primarul comunei Zăvoi a transmis: „Cum am spus și în cuvântul de deschidere sunt mândru pentruacest festival, sunt mândru că sunt primarul comunei Zăvoi și că Festivalul „Doina Bistrei“ se organizează într-una dinlocalitățile comunei. Mă mândresc cu acești copiii, pentru că duc mai departe tradiția, portul și graiul bănățean.“

Daniela Mărgan, profesor Școala Gimnazială Măru, a spus: „Festivalul se desfășoară pe trei secțiuni: poezie în grai

bănățean, soliști vocali și dansuri populare. Anul acesta s-au înscris la secțiunea I – 25 de elevi, la secțiunea a II-a – 25 de elevișcolari și preșcolari iar la secțiunea a III-a – 120 de elevi, împărțiți în 7 ansambluri populare.“

Cea de-a V-a ediție a festivalului „Doina Bistrei“ a fost organizată de Primăria și Consiliul Local al comunei Zăvoi,Inspectoratul Școlar Județean,Casa Corpului Didactic din Caraș-Severin, Parohia Măru și Fundația Umanitară „Triumfulinimii din Bocșa.“

Evenimentul a fost moderat de domnul Dan Liuț realizator de emisiuni folclorice la televiziunea Banat TV. Și aceastăediție a fost de un real succes, încântând publicul prezent la Căminul Cultural din satul Măru. Evenimetele de acestgen cresc gradul de culturalitate al comunei Zăvoi, ridicând satele noastre la nivelul localităților fruntașe. Dorescorganizatorilor putere de muncă, implicare și la cât mai multe ediții.

Ec. Petru OPRUȚ



8


Odelegaţie din Kainbach, Austria, localitate înfrăţităcu comuna Băuţar din 1990, a efectuat o vizită de

prietenie pe meleagurile noastre. Cu acest prilej, au fostevocate momente din cei 25 de ani de colaborare fructuoasădintre cele două comunităţi.

Vizita din acest an a fost dublată de un eveniment culturalimportant pentru locuitorii comunei Băuţar – aniversarea a45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului de datini și obiceiuri

„Ciobănașul“, al Căminului Cultural Băuţar.Sâmbătă, 2 mai 2015, la Casa Culturală „Ciobănașu“ din

Băuţarul de Jos, a avut loc lansarea volumului ,,Ansamblul dedatini și obiceiuri «Ciobănașul», al Căminului Cultural Băuţar– file de istorie“ , prilejuit de sărbătorirea a 45 de ani de la înfiinţarea Ansamblului, autor fiind instructor-prof. AvramBoţa, cel ce a înfiinţat și condus această formaţie artistică.

În deschidere, a luat cuvântul Romulus Barbescu,primarul comunei Băuţar, care a vorbit despre cei 45 de anide ani activitate a Ansamblului, precum și despre autor.

Prof. univ. dr. Dumitru Jompan a făcut o prezentare a volumului,iar prof. Avram Boţa, într-un discurs emoţionant, a evocat unelemomente mai puţin cunoscute din trecutul Ansamblului.

Au mai luat cuvântul conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu,prof. Gheorghe Ţunea – directorul Centrului Judeţean pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, Mariana Dănescu – director al Şcolii populare deartă şi meserii „Ion Românu“ din Reşiţa, prof. Tudor Deaconu– directorul Casei Corpului Didactic Caraş-Severin, TitusCrișciu – jurnalist, şi prof. Ioan Răduţă.

La acest eveniment au fost invitaţi să participe toţi membriiAnsamblului care au activat de-a lungul anilor, de la înfiinţare şipână în prezent. S-a ţinut un moment de reculegere în memoriamembrilor „Ciobănaşului“ care, acum, nu se mai află printre noi,după care a urmat prezentarea unui film-document despreAnsamblul din perioada ,,generaţiei de aur“.

