Ghkjbl

7/23/2019 Ghkjbl

http://slidepdf.com/reader/full/ghkjbl 1/118

CUPRINS

Contractul de vînzare-cumpărareContractul de dona ieț

Contractul de schimb

Contractul de înstrăinare a bunului cu condi ia între inerii pe via ăț ț țRentaContractul de împrumutContractul de comodat.

Contractul de loca iunețContractul de arendăContractul de închiriere a spa iului locativț

Contractul de leasingContractul de concesiuneContractul de antrepriză i prestări serviciiș

Contractul de transportContractul de epedi ieț

Contractul de servicii turisticeContractul de mandatContractul de comisionContractul de administrare !iduciarăContractul de intermediereContractul de deposit i magazina"ulș

Contractul de societate civilă

Contracte i opera iuni bancareș țContractul de !actoringContractul de asigurareContractul de !ranchising

Contractul de autor i inventator ș#ocuri i pariuriș

Contractul de !ide"usiune$ranzac iaț

%bliga iile ce se nasc din cauzarea de dauneț

%bliga iile ce se nasc din dobîndirea sau re inerea unor bunuri !ără "ust temeiț ț

&reptul succesoral

2

7/23/2019 Ghkjbl


7/23/2019 Ghkjbl


pierire !ortuită sau deteriorare le va suporta cumpărătorul) dacă contractulnu prevede altceva de eemplu) transportatorul/ con!orm prevederilorlegale i3sau contractuale art.456) 478 CC/.ș

Condi iile de valabilitate ale contractului de vînzare-cumpărare'ț

− Capacitatea păr ilor de a contracta9ț

− %biectul contractului condi iile de valabilitate în ce prive te tipul deț șobiect) !orma contractului în dependen ă de obiect/9ț

− Consim ămîntul liber eprimat al păr ilor9ț ț

− Cauza contractului licită/9+lementele contractului de vînzare-cumpărare'

Păr ile 2 sunt vînzătorul i cumpărătorul) unde) vînzatorul poate !i oriceț ș

persoană !izică sau "uridică) care întrune te condi iile de !ond i de !ormă iș ț ș ș

condi iile legale de a avea aceasta calitate. &in aceste considerente putemț

concluziona) ca vînzător poate !i persoana care are capacitatea i dreptul real de așcontracta in con!ormitate cu cerin ele impuse mandatarul) eecutorul "udecătorescț

.a./) cît i cu re!erire la obiectul contractului.ș ș

:n dependen ă de circumstan e) vînzător poate !i nu doar proprietarul ci i altăț ț ș

persoană ca de eemplu' persoana imputernicită de către proprietar de a instrăinaun bun in baza unui contract mandat/ sau in baza unei procuri9 poate avea calitatede vinzător persoana) in baza atribu iilor de serviciu pe care le indepline teț ș

eecutorul "udecatoresc cit i vînzarea la licita ie/9 casele de amanet au calitate deș ț

vînzător atunci) cînd imprumutatul nu indepline te condi iile contractului deș ț

împrumut i ca consecinta a neachitarii datoriei de către imprumutat în timpulș

stabilit în contract) împrumutătorul înstrăinează bunul amanetat.In calitate de cumpărator poate !i orice parsoană !izică sau "uridică ce are

capacitatea de a contracta) atît de la noi din ară sau de peste hotare con!ormț

prevederilor legale cu privire la obiectul contractului) de eemplu) nu au dreptul dea cumpăra terenuri agricole persoanele care nu sunt cetateni ai R;.

%biectul 2 în calitate de obiect al contractului de vînzare-cumpărare apartoate bunurile materiale care se a!la in liberă circulatie sau circulatie restrinsă)restric ie !iind pusă asupra obiectelor ce nu se a!lă în curcula ie libera civilă) acesteț ț

obiecte sunt proprietatea statului i pot !i instrăinate doar in anumite condi ii.ș ț

,orma contractuluiContractul de vînzare-cumpărare poate !i încheiat în una dintre urmatoarele !orme'

− <erbală9− Simplă scrisă9− Scrisă) autenti!icată notarial 2 art.*(* C. civ.9− Solemnă9− Prin intermediul ac iunilor concludente) cît i alte !orme permise deț ș

legisla ia în vigoare.ț

$ermenul contractului 2 este stabilit de către păr i i poate !i imediat) real sau cuț ș

eecutare succesiva) în dependen ă de obiectul contractului. 1re importan ăț țtermenul de predare a bunului cit i modul) locul de predare si recep ionare.ș ț

Pre ul contractului 2 poate !i stabilit de către păr i printr-o in elegere) sauț ț ț

4

7/23/2019 Ghkjbl


con!orm pre ului de pia ă) dar poate !i i un pre prestabilit) înghe at i monitorizatț ț ș ț ț ș

de =uvern) cum ar !i de eemplu) pre ul anumitor produse alimentare la care seț

impune interdic ie de a !i schimbat dupa voin a vînzătorului) deoarece ar aveaț ț

consecin e negative asupra cumpărătorului) cum ar !i unele produse lactate) deț

pani!ica ie) !ăină) zahăr) orez - aceste produse cît si altele care au o importan ăț ț

strategică) deoarece la ma"orarea eagerata a pre urilor poate !i pre"udiciată păturațsocial vulnerabilă.*. &repturile i obliga iile păr ilor con inutul contractului de vînzare-ș ț ț ț

cumpărare/.<înzătorul este obligat să transmită bunul ca atare cît i dreptul de proprietateș

asupra lui in termenul) modul si impreună cu toate documentele care atestă !aptuldreptului de proprietate asupra bunului) să asigure cumpărătorului ob inereaț

dreptului de proprietate in modul stabilit in contract) să transporte bunul dacăeste prevazut) să in!ormeze cumpărătorul i sa respecte si condi iile cu privire laș ț

cantitatea) calitatea) asortimentul i a altor condi ii ce garantează indeplinireaș ț

condi iilor contractuale.ț

% importan ă deosebita are momentul eecutarii obliga iei de transmitere aț ț

bunului de către vînzător) către cumpărător) pentru a stabili apari ia dreptului deț

proprietate la cumpărător) !apt care are importan ă la suportarea riscului de pieireț

!ortuită sau deteriorare a bunului.<înzătorul trebuie sa respecte condi iile contractuale in ce prive te cantitatea)ț șcalitatea) asortimentul) ambala"ul) garnitura .a.ș

<înzătorul este obligat să în tiin eze cumărătorul despre orice pre!erin ă sauș ț țcircumstan e cu privire la schimbarea condi iilor contractuale i are dreptul să leț ț șschimbe doar cu acceptarea lor de către cumpărător.<înzătorul are urmatoarele drepturi'1re dreptul de a !i in!ormat de către cumpărător in ce priveste momentul detransmitere i recep ionare a bunului) modul) locul) termenul apari ia dreptului deș ț ț

proprietate i suportarea riscului de pieire !ortuita si deteriorare a bunului/ș

1re dreptul să ceară de la cumpărător indeplinirea în termen a contractului iș

in tiin area dacă apar careva obstacole transmiterea banilor) trans!erul lor)ș ț

recep ionarea bunului/. Cît i alte drepturi si obliga ii con!orm normelorț ș ț

reglementative si contractului.&repturile si obliga iile cumpărătorului'ț

Cumpărătorul este obligat să achite suma prevazuta) care include pre ul obiectuluițcontractului i alte cheltuieli) dacă contractul nu prevede altceva art.455 C.civ./ș

Cumpărătorul este obligat să in tiin eze vinzătorul despre oricare nein elegeri) sauș ț ț

divergen e ce apar pe parcurs pentru a le inlătura la timp i a nu crea obstacoleț ș

>!antome?.$rebuie să respecte momentul apari iei dreptului de proprietate art. 456) 478) 47(țCC/) i să recep ioneze bunul con!orm uzan elor contractuale.ș ț ț

Cumpărătorul este obligat să atragă vînzătorul în cazul evictiunii bunurilor incalitate de copiîrît în instan a) dacă cumpărătorul nu atrage vinzătorul ca copîrît)ț

atunci cumpărătorul va duce răspunderea de unul singur art.477) 474 CC/

5

7/23/2019 Ghkjbl


evictiunea este acel !apt) cînd o persoana ter ă atestă !aptul că i ea are dreptul deț ș proprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului/.Cumpărătorul are dreptul să !ie in!ormat i să ceara de la vînzător reparareaș

pre"udiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoascavicii ascunse/) sau daca nu le-a consim it nu a !ost de acord cu acceptarea acestor ț

vicii art.47 CC/.Con!orm art.44( cumpărătorul are dreptul de a cere reducerea pre ului echitabilț

cheltuielilor de remediere inlăturare/ a viciilor materiale daca le-a inlăturat elsingur) insă dacă valoarea remedierii este ecesiva i vinzătorul nu dore te săș ș

achite) atunci vinzătorul i i rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului siș

rezolu iunea contractului cu achitarea integrală a cheltuielilor către cumpărător) sauț

preschimbarea cu un alt bun cu acelea i caracteristici.ș

Cumpărătorul poate avea i alte drepturi si obliga ii con!orm dreptului civilș ți reglementărilor contractuale.ș

+!ectele Contractului de <înzare 2 Cumpărăre

Rezolu iunea contractului este o sanc iune civila) garan ie a respectăriiț ț țcontractului) de natura a contribui la eecutarea intocmai si cu buna-credinta) aobligatiilor contractuale. Rezolu@iunea Ai rezilierea constau în încetarea) înainte deeecutare deplină) a e!ectelor "uridice a unui contract valabil încheiat) de regulă pemotiv de neeecutare a obliga@iilor.

Rezilierea si rezolu iunea sunt concepute ca remedii acordate creditoruluiț

pentru neeecutarea culpabilă a obliga iei de către debitor &ispozi iile legaleț ț

re!eritoare la reziliere3rezolu iune) desi au un caracter imperativ) con!era o serie deț

prerogative părtilor. In timp ce rezolutiunea se aplica contractelor cu eecutaredintr-odata) rezilierea se aplica in cazul contractelor cu eecutare succesiva.

Revocarea constă în retractarea voin@ei unei păr@i la act "uridic valabil încheiat.+a produce e!ecte în cazurile epres permise de lege.• în cazul actelor "uridice unilaterale procură) testament/) revocarea este un

principiu Ai autorul actului are o discre@ie în a revoca actul. $otuAi) revocareao!ertei de a contracta comportă limitări pentru a prote"a destinatarul o!ertei9• în cazul contractelor contractul de consumator) dona@ia/) un temei legal întemeiatse aplică revocarea cu consecin ele prevăzute de lege sau contract. :n cazulț

dona@iei) revocarea se va constata de către instan@a de "udecată la cerereadonatorului.

Varieta i ale contractului de vînzare - cum!rare"ț

Vînzarea - cumpărarea întreprinderii ca complex patrimonial unic

:n cadrul acestui contract în calitate de bun apare întreprinderea ca un comple patrimonial unic) unde întreprinderea este un obiect al obliga iunilor civile) iarț pe de alta parte reprezintă subiect al dreptului civil.Ca obiect are urmatoarele semne'

6

7/23/2019 Ghkjbl


− 1re un teren de pămînt pe care este amplasată cladirea cu utila"e) di!eriteconstruc ii care au menirea de a satis!ace cerin ele de îngri"ire) amena"areț țsau a altor servicii casuta paznicului) gara"e pentru automobile .a./9ș

− Compleul patrimonial unic se !oloseste in activitatea de antreprenoriat incadrul căreia se eecuta lucrări) se prestează servicii) se !abrică di!erită

produc ie9ț− 1ceastă întreprindere are contul său bancar i in!ăptuie te di!erite tranzactiiș ș

în cadrul eecutării obliga iunilor sale.ț

Contractul este consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros) comutativ) cu eecutaresuccesivă si translativ de proprietate.+lementele contractului':n calitate de păr i apare vînzătorul si cumpărătorul) unde vînzător este proprietarulțîntreprinderii) iar în calitate de cumpărător este orice persoana !izică sau "uridică)ambele părti trebuie sa !ie înzestrate cu capacitate civilă de a contracta.%biectul contractului - este întreprinderea ca un bun patrimonial indivizibil din

punct de vedere natural) însă nu se eclude !aptul ca intreprinderea sa- i permitaș

înstrăinarea doar a unei par i) iar in acest caz) nu va !i vorba despre obiect alț

contractului unic ca intreprindere) dar va !i nominalizat obiectul material concret.Con!orm art.B(4 CC întreprinderea are calitate de comple patrimonial unic cueceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile. a alin.* al art.B(4 se mentioneazaca Ddreptul la denumirea de !irma) la mărcile de productie si la alte mi"loace deindividualizare a întreprinderii i a productiei acesteia) a lucrărilor i serviciilor)ș ș

precum i dreptul de !olosin ă asupra acestor mi"loace de individualizare care-iș ț

apartin în baza licen ei) se transmit cumparatorului daca in contract nu esteț

prevazut alt!el.?,orma contractului este scrisă art.B(B/) autenti!icată9 i contractul se înregistreazășla Camera :nregistrarii de Stat. Se intocmeste in eemplare) sau mai multe) incîte decid păr ile.ț

$ermenul contractului se stabile te de către par i luîndu-se în considera ieș ț ț

întocmirea) eaminarea actului de inventariere) bilan ului contabil art.B(6/)ț

concluziile auditului independent) lista debitorilor i creditorilor vînzătorului)ș

termenele de stingere a obliga iilor) cît i alte circumstan e ce pot determina) sauț ș ț

in!luien a) mod!ica termenul art.B**/.ț

Pre ul contractului 2 este stabilit de către păr ile contractante i include în sineț ț ș

pre ul tuturor bunurilor mobile si imobile) cît i drepturile inalienabile) dacă înț ș

contract este men ionat. Pentru evaluarea bunurilor imobile se apeleaza laț

serviciile eper ilor licentia i in acest domeniu.ț ț

$ransmiterea de la vînzător către comparator) are loc întocmindu-se actul de predare-primireîn termen de (0 zile) sau cu careva ecep ii in dependen ă deț țin elegerea păr ilor.ț ț

Con!orm art.B*) la predarea întreprinderii) numaidecît se indica datele despre bunurile predate) despre viciile bunului) despre creditori si debitori) desprecheltuielile de predare pe care con!orm al.* art. B*( se suportă vînzatorului daca nueste prevăzut altceva.

7

7/23/2019 Ghkjbl


:ntreprinderea este considerată predată la momentul semnării actului de predare primire de către păr i i con!orm art.B*( alin. se trans!eră riscurile.ț ș

$recerea dreptului de proprietate are loc in con!ormitate cu contractul si legeaart.B** CC.

Contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile.

:n cadrul acestui contract vom vorbi despre particularită ile de vînzare-cumpărarețale terenurilor de pămint) caselor de locuit i apartamentelor privatizate.ș

1cest contract este consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros ) comutativ si cueecutare succesivă.In cadrul contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor) în calitate de vînzător) îndependen ă de domeniul de proprietate' public sau privat) poate !i persoana !izicăț

sau "uridică proprietar ce are calitatea necesară de a contracta) sau administra iaț

publică locală) sau statul.In calitate de cumpărător poate !i orice persoană !izică sau "uridică ce arecapacitate "uridică de a contracta) iar dacă obiect al contractului sunt terenuriagricole) persoanele străine au interdic ie de a avea calitatea de cumpărător.ț

:n calitate de obiect sunt terenurile agricole) terenurile de construc ie)țterenurile pomicole i loturile de pămint de pe lînga case.ș

1tunci cind obiect al contractului de vînzare-cumpărare sunt terenurile ce in dețdomeniul public înstrainarea este publica cu organizarea licita iilor) pentru a nuțingradi nimănui accesul i dreptul de a deveni proprietar asupra bunului dat.ș

,orma contractului este scrisă con!orm normelor generale cu privire la instrăinarea bunurilor imobile i se inregistreaza in !ormă autentică art.*(* CC cu modi!icărileșdin septembrie *8(/.Pre ul contractului 2 dacă este obiect al contractului) bunul ce ine de proprietateaț ț

privată) pre ul se stabile te de către păr i. 1tunci cînd bunurile sunt proprietateț ș ț

publică) la terenurile agricole sunt pre urile normative) care se !ormează în bazaț

unor indici con!orm egii nr. (8B-EIII din *5.84.(664 >Cu privire la pre ulț

normativ i modul de vînzare- cumpărare a pămîntului?) cu modi!icările ulterioare)ș

in!luen ează a ezarea geogra!ică) localizarea în sate) comune) orase cît i alteț ș ș

momente ce pot să in!luen eze pre ul. :n ce prive te terenurile cu destina ieț ț ș ț

agricolă) se stabile te in !iecare an pre ul normatv) în dependen ă de a ezare) relie!)ș ț ț ș bonitate i alteF..ș

:n cazurile instrăinarii bunurilor publice se monitorizează in presa locală citi republicană in dependen ă de circumstan e si cerin e legale.ș ț ț ț

$ermenul contractului 2 se stabile te de păr i i include termenul de in!ormare)ș ț ș

acceptare i înregistrare a drepturilor cumpărătorului asupra bunului la o!iciulș

cadastral teritorial. Persoana cumpărător trebuie să !ie in!ormată de catreautoritatea publică despre acele restric ii care sînt instituite asupra terenurilor peț

care viitorul proprietar va trebui sa le respecte permisiunea) accesul la !întini)izvoare) scări -servitute/.

8

7/23/2019 Ghkjbl


:n ce prive te vînzarea-cumpărarea caselor de locuit) sau apartamentelorș

privatizate) dreptul de proprietate apare la încheierea contractului în cadrul birouluinotarial si înregistrarea contractului autenti!icat la o!iciul cadastral teritorial. $o iț

membrii !amiliei care au participat la privatizarea unei locuinte sau unuiapartament) au dreptul la cota parte privatizata în numele sau.

Vînzarea- cumpărarea pentru consum cu amanuntul

1cest contract este consensual) cu titlu oneros) sinalagmatic) comutativ) real.+lementele contractului':n calitate de părti sunt vînzătorul i cumpărătorul) unde vînzător se prezintășantreprenorul) iar în calitate de cumpărător poate !i orice subiect de drept careare capacitatea civilă necesara de a încheia un asemenea contract.%biect al contractului sunt toate bunurile pentru consum care în baza o!ertei

publice sunt clasate la vitrină pe te"ghele.,a ă de produsele pentru consum care au o însemnatate strategica sunt restric ii înț ț

ce prive te pre ul. 1semenea produse sunt' zahărul) unele produse lactate) !ăina)ș țorezul) careva produse !ăinoase care permit păturilor sociale vulnerabile să le

poata întrebuin a.ț

$ermenul contractului 2 se stabileste de catre păr i i este legat de timpul in careț șcumparatorul accepta o!erta si achita pretul bunului.,orma contractului este verbala si simplă scrisă.&repturile si obliga iile păr ilor in de ordinul general cu privire la contractul deț ț ț

vînzare-cumpărare art.44* garantarea de către vînzător a caracteristicilor bunului)în dependen ă de di!erite bunuri 2 cumpărătorul trebuie să !ie in!ormat despreț

modul de returnare a bunului cu ecep ia produselor !armaceutice si alimentare.ț

#. Contractul de $%NA &EȚ

Contractul de dona ie este acela in cadrul căruia o parte numită donator) transmiteț

cu titlu gratui) ceea ce înseamnă că măre te patrimoniul celeilalte parti) aș

donatarului) cu o parte din patrimoniul său iar in cadrul contractului de dona ieț

condi ionat) titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei) dacăț

valoarea condi iei depă e te valoarea obiectului contractului) atunci un asemeneaț ș ș

contract nu mai poate !i numit de dona ie/.ț

1cest contract este sinalagmatic) insă unilateral obliga ional deoarece prive teț ș

transmiterea drepturilor patrimoniale doar de către donator. +ste consensual) estecu titlu gratuit) sau cu titlu oneros in dependen ă de valoarea condi iei. +ste cuț ț

eecutare succesivă sau real in dependen ă de obiectul contractului. +steț

comutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile dona ieiț

condi ionate) sau chiar atunci cînd vine vorba despre revocarea contractului deț

către donator in condi iile legii art.B5.ț

+lementele contractului'

9

7/23/2019 Ghkjbl


:n calitate de păr i pot !i orice persoane care au capacitate de a contracta ințdependen ă de valoarea bunului.ț

Calitatea de donatar o poate avea orice persoană care are sau este lipsita decapacitatea de eerci iu atît de la noi din ară cît i o persoană străinaț ț șasupra oricărui bun.

%biectul contractului de dona ie îl !ormează toate bunurile a!late în circuitțcivil liber sau restrîns.,orma contractului este reglementată de acelea i norme legale ca i contractulș șde vînzare-cumpărare) în dependen ă de bunul)- obiect al contractului. +steț!orma verbală) simplă scrisă) sau solemnă.$ermenul contractului se stabile te de către păr ile contractante i depinde deș ț șobiectul contractului) real sau cu eecutare succesivă.Pre ul contractului' contractul este cu titlu gratuit) deoarece donatorul nuț

prime te nimic in schimb este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului/.ș

Condi ia contractului) nu este decît valoarea bunului i oricum di!eren a dintreț ș ț

condi ie i valoarea contractului denotă !aptul gratuit al contractului. Condi ia nuț ș țtrebuie să depa ească valoarea bunului.ș

Nu trebuie de încurcat dona ia cu !ilantropia chestii de bine!acere/ sițsponsorizarea) legea nr.(0*8 din ( octombrie *88* cu privire la !ilantropie ișsponsorizare.1ctivitatea !ilantropică este acordarea de a"utor material benevol impar ial iț ș

necondi ionat) sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane !izice sauț

"uridice către o persoană sau un grup de persoane !ără a primi vre-o recompensă) plata) sau eecutarea a cărorva obliga ii) !ără a ob ine vre-un pro!it.ț ț

Sponsorizarea reprezintă activitatea persoanelor !izice sau "uridice benevol insă lasolicitarea cuiva si constă în acordarea mi"loacelor !inanciare) sau de alte bunuri

pentru sus inerea unor ac iuni de interes public.ț ț

Nu sunt activită i !ilantropice' transmiterea mi"loacelor băne ti si materiale sauț ș

acordarea asistentei sub orice !ormă către persoane "uridice care urmărescob inerea unui pro!it sau sus inerea partidelor politice si altor organiza ii socialț ț ț

politice. Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mi"loace !inanciare si materialeîntre persoanele !izice si "uridice.&repturile i obliga iile par ilor'ș ț ț

&onatorul are obliga ia de a transmite bunul împreună cu documentele care atestăț!aptul proprietă ii i sint necesare pentru documentarea de mai departe cit iț ș ș

bunul lipsit de vicii de ordin material sau "uridic.&onatorul trebuie sa in!ormeze donatarul despre viciile pe care le cunoa te sau ar ștrebui sa le cunoască) trebuie sa !ie de bună credin ă) sa se atîrne serios !a ă deț ț

promisiunea !acută i alte obliga ii cum ar !i alin.* art.B*4.ș ț

&onatorul poate renun a la transmiterea sau predarea bunului promis dacă peț parcurs această promisiune sau transmitere îi pre"udiciază propria sa intre inerețsau a persoanelor a!late la intre inerea sa art.B8 alin.*.ț

10

7/23/2019 Ghkjbl


Con!orm art.B* sunt enumerate cazurile inadmisibilită ii dona iei) eceptieț ț!acînd careva obliga iuni morale.ț

Poate !i revocată de către donator) dona ia in cazul maladiilor prezumate a !i letalețsau in cazul ingratitudinii. 1re dreptul să ceara rezolu iunea in cazul stării dețnevoie.

&onatarul are drepturi i obliga ii ce reiese din contractul de vînzare-cumparare iș ț șse acomodează contractului de dona ie.ț

'. Contractul de (C)&M* art.B*-B*7 C.civ./

:n baza acestui contract) păr ile contractante se obligă să transmită reciprocțdreptul de proprietate asupra unui bun) deoarece !iecare parte este consideratătotodată vînzător i cumpărător) ele se numesc copermutan i.ș ț

1supra acestui contract se aplică regulile contractului de vînzare-cumpărare. :n cazde di!eren ă de pre a bunurilor preschimbate) se achită o compensa ie printr-oț ț țsumă de bani numită sultă) care nu poate depă i valoarea bunului.ș

%rice parte contractantă are dreptul de a re!uza predarea bunului art.B*7 C.civ./.Schimbul reprezintă un contract juridico-ciil! prin care păr"ile #eobli$ă #ă tran#mită reciproc din proprietatea uneea %nproprietatea alteea anumite bunuri& 'n prezentul cod le$i#latorul a#co# %n relie( norme noi! menite #ă re$lementeze unele raporturice nu #-au a)at p%nă acum %n aria #a de re$lementare&*on#truc"ia juridică a #chimbului! e+pu#ă %n al&1 ,rt&823 *od ciilpermite #ă eiden"iem particularită"ile juridice! caracteri#ticeace#tui tip de contract! care dau po#ibilitatea #ă delimităm#chimbul de alte obli$a"ii contractuale! inclu#i i de cel maiapropiat după natura #a contract! ca %nzarea-cumpărarea&*aracterul tran#lati de proprietate reprezintă criteriuldeterminati al #chimbului ca tip aparte de contract& Spredeo#ebire de alte contracte cu caracter onero# prin intermediulcărora bunurile #e tran#mit %n proprietate! contractul de #chimb#e caracterizează prin caracterul #peci.c al contrapre#ta"iei! care

#e e+primă prin darea re#pectiă a unui bun pentru altul! ceea ce %n#eamnă că contrapre#ta"ia %mbracă (orma unui alt bun& 'ntemeiul #chimbului! %n principiu! #e e+clude returnarea unui bunanalo$ic! precum i achitarea co#tului %n bani& /n alt moment#emnicati! care! dei nu

7/23/2019 Ghkjbl


11

7/23/2019 Ghkjbl


e#te e+pre# o$lindit %n prezentul cod! dar reie#e din naturaobli$a"iei de #chimb! reprezintă momentul trecerii dreptului deproprietate a#upra bunurilor #chimbate& e$i#latorul n-a #tabilit onormă #pecială! re(eritoare la momentul trecerii dreptului deproprietate %n contractul de #chimb! dar normele $enerale ale

*odului ciil ce re$lementează ace#t mecani#m ,rt&321! precumi normele core#pondente ale %nzarii-cumpărarii ,rt&760 nu potre)ecta adecat acea#ta particularitate a #chimbului& #en"a

juridică a ace#tei particularita"i poate . e+pu#ă %n următoarea(ormulă! %n baza contractului de #chimb dreptul de proprietatea#upra bunurilor primite trece la .ecare dintre păr"i #imultan!după ce obli$a"iile de tran#mitere a bunurilor au (o#t onorate decătre ambele păr"i&

eieind din caracterul con#en#ual al contractului! momentul

%ncheierii lui nu poate . le$at de tran#miterea de (acto abunurilor! deoarece #chimbul de (acto a bunurilor reprezintăe+ecutarea unui contract de #chimb deja %ncheiat i intrat %ni$oare&

1& ,naliza normelor re(eritoare la %nzare-cumpărare! ce nucontrain e#en"ei #chimbului! precum i a %ntre$ului capitol %nace#t domeniu! putem (ace concluzia! că la baza delimităriiace#tor contracte #tau anumite criterii de #i#tem& %nzarea-cumpărarea #e bazează pe criteriul obiectului concret

tran#miterea cu titlu onero# a bunului %n proprietate! iar#chimbul "ine de corela"ia interac"iunea a două obiectereconen"ionale& Schimbul e#te caracterizat de aceleai caracterede $en ca i nzarea -cumpărarea! #e deo#ebe#c numai princaracterul contrapre#ta"iei& rezen"a #au lip#a unora dintrecaractere are o importan"ă pentru proce#ul de (ormare a le$ii!deoarece permite aplicarea (a"ă de contract! %n cazul no#tru (a"ăde contractul de #chimb! a normelor! condi"ionate de ace#tcaracter! %n mă#ura %n care ele nu in %n contradic"ie caracterului

#pecial (orma de mar(ă a contrapre#ta"iei&*ontractul de #chimb poartă un caracter unier#al i poate .aplicat pentru re$lementarea raporturilor cu participarea oricărorper#oane! recuno#cute %n calitate de #ubiec"i ai dreptului ciil& 'nbaza ,rt&192 a prezentului cod epublica oldoa ca #tat!participă la raporturile re$lementate de le$i#latia ciila peprincipiul e$alitatii participantilor la ace#te raporturi& e$ea nu#tabilete cerin"e #peciale (a"ă de calitatea juridică a #ubiec"ilor#chimbului! %n#ă urmează #ă "inem cont de (aptul că tran#miterea

reciprocă %n proprietate a bunurilor! reprezintă o modalitate dedi#punere a bunurilor! deaceea at%t %nzătorul c%t i cumpărătorul!urmează #ă .e proprietarii bunurilor #chimbate! #au titulari aialtor drepturi! care includ %n #ine %mputernicirea de a di#pune deele& 'n cazurile preăzute de le$e #au contract! %mputerniciri de

7/23/2019 Ghkjbl


di#pozi"ie a#upra bunurilor pot . dele$ate per#oanelor! ce nu #%nttitulari ai dreptului de proprietate i anume %ntr-u e+ecutarea deadmini#trare .duciară,rt&1053! comi#ion ,rt&1061! comi#ionarul pro(e#ioni#t,rt&1212&

etermin%nd cate$oriile de bunuri care pot #eri %n calitate deobiecte ale contractului de #chimb! le$iuitorul (ace re(erin"ă lanormele core#punzătoare

12

7/23/2019 Ghkjbl


ale codului ciil re(eritoare la %nzare-cumpărare! deoarecenormele ce per(ectează #chimbul nu #tabile#c re$uli deo#ebite %nace#t #en#! limit%ndu#e la no"iunea de bun ,rt&285& repturilepatrimoniale! priite %n mod #eparat! nu pot apar"ine nici unui#ubiect cu drept de proprietate! nu #e atribuie la cate$oria de

bunuri! (ormează obiecte aparte ale drepturilor ciile! i re#pecti!nu pot . atribuite %n calitate de obiecte ale contractului de#chimb&*on(orm contractului de #chimb e#te e+clu#ă re#tituirea bunuriloranalo$ice celor tran#mi#e! precum i achitarea pre"ului&*ontractul de #chimb poate . %ncheiat %n priin"a bunurilor

iitoare! adică %n priin"a bunurilor care nu le de"in păr"ile lamomentul %ncheierii contractului! dar le or dob%ndi #au le orproduce ăn iitor& e#eori! %n circuitul ciil #e pune #emnule$alită"ii %ntre contractul de #chimb i opera"iunea de barter& 'n#ăpractica judiciară interna"ională nu recunoate o a#t(el deechialen"ă juridică %ntre ace#te doua cate$orii! deoarece! %ncontractele de barter e#te eidentă obli$a"ia unei păr"i de a liramăr(urile %n contul achitării celor recep"ionate ca o (ormădeo#ebită de e(ectuare a achitărilor pentru măr(urile lirate&:biectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectulcontractului de #chimb! deaceea normele re(eritoare la #chimb!urmează a . aplicate (a"ă de barter nu direct! dar prin analo$iale$ii&

+.Contractul de în,tr!inare a unului cu condi ia între inerii eț țV&A Ă.Ț

:n baza contractului de înstrăinare a unui bun cu condi ia între inerii pe viata) oț ț

parte) bene!iciarul între inerii) se obligă să dea celeilalte păr i) dobînditoruluiț țîntre inerii) în proprietate un bun imobil sau mobil) iar dobinditorl se obligă săț

asigure bene!iciarului intre inerea in natur 2 locuin ă) hrană) îngri"ire i a"utorț ț ș

necesar pe timpul cît va tri) precum i suportarea cheltuielilor de înmormîntare.ș

1cest contract este întilnit destul de des i se pune accentul mai ales pe !aptulș

acordării a"utorului persoanelor care nu au posibilitatea de a se intre ine singure)ț

din motivul lipselor sau din cauza că nu au pe cineva apropiat cpoii) nepo i sauț

alte rude/ care ar putea să-i între ină) dar ar putea sa propună ceva in schimbulț

între inerii) cum ar !i bunuri mobile sau imobile. &ar nu se interzice încheiereaț

unui asemenea contract) chiar i de către o persoană care nu are careva de!icien e)ș ț

însă dore te să încheie un asemenea contract 1rt. 005 al Codului civil vechi) dinș(670) al RSS;) ce viza contractul de înstrăinare a unei case de locuit cu condi@iaîntre@inerii pe via@ă) prevedea următoarele' > o persoană incapabilă de muncă dincauza vîrstei sau în legătură cu starea sănătăţii (transmiţător) transmite în

proprietate unei alte persoane (dobînditor) o casă de locuit sau o porţiune de

7/23/2019 Ghkjbl


casă, în schimbul căreia dobînditorul se obligă să procure

13

7/23/2019 Ghkjbl


transmiţătorului, pînă la moartea acestuia, asigurare materială în natură -locuinţă, hrană, îngrijire i ajutorul necesar ?.I:n codul civil nou este prevazut) că orice persoană indi!erent de posibilită ile iț șcapacită ile sale) sau virstă) are dreptul să incheie un contract de instrăinare aț

bunului cu condi ia între inerii pe via ă in calitate de beni!iciar ăl între ineriiț ț ț ț


:n calitate de păr i sunt beni!iciarul bene!iciarii) dacă sunt desemnate maiț

multe persoane/ între inerii i dobînditorul dobînditorii) dacă mai multe personaeț ș

întrunesc această calitate/) unde beni!iciar poate !i orice persoană !izică caredore te să incheie un asemenea contract) are capacitate civila de a contracta i seș ș

obligă să dea celeilalte par i în proprietate un bun mobil sau imobil i este doarț ș

persoana !izică) deoarece termenul contractului i condi ia principală esteș ț

intre inerea pe viată persoana "uridica nu moare/.ț

:n calitate de dobinditor poate !i orice persoană !izica care posedă capacitatedeplina civila) este persoană !izică deoarece codul civil prevede e!ectele

contractului dat in cazul mor ii dobinditorului i un alt moment important) este căț ș

dobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de posibilitatea materiala de a acorda intre inerea necesară beni!iciarului) trebuie săț

dispună de capacitate de eercit u i să- i dea seama de urmările incheierii unuiț ș ș

asemenea contract riscant.%biectul contractului'

%biectul contractului de înstrăinare a bunului are două laturi componente iș

anume) totalitatea ac iunilor beni!iciarului îndreptate spre transmiterea dreptului deț

proprietate asupra obiectului contractului către dobînditor) cît i ac iunileș ț

dobînditorului re!eritoare la acordarea serviciilor de între inere con!ormțcontractului. 1ceste ac iuni ale păr ilor sunt nemateriale) !ormeaza obiectul "uridic)ț ț

sau latura "uridica a obiectului contractului. :n ce prive te latura materiala) esteș

intre inerea în natură acordată de catre dobînditor con!orm art.B6 C. civ.) subț

!ormă de locuin ă) hrană) ingri"ire e.t.c.) iar din partea bene!iciarului obiectulț

material) este bunul mobil sau imobil transmis în realitate dobînditorului pentru ase !olosi de acest bun..,orma contractului'

a art. B08 CC este men ionat epres doar !orma scrisă a contractuluiți autenti!icată notarial.ș

$ermenul contractului'Ree ind din art. B6 C.civ.) termenul va !i egal cu durata vie ii bene!iciarului) iarș ț

deoarece la art. B6 alin.* se admite pluralitatea de par i atît din parteaț

bene!iciarului cit i dobînditorului) termenul contractului va !i egal cu durata vie iiș ț

ultimului bene!iciar cu toate consecintele.Pre ul contractului'ț

Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu înseamna că este i echitabil) ceea ceșar însemna că contrapresta iile păr ilor au aceea i valoare ca i în cadrulț ț ș școntractului de vînzare-cumpărare) de eemplu.

