Studiu Giurgiu

7/23/2019 Studiu Giurgiu

1/88

Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea

dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera

Giurgiu-Ruse

Elaborator:

SC ECO CONCRETE SRL

Data:MAI 2009


2/88

Studiu privind fenomenele naturale distructive din JudetulGiurgiu in special a inundatiilor din regiunea

trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse

Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Cuprins

Lista figurilor

Figure 1 Harta Europa: Romania..........................................................................................................8Figure 2 Harta Europa: Bulgaria........................................................................................................13Figure 3 Harta Regiunea Ruse............................................................................................................14Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite...............................................................22Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora....................22Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru..............................................23Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale...............................................................................26Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora....................27Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru..............................................27Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonareaseismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei...................................................................................31Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB).................................................................................................................32Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de

raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB).................................................................................32Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu.............................................................44Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002...............45Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002............................................................................................................................................................46Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe...................................................................48Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni.............................49Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban..............................................49Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural................................................50Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe.......................................................50Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea........................................................................53

Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei.....................................................................66Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea.................................................................................................66Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea......................................................................................69Figure 25 Albie rau.............................................................................................................................71Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)............................................................84

1. Denumirea lucrarii: - Studiu privind fenomenele naturale distructive dinjudetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii

alternative de preintampinarea dezastrelor, in

2


3/88




special a inundatiilor din zona transfrontaliera

Giurgiu-Ruse

2. Sef proiect: - d-na Adriana Udroiu

Sef Serviciu Consiliul Judetean Giurgiu

3. Faza de proiectare: - Studiu de specialitate

4. Beneficiar: - Consiliul Judetean Giurgiu

5. Furnizare date necesare - Consiliul Judetean Giurgiu

- ISU GIURGIU

- ADMINSTRATII PUBLICE LOCALE

- Populatia afectata

6. Proiectant General - SC ECO CONCRETE SRLSTR. TEILOR NR 42 , SLOBOZIA ,

JUD. IALOMITA

7. Surse de obtinere a datelor: - DIRECTIA DE TOPOGRAFIE MILITARA (harti)

- U.T.C.B. ( harti risc seismic )

Date generale privind privind fenomenele naturale distructive

3


4/88




Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecventa mai mare sau mai mica , fenome naturale distructivede tipul : cutremurelor de pamant , inundatiilor si alunecarilor de teren care provoaca adesea

pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale si importante prejudicii cadrului natural .

In acest context, administratiilor publice centrale si locale le revine sarcina de a adopta toatemasurile necesare in vederea prevenirii si atenuarii efectelor acestor fenomene .

Obiectivele specifice si rezultatele estimate a fi obtinute

Obiectivele specificeale proiectului sunt caracteristice domeniilor protectiei populatiei, ainfrastructurilor si a mediului inconjurator, care se refera la analiza consecintelor factorilor naturalide risc si la analiza de impact a acestora. Datele experimentale privind istoricul, periodicitatea,amploarea si consecintele diverselor dezastre naturale precum si perceptia populatiei afectate dar sia pagubelor umane si materiale produse de acestea, cu scopul evidentierii riscului crescut la care

sunt supuse: populatia, infrastructura si mediul inconjurator, iar ca finalitate posibilitatea deinformare in timp util, in vederea luarii masurilor oportune, a factorilor decizionali la nivel local sicentral.

Situatia pe plan international privind abordarea dezastrelor naturale

Un eveniment periculos produs , datorat unui hazard natural devine un dezastru naturalatunci cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului reprezintaconsecinte de severitate majora. Cu cat o regiune este mai saraca, cu atat este mai sever impactulsocial al dezastrului.

Reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform statisticilor , inundatiile provoaca cca.70% dintotalul pagubelor mondiale), reprezinta un obiectiv de prima necesitate in cadrul actiunilor privindcooperarea internationala precum si in cadrul Uniunii Europene.

In acest context in decembrie 1989, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptatRezolutia nr.44/236 care in mod unanim a instituit Deceniul International pentru ReducereaDezastrelor Naturale -IDNDR .Institutia isi propune : .reducerea prin actiune internationalaconcertata in special in tarile in curs de dezvoltare , a pierderilor de vieti omenesti, a pagubeloreconomice si a disfunctiilor economico-sociale cauzate de dezastre naturale precum inundatiile,

cutremurele, alunecarile de teren .Una din prerogativele de baza a IDNDR a constat in amplificarea masurilor de evaluare,

predictie si micsorare a dezastrelor naturale prin programe de asistenta tehnica si transfer detehnologie, proiecte pilot, de educare si instruire a cadrelor specializate conform cu locul si dezastruspecific. Ulterior aceasta rezolutie s-a materializat printr-un plan de actiune realizat in martie 1991de catre experti de larga recunoastere mondiala.

In conformitate cu planul de actiune in perioada 1991-2000 s-au realizat cu diferite

grade de aprofundare urmatoarele obiective considerate ca parte din acordurile planurilorregionale de dezvoltare durabila:

Determinari la scara mondiala a probabilitatii de producere a dezastrelor si riscului

aferent,

4


5/88




Elaborare de planuri si programe de prevenire le scara nationala si/sau locala a

dezastrelor,

Acces atat la sistemul de alerta mondial, cat si la sistemele regionale, nationale, locale.

Aceste trei obiective cu caracter general s-au realizat prin implementarea unui plan

detaliat, care contine urmatoarele proiecte:

Identificarea zonelor de producere a evenimentelor periculoase si evaluarea acestora evenimenteare ca rezultat al acestei actiuni obtinerea de harti cuprinzand identificarea , caracterizareaevenimentelor distructive sau hazardurilor naturale precum si masurile necesare privindprevenirea si atenuarea efectelor .

Prezentul proiect Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor

din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse , corespunde si indeplineste aceste cerinte.

Determinarea vulnerabilitatii si a riscului precum si analiza de tip cost/beneficiu Seurmareste evaluarea cantitativa a costului masurilor de prevenire si a cheltuelilor conexe,raportat la valoarea pagubelor evitate pe durata normata a lucrarilor propuse pentru un

eveniment cu o anumita frecventa de aparitie. Calculele de eficienta economica sunt necesarestabilirii totalitatii sistemelor sau schemelor de amenajare privind lucrarile necesare pentru

arealele situate in zonele de risc,

Reducerea gradului de periculozitate al dezastrelor prin elaborarea unor politicicoerente privind constientizarea si controlul hazardurilor naturale. In acest sens se propun si sedezvolta planuri de dezvoltare pentru gasirea unor solutii optime. Este cazul elaborarii

planurilor de aparare si interventie la nivel judetean in cadrul Inspectoratelor Situatiilor deUrgenta,

Stabilirea sistemelor informationale, de monitorizare, predictie si prognoza. Scopulsistemelor informationale este de a identifica si a oferi o prognoza timpurie si corecta care sapermita luarea deciziilor corespunzatoare privind atenuarea efectelor,

Planificarea de lunga durata si realizarea de lucrari structurale de prevenire aefectelor dezastroase, precum si conceperea de masuri nestructurale de reducere a consecinteloracestora. In cadrul masurilor structurale este cazul elaborarii planurilor de aparare contrainundatiilor, a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice

si a planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, in curs de realizare. Masurile

nestrucrurale constituie mijloace complementare de aparare foarte eficace,

Planificarea de scurta durata a masurilor de preintampinare a dezastrelor, precum si amasurilor de urgenta in cazul producerii acestora. In acest sens au fost redactate ManualulPrefectului si Manualul Primarului precum si alte documentatii redactate deInspectoratelor Situatiilor de Urgenta privind masurile ce trebuie aplicate din primele fazeale producerii fenomenelor,.