Tot sâmbătă a fost prezentat un program susţinut decâţiva dintre membrii ,,generaţiei de aur“ a Ansamblului

,,Ciobănaşul“ , apoi două suite de dansuri interpretate de ,,Junii Ciobănaşului“ (elevii reuniţi ai Şcolilor Gimnazialedin Bucova şi Băuţar), o suită de dansuri a ,,BobocilorCiobănaşului“ (copiii de la Grădiniţele cu program normaldin comuna Băuţar, precum şi elevii din clasa pregătitoare aŞcolii Gimnaziale din localitate). Momentele instrumentaleau fost susţinute de Dănuţ Bogdan, Preda Zamfir şi SimionTable, iar cele vocale de Daniel Stăncioni, Ion Bosoioc şiMădălina Mârza. Prezentatorul manifestării a fost Dan Liuţ,realizator de emisiuni la Banat TV. A urmat apoi un momentdedicat oaspeţilor din Austria, susţinut de un grup de elevireuniţi de la Şcolile Gimnaziale din Băuţar şi Bucova.

La final, a fost acordat titlul de ,,Cetăţean de Onoareal comunei Băuţar“ instructorului Avram Boţa, precum şiDiplome de participare şi plachete membrilor delegaţieicomunei Kainbach, lui Miu-Nicolae Ciobanu, prefectul judeţului Caraş-Severin, lui Sebastian Purec, subprefectul judeţului, Ervin Luci, directorul Administraţiei Bazinalede Apă Banat – Timişoara, scms. David Lucian-Ion, şefulPoliţiei Oraşului Oţelu-Roşu, lui Ion Peia, primarul comuneiObreja, conf. univ. dr. Marcu Mihail Deleanu, prof. GheorgheŢunea, Marianei Dănescu, prof. Tudor Deaconu, prof. univ.dr. Dumitru Jompan, ing. Nicolae Preda, poet din Marga,precum şi membrilor Ansamblului aniversat.

Ansamblul de datini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a luat fiinţă în anul 1970, ca formaţie de dansuri, având în componenţă

un grup de tineri atraşi de frumuseţea dansului popular. Cusprijinul unor bătrâni din sat, cunoscători ai tradiţiilor locale,

a fost pus în scenă un obicei vechi – „Măsuratul oilor“ . În felulacesta, s-au pus bazele unui ansamblu intitulat sugestiv

„Ciobănaşul“ . Având în vedere că principala preocuparea acestui ansamblu a fost punerea în scenă a datinilor şiobiceiurilor din zonă, fără a neglija însă cântecul şi dansulpopular, el a devenit ansamblu de datini şi obiceiuri.

La Festivalul de folclor de la Strunga (judeţul Iaşi) în

1973, la prima sa participare în afara judeţului, ansamblul aavut o prestaţie remarcabilă. Pe plan naţional, Ansamblul dedatini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a fost prezent la toate ediţiileFestivalului Naţional „Cântarea României“ , obţinând titlul delaureat la majoritatea participărilor.

Ansamblul a mai fost prezent şi la o serie de festivaluriinterjudeţene şi internaţionale organizate în ţara noastră –Curtea de Argeş (1976), obţinând Premiul special al Institutuluide Cercetări Etnologice şi Dialectologice, Festivalul internaţional

„Hercules“ (1980-1981-1983), Festivalul interjudeţean de folclor „Cântecele Munţilor“ – Sibiu (1982), Festivalul interjudeţean defolclor „Cântecele Oltului“ – Râmnicu Vâlcea (1987), Festivalulcolindelor laice – Petroşani (1981), Festivalul dansului bătrânesc– Târgu Mureş (1978), Festivalul internaţional de folclor de laTecuci (1995) – premiul I.

Pe plan internaţional, Ansamblul de datini şi obiceiuri „Ciobănaşul“ a obţinut succese deosebite la Festivalulinternaţional de folclor de la Zakopane, Polonia (1974),unde a câştigat premiul II – Toporaşul de argint, precumşi la Festivalul internaţional de folclor de la Gorizia, Italia(1979), unde a obţinut medalia de aur. De asemenea,a participat în 1984 şi 1990 la Festivalul internaţional defolclor de la Pavullo – Italia, în Republica Moldova (1991), şila Festivalul internaţional de folclor de la Graz, Austria (1996).