&eoarece este un contract aleatoriu) riscant) nici bene!iciarul i nici dobînditorul nuș pot sî cunoasca termenul intre inerii) ceea ce înseamnă că pre ul evaluat al bunuluiț ț

14

7/23/2019 Ghkjbl


mobil sau imobil transmis către dobînditor) poate !i mai mic sau mai mare decîtvaloarea intre inerii i invers.ț ș

&repturile si obliga iile par ilor'ț ț

Gene!iciarul intre inerii este obligat să transmită dreptul de proprietate asupraț

bunului i să transmită nemi"locit acest bun către dobînditor) dacă este men ionat înș ț

contract.Gene!iciarul avînd în mod ascuns calitatea de vînzator) trebuie să pună ladispozi ia dobînditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept luînd înț

considerat e i aîndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul deț ș

vînzare-cumpărare.&repturile si obliga iile dobînditorului'ț

&obînditorul trebuie să întreprindă toate ac iunile pentru a primi bunul i a- iț ș ș

înregistra drepturile asupra lui) în modul prevăzut) deoarece con!orm art. B0 CCel suporta riscul pieirii sau deteriorării !ortuite a bunului material) care !ormeazaobiectul material al contractului.&obînditorul trebuie să acorde între inerea în modul i mîrimea indicată înț ș

contract) cît i con!orm normelor generale în ce priveste regulile deșcomportament) etica) morală) uzan ă) obiceiuri e.t.c.ț

&obînditorul) con!orm art. B0* CC nu are dreptul de a înstrăina bunul mobil sauimobil pe durata vie ii bene!iciarului. 1ceastă interdic ie în cazul imobilelor seț ț

înscrie în registrul bunurilor imobile din cadrul %C$ o!iciului cadastral teritorial/.Con!orm alin*. art. B0* dobînditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cuacceptarea si permisiunea bene!iciarului.

:ncetarea contractului'

Contractul încetează con!orm prevederilor contractuale. :n cazul decesuluidobînditorului) succesorii lui) preiau drepturile i obliga iile dobînditorului dacă auș ț

acceptat succesiunea i au posibilitate materială de a acorda între inereș ț

bene!iciarului sau bene!iciarilor. Contractul mai poate inceta ca eisten ă intreț

păr i) în cazul rezilierii) daca una dintre par ile contractante nu- i indepline teț ț ș ș

obliga iunile contractuale.ț

Gene!iciarul poate cere rezolu iunea contractului) art.B00 CC sau prin comun acordț

poate cere schimbarea modalită ii de prestare a serviciilor de între inere) i anumeț ț șachitarea în bani 2numerar sau trans!er) atunci cînd dobînditorul nu are

posibilitatea de a-i acorda între inerea în natură) dar îi este mai comod i maiț ș

convinabil ambelor păr i de a e!ectua plă ile în numerar) deoarece în acest !elț ț

dobînditorul singur î i alege necesarul.ș

&obînditorul art. B00 alin. * CC poate cere rezolu iunea contractului) în cazulț

imposibilita ii eecutării prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depindț

de voin a lui se inrăută e te situa ia materială i nu poate acorda între inere acelor ț ț ș ț ș ț

personae care se a!lă la între inerea lui în a!ara contractului dat/.ț

Con!orm art. B05 bene!iciarul în cazul rezolutiunii are dreptul să ceară restituirea

bunului sau valorii lui) iar dobinditorul nu prime te valoarea presta iei acordate.ș ț

15

7/23/2019 Ghkjbl


. Contractul de REN/Ă

Contractul de renta este acela in cadrul caruia) o parte care este debirentierul) seobliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa către parteacealalta a contractului numita crederentier.

1cest contract este consensual) este cu titlu gratuit sau oneros !iind oneros incazul cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil cacontraechivalent sau !ara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitatede catre debirentier.Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu) insa deoarece legiuitorul

permite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire aobligatiei necorespunzatoare) in cazul dat con!orm art.B57 alin.*) la rezeliereacontractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest momenteste epres prevazut in contract si invers.Contractul de rentă cu titlu oneros este translativ de proprietate.

+lementele contractului'In calitate de !r iț sunt'

− &ebirentierul care poate !i orice persoana !izica sau "uridica ce are capacitatedeplina de eercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate !i persoana

"uridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale− Credirentierul 2 care poate !i orice persoana !izica care poate dispune de

bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera seincheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate !i determinatla incheierea contractului/ poate !i doar persoana !izica.

In cadrul contractului de renta poate apărea o a parte contractanta) terta persoanacare va avea calitatea de bene!iciar. In cazul dat acest bene!iciar are calitate decredirentier) iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate deconstituitor) iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier.%iectul contractului'In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are * laturi) materiala si

"uridica) unde latura "uridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce privestematerializarea contractului semnarea contractului) luare cunostintei cu conditiilecontractuluiF/.atura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier) iar pe de

alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sauimobil transmis de catre crederentier) sau de catreFF.Redeventa con!orm art.B04) poate !i suma de bani) insa nu se interzice ca inmarimea nominalizata a sumei sa !ie e!ectuate lucrari) acordate servicii) sauintretinere in alt mod.In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate !i oricelucruri individualizate) sau drepturi patrimoniale.

0orma contractului de renta con!orm art. B06 alin.( este scrisa) autenti!icata notarial.&aca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este

16

7/23/2019 Ghkjbl


un imobil atunci contractul se inregistreaza in registrul bunurilor imobile ino!iciul cadastral teritorial./ermenul contractului poate !i determinat sau nedeterminat in cadrul renteiviagere/ 2 art.B0B CC.Pretul contractului.

In cadrul contractului de renta) partile stabilesc la renta cu titlu oneros) marimea platii e!ectuate de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catrecrederentier.&aca contractul se instituie !ata de mai multe persoane crederentieriatunci la decesul unuia dintre ei) redeventa se achita in aceasi masura !iindimpartita in mod egal supravietuitorilor.a art. B5( CC se mentioneaza ca renta se achita periodic) renta viagera se achita inavans alin.* si ) prevede achitarea in avans in luni daca nu este prevazutaltceva/) in celelalte cazuri se stabilesc termenele de plata de catre parti.$returile ,i oliatiile artilor"&ebirentierul trebuie sa achite redeventa in marimea si termenele stabilite in

contract ) respectind perioada de avans in cazurile epres prevazute de legeart.B5( alin.* si /. In cazul decesului debirentierului obliga ia !ata de crederentier ț

trece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor.&ebirentierul nu are dreptul unilateral sa renunte la eecutarea obligatiunilorcontractuale chiar daca ar restitui bunul primit daca crederentierul si-a indeplinittoate obligatiunile contractuale) !iindca acest contract este riscant) sau aliatoriu.Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros de atransmite bunul) insa daca crederentierul este beni!iciar ca terta persoana) atunciinstituitorul trebuie sa transmita bunul.In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei intermenul stabilit in contract de catre debirentier.Contractul de renta poate inceta prin acordul partilor) prin remiterea datoriei) prineecutare.$emeiurile speci!ice de incetare a contractului de renta sunt'

− rezilierea contractului pentru neeecutare intirzierea sistematica laachitarea redeventei) nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor./

− rezilierea lui in cazul contestarii de un tert copii minori aidebirentierului) copiii ma"ori inapti de munca ce necesita intretinere)

parintii incapabili de munca) !ata de care debirentierul are obligatia de

intretinere) sotul inapt) nepotii) bunicii debirentierului/− Incetarea contractului in cazul decesului debirentierului- obligatia

contractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros cade insarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorulrentei. Succesorii debirentierului se pot elibera de eecutarea obligatiei prinrestituirea bunului transmis de credirentier. %bligatia ce se naste dintr-uncontract de renta cu titlu gratuit !ace parte din pasivul succesoral siurmeaza a !i eecutata de succesorii debirentierului.

17

7/23/2019 Ghkjbl


2.Contractul de îmrumut

:n cadrul contractului de împrumut) împrumutătorul se obligă să împrumute sau sătransmită cu drept de proprietate bani sau bunuri !ungibile către împrumutat careeste a *-a parte contractanta) iar împrumutatul la rîndul sau se obligă să restituie

obiectul contractului în volumul stipulat în contract dacă obiect al contractului sînt banii se poate stabili de a rambursa aceea i sumă sau cu o dobîndă/ în modul)ș

termenul i con!orm altor condi ii stipulate în contract în con!ormitate cu art.B74ș ț

CC. Contractul dat este consensual) sinalagmatic) gratuit con!orm art.B74 alin.*)dacă legea împrumutul de la lombard i asocia iile de împrumut/ sau contractul nuș ț

prevede altceva. 1cest contract este cu eecutare successiva i translativ deș

proprietate. :n principiu este un contract comutativ) însă totu i se observă iș ș

caracterul riscant aliatoriu/.+lementele contractului'

:n calitate de păr i sînt împrumutătorul i împrumutatul unde !iecare trebuie să !ieț ș

în dependen a de bunul împrumutat ce !ormează obiect al contractului) persoană cuț

capacitate de eerci iu necesară pentru a încheia asemenea contract.ț

:mprumutătorul trebuie să !ie proprietar al obiectului contractului. 1tunci cînd încalitate de împrumutător apare lombardul sau asocia iile de împrumut aleț

cetă enilor acest contract poate !i incehiat cu împrumutatul care este cetă ean alț ț

R;) sau cetă ean străin.ț

:mprumutatul devenind proprietar al bunului împrumutat suportă toate riscurilelegate de pieirea !ortuită a bunurilor împrumutate.%biectul contractului sînt banii i alte bunuri !ungibile consumtibile/.ș

,orma contractului',orma contractului se supune normelor generale cu privire la !orma actului "uridic.

:n ce prive te banii) codul civil în cadrul studiului contractului de împrumut nuș

stipulează epres că împrumutul banilor trebuie !ăcut în !ormă scrisă însă în cadrulapari iei unui litigiu necatind la !aptul măririi sumei împrumutate) probă cu martoriț

nu are valoare probatorie în instan ă.ț

$ermenul contractului'$ermenul contractului se stabile te de către păr i i con!orm art.B4( i B4* CC)ș ț ș ștermenul are importan ă mai ales în cazurile contractului de împrumut cu dobîndă.ț&repturile i obliga iile păr ilor.ș ț ț

:mprumutătorul este obligat să transmită bunul sau banii con!orm contractuluiîncheiat între păr i art.B7B CC) prevede că împrumutătorul este obligat să repareț

pre"udiciul cauzat împrumutatului) în cazul neeecutarii obligatiunii de a da bunul. :mprumutătorul răspunde pentru obiectul cu vicii.

*ontractul de %mprumut reprezintă o %n"ele$ere acordcon(orm căreia %mprumutărorul #e obli$ă #ă dea %n prorpietate

%mprumutatului bani #au alte bunuri (un$ibile! iar ultimul #e obli$ă#ă re#tituie aceiai #umă de bani #au bunuri de acela $en!calitate #au cantitate&*ontractul de %mprumut e#te un contract con#en#ual! .ind alabil

%ncheiat la momentul realizării acordului de oin"ă a#upra tuturorcondi"iilor e#en"iale&

18

7/23/2019 Ghkjbl


'mprumutul e#te un contract #inala$matic! d%nd natere laobli$a"ii reciproce pentru ambele păr"i&'mprumutul e#te un contract cu titlu $ratuit dacă le$ea #aucontractul nu preede alt(el&'mprumutul acordat de lombard #aude a#ocia"iile de economii i %mprumut ale cetă"enilor e#te

%ntotdeauna onero#! %n irtutea preederilor le$ale&'mprumutul e#te un contract tran#lati de proprietate! %mprumutatul deenind proprietarul bunurilor %mprumutate i#uport%nd ri#curile pieirii (ortuite&e$i#la"ia %n i$oare preede po#ibilitatea acordării %mprumutului(ără a #peci.ca de#tina"ia! precum i acordarea %mprumuturilor cude#tina"ie #pecială& ,#t(el! a#ocia"iile de economii i %mprumut alecetă"enilor acordă %mprumuturi cu de#tina"ie #pecială e$eapriind a#ocia"iile de economii i %mprumut ale cetă"enilor din 18(ebruarie 1998& 'n ace#t caz %mprumutătorul are po#ibilitatea #ă

#uprae$heze utilizarea %mprumutului după de#tina"ie de către %mprumutat&:mprumutătorul are dreptul să renun e la eecutarea obliga iilor contractualeț ț

con!orm art.B48 CC în caz de înrăută irea situa iei sale materiale) sau în caz deț ț

înrăută irea situa iei materiale a împrumutatului.ț ț romi#iunea de a contracta#au antecontractul poate . reocată de promitent%mprumutătorul %n cazul %n care #itua"ia materială a

%mprumutatului #-a %nrăută"it #ub#tan"ial&,ce#t drept i #e $arantează %mprumutătorului chiar i %n #itua"ia

c%nd %nrăută"irea #tării materiale a %mprumutatului #-a produ# %nainte de %ncheierea contractului i a deenit cuno#cută %mprumutătorului ulterior&Situa"ia materială a %mprumutatului urmează de demon#trat prinprobe conin$ătoare ! care ar con.rma (aptul! că %mprumutatul nuar putea re#titui %mprumutul! %n caz contrar or urma con#ecin"elepreăzute de art&868 *od ciil. :n ce prive te restituirea împrumutului)ș

împrumutătorul are dreptul să ceară dobîndă) dacă împrumutatul nu- i eecutăș

obliga ia de restituire în timp. împrumutatul trebuie să restituie obiectulț

contractului în termenul i în valoarea stabilită în contract cu sau !ără dobîndă iș ș

duce răspundere con!orm prevederilor contractuale i condi iilor legale stabilite laș țart.B76-B40 CC. ă#punderea %mprumutătorului pentru iciile bunului

%n con(ormitate cu re$ulile de ră#pundere a comodantului&*heltuielile de con#erare a bunului #unt %n #eama

%mprumutatului ca proprietar.'mprumutătorul e#te ră#punzător de daunele cauzate prin iciilea#cun#e ale bunului ; cuno#cute de el i necomunicate

%mprumutatului< la (el ca i comodatul e#te lip#it de importan"ăpractică! căci bunurile (un$ibile i con#umtibile numai %n mode+cep"ional pot prooca daune&

7/23/2019 Ghkjbl


19

7/23/2019 Ghkjbl


3.Contractul de comodat

:n cadrul contractului de comodat) comodantul transmite cu titlu gratuit în!olosin ă un bun mobil sau imobil care se a!lă în circuitul civil către cealaltă parteț

contractantă comodatarul) iar acesta din urmă se obligă să restituie bunul la

epirarea termenului) sau într-un termen rezonabil cu sau !ără compensarea uzurei bunului luinduse în considera ie !olosirea normală i utilă a bunului art.B56 CC.ț ș

1cest contract este consensual) este real) este cu eecutare succesivă) este cu titlugratuit deoarece comodatarul nu achită pentru !olosirea bunului) dar numai pentruuzura ecesivă) este comutativ deoarece comodatarul răspunde numai dacă bunula pierit) sau i-a pierdut calită ile din inten ie proprie) sau din culpă gravă/ș ț ț


:n calitate de păr i sînt Comodantul i Comodatarul Care pot !i orice persoaneț ș!izice sau "uridice) subiec i ai dreptului civil care au capacitate civilă deplină înțdependen ă de obiectul contractului.ț

minorii pot contracta doar în cazul obiectului contractului de mică valoare/.%biectul contractului de comodat - pot !i bunurile mobile sau imobile în măsuraîn care legea permite transmiterea lor în !olosin ă gratuită.ț

Persoana care transmite bunul în !olosin ă poate !i un proprietar sau uzu!ructuar.ț

Comodatarul care a primit bunul în !olosin ă nu are dreptul să transmită acestț

bun către o altă persoană ter ă) acest lucru poate avea loc doar cu acordulț

comodantului.%biectul contractului îl !ormează totalitatea bunurilor ne!ungibile iș

neconsumtibile i individualizate) !iindcă se întoarce comodantului acela i bunș ș

luînduse în considera ie) sau apreciinduse uzura. Ca ecep ie pot !i transmise i potț ț ș!orma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cînd estevorba de organizarea carorva epozi ii.ț

,orma contractului'

Contractul poate !i încheiat con!orm normelor generale cu privire la !ormă actului "uridic$ermenul contractului se stabile te de către păr i) iar în unele cazuri în dependen ăș ț țde bunul care este transmis în !olosin ă i pentru ce este transmis se poateț ș

prezuma un termen rezonabil.Pre ul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba în modț

direct de a achita o careva sumă de bani pentru !olosirea bunului) însă comodataruleste obligat să achite sau să compenseze uzura ecesivă) sau chiar valoarea bunului) dacă va !i demonstrat că acesta i-a pierdut calită ile de !olosin ă dinș ț ț

inten ia sau culpa gravă a comodatarului.ț

&repturile i obliga iile păr ilor'ș ț ț

Comodantul trebuie să transmită bunul !ără vicii în termenul stabilit în contract ișîn modul stabilit real sau consensual în dependen ă de !aptul dacă bunul este mobilțsau imobil.

20

7/23/2019 Ghkjbl


Comodatarul este obligat să !olosească bunul con!orm destina iei lui i să suporteț șcheltuielile legate i necesare pentru !olosirea bunului i între inerea lui în !ormăș ș țlucrativă..Comodatarul trebuie să in!ormeze comodantul despre nea"unsurile bunului sau

viciile lui despre care comodantul nu cuno tea dar care necesită ni te cheltuieliș ș

ecesive pentru înlăturarea lor) dacă comodatarul nu- i îndepline te obliga iunileș ș țde !olosin ă în con!ormitate cu proprietă ile bunului - comodantul poate cereț ț

restituirea imediată a bunului. 1tunci cînd mai multe persoane au luat în !olosin ăț

un bun comodatari/ ei răspund solidar pentru pierderea calită ilor bunului) sauț

uzura ecesivă.:ncetarea contractului - contractul încetează odată cu epirarea termenului sau!olosirii rezonabile a bunului) iar în cazurile stabilite pentru rezeliereacontractului art.B78) B7) B70) B77) el va înceta în condi iile stipulate mai sus.ț

*omodantul poate rezilia contractul de comodat daca=a in irtutea unor circum#tan"e nepreăzute! comodantul in#u#i

are neoie de bun<b comodatarul (olo#ete bunul necon(orm de#tina"iei #tabilitein contract! da bunul! (ara acordul comodantului! in (olo#in"ă unuiter" #au #upune bunul unui pericol mare! ca urmare anemani(e#tarii prudentei cuenite<

a comodatarul a decedat<a comodatarul per#oana juridica #i-a %ncetat actiitatea&

*omodatarul e#te obli$at #a re#tituie! la e+pirarea termenului

contractului de comodat! bunul primit in (olo#inta $ratuita&

21

7/23/2019 Ghkjbl


4.Contractul de loca iuneț

Contractul de loca iune este acela în cadrul căruia o parte numită locator se obligăț

să transmită un bun ne!ungibil care are particularită i individuale mobil sauț

imobil în !olosin ă temporară sau în !olosin ă i posesiune temporară) iar locatarulț ț șla rîndul său care este cealaltă parte contractantă se obligă să !olosească bunulcon!orm destina iei lui i să achite chiria con!orm uzan elor contractului con!ormț ș ț

condi iilor contractuale.ț

1cest contract este aplicabil în ara noastră con!orm noului cod civil din 7 iunieț*88* intrat în vigoare în (* iunie *88. Pînă atunci în codul civil din (670 alRSS; era !olosită doar no iunea de arendă.ț

&repturile i %bliga iile păr ilorș ț ț&repturile i obliga iile locatorului'ș ț

ocatorul este obligat să transmită bunul !ără vicii de ordin material sau "uridicde drept/) transmiterea să !ie reală cu îndeplinirea tuturor !ormalită ilor înțdependen ă de bunul care !ormează obiectul contractului.ț

ocatorul trebuie să în tiin eze locatarul re!eritor la viciile pe care le cunoa te sauș ț ș

ar trebui să le cunoască în ce prive te caracteristicile bunului i în acest !elș ș

asigurinduse solu ionarea con!lictelor sau litigiilor ce pot apărea pe parcursulț

termenului de contract.ocatorul trebuie să !acă un control sau o veri!icare în ce prive te !olosirea bunului de către locatar.$rebuie să achite repara iile capitaleș ț

dacă contractul nu prevede altceva) deoarece dacă locatarul e!ectuieaza repara iileț

capitale) atunci locatorul este obligat să le !inanseze.ocatorul trebuie să transmită

bunul împreună cu toate documentele care îi permit locatarului să !olosească bunulîn modul prevăzut în contract.ocatorul are dreptul să veri!ice bunul în oricemoment cu în tiin area prealabilă a locatarului) i în dependen ă de bunul ceș ț ș ț

!ormează obiectul contractului i condi iile de !olosire al lui) să nu împiediceș ț

!olosirea lui de către locatar.

ocatorul are dreptul să ceară de la locatar în!ăptuirea în timpul cuvenit arepara iilor curente !apt care nu permite uzura ecesivă sau înainte de termen aț

bunului închiriat.ocatorul are dreptul să ceară achitarea în mărimea i termeniiș

stipula i în contract a chiriei.ț

a termenul !inalizării contractului) locatorul este obligatsa recep ioneze bunul iț ș

să-l veri!ice în dependen a de caracteristicile bunului) i alte drepturi i obliga iiț ș ș țcon!orm contractului i legii în vigoare.ș

&repturile i obliga iile ocatarului'ș ț

ocatarul este obligat să !olosească bunul con!orm în elegerii i destina iei) săț ș ț

preia bunul în termenii i modul stabilit în contractocatarul trebuie să !oloseascăș

bunul strict în con!ormitate cu caracteristicile lui i să nu-l transmită !ără acordulș

locatorului altor persoane în !olosin ă.ocatarul trebuie să între ină bunul i săț ț ș

in!raptuiasca repara iile curente) iar dacă este în elegere între păr i i repara iileț ț ț ș ț

capitale cu achitarea loc de către locator) sau cu mic orarea în continuare a plă ilor ș ț

pentru chirie.

22

7/23/2019 Ghkjbl


ocatarul este obligat să transmită bunul la încetarea rela iilor contractualeț

împreună cu toate îmbunătă irile aduse bunului dacă ele nu pot !i separate de bunț

!ără al pre"udicia i invers. :mbunătă irile inseparabile vor !i achitate de locatorș ț

dacă păr ile prealabil au avut o asemenea în elegere.ocatarul are dreptul să cearăț ț

o reducere a chiriei sau chiar rezelierea contractului art.B68 CC/ dacă !olosin a deț

către el a bunului închiriat este deran"ată de către un alt locatar în di!erite ipostaze.i alte drepturi i obliga ii ce recurg din sinalagmaticitatea contractului deș ș ț

loca iune.ț

:ncetarea contractuluiContractul încetează la epirarea termenului) sau poate !i reziliat în cadrul apari ieițsitua iilor de motiv indicate în contract sau în legisla ia în vigoare) con!orm CC)ț țart.art.68*) 68) 685) 687) 684) 68B.!ubloca iuneaț

Subloca iunea este acela i contract de loca iune) însă con!orm art.B60 CC) bunulț ș ț

închiriat de către locatar poate !i transmis în !olosin ă) sau !olosin ă i posesie cătreț ț ș

o altă persoană) sublocatar) dacă acest !apt îi convine locatarului) nu-I îngrăde teșdreptul în cadrul contractului de loca iune) iar locatorul î i da acordul.ț ș

:n cadrul subloca iunei) răspunderea locatarului !a ă de locator se men ine) iar ț ț țsublocatarul poartă răspundere !a ă de locatar.ț

Con!orm art. B60 alin.4 cesiunea loca iunii îl poate eliberă pe locatarul anteriorțde obliga ii) dacă acest !apt este stabilit în contract cu indicarea responsabilită iiț ț

păr ilor contractante.ț

Nu se admite o subloca iune în continuare) sau succesoare.ț

"aportul de proprietate în cadrul contractului de loca iuneț

Con!orm art. B45) de la bun început este men ionat că locatorul transmite un bunțmobil sau imobil determinat individual în !olosin ă temporară) sau !olosin ă iț ț ș

posesiune temporară) însă nu transmite i dreptul de proprietate asupra bunului.ș

&in aceste considerente) locatorul suportă riscurile pieirii !ortuite sau deteriorării bunului) iar în cazul schimbării proprietarului bunului închiriat art.688 CC/) bunulînstrăinat rămîne să !ie !olosit de locatar pe perioada indicată în contract. &esigur

păr ile pot schimba condi iile contractului în ce prive te termenul) sau pre ul înț ț ș ț

con!ormitate cu legisla ia în vigoare.ț

:n cadrul eproprierii bunului închiriat) con!orm art.68() contractul de loca iunețîncetează din data cînd epropriatorul are dreptul să ia bunul în posesie.

&acă eproprierea este par ială) locatarul are dreptul la reducerea chirieiț!oarta îmbunăta irilor aduse bunului închiriat ț

ocatorul este obligat în plan general să e!ectuieze repara iile capitale) iarț

locatarul să e!ectuieze repara iile curente care au menirea să între ină bunul înț ț

lucru i să nu permită uzarea lui înainte de termen) sau ecesivă. &in acesteș

considerente toate îmbunătă irile în!ăptuite de locatar) dar care nu sunt obligatoriiț

con!orm uzan elor contractuale) trebuiesc e!ectuate cu acordul locatorului că peț

parcurs să !ie compensate de către el achitarea lor) sau mic orarea chiriei/) în cazș

contrar plă ile) sau cheltuielile în ce prive te îmbunătă irea !ăcută va rămîne peț ș ț

seama locatarului dacă aceste îmbunată iri nu pot !i separate de bunul închiriat !ărăț

a-l pre"udicia art.686 CC/.

23

7/23/2019 Ghkjbl


5.Contractul de arend!Con!orm art. 6(( CC) în cadrul contractului de arendă) arendatorul care este

proprietar) uzu!ructuar) sau un alt posesor de drept al bunului) transmite în!olosin ă careva bunuri agricole cum ar !i terenurile agricole) sau alte bunuriț

mobile i imobile cu această destina ie către cealaltă parte contractantă numită înș ț

continuare arenda pentru !olosirea bunului i ob inerea unui careva venit pe oș ș ț perioadă determinată de timp.Contractul este sinalagmatic) consensual) cu titlu oneros) translativ de !olosin ă)țsau posesie i !olosin ă) comutativ i cu eecutare succesivă) real.ș ț ș

Pre ul contractului de arendăț

:n cadrul contractului de arendă) plata se !ace în natură) în bani) sau în !ormă mităla momentul semnării contractului) însă deoarece contractul dat este unulconsensual i comutativ dar cu eecutare succesivă) nu este eclus !aptul că păr ileș ț

să schimbe modul de plată în dependen ă de circumstan e.ț ț

Plata se !ace la locul stabilit în termenul sau termenele prevăzute în contract.Sînt cîteva circumstan e care in!luienteaza plata i modul plă ii arendei pentruț ș ț

di!erite categorii de !olosin ă a bunurilor ce !ormează obiectul contractului) cumț

ar !i supra!a a i a ezarea geogra!ică a terenurilor) distan a terenurilor de laț ș ș ț

drumuri) distan a de la sursele de energie electrică dacă este necesară !olosirea ei)ț

poten ialul de produc ie al terenului bonitatea solului/) i alte elemente con!ormț ț ș

art. 6(7 alin.* CC.Con!orm art.6(4 CC se poate reduce plata arendei dacă mai mult din "umătate din!ructele ob inute de către arenda ) sau subarenda pier !ortuit) i în acest cazț ș ș ș

arenda ul are dreptul să ceară reducerea propor ională a plă ilor pentru arendă)ș ț ț

acest drept poate !i realizat doar pînă la separarea !ructelor.Con inutul contractului'ț

1rendatorul are dreptul să ceară de la arenda eecutarea plă ilor în modul iș ț ș

termenul stabilit) să veri!ice modul de eecutare a obliga iilor de către arenda ) săț ș

veri!ice bunurile transmise în arendă.1rendatorul este obligat să transmită bunurileîn termen împreună cu toate documentele necesare) să in!ormeze despre toateviciile materiale sau de drept) să achite în cazul rezelierii contractului înainte determen arenda ului pre ul !ructelor dacă nu sunt separate) i dacă păr ile au stabilitș ț ș ț

dorin a de a rezelia contractul înainte de termenul lui) să e!ectuieze repara iileț ț

capitale dacă este stabilit în contract) sau dacă a a au stabilit păr ileș ț

1renda ul este obligat să !olosească bunurile ca un bun proprietar) să in!ormezeș

arendatorul în cazul subarendei) să achite plă ile către arendator în modul stipulatț

i impozitile dacă e prevăzut în contract dacă nu este prevăzut atunci impoziteleș

le achită proprietarul/) să eecute repara iile curente i dacă este prevăzut înț ș

contract) repara iile capitale.ț

1renda ul are dreptul de prim cumpărător dacă a !ost de bună credin ă) iarș ț

bunurile ce !ormează obiectul contractului urmează a !i înstrăinate de cătrearendator) i alte drepturi i obliga ii con!orm legii cu privire la arendă. Păr ile potș ș ț ț

avea i alte drepturi i obliga ii con!orm egii cu privire la arendă i normelorș ș ț ș

reglementative ale CC.

24

7/23/2019 Ghkjbl


:ncetarea contractului de arendă

(. Con!orm art.6*() contractul încetează odată cu epirarea termenului)sau înainte de termen în cazul pieirii bunurilor arendate) sau în cazul nulită iiț

contractului) sau în virtutea circumstan elor de îndeplinire a obliga iunilor ț ț

contractuale de către păr i $emeiurile legale de încetare a arendei înainte deț

termen sunt stipulate în art.art. 0(H Ai 0(-0 al egii B*B3(66( în redac@iaegii (8873*88*.

