Gimnastica romaneasca la Jocurile Olimpice

Institutor Boldea Doina Colegiul National Sportiv ,,Cetate’’ Deva

Institutor Resiga Manuela Gradinita P.N.Spini,com.Turdas

„Sportul este un limbaj universal. La un interval de 4 ani , se desfasoara Jocurile Olimpice , un eveniment care reprezinta un prilej de a cunoaste , de a respecta si de a ne onora campionii.”

Termenul de «gimnastica» vine de la cuvaintul grecesc «gymnos» care inseamna gol,

dezbracat, deoarece grecii executau exercitiile fizice in «palestrele» si «gimnaziile» lor, fara

imbracaminte.

Parcurgand treptele de evolutie ale societatii, gimnastica s-a confundat cu educatia

fizica si a evoluat din timpurile cele mai indepartate si pana in zilele noastre. Astfel, egiptenii

preconizau o educatie fizica armonioasa, pentru formarea multilaterala a omului, prin

practicarea exercitiilor fizice, a muzicii si a dansului; hindusii dadeau o deosebita importanta

exercitiilor fizice avand un sistem de gimnastica si educatie fizica denumit «Pranaiama».

La chinezi gasim un sistem de gimnastica respiratorie recomandat ca mijloc de aparare

a organismului impotriva imbolnavirilor, creat de medicul Kong Fu (cu 2698 ani i.e.n.).

Poporul care a acordat insa cea mai mare importanta exercitiilor fizice este cel grec. El a

creat cuvantul «gimnastica» pentru a da un nume generic totalitatii exercitiilor fizice

practicate in scopul de a contribui la intretinerea sanatatii, la intarirea corpului si la

infrumusetarea vietii spirituale. In conceptia lor au existat trei laturi: igienica, militara si

armonica. Latura militara a fost fundamentata si practicata de catre spartani, iar latura

idealului armonic de atenieni.

In sec. XVII apar scoli si sisteme de gimnastica. Cel care a inventat aparatele de

gimnastica (bara fixa si paralelele) a fost reprezentantul scolii vechi germane Frederic

Ludwig, iar cel care a pus bazele sistemului de «gimnastica suedeza» a fost P.H. Ling.

La noi in fara se aminteste pentru prima data de introducerea gimnasticii ca materie de

invatamant in a doua jumatate a secolului al-XVIII-lea la «Scoala Domneasca de la St. Sava».

Una dintre figurile luminoase si sustinatorul gimnasticii lui Frederic Ludwig a fost

Gheorghe Moceanu. In 1981 s-au implinit 110 ani de cand dascalul ardelean Gheorghe

Moceanu - venit de la Cluj la Bucuresti - infiintase pe langa societatea «Tirul», prima «Scoala

de gimnastica pentru scolari»!

Astfel Gheorghe Moceanu (1835-1909) devine primul pedagog roman care a cautat sa

introduca exercitiile fizice in activitatea elevilor. Iata cateva actiuni pentru care amintirea sa

va ramane perena: la sugestia sa se legifereaza introducerea gimnasticii in armata; utilizeaza

dansurile nafionale ca mijloace de educatie fizica; introduce (in 1864) gimnastica in licee ca

obiect facultativ; scrie si publica (in 1869) prima «Carte de gimnastica»; initiaza gimnastica

acrobatica; scrie o lucrare despre gimnastica feminina.

Participarea sportivilor romani la Jocurile Olimpice incepe in anul 1900 si se

concretizeaza prin participarea la 18 editii ale Jocurilor Olimpice de vara la 27 de ramuri

sportive, cele mai multe prezente fiind inregistrate de tir-16, atletism si scrima-15, luptele si

boxul-14, gimnastica si kaiacul-canoe -13,canotajul-12.

