Giurgiu (2)

1
FAUNA Este constituită în general din specii termofile: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure. Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează specii tipice. Multe dintre păsările care trăiesc în aceste locuri atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună. Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi FLORA La nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc. Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile. În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei. Pădurile se constituie din circa 60 de specii de arbori, arbuşti şi plante agăţătoare. Speciile principale sunt: stejarul, ulmul, paltinul (jugastrul), teiul, carpenul obişnuit şi chel.

description

F

Transcript of Giurgiu (2)

Page 1: Giurgiu (2)

FAUNA

             Este constituită în general din specii termofile: orbetele, şoarecele pitic, şoarecele de pădure, şobolanul de câmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie, guşterul şi şopârla de pădure. Fauna pajiştilor de luncă, a stufărişurilor şi zăvoaielor grupează specii tipice. Multe dintre păsările care trăiesc în aceste locuri  atrag dupa ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună. Puţin variate, mamiferele se impun prin câteva specii: mistreţul, dihorul, hârciogul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi 

FLORA

La nord de Lunca Dunării se află pădurile de stejar, ulm, păr pădureţ, arţar tătăresc. Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcia, plop, aninul negru întâlniţi mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau în locurile joase ale luncii, în asociere cu specii mezofile, higrofile sau halofile. În spaţiile înmlăştinate sau acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei.        Pădurile se constituie din circa 60 de specii de arbori, arbuşti şi plante agăţătoare. Speciile principale sunt: stejarul, ulmul, paltinul (jugastrul), teiul, carpenul obişnuit şi chel.