1st!el) arendatorul în baza art. 0(H Dpoate cere rezilierea anticipată) prinintermediul instan@ei de "udecată) a contractului de arendă în umrătoarelecondi@ii'nerespectarea clauzelor privind arenda9!olosirea pămîntului încondi@ii ce contracvin legisla@iei9 înrăută@irea inten@ionată a calită@ii terenuluiarendat9 neachitarea arendei pe parcursul a 8 de zile de la data epirăriitermenului de plată) cu condi@ia că perioada de gra@ie de 8 de zile pentruachitarea arendei se va acorda doar o singură dată pe parcursul perioadei dearendă) ast!el că orice neachitare repetată a arendei în termen va constituitemei pentru a cere rezilierea imediată a contractului de arendă) în cazulcănd cîntractul nu prevede alt!el9 ridicarea construc@iilor neautorizate peterenul arendat9 terenul nu a !ost !olosit timp de un an de la data dării lui înarendă) în cazul cînd contractul nu prevede alt!el9 transmiterea terenuluiarendat în subarendă !ără consim@ămîntul proprietarului. 1rendatorulterenului poate cere rezilierea anticipată a contractului Ai în alte cazuri

prevăzute de lege sau de contract. :n cazul în care contractul de arendă nu prevede alt!el) arendatorul poate rezilia anticipat contractul de arendă în modnecondi@ionat numai după înAtiin@area în scris) cu cel pu@in luni înainte) a

arendaAului. Cu ecep@ia condi@iilor speci!ice la alineatul întîi din prezentularticol) arendaAul are dreptul să !olosească terenul pînă la strînsul roadeiinclusiv) con!orm termenelor prevăzute de tehnologia de creAtere aculturilor?.1rendaAul) la rîndul lui) în baza art. 0(-0 Dpoate cere reziliereaanticipată a contractului de arendă în cazul în care' arendatorul nu-AiîndeplineAte obliga@iile contractuale9 arendaAul este în imposibilitatea de a!olosi terenul) cu ecep@ia cazurilor de !or@ă ma"oră) dacă contractul dearendă nu prevede alt!el9 arendatorul nu a transmis terenul în termenulstabilit în contract. 1rendaAul poate cere rezilierea contractului de arendă Aiîn alte cazuri prevăzute de lege sau de contract. 1rendaAul poate cererezilierea anticipată a contractului de arendă Ai din motive de sănătate) care îl

pun în imposibilitatea de a respecta pe viitor clauzele contractului) dacăcontractul nu prevede alt!el. 1rendaAul poate rezilia anticipat contractul dearendă în mod necondi@ionat doar avertizînd arendatorul în scris despreinten@ia de reziliere a contractului cu cel pu@in luni pînă la recoltare) dacăcontractul nu prevede alt!el?.

Con!orm art. 6** sunt stipulate consecin ele de rezelierea contractului de arendăț

pînă la încheierea anului agricol) arendatorul este obligat să plăteascăarendaAului valoarea !ructelor care) deAi încă neseparate) vor putea !i separateînainte de s!îrAitul anului în condi@iile unei gospodăriri normale..

25

7/23/2019 Ghkjbl


10. Contractul de ÎNCHIRIERE A SPAŢIULUI LOCATIV

In cadrul acestui contract se transmite in folosinta de catre locator catre chirias simembrii familiei chiriasului o incapere de locuit, iar chiriasul si familia acestuiea

se obliga sa foloseasca spatiul conform destinatiei, sa asigure integritatea lui sisa achite in modul si termenul stabilit in contract chiria, care reprezinta platapentru folosinta.

Acest contract sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, comutativ, cuexecutare succesiva, real, translativ de folosinta.

In calitate de incapere pentru locuit poate fi orice incapere separata care intrunesteconditiile de fapt si de drept pentru a deveni obiect al contractului dat.

Acest contract este reglementat de catre codul cu privire la locuinte al RM (RSSM– 1983 cu modificarile ulterioare, dar pastrinduse notiunile initiale de ordingeneral).

Conform Codului dat sint in cadrul fondului locativ se include 4 tipuri deincaperi de locuit si anume:

1. In fondul locativ de stat se include casele de locuit si incaperile de locuit ceapartin statului

2. Fondul locativ obstesc care contine casele de locuit si incaperile de locuit

din alte case

Obiectul contractul de inchiriere a spatiului locativ are 2 laturi, sau alt fel spus areun dublu inteles fiindca pe de o parte este spatiul locativ, iar pe cealalta parte estevorba de chirie.

In cadrul acestui contract se pune accent pe notiunea de spatiu locativ care trebuiesa intruneasca toate conditiile stricte in ce priveste izolarea spatiului, intrareaaparte din coridor (camine), sau intrarea de o parte in casele care se afla la sol.Spatiul de locuit este doar incaperea prevazuta de a locui in sensul direct alcvintului.

Daca prin spatiul prevazut pentru locuit se trece dintr-o odaie in alta, aceastaincapere nu poate fi socotita ca obiect - spatiu locativ izolat.

In ce priveste chiria, sau plata reprezinta suma de bani pe care chiriasul o achitapentru folosirea incaperei.

Serviciile comunale sau plata pentru intretinere nu face parte din plata pentruchirie.

Chiria este o suma fixa, iar platile pentru intretinere se fac conform tarifelor sivolumului consumat de chirias (gaz natural, lumina, apa).

Administratia fondului obstesc si a celui de stat stabilesc cuantumul chiriei independenta de cheltuielile de administrare, cheltuielile legale de reparatie capitala,de intretinere a blocurilor sau spatiilor locative cit si alte cheltuieli conform legii invigoare ce tin de obligatiile acesteia.

26

7/23/2019 Ghkjbl


Termenul contractului de inchiriere a spatiului locativ

In cadrul fondului de stat, termenul contractului se incheie, sau este egal cu omasura de timp nelimitata, cit si in fondul de stat obstesc sau public.

De regula in casele departamentare ale intreprinderilor, organizatiilor din

principalele ramuri ale economiei nationale, institutiilor de stat sau obstesti ,termenul contractului este determinat de termenul in care persoana data se afla inrelatii de munca cu organizatia sau institutia data.

In ce priveste stabilirea termenului in ordinul de primire a spatiului locativ, seindica conditiile de atribuire a spatiului catre persoana data si membriifamiliei acesteia si termenul de activitate daca este vorba de caseledepartamentare, institutii s.a.

Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de inchiriere a spatiuluilocativ

Deoarece este un contract sinalagmatic drepturile si obligatiile sint reciproceChiriasii sint obligati sa intretina spatiile locative acordate ca buni proprietariconform destinatiei, respectind regulile, sanitare si de folosire, cit si regulilede convetuire.

Ei sint obligati de a folosi in mod rezonabil energia electrica, apa, gazul s.a.conform legii cu privire la inchirierea spatiului locati.

Obligatiile de baza ale chiriasului consta in respectarea regulelor de securitate aleincaperei in ce priveste inundatiile, incendierea incaperilor; efectuarea reparatiilorcurente; asigurarea integritatii; pastrarea curateniei si a ordinei si in celelalte

spatii pe care le foloseste, sau care sunt comune cu alti chiriasi.Nu are dreptul chiriasul sa schimbe stilul sau arhitectura (la fasade), sau sa facacareva reconstructii in interior, care ar duce la slabirea constructiei capitale; nu aredreptul sa extinda neautorizat suprafata instalatiilor de incalzire.

Sa respecte regimul de sunete conform codului contraventional al RM.Sa foloseasca in modul prevazut conductele pentru gunoi

Modificarea contractului de incheriere a spatiului locativ

Deoarece este un contract consensual si comutativ el poate fi modificat lapropunerea uneia si cu acordul celeilalte parti.

Conform codului cu privire la locuinte, poate modifica contractul administratorul,in cazul reunirii chiriasilor intr-o singura familie, in cazul recunoasterii in calitatede chirias altui membru al familiei date, in cazul retragerii spatiului de locuit, dacaeste folosit pentru venituri ne provenite din munca .

Mai poate fi modificat contractul in cadrul impartirii incaperii de locuit, la cerintamembrilor chiriasului, in acest caz se cere consimtamintul tuturor membrilorfamiliei lui si a chiriasilor.

Daca in locuinta din fondul obstesc se elibereaza o odaoie, se aduce la cunostintaadministratorului si asupra spatiului dat se incheie un nou contract cu un alt chirias

ce sta la rind modificinduse contractul anterior.

27

7/23/2019 Ghkjbl


Particularitatile contractului de inchiriere a spatiului locativ in fondul privat.

In cadrul fondului privat in calitate de locator este proprietarul sau o alta persoanaimputernicita sau abilitata cu acest drept de catre proprietar si in calitate deproprietar poate fi atit persoana fizica cit si persoana juridica.

Obiectul contractului sint incaperile separate ce intrunesc toate conditiile de fapt si

de drept si nu dauneaza sanatatii in ce priveste situatia sanitara, vecinatatea lor sialte prevederi legale.

Termenul contractului se stabileste de catre parti si poate fi atit determinat cit sifara termen, insa conform prevederilor generale, daca este mai mare de 3 anitrebuie sa se inregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial.

Forma contractului este scrisa, si se inregistreaza contractul la administratiapublica locala.

Pretul contractului este stabilit de catre parti de iure, dar de facto este stabilit delocator si acceptat de chirias.

In cazul cind este necesar sa se efectuiesze reparatia capitala in spatiul inchiriatpentru un timp mai indelungat se respecta si se aplica Legislatia Locatiunii, la fel sireparatia curenta.

In cazul cind decedeaza chiriasul, locatorul este obligat pe termenul ramas saincheie contractul cu unul din membrii famieliei chiriasului, ceia ce inseamnamodificarea contractului de inchiriere a spatiului de locuit, deoarece seschimba una dintre parti, adica chiriasul.

Spatiile locative cu destinatie speciala pot fi spatiile de serviciu care pot fi

amplasate in casele fondului locativ (lacatusii, electricienii care activeaza la loculdat). Se acorda doar persoanelor care au dreptul de a primi spatiul locativ de

serviciu. Repartizarea in cadrul acestui fond, poate fi la dorinta partilor, daca este

spatiu privat, sau daca este fondul obstesc sau de stat prin acordarea de spatiu de

locuit in baza ordinului de repartitie. Termenul contractului este egal cu termenul

angajarii persoanei in cadrul serviciului dat.

11.Contractul de lea,in

28

7/23/2019 Ghkjbl


Contractul de leasing prevede) ca o parte numita locator se obliga !ata de alta partenumita locatar sa asigure o sesiune si !olosinta temporara a unui bun cumparat sau

produs de locatorcumparat de locator de la !urnizor) sau producator/ contra unei plati periodice numita rata de leasing.1cest contract este consensual) cu titlu oneros) sinalagmatic) comutativ) cu

eecutare succesiva si translativ de !olosinta si posesie) este real&eosebim mai multe tipuri ale contractului de leasing) insa principalele !ormesint leasingul !inanciar si leasingul operational.In cadrul leasingului !inanciar'

(. perioada de leasing) sau termenul contractului depaseste 45 din durata de!unctionalitate utila a obiectului material a contractului de leasing) luindusein calcul !olosirea rationala si uzura.

*. alta particularitate este ca trebuie sa prevada epres la momentul semnariicontractului ca odata cu !inalizarea termenului contractului) dreptul de

proprietate asupra bunului se va trans!era de la locator catre locatar.

. alta particulatitate este ca suma ratelor) sau pretul contractului trebuie sa !ienu mai mic de 68 din valoarea initiala a bunului transmis in leasing.0. alta particularitate este ca riscurile si beni!iciile sint trans!erate de la locator

catre locatar

easingul operational este acela in care nu se include nici un semn de la leasingul!inanciar.In a!ara de aceasta easingul poate !i in !unctie de !orma de organizare si tehnicade realizare a operatiunilor de leasing) poate !i leasing direct) sau leasing indirect.In cadrul leasingului direct) contractul se incheie intre toate parti contractante)concomitent) ceea ce inseamna ca este un contract tripartid si anume vinzatorul!urnizorul/) a *-a locatorul care poate avea calitate de vinzator/) a -a locatarul.In cadrul leasingului indirect sunt * contracte separate) !urnizor calitate devinzator/ - locator si locator 2 locatar. In ambele cazuri locatarul este partea carealege bunul con!orm cerintelor sale) insa in cadrul contractului direct el are

posibilitatea de a se epune asupra viciilor bunului direct catre !urnizor) deoarecelocatorul aici are intr-o oarecare masura calitate de intermidiar.;ai deosebim tot in !unctie de aceasta !orma de organizare) leasingul de returnareunde se presupune) ca la epirarea termenului bunul se transmite inapoi.

% alta !orma este leasingul di!erentiat in cadrul caruia operatiunea este !inantata demai multi locatori.% alta !orma este leasingul periodizat atunci cind bunul se transmite catre mai multilocatari care il !olosesc periodic stabilinduse un anumit orar de lucru. &upateritoriul de !unctionare deslusim leasing teritorial national si international.

+lementele contractului'In calitate de parti sunt 2 !urnizorul) sau vinzatorul care instraineaza catre locatorcon!orm contractului de vinzare-cumparare respectinduse drepturile si obligatiile

partilor contractante. <inzatorul sau !urnizorul poate !i o persoana !izica sau

"uridica ce are capacitatea de a contracta in conditiile prevazute de lege.

29

7/23/2019 Ghkjbl


% alta parte contractanta este locatorul care poate !i persoana !izica sau "uridica ce practica activitate de intreprinzator si transmite in conditiile legii cu privire lacontractul de leasing catre locatar con!orm conditiilor si cerintelor inaintate deacesta si acceptate de locator un anumit bun cu dreptul de posesie si !olosinta

pentru o anumita perioada de timp. &aca in contract este stipulata macar o conditie

ce prevede leasingul !inanciar) atunci contractul dat se prezuma translativ de proprietate dar nu de posesie si !olosinta. #ocatarul este partea contractanta !izica sau "uridica care doreste sa primeasca si primeste con!orm contractului de leasing in dependenta de tipul leasinguluioperational sau !inanciar un bun mobil sau imobil cu drept de posesie si !olosinta)sau cu drept de proprietate.Contractul se incheie in !orma scrisa con!orm art.6*0 CC) unde se indica pretul

bunului) suma contractului de leasing) se indica modul de achitare si termeneleratelor) plata !inala si metodele calcularii in cazul rezelierii contractului.%biectul contractului'

Contractul de leasing include in sine elemente ale contractului de vinzare-cumparare) locatiune si de arenda) de aceea obiectul contractului pe de o parte pot!i bunurile ce au tangente cu contractele de locatiune si arenta si se bazeaza de

prevederile re!eritore la contractul de vinzare cumparare.%biectul "uridic este !ormat din totalitatea actiunilor pe care le intreprind partilecontractante.%biectul contractul trebuie sa !ie) sa eiste) poate !i orice bun care se a!la incircuitul civil) sau in circuitul civil restrins daca legea permite transmiterea bunuluidat in leasing.

Nu pot !i obiecte ale leasingului terenurile agricole) bunurile consumptibile) bunurile scoase din circuitul civil) sau obiectele proprietatii intelectuale.$ermenul contractului se stabileste de catre parti) dar nu poate !i mai mic de un ande la momentul incheierii contractului. Contractul se incheie pe o perioadadeterminata de timp luinduse in consideratie perioada de amortizare a bunului) citsi perioada de amortizare !iscala.Pretul contractului se stabileste de catre parti in dependenta de calitatile bunului si

prezinta rata de leasing sau acea plata periodica e!ectuata de catre locata catrelocator. In cadrul leasingului operational) plata reprezinta cota de amortizatecalculata con!orm actelor normative in vigoare cit si bene!iciul stabilit de partile

contractante. In cadrul leasingului !inanciar plata o reprezinta pretul sau cota partedin valoarea de intrare a bunului si plus dobinda de leasing deoarece este vorba de procurarea unui bun in rate plus dobinda a!erenta/.

&repturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de leasing :bli$a"ia imperatiă a locatorului %n contractul de %nzare-cumpărare %ncheiatcu %nzătorul bunului! con#tă %n in(ormarea %nzătorului de#precontractul de lea#in$ %ncheiat #au care urmează a . %ncheiat! cuindicarea locatarului concret& ,cea#tă in(ormare a %nzătorului

#erete %n calitate de temei pentru apari"ia unor drepturi iobli$a"ii #peci.ce calită"ii lui de parte a raportului de lea#in$& ip#a %n contract a indica"iei de#pre #copul dob%ndirii de către locator

30

7/23/2019 Ghkjbl


a bunului nu a(ectează alabilitatea contractului! dar poate #eri %n calitate de temei pentru %naintarea cerin"elor de reparare adaunelor&ocatorul in contractul de leasing are obligatiile unui vinzator deoarece pune ladispozitia locatarului bunul !ara vicii de ordin material) sau "uridic. Reesind din

cele spune) locatorul care poate !i persoana !izica sau "uridica) in dependentade !orma contractului de leasing) !inanciar sau operational isi asuma) sautransmite catre locatar riscurile legate de contractul de leasing. ocatorul nutrebuie sa impiedice lacatarului in !olosirea obiectului contractului) iar dacaeste leasing operational si mai multe persoane au dreptul de !olosinta si posesieasupra obiectului leasingului) acestea trebuie sa raspunda in masura

prevederilor contractuale in dependenta de !orma leasingului.ocatarul este obligat sa respecte conditiile contractuale) sa se !oloseasca de bunin dependenta de destinatia lui) are dreptul sa aleaga producatorul) are dreptul sa!ormuleze cerinte !ata de !urnizor sau locator) are dreptul sa stabileasca

independent si sa aleaga cine se va ocupa cu e!ectuarea reparatiilor curente pentrua intretine bunul in stare lucrativa) sau capitale daca este prevazut in contract)atunci cind in contract nu se stabileste persoana !izica sau "uridica/ care se vaocupa de reparatia garantata a bunuluiocatarul are dreptul daca nu este prevazut in contract) dar la epirarea termenului

bunul se instraineaza) sa procure acest bun) iar daca doreste poate sa prelungeascarelatiile contractuale de !olosire atunci cind bunul nu se instraineaza.

Nu are dreptul locatarul sa greveze bunul) sa modi!ice contractul) sau sa-l intrerupa!ara instiintarea locatorului.

ocatarul este obligat sa permita locatorului veri!icarea modului de !olosire a bunului in orice moment atunci cind este rezonabil) dupa timp) loc.Contractul de leasing inceteaza odata cu epirarea termenului si indeplinireaobligatiunilor contractuale de catre parti) sau atunci cind se realizeaza contractuluicu acordul partilor) sau din cauza partilor) sau a unei parti9 si din alte motive) saucircumstante prevazute de lege.

1#. Contractul de conce,iune

31

7/23/2019 Ghkjbl


JKegea cu Privire la Concesiune 2 ;onitorul o!icial Nr.74 din 8.((.(665JK

:n cadrul acestui contract se transmite în concesiune un serviciu public) un bun public) sau se eecută careva lucrări în vederea e!icientizării economice

ale acesteia.

1cest contract este consensual) este sinalagmatic) cu titlu oneros) cu eecutaresuccesivă) este comutativ) dar totodată include i unele elemente aliatorii) sauș

nuan e aliatorii) este translativ de posesie i !olosin ă) dar la s!îr itul contractului)ț ș ț ș

dacă bunul se înstrăinează) poate !i translativ de proprietate atunci cîndconcesionarul este de bună credin ă.ț

:n cadrul contractului dat) statul) sau unită ile administrativ teritoriale ce auț

calitatea de concedent) transmit) sau cesionează concesionarului care este un

investitor persoană !izică sau "uridică de la noi din ară sau străin în schimbulțunei revedente) dreptul de a eplora) de a prospecta) sau a eploata un bun) unserviciu public) sau a eecuta careva lucrări.

1cest contract are natură dublă i anume din punctul de vedere a dreptului materialș

deoarece ine de dreptul civil i de dreptul administrativ. 1ceasta este motivat deț ș

modul de des!ă urare i normele reglementative !a ă de păr ile contractante.ș ș ț ț

:n a!ară de particularită ile "uridice men ionate mai sus) acest contract este solemn)ț ț

nu numai din cauza că se încheie în !ormă scrisă) dar din cauza că una dintre păr ițeste statul cît i modul de des!ă urare a o!ertelor) propunerilor i acceptării lor.ș ș ș


:n calitate de păr i sînt concedentul i concesionarul undeț ș concedent poate !i=uvernul) dacă obiect al contractului de concesiune sînt terenurile sau alte resursenaturale i în acest caz se încheie contractul între concesionar i organul central deș ș

specialitate al administra iei publice autorizat de guvern) iar în cazul concesionariiț

bunurilor ce apar in întreprinderilor de stat) sau municipale) sau administra ieiț ț

publice locale) în calitate de concedent sînt organele centrale de specialitate ale

administra iei publice locale9 din acestea reiese că în dependen ă de cine esteț ț proprietar în limitele atribu iilor) că sînt bunurile statului) sau ale administra ieiț ț

publice locale) concedent va !i =uvernul) sau reprezentan ii administra iei publiceț ț

locale.

:n calitate de concesionar poate !i orice persoană !izică sau "uridică care arecapacitate civilă de a contracta) corespunde cerin elor înaintate de concedent iț ș

poate !i atît de la noi din ară cît i de peste hotare.ț ș

32

7/23/2019 Ghkjbl


Concedentul transmite drepturile sale de posesiune i !olosin ă asupra obiectuluiș țcontractului către concesionar) !ără a-I transmite i dreptul de proprietate ce îiș

permite dispozi ia asupra obiectului dat.ț

%biectul contractului'

%biectul contractului de concesiune îl reprezintă !olosirea de către o persoană privată a unui serviciu public) a unui bun public) sau eecutarea unei activită iț publice.:n ce prive te categoria serviciilor publice) ele includ transportul public cît iș șserviciile de colectare) depozitare i valori!icare a de eurilor) distribu iei energieiș ș țtermice i electrice.ș

:n calitate de bunuri că obiect al contractului de concesiune sînt terenurile publice

i alte resurse naturale) bunuri mobile i imobile ale organiza iilor de stat iș ș ț șmunicipale) sau alte bunuri proprietar al cărora este administra ia publică locală)ț

îna!ară de terenurile ce au o valoare istorico-culturală cît i terenurile destinateș

ocrotirii naturii i alt terenuri con!orm legii cu privire la concesiune art.((( dinș

lege/.

:n calitate de obiect pot !i i alte activită i i bunuri) ca de eemplu cesionareaș ț șcătre concesionar) construc ia podurilor) centralelor electrice) hidrocentralelor iț șaltor lucrări în vederea ob inerii carorva bunuri de însemnătate publică.ț

,orma contractului este scrisă i con!orm art.( al legii cu privire la concesiuneș

contractul include păr ile contractante) obiectul i scopul concesiunii) !ormele)ț ș

condi iile) volumul i modul de e!ectuare al plă ilor) obliga iile concedentului i aleț ș ț ț ș

concesionarului cît i drepturile lor i alte clauze contractuale.ș ș

Con!orm Lotărîrii =uvernului R; nr.(8* din *4 !ebruarie (667 sînt elaboratemăsurile pentru eecutarea legii cu privire la concesiune cît i prevederile cuș

privire la organizarea i procedura licita iilor.ș ț

$ermenul contractului este de pînă la 58 de ani art.(0 din ege

Pre ul contractului redeven ă/ con!orm art.(5 al egii cu privire la concesiune seț ț

stabile te în natură) în bani) sau în !ormă mită. Sub !ormă de plă i de o singurăș țdată bonus/)sau chirie rentă/) sub !ormă de plă i pentru etrac ia resurselorț ț

naturale sau !abricarea produc iei roMalti/) iar în care plă ile men ionate sîntț ț ț

e!ectuate de un investitor străin se acceptă plată atît în valuta na ională cît i străinăț ș

art.( din ege/

:ncetarea contractului'− :n caz de lichidare a întreprinderii concesionale9− pre"udicierii obiectului concesiunii9−

epirarea termenului stabilit.

33

7/23/2019 Ghkjbl


Rezilierea'− !alimentarea întreprinderii concesionale9− decesului concesionarului - persoană !izica9− pronun area de către instan a "udecătorească a nulita ii contractuluiț ț ț

1+. Contractul de antreriz!

Prin contractul de antrepriză o parte) antreprenor se obligă să e!ectuieze pe risculsău o anumită lucrare celeilalte păr i client/) iar aceasta se obligă să recep ionezeț țlucrarea i să plătească pre ul convenit.ș ț

1ntrepriza este un contract sinalagmatic) cu titlu oneros) comutativ) cu eecutaresuccesivă i consensual.ș

Particularita ile'ț

− 1ntreprenorul e!ectuează o lucrare la comandă clientului pentru satis!acereacerin elor individuale ale acestuia.ț

− 1ntreprenorul e!ectuează o anumită lucrare din care poate rezulta producerea) sau trans!ormarea unui bun) ori ob inerea unui alt rezultatț prin e!ectuarea de lucrări

− 1ntreprenorul este independent în alegerea modului de eecutare a lucrării

− 1ntreprenorul eecută lucrarea pentru o remunera ie ob inutăț ț

după e!ectuarea i predarea lucrăriiș

&elimitarea contractului de antrepriză cu alte contracte'

Se deosebe te cu contractul de vînzare cumpărare prin !aptul că în momentulșîncheierii contractului de vînzare cumpărare) obiectul acestui contract eistă înrealitate i este transmis cumpărătorului.ș

:n contractul de antrepriză obiectul contractului nu eistă în momentul încheieriicontractului) el urmează a !i produs) !abricat.

Se deosebe te de contractul de loca iune după obiectul contractului) după !aptul căș ț plată loca iunii este determinată în !unc ie de volumul bunului închiriat) durataț ț!olosin ei obiectului etc.ț

:n contractul de antrepriză nu persistă a a aspect ca !olosirea unui bun careșapar ine unei alte persoane.ț


Păr ile contractante sunt antreprenorul i clientul) unde antreprenorul esteț ș

considerată persoana care î i asumă obliga ia să e!ectuieze o lucrare în !avoareaș țaltei persoane) i clientul este persoană !izică sau "uridică/ care însărcinează o altăș

persoană să e!ectuieze o anumită lucrare.

34

7/23/2019 Ghkjbl


%biectul contractului de antrepriză este rezultatul activită ii antreprenorului.ț%biectul contractului de antrepriză poate !i producerea sau trans!ormarea unui bun)cît i ob inerea de alte rezultate prin e!ectuarea de lucrări.ș ț

,orma contractului'− este simplă scrisă - la producerea unor obiecte complicate care necesită

un termen de eecutare îndelungat i cheltuieli esen iale9ș ț

− verbală$ermenul are importan ă pentru ambele par i'ț ț

− Pentru client 2 recep ionarea la timp a obiectului contractuluiț

− Pentru antreprenor 2 pentru ca după eecutarea lucrării i predareaș

ei clientului are dreptul la remunera ie.ț

Pre ul contractului) sau remunera ia antreprenorului este constituită din * elemente'ț ț

(. Cheltuielile suportate de antreprenor la eecutarea lucrării*. Remunera ia care i se cuvine după lucrul e!ectuat.ț

&acă contractul de antrepriză prevede eecutarea unor lucrări complee) pre ul sețdetermina prin întocmirea devizului) întocmit de către antreprenor în comun acordcu clientul i constituie un calcul al materialelor utilizate.ș

Riscurile în contractul de antrepriză'

(. Riscul lucrării contractului/ 2 antreprenorul se obligă să e!ectuieze pe risculsau o anumită lucrare. Prin urmare dacă eecutarea contractului devineimposibilă din cauze de !or a ma"oră) antreprenorul nu are dreptul laț

remunera ieț

*. Riscul materialelor 2 riscul pieirii) sau deteriorarii !ortuite a materialelor necesare eecutării contractului îl suportă cel care le-a !urnizat

. Riscul obiectului contractului 2 riscul pieirii sau deteriorării !ortuită aobictului contractului pînă la recep ionarea lui îl suportă antreprenorul.ț

&repturile si obliga iile par ilor în cadrul contractului de antreprizăț ț

− 1ntreprenorul este obligat să întreprindă toate măsurile pentru a e!icientizamodul de des!ăsurare a lucrărilor !a ă de obiectul contractului cît i pentru aț șob ine rezultatul dorit de client.ț

− &eoarece antreprenorul se socoate specialist i pro!esionist în domeniulș

dat) el trebuie să in!ormeze clientul despre toate ac iunile care trebuie să leț

întreprindă pentru a ob ine rezultatul dorit) în ce prive te calitateaț ș

materialului din care urmează să !ie îndeplinită) trans!ormată sau reabilitatălucrarea 2 obiect al contractului.

− 1ntreprenorul este obligat să e!ectuieze lucrarea de sinestatator) sau

personal dacă aceasta prevede contractul) sau reiese din contract calită ileț personale ale antreprenorului/.

35

7/23/2019 Ghkjbl


− 1ntreprenorul trebuie să !urnizeze materialul) sau să eecute lucrul dinmaterialul clientului con!orm contractului) însă în ambele cazuri elduce răspundere de calitatea bunului ce !ormează obiectul contractului.

− +l trebuie să depisteze viciile materialului deoarece este pro!esionist iș

să in!ormeze clientul în măsura în care aceste vicii ar putea dăuna

calită ii bunului.ț− 1ntreprenorul trebuie să in!ormeze despre !aptul eisten ei anumitorț

împre"urări ce ar împiedica eecutarea sau !inalizarea lucrărilor în termen.− 1ntreprenorul trebuie să transmită clientului obiectul contractului în

termenii) modul i locul stabilit în contract. %biectul trebuie să !ie liber deșorice viciu de ordin material sau "uridic.

− &acă în cadrul contractului sînt eecutate lucrări capitale) atunci seîndepline te actul de predare primire al bunului) iar antreprenorul trebuie săș

ia parte la transmiterea bunului către client) unde se va !ace cunoscută toatăin!orma ia !a ă de obiectul material al contractului) clientului) iar ultimul vaț ț

recep iona lucrareaț

− &acă în cadrul recep ionării lucrării de către client se vor depista careva viciiț

materiale) antreprenorul va !i obligat să le înlăture pe cont propriu.− :n ce prive te remidierea înlăturarea/ viciilor) art.68 alin. prevede căș

antreprenorul poate să re!uze înlăturarea acestor vicii dacă aceasta presupune ni te cheltuieli dispropor ionale adică de o propor ie multș ț ț

mai mare/.

1ntreprenorul are urmatoarele drepturi'

− 1re dreptul de a cere de la client de a !i in!ormat în măsură deplină cu privire la obiectul contractului) lucrările care urmează să le !acă

− 1re dreptul de a cere preschimbarea materialului cu altul dacă cel dinurmă nu corespundea calită iiț

− 1re dreptul în cazul construc iilor capitale de a cere constituirea unei ipoteciț

asupra terenului de construc ie al clientului pentru garantarea drepturilor cețrezultă din contractul de antrepriză art.65 CC/

− 1re dreptul de a re ine) sau de a ga"a bunul mobil produs) sau îmbunătă itț ț

pentru că clientul să-I achite pentru lucrările e!ectuate atunci cînd acesta

nu este deacord cu aceste lucrări art.65* CC/− 1re dreptul con!orm art.65( CC de a rezelia contractul

&repturile si obliga iile clientului'ț

− Clientul este obligat să in!ormeze antreprenorul corect− Să pună la dispozi ia antreprenorului materialul !ără viciiț

− Să recep ioneze bunul în timpul i modul stabilit în contractț ș

− Să achite antreprenorului sumele prevăzute în dependen ă de termeneleț

prevăzute în contract− Să îndeplinească actul de predare primire cu indicarea viciilor care pot !i

înlăturate− Să ceară de la antreprenor o garan ie în ce prive te calitatea bunuluiț ș

36

7/23/2019 Ghkjbl


− Să achite imbunatatirele) sau înlăturarea viciilor ecesive) dacă acestevicii au apărut din cauza clientului

Clientul are dreptul'

− Să ceară remedierea viciilor apărute din cauza antreprenorului care au

inut de in!ormarea incorectă) sau de calitatea materialelor ț

− Să remidieze singur viciile) dar să ceară compensarea cheltuielilor dacăantreprenorul nu le-a re!uzat din start din cauza sumelor dispropor ionaleț

− Să ceară numirea termenului de garan ie con!orm art. 676 CC) deoarece înț

acest termen se înaintează reclama iileț

:cetarea contractului

Contractul încetează în dependen ă de termenii stabili i) odată cu eecutareaț ț

obliga iilor contractuale) sau în cazul pieirii bunului care este obiect material alțcontractului9 în cazul rezelierii înainte de termen din cauza neeecutarii obliga iilor ț

contractuale de către una dintre păr i9 în cazul decesului antreprenorului dacăț

contractul este intuito-persone9 i în alte cazuri cînd nu este posibilă des!ă urareaș ș

în continuare a rela iilor contractuale art.608) 60*) 60) 600) 605) 67 CC/ț

1+. Contractul de re,t!ri ,ervicii

In cadrul acestui contract) in calitate de păr i sunt prestatorul si bene!iciarulț

unde prestator poate !i persoana cu capacitatea de eerci iu deplina !izica sauț "uridica att din R; ci si de peste hotare iar in calitate de bene!iciar poate !i orice persoana att P, cit si P# ce are capacitatea de eerci iu si corespunde normelorț

legale.