Dragostea de cântec şi de comuna natală o aduce peIleana Maciovan, solistă emerită, în Ansamblul ,,Ciobănaşul“ ,cu care a înregistrat numeroase succese, dintre caremenţionăm doar că a fost distinsă cu premiul I – medaliade aur, la Castello di Gorizzia (Italia), în 1979. Fiind de loc

dintr-o zonă de interferenţă dintre Banat şi Ardeal, o partedin cântecele sale, ca linie melodică, erau apropiate de celeardeleneşti, fapt care a ajutat-o, într-un fel, să se bucure desucces şi în această parte de ţară.

Fondator şi mentor al Ansamblului a fost instructor-profesor Avram Boţa, în prezent „Ciobănaşul“ fiind condus deprofesoarele Ramona Bogdan şi Victoria Vînaga, instructor –Ionuţ Pascotă. Ansamblul actual este format în exclusivitatedin elevi. Actualii membrii duc mai departe tradiţiile şiobiceiurile locale transmise din generaţie în generaţie, cumar fi ,,Măsuratul oilor“, ,,Nunta“ sau ,,Vergelatul“.

Ansamblul a participat la numeroase festivaluri organizate în judeţ şi în ţară, dintre care amintim: în anul 2010, la ediţia I aFestivalului de folclor „Tradiţii Belinţene“ de la Belinţ şi la Festivalul

F pagina 9

„Ciobănașul”, la 45 de ani




E pagina 8

Un dascăl cu suflet mare – Emil NOVACOVICIU Născut în Oravița în anul 1936, din

părinți harnici și onești. Școala generală otermină la Oravița, iar din motive politiceale părinților, urmează Liceul „MoiseNicoară“ , la Arad, pe care îl absolvă cu

medie maximă. Apoi, lesne de înțeles,urmează la fără frecvență, Facultatea deFilologie din București, după care esterepartizat în comuna Alioș, județul Timiș,

ca profesor.După ce sau mai așezat treburile pe plan politic,

este numit profesor de limba română la Liceul „MoiseNicoară“ (unde a fost licean) din Arad. Pentru capacitateaintelectuală, este numit la Arad, Inspector General Adjunctla Inspectoratul Școlar din Arad. Apoi, din anul 1970 estedirector la Școala generală nr. 4 din Arad, până în 1984,când a decedat. Soția a fost profesoară, având un băiatcare a devenit medic în Arad.

A primit diferite distincții pentru meritele pregătirii

profesionale la catedra de Limba și Literatura română.

Prof. dr. ing. Iosif GROȘANU – Decan al Facultății deMecanică (1984 – 1989)

Domnul prof. dr. ing. Iosif Groșanu s-anăscut la data de 15 octombrie 1928 încomuna Ilidia din județul Caraș-Severin.A urmat Școala primară și gimnazială dincomuna natală în perioada 1936 – 1943,după care, în perioada 1943 – 1951, aurmat cursurile liceale la Liceul Industrialdin Reșița. imediat după absolvirealiceului, este admis la Facultatea deMecanică, secția Mecano-Energetică,

a Institutului Politehnic din Timișoara, pe care a absolvit-o în anul 1956. În perioada studenției, în anii 1953 – 1955, a

funcționat și ca profesor suplinitor la Liceul „C.D. Loga“ dinTimișoara.

După absolvirea facultății, domnul ing. Iosif Groșanua fost încadrat pe post de energetic șef la Întreprinderea

„Partizanul“ din Timișoara, post ocupat până în anul 1957,când s-a transferat la catedra nou înființată de Mecanică

teoretică pe post de asistent. În anul 1962 a fost promovatpe post de șef lucrări, iar în anul 1969 pe post deconferențiar. Din anul 1975 și până la pensionare, în anul1990, a funcționat pe post de profesor la aceeași catedră.

Activitatea didactică a domnului prof. dr. ing. Iosif Groșanus-a desfășurat la început în cea mai mare parte la Facultateade Electrotehnică, iar din anul 1972 numai la Facultatea deMecanică. Ca o confirmare a cunoștințelor sale aprofundate în toate domeniile tehnice, în acest an a fost numit primuldirector al S.P.M. Și-a adus o contribuție importantă la îndrumarea studenților la concursuri profesional-științifice,la cercurile științifice studențești și la elaborarea proiectelorde diplomă. De asemenea, a desfășurat o bogată activitateștiințifică și de colaborare cu producția. Această activitate