Luarea de masuri de interventie anterior evenimentelor periculoase. Aceste masurise refera la asigurarea din timp a disponibilitatilor de echipament de salvare adecvat precum

si materiale necesare consolidarii lucrarilor de aparare existente. Aceste masuri intra inatributiile Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta, primariilor precum si forurilor judetene,

Instruirea personalului care urmeaza a fi implicat in perioada dezastrului sau dupaproducerea acestuia in paralel cu informarea populatiei. Conform Manualul Prefectului si

5


6/88




Manualul Primarului este necesar sa se organizeze cursuri , demonstratii practice pe

diverse cazuri de simulare ale fenomenelor,

Dezvoltarea si diversificarea transferului de tehnologie. In cadrul acestui program

se mentioneaza ca tarile care au tehnologie si experienta bogata in acest domeniu este necesarsa transfere si sa beneficieze aceste sisteme eficace sub forma de know how in folosul tarilor

cu posibilitati materiale si tehnologice mai reduse.

Amplificarea cercetarilor privind dezvoltarea tehnologiilor si a managementului dezastrelor.Participarea colectiva a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de

previziune si prognoza precum si a masurilor de de informare, salvare a bunurilor si vietilor

omenesti, constituie un factor activ (in care si Romania este implicata) al institutiilor siforurilor europene din cadrul U.E.

In acest context international al participarii colective a tarilor la efortul de cercetare, aelaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de informare sisalvare a bunurilor si vietilor omenesti , in care si Romania este implicata ca si membru U.E. s-aimpus ca necesara realizarea acestui studiu de specialitate avand ca tema Studiu privind

fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:Perceptia populatiei si solutii alternativede preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-

Ruse.

Euroregiunea Danubius

Creata in 2002, la initiativa Consiliului Judetean Giurgiu si a Prefecturii Ruse, EuroregiuneaDanubius este o asociatie care cuprinde judetul Ruse, din partea bulgara, si judetul Giurgiu din

partea romana.

Scopul principal al asociatiei este de a incuraja cooperarea transfrontaliera in toate domeniile deactivitate, prin realizarea unor programe si proiecte comune, finantate din surse externe.

Activitatile de baza ale Asociatiei sunt:

sprijinirea organelor centrale si locale in realizarea Conventiei Europene pentru colaborare

transfrontaliera intre societatile si organele teritoriale, precum si identificarea solutiilor

pentru rezolvarea problemelor transfrontaliere comune /taxele pentru trecerea frontierei. incurajarea, consultarea si coordonarea colaborarii transfrontaliere intre Bulgaria si Romania

in domeniul: dezvoltarii economice, transporturilor, mediului, invatamantului, turismului,pietei muncii, protectiei sanatatii si agriculturii.

dezvoltarea relatiilor intre membri sai prin schimb reciproc, coordonare si consultatii in

domenii echivalente de raspundere.

O prioritate in activitatea Asociatiei o reprezinta primariile satelor din regiunile Ruse si Giurgiu.Astfel, a fost realizat un proiect pentru infratire si colaborare transfrontaliera. De asemenea, o

atentie deosebita este acordata si colaborarii intre agentii economici din cele doua zone.

6


7/88




Orasele Giurgiu (Romania) si Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale Dunarii suntconfruntate cu acelasi tip de probleme de dezvoltare si oportunitati pe care le pune procesul detranzitie, desi la nivele diferite ca amploare si scop, privind dezvoltarea lor durabila pe termen lung,

in acord cu strategiile nationale respective. Ele impart aceeasi responsabilitate referitoare lautilizarea durabila si siguranta ecologica a fluviului Dunarea.Din partea municipalitatilor din Ruse si Giurgiu se acord un interes special relatiilor de

colaborare transfrontaliere si a economiei in contextul dezvoltarii durabile, in care industria deturism ocupa un loc important.

Dunarea , reprezinta cel mai important fluviu international al Europei, strabatand-o de laVest la Est, pe 2860 Km, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intreBuzias si Marea Neagra, Dunarea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sau, integral navigabil,distingandu-se patru sectoare cu trasaturi peisagistice si turistice distincte. Dintre acestea, sectorulPortile de Fier Calarasi care include si zona Giurgiu, face parte din Dunarea navigabila (pentruvase cu pescaj de circa 2 m) si are valente economice si turistice exceptionale. Dunarea - actor

principal al Euroregiunii Ruse-GiurgiuAlaturi de Carpati si de Marea Neagra, Dunarea reprezinta una din componentele majore ale

cadrului natural fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna toate raurile de peteritoriul tarii noastre determinand caracterul unitar al retelei hidrografice. Aproape o doime dinlungimea cursului navigabil al Dunarii se gaseste pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din MuntiiPadurea Neagra din Germania, are doua izvoare si dupa ce uda teritoriul a 10 tari si a 4 capitale sevarsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Caracteristicile fluviului suntmult influentate de relieful strabatut si de conditiile climatice. Dunarea margineste teritoriulorasului inspre S-E, pe o distanta de 7,3 km. Din Dunare se formeaza, in dreptul orasului, canaleleCama si Sf. Gheorghe , iar in aval de oras bratele Smarda si Ara.

Judetul Giurgiu

7


8/88




Figure 1Harta Europa: Romania

Asezarea geografica

Judetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numitaCampia Romana, cu o suprafata de 3.526 km2. Altitudinea maxima este de 136 m, inregistrata innordul judetului, iar altitudinea minima este de 12 m, in Lunca Dunarii.

Municipiul Giurgiu este port la Dunare si dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5km la canalul SF. Gheorghe.