1cest contract este consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros) in dependenta deobiectul contractului - poate !i intuito-personae9 cu eecutare succesiva sicomutativ9 însă rezultatele prestării serviciilor cu toate ca este !init) nu aducea teptările bene!iciarului in măsura in care el dore te.ș ș

% particularitate esen iala a acestui contract este !aptul ca acesta are menireațde a reglementa prestările serviciilor si poate !i regăsit într-o serie de contractecivile cum ar !i' contractul de servicii turistice9 contractul de mandat3 de transport3de epedi ie9 contractele bancare9 contractul de depozit9 contractul de magazina"9ț

contractul de !actoring s.a.


In calitate de păr i sunt prestatorul si bene!iciarul) unde prestator poate !i oriceț

P, sau P# ce are capacitate de eerci iu deplina iar in dependenta de obiectulț

contractului) capacitate civila deplina studii) abilita i/ de a contracta.ț

37

7/23/2019 Ghkjbl


%biectul contractului' sunt serviciile prestate de orice natură in dependen ă deț

dorin a sau necesitatea uneia si abilită ile celeilalte păr i contractante.ț ț ț

In principiu aceste servicii constau in săvr irea unor anumite ac iuni) deș ț

eemplu' la comision - înstrăinarea sau procurarea carorva pentru comitent9 la

mandat- reprezentarea intereselor mandantului9 la epedi ie- săvr irea di!eritorț șac iuni materiale numărare) cntărire) descărcare3încărcare/ cit si nemateriale)ț

întocmirea di!eritor documente ce înso esc mar!a transportata s.a. Sau ca obiect alț

contractului pot !i si des!ă urarea unor activită i) cum ar !i serviciile de audit cuș ț

activitate contabila si analiza contabila) activitatea de consulting) serviciile prestate de evaluator.

,orma contractului'

cu toate ca in cadrul contractului de prestări servicii avem un obiect speci!ic)

si anume care da na tere obliga iilor de diligen a din partea prestatorului si nu deș ț țrezultat ca in cadrul contractului de antrepriza unde avem un rezultat materializatin cadrul prestărilor serviciilor) persoana bene!iciar poate avea si rezultatul ne doritsau ne a teptat serviciile in instan ă/.ș ț

,orma contractului de intermediere este reglementata de normele generale alecodului civil cu privire la !orma actelor "uridice) de eemplu' contractul de mandat

poate !i încheiat att in !orma verbala cit si scrisa deoarece poate !i att cu titlugratuit cit si cu titlu oneros in condi iile legii sau ale contractului/. ,ormaț

contractului din aceste considerente se respecta si se a"ustează la împre"urări.

$ermenul contractului'

este acea perioada de timp care este la în elegerea par ilor sau reiese dinț ț

des!ă urarea activită ii si ac iunilor întreprinse de către prestator si in dependentaș ț ț

de obiectul contractului prestarea serviciilor in cadrul contractului de epedi ieț

con!orm termenului pot !i determinate sau determinabile iar in cadrul contractuluide mandat pro!esional 2 avocat) nu este determinat/.

Pre ul contractului se stabile te de către păr i) se nume te retribu ie si seț ș ț ș ț

evaluează in bani. +l poate !i con!orm unor anumite tari!e sau se stabilesc de către păr i in dependenta de ac iunile pe care la întreprinde prestatorul.ț ț

1tunci cnd este vorba de !ormarea pre ului in urma mai multor ac iuni) acestaț ț

va !i un pre estimativ sau deviz estimativ) si pre !or!etar art.65 CCR;/.ț ț


prestatorul este obligat sa de a întreprinde toate masurile si toate ac iunileț

pentru a primi rezultatul dorit si a teptat de către client sau bene!iciar.ș

+l este obligat sa ac ioneze cu diligen ă si buna credin ă întreprinznd toateț ț țmasurile deoarece spre deosebire de contractul de antrepriza) prestatorul nuac ionează pe riscul sau ci pe riscul clientului sau bene!iciarului.ț

38

7/23/2019 Ghkjbl


Prestatorul este obligat sa depună toate e!orturile pentru ob inerea rezultatuluiț

dorit iar con!orm art.6B) alin.(/ CCR;) el este obligat sa !urnizeze toate bunurile necesare eecutării contractului daca nu a !ost stipulat alt!el sau incondi iile !ormate nu eista alta solu ie.ț ț

Prestatorul are dreptul in dependenta de condi iile contractului de a !ițremunerat in mărimea si termenii stabili i in contract si in modul stabilit.ț

Gene!iciarul clientul/ este obligat sa achite retribu ia si sa pună la dispozi iaț ț

prestatorului toata in!orma ia necesara corectă) adevărată i in măsură necesară9ț ș

trebuie sa in!ormeze despre toate ac iunile ce trebuie întreprinse de prestator si inț

dependen ă de aceste ac iuni de serviciile prestate daca nu a !ost stabilit u preț ț ț

!or!etar) sa achite pentru !iecare ac iune in parte) !ormndu-se un deviz estimativ.ț

Gene!iciarul are dreptul de a !i in!ormat de către prestator pe parcursultermenului contractului in privin a tuturor ac iunilor întreprinse de ultimul cit siț ț

poate cere ca prestatorul sa prezinte o dare de seama in dependen ă de obiectulț

contractului.

:ncetarea contractului' art.645-64B CCR;.

1. Contractul de tran,ort

In cadrul contractului de transport) transportatorul cărău ul/ acordă serviciiș

de transport obligndu-se !ata de cealaltă parte contractanta clientul pasagerul/ dea transporta mar!a sau pasagerul cu sau !ără baga"e/ la locul de destina ie inț

modul) termenul si metoda prevăzută in contract cit si cu transportul care estemen ionat in contract di!erite tipuri de transport/.ț

Contractul este consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros sau gratuit dacanu contravine legii) comutativ) cu eecutarea succesiva) iar in unele cazuri are sinuan e de intuito-personae însă nu este o condi ie esen iala de !iecare dată.ț ț ț

Particularită ile contractului'ț

o particularitate deosebita este !aptul ca acest contract este reglementat nunumai de CCR; dar si de Regulamente speciale cum ar !i egea cu privire latransporturi din *( mai (6649 egea cu privire la transportul aerian din (6649

egea cu privire la transportul auto din *6 iulie (6BB9 Codul naviga iei maritimeț

comerciale aprobat prin egea din 8 sept (6669 Codul transportului !eroviar (4iulie *889 Regulamentul cu privire la transportul pasagerilor si baga"elorreglementat prin Lotărrea =uvernului din (8 noi *889 Regulamentultransporturilor auto de măr!uri aprobat de ;inisterul $ransporturilor siComunica iilor si monitorizat prin Lotărrea =uvernului din 86 dec (666.s.a.ț

39

7/23/2019 Ghkjbl


In a!ara de actele normative interne) !unc ionează un sir de acteț

normative eterne conven ii) tratate interna ionale la care R; ia parte.ț ț

$ipurile de transport'

In dependenta de di!erite criterii) transportul este clasi!icat in

următoarele tipuri'• &upă modul de transportare a măr!ii distingem transport aerian9

transport maritim9 transport !eroviar9 transport auto9 transport !luvial naval/.

• In dependenta de tipul serviciilor distingem' transport la comanda9transport pe rute regulate9 transport de !olos public9 transport ocazional9 transportin regim tai9 transport de !olos propriu s.a.

• In dependenta de teritoriu eista' transport internma inile ce ducș

mar!a in interiorul marOetului-de e' metro/9 transport na ional9 transportț

interna ional9 transport municipal9 transport local.ț

• In dependenta de !unc ia transportului si !ormelor aplicate in practicaț

distingem cteva tipuri de transport ' transport succesive atunci cnd sunt maimul i cărău i care se succed unul pe altul !olosind unul si acela i mi"loc deț ș ș

transport/ sau combinate cărău ii se succed utiliznd di!erite moduri de transport/ș

e!ectuate independen i unul de altul pe distante di!erite 2 in acest caz cărău ulț ș

încheie contract cu clientul in dependenta de !aptul daca este un singur cărău sauș

mai mul i) un contract sau mai multe contracte9 $ransporturi succesive siț

combinate eecutate prin intermediar9 $ransporturi succesive si combinatee!ectuate in temeiul unui document unic de transport.


Păr i sunt transportatorul cărău ul/ si clientul pasagerul cu sau !ără baga"e/)ț ș

att P, cit si P# din tara sau de peste hotare) iar daca vorbim de transportator atunciin dependenta de obiectul contractului legea poate impune întrunirea anumitorcalită i. In ce prive te transportul de pasageri) cărău ul trebuie sa de ină licen a inț ș ș ț ț

dependenta de tipul de transport auto) !eroviar) aerian/ de a acorda asemeni

servicii.&aca vorbim de transportul aerian) P# care acorda aceste servicii trebuie sa

dispună de un sir de documente si autoriza ii care ii permite activitatea aeronauticaț

si eploatarea rutelor aeriene in dependenta de tipul transportului aerian naveaeriene particulare si nave aeriene de transport de pasageri sau mar!a/.

%biectul contractului'

are * laturi componente' pe de o parte este prestarea serviciilor de transport pede o alta parte este latura materiala obliga iunea clientului sau pasagerului de aț

achita serviciile.

40

7/23/2019 Ghkjbl


,orma contractului' este scrisa de regula) si in dependenta de obiectulmaterial al contractului si tipul de servicii poate !i documentata in mod di!erit

!oaie de trăsura la transportul auto9 conosament- la transport maritim sau !luvial9tichet- la transport de pasageri/. Importanta !ormei scrise a contractului consta in!aptul ca ea prezinta o proba in ce prive te obliga iunile contractuale ale par ilor.ș ț ț

&repturile i obliga iile păr ilor. %bliga iaș ț ț ț principală a clientului ocon#tituie plata ta+ei de tran#port! mărimea căreia poate .conenită prin acordul păr"ilor dacă le$ea nu preede alt(el& rinurmare! acea#tă normă dicpozitiă poate . utilizată de păr"inumai %ntr-un #in$ur caz ; dacă le$ea nu #tipulează modalitateade #tabilire a plă"ii de tran#port&

e$ea e+pre# #tipulează o $aran"ie pentru a#i$urarea dreptuluicărăuului de a primi ta+a de tran#port& ,#t(el! cărăuul aredreptul de reten"ie a#upra ba$ajului i %ncărcăturii p%nă la

achitarea ta+ei de tran#port& ,ce#t drept are o importan"ădeo#ebită %n cazurile c%nd ta+a de tran#port e#te plătită nu dupăre$ula $enerală! adică p%nă la tran#portare pa#a$erului iba$ajului #au a %ncărcăturii! dar %n alte perioade de timpStabilirearaporturilor ciile %n contractul de tran#port de per#oane are loc!de re$uzlă! prin %ntocmirea unui document #pecial care poartădenumirea de bilet #au titlu de călătorie& 'n primul r%nd procurareabuletului demon#trează %n e+terior con#im"ămntul! acceptulpa#a$erului (a"ă de o(erta publică a cărăuului& 'n al doilea r%nd!

biletul e#te o con.rmare %n #cri# a raporturilor contratuale& ere$ulă! contractul de tran#port de călători e#te con#iderat %ncheiatdin momentul procurării biletului& rin procurarea buletului #edocumentează i (aptul e+ecutării obli$a"iei principale apa#a$erului ; achitarea ta+ei de tran#port i naterea obli$a"iilorcontractuale ale cărăuului *ărăuul e#te "inut #ă repareprejudiciul cauzat pa#a$erului! cu e+cep"ia cazului c%nd ace#tprejudiciui e#te rezultatul unei (or"e majore! al #tării de #ănătate apa#a$erului #au al (aptei ace#tuia& *ărăuul e#te "inut #ă repare

prejudiciul i %n cazul %n care ace#ta #e datorează #tării #ale de#ănătate! a prepuilor #ăi #au a #tării ori (unc"ionării ehiculului&ă#punderea cărăuului pentru prejudiciile care rezultă din

%nt%rziere e#te e+clu#ă dacă alt(el nu #-a conenit %n mod e+pre##au dacă tran#portatorul nu a ac"ionat cu inten"ie #au din culpă$raă& ă#punderea cărăuului nu poate . e+lu#ă #au limitată princontract&imitările %n mărimea de#pă$ubirilor %n tran#portul public deper#oane trebuie aprobate de >uern& *ărăruul răp#unde pentrupoerderea! di#tru$erea #au deteriorarea ba$ajelor care i-au (o#t

%ncredin"ate de pa#a$eri! cu e+cep"ia cazului c%nd a doedi (or"amajoră! iciul propriu al bunului #au ina pa#a$erului&

*ărăuul nu ră#punde pentru pierderea documentelor! banilor#au a altor bunuri de mare aloare! cu e+cep"ia cazului c%nd i #-adeclarat natura #au aloarea bunului i el a acceptat #ă %l

7/23/2019 Ghkjbl


tran#porte& *ărăuul nu e#te cu at%t mai mul ră#punzător pentrupierderea ba$ajelor de m%nă care au răma# #ub

41

7/23/2019 Ghkjbl


#uprae$herea pa#a$erului! cu e+cep"ia cazului c%nd ultimul ademon#tra inoă"ia cărăuului&

'n cazul tran#portului #ucce#i #au combinat de per#oane! celcare e(ectuează tran#portul %n cur#ul căruia #-a cauzat prejudiciule#te răp#unzător! cu e+pec"ia cazului %n care! printr-o #tipula"ie

e+pre#ă! unul #intre cărăui i-a a#umat ră#punderea pentru %ntrea$a călătorie&a#a$erul poate rezilia contractul %n orice moment dacă prinacea#ta nu cauzează %nt%rzieri& l e#te obli$at #ă plătea#cătran#portatorului de#pă$ubirile cauzate de reziliere& acă deincuno#cute %mprejurările %n #(era tran#portatorului de#pre carepa#a$erul nu putea #ă tie i care! dacă le cunotea! i-ar . dat unmoti %ntemeiat #ă nu %ncheie contractul de tran#port! el poaterezilia contractul& a#a$erul poate rezilia contractul i atunci c%nde#te preizibil că or aea loc %nt%rzieri %n compara"ie cu timpul i

durata conenită& 'n ace#te cazuri! nu #e nate obli$a"ia dede#pă$ubire

12. Contractul de e6edi ie.ț

Con!orm art.(845 CCR; prin contractul de epedi ie în elegem acel contractț ț

care este încheiat intre epeditor pe de o parte care se obliga încheie un contractde transport si sa e!ectueze actele necesare iar daca este prevăzut in contract sa

diri"eze ac iunile necesare in vedere e!ectuării transportării pe contul si in numelețceleilalte păr i care este clientul sau in nume propriu al epeditorului iar clientul laț

rndul sau se obliga sa-i achite pentru serviciile date remunera ia prevăzută inț

contract numita comision cit si cheltuielile adăugătoare care au avut loc dar nu au!ost prevăzute in contract daca aceste cheltuieli erau necesare pentru atingereascopului propus.

1cest contract este consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros) comutativ) cueecutare succesiva. Nu se eclude cazul ca el sa aibă un caracter intuito-personae)însă prin lege nu se impune aceasta condi ie.ț

Contractul dat include in sine un sir de caractere si caracteristici care ar !iatribuite altor contracte a a ca'ș contractul de mandat ) care prezuma încheiereaactelor "uridice in numele si pe contul altei păr i9ț contractul de comision ce denota!aptul de a întreprinde ac iuni de transportare in numele clientului9ț contractul de depozit ) cnd este vorba de depozitarea si păstrarea bunurilor pentru a asigura

integritatea lor9 contractul de prestări servicii care includ ac iunile materiale de aț

numără) de a descarcă) de a încarcă9 contractul de transport daca epeditorulîndepline te si ac iunile de transportare a măr!ii ce au o tangenta directa cu statutulș ț

sau de activitate.+lementele contractului'

In calitate de păr i apar epeditorul si clientul unde client poate !i orice P,3P#țcare are capacitate civila de a contracta si capacitate deplina de eerci iu9 inț

7/23/2019 Ghkjbl


42

7/23/2019 Ghkjbl


calitate de epeditor pot !i persoanele care des!ă oară o activitate comerciala si dinș

aceste considerente aceasta persoana trebuie sa aibă capacitate speciala) ea poate si osocietate comerciala) o organiza ie ne comerciala sau întreprinzător individual.ț

Nu trebuie de con!undat contractul de epedi ie care este unul comple cuț

contractele enumerate mai sus deoarece in cadrul contractului de epedi ieț

epeditorul este persoana "uridica specializata. Codul civil admite !aptul ca incadrul contractului de transport de măr!uri) daca este men ionat in contract)ț

transportatorul acorda servicii de epedi ii.ț

%biectul contractului reprezintă prestarea unui comple de servicii careau menirea de a organiza transportarea măr!ii) iar daca epeditorul este sitransportator atunci de a organiza transportarea măr!ii de !apt.

&in aceste considerente putem concluziona ca obiectul contractului deepedi ie sunt totalitatea ac iunilor materiale si nemateriale ac iuni "uridice/) careț ț ț

sunt îndreptate spre în!ăptuirea si realizarea contractului de epedi ie pentru aț

asigura transportarea măr!ii.

,orma contractului con!orm art. (845 */ CCR; el se încheie in !orma scrisa)si daca este necesar in dependenta de obliga iunile contractuale ale epeditorului)ț

clientul poate sa-i elibereze procura.

Pre ul contractului reprezintă comisionul care este stabilit de către păr i si inț ț

unele cazuri in a!ara de comision) clientul ii compensează epeditoruluicheltuielile suplimentare daca nu au !ost si nu puteau !i prevăzute la momentul

încheierii contractului dar au !ost necesare pentru atingerea scopului propus.

$ermenul contractului este stabilit de către păr i) el poate !i determinat sauțnedeterminat in dependenta de circumstan e sau de activitatea clientului.ț

&repturile si obliga iile păr ilor'ț ț

Clientul este obligat sa con!orm art.(844 CCR; de a pune la dispozi ieț

epeditorului in!orma ia necesara in volumul cuvenit si in măsura in care aceasta iiț

permite în!ăptuirea de către epeditor a obliga iunilor contractuale. +ste obligat saț

achite comisionul con!orm art.(8B5 CCR; in momentul in care epeditorul a predat bunul. &ar daca epeditorul acorda si serviciu de transport) atunci cndmar!a este gata de transportare se achita pre ul convenit.ț

a în elegerea păr ilor) daca mar!a este înso ită si predata către destinatar)ț ț ț

poate !i preconizat ca o parte de remunera ie sa se achite la etapa !inala aț

contractului.

1re dreptul clientul de a !i in!ormat in ce prive te nea"unsurile sau a"unsurileș

ce in de în!ăptuirea obliga iunilor contractuale ale epeditorului9 sa-i cearaț ț

achitarea pre"udiciilor suportate din cauza nein!ormării sau in!ormării incompletede care epeditor cu privire la mar!a transportata.

43

7/23/2019 Ghkjbl


+peditorul este obligat sa îndeplinească indica iile clientului cu diligentaț

art.(847ccrm) deoarece se considera pro!esionist in domeniu.

&aca este prevăzut) atunci el este obligat sa asigure încărcătura) este obligatsa veri!ice încărcătura) este obligat sa răspundă pentru pre"udiciile aduse clientuluiin măsura prevederilor contractuale) este obligat sa întreprindă di!erite masuri siac iuni "uridice sau materiale in măsura prevederilor contractuale sau in măsura inț

care ar permite eecutarea deplina a contractului.

1re dreptul de e!ectua transportul cu !orte proprii (8B*ccrm/9 are dreptul laremunera ia in a!ara contractului si are dreptul de a !i in!orma in măsura necesaraț

pentru a îndeplini obliga iunile contractuale e!icient.ț

:ncetarea contractului in termen sau o data cu eecutarea obliga iunilorț

contractuale sau înainte de termen in cazul rezilierii contractului din ini iativa saț

sau a clientului in dependenta de circumstan ele create.ț

13. C%N/RAC/U7 de (ERV&C&& /UR&(/&CE:n cadrul contractului de servicii turistice) o parte )organizatorul călătoriei agentulturistic/ se obligă să acorde celeilalte păr@i) turistului) serviciile stipulate în contractiar turistul se obligă să achite costul lor.Contractul dat a devenit un contract numit odată cu adoptarea noului cod civil alRepublicii ;oldova i este un contract din categoria celor care mediază prestările deș

servicii în s!era turismului. &atorită compleită@ii raporturilor reglementate) cît iș

importan@ei lui Ai necesită@ii prote"ării cît mai largi a drepturilor turistului) contractualde servicii turistice a !ost scos de sub inciden@a normelor cu privire la contractul de

prestări servicii Ai Ai-a găsit o proprie reglementare în cap. EIE) titlulIII al căr@ii a III-a) Cod civil actual.

:nsă contractul dat este reglementat i de egea turismului al R;oldova dinș

((.8*.*888) unde în con!ormitate cu art.() turismul reprezintă domeniul economieina@ionale) cu !unc@ii complee) ce reuneAte un ansamblu de bunuri Ai serviciio!erite spre consum persoanelor care călătoresc în a!ara mediului lor obiAnuit pe o

perioadă mai mare de *0 de ore i mai mică de un an) Ai al căror motiv este altulș

dect eercitarea unei activită@i remunerate în locul vizitat.

Contractul de servicii turistice este consensual or se consideră încheiat dinmomentul cnd păr@ile au convenit în !orma cerută de lege asupra clauzelor esen@iale ale lui. Potrivit art. ((0 Cod civil.1mbele păr@i ale contractului se obligă reciproc Ai corelativ) ceea ce determinăcaracterul sinalagmatic al contractului de prestări servicii turistice.&eoarece turistul bene!iciază de serviciile prestate în schimbul unui pre@) iaragentul touristic activează pentru a ob ine!oloase patrimoniale) contractul de estețcu titlu oneros.Pentru prestarea serviciilor turistice) care reprezintă obiectul contractului estenecesară o anumită perioade de timp) deaceea contractual are un character

succesiv.

44

7/23/2019 Ghkjbl


Contractul de servicii turistice este determinat de statutul special al turistului)care) după cum rezultă din prevederile legale poate !i doar persoană !izică) careconsumă produsul turistic în scopuri personale. &in acest motiv) contractului deservicii turistice i se vor aplica în mod corespunzător prevederile generale alecodului civil destinate raporturilor cu participarea consumatorului) iar turistul va

dispune Ai de mi"loacele de protec@ie "uridică speci!ice. Iar contractul va aveacaracterul de contract de adeziune i caracter public. +lementele contractului'ș

:n calitate de păr i sunt agentul touristic sau organizatorul călătoriei care esteț

agent economic) posesor de licen ă de turism) con!. egii turismului) iar în calitateț

de turist) poate !i orice persoană) înzestrată cu capacitate de eerci iu deplină.ț

%biectul contractului sunt serviciile turistice) prestate de agen i economici cuț

pro!il touristic) care pot să include un ir întreg de servicii) cum ar !i' cazarea)ș

deplasarea) tratamentul balnear) i alte servicii complementare incluse în contract.ș

,orma contractului este scrisă) con!orm Lotărîrii =uvernului R; cu prire laîntMroducerea i aprobarea contractului touristic) voucherului touristic i a !i ei deș ș ș

eviden ă statistică a circula iei turi tilor la !rontiera R;. :n voucherul touristic seț ț șinclude toată in!orma ia care este i în contract) deoarece el este o parte integrantăț ș

a contractului.$ermenul contractului este stabilitM de către păr i) însă nu trebuie să !ie mai micțde *0 de ore i mai mare de un an.ș

Pre ul contractului îl reprezintă remunera ia datorată de turist agentului touristicț ț

pentru serviciile acordate de acesta i este o clauză obligatorie a contractului.ș

Con!orm art.((7 CC) pre@ul este remunera@ia datorată de turist organizatoruluicălătoriei pentru serviciile prestate Ai reprezintă una din clauzele obligatorii alecontractului. Pre@ul se determină la în@elegerea păr@ilor Ai urmează a !i prevăzut încontract. Clauza cu privire la pre@ urmează să prevadă att pre@ul unic alcălătoriei) cît Ai costul serviciilor suplimentare taa de îmbarcare Ai debarcare în

porturi Ai aeroporturi) tae turistice etc/. Potrivit alin.*) art. ((7 Cod civil clauzacu privire la pre@ poate !i modi!icată în următoarele cazuri'a/ dacă contractul prevede posibilitatea de modi!icare a pre@ului Ai indică

parametrii de calculare a pre@ului modi!icat9 b/ în mod ecep@ional) în caz de schimbare a pre@ului pentru transport sau a taelor pentru di!erite servicii taa de îmbarcare Ai debarcare în porturi Ai aeroporturi) altetae/. :n orice caz) pre@ul contractului de servicii turistice nu poate !i ma"orat în

ultimele douăzeci zile pnă la începutul călătoriei.&repturile i obliga iile părtilor'ș ț

Ca regulă) clauzele contractului de servicii turistice sunt redactate de agentulturistic Ai nu pot !i negociate) iar potrivit alin.*) art.((* Cod civil) condi@iileincluse în anun@ul publicitar) în o!ertă sau în altă in!orma@ie prezentată clientului decătre organizator sunt obligatorii pentru ultimul ele trebuiesc întocmite ast!el încîtsă se ecludă interpretarea lor eronată.Condi@iile incluse în anun@ul publicitar) îno!ertă sau în altă in!orma@ie prezentată clientului de către organizator sîntobligatorii pentru acesta din urmă) cu ecep@ia cazurilor în care clientul a !ostnoti!icat)înainte de încheierea contractului) despre modi!icarea condi@iilor.

45

7/23/2019 Ghkjbl


1gentul turistic are un Air de obliga@ii legale) care se nasc anterior încheieriicontractului. %bliga@iile precontractuale ale organizatorului se datorează calită@ii deconsumator) dobndită deturist din momentul cnd inten@ionează să bene!icieze deservicii turistice art.( al egii nr.(85 cu privire la protec@ia consumatorilor din(.8.*88/ Ai sunt îndreptate spre ecluderea publicită@ii neveridice în scopulatragerii clien@ilor.

Pînă la momentul încheierii contractului) organizatorul este obligat să pună ladispozi@ia clientului) în scris sau în orice altă !ormă adecvată' o in!orma@ie despreregimul de vize Ai paAapoarte) precum Ai despre cerin@ele de asigurare a sănătă@ii pedurata călătoriei9 timpul Ai locul sta@ionărilor intermediare Ai al "onc@iunilor detransport) precum Ai detaliile amplasării clientului în interiorul vehiculului cabină

pe navă) compartiment în tren etc./9 numele) adresa Ai numărul de tele!on alreprezentan@ilor locali ai organizatorului său) în absen@a acestora) datele deidenti!icare ale agen@iei locale cărei i se va adresa clientul la necesitate sau datelede contact cu organizatorul9 în cazul călătoriei unor minori 2 datele de contactdirect cu minorul sau cu persoana responsabilă de el la locul de destina@ie9responsabilitatea clientului pentru !aptul că a renun@at la călătorie) precum Ai altecheltuieli.&upă semnarea contractului) pnă la începutul călătoriei într-un termen rezonabil

pnă la începutul călătoriei) suplimentar la cele prevăzute mai sus) con!orm

art.*(al egii turismului) agentul turistic este dator să !urnizeze in!orma@ii re!eritor la legile @ării de a!lare temporară) obiceiurile popula@iei autohtone Ai alte particularită@i a căror cunoaAtere este necesară pentru cultivarea respectului !a@ă devalorile culturale na@ionale. &acă din lipsa in!orma@iei respective clientul a suportatanumite daune materiale Ai3sau morale) agentul turistic va !i obligat să le repareintegral. 1ceastă in!orma@ie obligatoriu trebuie prezentată pe un suport care săasigure clientului posibilitatea recep@ionării Ai păstrării in!orma@iei.:n a!ară deacestea ) contractul de servicii turistice trebuie să con@ină următoarele clausecon!orm CC) art. ((0 'a/ itinerarul) locullocurile/ de destina@ie Ai termenele de a!lare) cu

indicarea datelor9a/ vehiculele) caracteristicile Ai clasele lor) data Ai locul plecării Ai sosirii9

b/ in!orma@ii despre cazare) categoria sau nivelul de con!ort) caracteristicile lui de bază)serviciile alimentare9c/ în cazul stabilirii unui număr minim de persoane necesar pentru realizareacălătoriei) termenul limită de noti!icare a clientului în caz de contramandare aacesteia9

b/ vizitele) ecursiile Ai alte servicii incluse în pre@ul unic al călătoriei9

d/denumirea Ai adresa organizatorului agentului turistic/ Ai a asigurătorului) dupăcaz9

c/ pre@ul călătoriei) posibilitatea de modi!icare a pre@ului) costul anumitor servicii

46

7/23/2019 Ghkjbl


suplimentare taa de îmbarcare Ai debarcare în porturi Ai aeroporturi) taeleturistice/neincluse în pre@ul unic al călătoriei Ai posibilitatea de modi!icare a acestuia9h/ termenele Ai modalitatea de plată a pre@ului Ai a celorlalte costuri9h/condi@iile speci!ice) convenite de păr@i la cererea clientului9

h/termenele de !ormulare a preten@iilor privind neeecutarea sau eecutareanecorespunzătoare a contractului9i/ alte condi@ii.

$oate condi@iile contractuale trebuie prezentate clientului în scris) înainte deîncheierea contractului. 1rt.(B al egii turismului obligă agentul turistic săîntocmească Ai să elibereze turistului voucherul turistic) care în con!ormitate cu p.7al Regulamentului cu privire la modul de aplicare a voucherului turistic) acestareprezintă o parte integrantă a contractului care cuprinde întregul volum dein!orma@ii despre serviciile turistice acordate Ai serveAte drept bază pentruob@inerea acestor servicii.$uristul are dreptul să ceară) înainte de începutul călătoriei) ca un ter@ să preiadrepturile Ai îndatoririle sale din contractul de călătorie. %rganizatorul poate re!uzacererea turistului în cazul în care ter@ul nu corespunde condi@iilor călătoriei) dardacă acceptă) atinci rganizatorul este în drept să ceară turistului compensareacheltuielilor suplimentare suportate prin înlocuirea cu ter@ul.:n rest) deoarece contractual este sinalagmatic) înseamnă că drepturile unei păr i sețoglindesc în obliga iile celeilalte.ț

;odi!icarea clauzelor esen@iale ale contractului au loc doar în cazuri ecep ionaleț

cu noti!icarea prealabilă a turistuluiîn termen de *8 zile pînă la data începeriicălătoriei. :n cazul dat) clientul poate renun@a la contract sau accepta modi!icarealui) !iind obligat să-l noti!ice pe organizator în cel mai scurt timp despre decizia sa.%rganizatorul este obligat să organizeze ast!el călătoria înct să aibă calită@ile

promise Ai să nu !ie a!ectată de lipsuri care i-ar diminua valoarea sau utilitateadedusă din contract sau din practica obiAnuită. &acă organizatorul călătoriei nuîndeplineAte solicitarea în termenul stabilit) turistul poate să înlăture singurnea"unsurile Ai să ceară organizatorului repararea daunelor cauzate prin suportareacheltuielilor suplimentare. Pre@ul călătoriei nu se reduce dacă turistul) din inten@iesau din culpă gravă) nu l-a anun@at pe organizator într-un termen rezonabil despre

nea"unsul depistat.Rezilierea contractului poate avea loc i din cauza nea"unsurilor) în cazul în careș

călătoria este) pre"udiciată în mod considerabil) sau cnd ca urmare a unorasemenea lipsuri) dintr-un motiv important care poate !i recunoscut de cătreorganizator) nu i se poate pretinde să mai !acă acea călătorie.:n cazul dat) reziliereacontractului este admisibilă doar dacă organizatorul a lăsat să epire termenulstabilit de către turist) !ără a e!ectua remedierea. Nu este necesară stabilirea unuitermen dacă remedierea este imposibilă sau este re!uzată de organizator ori dacărezilierea imediată a contractului este "usti!icată d un interes special al turistului.:n cazul rezilierii contractului) organizatorul pierde dreptul asupra pre@uluiconvenit) dar el poate cere totuAi o indemniza@ie corespunzătoare pentru serviciile

47

7/23/2019 Ghkjbl


prestate de"a Ai pentru cele necesare în vederea încheierii călătoriei) cu ecep@iacazului în care serviciile nu prezintă interes pentru turist în legătură cu reziliereacontractului. %rganizatorul călătoriei este obligat) în urma încetării prin reziliere acontractului) în special în cazul în care contractul prevede întoarcerea) să iamăsurile necesare pentru a-l transporta înapoi pe turist.