este concretizată prin cele 116 lucrări științifice publicate șiprin colaborarea la realizarea unui număr de 26 contractede cercetare științifică cu unități economice din țară. Apublicat un număr de 12 manuale didactice pentru studențila Litografia I.P.T., manualul „Mecanica“ la E.D.P. București,coautor cu prof. dr. doc. ing. Gheorghe Silaș, iar în anul 1996a publicat cartea „Sisteme dinamice“ împreună cu prof. dr. V.Obădeanu. În calitate de decan, s-a preocupat de mobilizareastudenților pentru o bună pregătire profesională. A depuseforturi pentru asigurarea celor mai bune condiții de muncăși viață ale studenților la facultate și în căminele studențești.Chiar și după pensionare ține o legătură permanentăcu membrii catedrei și participă cu lucrări științifice lamanifestările științifice organizate în Facultatea de Mecanică.

Mihai PÂRVU – Arad Alin PRAȚIA – Timișoara

Oameni onești din Banatul de munte

Internaţional de Folclor Hercules – Băile Herculane, ediţia a XI-a, în anul 2011 la ediţia a III-a a Festivalului „Văii Pogănişului“ –Brebu şi Festivalul folcloric Afilon Lațcu şi Ioan Muntean de laGlimboca şi Oţelu-Roşu între 2011 şi 2014, ,,Sărbătorile-n Banat“ – Buziaş 2013, ,,Alaiul Primăverii“ – Reşiţa între 2013 şi 2015. Aobţinut premiul II la prima ediţie a Festivalului ,,Gugulan cu car

cu mere“ – Caransebeş, şi premiul I, în anul următor, la ediţia aII-a a aceluiaşi festival. În 2013, la prima ediţie a Festivalului defolclor „Ciobănaşul“ , la secţiunea ,,Tradiţii şi obiceiuri“ , ansamblulcu acelaşi nume a ocupat locul I, cu obiceiul ,,Măsuratul oilor“ , iarla ediţia a II-a, din 2014, tot primul loc, cu obiceiul ,,Nunta“.

În 2012, Ansamblul, compus din elevi şi tineri, a fostinvitat de către primarul comunei Kainbach şi de PeterStanzenberger, responsabilul Comitetului din Kainbachpentru relaţia cu comuna Băuţar, să participe la o vizită deprietenie în localitatea austriacă, elevii români prezentândun program artistic, întreaga delegaţie bucurându-se deaprecierea şi ospitalitatea gazdelor.

Tot în acel an, membrii Ansamblului au fost filmaţi cu unvechi obicei păstrat în această comunitate. ,,Măsuratul oilor“

a fost realizat de copiii şi tinerii reuniţi din Băuţar şi Bucova, într-un cadru natural, cu scopul de a face cunoscut faptul căaici se păstrează obiceiurile, iar aceşti copii sunt dornici să leducă mai departe. Ideea realizării acestui videoclip a venit dinpartea dr. ing. Emil Mateiaş, un cineast amator, un împătimit,

de peste 50 de ani, al acestor meleaguri, mare iubitor alportului popular şi graiului autentic de pe Valea Bistrei.

Mai trebuie spus că acum este pentru prima dată cândAnsamblul are o formaţie completă de instrumentişti. Astfel,ansamblul cuprinde într-o formulă completă interpreţiinstrumentali, vocali şi dansatori.

Trebuie remarcate, de asemenea, eforturile cadrelordidactice de la Şcolile Gimnaziale din comună, care, prinmunca lor la catedră de-a lungul anilor, s-au preocupat detranspunerea în scenă, cu elevii, la diverse participări în judeţşi în ţară, a tradiţiilor locale şi care au reprezentat, de fapt,

,,pepiniera“ viitorilor membri ai Ansamblului, care, până în1996, era format doar din adulţi.

De asemenea, un sprijin important în promovareafolclorului şi tradiţiilor autentice ale acestei frumoase zonede pe Valea Bistrei, precum şi în organizarea acestui momentfestiv, l-au avut şi reprezentanţii autorităţilor locale –primarul Romulus Barbescu, viceprimarul Daniel-Ion Bîrsilă,instituţional fiind implicate şi Primăria şi Consiliului Local, cutoţii meritând toate felicitările pentru modul în care şi-au dus

la bun sfârşit sarcinile.Tuturor le dorim succes în activitate şi să ducă maideparte, cu pasiune şi dragoste faţă de folclor, frumoaselenoastre tradiţii şi obiceiuri!