Din punct de vedere alinfrastructurii judetul Giurgiu beneficiaza de intalnirea intr-un centruplurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier feroviar si naval. Pe langa legatura rutiera si feroviaraeuropeana est vest si nord-sud in Giurgiu exista punct de control la trecerea frontierei si terminal

vamal pentru marfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se afla in curs de realizare inZona Libera Comerciala Giurgiu. Transportul international de marfuri si calatori in tranzit serealizeaza prin 3 puncte de control trecere frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legatde podul de peste Dunare Podul Prieteniei singurul pod ce leaga Romania de Bulgaria pestegranita naturala ce o constituie Dunarea, Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocanasulsi Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al Dunarii. In Zona LiberaGiurgiu se afla un terminal de containere. In domeniul turistic exista posibilitate de asigurare deservicii pentru pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pana in portul Ruse, de cealalta parte aDunarii.

Podul de peste Dunare, construit in perioada 1952- 1954, denumit simbolic Podul

Prieteniei este singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 kmsi 30 m inaltime. Structura podului este pe doua nivele, cu partea superioara pentru trafic rutier si

8


9/88




partea inferioara pentru trafic feroviar.Sectiunea din mijloc a podului poate fi ridicata functie deinaltimea vaselor care se deplaseaza pe Dunare.

Pozitia geografica a judetului in Campia Burnazului a favorizat statutul de judet agricol

pentru Giurgiu. Pe langa productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului suntpreponderente industria textila, a confectiilor si cea alimentara.Relieful judetului Giurgiu este unul tipic de campie si lunca. si este caracterizat de o

varietate de forme, specifice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea: lunca, zone terasate, insule,balti, canale.

Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezintaunitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii,constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si CampiaBurnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa siuneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprindefasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului, din aceasta

categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali (Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviulDunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime de 72 km desparte judetul de Bulgaria; celmai important lac este Comana, situat in lunca Neajlovului.

Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea denord a judetului, pietrisurile si nisipurile care se extrag din Dunare si din albiile raurilor Arges,

Neajlov.Rezervatiile naturale sunt:

padurea Comana este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha;

padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, in comuna Izvoarele,fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.

Administratia locala

In judetul Giurgiu, reteaua de invatamant cuprinde in anul 2007-2008, 110 unitati scolaredintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuriscolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un centrude recuperare educare si integrare.

in municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de invatamant superior a Academiei de StudiiEconomice Bucuresti, un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret, un Centru EuporeanInteruniversitar Romano Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat in parcul Tehnologic siIndustrial Giurgiu Nord).

La nivelul anului 2007, reteaua sanitara cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-sociala, 2ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale scolare,7 puncte farmaceutice, 1 centru de sanatate si 1 centru de transfuzie sanguina.

Probleme la nivelul judetului:

lipsa spatiilor pentru institutiile nou infintate (sediu Serviciul Judetean de Ambulanta);

lipsa spatiilor in mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesita imobile(cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vanatorii Mici este revendicata);

redimensionarea capacitatii centrului de hemodializa si dotarea lui (aparatura cu numarde ore de functionare depasit);

lipsa resursei umane calificate la nivelul primariilor.

9


10/88




Economia

Domenii de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului-%-

Nr.crt. Domeniile de activitate 100,0

1 agricultura 36,3

2 industrie total, din care: 13,2

3 - extractiva 3,1

4 - prelucratoare 9,1

5 - energie electrica si termica, gaze si apa 1,0

6 constructii 6,47 comert 5,5

8 celelalte domenii 38,6

Industria

Structura productiei industriale pe principalele activitati- %-

TOTAL 100,0

Industria extractiva 15,3

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe 2,1

Alte activitati extractive 13,2

Industria prelucratoare 68,7

Alimentara si bauturi 34,4

Textila si produse textile 5,8

Confectii din textile, blanuri si piele 3,4

Pielarie si incaltaminte 0,5

Prelucrarea lemnulului (exclusiv mobila) 1,2

Chimie si fibre sintetice si artificiale 0,1

Alte produse din minerale nemetalice 3,2

Metalurgie 2,2

Constructii metalice si produse din metal 3,6

Masini si echipamente 2,5

Mijloace de transport rutier 0,1

Alte mijloace de transport 11,5

Mobilier si alte activitati neclasificate 0,2

Energie electrica si termica, gaze si apa 16,0

Productia, transportul si distributia de energie electrica sitermica, gaze si apa calda

13,8

Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea sidistributia apei

2,2

10


11/88




Indicatorii statistici pentru productia industriala:- indicii productiei industriale serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2%- indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%.

In judet exista 2 parcuri industriale:- Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord - unde isi desfasoara activitatea 13

societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, indomeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate,mobila;

-Parcul Industrial Bolintin Deal in suprafata de 143 ha nu este inca functional.In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu

S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, desuprastructura, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In

prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale

cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine.Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale,

investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principaleleculoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoaraactivitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MBDistribution, Hyundai Auto Romania, etc.

Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o nouaactivitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul din Zona Libera Giurgiu. Pana lamomentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritimeromanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie lagranita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc.

Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cuprincipalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalelede containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

Agricultura

Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.

Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha.

In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitatejuridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafataarabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste ingospodariile individuale ale populatiei.

Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in suduljudetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (inzona III de fertilitate in nordul judetului).

Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia,rapita, legume, plante de nutret.

In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine(37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete).

Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionantsi divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apaadministrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului

11


12/88




Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii depescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apelefluviului Dunarea.

Comert, servicii si turism

La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, dincare: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333

persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.

Lista societatilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2006intocmit de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Giurgiu

Nr. crt. Denumire agent economic

1 AGROHOLDING S.A.

2 ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE S.A.3 AMM S.R.L.

4 ALTIUS INTERNATIONAL S.R.L.

5 AVANTI S.R.L.

6 ARMONIA RUTIERA S.A.

7 AZOCHIM S.R.L.

8 BURDULEA CONSTRUCT S.R.L.

Indicatori statistici pentru comertul international:- exporturile FOB de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro

- importurile CIF de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro.

Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferiteleforme de turism: de circulatie, cultural, rural, de vanatoare si pescuit. Rezervatia din padureaComana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii.Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-seSarbatoarea Bujorului.

Pe teritoriul judetului sunt in prezent 11 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, unhostel, 4 moteluri, o pensiune turistica urbana si 2 motonave.Indicatori statistici pentru turism:

- sosiri in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 22.842

- innoptari in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 80.740.

Tendinte si prioritati

Inexistenta retelei de distributie a gazului metan in municipiul Giurgiu, la care se adaugastarea proasta a drumurilor judetene, au constituit principalele motive care i-au determinat pe

potentialii investitori sa ocoleasca municipiul si judetul Giurgiu.Avand in vedere specificul judetului Giurgiu, exista potential de dezvoltare nevalorificat in

urmatoarele domenii:- agricultura, cu accent pe spatii de colectare a produselor agricole, pe valorificarea

superioara a materiei prime si pe irigarea terenurilor arabile;- Parc Industrial Bolintin Deal la Nord si la Sud de autostrada Bucuresti-Pitesti;

- Turism si agroturism, cu focalizare pe insulele Dunarii, Parcul Natural Comana, siturilearheologice;

- Servicii.