.

Contractul de servicii turistice poate !i reziliat în cazul neeecutării esen@iale) dinini@iativa turistului Ai în situa@iile de !or@ă ma"oră.Pornind de la statutul de consumator al turistului) acesta poate pretinde attrepararea pre"udiciului material) cît Ai a celui moral.Preten@iile întemeiate pot !i înaintate de către turist organizatorului în decursul uneiluni din momentul prevăzut în contract pentru încheierea călătoriei. Preten@iile potînaintate Ai după epirarea termenului de o lună dacă termenul este omis dinmotive neimputabile turistului. $ermenul de prescrip@ie al ac@iunilor intentate de

turist este de 7 luni) calculate din ziua care) con!orm contractului) este ultima zi acălătoriei. &acă turistul înaintează preten@ii) curgerea prescrip@iei se suspendă pînăîn ziua în care organizatorul respinge în scris [email protected] admite limitării răspunderii în baza unui acord cu turistul) cînd organizatorul

poate să-Ai limiteze răspunderea pentru pre"udicii) altele decît vătămarea corporalăla triplul pre@ al călătoriei dacă' pre"udiciul nu este cauzat din inten@ie sau culpăgravă9 pre"udiciul este cauzat turistului doar din greAeala unui prestator de serviciiimplicat în derularea contractului.

14. Contractul de mandat

(.Notiunea si particularită ile "uridice ale contr. de mandat.ț

Contractul de mandata este acel contract prin care o parte numita mandantîmputernice te partea cealaltă numita mandatar de a încheia acte "uridice in numeleș

si pe contul mandantului) iar mandatarul la rndul sau se obliga odată cuacceptarea condi iilor contractului sa încheie aceste acte "uridice con!ormț

prevederilor si competentelor sale.1cest contract este consensual) este cu titlu gratuit sau oneros este comutativ) cueecutare succesiva) este sinalagmatic) in măsură prevederilor legale deoarece ne!iindde !iecare data cu titlu oneros este vorba de buna credin a a mandantului ac ionarea caț ț

un bun proprietar) iar in cazurile cnd mandatul este în!ăptuit de către un pro!esionist)legea prevede epres ca este sinalagmatic )este cu titlu oneros) iar obliga iunileț

mandatarului si le în!ăptuie te cu diligen a unui bun pro!esionistș ț

serviciile auditului independent) serviciile avocatului) si alte servicii dereprezentanta a actelor "uridice in numele persoanei de către o persoană

pro!esionistă/.

48

7/23/2019 Ghkjbl


*.+lementele contractului

Păr ile contractuluiț

In calitate de păr i sunt mandatarul si mandantul ) unde mandatar trebuie sa !ie oț persoana cu capacitate de eerci iu deplina !iindcă in actele "uridice pe care leț

încheie in numele si pe contul mandantului prevalează consim ămntul liberț

eprimat care este valabil doar daca vine de la o persoana care con tientizeazăș

ac iunile sale.ț

1tunci cnd dese vorba de u mandat pro!esionist persoana mandatar trebuie saîndeplinească condi iile legii pentru a putea sa-si îndeplinească atribu iileț ț

avocatul-licen iat) auditul-contabilitate) economie/.ț

Con!orm art. (8*)andatul poate !i special sau general) atunci cnd mandatul seeliberează pentru o opera ie "uridica sau pentru anumite a!aceri de acela i gen) elț ș

este special.Iar mandatul general include toate a!acerile mandatului in măsură in care acestesunt nominalizate in contractul de mandat. &aca in contract nu sunt enumeratedetaliat si numite ac iunile in dependent de a!acere) atunci mandatarul are dreptulț

doar de a administra si conserva proprietatea sau bunurile mandantului. Con!ormart. (8( acceptarea mandatului poate !i epresa sau tacita daca reiesedin ac iunile mandatarului. Con!orm art. (84 Cod civil pot !i desemna i maiț țmul i mandatari) in acest caz ei vor !i obliga i sa ac ioneze si sa răspundă con!ormț ț ț

prevederilor contractuale.

In calitate de mandant poate !i orice persoana care are capacitatea "uridică necesaracon!orm prevederilor legii de a putea !i parte in raporturile "uridice pe care le vaîncheia mandatarul cu persoanele ter e. ;andantul are dreptul de a desemna maițmul i mandatari doar cu acordul si acceptul acestora.ț

%biectul contractului

Sunt totalitatea ac iunilor pe care le întreprinde mandatarul la încheiereațactelor "uridice in numele mandantului.%biectul contractului trebuie sa !ie licit ) iar mandatarul nu are dreptul de a

întreprinde careva ac iuni ilicite pentru atingerea scopului propus si îndeplinireaț

condi iilor !inale ale contractului. In unele cazuri se eliberează si procura) ca mi"locțde proba iune a contractului de mandat) sau ca cerin a legala epresa in instan ă/.ț ț ț

,orma contractului

Con!orm art. (8() deoarece acceptarea mandatului este epresa sau tacita)!orma contractului se supune normelor generale verbal sau scris.

$ermenul contractului

$ermenul contractului depinde de o ac iune sau mai multe ac iuni pe care leț țîntreprinde mandatarul sau con!orm art. (8*) daca este mandate specialsau general.

49

7/23/2019 Ghkjbl


Pre ul contractuluiț

Se va nominaliza doar in cadrul contractelor cu titlu oneros si remunera ia poate !ițstabilita de către păr i sau poate !i con!orm carorva tari!e.ț

.&repturile si obliga iile par ilor ț ț

;andatarul trebuie sa-si îndeplinească obliga iunile cu diligen a unui bunț ț pro!esionist sau proprietar) daca in mod epres sau tacit) a acceptat încheiereamandatului.Con!orm art. (84 in cazul desemnării mai multor mandatari ei vor !i obliga i sițvor răspunde in măsură prevederilor si acceptărilor contractuale. Con!orm art.(8B) mandatarul poate sa reprezinte doua persoane dubla reprezentare si in cazuldat va !i obligat sa ac ioneze impar ial !ata de !iecare mandant. ;andatarul poateț ț

sa încheie un act "uridic cu sine însă i doar daca mandantul tie de acest lucru siș ș

accepta.

Con!orm art. (808) abaterile de la obliga iile mandantului/ pot avea loc doar dacaț

nu este in de!avoarea mandantului) sau daca pe parcurs se dovede te caș

mandatarul a întreprind toate ac iunile necesare pentru a ob ine ce le maiț ț

per!ormante rezultate.&repturile si obliga iile mandataruluiț

a art. (80( 2mandatarul este obligat de a in!orma mandantul si de a prezentadările de seama) de a păstra con!iden ialitatea in!orma iei care ia devenitț ț

cunoscuta) este obligat de a preda rezultatele eecutării mandatului) nu are dreptulde a !olosi in!orma ia care ia devenit cunoscuta sau bunurile mandantului pentruț

sine. 1re dreptul de a cere de la mandant) compensarea cheltuielilor prevăzute sauneprevăzute dar eagerate. Care au !ost suportate de el pe parcursul îndepliniriicontractuale. +ste obligat sa restituie pre"udicial adus mandantului daca nu vadovedi ca pre"udicial nu a !ost cauzat din culpa sa.

&repturile si obliga iile mandantuluiț

;andantul este obligat sa in!ormeze mandatarul sau mandatarii in măsură deplinadespre obiectul contractului de mandat) este obligat sa repare pre"udiciul) cauzatmandatarului art. (804) are dreptul con!orm art. (858 la denun area mandatului.ț

:ncetarea contractului de mandat

Contractul încetează in termenii conveni i in dependent de !aptul daca este mandatț

general sau special ) sau in cazul cnd este denun at de către una dintre păr i) iar inț ț

cazul decesului sau incapacită ii mandantului raporturile contractuale vor înceta) doar ț

daca nu sa convenit alt!el sau daca aceasta este condi ionat de moartea mandantului.ț

:ncetarea raporturilor contractuale prin moartea mandatarului

încetează doar daca aceasta rezulta din obliga ia contractuala intuito personae/țsau daca sa prevăzut in contract. a art. (85* sunt prevăzute ac iunilețmo tenitorilor mandatarului in legătură cu !aptul dat.ș

50

7/23/2019 Ghkjbl


15. C%N/RAC/ $E C%M&(&%NPrin contractul de comision) o parte comisionar/ se obligă să încheie acte

"uridice în nume propriu) dar pe contul celeilalte păr i comitent/) iar aceasta săț

plateasca o remunera ie comision/.ț1ctul "uridic încheiat de comisionar cu un ter dă na tere unor drepturi iț ș ș

obliga ii numai pentru comisionar) chiar i în cazul în care comitentul este numitț ș

sau a participat la eecutarea actului "uridic. :ntre comitent i comisionar eistăș

acelea i drepturi i obligatii ca între mandant si mandatar) cu deosebirileș ș

stabilite în prezentul capitol.,ormula "uridică actuală a contractului de comision) epusă de legiuitor în

prezentul articol) este una deosebită de cea eistentă în Codul civil din (670prin!aptul că comisionarul poate încheia în nume propriu) dar pe contul celeilalte păr iț

comitent nu numai conven@ii civile) dar oriAice acte "uridice) care) evident) ca

con@inut Ai număr sînt mai multiple. :n celelalte reglementări) legiuitorul a păstratacelaAi mecanism de per!ectare a raporturilor de comision cu unele ecep@ii)stabilite de art.(877) art.(87B a prezentului cod. Caracteristica "uridică acontractului de comision epusă în de!ini@ie con@ine în sine toate trăsăturilecontractelor de prestări servicii "uridice cu ecep@ia unor trăsături ce-i marcheazăesen@a obliga@iunii. Pentru a în@elege acest speci!ic este necesar să eempli!icăm oanumită situa@ie. Proprietarul are o necesitate de realizare a unor măr!uri) însă nuare cumpărători. :n acelaAi timp eistă un intermediar) gata să acorde servicii decăutare a cumpărătorului. &ar) încrederea proprietarului în intermediar nu este în

aAa măsură) ca să-i permită intermediarului să încheie contract din numele lui. :naceastă situa@ie proprietarul Ai intermediarul nu pot încheia nici contract de prestare a serviciilor !aptice de căutare a cumpărătorului) deoarece nivelulrela@iilor !iduciare nu le permite acest lucru.IeAirea optimă din situa@ie se prezintă a !i recurgerea de către păr@i la modelulcontractului de comision) care presupune prestarea de servicii "uridice din numelecomisionarului) dar pe contul comitentului) în rezultatul contractului partea obligată!a@ă de cumpărător devine nu proprietarul măr!ii) dar comisionarulintermediarul/.

Contractul de comision este !ormulat de către legiuitor ca un act "uridic obliga@ie/ cutitlu esclusiv oneroasă. &eaceea caracterul gratuit nu este compatibil caracteruluicomercial al comisionului) determinat de !aptul că) prestînd un serviciu "uridic)comisionarul ac@ionează în nume propriu. Prin urmare) chiar dacă păr@ile au indicat încontract caracterul gratuit al obliga@iei serviciului prestat/) această condi@ie trebuie să!ie lovită de nulitate absolută în temeiul art.*(4 Ai art.**8 ale prezentului cod) iarcomisionarul are dreptul în orice caz la remuneratie comision/.

Ideea epusă mai sus este redată de către legislator în al. * al articolului comentat)unde epres se speci!ică !aptul) că dacă comitentul este desemnat în contract sau a

participat la eecutarea lui) atunci totuAi) actul "uridic încheiat de comisionar cu unter@ dă na tere drepturilor i obliga iilor) ce reiese din acest act "uridic) numaiș ș ț

51

7/23/2019 Ghkjbl


pentru comisionar. :nsă pe cealaltă etremă a obliga@iei de comision) risculantreprenorial) adică riscul ob@inerii bene!iciului Ai a suportării cheltuielelorîl suportă comitentul în calitate de proprietar al măr!urilor.egătura "uridică dintre contractele de comision Ai mandat) sau inciden@a

normelor ce reglementează mandatul asupra comisionului este dezvăluită prineisten@a aceloraAi drepturi Ai obliga@ii între comitent Ai comisionar) ca întremandant i mandatar cu deosebirile stabilite în capitolul prezentului cod) ceș

reglementează comisionul.

&eosebirile de reglemetare "uridică pot !i observate prin'−caracterul eclusiv oneros al contractului de comision art.(87( Cod civil/)− posibilitatea încheierii unui contract de subcomisie art.(874 Cod civil/)−eisten@a regulelor speciale de reziliere a contractului art.(84*-(84 Cod civil/.

&elimitarea acestor contracte poate !i !ăcută Ai în baza altor caracteristici) ca deeemplu) persisten@a în contractul de comision a serviciilor nu numai de încheierea actelor "uridice) dar Ai de eecutare a lor) !apt care trebuie apreciat în cazulstabilirii remunera@iei de comision) ce trebuie achitată comisionarului în cazulrezilierii anticipate a contractului vezi art. (87) art.(870) art.(84* ale prezentuluicod/. % particularitate importantă a contractului de comision) ce-l deosebeAte de

principiile generale ale dreptului contractual reprezintă !aptul) că comisionarul nurăspunde în !a@a comitentului pentru neeecutarea conven@iilor actelor "uridice/de către ter@ele persoane) deoarece actele "uridice cu ter@ii comisionarul le încheie

în nume propriu) iar riscul neeecutării obliga@iei îl suportă comitentul.

1rticolul (87*. +ecutarea obligatiilor de catre comisionar

Comisionarul trebuie să respecte indica iile primite de la comitent i să eecuteț șobliga iile pe care i le-a asumat în condi ii cît mai !avorabile pentru acesta.ț ș ț

:n cazul în care comisionarul încheie acte "uridice în condi ii mai avanta"oase decîtțcele stipulate de comitent) bene!iciile se impart egal între el i comitent dacă înșcontract nu este prevazut alt!el.

1rticolul dat con@ine norme de"a stabilite în dreptul civil cu re!erin@ă lareglementarea contractului de comision) con!orm cărora comisionarul este obligatsă respecte indicatiile primite de la comitent Ai să eecute în condi@ii cît mai!avorabile pentru acesta. :n lipsa unor indica@ii anumite) comisionarul trebuie săeecute în corespundere cu cerin@ele circuitului civil sau a cerin@elor obiAnuite)înaintate !a@ă de asemenea obliga@ii. &ar principal este !aptul ca comisionarul sărespecte interesele Ai indica@iile comitentului.

1liniatul * al prezentului articol stabileAte o novelă în reglementarea drepturilor Aiobliga@iilor păr@ilor de comision) care constă !aptul că) dacă comisionarul incheie

acte "uridice in conditii mai avanta"oase decît cele stipulate de comitent) atunci bene!iciile se împart egal între el Ai comitent) dacă o altă propor@ie de divizare a

52

7/23/2019 Ghkjbl


bene!iciului sau o altă !ormulă de determinare a sor@ii bene!iciului nu este stabilităîn contract.

Spre deosebire de Codul civil din (670) actuala reglementare în mod realstimulează comisionarul pentru încheierea actelor "uridice în condi@ii mai

avanta"oase pentru comitent.Remunera ia comisionaruluiț

Comitentul este obligat să acorde comisionarului remunera ia stabilită dețcontract sau de uzante.Comisionarul poate pretinde plata comisionului chiar i în cazul în careș

eecutarea actului "uridic încheiat de el nu a avut loc) dar !aptul acesta sedatoreaza vinovă iei comitentului sau se a!lă în legatură cu personalitatea lui.ț

Interesul comercial al comisionarului constă în ob@inerea remunera@iei. $radi@ionalremunera@ia se stabileAte în propor@ie procentuală de la costul valoarea/ actului

"uridic încheiat sau eecutat. egiuitorul n-a speci!icat epres anumite mărimi saucriterii de calculare a remunera@iei) !ăcînd re!erin@ă la în@elegerea păr@ilor încontract) iar în cazul lipsei unei ast!el de prevederi contractuale) la uzan@elecomerciale. a !el) de lege nu este stipulată periodicitatea achitării remunera@iei)însă @inînd cont de practica contractuală în domeniu) achitarea deplină see!ectuează după eecutarea integrală a contractului de comision) cu toate că semai poate stabili în contract achitarea eAalonată pentru !iecare partidă de mar!ărealizată sau alte modalită@i. :n ceea ce priveAte re!erirea la anumite uzan@e)comercian@ii pot !ace trimitere la anumite reglementări) cum ar !i condi@iile de

bază de reglementare a raporturilor contractuale în eecutarea opera@iunilor deimport-eport) aprobate Ai !unc@ionale în perioada sovietică.Remunera@ia se achită Ai în cazul) cînd eecutarea actului "uridic încheiat decomisionar nu a avut loc din motive dependente de comitent. :n cazul cîndcontractul de comision a !ost eecutat par@ial) comisionarul poate pretinde laremunera@ie propor@ional cu eecutarea contractului.

1baterea de la indicatiile comitentului

Comisionarul este în drept să se abată de la indica iile comitentului dacă o cer ținteresele comitentului sau dacă nu are posibilitatea de a cere aprobarea

prealabilă a comitentului) sau nu a primit raspunsul în timp util.:n cazul în care a vîndut bunurile la un pre mai mic decît cel indicat de comitent)ț

comisionarul trebuie să acopere di!eren a dacă nu demonstrează că nu a pututț

vinde bunul la pre ul indicat i că prin vinderea la un pre mai mic a evitat unț ș ț

pre"udiciu mai mare.:n cazul în care comisionarul cumpără un bun la un pre mai mare decît celț

indicat) comitentul trebuie să declare că renun ă la actul "uridic încheiat deț

comisionar imediat ce este in tiin at despre încheierea actului "uridic. In cazș ț

contrar) se considera ca a acceptat conditiile cumpararii.&aca comisionarul declara ca acopera di!erenta de pret) comitentul nu are dreptulsa renunte la actul "uridic el este în drept sa se abata

53

7/23/2019 Ghkjbl


&reptul asupra bunului care este obiectul actului "uridic

Comitentul are drept de proprietate asupra bunului predat comisionarului sau primit de acesta pentru comitent. &reptul de proprietate asupra bunurilor care!ormează obiectul actelor "uridice eercitate de comisionar în nume propriu) dar

pe seama comitentului este garantat de către lege comitentului.+sen@a "uridică a

acestei norme constă în stabilirea dreptului de proprietate asupra tuturor bunurilor) trantac@ionate în cadrul contractului de comision persoaneicomitentului. Comisionarul este numai posesorul legitim al bunurilor predate decătre comitent pentru săvîrAirea actelor "uridice sau primite de la ter@i în cadruleecutării obliga@iunilor contractuale) Ai) nicidecum proprietarul lor. Prin ac@iunilesăvîrAite în nume propriu comisionarul dobîndeAte bunurile pentru comitent Ai eleurmează în bazaIn scopul garantarii creantelor ce izvorasc din contractul de comision)comisionarul este in drept sa retina bunurile care trebuie sa le predea comitentuluisau persoanelor indicate de acesta. Pentru asigurarea achitării remunera@iei de

comision Ai acheltuielelor ce izvorăsc din contractul de comision) comisionarul aredreptul la reten@ia bunurilor comitentului) con!orm art.art. 74-70(ale CC.Re@inerea unilaterală de către comisionar a unei sume de bani destinatecomitentului) nu se admite de către legiuitor în calitate de măsură de garantare arambursării crean@elor. :n baza regulelor despre reten@ie) retentorul poate numaire@ine bunurile străine) !ără a admite trecerea lor în proprietatea sa) pe cîndre@inerea unilaterală de către comisionar a unei sume de bani Ai apari@ia în acelmoment a dreptului de proprietate asupra lor ar !i un mi"loc mai e!icient deasigurare a intereselor comisionarului.

Comisionarul trebuie sa eecute toate obligatiile si sa eercite toate drepturilecare rezulta din actul "uridic incheiat in numele sau) dar pe contul comitentului.Comisionarul nu raspunde pentru neeecutarea obligatiilor de catre tert) cueceptia cazului cind a garantat in !ata comitentului eecutarea obligatiilor decatre tert. In schimbul garantiei) comisionarul are dreptul la o remuneratiespeciala) numita provizion. In cazul in care tertul a incalcat obligatiile)comisionarul trebuie sa-l in!ormeze imediat pe comitent si sa adune probelenecesare. actul "uridic incheiat intru eecutarea contractului de comision.Principiul de bază al activită@ii comisionarului) stipulat de legiuitor în acest articol)constă în !aptul) că toate obliga@iile Ai toate drepturile) care rezultă din actul "uridic

încheiat în numele său) dar pe contul comitentului) trebuie să !ie eercitate încorespundere cu prevederile contractului Ai con!orm indica@iilor clientului) precumAi în condi@ii !avorabile pentru comitent. Nerespecrarea acestor reguli principii/duce la) survenirea răspunderii comisionarului. Codul civil actual a reprodusmodelul eistent al contractului de comision în condi@iile de delcredere) ceea ceînseamnă că comisionarul garantează în !a@a comitentului eecutarea obligatiilorde către ter@) de eemplu asumarea riscului e!ectuării plă@ii de către comparatorter@a persoană/) căruia mar!a ia !ost transmisă în credit cu achitare ulterioară/.

54

7/23/2019 Ghkjbl


Comisionarul este obligat sa asigure bunurile primite de la comitent sau pentrucomitent numai in cazurile in care !aptul acesta este stipulat in contract saurezulta din uzante.

Comitentul este obligat sa compenseze toate cheltuielile utile suportate decomisionar in eecutarea contractului

Cheltuielile de pastrare a bunurilor comitentului) inclusiv a celor primite de laterti) le suporta comisionarul daca in lege sau in contract nu este prevazut alt!el.Comisionarul are dreptul la compensarea tuturor cheltuielelor utile suportate îneecutarea contractului de commission. Cheltuielele pot !i legate de transportare)descărcare) reestimare) asigurare)dacă este prevăzută Ai alteleComitentul are dreptul sa rezilieze contractul in orice moment. In cazul rezilieriicontractului) comitentul este obligat sa plateasca comisionarului pentru actele

"uridice de"a incheiate remuneratia stipulata si sa repare pre"udiciul cauzat prinrezilierea contractului.Comisionarul poate rezilia contractul de comision numai in cazul prevazut de

contract) in cazul ineistentei posibilitatii de a eecuta obligatia asumata sau incazul in care comitentul nu eecuta obligatiile contractuale. Păr ile pot cereț

rezilierea contractului i în alte cazuri epres prevăzute de legisla ia în vigoare ceț ț

vizează contractual de commission.

#8. Contractul de admini,trare 9iduciar!

Con!. art.(85 CCR;) in cadrul contractului de administrare !iduciara)

!ondatorul administrării) care este parte contractanta) si se mai nume te !iduciant)ștransmite care cealaltă parte contractanta) numita administrator !iduciar sau!iduciar) in administrare !iduciara careva bunuri care !ormează sau sunt o parte din

patrimoniului !iduciantului sau chiar întreg patrimoniu) indicndu-se concret sicomplet con!orm cerin elor legale toate acele bunuri) iar !iduciarul la rndul sau seț

obliga sa administreze bunurile ce !ormează obiectul material al contractului dat.

1cest contract este consensual) este cu titlu gratuit sau oneros daca pr ile auț prevăzut epres in contract) este comutativ) cu eecutare succesiva) sinalagmatic inmăsura prevederilor contractuale.


In calitatea de păr i suntț $iduciantul adică !ondatorul care are calitatea si decreditor si poate !i orice P,3P# in interesul căreia se întocme te acest contract.ș

1ceasta persoana trebuie sa aibă capacitate de eerci iu deplina si trebuie sa !ieț

de inător a unui drept real asupra bunurilor ce !ormează obiectul material alț

contractului de administrare !iduciara.1dministratorul !iduciar poate !i orice P#3P, ce are capacitatea deplina

de eerci iu cu ecep ia 1P.ț ț

1dministrarea !iduciara poate !i instituita att in !olosul !ondatorului cit siin !olosul unei persoane ter e si in acest caz vom avea o a -a parte ca persoanaț

55

7/23/2019 Ghkjbl


participanta la contact) a a-numitul bene!iciar) însă atunci cnd contractul este cuș

titlu oneros obliga iile rămn tot pe seama !inan atorului) deoarece bene!iciarulț ț

doar bene!iciază de rezultatele activită ii !iduciarului) are dreptul de a cereț

eecutarea obliga iunilor de către !iduciar si este obligat doar de a nu împiedicăț

activitatea !iduciarului.

%biectul contractului are * laturi' "uridica si materiala unde obiectul "uridic îl!ormează totalitatea ac iunilor materiale si a actelor "uridice pe care le în!ăptuie teț șadministratorul !iduciar in vederea eecutării obliga iunilor contractuale.ț

%biectul material îl !ormează totalitatea bunurilor materiale care sunt inclusein patrimoniul ce urmează a !i administrat) adică totalitatea drepturilor siobliga iilor patrimoniale care pot !i evaluate in bani si reprezintă valori active siț

pasive ale !iduciantului.

,orma contractului este scrisa) con!. art.(850 CCR;) unde se indica totalitatea

drepturilor si obliga iilor păr ilor contractante) cit si bene!iciarul daca eista oț țasemenea persoana.

$ermenul contractului se stabile te de către păr i si poate !i att determinat cit siș țnedeterminat cu indicarea acestui !apt in contract.

Pre ul contractului se nominalizează si se indica atunci cnd contractul este cuțtitlu oneros.

&repturile si obliga iilor păr ilor administratoruluiț ț

−1dministratorul !iduciar se obliga sa administreze si sa conserveze bunurilein nume propriu dar pe contul si pe riscul !iduciantului9− %repturile si obliga iile administratorului $iduciar con$orm art&'* CC"+ț

• &repturile si obliga iile !iduciantuluiț '

−+ste obligat sa in!ormeze corect si sa pună la dispozi ia !iduciarului bunurileț

in măsura prevederilor contractuale9 este obligat sa restituie !iduciaruluicheltuielile pe care le-a suportat in cadrul administrării9 este obligat sa suportetoate cheltuielile de administrare si suporta riscul pieirii !ortuite sau deteriorării

bunurilor daca nu se demonstrează ca administratorul !iduciar se !ace vinovat deacest !apt9

−are dreptul de a veri!ica procesul de administrare !iduciara a patrimoniului sau!ără a se implica daca nu are acordul administratorului !iduciar.

&repturile si obliga iile bene!iciarului'ț

• Gene!iciarul) daca este nominalizat, poate cere eecutarea obliga iilorț

contractuale de către administrator !ata de sine sau poate re!uza in !olosul!ondatorului administrării.

56

7/23/2019 Ghkjbl


:ncetarea contractului are loc la cererea păr ilor in măsura prevederilor legaleț!ăcnd trimitere la contractul de mandat.

#1. Contractul de intermediere

Con!orm art.((46 CCC R;) in cadrul contractului de intermediere) o parte intermediar/ se obligă!a ă de cealaltă parte client/ să ac ioneze în calitate de mi"locitor la încheiereaț țunui sau mai multor contracte între aceasta i ter .ș ț

1cest contract este consensual) cu titlu oneros) sinalagmatic) cu eecutaresuccesiva) comutativ in măsura prevederilor contractuale si legale in dependenta detipul dat de contract.


In calitate de păr i sunt intermediarul si clientul undeț client poate !i oriceP,3P# care trebuie sa dispună de capacitatea necesara prevăzută pentru un ast!el tip

de contract de intermediere. In calitate de intermediar apare persoana carecapacitatea civila de a contracta) poate !i P,3P#.

%biectul contractului

−totalitatea ac iunilor întreprinse de către intermediar spre a mi"loci încheiereaț

contractului intre client si persoana ter ă. 1ceste ac iuni pot !i att materiale cit siț țnemateriale.

,orma contractului'

Con!orm art.((B* CCR;) la contractului de intermediere eclusivă atuncicnd clientul se obliga pentru o perioada determinata de timp sa se !olosească doar

de mi"locirea unui intermediar si sa renun e la anga"area altuia) contractul sețîncheie in !orma scrisa. In celelalte cazuri) !orma scrisa a contractului nu estecondi ie de validitate ci probatorie.ț

$ermenul contractului

Poate !i determinat sau nedeterminat la dorin a păr ilor contractante iar ț țin cadrul intermedierii eclusive termenul contractului este determinat.

Con!orm art.((BCCR;) atunci cnd contractul este încheiat pe un termennedeterminat) el poate !i reziliat oricnd !ără un careva preaviz de către oricaredintre păr i si in dependenta de contractul care a !ost intermediat si consecin ele luiț ț

intermediarul va !i sau nu va !i remunerat.

Con!orm art.((B alin*/ CCR;) in cadrul intermedierii eclusive) contractulse reziliază doar din motive temeinice cu un preaviz de * săptămni.Pre ul contractuluiț

se nume teș remunera ieț care se achita printr-o anumita suma !iata in contractsau in valoare procentuala de la obiectul contractului sau in !orma mita.


−Intermediarul este obligat de a întreprinde toate ac iunile siț

masurile necesare pentru a ob ine rezultatul a teptat de client.ț ș

+ste obligat sa in!ormeze clientul într-un mod cit mai larg si intr-un timp cit

mai e!icient in ce prive te obiectul contractului si condi iile impuse de persoanaș țter ă.ț

57

7/23/2019 Ghkjbl


Intermediarul are dreptul de a ac iona după bunul sau plac utiliznd toateț

mi"loacele legale pentru atingerea scopului propus9 el trebuie sa !ie de bunacredin a si sa ac ioneze cu diligen ă unui bun proprietar sau a unui pro!esionist.ț ț ț

+ste obligat sa respecte legisla ia in ce prive te con!lictul de interese si saț șanun e clientul daca apar asemenea situa ii.ț ț

Necatind la !aptul ca reprezintă una dintre păr i) el trebuie sa !ie de bunațcredin a !ata de ambele păr i contractante adică !ata de client si persoana ter ă.ț ț ț

Con!orm art.((B0 CCR;) unde sunt incluse cauzele ecluderii preten iei sițremunera iei la despăgubire a intermediarului) se pune accent pe următoarelețmomente' art.((B0 CCR;/.

%ricare intermediar con!orm art.((B(CCR;) are dreptul la remunera ie ințmăsura in care este prevăzut in contract si in modul prevăzut in contract cucompensarea cheltuielilor utile dovedite de intermediar.

- Clientul este obligat sa in!ormeze corect si in deplina măsura

intermediarul re!eritor la a teptările sale in ce prive te obiectul contractului.ș ș

+ste obligat sa achite remunera ia convenita si in cadrul intermedieriiț

eclusiva sa se ab ină de la anga"area unui alt intermediar pe perioadaț

determinata de tip in contract) sau daca dore te sa rezilieze contractului saș

in!ormeze intermediarul cu cel pu in doua săptămni înainte.ț

Con!orm art.((B* alin */) el este obligat sa despăgubească intermediarul invaloare de pnă la *)5 din pre ul contractului daca prin intermediul acestuiț

contract se vindea sau se cumpăra ceva. In celelalte cazuri) remunera ia are locț

cit si despăgubirea con!orm clauzelor contractuale speciale re!eritoare la obiectuldat al contractului de intermediere.