10


Cu prilejul Zilelor comunei Săcălaz a fost aniversatăpublicația locală care a împlinit 20 de ani de

apariție neîntreruptă. În încăperea primitoare a CăminuluiCultural din comună, în 4 brumărel la orele 14.00 s-adesfășurat întâlnirea inițiată de redactorii publicației

săcălăzene sprijiniți de Consiliul Local și Primăriacomunei Săcălaz. Au fost prezenți domnul Ilie Todașcă,primarul comunei, domnul Liviu Vasiu, președinteleComisiei de Cultură din cadrul Consiliului Local, maimulți consilieri care și-au declarat deschis sprijinul pentruactivitățile culturale derulate în prezent: revistă, cântarebisericească, publicarea monografiei comunei care a avutpână în prezent 3 ediții consecutive, dezvelirea de plăcicomemorative, sărbătorirea Zilelor Săcălazului, festivalulrăchiei, ș.a.

Moderatorul acestei întâlniri de suflet a fost domnulGheorghe Blejușcă, redactorul publicației aniversate cuacest prilej. A fost format prezidiul adunării compus din:prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, conf. univ. dr. Ioan

David, prof. Ioan Traia, președintele Asociației Publiciștilordin Presa Rurală din Banat, prof. Gheorghe Rancu –Bodrog, vicepreședintele Asociației Publiciștilor bănățeni,Iancu Murărescu, redactorul responsabil al revistei ,,Sărcia“ (Banat, Serbia), Mircea Lelea ( Torac).

În cuvintele de felicitare, redactorii, colaboratoriiși prietenii Foii Săcălazului au evidențiat importanțadezvoltării presei locale pentru cultivarea conștiințeilocului. Primul care a deschis șirul vorbitorilor a fost domnulȘtefan Tomoiagă, redactorul șef al publicației. În cuprinsulvorbirii conferențiarul a împărtășit auditoriului câtevadate din trecutul acesteia: greutatea începuturilor de lascrisul de mână, mașina de scris până la tehnoredactarea

computerizată, numele unor sponsori care au finanțatapariția ,,Foii“, primii truditori. Domnul Gheorghe Blejușcă aamintit de alte realizări culturale locale: Asociația Culturală

,,Armonia“, concursuri de poezie și pictură, participăriinternaționale și județene ale Corului bisericesc, etc.

Legătura cu istoria presei a fost realizată de IoanDavid, profesor de Jurnalism, cercetător științific șiconducător al Tipografiei David Press Print din Timișoara.Potrivit vorbitorului, revista aniversată astăzi se sprijină peo tradiție publicistică locală. Învățătorul Emeric Andreescudin Beregsăul Mare a inițiat și condus în veacul al XIX-leadouă publicații: ,,Junimea“ care avea ca scop cultivarea

tinerimii și ,,Săteanu“ cu caracter cultural și social. Aparițiaacestor două gazete a fost importantă din două puncte

de vedere: pentru că a deschis apetitul pentru cultură în rândul țăranilor și apoi a pus bazele fenomenuluicondeierilor plugari în Banat.

Etnologul Ioan Viorel Boldureanu a inițiat publicul înfenomenologia actului cultural. Din spusele universitaruluitimișorean: vrednicia locului stă în activitatea culturalădesfășurată. Presa rurală este viguroasă, vigoarea eicrește cantitativ, în vreme ce gazetarii sunt oameni deatitudine. Rugămintea conferențiarului fiind aceea de acrește valoric scriitura sătească: ,,Densitatea publicației săse transforme în calitate“. Prețuirea trebuind pusă nu pecuvânt, ci pe fondul acestuia.

Prof. Ioan Traia a vorbit de cei trei factori ai fenomenuluipresei rurale: un grup de oameni, entitatea care sprijină

financiar dar și o comunitate consumatoare de cultură,Săcălazul fiind din acest punct de vedere o localitate avidăde cultură. Iar ,,Foaia Săcălazului“ un ,,steguleț“ de culturăridicat și sprijinit de Ștefan Tomoiagă și Ghiță Belejușcă.