12


13/88




In anul 2008 se va finaliza aductiunea de gaze naturale pentru municipiul Giurgiu si va firacordata prima zona (zona centru) a municipiului Giurgiu.

Infrastructura

Reteaua de drumuri ce strabate judetul Giurgiu se afla intr-o stare puternica de degradare,situatia prezentandu-se astfel:

- Drumuri judetene: 526,5 km din care 363,1 km necesita lucrari de reabilitare.- Este in derulare anul acesta programul de reabilitare a 57 km de drumuri judetene

finantat din imprumutul bancar de 30.000.000 lei contractat de Consiliul JudeteanGiurgiu. Tot anul acesta se vor reabilita 18 km de drumuri judetene cu finantare de la

bugetul de stat(TVA), venituri proprii si asocieri cu consiliile locale. Pentru reabilitareacelorlalti 288,1 km de drum judetean este necesara suma de 170.000 mii lei.

- Poduri judetene: 33 poduri din care 5 necesita reparatii capitale pentru careeste necesara suma de 11.600 mii lei.

Probleme la nivelul judetului:- starea tehnica a DN 5A total necorespunzatoare;- podul CF peste raul Arges grav avariat prin distrugerea structurii de rezistenta si

prabusirea acestuia;

Regiunea Ruse

Figure 2Harta Europa: Bulgaria

Ruse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcatuita din opt municipalitati :Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve Mogili si Vetovo, capitala administrativafiind orasul Ruse cu o populatie de 162,131 locuitori.

13


14/88




Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul fluviului Dunarea.Pozitia sa geografica o caracterizeaza ca pe un nod de transport important European. Aici este

singurul pod peste Dunare ce leaga Romania de Bulgaria.Suprafata regiunii este de 2,803 km2, 2.5% din totalul teritoriului Bulgariei, avand cavecinatati regiunile Razagrad, Silistra, Targovishte, Veliko turonovo si la Nord fluviul Dunarea.Populatia regiunii este de 264,232 locuitori, 3.4% din populatia tarii, plasand regiunea pe locul 12din cele 28 de regiuni ale Bulgariei1.Densitatea populatiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioara mediei nationale de 71 loc/km2.In regiune sunt 83 asezari si 6 orase (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo si Senovo)impartite in 8 municipalitati.Orasul Ruse, cel mai mare oras din Bulgaria, este situat pe partea dreapta a Dunarii la o altitudinede aproximativ 50m deasupra nivelului marii la o distanta de 496 m fata de cursul Dunarii. Esteamplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de

VelikoTuronovo, fiind si cel mai important oras de pe malul Dunarii.

Figure 3Harta Regiunea Ruse

Relieful variaza intre ondulator si plat si extinde peste parti din Campia Dunarii si zona Ludogorie.

Aceasta zona are un bogat trecut istoric, ca evidentiat prin numeroasele sale repere arheologice.Aceasta a fost locuit de triburi tracice si dupa 1 d.Hr. Romanii au construit un castel la Sextaginta

1 Conform datelor statistice din anul 2002

14


15/88




Prista, acesta fiind marcajul de frontiera a Imperiului. Dupa infiintarea statului orasului a devenit oputernica cetate, precum si un centru comercial si administrativ. Ramasitele arheologice de la acelmoment includ orasul medieval de Cherven si bisericile de la Ivanovo, care sunt sub protectia

UNESCO. Sub dominatia otomana, Ruse si regiunea sa a fost un important centru militar,comercial, de productie si de centru cultural. Din 1864 orasul a servit ca sediu al tonului Villaet(Regiunea Dunarii) din Imperiul Otoman. In 1866 constructia primei caii ferate din Bulgaria de laRuse la Varna, a contribuit in continuare la dezvoltarea economica a regiunii.Clima este temperat continentala, principalele rauri sunt Yantra si Rusenski Lom.Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ saraca fiind exploatate cariere de quart sicalcar.Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datorita amplasarii sale.Climatul si solul regiunii sunt favorabile dezvoltarii sectorului agricol, aici fiind una dintre cele maivechi statiuni de cercetare agricole in localitatea Slivo Pole.Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni orasul Ruse este cel mai mare centu industrial al

Bulgariei jucand un rol important in economia tarii si a relatiilor de cooperare internationale. InRuse fiind una dintre cele mai mari rafinarii dar care totusi nu opereaza la capacitata maxima; deasemenea zona libera de pe teritoriul orasului favorizeaza aportul de capital strain in zona.Rata somajului a crescut in zona incepand cu anul 1992 datorita restructurarilor din sectorulindustrial si din agricultura de asemenea observandu-se o scadere a populatiei.Sectorul energetic al regiunii este reprezentat de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice dinBulgaria. Cel mai important sector industrial este cel de constructii de masini, constructii si reparatiide nave, urmat indeaproape de sectorul alimentar. Alte sectoare industriale cu o mai mica ponderedin punct de vedere economic sunt reprezentate de industria cauciucului si materialelor textile.Suprafata teritoriului arabil al regiunii este de 58% din suprafata regiunii, un sfert din acesta fiindirigat. Ca si culturi predominante mentionam cerealele, floarea soarelui, sfecla de zahar, vita de vie.

Un alt sector al agriculturii este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor si a porcinelor, deasemenea sericicultura si apicultura nefiind neglijate.Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decat venitul mediu la nivel national inanul 2002. Daca luam in considerare numai sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decatmedia nationala.Rata somajului fiind de 17.4% in regiunea Ruse fiind superioara ca valoare ratei nationale.Lungimea retelei de drumuri a regiunii masoara 501 km cu o densitate superioara celei nationale.Importanta caii ferate Ruse-Varna fiind in crestere odata cu cresterea transportului international peCoridorul European 7.Orasul Ruse are de asemenea un aeroport civil si port international.Toate asezarile sunt conectate la reteaua electrica si de alimentare cu apa. In regiune sunt 124unitati de invatamant, inclusiv o universitate tehnica, regiunea acopera nevoile de la scoala primarala nivel tertiar. Pe parcursul anului scolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenti in colegii siuniversitati, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. In plus, 555 de profesori au fostinregistrati, reprezentand 22,4% din toate cadrele didactice din regiunea de Nord.Serviciile medicale sunt asigurate de diverse spitale, cu o medie de 8 paturi/1000 locuitori. Lainceputul anului 2003 erat 667 medici, 132 medisci stomatologi si 1264 asistenti medicali; vlorileinsumate reprezentand 19% din personalul total al regiunii centrale si de nord.

Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora

15


16/88




Prin dezastre se intelege:a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui

numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceastacategorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenelemeteorologice periculoase, epidemiile si epizotiile;

b) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii laconstrutiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentelemajore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidentemajore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic termsrelated to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) seintelege:

Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale saumodificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.

Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturalesau antropice).

O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei,

fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata,

proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastre;Tipuri de hazard :

o geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren);

o climatice (cicloane, inundatii, seceta); de mediu (poluarea mediului, epizootii,

desertificare, efrisare paduri);o epidemii si accidente industriale; razboiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra

valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna);Accident= intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand

drept cauza activitatea umana;Accident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unuidezastru naturale, datorat acestuia.

Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, oriimbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene demasa

Alunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri,pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare;

Cutremur= ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice,care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale;

Epidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animale;

16


17/88




Fenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zonerelativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale sidegradarea mediului ambiant;

Inundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prinmarimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurarea activitatilor socialeconomice din zona afectata.

Fise caracteristice principalelor tipuri de fenomene naturale distructive

Cutremur

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiride teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.

predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita.Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pemonitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.

Factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat; cladiri custructuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare); densitate marede locuinte si populatie pe suprafete reduse; informarea redusa (in special a populatiei) desprecutremure.

Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura,incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.); pierderi umane ( procent ridicat mai ales inzonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic); sanatate publica (numarridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de

asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).Masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonareseismice; informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz decutremur.

Masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse inplanurile de protectie si interventie.Masuri postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautaresalvare, asistenta medicala deurgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.Instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli,MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundareale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.),fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.

Predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate deacesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

Factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii decomunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.

Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilorde apa, reducerea productiei agricole sau forestiere; pierderi umane.

17


18/88




Masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii indomeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.

Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de

monitorizare, instiintare si evacuare.Masuri postdezastru: cautaresalvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelorsinistrat.

Instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii

Cauza fenomenului: vezi definitia.Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.

Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic alsistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.

Factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare apopulatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistentaslaba, stocuri de alimente neprotejate.

Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.Masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.Masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii,planificarea executarii lucrarilor de aparare.Masuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautaresalvare, asistenta medicala,aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

Seceta

Cauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor,cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme demanifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).

Predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice.Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea afenomenului.

Factori devulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unorresurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.

Efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea rateiinflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.

Masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.Masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotrivaefectelor dezastrului;

Masuri postdezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarearezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice,nutritionale si economico-sociale.

18


19/88




Poluarea mediului

Cauzafenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a

temperatirii, distrugerea stratului de ozon.Predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca intarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.

Factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentrucontracararea fenomenului.

Efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale,inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.

Masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea depolitici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselorde freon, etc.

Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel

national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei,evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

Cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.Caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasamoarta.

Predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de dateprivind modul de manifestare al fenomenului.

Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa uneipolitici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta,foamete etc.

Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirealemnului ca combustibil.

Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora,monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

Cauze: vezi definitia.Caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura,introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.

Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.Factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importuriloretc.

Efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire aresponsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.

Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

19


20/88




Epidemii

Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.Caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice sisociale, lipsa personalului specializat, etc.

Predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza siprognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila deslaba calitate etc.

Efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.Masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta,elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.

Masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea

surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.Masuri postdezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica aeficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

Cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare,manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.

Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil

a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.Efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa,contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.

Masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.Masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc,elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.

Masuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cautare salvare, decontaminare zonei afectate si apersonalului, masuri de prim ajutor, etc.;Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

Situatia dezastrelor naturale in Romania

In continuare sunt prezentate informatii statistice cu privire la fenomenele naturale distructive ce auavut loc in Romania in ultimii ani.

Numarul evenimentelor 70

Nr. Morti 777

Nr. Morti annual 30

Populatie afectata 401,697

Populatie afectata annual 15,450

Pagube ( US$ x 1000) 2,425,190

Pagube annual (US$ x 1000) 93,277

Table 1 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

20


21/88




Seceta 0.08

Cuteremure de pamant 0.12

Epidemii 0.12

Temperaturi extreme 0.54

Inundatii 1.46

infestari cu insecte ...

Mass mov. dry: ...

Mass mov. wet: 0.04

Eruptii vulcanice ...

Furtuni 0.35

Incendii de padure ...

Table 2 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

Tipul Data Populatie afectata

Inundatii 1997 122,320

Inundatii 2000 60,431Inundatii 2005 30,800








Table 3 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

Tipul Data Nr. Morti

Inundatii 1991 108

Temperaturi extreme 2006 68



Inundatii 2005 33

Inundatii 1998 31

Inundatii 2006 30




Table 4 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

Disaster Date Cost (US$ x 1000)

Inundatii 2005 800000

Seceta 2000 500000









Table 5 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate

21


22/88




Repartitia tipurilor de dezastrelor naturale

Inundatii, 51%Temperaturi

extreme, 42%

Cutremure de

pamant, 1%

Furtuni, 6%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite

Repartitia procentuala a populatia afectata de dezastre naturale

Inundatii, 95%

Epidemii, 1%

Cutremure de

pamant, 2%

Furtuni, 2%

Inundatii

Epidemii

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

22


23/88




500000

1925190

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2000000

Seceta Inundatii

Valoarea pagubelor m ateriale in functie de tipul dezastrului

Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Romania in ultimii 10 ani precum si efecteleproduse de acestea sunt prezentate in continuare:

Tip Date nr. Morti

Temperaturi extreme 20/01/2006 68



Inundatii 14/08/2005 33

Inundatii 30/06/2006 30




Inundatii 12/7/2005 24

Inundatii 16/08/2005 18

Table 6 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma

acestora

Tip DatePopulatieafectata

Inundatii 5/4/2000 60431

Inundatii 21/09/2005 30800

Inundatii 13/03/2006 17071

Inundatii 12/7/2005 14669Inundatii 28/07/2004 14128

Inundatii 27/08/2004 14000

23


24/88




Inundatii 19/06/2001 10803

Inundatii 8/1/2008 10520

Inundatii 20/06/2006 5712

Inundatii 2/7/2005 5102

Table 7 Clasificarea dezastrelor dupa numarul populatiei afectate

Tip Date

Pagube(US$ x1000)

Inundatii 12/7/2005 800000

Seceta 6/1/2000 500000

Inundatii 14/08/2005 313000

Inundatii 21/04/2005 200000

Inundatii 19/06/2001 120000

Inundatii 5/4/2000 100000

Inundatii 4/3/2001 15000Inundatii 3/1/2000 500


Table 8 Clasificarea dezastrelor dupa pagubele materiale provocate

nr.Evenimentelor Morti

Ppoulatietotalaafectata

Pagube(000US$)