:ncetarea contractului

Contractul încetează in termen intermedierea eclusiva/) încetează o data cuîndeplinirea obliga iilor contractuale si ob inerii rezultatului de către client sauț ț

poate !i reziliat înainte de termen ca consecin ă...ț

Poate sa înceteze in cazul decesului in condi iile legii.ț

<arietă ileț

Contractul de intermediere presupune implicarea lui in di!erite cazuri demi"locire in di!erite circumstan e si !ata de di!erite obiecte contractuale) deț

eemplu intermedierea este !olosita in cadrul contractului de împrumut) incadrul contractului de închiriere de locuin e) in cadrul activită ii comerciale) si inț ț

alte cazuri con!orm legisla iei in vigoare.ț

• Contractul de intermediere a împrumutului

Intermedierea împrumutului are drept obiect intermedierea sau mi"locireade către intermediar a ob inerii de către client a uni împrumut sau a indicării uneiț

ocazii pro!itabile pentru client. :nsă acest !apt nu înseamnă ca !avorizarea

58

7/23/2019 Ghkjbl


clientului in ob inerea unui împrumut ar !i in de!avoarea sau detrimentul persoaneițter e.ț

In cazul contractului de împrumut !orma contractului este scrisa indicndu-seremunera ia ce urmează a !i achitata intermediarului care se stabile te in valoareț ș

procentuală de la mărimea sumei împrumutate) se indica suma de bani

împrumutată) termenul de împrumut) rata dobnzii persoanei ter e) plă ile a!erenteț țpenalită ile/ pe care clientul va !i obligat sa le achite persoanei ter eț ț

împrumutătorului/) in caz de întrziere.Si desigur poate !i întocmit contractul de intermediere aparte si de împrumut

aparte sau daca pr ile î i doresc acest lucru poate !i întocmit un contractț ș

tripartit) însă ca atare contractul de intermediere are doua păr i contractante'ț

clientul si intermediarul.Con!orm art.((B6CCR; ) in cadrul contractului de intermediere remunera iaț

intermediarului împrumutului) se plăte te doar daca in urma activită iiș ț

intermediarului încheierea contractului sau indicarea acestuia/ clientul va !i

obligat con!orm prevederilor contractuale.Con!orm alin.* art.((B6CC) intermediarul nu poate cere de la client alte plăti

in a!ara de cele prevăzute la alin.(/ si daca mi"locirea ce a avut loc nu a aduse!ectele a teptate clientului.ș

• Contractului de intermediere a închirierii de locuin eț

con!orm art.((B5CCR;) in carul acestui tip de intermediere obiect alcontractului sunt ac iunile intermediarului in ce prive te intermedierea sauț ș

mi"locirea încăperii sau încăperilor destinate pentru a locui in ele sau mi"locirea cuindicarea ocaziilor de a încheia un contract de închiriere a spa iului locativ.ț

In cadrul contraacului de închiriere a spa iului locativ) con!ormț

art.((B7CCR; sunt indicate anumite circumstan e in cazul cărora se ecludeț

remunera ia sau preten iile de despăgubire ale intermediarului locativ.ț ț

• ntermedierea comerciala

Intermedierea comerciala con!orm art.((68CCR;) este un contract in care incalitate de intermediar apare persoana care des!ă oară o activitate pro!esionala inșdomeniul comercial.

1ceasta persoana nu are împuterniciri permanente intermediarul comercial/in baza unui contract dar numai in cazuri aparte poate avea calitatea data. +lintermediază încheierea contractelor de procurare sau înstrăinare de bunuri detitluri de valoare) de asigurare) de opera iuni bancare) de transport de bunuri si deț

închiriere de bunuri ale circuitului comercial.1cest contract este aplicabil doar in cadrul opera iunilor indicate siț

in opera iunile cu bunurile imobile.ț

59

7/23/2019 Ghkjbl


In calitate de păr i intermediarul este agentul comercial sau persoana carețdes!ă oară activitate pro!esionala in domeniile date. In calitate de client poate !ișorice P,3P#.

1mbele păr i trebuie sa dispună de capacitatea necesara pentru a încheiațcontracte de intermediere in domeniile date.

,orma contractului este scrisa cu indicarea eigentelor ale drepturilor siobliga iilor păr ilor contractante si termenul contractului este stabilit de către păr i)ț ț ț

este legat de ac iunile intermediarului si daca analizam prevederile art.((68CCR;ț

este determinabil.Pre ul contractului se stabile te de către păr i si poate !i la în elegere sau reieseț ș ț ț

din normele generale cu privire la contractul de intermediere nu mai mare de *)5.&repturile si obliga iile păr ilor au la baza reglementările generale cu privireț ț

la intermediere cu ecep iile intermedierii comerciale art.((6(-((6BCCR;/.ț

In cadrul contractului de intermediere comerciala) intermediarul se obliga caun pro!esionist in domeniu se obliga con!orm CCR; care reprezintă legisla ia deț

baza reglementativă cit si in măsura in care anga"amentele sale speci!icecontractuale sunt monitorizate de alte contracte art.((68) alin.(/CCR;.

##. Contractul de deozit

Con!orm art.((B7CC) prin contractul de depozit depozitarul se obliga sa păstreze un bun mobil transmis sau predat de către cealaltă parte contractantanumita deponent) cu achitarea serviciilor de depozitare sau !ără achitarea lor in

dependenta de !aptul daca contractul este cu titlu oneros sau gratuit iar la !inelecontractului in dependenta de perioada de păstrare a obiectului in termen sau !ărătermen depozitarul se obliga sa restituie bunul deponentului respectndu-seuzan ele si consecin ele îndeplinirii obliga iilor.ț ț ț

1cest contract este consensual) cu titlu oneros sau gratuit) sinalagmaticdaca ecu titlu oneros/ sau unilateral obliga ional gratuit) obliga ia !iind din parteaț țdepozitarului/) comutativ si in unele cazuri are un caracter intuito-personae.


Păr i pot !i att din partea depozitarului cit si din partea deponentului oricețP,3P# care au capacitate de a încheia contracte sau acte de administrare.

In calitate de deponent poate !i att proprietarul bunului cit si orice alta persoana interesata de a păstra bunul transmis spre depozitare. %epozitar nepro$esionist poate !i orice persoana ce are capacitate deplina de

eerci iu9 iar atunci cnd este vorba de unț depozitar pro$esionist in aceasta calitate pot activa societă ile comerciale) întreprinzătorii individuali care des!ă oară oț ș

activitate pro!esionala in acest domeniu sau organiza iile necomerciale care au oț

capacitate civila speciala care este legata de păstrarea unor bunuri ce au tangentacu realizarea scopului pentru care a !ost constituita.

%biectul contractului are doua laturi cea "uridica si cea materiala undelatura juridica reprezintă totalitatea ac iunilor pe care le întreprinde depozitarulț

in vederea asigurării îndeplinirii obliga iilor contractuale de păstrare a bunurilor9ț

60

7/23/2019 Ghkjbl


latura materiala reprezintă obiectele materiale transmise de către deponentdepozitarului spre păstrare.

In calitate de obiect material pot !i nu numai bunurile mobile dar si banii)hrtiile de valoare si alte acte "uridice care au menirea de a dovedi dreptulcarorva persoane nominalizate in acele acte "uridice transmise.

!orma att scrisa cit si verbala cu privire la întocmirea actelor "uridice cit sichiar daca nu se prevede epres !orma scrisa acest contract poate !i încheiat inscris daca aceasta o doresc păr ile.ț

$ermenul contractului poate !i determinat sau nedeterminat si in cazulcontractului cu titlu gratuit deponentul poate sa-si ridice bunul in orice moment ceeace nu poate !i in contractul de magazina" care este un depozit cu titlu oneros) incazul dat se respecta normele legislative cu privire la contractul de magazina .ș

Pre ul contractului'ț

Con!orm art.(8BBCCR;) remunera ia depozitarului are loc daca este prevăzutțepres in contract sau daca la propunerea depozitarului magazinerului) deponentul

î i da acordul in mod tacit.ș


• &epozitarul are următoarele drepturi si obliga ii'ț

Indi!erent daca contractul este cu titlu gratuit sau oneros) depozitarul esteobligat sa păstreze bunul transmis de către deponent in modul si termenul

indicat in contract sau la în elegerea păr ilor.ț ț+l trebuie sa asigure integritatea bunului pe parcursul termenului contractului9

sa asigura păstrarea calită ii9 obligat sa restituie bunul in termenul prevăzut cit siț

sa remită !ructele ob inute in timpul păstrării avnd dreptul de a cere de laț

deponent acoperirea cheltuielilor legate de perceperea si păstrarea !ructelor.• &eponentul are următoarele drepturi si obliga ii'ț

Sa in!ormeze corect depozitarul cu privire la caracteristicile bunului transmisspre depozitare9

Sa achite pentru serviciile de depozitare in termenul prevăzut in contract sau pentru termenul care reiese din uzan ele contractuale9ț

$rebuie) daca este necesar sa creeze toate condi iile pentru ca depozitarul sa-siț

poată îndeplini obliga iile contractuale si anume sa aibă cale de acces spre obiectulț

material al contractului9 sa !ie in!orma i vecinii despre persoana depozitarului dacaț

aceasta este necesar si sa in!ormeze depozitarul daca ii permite sau nu transmiterearesponsabilită ilor către o persoana ter a) si invers) depozitarul nu are dreptul de aț ț

transmite bunul spre depozitare către o persoana ter a !ără acordul deponentului.ț

Con!orm art.((87CC in cazul sechestrului) in calitate de depozitar apare o persoana ter a care se obliga sa restituie bunul după !inalizarea litigiului sechestruț

este depozitul un cazul unui litigiu intre careva par i/ doar persoanei care areț

dreptul asupra bunului dat con!orm unei hotărri "udecătore ti de!initive siș

irevocabile.

61

7/23/2019 Ghkjbl


&epozitarul care păstrează bunul sechestrat nu are dreptul sa !acă carevami cări asupra bunului dat ci doar de conservare si doar in unele cazuri cndș

bunul sechestrat si-ar pierde valoarea sa) depozitarul poate cere cu acceptarea si cuîncuviin area instan elor ini iate.ț ț ț

#'. Contractul de maazina:

Reprezintă un contract de depozit de măr!uri asupra căruia se aplica acelea ișnorme reglementative ca si in cadrul contractului de depozit in măsura in care elesunt compatibile cu contractul de magazina".

1cest contract este oneros) comutativ) sinalagmatic) are caracter intuito- persoane) consensual.

+lementele contractului

Par i' in calitate deț deponent poate !i orice P,3P# care transmite spre păstrarecareva bunuri materiale careva bunuri materiale magazinierului9 in calitate demagazinier poate !i doar persoana care acorda servicii de depozit pro!esionist si are calitatea de întreprinzător in orice !orma permisa de lege

%biectul contractului' sunt măr!urile sau di!erite bunuri care reprezintăobiecte ob inute in procesul de produc ie si destinate comercializării si se a!la inț ț

circula ie libera) in unele cazuri ecep ionale pot sa !ie si cele a!late inț ț

circula ie restrnsă.ț

,orma contractului' reprezintă recipisa de magazina" întocmită in scris)eliberata de către magazinier care are un anumit con inut con!orm art.((*8 sițart.((*( CCR;.

In aceasta recipisa se indica daca deponentul ii permite magazinierului saamestece bunurile de acela i gen si calitate ale deponen ilor iar in cazul dat dacaș țnu este permis in mod epres magazinierul nu are voie sa !acă acest lucruart.(((B)alin.(//.

$ermenul contractului' poate !i determinat sau determinabil însă con!ormart.((*6CC) magazinierul nu poate cere ridicarea de către deponent a bunuluiînainte de luni de la înmagazinare daca nu a !ost stabilit un termen anumit sauînainte de termen !ără acordul deponentului.

&aca termenul a !ost stabilit iar deponentul nu si-a ridicat bunul intermenul dat) atunci magazinierul poate cere rezilierea contractului si ridicarea

bunului respectnd-se un termen de preaviz de o luna.

Pre ul contractului' poate !i stabilit de către par i sau poate !i tari!ar) in acestț țcaz deponentul va !i obligat sa accepte pre ul in mod tacit.ț

62

7/23/2019 Ghkjbl


&repturile si obliga iile păr ilor ț ț

a întocmirea contractului de magazina") magazinierul !iind pro!esionist indomeniu) trebuie sa in!ormeze in măsură completa deponentul in ce prive teș

condi iile de păstrare) cheltuielile adăugătoare cit si daca este cazul înmagazinareaț bunurilor determinate prin caracteristici de gen art.(((B CCR;/.

1tunci cnd recipisa de înmagazinare se distruge sau se pierde) persoanaîndreptă ită trebuie sa anun e public) declarndu-se nulitate recipisei ini iale siț ț ț

întocmindu-se o alta recipisa con!orm procedurii speciale a CPCR;)art.((*7CCR;.

;agazinierul are dreptul la ga" asupra bunului con!orm art.((*BCC asupra bunului cit timp acesta se a!la in posesia sa. Con!orm art.((8CC magazinierul aredreptul sa înstrăineze bunul la licita ieț

:ncetare' con!orm normelor generale termenulKluni/

#+. Contractul de ,ocietate civil!

In cadrul contractului de societate civila) con!orm art.(6CC) in calitate de păr i pot !i doi sau mai mul i asocia i sau participan i care se obliga reciproc siț ț ț ț

urmăresc in comun scopuri economice sau alte scopuri care au ca rezultat unor bene!icii pentru sine însă i neconstituind o P# si împăr ind intre ei att veniturileș ț

cit si pierderile.1cest contract este consensual9 este sinalagmatic cu toate ca unii autoriconsidera ca este unilateral obliga ional) dar deoarece rezultatul depinde deț

ac iunea tuturor participan ilor in aceea i măsură si !iecare dintre ei areț ț ș

concomitent att calitatea de creditor cit si de debitor de aici reiese ca obliga iileț

lor sunt reciproce9 este comutativ deoarece cu acordul păr ilor poate !i schimbatț

pe parcursul contractului9 este cu eecutare succesiva deoarece scopurile propusenu pot !i îndeplinite la moment9 este cu titlu oneros deoarece to i participan iiț ț

urmăresc ob inerea unui anumit rezultat si survenirea e!ectului dorit cu att maiț

mult ca acest moment este nominalizat si in de!ini ia la art.(6 CCR;.ț

+lementele contractului'In calitate de Păr i sunt participan ii sau asocia ii care pot !i într-un număr ț ț ț

nelimitat incepind de la doua persoane.1ceste persoane trebuie sa !ie inzestrate cu capacitatea de a încheia acte de

dispozi ie însă se interzice participarea in calitate de păr i contractante chiar siț ț

prin intermediul reprezentan ilor) minorii sau persoanele incapabile. Pot !iț

participan i si organiza iile necomerciale in dependenta de scopul propus.ț ț

%biectul contractului sunt totalitatea ac iunilor întreprinse de către asocia i sauț ț

participan i si des!ă urate in comun pentru atingerea scopului propus) acest scopț ș

poate !i economic) ceea ce înseamnă patrimonial sau lucrativ) adică atragerea unoreconomii) ob inerea unor bene!icii patrimoniale) ridicarea unor edi!icii pentruț

63

7/23/2019 Ghkjbl


necesită ile unei asocia ii) cit si scopul de alta natura dect cel economic)ț țnepatrimonial) si anume sus inerea di!eritor concursuri) organizarea di!eritor țepozi ii cu sau !ără ob inerea cărorva bene!icii materiale.ț ț

,orma contractului con!orm art.(0() alin.( CC se accepta att !orma verbalacit si !orma scrisa) însă se supune normelor generale cu privire la !orma actelor

"uridice con!orm art.*8B-*(* CC. :nsă !orma scrisa este necesara in toate cazurile incare este imposibil de a dovedi eistenta acestui contract prin proba cu martori.

$ermenul contractului este determinat sau determinabil de către păr i sau inț

dependenta de scopul propus si termenul necesar pentru a se realiza. Con!ormart.(5CC termenul contractului reprezintă acel termen care este inclus lascurgerea căruia este un temei de a rezilia contractul.

Pre ul contractului'ț

&eoarece contrapresta ia este realizata pentru sine însă i) nu putem spune căț șeste vorba de pre ul contractului ci de o contrapresta ie din partea !iecăruiț ț

participant pentru a ob ine scopul propus.ț


Principala obliga ie pentru to i participan ii este de a achita cota parte dinț ț ț pre ul rezultatului !inal sau de a rambursa suma datorată persoanei care a achitat.ț

&aca participan ii convin ca rezultatul !inal sa rămnă in cote inegale con!ormț

contribu iei !iecăruia atunci aceasta se va nominaliza in contract si la încetarea luiț

!iecare !ost participant va deveni proprietar al cotei indicate in contract daca estevorba de un rezultat patrimonial.

In a!ara de contribu ii participan ii sunt obliga i sa ia parte la administrareaț ț țsocietă ii care presupune administrarea !ondului comun cu sau !ără colectarea dețmai departe a mi"loacelor băne ti.ș

Persoanele care se a!la in capul administrării sunt obligate sa-si prezintedarea de seama a asocia iilor si sa-si îndeplinească cu buna credin a si diligentaț ț

obliga iunile cu sau !ără respectarea indica iilor date de către asocia i asumndu- iț ț ț ș

urmările si riscurile.&in considerentul ca acest contract are un caracter personal) atragerea unor

persoane ter e este acceptata doar cu acordul celorlal i participan i cit si înlocuireaț ț țunui asociat cu o persoana ter ă.ț

#.Contractele ancare

In cadrul contractelor bancare se pune accent att pe legisla ia civila cuț

privire la reglementarea acestor contracte cit si la alte acte normative in deosebinormele speciale cu privire la rela iile bancare care sunt elaborate de către GN;ț

in con!ormitate cu legile interne cit si eterne cit si legea institu iilor !inanciareț

care monitorizează si diri"ează activitatea tuturor institu iilor !inanciare.ț

In cadrul contractelor bancare banca are calitatea de subiect special deoareceea des!ă oară activitatea de baza prin prestarea serviciilor de di!erit gen sișincluznd in sine in activitatea sa nomenclatorul mai multor contracte.

64

7/23/2019 Ghkjbl


1cest contract este consensual) cu titlu oneros) sinalagmatic) comutativ) cueecutare succesiva) in unele cazuri sunt si momente riscante.

Păr iț

Ganca si clientul) unde banca este instituia !inanciara care activează con!orm

legii cu privire la GN; din *(.84.(665) nr 50B-EIII. In a!ara de aceasta) pentru aactiva in calitate de banca ea trebuie sa primească autoriza ia de la GN; con!ormț

legii institu iilor !inanciare si regulamentului GN; cu privire a autoriza iaț ț

băncilor. &in aceste considerente) banca ca P# pentru a activa are nevoie nu numaide a !i înregistrată in aceasta calitate dar si de a avea autoriza iile necesare.ț

In calitate de client poate !i orice P#3P, care are capacitate deplina deeerci iu dar in cadrul contractului de depozit bancar calitatea de client o potțavea si minorii care au atins vrstă de (0 ani daca au un venit propriu.

%biectul contractelor îl reprezintă acordarea serviciilor bancare de către

banca sau orice alta institu ie !inanciara in cadrul opera iunilor bancare.ț ț

Pe lingă opera iunile bancare mai eista si activită ile !inanciare care inț ț principiu ar însemnă tot aceea i) însă in cadrul activită ii !inanciare este vorba deș țtoate tipurile de activită i pe care le des!ă oară institu iile !inanciare.ț ș ț

%pera iunile bancare obiectul contractului/ se împart in cteva grupe'ț

a) .pera iuni activeț in cadrul cărora se lucrează cu !ondurile băne ti sișdin aceste opera iuni !ac parte' contractul de credit bancar si de garan ie bancara.ț ț

a) .pera iunile pasiveț prin intermediul cărora se atrag surse băne ti de lașP,3P# pentru a le păstra si a le înmul i' contractul de depozit bancare.ț

b).rganizarea tra$icului de plăti unde banca apare in calitate de mi"locitor deoarece clientul î i deschide un cont curent bancar in cadrul băncii date si cuș

sursele băne ti de pe contul sau poate !ace di!erite mi cări la cererea sa prinș șintermediul băncii.

d; Celelalte opera iuni bancareț pe care le e!ectuează băncile pentru sine sau pentru client.

,orma contractului 2 scrisa) de obicei pe anumite !ormulare întocmite de către banca unde se include clauzele contractului care pot !i negociate. &in acesteconsiderente contractele bancare con!orm legiuitorului R; sunt contracte de

adeziune si sunt reglementate de către CC con!orm dispozi iilor cu privire lațclauzele contractelor-standard art.4(*-4*8 CCR;.

$ermenul contractelor- se stabile te de către păr i si se reglementeazăș țcon!orm condi iilor ini iate in legea institu iilor !inanciare.ț ț ț

Pre ul contractelor- in dependen ă de tipul contractului9 de termenulț țcontractului este negociabil si este di!erit. In unele cazuri la stabilirea

pre ului contractului are importanta si persoana clientului.ț

/Varietă ile contractelor bancare0ț

• Contractul de depozit bancar1

65

7/23/2019 Ghkjbl


In cadrul contractului) banca sau o alta institu ie !inanciara care are dreptulț

con!orm prevederilor legale si de ine autoriza ia necesara numita in continuareț ț

banca) prime te de la client numit in continuareș deponent sau de la o persoana ter ăț

in !olosul clientului o anumita suma de bani pe care se obliga sa o restituie acestui

deponent după perioada stipulata in contract in cazul depozitului in termen sau lacererea deponentului in cazul depozitului la vedere.1cest contract este cu titlu oneros con!orm modului prevăzut in contract sau

stabilit la art.7(6CC art.(**0CCR; - dobnda/9 cu eecutare succesiva) unilateralobliga ional pentru banca9 real.ț

+lementele contractului de depozit bancar

Păr i' banca si orice alta persoana !izica sau "uridica care are capacitate deța contracta.

Spre deosebire de alte contracte bancare si contracte in general in calitate dedeponent poate apărea chiar si P, minorul care a împlinit vrstă de (0 ani sicon!orm art.*( CCR; are dreptul sa dispună de venitul propriu.

Pot !i deponen i att cetă enii R; cit si din alte state.ț ț

In a!ara de aceasta pe contul deponentului pot !i trans!erate surse !inanciaresi de alte persoane ter e dect deponentul.ț

%biectul contractului consta in obliga ia băncii de primi sumele de bani de lațdeponent sau de la persoanele ter e in contul deponentului si de a restitui aceastațsuma la cerere sau in termenul stabilit in contract.

&eoarece acest contract este unilateral-obliga ional pentru banca de a primi siț

a restitui banii dar cu titlu oneros) banca se mai obliga sa mai achite dobnda cătredeponent.

,orma contractului' este scrisa con!orm art.(** CCR; si banca se obliga saelibereze deponentului un livret de economii sau un certi!icat de depozit sau oricealt document monitorizat de care egea cu privire !unc ionarea institu iilorț ț

!inanciare sau egea cu privire la GN; care monitorizează aceste opera iuniț

bancare.$ermenul contractului' se stabile te de către păr i si poate !i depozitul inș ț

termen sau depozitul la vedere con!. art.(**4CC.

Pre ul contractului' este dobnda pe care o prime te deponentul con!ormț șuzan elor contractuale in termenii stabili i si in mărimea indicata in contract.ț ț


Ganca este obligata sa primească sumele de la deponent sau de la persoanaindicata in contract pentru deponent) sumele de bani in contul deschis penumele deponentului.

+ste obligata banca sa achite in timpul stabilit dobnda către client. +steobligata sa in!ormeze clientul con!.art.(**0 alin.* CCR; într-un termen de

preaviz in cel pu in de (5 zile in cazul reducerii unilateral al mărimii dobnzii.ț

+ste obligata sa păstreze con!iden ialitatea cu privire la in!orma ia clientului.ț ț

66

7/23/2019 Ghkjbl


&eponentul sau clientul este obligat sa in!ormeze banca cu privire la depozitulsau in ce prive te schimbarea !ormei sau tipului si are dreptul sa ceara de la bancaș

suma depozitata integral sau par ial înainte de încetarea termenului contractului) inț

cazul dar banca trebuie sa-l in!ormeze despre circumstan ele pre"udiciabile pentruț

deponent.

Rezilierea contractului con!orm uzan elor bancare sau contractuale.ț

DContractul de cont curent bancar?

1cest contract con!.art.(**BCC se încheie intre banca si client unde bancase obliga sa primească FFFF.în contul clientului sumele de bani depuse decătre client sau de către o persoana ter ă sau trans!erate in contul clientului si saț

monitorizeze si sa eecute ordinele in legătură cu sursele !inanciare !iinddisponibilizate la cererea i indica ia clientului iar clientul !iind obligat sa achiteș ț

o remunera ie băncii care este compusa din mai multe tipuri de plăti) pentruț

serviciile acordate clientului.1cest contract este sinalagmatic) real) cu eecutare succesiva) si cu titlu

oneros.

+lementele contractului

Păr i sunt banca9 si clientul sau titularul !ondului/ - poate !i orice P,3P# attțdin R; cit si de peste hotare toate eigentele si cerin ele.ț

%biectul contractului sunt serviciile băncii o!erite titularului contului invederea primirii) înregistrării) gestionarii l cererea clientului) e!ectuarea di!eritor plăti) trans!eruri băne ti la indicarea clientului si in măsura numerarului din cont.ș

Pe de alta parte obiect al contractului sunt si ac iunile clientului de a depunețsau a retrage sumele de bani din contul sau.

,orma contractului este scrisa si se !olosesc !ormulare tipizate emise de cătreGN; si acceptate de către banca unde-si are contul curent clientul.

$ermenul contractului se stabile te de către păr i.ș ț

Pre ul contractului este remunerarea pe care o achita clientul pentruțserviciile băncii.

&repturile si obliga iile par ilor ț ț

Ganca este obligata sa primească si sa gestioneze banii clientului adică atitularului contului sau de o persoana ter ă in contul indicat. +ste obligata saț

păstreze con!iden ialitatea cu privire la contul clien ilor săi. Indi!erent de cine aț ț

transmis banii in cont banca este obligata îndeplinească doar cerin ele titularuluițcontului. +ste obligata sa remită din contul clientului la cererea si indica iileț

67

7/23/2019 Ghkjbl


acestuia la ordinul lui sume băne ti către alte institu ii !inanciare sau organiza ii inș ț țvederea e!ectuării plă ilor si obliga iunilor clientului. +ste obligata sa ducaț țcontabilitatea opera iunilor bancare in contul clientului.ț

Clientul este obligat sa !acă indica iile corecte asupra trans!erurilor carețdore te se le !acă din contul sau prin ordinul emise băncii cit si are dreptul sașdispună de sumele băne ti a!late in contul sau.ș

1tt banca cit clientul au crean e reciproce con!. art.(**CCR;.ț

:ncetarea contractului încheiat in termen con!orm uzan elor încetează lațtermenul stabilit sau poate !i reziliat con!.art.(*CCR; respectndu-se preavizulde (5 zile.

#2.contractul de 9actorin

Con!orm art.(*68CCR; prin contractul de !actoring !urnizorul de bunuri siservicii numit in continuare aderent se obliga celeilalte păr i numita !actor careț

este o întreprindere de !actoring crean ele sale cele care de"a au apărut sau care vor ț

apărea in viitor din contractul de vnzare de bunuri) e!ectuare de lucrări sau prestări de servicii către persoanele ter e iar !actorii la rndul lor î i asuma celț ș

pu in * obliga ii din următoarele 0'ț ț

a/ de a !inan a aderentul in di!erit mod a acorda împrumuturi sau avansuri9ț

a/ de aduce contabilitatea crean elor9ț

b/ de a asigura procedura de în tiin are si încasare a crean elor9ș ț ț

a/ de a-si asuma riscul insolvabilită ii debitorului pentru crean eleț ț preluateart.(*68) alin.( lit.d/9

1cest contract este sinalagmatic) consensual) cu titlu oneros) cu eecutaresuccesiva) este comutativ) însă este si riscant.

In cazul contractului de !actoring e observa !aptul ca acesta este unul complecare include in sine elemente ale creditului bancar ci si a prestării serviciilor!inanciare iar pe de alta parte el are asemănări cu cesiunea de crean ă.ț

&eosebirile de contractul de !actoring de cesiunea de crean ă au loc prințurmătoarele. %biectul !actoringului sunt creditele sau împrumuturile si avansurileacordate de !actor ducerea contabilită ii) pe cnd la cesiunea de crean ă obiectulț ț

este un drept cesionat.In cadrul !actoringului debitorul aderentului are dreptul de a cere sau de a

!i acoperit de către !actor !ără a noti!ica creditorii con!. art.(*66 CC.In cazul contractului de !actoring doar drepturile care sunt incluse in acest

contract sunt transmise către !actor sub !orma de obliga ii a debitorului.ț

+lementele contractuluiPar i' sunt !actorul) aderentul si persoana ter ă unde !actor poate !i oț ț

întreprindere de !actoring adică institu ii !inanciare care in con!ormitate cu egeaț

68

7/23/2019 Ghkjbl


cu privire la institu iile !inanciare si la GN; au dreptul de a acordațasemenea servicii con!orm statului sau.

In calitate de aderent poate !i orice persoană care activează într-o anumitădirec ie con!.art.(*68 alin(/ CC) si are necesitatea de a !i !inan ată pentru a-siț ț

men ine activitatea si in schimbul acestei !inan ări ea transmite drepturile deț ț

crean ă de la persoana ter a către sine !actorului.ț ț%biectul contractului îl constituie crean ele transmise sau cedate de cătreț

aderent) !actorului.In contract trebuie sa !ie numaidect indicate concret toate acele presta ii laț

care se obliga !iecare parte contractanta.,orma contractului este scrisa art.(*68 alin.* CCR;. Si se determina in

!unc ie de !orma contractului care se încheie intre aderent si persoana ter a) dinț țaceste cauze poate !i !orma scrisa simpla sau autenti!icata notarial.

$ermenul contractului rămne la discre ia persoanelor-păr i ale contractului siț țreiese din condi iile uzan ele si îndeplinirea in termen a obliga iunilor contractuale.ț ț ț

Pre ul contractului reprezintă comisionul pe care îl prime te !actorul pentruț șserviciile sale prestate aderentului.

Si acest comision reprezintă un anumit procent din drepturile sau crean elețtransmise de către aderent) !actorului.

In a!ara de aceasta pentru asumarea riscului insolvabilită ii debitorului)ț pentru crean ele asumate de către !actor si preluate de la debitor) poate !i stabilita oțanumita taa.

Con! art.(*65 alin.*/ atunci cnd !actorul cere o parte din suma crean eiț pentru acoperirea riscurilor legate de des!ă urarea contractului) suma prevăzută nuștrebuie a a depă ească *8 din suma totala crean ei.ș ș ț


1derentul se obliga sa cedeze crean ele sale eistente sau viitoarețcondi ionate care sunt determinate concret sau viitor la momentulțîncheierii contractului sau cu certitudine in viitor.

Crean ele date pot si din di!erite domenii de activitate ale aderentului pe carețse obliga sa le transmită către !actor.

Pentru a "usti!ica aceste crean e att eistente cit si cu certitudine viitoare sițse noti!ica întinderea acestor crean e si se transmit !actorului toate documentelețcare sunt necesare pentru a "usti!ica eistenta acestor crean e.ț

1derentul se obliga sa eecute obliga iile contractuale !ata de debitor ca ințcontinuare !actorul sa poată cere sau sa poată a tepta eecutarea obliga iilorș țdebitorului in vederea transmiterii crean elor aderentului către !actor.ț

1derentul are dreptul sa ceara de la !actor îndeplinirea obliga iunilorț

contractuale in termenul stabilit si a celor obliga iuni care mai sunt incluse inț

contract con!orm art.(*68 alin.(/ CC. +l este parte a contractului care are dreptulde a determina volumul de crean e ce vor !i transmise ulterior !actorului contraț

presta iei lui de !inan area. Si din totalitatea drepturilor sau crean elor el poateț ț ț

alege care anume vor !i transmise cele care eista la momentul contractului saucele care vor apărea pe parcurs.

&repturile si obliga iile !actorului'ț

69

7/23/2019 Ghkjbl


,actorul se obliga sa !inan eze aderentul in modul si termenele indicate inț

contract si daca in calitate de clauza contractuala con!. art.(*68 alin.(. lit.d) estesi asumarea riscului insolvabilită ii debitorului) atunci el trebuie sa in!ormezeț

debitorii aderentului despre acest !apt in termenii stipula i in contract.ț

,actorul are dreptul sa ceara de la aderent eecutarea obliga iunilorț

contractuale !ata de debitor) are dreptul sa ceara de la aderent con!. art.(*65 att plata datorata in termenii stipula i cit si e!ectuarea garan iei in suma de pnă laț ț

*8 din suma crean ei transmise de către aderent !actorului.ț

,actorul are dreptul de a cumpăra crean ă de la aderent) in acest caz potțapărea rela ii intre întreprinderea de !actoring si persoana ter a in mod direct.ț ț

:ncetarea contractului' are loc o data cu eecutarea obliga iunilor contractualeț

de către !actor !ata de aderent si de către persoana ter a către !actor) însă esteț

important !aptul ca eecutarea obliga iunilor contractuale de către aderent cătreț

persoana ter a debitor are o importanta deosebita si este o veriga inevitabila deț

eecutare a obliga iunilor contractuale in toate păr i.ț ț

#3.A,iurarea oliator<

1sigurarea obligatorie reprezintă acel tip e asigurare care con!orm normelorimperative impuse de către stat obliga P,3P# de a încheia contracte de asigurare.

1cest tip de asigurare tot poate sa !ie de persoane) de bunuri si de răspunderecivila.

In di!erite cazuri in calitate de păr i contractante la asigurarea obligatorie aparețsi =uvernul in calitate de asigurator pentru persoanele cum ar !i' elevii) studen ii)ț pensionarii.