În cuvinte de felicitare au evidențiat importanțapresei rurale, Iancu Murărescu care a menționat faptul căpentru cei 300 de români din Sărcia apare din martie 1995revista parohială ,,Sărcia“ . Tot de 20 de ani apare prin grijaprof. Gheorghe Rancu – Bodrog revista ,,Almăjul“ care din22 noiembrie 2015 va beneficia de Colocviile revistei.

Părinții Vasile Suciu și Valentin Bugariu au amintit derealizări bisericești: sărbătoarea satului, sfințirea capeleifunerare și sărbătorirea a 15 ani de apariție a revistei

,,Vatră nouă“ pentru comunitatea ortodoxă din Giarmata

Vii în octombrie a.c.. Pentru comunitatea din Birda s-avorbit de legătura prietenească dintre ,,Foaia Săcălazului“ și ,,Arhanghelul“ concretizată în schimburi de publicațiidar și crearea în cadrul Bibliotecii Comunei Birda a unuifond de presă rurală compus din 201 exemplare între care29 exemplare din anii 2012 – 2015.

Au fost prezenți publiciști din: Uzdin, Torac, Sărcia,Timișoara, Giroc, Comloșu Mare, Săcălaz, Ferendia,Giarmata Vii, Șopotu Vechi, Sacoșu Mare, Săcălaz și Birda.

La final, truditorilor, colaboratorilor și prietenilor le-aufost decernate diplome și medalii aniversare. Sărbătoareapresei din Săcălaz a fost încheiată cu o agapă frățească laȘcoala Gimnazială din localitate.

Preot Valentin BUGARIU

,,Foaia Săcălazului“ la 20 de ani




Se spune că mai demult viața avea cu totul altsoroc, se păstrau tradiții de cântec și descântec din

generații în generații, se respectau vorbele bătrânilor fărăpic de împotrivire și toate bucuriile și necazurile trebuiauurmate după tradiție oricât de neînsemnate ar fi. Astfel de

la naștere și până la moarte omul trece prin anumite etapecare n-aveau cum să fie sărite și, pentru fiecare etapă, eraun obicei, o tradiție care se păstra cu sfințenie.

Un obicei străvechi, practicat și în zilele noastre, la felca și în trecut, în Valea Bistrei, este vergelatul.

Obiceiul mai este cunoscut și în alte zone, sub numelede „vergetul“, care se desfășoară în noaptea de Anul Nou,la „Sânvăsâi“ (la Sf. Ier. Vasile cel Mare sărbătorit la 1ianuarie).

Obiceiul ţine de tradiţia „ghicitului sorţii“ și are uncaracter mai puțin social. În noaptea respectivă, fetelenemăritate merg la femeile mai în vârstă pentru a fi

„vergelate“, adică, pentru a li se „povesti“ viitorul.Este un obicei venit în pregătirea unei nunți, a viețiide familie un fel de ursit dar nu cum îl vedem noi astăzici altfel, mai greu de descris dar în care cei care îl făceaucredeau fără îndoială.

În ajunul Anului Nou, fetele nemăritate, dar cu gândde a-și întemeia o familie, se adunau într-o casă, de obiceila o femeie văduvă, care avea ,,darul ursitului“, adicăcapacitatea de a prevesti viitorul. Aici gazda așează peo masă șapte farfurii sub care pune o bucată de pâine,un piaptăn, un pahar, un cărbune, o oglindă, bani și sub

o farfurie nu așează nimic. Fetele își aleg pe rând fiecarecâte o farfurie, iar cea care găsește pâinea se va măritadupă un tânăr bogat, cea care găsește oglinda după untânăr frumos, cea care găsește piaptănul după unul colțat,cea care ridica paharul după unul băutor, cea care ridica

banii după unul bogat, cea care găsește cărbunele dupăunul negricios, iar cea care ridica farfuria goală nu se vamărita în anul care urmează.