La toate aceste participari, sportivii romani au cucerit un numar de 265 de medalii , din

care 74 de aur, 83 de argint si 108 de bronz, la care se adauga medaliile cucerite de olimpicii

romani in anul 2004 la Atena.Dintre toti sportivii participanti de-a lungul anilor la Jocurile

Olimpice,performante de exceptie au realizat gimnasta Nadia Comaneci care a obtinut 9

medalii(din care 5 de aur), canoistul Ivan Patzaichin-7 medalii din care 4 de aur,canotoarea

Elisabeta Lipa ,de asemenea cu 7 medalii din care 4 de aur, gimnasta Ecaterina Szabo cu 5

medalii din care 4 de aur, gimnasta Simona Amanar cu 7 medalii(3 de aur), gimnasta Daniela

Silivas cu 6 medalii (3 de aur), Lavinia Milosovici, Toma Simionov, Simona Pauca, Iolanda

Balas etc. intre 6 si 12 medalii, din care 2 de aur.

Gimnastica sportiva este unul dintre cele mai frumoase sporturi, oferind un spectacol de

mare virtuozitate, maiestrie si arta. Ea a ajutat la cunoasterea tarii noastre, ducand faima

acestei discipline in cele mai indepartate colturi ale lumii, ridicand sportul romanesc pe cele

mai inalte culmi ale gloriei.

Dupa cum se poate foarte usor observa din situatia de mai sus, gimnastica feminina

romaneasca a reusit multe si stralucitoare rezultate.Pariciparea sportivilor romani la Jocurile

Olimpice a fost incununata de stabilirea a 22 de noi recorduri olimpice, cu performante

deosebit de valoroase.

In topul realizarilor pe ramuri de sport se afla gimnastica artistica cu 56 de medalii(19 de

aur,16 de argint si 21 de bronz).De altfel,gimnastica romaneasca s-a dovedit a fi unul din cei

mai buni ambasadori ai Romaniei peste hotare.

Poate multi oameni nu stiau nimic despre Romania pana la Jocurile Olimpice de la

Montreal din anul 1976.De atunci,datorita rezultatelor deosebite obtinute de o fetita de numai

14 ani,Nadia Comaneci, Romania a devenit un nume cunoscut. La Montreal, gimnasta din

Romania a reusit sa atinga perfectiunea in gimnastica si sa primeasca pentru evolutia ei cea

mai mare nota obtinuta vreodata de o gimnasta:10 perfect.Nimeni nu se astepta la acest lucru,

iar forma in care a fost afisata nota Nadiei Comaneci demonstra acest fapt.

De atunci, gimnastica a evoluat, dar nimeni n-a mai atins performantele Nadiei.Si tot de

atunci, Romania s-a impus in gimnastica feminina ca o forta demna de luat in

seama.Generatiile de sportive si-au predat stafeta una alteia,iar podiumul a fost mereu ocupat

si de gimnaste din Romania.

Care dintre voi nu a auzit de Nadia? Care dintre voi, dragi fetite, nu si-a dorit ca intr-o zi sa

fie ca ea sau chiar sa o intreaca? La J.O. de la Montreal (1976) succesul ei a atins neantrecute

glorii, fiind aleasa ca cea mai buna sportiva, «numarul unu» mondial.

Din nenumaratele anchete interne si internationale s-a dovedit a avea o superioritate ce

nu a mai avut-o nici o alta sportiva pana atunci. Marea ei popularitate a intrecut cele mai mari

vedete de ieri si de azi ale sportului, ba mai mult, si ale starurilor cinematografului si ale

televiziunii.

Datorita prezentei Nadiei Comaneci in Canada, in dialectul «quebecois» exista un

cuvint nou «Nadiesc» care inseamna superlativul absolut al frumosului, al grafiei, gingasiei,

preciziei, egaland perfectiunea, atingand sublimul artei. In fiecare dintre voi exista o «Nadie»,

trebuie descoperit doar secretul prin care veti putea obtine mari succese, care consta, de fapt,

in munca, perseverenta, darzenie si foarte multa vointa.