1cest contract este consensual) cu titlu oneros) cu eecutare succesiva) real)riscant sau aleatoriu si are calitatea de intuito personae.


In calitate de Păr i sunt asiguratul si asiguratorul unde in calitate de asiguratț

sunt P,3P# care au capacitatea de eerci iu civila de a încheia asemenea contracteț

con!orm legisla iei in vigoare in dependenta de circumstan ele care îl impun saț ț

încheie un asemenea contract in !unc ie de activitatea sa de atribu iile saleț țavoca ii) notariiF/.ț

In calitate de asigurator poate !i in dependenta de obiectul contractului)

=uvernul R;) care reprezintă statul cit si Compania Na ională de 1sigurări inț

;edicina) atunci cnd este vorba de asigurările in raporturile de asigurareobligatorie in medicina de asistenta medicala persoanelor care au încheiat unasemenea tip de asigurare att cu Compania Na ională de 1sigurări in ;edicina citț

si cu reprezentan ii acesteia agen iile teritoriale.ț ț

%biectul contractului îl constituie interesele patrimoniale ale asiguratuluicare nu contravin legisla iei R; si sunt corelate cu persoana asiguratului) cuț

70

7/23/2019 Ghkjbl


patrimoniul) persoanei sau persoanelor asigurate care include bunuri) credite sigaran ii) pierderi !inanciare ale P,3P#) cit si obiectul asigurării poate !i răspundereaț

pe care asiguratul si-o asuma si o poarta !ata de P,3P# pentru pre"udiciile cauzatelor.

,orma contractului este scrisa. Si include con!orm art.(86CC toate clauzelecontractuale re!eritor la asigurat si asigurator) obiectul asigurării) riscurileasigurate) începutul si durata asigurării con!orm contractului) sumele asigurate)

primele de asigurare) locul si termenele de plata si alte date la dolean ele păr ilor ț ț

con!orm egii cu privire la asigurare si alte date.

$ermenul contractului este stabilit de către asigurator in dependenta decircumstan e si obiect.ț

Pre ul contractului este stabilit de către asigurator si in unele cazuri) cum ar !iț

asigurare medicala pre ul pe care îl achita asiguratul depinde de careva termenițde !acilitate indica i de către asiguratori.ț


1siguratorul este obligat sa acorde asistenta !inanciara in cazurile prevăzute incontract sau in egea cu privire la asigurare sau con!orm statutului "udecătoruluisau a +=II CU PRI<IR+ 1 P%I$I+) sau in alte cazuri prevăzute de lege

persoanelor indicate cit si bunurilor acestor persoane in măsura in care aceasta nucontravine prescrip iile actelor normative in cauză.ț

1siguratul in dependenta de tipul de asigurare obligatorie este obligat sa încheiecontract de asigurare cu asiguratorul in termenii stabili i prin lege si sa achite sumaț

sau prima de asigurare in valoare) modul si termenul stabilit in dependenta decircumstan ele indicate in contractul de asigurare si aceasta suma asigurataț

reprezintă in continuare răspunderea asiguratorului in cazul surveniriievenimentului pentru care s-a încheiat contractul de asigurare.

1tunci cnd este asigurata via ă persoanei) calitatea de bene!iciari o pot avea sițalte persoane ter e dect asiguratul care este indicat in contract.ț

&upă numărul subiec ilor raporturilor de asigurare deosebim'ț

a) asigurări directe atunci cnd sunt doar * păr i contractante si anumețasiguratul si asiguratorul9

b) coasigurare atunci cnd in cazul asigurării directe eista mai mul iț coasiguratori. 1cest tip de asigurare este !olosit cnd patrimoniul asiguratului are ovaloare mare sau este supus di!eritor riscuri si un singur asigurator nu poate sa seoblige singur la volumul dat de obliga ii. In dependenta de numărul de asiguratoriț

ei vor împăr i intre ei plata indemniza iilor) riscurile si sumele care urmează a !i aț ț

le achita in calitate de despăgubire. :nsă chiar si la coasigurare nu se permite supraasigurarea deoarece aceasta ar avea ca impact dorin a asiguratului de a siliț

survenirea riscului asigurat9

71

7/23/2019 Ghkjbl


c) asigurarea mutuala in cadrul ei pot sa se asocieze si sa !ormeze o asocia ie mutuala ca o persoana "uridica care singuri lor î i asigura acele riscuriț ș

care sunt indicate in contractul dat de asociere. In cazul dat to i asocia ii auț ț

calitatea concomitenta de asigurat si asigurator.c) "easigurarea&

#4. Contractul de 9anc=i,in

Con!orm art.((4(CC) in cadrul contractului de !anchising) !ranchiserul seobligă să permită si să transmită un ir de obliga ii i drepturi în cadrul căroraș ț ș

promovează comercializarea de bunuri i servicii) cit si permisiunea de a produceș

ceva !anciseului în con!ormitate cu toate cerin ele indicate de către !ranchiser.ț

$otalitatea acestor transmisiuni poartă denumirea de !ranchisă care constituieobiectul contractului de !anchising.

+ste consensual) sinalagmatic) cu titlu oneros) cu eecutare succesiva)comutativ) real) i con!orm părerilor unor speciali ti în domeniu într-o oarecareș șmăsura este intuitu-personae.

Pentru prima dată) !ranchisingul ca !ormă de distribu ie a apărut in SU1 inț

sec.EIE i s-a dezvoltat destul de vertiginos) ca un sistem e!ectiv deș

comercializare a produselor) serviciilor si tehnologiilor)iar însă i cuvntul !ranchisaș

este de origine !ranceza si înseamnă Dun privilegiu sau o promisiune?.Con!orm egii cu privire la !ranchising nr.(5-EIII din 8(.(8.64) contractual

de !ranchising reglementează condi iile raportuale dintre păr i în cadrul art.6 iț ț șanume' >păr ile contractante) denumirea) tipul i domeniul businessului) cuantumulț ș

i termenele e!ectuării plă ilor plata ini ială unică) roMaltM plă i permanente/) taaș ț ț ț

pentru reclamă/) drepturile i obliga iile păr ilor) inclusiv după epirareaș ț ț

contractului) anga"amentul !ranchiserului de a acorda asisten ă păr ii denumiteț ț

!ranchisee) responsabilitatea păr ilor pentru neeecutarea sau eecutareaț

neadecvată a stipula iilor din contract) modul de solu ionare a litigiilor) teritoriul peț ț

care va !i !olosită marca !ranchiserului) termenul de valabilitate a contractului iș

condi iile de modi!icare) prelungire sau reziliere a acestuia) sediul) datele bancareț

i semnaturile păr ilor) alte clauze convenite de păr i) care nu contravin legisla iei.?ș ț ț ț

$oate contractele de !ranchising se înregistrează la 1gen ia de Stat pentruț

Protec ia Proprietă ii Industriale) achitîndu-se plata pentru înregistrare con!ormț țmodului stabilit de =uvern.+lementele contractului'

Păr ile sunt !ranchiserul numit i concedent/ i !rancheseeul numit iț ș ș ș

concesionar/ care con!orm legii cu privire la !ranchising nr.(53() ( oct. (664)!ranchiserul este întreprinderea-mamă producătoare) care are un anumit nume pe

pia ă destul de cunoscut) ce reprezintă un interes de calitate) are o marca proprie iț ș

îi permite !ranchiseeului) !irmei-!iice) de a activa în baza i pe numele ei) iș ș

reputa ia sa pentru o anumită perioadă de timp determinată sau nedeterminată peț

un anumit teritoriu indicat în contract sau prezumat.

72

7/23/2019 Ghkjbl


,ranchiserul)poate !i orice persoană !izică sau "uridică) din R; cit i de pesteș

hotare care activează cu !ranchisee att de la noi din ară cît i de peste hotare.ț ș

,ranchiseul este o întreprindere-!iică care activează in baza contractuluiîncheiat cu !ranchiserul) !irma-mamă) i tot poate !i o persoană !izică sauș

"uridică) care se înregistrează in modul stabilit de legea cu privire la !ranchising)

unde se indică obiectul contractului. 1dică tipul !ranchisei' de producere) decomercializare) prestări servicii.%biectul contractului de !anchising îl reprezintă !ranchisa) care include

acordarea de servicii) producerea de bunuri) distribuirea produc iei.ț

:nsă !ranchiseeul este obligat atunci cnd produce in baza contractului) să!olosească doar utila"ul propus de !anchiser cît i materialele ini iale propuse) pentruș ț

a nu schimba calitatea produsului !inal cît i !orma si con inutul produsului.ș ț

,orma contractului) con!orm art.((4* CC este scrisă) sub sanc iunea nulită iiț ț

i în contract se indică obliga iile păr ilor) durata contractului) dispozi iile cuș ț ț ț

privire la prelungire sau reziliere cit si descrierea detaiata) precisa si concreta a

programului de prestare a !ranchisei.$ermenul contractului se stabile te de către păr i avndu-se în vedere obiectulș ț

contractului tipul !ranchisei/. Con!orm art.((47 CC) poate !i att determinat cît iș

nedeterminat. 1tunci cînd termenul nu este determinat sau depă e te (8 ani)ș ș

!iecare parte contractantă poate cere rezilierea contractului în orice moment) însărespectnd un termen de preaviz de un an de zile. Iar daca nici una dintre păr i nuț

doresc să rezilieze contractul atunci contractul se prelunge te de !iecare data cu oș

perioada de * ani.Pre ul se stabile te în echivalent bănesc sau în natură reie ind din obiectulț ș ș

contractului adică !ranchisă iar plata ini ială este denumită roMaltM i se achităț ș

pentru dreptul de !olosire a mărcii pe teritoriul indicat cît i pentru compensareaș

cheltuielilor pe care le-a suportat !ranchiserul în cadrul instruirii !ranchiseului cît iș

pentru utila"ul propus i acordat de !ranchiser.ș

Utila"ul are o importan ă deosebită deoarece doar datorită !olosirii unuițanumit utila" care are anumite caracteristici se poate ob ine rezultatul !inal dorit sița teptat de !ranchiseu.ș

&repturile si obliga iile păr ilor sunt etalate si împăr ite pentru etape deț ț țdes!ă urare a activită ii în cadrul contractului de !anchising i anume' etapa pre-ș ț ș

contractuala) contractuala i post-contractuală.șa etapa pre-contractuală eventualul !ranchiseul !ace cuno tin ă i seș ț ș

in!ormează deschis si complet despre totalitatea condi iilor i circumstan elor careț ș ț

stau la baza activită ii !ranchiserului în cadrul contractului de !anchising. I seț

aduce la cuno tin a !ranchiseului in!orma ia cu privire la costurile sau pre urileș ț ț ț

obiectului contractului) care poate să includă în dependen ă de presupusa direc ieț ț

de activitate sau de marOeting) necesitatea treningurilor sau procurarea utila"ului)amplasarea !ilialei !irmei-!iice care va des!ă ura activitatea de producere cu sauș

!ără acordare de servicii cît i acordarea serviciilor de comercializare.ș

Poten ialul !ranchiseu) necătînd la !aptul dacă încheie sau nu încheieț

contractul pe parcurs cu !irma-mamă) el este obligat să păstreze con!iden ialitateaț

73

7/23/2019 Ghkjbl


in!orma iei care i-a devenit cunoscute pentru un termen de cel pu in (8 ani sauț țcon!orm în elegerii păr ilor.ț ț

a etapa contractuală) !ranchiseul trebuie să achite sumele de bani men ionateț

in contract in dependenta de !ranchisa pe care o des!ă oară) trebuie sa !oloseascăș

programul care este propus de !ranchiser cu diligenta unui bun întreprinzător in

mod activ.$rebuie sa procure bunuri si servicii de la !ranchiser sau de la persoaneleindicate de acesta. $rebuie sa producă) să vndă sau sa presteze serviciile subdenumirea de !irma a !ranchiserului numai acelea care sunt indicate si permise incontract !ără careva modi!icări sau adăugări chiar daca ar avea o calitate mai

buna) păstrndu-se toate caracteristicile ini iale.ț

,ranchiseul trebuie sa accepte si sa permită in orice moment controlul din partea !ranchiserului) sa respecte limitele teritoriale indicate in contract si sa!olosească marca de produc ie numai la produc ia primita con!orm contractului dat.ț ț

s.a.drepturi si obliga ii.ț

,ranchiserul este obligat sa pună la obliga ia !ranchiseului) con!ormț prevederilor contractuale totalitate bunurilor indicate sa-i acorde drepturile propuse) mărcile de produc ie) di!erite modele) decora ii si alte elemente deț ț

individualizare cit si sa organizeze di!erite treninguri sau cursuri si in baza decuno tin e sa !a evaluări si promovări.ș ț

,ranchiserul trebuie sa in!ormeze) să îndrumaze cit si poate sa veri!iceactivitatea !ranchiseului si respectarea tehnicilor si metodelor propuse si la rndulsau are dreptul de a impune limitele teritoriale ale zonei unde in continuare vaactiva !ranchiseul con!orm contractului.

In perioada post-contractuala) ambele păr i contractante trebuie sa respecte siț

sa activeze con!orm principiului de concurenta loiala art.((44 CCR;/ care nu poate depă i un an de zile. &acă acest !apt pre"udiciază !ranchiseul el are dreptul saș

ceara o compensa ie !inanciara corespunzătoare.ț

1mbele păr i sunt obligate de a păstra con!iden ialitatea !ata de toataț țin!orma ia care le-a devenit cunoscuta pe parcursul activită ii in baza contractuluiț țde !anchising.

#5. Contractul de 9ide:u,iune

Presupune ca o parte numită !ide"usor se obligă !a ă de creditor sa eecutețintegral sau par ial) cu titlu oneros sau cu titlu gratuit obliga ia debitorului !a ă deț ț țcreditor.

,ide"usiunea poate !i "udecătorească) conven ională) legală.ț

,ide"usiunea indi!erent de !elul sau se încheie de !iecare data intre creditor si!ide"usor. In urma acestui contract creditorul are dreptul sa ceara eecutareaobliga iei debitorului de către !ide"usor in acel volum in care este indicat inț

contract.1re importanta !ide"usiunea in di!erite contete si in di!erite contracte unde

in calitate de !ide"usor poate apărea o P,3P# sau chiar o institu ie !inanciara atunciț

cnd este vorba de garan ia bancara.ț

74

7/23/2019 Ghkjbl


Un tip de garan ie speciala asemenea !ide"usiunii este avalul la cec sau laț

cambie. Poate !i garantata prin aval si avalistul este răspunzător ca si celelalte persoane care sunt obligate prin cec sau prin cambie. :nsă di!erit de !ide"usiune)obliga ia avalistului rămne sa !ie valabila chiar si atunci cnd obliga ia pe careț ț

el a garantat-o devine nula pe cnd la !ide"usiune ea devine nula in cazuldeclarării obliga iei principale nule obliga ia dintre creditor si debitor/.ț ț

Con!orm achizi iei de măr!uri) lucrări si servicii pentru necesită ile statului) caț ț

!orma de garantare pentru o!erta in ce prive te eecutarea obliga iilor contractualeș ț

de către o!ertant este stipulata cau iunea care in principiu este o modalitate aț

!ide"usiunii.caracterele "uridice'cu titlu oneros sau gratuit in dependenta de prevederile contractuale si natura

contractului9 solemn se încheie !orma scrisa) îndeplinindu-se dispozi iile legale cuț

privire la contractul de !ide"usiune/) con!orm art.((04CC daca !orma scrisa nu esterespectata iar !ide"usorul î i eecuta obliga ia atunci viciul de !ormă se considerăș ț

înlăturat sau epuizat9 aleatoriu sau riscant/ !iindcă obliga iile !ide"usorului apare inț

viitor doar atunci cnd debitorul nu-si eecuta obliga ia !ata de creditor9 accesoriu.ț

+lementele contractului'Păr i sunt !ide"usorul si creditorul.ț

Pentru ca contractul de !ide"usiune sa !ie valabil păr ile contractante trebuie saț

aibă capacitatea de a contracta si in calitate de !ide"usor pot apărea P,3P# care aucapacitate deplina de eerci iu si corespund cerin elor legale. Nu pot aveaț ț

capacitate de !ide"usor garant persoanele lipsite de capacitatea de eerci iu sau careț

au capacitate restrnsă. In acest caz debitorul poate sa ceara schimbarea unui alt!ide"usor.In a!ara de aceasta) persoana presupusa !ide"usor trebuie sa-si dea

consim ămntul in toate cazurile de !ide"usiune.ț

Creditorul trebuie sa pună la dispozi ia !ide"usorului in!orma ia completa siț țveridica in ce prive te obiectul contractului de !ide"usiune.ș

%biectul sunt totalitatea ac iunilor pe care !ide"usorul le promite creditoruluițca le va !ace in numele si pentru debitor in cazul ca debitorul nu-si onoreazăobliga iile !ata de creditor.ț

%biectul contractului trebuie sa îndeplinească următoarele condi ii' sa !ieț

legal9 sa se a!le in circuitul civil9 sa corespunda normelor de etica si morala9 sa !iedeterminat sau determinabil.,orma contractului) con!orm art.((04 CCR; este scrisa dar daca !ide"usorul

eecuta obliga ia viciul de !orma nu se ia in considera ie.ț ț

termenul contratului se stipulează de către păr i si poate !i determinatțsau determinabil in dependenta de des!ă urarea contractului si termeniiș

propu i in contractul principal dintre creditor si debitor.ș

pre ul contractului are importanta in contractul de !ide"usiune cu titluțoneros si se achita in măsura in care este prevăzut in contract.


75

7/23/2019 Ghkjbl


In cadrul structurii raporturilor de !ide"usiune vom analiza raporturilecontractuale dintre creditor si !ide"usor si raporturilor contractuale dintre !ide"usorsi debitor. Raportul dintre creditor si !ide"usor'Qart.((55 2 ((7( CCR; !ide"usoruleste obligat sa eecute obliga ia debitorului !ata de debitor atunci cnd debitorulț

nu a eecutat-o. !ide"usorul la cererea debitorului poate sa eecute !ata de creditorîmpreună cu debitorul solidar con!orm art.((57 CCR;.Raportul dintre debitor si !ide"usor'Qart.((7* 2 ((75 CCR;:ncetarea !ide"usiunii Qart. ((77 2 ((48 CCR;

'8. >ocuri i Pariuriș

Contractul privind "ocurile de noroc i pariul reprezintă contractual care are locș

între "ucător i organizatorul "ocului) în termenul stipulate sau rezumat dinș

circumstan e. 1cesta este valabil doar în cazurile epres prevăzute de legisla ia înț ț

vigoare i monitorizat de' C. civ. la capit. EEEI > #ocuri i pariuri?) egea cuș ș

privire la "ocurille de noroc Nr.*B5-EI< din (B.8*.66 adoptată de cătreParlamentul R; i publicată în ;onitorul %!icial al R; nr. 58-5*3*8 dinș

*8.85.(666. Supravegherea i controlul asupra des!ă urării "ocurilor de noroc seș ș

e!ectuează de ;inisterul ,inan elor i Camera de icen iere.ț ș ț

:nsu i "ocul de noroc) reprezintă acel "oc care se des!ă oară con!orm regulilor iș ș ș

participarea la el permite cî tigul banilor sau altor bunuru sau drepturiș

patrimoniale) însă acest "oc este riscant sau aleatoriu deoarece rezultatul lui esteurmare a unor evenimente întîmplătoare i imprevizibile.Con!orm art.*al.*/ dinș

egea Nr.*B5-EI<) nu este "oc de noroc' a/. loteria în obiecte)distractivă)neregulată care nu prevede venituri pentru organizatori dacă costultuturor biletelor e pînă la 5888 lei) iar cî tigul pînă la salarii minime stabilitM laș

ziua des!ă urării "ocului9 b/. acele "ocuri) cîn sunt !olosite ma ini) aparate)ș ș

dispositive - care nu presupun elemente aleatorii) ci se bazează pe !or a) abilită ile)ț ț

dibăcia participan ilor) iar cî tigul maimal este de pînă la * salarii minime9ț ș

/."ocurile organizate de personae !izice sau "uridice) dacă !ondul de cî tiguri esteș!ormat din venitul propriu i are menirea de a stimula activitatea de bază sau cușscop de publicitate i participarea la "oc este gratuită.ș

Revenind la reglementarea "ocurilor Ai pariurilor în codul civil) trebuie să

aducem în eviden@a caracterul eterogen Ai >interna@ional? al acestor dispozi@ii.$oate cele trei articole ale capitolului EEEI au origini di!erite. 1rt. (45 estetraducerea art. *7*6 din codul civil uTbec) art. (47 este traducerea cu adaptări/art. (87 din codul civil rus) iar art. (44 este) din cte am reuAit să deducem) ocrea@ie a legiuitorului moldovean. 1cest lucru nu reprezintă ceva grav în sine) ceeace este mai grav este că a !ost >omisă? preluarea dispozi@iilor esen@iale în ceea ce

priveAte reglementarea "ocurilor Ai pariurilor) con@inute att de art. *78 C. civ.uTbec) ct Ai art. (87* C. civ. rus. i mai surprinzător este !aptul că în proiectulcodului civil al Republicii ;oldova la art. (6B au !ost reglementate) cu lu deamănunte) >obliga@iile ce se nasc din "ocuri Ai pariuri?. &in ra@iuni care nedepăAesc) acest articol nu a !ost preluat de actualul cod civil) celelalte trei !iind

76

7/23/2019 Ghkjbl


preluate cu modi!icări neesen@iale. &espre importan@a practică a acestei >omisiuni?vom discuta un pic mai "os.Remarcăm o di!eren@ă clară !a@ă de toate celelalte contracte reglementate în cod.&acă în cazul lor regula este că sunt valabile licite/ atta timp ct o dispozi@ielegală nu le interzice epres) în cazul "ocurilor Ai pariurilor situa@ia este diametral

opusă) acestea din urmă !iind valabile numai dacă o lege specială le prevede. ,ără aintra în amănunte) acest lucru se întmplă din cauza !aptului că legiuitorul nu priveAte cu ochi buni aceste contracte) considerndu-le imorale. :ntruct nu le poateinterzice cu totul) !ără a aduce atingeri grave principiului libertă@ii contractuale) a!ost găsită această solu@ie de compromis.:ntruct este pu@in probabil ca legiuitorul să poată anticipa Ai reglementa eprestoate situa@iile posibile în materie de "ocuri Ai pariuri) în alineatul al doilea esteinstituită o ecep@ie. <or !i considerate valabile) chiar în lipsa unui legi specialecare să le reglementeze) contractele ce vizează "ocuri care necesită îndemnări!izice din partea participan@ilor "ocuri de abilitate) după cum sunt denumite de

legea cu privire la "ocurile de noroc/ dacă mizele nu vor !i ecesive. $rebuiemen@ionat că Ai aceste "ocuri vor !i interzise în măsura în care ar constitui obiectulunei activită@i comerciale Ai nu s-ar con!orma dispozi@iilor legii cu privire la

"ocurile de noroc 1rticolul 0. 2ocurile de noroc interzise' >#ocurile de noroc ce nucorespund cerin@elor prezentei legi sînt interzise Ai practicarea lor pe teritoriulRepublicii ;oldova nu se permite.?/) tetul codului civil viznd numai pariurilesau "ocurile sporadice.1m adus de"a în discu@ie) în cteva rnduri) !aptul că aceste contracte au un regim

"uridic di!erit. &i!eren@a ma"oră) care) însă) nu apare în codul nostru civil) se

concretizează în două reguli' (/ legea nu con!eră cAtigătorului posibilitatea de asolicita plata pe calea unei ac@iuni în "usti@ie9 */ cel ce a plătit voluntar datoriarezultată dintr-un asemenea contract nu poate cere restituirea plă@ii ca !iindnedatorată. art. *78 alin. (/ C. civ. uTbec >orsVue le "eu et le pari ne sont pasepressTment autorisTs) le gagnant ne peut eiger le paiement de la dette et le

perdant ne peut rTpTter la somme paMTe?9 art. (87*. C. civ. rus. 3456789:;<,

=8<>9::?5 = 74@9:;>9A;5B ;@4 ; 94; ; DE9=F;5G 8 :;H' >WXYZ[\]^_` X]]^_ X__Yf_ _j) f\`k]^^Y f [X]^_k]j_Y _X _ ]X_ __ f ]f_Yq \^_) ^Y [Y] fYZ^[ k]_Y)F?9 art. (77 C. civ. rom. >egea nu da nicio ac@iune spre plata unui debit din "oc sau din prinsoare?) art. (7B C. civ. rom.

>Pierzătorul nu poate în nici un caz repeti ceea ce a plătit de buna voie) a!ara numaiîn cazul cnd cAtigătorul a întrebuin@at dol) înAelăciune sau amăgire?9 art. (6B proiectul codului civil al Republicii ;oldova >(/ Cerin@ele persoanelor) derivatedin organizarea "ocurilor sau pariurilor) sau din participarea la ele) nu bene!iciazăde protec@ie "udiciară) dacă aceste "ocuri sau pariuri nu sunt autorizate de stat)deoarece nu nasc obliga@ii "uridice. F?/

&in punct de vedere tehnic) putem remarca o asemănare cu obliga@ianaturală' presta@ia nu poate !i dobndită pe calea unei ac@iuni în "usti@ie) iar odată

plătită) nu se poate cere returnarea ei ca !iind nedatorată. $otuAi) aceste douăsitua@ii sunt di!erite) obliga@ia naturală are la bază o îndatorire morală pe cnd încazul "ocurilor Ai pariurilor din cauza imoralită@ii se re!uză ac@iunea în "usti@ie. Nu

77

7/23/2019 Ghkjbl


numai !undamentul moral sau imoral al acestor situa@ii le di!eren@iază ci Aitratamentul "uridic.

Codul civil al Republicii ;oldova nu con@ine o dispozi@ie similară celor prezentate mai sus. Pe cale de consecin@ă) în dreptul civil moldovenesc contractulde "oc sau pariu se prezintă) din punctul acesta de vedere ca oricare alt contract)

adică este înzestrat cu ac@iune în "usti@ie pentru realizarea drepturilor Ai obliga@iilor corelative ce decurg din el. Unica di!eren@ă !a@ă de celelalte contracte o reprezintănecesitatea prevederii printr-o lege specială a valabilită@ii lui. 1tunci) întrebareacare se naAte este de ce legiuitorul îl separă de celelalte contracte Ai îlmarginalizează) plasndu-l undeva între actul "uridic unilateral Ai !aptele liciteContractul de loterie Ai alte contracte de "oc similare produc e!ecte "uridice numaidaca loteria sau "ocul sînt autorizate de stat.*/ Rela@iile dintre organizatorii de loterii totalizatoare pariuri mutuale/ Ai alte

"ocuri de risc ce au ob@inut licen@a în modul stabilit de legisla@ie Ai participan@ii la "ocuri se stabilesc în contractul respectiv.

:n cazurile prevăzute în regulile de organizare a "ocurilor) contractul dintreorganizatorul "ocului Ai participantul la "oc se încheie prin transmiterea de cătreorganizator către participant a biletului de loterie) a chitan@ei sau a unui altdocument.0/ Propunerea de încheiere a contractului prevăzut la alin.(/ trebuie sa con@ină

clauze privind termenul de des!ăAurare a "ocurilor) modul de determinare acîAtigului Ai a mărimii acestuia.5/ &aca organizatorul re!uză să des!ăAoare "ocul în termenul stabilit) participan@ii

la "oc sînt în drept să-i ceară recuperarea pre"udiciului real cauzat decontramandarea sau anularea "ocului.7/ CîAtigul ob@inut de persoana care) potrivit condi@iilor de des!ăAurare a "ocului)

este recunoscută drept cîAtigătoare trebuie să-i !ie acordat de organizatorul "oculuiîn mărimea) în !orma Ai în termenele prevăzute în condi@iile "ocului) iar daca nueste prevăzut un termen de plată a cîAtigului) nu mai tîrziu de (* zile de laanun@area rezultatelor "ocului.

'1. /ranzac iaț

'n cadrul contractului de ranzac"ie! păr"ile prein un proce# cepoate #ă %nceapă! termină un proce# %nceput #au rezolădi.cultă"ile ce apar %n proce#ul e+ecutării unei hotăr%ri

judecătoreti&entru %ncheierea tranzac"iei #e cere capacitatea nece#ară de adi#pune de obiectul tranzac"iei&?ranzac"ia poate #tipula openalitate pentru cel care omite #ă o e+ecute&@u #e poate (acetranzac"ie cu priire la capacitatea per#oanei #au la alte che#tiunicare intere#ează ordinea publică&Se poate %ncheia tranzac"ie a#upra unei ac"iuni ciile ce deriădintr-o in(rac"iune&& ,#t(el! tranzac"ia nu poate . %n cheiată cupriire la capacitatea per#oanei i cu priire la actele care prieteordinea publică&

7/23/2019 Ghkjbl


78

7/23/2019 Ghkjbl


rin acte ce priete capacitatea per#oanei e#te nece#ar de %n"ele# acele cate$orii de acte care prie#c aptitudinea per#oaneide a #e prezenta %n calitate de p%r%t #au reclamant #au %ntr-o altăcarea calitate %n cadrul proce#ului ciil& e#emenea tranzac"ia nue#te admi#ă %n ce priete #chimbarea calită"ii proce#uale& Spre

e+emplu! obiect al tranzac"iei nu poate #eri #chimbarea calită"ii%nzătorului bunului %n cazul de eic"iune! a#t(el cum ace#ta #ă nuină de partea cumpărătorului ci de partea celui ce a indu##itua"ia de eic"iune& ea#emenea obiect al tranzac"iei nu poate .con#iderarea capacită"ii #au incapacită"ii per#oanei de a #ă%rianumite acte! indi(erent de (aptul dacă e#te acea#ta per#oană.zică #au juridică %ntre păr"i autoritatea lucrului judecat&

?ranzac"ia nu e#te #u#ceptibilă de e+ecutare #ilită dec%t dupăomolo$are& %ntre păr"i autoritatea lucrului judecat&

?ranzac"ia nu e#te #u#ceptibilă de e+ecutare #ilită dec%t dupăomolo$are& ?ranzac"ia poate . declarată nulă pentru temeiurile$enerale de nulitate a actelor juridice&roarea de drept nu e#te un temei de nulitate a tranzac"iei&

?ranzac"ia care e#te (ondată pe un titlu nul e#te loită! dea#emenea! de nulitate cu e+cecp"ia cazului cnd păr"ile auacoperit %n mod e+pre# nulitatea& ?ranzac"ia (ondată pe un %n#cri#ulterior recuno#cut (al# e#te nulă&

?ranzac"ia priind un proce# %nceput e#te nulă dacă păr"ile #auuna din ele nu tie că liti$iul a (o#t terminat printr-o hotărre

judecătorea#că de.nitiă& acă păr"ile au %ncheiat o tranzac"iepriind toate a(acerile dintre ele! de#coperirea ulterioară a unuidocument care le era cuno#cut nu e#te un temei de nulitate atranzac"iei! cu e+cep"ia cazului cnd a (o#t a#cun# de una dinpăr"i! #au cu tiin"a ace#teia! de un ter"

?ranzac"ia e#te nulă daca are doar un obiect i dacădocumentele de#coperite doede#c că una din păr"i nu aeanici un drept&

rezentul articol pre#upune două ipoteze= una ce prietepo#ibilitatea păr"ilolr de a #tabili clauze $enerale ale tranzac"ieia#upra tuturor domeniilor rela"iilor dee a(aceri %ntre două #au maimulte per#oane! iar prin urmare de a e+clude %n primul rnd(ormulările de concretizare a .ecărui liti$iu! iar %n cel de-al doilearnd #e pre#upune po#ibilitatea ca clauzele tranzac"iei #ă aibăre(erin"ă la a(acerile iitoare& ,cee#t (apt %n mare mă#ură ar uurarela"iile de a(acere dintre a$en"ii economici! precum i dintre altecate$orii de per#oane! iar drept rezultat #-ar e+clude eentualaprocedură judeecătorea#că pentru toate cazurile nen#emnate&*ea de-a doua ipoteză priete #itua"ia %n care #e declară uun

principiu-prezum"ie a (aptului că păr"ile contractante aucunotin"ă de#pre %ntre$ con"inutul i (orma actiită"ilor ce le auca obiect al rela"iilor dintre ele& rin urmare! chiar dacă apare uncarea document! care %ntr-un (el carea ar #ubmina trăiniciarela"iiloor %ntrte păr"ile contractante! acec#ta nu poate #eri drept

7/23/2019 Ghkjbl


temei de declarare a nulită"ii! chiar dacă de ace#t document! la %ncheierea trranzac"iei! nu #-a pomenit& +cep"ie de la ace#tăre$ulă (ace parte cazul %n care documentul ace#ta a (o#t tăinuit decătre una

79

7/23/2019 Ghkjbl


din păr"i #au cu tirea ace#teia& 'n ace#t caz tranzac"ia #econ#ideră nulă& ,#t(el! dacă de (apt a aut loc tăinuirea ace#tuidocument! %n#ă! acea#ta nu e#te culpa uneia din păăr"i acea#tanu poate duce după #ine nulitatea tranzac"iei&>reelile de calcul comi#e de una din păr"i la %ncheierea

tranzac"iei nu păă$ube#c pe nici una din păr"i i urmează a .reparate&

1rticolul (B Cod civil stabileAte un principiu-prezum@ie) con!orm căruiagreAelile de calcul nu păgubesc partea care le-a !ăcut. Prin urmare) dacă acestegreAeli cauzează careva pre"udicii ceeleilalte păr@i la tranzac@ie) partea care acomis greAala urmează a înlătura consecin@ele acesteia. 1st!el) în virtuteagreAelii) contractul de tranzac@ie nu este considerat nul) chiar dacă lacunoaAterea acestui !apt) cel ce a comis greAala nu ar !i încheiat tranzac@ia.>reelile de calcul pot #eri temei de declarare a nulită"ii

contractului de tranzac"ie dacă ace#tea au (o#t comi#e de cătreo ter"ă per#oană! iar po#ibilitatea de a . eri.cate de parteaintere#ată era e+clu#ă&*alculul $reit poate . comi#! #pre e+emplu! atunci cnd păr"ilecontractante nu corect au partajat #upra(a"a terenuluimotenit! incorect #-au numărat #umele de bani etc&@u poate . con#iderat calcul $reit comi# de către uuna dinpăr"i! dacă %n realitate calculul a (o#t (ăcut de către una dinpăr"i! dar #arcina calculării apar"inea tuturor păr"ilor lacontract! dar ace#tea nu au (ăcut nici calculul! acord%nd

%ncrederea celui ce a realizat-o de (acto! nici nu au eri.catcorectitudinea calculării&

*. %bliga iile ce se nasc din cauzarea de dauneț

&octrina dreptului civil distinge două categorii de obliga ii) i anume) obliga iileț ș ț

contractuale ce iau na tere i se constituie în baza contractelor prin acordul păr ilor ș ș ț

i cele necontractuale sau care iau na tere din temeiurile prevăzute de lege.ș ș%bliga iile date se mai numesc i obliga ii din cauzarea de daune sau obliga iiț ș ț ț

delictuale. Con!orm) art. (6B CC)în cadrul obliga iilor delictuale este men ionatț ț

!aptul că cel care ac@ionează !a@ă de altul în mod ilicit) cu vinovă@ie este obligat sărepare pre"udiciul patrimonial) iar în cazurile prevăzute de lege) Ai pre"udiciulmoral cauzat prin ac@iune sau omisiune) care prevede temeiul i condi"iile $enerale ale ră#punderii delictuale& ,tunci c%nd per#oana care acauzat o daună Ai %ntruneAte condiBiile prăzute la capitolul dat!ea a . obli$ată #ă repere ace#t prejudiciu Ai a aea calitatea dedebitor! iar per#oana ătămată ce are dreptul de a i #e repara

prejudicial are calitatea de creditor& 'n#ă nu doar per#oanaătămată poate aea calitatea de creditor! deoarece atunci c%ndper#oana .zică-creditor decedează #au atunci c%nd pentru (apadelictuală ră#punde altă per#oană! %n cazurile date a . orba de#ucce#ori-creditori #au per#onae re#pon#abile %n cadrul

7/23/2019 Ghkjbl


in#titutului de tutelă Ai curatelă& Sau

80

7/23/2019 Ghkjbl


per#oanele ceor ră#punde con(orm obli$aBiunilor de #ericiu#au %n alte cazuri e+#pre# preăzute de le$e&:biectul obli$aBiei delictuale reprezintă de#pă$ubirea de ordin

patrimonial ce urmează a . plătită de debitor per#oaneiătămate! care are rolul de a re#tabili drepturile patrimoniale Ai

nepatrimoniale! c%t Ai repararea prejudicului nematerial #aumoral&*onBinutul obli$aBiei delictuale! e#te dreptul creditorului de a

cere repararea inte$ral a prejudiciului cauzat Ai obli$aBiadebitorului de a e(ectua acBiuni po#itie %n #copul reparăriiprejudiciului cauzat&Pre"udiciul cauzat prin !apte licite sau !ără vinovă@ie se repară numai în cazurileepres prevăzute de lege.