Fetele sunt aduse apoi în grădina femeii cu pricina,legate cu o „brăcire“ sau cu un batic la ochi și fiecaretrebuie să-și aleagă un par și să-l lege cu un șnur răsucit,din lână, pregătit anterior. După legarea parilor, fetele sedezlegau la ochi și li se „arăta“ viitorul, în funcție de felulparului. Dacă parul era înalt la fel era și tânărul cu carese mărita fata; dacă era strâmb însemna că era cocoșat;dacă era subțire, tânărul era unul slab; dacă parul era scurttânărul era mic de statură, etc.

Fetele, puteau fi vergelate și cu ajutorul boabelor defasole. Pe o plită încinsă se așezau boabe de fasole, iardacă boabele se apropiau, fetele se măritau curând. Încazul în care boabele se depărtau, fetele se măritau maitârziu.

Un obicei, intuitiv, plăcut, în care se socializa, se bârfeași se sărbătorea încheierea unui an, și începutul altuia nou,cu multe dorințe, cu multe gânduri și cu multe rugi cătreDumnezeu ca totul să fie ferit de rele și de păcate.


F pagina 12

Vergelatul

Sesiunea națională de comunicări științifice ,,Aradul - Centru politic al românilor transilvăneni“

Î n 28 noiembrie 2015, cu începere de la orele 10 00 în sala festivă a Primăriei Municipiului Arad a avut

loc Sesiunea națională de comunicări științifice intitulată ,,Aradul – Centru politic al românilor transilvăneni“. Sesiuneaștiințifică a fost inițiată de Asociația Națională Arădeanăpentru cultura poporului român cu sprijinul PrimărieiMunicipiului, Consiliului Județean, Universității de Vest

,,Vasile Goldiș“, Centrului de Cultură și Serviciului Județean

al Arhivelor Naționale.

Simpozionul a debutat în sala ,,Regele Ferdinand“ cu alocuțiunile de bun venit. Întâiul vorbitor a fost Înaltpreasfințitul Părinte dr. Timotei Seviciu, ierarhullocului. Șirul celor care au urmat a fost compus din: ing.Adrian Țolea, președintele Consiliului Județean, prof. univ.dr. Aurel Ardelean, președintele Universității de Vest ,,VasileGoldiș“, prof. univ. dr. Corneliu Pădurean, președinteleAsociației ,,Ștefan Cicio-Pop“, arhiv. Mirela Pachița, șeful

Serviciului Arhivelor Statului, filiala Arad și dr. Doru Sinaci,secretar executiv – Asociația Națională Arădeană pentrucultura poporului român.

Tot în această primă parte festivă au fost lansate4 volume și 2 reviste științifice precum și un vernisajde pictură și fotografie intitulat: ,,Pictură și document.Monumente arădene în pericol.“

Au prezentat comunicări în plen la cele 3 secțiuni:profesori universitari, cercetători științifici, muzeografi,arhivari, doctori în istorie, ingineri, preoți, doctoranzi șimasteranzi.

De la Timișoara au participat: cercetător științific IoanHațegan de la Institutul de Cercetări Socio-Umane ,,Titu



12


Colegiul de redacţieRedactor-şef: Ec. Petru Opruţ

Redactori: Prof. Ioan Traia, Prof. Univ. Dr. Dumitru Jompan, Lect. Dr. Ovidiu Roşu,Jurist Firuţ Mihuţ, Drd. Claudiu Călin, Etnolog Aristida Gogolan

Adresa redacţiei: Str. Viorelelor, Bl. D14, Sc. B, Ap.3, Timişoara, Jud. TimişTelefon: 0740.195.236, e-mail: [email protected]

v

Tiparul executat la Editura şi Tipografia DAVID PRESS PRINT

Str. Şt. O. Iosif bl. 8/a. Tel. 0256-229.121; 0741-142.978; 0742-084.745e-mail: [email protected]; www.davidpressprint.ro

TIMIŞOARA; ROMÂNIAISSN 2285-9853

E pagina 11


Maiorescu“ al Academiei Române, filiala Timișoara carea moderat Secțiunea I al Sesiunii științifice propunând șicomunicarea: ,,Aradul și Cenadul în Evul Mediu“.