Seceta Seceta 1 - - 500000

medie/ev. - - 500000

EpidemiiBoli dat infectiilorvirale 1 - 1 -

medie/ev. - 1 -

Temperaturi extreme Valuri de frig 4 101 20 -

medie/ev. 25.3 5 -

Temperaturiscazute 1 68 - -

medie/ev. 68 - -

Canicula 5 102 800 -

medie/ev. 20.4 160 -

Flood Unspecified 1 3 960 -

medie/ev. 3 960 -

Viituri 5 27 24712 -

medie/ev. 5.4 4942.4 -Inundatii 25 184 187365 1548790

medie/ev. 7.4 7494.6 61951.6

Furtuni Unspecified 2 5 1200 -

medie/ev. 2.5 600 -

Extratropicalcyclone 1 - 90 -

medie/ev. - 90 -

Furtuni locale 3 24 1500 -

medie/ev. 8 500 -

Table 9 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Romania

24


25/88




Situatia dezastrelor naturale in Bulgaria

Numarul evenimentelor 32

Nr. Morti 108Nr. Morti annual 4

Populatie afectata 23,476

Populatie afectata annual 838

Pagube ( US$ x 1000) 478,104

Pagube annual (US$ x 1000) 17,075

Table 10 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

Seceta 0.07

Cuteremure de pamant 0.11

Epidemii ...

Temperaturi extreme 0.21

Inundatii 0.43

infestari cu insecte ...

Mass mov. dry: ...

Mass mov. wet: ...

Eruptii vulcanice ...

Furtuni 0.18

Incendii de padure 0.14

Table 11 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

Tipul Data Populatie afectata


Furtuni 1993 5000Cutremure de pamant 1986 3060

Inundatii 2007 1000

Furtuni 1999 850

Cutremure de pamant 2006 527


Inundatii 1997 200

Inundatii 2005 200

Incendii de padure 2000 167

Table 12 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acestea

Tipul Data Nr. Morti


Inundatii 2005 17


Inundatii 2007 8

incendii de padure 2000 7


Inundatii 2005 7

Inundatii 2005 7

Inundatii 2005 6



Disaster Date Cost (US$ x 1000)


25


26/88








Inundatii 2002 1000


Furtuni 1981 0

Seceta 1983 0



Repartitia tipurilor de dezastre naturale

Inundatii, 48%

Temperaturi extreme,

37%

Cutremure de pamant,

4%

Furtuni, 2%

Incendii de padure,

9%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Incendii de padure

Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale

26


27/88




Repartitia procentuala a populatiei afectata de dezastre naturale

Inundatii, 58%

Temperaturi extreme,

2%

Cutremure de pamant,

15%

Furtuni, 25%

Inundatii

Temperaturi extreme

Cutremure de pamant

Furtuni

Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

458000

20054

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Seceta Inundatii

Valoarea pagubelor m ateriale in functie de tipul dezastrului

Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

Clasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Bulgaria in ultimii 10 ani precum si efecteleproduse de acestea sunt prezentate in continuare:

Tip Data Nr morti


27


28/88








Incendii de padure 1/7/2000 7




Furtuni 24/12/2001 2

Table 15 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urmaacestora

Tip DataPopulatieafectata

Inundatii 4/8/2005 12000

Inundatii 22/05/2007 1000

Cutremure de pamant 20/02/2006 527Inundatii 2/7/2005 200


Inundatii 16/11/2007 60






Tip DataPagube (US$ x1000)

Inundatii 2/7/2005 247000

Inundatii 14/08/2005 200000


Inundatii 26/05/2005 10000


Inundatii 10/8/2002 1000



nr.Evenimente nr. Morti Total populatie afectata

Pagube(US$ x1000)

Seceta Seceta 1 - - -

medie/ev. - - -

Cutremure de pamantCutremure de

pamant 1 - 527 -

medie/ev. - 527 -

Temperaturi extreme Valuri de frig 2 10 - -

medie/ev. 5 - -

Temperaturiscazute 1 18 20 -

medie/ev. 18 20 -

Canicula 2 9 50 50

medie/ev. 4.5 25 25

28


29/88




Inundatii Unspecified 1 1 - 1000

medie/ev. 1 - 1000

Inundatii 10 51 13270 457000

medie/ev. 5.1 1327 45700

Furtuni Unspecified 1 2 - -

medie/ev. 2 - -

Furtuni locale 1 - - -

medie/ev. - - -

Incendii Unspecified 1 2 - -

medie/ev. 2 - -

Incendii de padure 3 8 176 20054

medie/ev. 2.7 58.7 6684.7

Table 18 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Bulgaria

Concluzii si interpretari

In urma analizarii datelor statistice poate fi concluzionat ca pentru cele doua tari la nivel globalfenomenele naturale distructive sunt reprezentate ca pondere majoritara de inundatii, urmate detemperaturile extreme2 .Se constata totusi aici o diferenta intre cele doua tari la capitolul pagube provocate de furtuni lanivelul populatiei afectate, pentru Bulgaria fiind mai mare procentul populatiei afectate de acestfenomen comparativ cu Romania.Concluzia si aspectul principal este reprezentat de faptul ca pentru amandoua tarile inundatiile sunt

fenomenul natural distructiv cu cel mai mare efect atat din punct de vedere al populatiei afectate catsi din punct de vedere economic; evident de aici rezultand un impact semnificativ negativ asupra

perceptiei populatiei cu privire la dezastrele naturale.Perceptia negativa a populatiei este intarita in special de frecventa ridicata de aparitie a acestuifenomen comparativ cu celelalte fenomene distructive cu toate ca din punct de vedere al pierderilorde vieti omenesti, teoretic pot fi luate masuri de evitare atat de ordin tehnic cat si de ordininstitutional.La nivel comparativ se constata ca Romania este mai predispusa la inundatii decat Bulgaria cu omedie de 1.46 comparativ cu 0.43 pentru Bulgaria , a inundatiilor dintr-un an in perioada 1983 2008.De asemenea si la capitolul numarul evenimentelor Romania este mai defavorizata de natura prinincinenta unui numar de 70 evenimente comparativ cu 32 in Bulgaria in aceiasi perioada de studiu.Ca urmare a acestor evenimente si numarul persoanelor decedate este mult superior in Romania cuo valoare de aproximativ 7 ori mai mare decat Bulgaria.O alta concluzie ce poate fi trasa in mod direct este aceea ca Romania a suferit din punct de vedereeconomic mai mult decat Bulgaria , pierderile suferite fiind de aproximativ 5 ori mai mari inRomania, referinta de calcul a fost moneda USD.

Concluzia esentiala in urma interpretarii datelor statistice este ca inundatiile ca fenomen naturaldistructiv trebuiesc tratate in mod special, propunandu-se masuri atat de ordin tehnico-economic

pentru limitarea pagubelor produse de acestea, considerandu-se ca asupra cauzalitatii acestora

factorul antropic are o influenta ce nu poate fi estimata.2 Prin temperaturi extreme se inteleg acele valori ale temperaturilor care provoaca pagube materiale prin valoare sidurata sau o combinatie a celor doua. Referirea este facuta atat pentru valorile ridicate ale temperaturilor generatoare decanicula in timpul verii, cat si pentru valorile scazute din timpul iernii.