La Montreal Nadia Comaneci a devenit tripla campioana olmpica la gimnastica (la

individual compus, la paralele si la barna). In 1984, la Los Angeles, Ecaterina Szabo devine

tripla campioana olimpica la gimnastica, prin medaliile de aur obtinute la sarituri,barna si

sol.Tot atunci,echipa de gimnastica feminina a Romaniei devine campioana olimpica.

Succesele gimnasticii romanesti continua la Seul in anul 1988 prin rezultatele obtinute de

Daniela Silivas devenita tripla campioana olimpica la gimnastica (barna,sol si paralele).La

Jocurile Olimpice de la barcelona din anul 1992, e randul Laviniei Milosovici sa continue

seria succeselor gimnasticii feminine romanesti si devine dubla campioana olimpica prin aurul

cucerit la sarituri si sol.In 1996,la Atlanta, o noua gimnasta din Romania se impune si Simona

Amanar devine campioana olimpica la sarituri.

Jocurile Olimpice de la Sidney 2000 constituie un moment important si unic in istoria

gimnasticii feminine romanesti.Atunci,la individual compus,podiumul a fost ocupat in

intregime de gimnaste din Romania: aur-prin Andreea Raducan, argint- prin Simona Amanar

si bronz prin Maria Olaru.Desi bucuria ne-a fost apoi umbrita de un incident neplacut-

pierderea medaliei de aur castigata la individual compus de gimnasta Andreea Raducan-,

urmatoarea olimpiada, cea de la Atena din2004 , a confirmat valoarea gimnasticii romanesti,

iar rezultatele obtinute de gimnastica feminina au excelat prin performantele Catalinei Ponor.

Gimnastica feminina romaneasca nu si-a spus inca ultimul cuvant. In Centrul Olimpic

de la Deva alte gimnaste, alte fete de aur sunt formate pentru a realiza noi performante

romanesti. Speram ca la urmatoarele jocuri olimpice, ele sa demonstreze valoarea gimnasticii

romanesti si sa confirme sperantale noastre.

Participarea activa a Romaniei la viata sportiva internationala s-a manifestat si prin

preocuparea organismelor sportive nationale pentru imbunatatirea si perfectionarea activitatii

organizatiilor si federatiilor sportive internationale.

Pe parcursul anilor, forurile sportive din tara noastra au inaintat conducerilor

organizatiilor si federatiilor sportive internationale numeroase propuneri care au vizat

perfectionarea statutelor si regulamentelor, a programelor marilor competitii sportive

internationale.Comitetul Olimpic Roman este autorul mai multor propuneri referitoare la

perfectionarea activitatii Comitetului International Olimpic.In diverse etape, Comitetul

Olimpic Roman a propus includerea in programul olimpic a noi ramuri sau probe

sportive:volei, handbal, gimnastica ritmica moderna, probele atletice feminine de 3000 si 400

de metri/garduri, probele de kaiac-canoe pe distantele de 500metri etc.

De la o olimpiada la alta, programul Jocurilor Olimpice se extinde, adaugandu-se fie

noi sporturi, fie noi probe in cadrul sporturilor cuprinse in program.Comitetul International

Olimpic raspunde astfel solicitarilor marilor federatii internationale si marilor sponsori

sustinatori ai activitatii sportive de performanta.

Valorile cultivate de Miscarea Olimpica nu sunt doar deziderate teoretice.Unul dintre

scopurile sale fundamentale este tocmai reconstruirea societatii contemporane. Onoarea,

demnitatea sportivilor, spiritul de echipa, fair play-ul de care dau dovada in competitii, fac din

ei veritabile modele.

Bibliografie:

1.Comaneci, Nadia -“ Letters to a young gymnast,” New York 2004

2.Chirila ,Ioan -“Nadia”,Bucuresti , Editura Sport-Turism, 1977

3.Dr.Dragan , Ioan - Martor la a X-a Olimpiada de vara, Editura Z 2000

4.Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti 2002

.