Totodată a prezentat și lucrarea ec. Petru Opruț,Calea forestieră și industrială ,,Trenu’ Mic“ Voislova –Rusca Montană – Ruschița, Editura David Press Print,

Timișoara, 2015, 333 pagini. Frumoasele cuvinte aledomnului Ioan Hațegan despre această carte au fost:

„Uice, Ioane! Izâmbanu! Mă, trăsni-l-ar Dumnedzău!

Așa joavină-nfieratăN-am vădzut dă când mi-s eu!

Este o satiră a unui poet dialectal bănățean la apariția primelor trenuri, Izâmbanu care înseamnă tren, Banatul aavut și are cea mai densă rețea de căi ferate dintre ținuturileromânești. A avut de fapt și o rețea de căi ferate industrialeși forestiere. Întrebarea este: De ce?, acum câțiva ani erauvreo 4500 km de cale ferată forestieră astăzi mai fiind înfuncție vreo 800 km de cale ferată îngustă. Acolo erau zonele

forestiere în care se exploata lemn din munții Poiana Ruscăi șiatunci a fost mai simplu să construiești o cale ferată îngustă

pentru transportul buștenilor, decât să construiești o șosea.Vorbim de căi ferate normale, de căi ferate cu ecartamentîngust și căi ferate cu ecartament expandat, îi putem spune.

Aceste lucruri le-am citit în cartea acestui tânăr, un puști învârstă de 35 ani, economistul Petru Opruț. O carte foarteserioasă, o sută de pagini de text în care scrie lucruri foarteinteresante, documentate istoric referindu-se la Trenu’ Mic,linia ferată forestieră și industrială, care a circulat din 1907

până în anul 1976, pe traseul Ruschița – Rusca Montană –Voislova. Voislova este un sat la marginea Banatului spre

Ardeal, localitate în care a copilărit și crescut Petru Opruț,

care ia dedicat câteva cărți foarte frumoase, iar aceastaeste o carte într-adevăr serioasă. Pe la sfârșitul secoluluial XX-lea dispar cele mai multe căi ferate înguste, chiar șidupă 1989, pentru că industria a început să se dezvolte,aducând camioane care funcționau pe bază de motorină,nemaifiind nevoie de fochist care să arunce lemne și cărbunela mocăniță.

Este o carte foarte serioasă, care se poate citi frumos,după istoric și alte documente sunt și mărturii ale unoroameni care au lucrat acolo, și mai un lucru foarte important

sunt vreo 200 de pagini de poze, unele dintre ele fiind prelucrate, făcute de doi șvabi bănățeni, unul fiind în Austriaaltul în Germania care prin insistențele lui Petru Opruț i le-au

pus la dispoziție. Mai sunt anexate bilete de tren și hărți cutraseele din zonă. I-am spus lui Petru, înainte de prezentareacărții că pentru un istoric, ca să vadă dacă lucrarea estebună, istoricul se uită prima și prima dată la notele științificeiar apoi la bibliografie, iar dacă acestea sunt în regulăistoricul nici numai citește cartea, la modul figurat. Amverificat bibliografia, notele științifice care sunt foarte sobrufăcute, iar cartea nu are decât 333 de pagini. Mult succes încontinuare, la scrierile ce vor urma.“

Economistul Petru Opruț, membru al AsociațieiPubliciștilor din Presa Rurală din Banat, publicist șiconducător al revistei ,,Glasul Voislovei“ a oferit celorprezenți exemplare din ultima carte tipărită.

Muzeograful Ioan Traia a fost co-moderator al celeide-a doua secțiuni prezentând tema: ,,Istoricul satuluiIzvin, județul Timiș“.

Preotul dr. Valentin Bugariu de la Parohia Birda, județul Timiș a prezentat referatul cu tema: ,,Fenomenul presei rurale la Gătaia“.

Felicitări organizatorilor, mulțumiri domnului dr. DoruSinaci sufletul acestei Sesiuni de excepție organizate laArad!

Preot Valentin Bugariu

Acest număr al revistei a apărut cu ajutorul domnului Dr. Petru Rus de la Spitalul Orășenesc Oțelu-Roșu.

Colegiul de redacție vă urează Sărbători Luminate, pline de credință și înțelepciune. La Mulți Ani!

Glasul Voislovei Nr. 7

Documents

Transcript of Glasul Voislovei Nr. 7