29


30/88




Masurile tehnico-economice constau in amenajari, regularizari, indiguiri, drenaje, infrastructura,etc. Obligatoriu pentru eficienta acestor masuri tehnice ele trebuiesc completate cu masuri de

educare, informare si constientizare a populatiei.

Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu

Cutremure de pamant

Pe teritoriul judetului indeosebi in zonele vaii Tarnavei Mici si Tarnavei Mari pot avea loc seismede amplitudine intre 4 6 grade pe scara Richter.Ca urmare a conditiilor geografice si geologice, in judetul Giurgiu nu exista pericolul real almanifestarii actiunilor distructive a unor cutremure de pamant, alunecari de teren si/sau dezastre

complementare acestora.Judetul Giurgiu fiind situat in partea de sud a tarii si este supus efectelor unui tip de miscareseismica.

Activitatea seismica

Zona seismica este o sursa activa si persistenta de cutremure de pamant cu caracter specific.In zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pamant normale,

intracrustale, cu adancimi mai mici de 60 km .Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrancene cu M > 4 (M intensitatea cutremurelor

pe scara Richter, magnitudinea ) evidentiaza doua zone seismice:o zona situata in scoarta terestra cu o grosime de 38 km si inclinatie 55 grade sub Carpati. Focarelese gasesc la adancimi de 14-45 km,o zona situata in mantaua superioara cu o grosime de 44 km si

inclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 40-70 km. Exista sio lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adancimi cuprinse intre 40-70 km .

Distributia cutremurelor in timp cu magnitudinea M > 4 produse in zona Vrancea arata ca ceamai importanta activitate seismica s-a observat in anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990,1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizand aceste perioade se poate concluziona ca miscarile seismice manifesta tendinta dea se produce in grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar indomeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea Vrancea este estimata pe baza :datelor de observatie; consideratiilor seismtectonice; corelatia dintre activitatea seismica simagnitudinea maxima observata.

Activitatea seismica posibila este definita de catre : indicele de seismicitate nr. mediuanual de cutremure de pamant cu M3>4 ; activitate de risc nr. mediu anual de cutremure cu M>4care afecteaza unitatea de suprafata si indica valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea;riscul seismic probabilitatea de aparitie a unui cutremur distrugator in regiunea Vrancea, intr-oanumita perioada de timp.

Zonarea seismica in ROMANIA a fost realizata prin analiza critica a informatiilormacroseismice in ultimii 900 de ani si studii seismice efectuate in perioada 1960 1992 .

Concluziile care reies din analiza regiunii seismice Vrancea spun ca aceasta este zona cea maiimportanta dintre cele zece in ROMANIA, caracterizata prin :-energia mare a cutremurelor de pamant ;

-arie eliptica alungita pe directia NE-SV, cu izoseismele dinspre muntii Carpati mai stransdistantate ;

3 Magnitudine Gutemberg-Richter

30


31/88




-caracterul persistent al epicentrelor ;-perioade de revenire de 30 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 1977) -succesiunesistematica: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter incepand cu anul 1900 ;

- prezenta numeroaselor fracturi superficiale;- prezenta in zona a focarelor de cutremure normale, cu adancimi pana la 60 km si factori dedistributie a energiei .

Analiza riscului seismic stabileste ca exista probabilitatea de 90% ca in regiunea seismicaVrancea sa se produca un cutremur de pamant cu magnitudinea maxima de cel putin M = 7,5 grade

pe scara Richter, in perioada anilor 1999 2011Miscarea seismica poate fi insotita de aparitia unor fluidizari, tasari, falieri, surpari,

alunecari de teren (locale) datorita apelor subterane, a infiltratiilor din apele meteorice de suprafata,care modifica capacitatea de rezistenta, de forfecare a rocilor si stivelor de depuneri sedimentare.Distanta fata de zona epicentrala Vrancea este de 140 km.Teritoriul judetului se macrozoneaza din punct de vedere seismic intr-o singura zona, zona D,

conform Normativului P 100-1/2006.

Caracteristici ale cutremurelor de pamant specifice judetului Giurgiu:

Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica.Macrozonarea teritoriului Romaniei

31


32/88




Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare

ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns.Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

32


33/88




Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrala Vrancea, cu caracteristicile:

- adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 150 km;- magnitudinea maxima asteptata = 7,5 grade R;- intensitatea maxima asteptata I IX MSK;- coeficient de acceleratie Zona A, ks = 0,32;- perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s;- succesiunea seismica: 50 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;

Riscul seismelor de suprafata din zona cutremurelor fagarasene, cu caracteristicile:- adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km;- magnitudinea maxima asteptata = 7 grade R;- intensitatea maxima asteptata I VIII MSK;- coeficient de acceleratie Zona C, ks = 0,20;

- perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s;- succesiunea seismica: la o perioada de 73 de ani, cu M = 5 grade R.

Datele specifice pentru Judetul Giurgiu:

- Valoare de varf a acceleratiei de proiectare ag= 0.2g- Perioada de colt a timpului de raspuns Tc= 1s

Vulnerabilitatea

Tip Numar

Cladiri vulnerabile 17.106Gospodarii vulnerabile 26.298

Populatie posibil afectata in:

- locuinte 51.318

- gospodarii 78.894

Table 19 Vulnerabilitate

Volumul probabil de distrugeri si pierderi

IMSK

Numar de cladiri vulnerabile17.106

Numar gospodarii vulnerabile26.298

Avarii25-35%

Distrugeri

Avarii10-15%

Distrugeri

Partiale5-10%

Totale2-3%

Partiale1-2% Totale

VIII 4276 5987

855-1710 342-513 2629-3944 262-525

Table 20 Volumul probabil de distrugeri si pierderi

Numar de locuitori in cladiri vulnerabile

NOAPTEALocuitori in cladiri vulnerabile = 51.318

ZIUALocuitori in cladiri vulnerabile = 34.212

Pierderigenerale

din care: Pierderigenerale

din care:

536

Urgente absolute 139

352

Urgente absolute 92

Tratamentambulatoriu

185

Tratamentambulatoriu

120

33


34/88




Raniti foarte usor 46 Raniti foarte usor 30

Victime depasite 93 Victime depasite 62

Morti 73 Morti 48

Table 21 Numarul locuitorilor in cladiri vulnerabile

Alunecari de teren

Alunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantiiunor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare, ce

poate produce victime umane si pagube materiale.Din punct de vedere al pierderilor si distrugerilor provocate de alunecarile de teren aceste nu suntsemnificative in sine ci prin efectele secundare generate de blocare unor obiective aflate in imediatavecinatate a zonei afectate de fenomen, cum ar fi drumuri, constructii hidrotehnice, cursuri de ape,lucrari de imbunatatiri funciare, etc.Alunecarile de teren au doua cauze probabile :

- fenomene naturale- antropice

Principalele caracteristici ale alunecarilor de teren specifice teritoriului national:

Clasificare Tip Descriere

Adancimea suprafeteide alunecare

de suprafata;

de mica adancime;

adanci;

foarte adanci

< 1 m= 1-5 m= 5-20 m> 20 m

Viteza de alunecare extrem de rapida;

foarte rapida;rapida;moderata;lenta;foarte lenta;extrem de lenta.

> 3 m/s

= 3 m/s-0,3 m/min= 0,3 m/min-1,5 m/zi= 1,5 m/zi-1,5 m/luna= 1,5 m/luna-1,5 m/an= 1,5 m/an-0,06 m/an< 0,06 m/an

Distanta de deplasare alunecari propriu-zise;alunecari tip curgeri de teren.

Distanta de evolutie aalunecarii pe versant

alunecari deplasive de la baza versantului in directia opusadeplasarii acumulatorului deci caracter regresiv.

Alunecari detrusive evolutie in directia acumulatului dealunecare caracter progresiv.

Table 22 Caracterisiticile alunecarilor de teren

Zone de risc natural : Unitati administrativ teritoriale afectate de alunecari de teren 4

Nr. Crt Judet Unitatea administrativteritoriala

Potentialul de producere aalunecarilor

Tipul alunecarilor

Primara

Reactiva

Giurgiu

Comuna

402 Daia scazut

-Table 23 UAT-uri afectate de alunecari de teren

4 Conform Lege 575 din 2001 publicat in MO nr. 726 din 14 Nov 2001

34


35/88




Pe data de 6 aprilie 2006 are loc o alunecare de teren in Judetul Giurgiu in comuna Prundu satPuieni , alunecare de teren propriu zisa, de suprafata, pe o lungime de 150m si latime de 60m.

Conform datelor furnizate de ISU au fost afectate :- ulita satului pe o lungime de 150m, cu producerea unei falii avand lungimea de 25m, latimede 8m si adancime de 1.5m.

- stalp de sustinere a liniilor de alimentare cu energie electrica deplasat din fundatie cu cca1.5m orizontal si 8 m in plan vertical balans, fara perturbarea alimentarii cu energie electricaa consumatorilor.

- Un numar de 6 locuinte individuale :

Proprietar Constructie Stadiu Nr persoane

afectate

CiobanuDumitru

- casa 2 camere, in curs derefacere dupa un incendiu

partial in 2005- constructie din paianta

invelitoare din azbociment- 2ape

pericol de prabusire stare de colaps nelocuibila

falie paralela cu curbele de nivel de aprox.50 cm adancime, in locuinta

2

StavarnaGheorghe

- casa 6 camere constructie dinchirpici sarpanta 2 ape,invelitoare din tigla

falie aprox. 50 cm adancime, paralelea cucurbele de nivel, la limita constructiei

pericol, nu poate fi locuita

2

PoenaruNicolae

- casa, constructie din chirpici, 3camere

crapaturi la pereti datorita unor deplasarimai vechi ale terenului

0

Bratu Marian - casa 2 camere constructie dinpaianta invelitoare dinazbociment

deplasari de teren curte, falie paralela cucurbele de nivel

Paduraru - casa 3 camere constructie dinchirpici invelitoare din tigla , deformata alunecari tasari aprox. 50cm falie paralela cu curbele de nivel (infata casei aprox. 1 m)

Serbu Lina - casa 2 camere constructie dinchirpici invelitoare din tigla

tasari aprox. 50 cm falie paralela cucurbele de nivel

1

Table 24 Locuinte afectate

Inundatii

Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime sidurata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desfasurare aactivitatilor social-economice din zona afectata.

Pe raza Judetului Giurgiu exista o bogata retea hidrografica (cu o lungime de 837 km), fapt cepredispune zona natural fenomenelor de inundare, in special in anotimpurile cu ploi abundenteprimavara (in special datorita topirii zapeziilor) si toamna.

Nr.crt.

Cursul de apa Km Lungimea (Km) Suprafata B.H.(Km)

Arges 191-350 113-100 363

Neajlov 86-186 100 420

Baracu 21-29 8 11

Chipicanu 28-49 21 33

Crevedia 11-12 1 1

Dambovnic 86-110 24 90

Ilfovat 0-39 39 114Balaria 0-18 18 66

Vartop 0-11 11 22

35


36/88




Nr.crt.

Cursul de apa Km Lungimea (Km) Suprafata B.H.(Km)

Calnistea 50-112 62 132

Valea lui Damian 0-11 11 51

V. Porumbeilor 0-24 24 166Silistea 0-12 12 56

Raiosu 3-12 9 28

Ismar 0-27 27 161

Glavacioc 95-120 25 52

Milcovat 20-47 24 39

Bratilov 0-29 27 67

Racu 0-7 7 37

Iordana 0-11 11 47

Dadilovat 0-7 7 80

Gurbanu 0-11 11 72

Sabar 79-174 58 141

Bai 30-35 5 4Ciorogarla 4-57 18 32

V. Mamina 0-38 16 37

Dambovita 190-197 7 18

Ilfov 82-93 11 6

Ilfovat - 5 12

TOTAL B.H. ARGES 712-699 2358

Dunare - 75 520

Parapanca 0-29 29 427

Ciuvica 0-8 8 63

V.Oncesti 0-9 9 84

Zboiu 0-28 17 74

TOTAL B.H. DUNARE 138 1168

TOTAL GENERAL 850 3526

Table 25 Descrierea cursurilor de apa din Judetul Giurgiu

Inundatiile cele mai frecvente sunt cauzate de revarsari apelor curgatoare sau formarii unor torente,ca urmare a unor ploi abundente de lunga durata, a topirii rapide a straturilor de zapada, a blocariicursurilor de apa de catre gheturi sau crearii unor baraje datorate formarii aluviunilor si a colmatariialbiilor in zonele podurilor si podetelor, sau a ruperii digului de protectie construit d-ea lungulfluviului Dunarea.Procesul de revarsare din albiile raurilor care poate cuprinde intinse suprafete de teren este insotitde crearea unui front de apa-unda de viitura care depinde ca marime de cantitatea, durata

precipitatiilor si distributia in cazul bazinului hidrografic.Pe teritoriul judetului cursurile de apa au un caracter liniar cu varsare in bazinul dunarean, toateraurile care compun bazinul hidrografic al judetului, isi au originea izvoarelor in teritoriiadministrative ale altor judete.Fenomenele de iarna (gheata la mal, podul de gheata, scurgeri de sloiuri) incep sa apara pe rauri in

prima decada a lunii n

Studiu Giurgiu

Documents

Transcript of Studiu Giurgiu