% altă persoană dect autorul pre"udiciului este obligată să repare pre"udiciul numai în cazurile epres prevăzute de lege.

Pre"udiciul nu se repară dacă a !ost cauzat la rugămintea sau cuconsim@ămntul persoanei vătămate Ai dacă !apta autorului nu vine în contradic@iecu normele de etică Ai morală.$emeiul răspunderii delictuale este componen@a delictului civil. Componen@adelictului civil include următoarele elemente condi@ii/' pre"udiciul) !apta ilicită)raportul cauzal dintre !aptă Ai pre"udiciu Ai vinovă@ia. 1cestea sunt condi@iilegenerale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. ipsa unei condi@ii)

potrivit regulii generale) eclude răspunderea delictuală) cu ecep@ia cazurilorepres prevăzute de lege cnd răspunderea delictuală se poate anga"a Ai în lipsaunor condi@ii. &acă legea modi!ică sau restrnge cercul condi@iilor necesare

pentru anga"area răspunderii delictuale) suntem în prezen@a unor condi@ii speciale.&ebitor în cadrul obliga@iei delictuale este) potrivit regulii generale) autorul

!aptei ilicite. Nu întotdeauna calitatea de autor al !aptei ilicite Ai debitor înobliga@ia delictuală o întruneAte aceeaAi persoană. 1st!el) comitentul repară

pre"udiciul cauzat de prepusul său în legătură cu eercitarea !unc@iilor încredin@ateart. (08 Cod civil/) părin@ii sau tutorele repară pre"udiciul cauzat de copilul lorminor care n-a împlinit (0 ani.

Printre împre"urările care înlătură caracterul ilicit al !aptei Ai) deci) răspundereadelictuală legiuitorul a enumerat pentru prima dată consim@ămntul persoanei

vătămate. ,apta pre"udiciabilă nu va avea caracter ilicit atunci cnd persoanavătămată a consim@it în prealabil la săvrAirea unei !apte) Atiind că este posibil să ise cauzeze un pre"udiciu. Suntem în prezen@a unei clauze de nerăspundere alin. *)art. 78 indică un caz în care asemenea clauze nu se admit sub sanc@iunea nulită@iilor/. Prin această clauză persoana îAi dă consim@ămntul nu la producerea

pre"udiciului) ci la săvrAirea unei !apte) la des!ăAurarea unei activită@i) care poten@ial ar putea produce un pre"udiciu. Clauzele de nerăspundere nu sunt admiseîn materia răspunderii delictuale dacă contravin normelor de etică Ai morală. Caurmare a acestui !apt clauza de nerăspundere nu va elibera delincventul derăspundere în materia pre"udiciului cauzat !iin@ei umane prin vătămarea sănătă@iisau a integrită@ii corporale.

81

7/23/2019 Ghkjbl


Răspunderea civilă delictuală are două !unc ii importante' compensa ională) ceț ț

are menirea de a înlătura urmările consecin ele negative ce au apărut ca urmare aț

ac iunilor ilicite i cauzării daunelor) restabilind pe cît este posibil situa iaț ș ț

anterioară producerii cazului dat9 educative-preventivă) care stimulează respectarealegisla iei) atitudinea respectuoasă i gri"ulie !a ă de via a i sănătatea persoaneiț ș ț ț ș

!izice i de proprietatea publică i privată.ș ș

Nu este pasibil de reparare pre"udiciul cauzat de o persoană în stare delegitimă apărare.&acă în timpul apărării împotriva unui atac in"ust s-a cauzat

pre"udiciu unui ter@) pre"udiciul urmează să !ie reparat de atacator.

Cauzarea pre"udiciului cu depăAirea limitelor legitimei apărări se consideră a !iilicită. :n acest caz autorul !aptei ilicite va !i obligat să repare integral sau

par@ial pre"udiciul dacă culpa gravă a persoanei vătămate a contribuit la producerea pre"udiciului sau la agravarea lui.

Pre"udiciul cauzat de o persoană în caz de etremă necesitate urmează a !i reparat

de ea. und în considera@ie împre"urările în care a !ost cauzat pre"udiciul) instan@ade "udecată poate obliga la repararea lui ter@ul în al cărui interes a ac@ionat autorul

pre"udiciului sau poate eonera de obliga@ia de reparare) integral sau par@ial) attautorul pre"udiciului) ct Ai ter@a persoană. Pre"udiciul produs în urma stingerii saulocalizării unui incendiu va !i repart de autorul incendiului.

Comitentul răspunde de pre"udiciul cauzat cu vinovă@ie de prepusul său în !unc@iilecare i s-au încredin@at.

Comitentul conservă dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poateeonera dacă va dovedi că s-a con!ormat întocmai instruc@iunilor

comitentului. Irejudiciul se consideră cauzat de către executant în cadrul îndeplinirii $uncţiilor încredinţate de comitent dacă eecutantul a ac@ionat) atunci cnd a săvrAit !apta pre"udiciabilă) în interesul comitentului) în limitele !unc@iilor Ai însărcinărilor încredin@ate Ai cu respectarea instruc@iunilor Ai ordinelor date decomitent. &acă este întrunită această condi@ie) se eclude dreptul de regres acomitentului împotriva prepusului. Pentru a eclude regresul prepusul trebuie să

probeze că) cauznd pre"udiciu) s-a con!ormat întocmai [email protected] nu va răspunde pentru pre"udiciul cauzat de eecutant

prin !aptele ce nu au nici o legătură cu !unc@ia încredin@ată) chiar dacă ele au !ostsăvrAite în timpul eercitării acesteia.

Pre"udiciul cauzat printr-un act administrativ ilegal sau prin nesolu@ionarea întermenul legal a unei cereri de către o autoritate publică sau de către o persoană cu!unc@ie de răspundere din cadrul ei se repară integral de autoritatea publică.Persoana cu !unc@ie de răspundere va răspunde solidar în cazul inten@iei sau culpeigrave. Persoanele !izice au dreptul să ceară repararea pre"udiciului moral cauzat

prin ac@iunile indicate în alin.

%bliga@ia de reparare a pre"udiciului nu se naAte în măsura în care cel pre"udiciat aomis) cu inten@ie ori din culpă gravă) să înlăture pre"udiciul prin mi"loace legale.:ncazul în care o autoritate publică are o obliga@ie impusă de un act adoptat în scopul

82

7/23/2019 Ghkjbl


protec@iei contra riscului de producere a unui anumit !el de pre"udiciu) ea răspunde pentru pre"udiciul de acest !el cauzat sau nepreîntmpinat prin neeecutareaobliga@iei) cu ecep@ia cazului cnd autoritatea publică demonstrează că a datdovadă de diligen@ă rezonabilă în eecutarea [email protected] publică nurăspunde pentru pre"udiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiuneade a-l adopta) sau prin omisiunea de a pune în aplicare o lege.

Răspunderea statului pentru pre"udiciul cauzat prin ac@iunile organelor decercetare penală) de anchetă preliminară) ale procuraturii Ai ale instan@elor de

"udecată.Pre"udiciul cauzat persoanei !izice prin condamnare ilegală) atragereilegală la răspundere penală) aplicare ilegală a măsurii preventive sub !orma

arestului preventiv sau sub !orma declara@iei scrise de a nu părăsi localitatea) prinaplicarea ilegală în calitate de sanc@iune administrativă a arestului sau a munciicorec@ionale se repară de către stat integral) indi!erent de vinovă@ia persoanelor derăspundere ale organelor de cercetare penală) de anchetă preliminară) ale

procuraturii Ai ale instan@elor de "udecată.Statul se eonerează de răspundere încazul cnd persoana vătămată a contribuit inten@ionat Ai benevol la producerea

pre"udiciului prin autodenun@.

Pre"udiciul cauzat de un minor care nu a împlinit (0 ani se repară de părin@iadoptatori/ sau de tutorii lui dacă nu demonstrează lipsa vinovă@iei lor însupravegherea sau educarea minorului.

&acă minorul care nu a împlinit (0 ani a cauzat pre"udiciul cnd se a!la subsupravegherea unei institu@ii de învă@ămnt) de educa@ie sau institu@ii curative ori aunei persoane obligate să-l supravegheze în bază de contract) acestea răspund

pentru pre"udiciul cauzat dacă nu demonstrează că el s-a produs nu din vina lor.%bliga@ia părin@ilor adoptatorilor/) tutorilor) a institu@iilor de învă@ămnt) deeduca@ie sau curative de a repara pre"udiciul cauzat de un minor nu încetează o datăcu atingerea ma"oratului acestuia sau o dată cu dobndirea unor bunuri su!iciente

pentru repararea pre"udiciului.

;inorul între (0 Ai (B ani răspunde personal pentru pre"udiciul cauzat)

potrivit regulilor generale. :n cazul în care minorul între (0 Ai (B ani nu are bunurisau venituri su!iciente pentru repararea pre"udiciului cauzat) acesta trebuie reparat)integral sau în partea nereparată) de către părin@i adoptatori/ sau curator dacă nudemonstrează că pre"udiciul s-a produs nu din vina lor.%bliga@ia părin@iloradoptatorilor/ sau curatorului de a repara pre"udiciul cauzat de un minor între (0Ai (B ani încetează în cazul în care autorul pre"udiciului a atins ma"oratul) precumAi în cazul cnd) înainte de a !i atins ma"oratul) acesta dobndeAte bunuri sauvenituri su!iciente pentru repararea pre"udiciului.

Pentru pre"udiciul cauzat de o persoană lipsită de capacitate de eerci@iurăspunde tutorele sau institu@ia obligată să o supravegheze dacă nu demonstrează că

pre"udiciul s-a produs nu din vina lor. %bliga@ia tutorelui sau a institu@iei de a

83

7/23/2019 Ghkjbl


repara pre"udiciului cauzat de o persoană declarată incapabilă nu încetează în cazulcînd această persoană Ai-a redobîndit capacitatea de eerci@iu. &acă tutorele)chemat la răspundere în con!ormitate cu alin. (/ pentru pre"udiciul cauzat vie@ii Aisănătă@ii) a decedat sau nu dispune de mi"loace su!iciente pentru repararea lui) iarautorului pre"udiciului dispune de asemenea mi"loace) instan@a de "udecată) @inînd

cont de starea materială a persoanei vătămate Ai a autorului pre"udiciului) precumAi de alte circumstan@e) are dreptul să hotărască repararea integrală sau par@ială a pre"udiciului din contul autorului.

Răspunderea pentru pre"udiciul cauzat de o persoană a!lată în imposibilitateade a conAtientiza ac@iunile sale ori de a le diri"aRăspunderea pentru pre"udiciul cauzat de un izvor de pericol sporitPersoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentrulumea încon"urătoare eploatarea vehiculelor) a instala@iilor) mecanismelor)!olosirea energiei electrice) a substan@elor eplozibile) e!ectuarea lucrărilor deconstruc@ii etc./ au obliga@ia să repare pre"udiciul cauzat de izvorul de pericol

sporit dacă nu demonstrează că pre"udiciul se datorează unei !or@e ma"ore cuecep@ia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a eploatării naveloraeriene/ sau din inten@ia persoanei vătămate.

Răspunderea pentru pre"udiciul cauzat de animale o partă proprietarul unuianimal sau persoana care se serveAte de animal în timpul serviciului răspunde de

pre"udiciul cauzat de acesta) !ie că se a!lă în paza sa) !ie că a scăpat de sub pază.%bliga@ia repara@iei apare dacă persoana care) în baza contractului încheiat cu

posesorul animalului) Ai-a asumat obliga@ia de a supraveghea animalul răspunde pentru pre"udiciul cauzat de acesta dacă nu demonstrează nevinovă@ia sa.

roprietarul e#te obli$at #ă repare prejudiciul cauzat prin#urparea! %n %ntre$ime #au a unei păr"i! a con#truc"iei c%nd#urparea e#te rezultatul lip#ei de %ntre"inere core#punzătoare #aual unui iciu de con#tructie #au persoana care s-a obligat prin contract!a@ă de proprietar să între@ină construc@ia sau care este obligată să o între@ină înstare corespunzătoare în temeiul dreptului de !olosin@ă ce i s-a acordat răspundesolidar cu proprietarul pentru pre"udiciul cauzat în urma surpării construc@iei sau aunei păr@i a ei.

:n cazul căderii sau scurgerii din constructive răspunde persoana care areconstruc@ia în posesiune. 1ceastă regulă nu se aplică în cazul în care pre"udiciul s-a

produs prin !or@ă ma"oră ori din vina celui pre"udiciat.. Răspunderea pentru dauna cauzată în comun de mai multe persoane) acestea

poartă răspundere solidară.Poartă răspundere solidară nu doar autorul !apteicauzatoare de pre"udicii) ci Ai cel care l-a instigat sau l-a sus@inut) precum Ai celcare a bene!iciat în mod conAtient de un !olos în urma daunei cauzate altuia.&acăeste imposibil să se determine cotele despăgubirilor datorate de debitorii solidari)ei vor !i răspunzători în cote egale.

&reptul de regres !a@ă de persoana care a cauzat pre"udicial îl are persoana care areparat pre"udiciul cauzat de o altă persoană. 1re dreptul la o ac@iune de regres

84

7/23/2019 Ghkjbl


împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate dacă legeasau contractul nu prevede alt!el.Statul) în cazul reparării pre"udiciului în temeiulart. (085 CC. Părin@ii adoptatorii/) tutorii sau curatorii) precum Ai organiza@iile

prevăzute la art. (087-(08B care au reparat pre"udiciul cauzat de un minor sau de o persoană lipsită de capacitate de eerci@iu) nu au drept de regres împotrivaacestora.

Instan@a de "udecată stabileAte !elul despăgubirii în !unc@ie de circumstan@e. +ava lua hotărîre di!erită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate) obligăautorul pre"udiciului să pună la dispozi@ie un bun de acelaAi gen Ai de aceeaAicalitate) să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să repare integral prin echivalent

bănesc pre"udiciul cauzat. Instan@a de "udecată stabileAte cuantumul repara@iei prinechivalent bănesc în !unc@ie de întinderea pre"udiciului la data pronun@ăriihotărîrii. Persoana vătămată poate cere despăgubiri suplimentare pentru

pre"udiciul care a apărut după pronun@area acestei hotărîri. Repararea pre"udiciului prin echivalent bănesc se !ace prin încasarea unei sume globale în !olosul

persoanei vătămate sau prin stabilirea unei redeven@e. :n cazul în care se stabileAteo redeven@ă) debitorul poate !i obligat la depunerea unei [email protected]"udiciul cauzat din inten@ia persoanei vătămate nu se repară.

&acă culpa gravă a persoanei vătămate a contribuit la producerea pre"udiciului saula agravarea lui) despăgubirea se reduce potrivit gradului de vinovă@ie a persoaneivătămate. Culpa gravă a persoanei vătămate nu constituie temei de reducere adespăgubirii în cazurile prevăzute la art. (085 Ai nici în cazurile în care pre"udiciula !ost cauzat unui minor care nu a împlinit vîrsta de (0 ani sau a unei persoanelipsite de capacitatea de eerci@iu.

Răspunderea pentru pre"udiciul cauzat prin vătămarea a integrită@ii corporale sau prin altă vătămare a sănătă@ii.autorul pre"udiciului are obliga@ia să compenseze persoanei vătămate salariul sauvenitul ratat din cauza pierderii sau reducerii capacită@ii de muncă) precum Aicheltuielile suportate în legătură cu vătămarea sănătă@ii 2 de tratament) dealimenta@ie suplimentară) de protezare) de îngri"ire străină) de cumpărarea unuivehicul special) de reciclare pro!esională etc.

Răspunderea în caz de deces a persoanei vătămate.

:n cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării grave a integrită@ii corporalesau a altei vătămări a sănătă@ii) dreptul la despăgubire îi au'

a/ persoanele inapte de muncă care erau între@inute de de!unct sau care)la data decesului acestuia) aveau dreptul la între@inere9

a/ copilul persoanei născut după decesul ei9

b/ unul dintre părin@i) so@ul sau un alt membru al !amiliei de!unctului)indi!erent dacă este apt pentru muncă sau nu) care nu lucrează Ai îngri"eAte decopiii) !ra@ii Ai surorile care erau între@inu@i de de!unct Ai care nu au împlinit vîrstade (0 ani sau care) deAi au împlinit o ast!el de vîrstă) au nevoie de îngri"ire dincauza sănătă@ii) con!orm avizului organelor medicale abilitate9

c/ persoanele care erau între@inute de de!unct Ai care au devenit inapte pentrumuncă pe parcursul a 5 ani de la decesul lui.

85

7/23/2019 Ghkjbl


*/ &reptul la despăgubire se recunoaAte'a/ minorilor) pînă la împlinirea vîrstei de (B ani9

a/ elevilor Ai studen@ilor care au împlinit (B ani) pînă la !inalizarea studiilor cu ecep@ia studiilor e!ectuate la !ără !recven@ă/ în institu@ii de învă@ămînt) dar celmult pînă la împlinirea vîrstei de * de ani9

b/ !emeilor care au împlinit vîrsta de 55 de ani Ai bărba@ilor care au împlinitvîrsta de 78 de ani 2 pe via@ă9a/ invalizilor) pe durata invalidită@ii9c/ unuia dintre părin@i) so@ului sau unui alt membru al !amiliei

de!unctului) ce îngri"eAte de copiii) !ra@ii Ai surorile care erau între@inu@i dede!unct) pînă la împlinirea vîrstei de (0 ani sau pînă la îmbunătă@irea stăriisănătă@ii) con!irmată prin aviz de organele medicale abilitate.

/ &eterminarea cuantumului despăgubirilor pentru pierdereaîntre@inătorului se e!ectuează con!orm legii.

0/ Persoanele obligate să repare pre"udiciul cauzat prin deces vor !i @inute să

compenseze Ai cheltuielile de înmormîntare necesare) @inînd cont de statutul socialal de!unctului @i de obiceiurile locale) persoanei care le-a suportat.Repararea pre"udiciului cauzat prin vătămare a integrită@ii corporale sau prin altăvătămare a sănătă@ii ori prin deces. Plata despăgubirilor pentru pre"udiciul cauzat

prin vătămare a integrită@ii corporale sau prin altă vătămare a sănătă@ii ori prindeces se e!ectuează în rate lunare. Compensarea cheltuielilor ce vor !i suportate dincauza vătămării integrită@ii corporale sau a altei vătămări a sănătă@ii poate !istabilită cu anticipa@ie) în baza avizului organului medical abilitat) inclusiv pentruachitarea prealabilă a serviciilor Ai bunurilor necesare) ca !oaie la sanatoriu) biletede călătorie) mi"loace speciale de transport etc. a cererea persoanei îndreptă@ite dea primi despăgubiri pentru pre"udiciul cauzat prin vătămare a integrită@ii corporalesau prin altă vătămare a sănătă@ii ori prin deces) instan@a de "udecată poate stabili)dacă eistă motive întemeiate) @inînd cont de posibilită@ile persoanei responsabile)achitarea despăgubirilor în !ormă de plată unică pentru o perioadă de cel mult ani. :n caz de lichidare a persoanei "uridice răspunzătoare pentru pre"udiciul cauzat

prin vătămare a integrită@ii corporale sau prin altă vătămare a sănătă@ii ori prindeces) sumele respective sînt capitalizate potrivit legii.

&acă) din cauza vătămării integrită@ii corporale sau a altei vătămări a sănătă@ii)capacitatea de muncă a scăzut ulterior !a@ă de capacitatea pe care persoana

vătămată a avut-o în momentul cînd i s-a atribuit despăgubirea) ea are dreptul săceară un spor corespunzător a cuantumului despăgubirii.Persoana obligată să plătească despăgubirea) are dreptul să ceară reducerea

ei corespunzătoare în cazul în care capacitatea de muncă a persoanei vătămate acrescut !a@ă de capacitatea din momentul atribuirii despăgubirii. Sumele datorate

pentru repararea pre"udiciului cauzat prin vătămare a integrită@ii corporale sau prin altă vătămare a sănătă@ii ori prin deces vor !i indeate con!orm legii.

Repara@ia pre"udiciului moral are loc atunci cînd persoanei i s-a cauzat un

pre"udiciu moral su!erin@e !izice Ai psihice/ prin !apte ce atentează la drepturile ei86

7/23/2019 Ghkjbl


personale nepatrimoniale) precum Ai în alte cazuri prevăzute de legisla@ia) instan@ade "udecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repara@ia pre"udiciului

prin echivalent bănesc. Pre"udiciul moral se repară indi!erent de eisten@a Aiîntinderea pre"udiciului patrimonial. Repara@ia pre"udiciului moral se !ace Ai înlipsa vinovă@iei autorului !aptei ilicite în cazul în care pre"udiciul este cauzat prin

condamnare ilegală) atragere ilegală la răspundere penală) aplicare ilegală aarestului preventiv sau a declara@iei scrise de a nu părăsi localitatea) aplicarea încalitate de sanc@iune administrativă a arestului sau a muncii corec@ionale Ai în altecazuri prevăzute de lege. 1c@iunea în reparare a pre"udiciului se prescrie în termende ani începînd cu momentul în care persoana vătămată a cunoscut sau trebuia săcunoască eisten@a pre"udiciului Ai persoana obligată să-l repare. Răspunderea

pentru pre"udicial cauzat de produse de!ectuoase are loc atît in cadrulrela iilorț

necontractuale cît i contractuale) deoarece con!orm atr.(66 prevederile normelor ș

cu privire la obliga iile care iau na tere în urma cauzării de daune) sînt aplicabile iț ș ș

în cazul pre"udiciilor contractuale în a!ara celor care reies direct din reglementareadrepturilor i obliga iilor păr ilor contractante. Controlul calită@ii a apărut înș ț ț

+uropa) mai întîi !iind garantată prin perpetuarea tradi@iilor meAteAugăreAti) iarapoi) odată cu revolu@ia industrială) prin introducerea în cadrul di!eritor etape ale

procesului de produc@ie a inspec@iei calită@ii. Cu toate acestea) anume în StateleUnite) după cel de-al II-lea război mondial) datorită unor !actori obiectivi precumar !i reorientarea masivă a !actorilor de produc@ie de la măr!urile cu destina@iemilitară către cele cu destina@ie civilă) creAterea bruscă a concuren@ei) creAtereacerin@elor consumatorilor !a@ă de calitatea produselor etc.) a evoluat un cadrulegislativ distinct în problema protec@iei consumatorului Ai responsabilită@ii pentru

calitatea necorespunzătoare a produselor. 1cesta s-a dovedit a !i un procescomple de elaborare Ai punere în ac@iune a standardelor de calitate) amecanismelor de administrare Ai control al calită@ii la nivel na@ional) a normelormateriale privind responsabilitatea civilă) administrativă Ai penală pentru punereaîn circula@ie a produselor necalitative) a procedurilor de remediere Ai amecanismului de protec@ie "udiciară a drepturilor persoanelor pre"udiciate în urmaconsumului sau utilizării unor produse de!ectuoase.

Con!orm >principiului răspunderii obiective?) producătorul este responsabilde pre"udiciul cauzat de produsul său chiar Ai în lipsa oricărei vinovă@ii.

Sec@iunea a *-a >Răspunderea pentru pre"udiciul cauzat de produsede!ectuoase? a Capitolul EEEI< >%bliga@iile care nasc din cauzarea de daune? alCodului civil a !ost inspirată aproape în totalitate de &irectiva Consiliului Uniunii+uropene B53403++C cu privire la aproimarea legilor) regulamentelor Aidispozi@iilor administrative ale Statelor ;embre privind răspunderea pentru

produsele de!ectuoase) adoptată la *5.84.(6B5 în continuare 2 >&irectivaB53403++C?/. +ste o tendin@ă etrem de pozitivă) avînd în vedere aspira@iileRepublicii ;oldova de integrare europeană. $otodată) această constatare mai esteimportantă Ai pentru aplicarea corectă a noului concept) proces care poate !irealizat cu succes dacă se va lua în considera@ie practica interpretării Ai aplicăriiunor norme echivalente de către Curtea +uropeană de #usti@ie.

87

7/23/2019 Ghkjbl


&ispozi@iile sec@iunii analizate ridică semni!icativ nivelul de protec@ieîmpotriva produselor de!ectuoase deoarece) în primul rînd) acestea încura"ează

producătorii să întreprindă e!orturi maime pentru a pune în circula@ie doar produse ino!ensive) iar în al doilea rînd) odată ce e!ectul preventiv a eAuat Aide!ectul produsului a provocat un pre"udiciu) o!eră victimei posibilitatea ob@inerii

repara@iei pre"udiciului din partea producătorului. Răspunderea producătorului poate !i caracterizată drept una' (/ obiectivă nu este necesară proba vinovă@iei/)*/ relativă producătorul este eliberat de răspundere în cazul în care va dovediunele circumstan@e epres prevăzute/) / limitată în timp producătorul este @inutresponsabil pentru o perioadă limitată de timp/) 0/ solidară dacă mai mul@i

producători sînt responsabili) victima poate pretinde oricăruia repararea integralăa pre"udiciului/) 5/ care atribuie victimei sarcina de a proba de!ectul produsului)eisten@ă Ai întinderea pre"udiciului Ai raportul de cauzalitate dintre de!ect Ai

pre"udiciu) 7/ care nu poate !i eliminată sau limitată la dorin@a păr@ilor.

. %bliga iile ce se nasc din dobndirea sau re inerea unor bunuriț ț!ără "ust temei :mbogă irea !ără "ustă cauză/.ț

:mbogă@irea !ără "ustă cauză reprezintă un !apt "uridic licit) care con!orm prevederilor art.B generează drepturi Ai obliga@ii pentru participan@ii la raporturi "uridice civile) potrivit cărui orice persoană care Ai-a ma"orat patrimoniul său prinreducerea corelativă a patrimoniului altei persoane !ără a !i îndreptă@ită de untemei "uridic este obligată să restituie ceea ce nu-i apar@ine. $radi@ional) acesteraporturi sunt denumite îmbogă@ire !ără "ustă cauza.1re dreptul de a cere restituirea presta iei) persoana care) !ără temei legal sauț

contractual) a dobîndit ceva acceptant/ ca urmare a eecutării unei presta ii dețcătre o altă persoană prestator/ sau a realizat in alt mod o economie din contulaltuia este obligat să restituie acestei alte persoane ceea ce a primit sau aeconomisit. Nu este relevant !aptul dacă îmboga irea !ără "ustă cauzaă a avut loc caț

rezultat al comportamentului uneia dintre păr i) a unui ter sau ca urmare a uneiț ț

cauze independente de voin a lor.ț

Persoana care) pentru eecutarea unei obligatii prezente sau viitoare) a prestat ceva altuia) poate cere restituirea presta iei dacă' temeiul raportuluiț

obliga ional a decazut ulterior9 obligatia este blocata de o ecep ie care ecludeț ț

pe termen lung posibilitatea eecutarii ei.

Preten ia de restituire este eclusă dacă' presta ia a corespuns unei obliga iiț ț ț

morale9 acceptantul va dovedi că prestatorul tia despre ineisten a obliga iei) dar ș ț ț

a eecutat totu i presta ia sau că acesta a prestat in scopuri !ilantropice i deș ț ș

bine!acere9 preten ia de restituire a celor prestate pentru eecutarea unui contractț

nul) ar contraveni scopului protector al normei care a instituit nulitatea.Creditorul obliga@iei respective este numit prestator) iar debitorul - acceptant. :ncalitate de acceptant Ai prestator pot !igura orice persoană "uridică Ai !izică) inclusivincapabilii) or deseori îmbogă@irea !ără "ustă cauză nu depinde de voin@adobînditorului.

88

7/23/2019 Ghkjbl


:mbogă@irea !ără "ustă cauză presupune de !iecare dată o ma"orare a patrimoniuluidobînditorului din contul patrimoniului prestatorului. ;a"orarea se poate produceîn rezultatul ac@iunilor prestatorului eecutarea unei obliga@ii ineistente)supraplata) achitarea repetată a pre@ului contractului) achitarea unei sume dingreAeală) prestarea unui serviciu nedatorat) etc/ care sunt urmate !ie de transmiterea

dreptului de proprietate) !ie a posesiei Ai3sau !olosin@ei asupra unui bun) !ietransmiterea altui drept patrimonial. :n anumite situa@ii îmbogă@irea !ără "ustăcauză se poate produce în rezultatul dispunerii de un bun de către o persoanăneautorizată .Pentru a !i în prezen@a unui raport "uridic de îmbogă@ire !ără "ustă cauză esteimportant ca îmbogă@irea să se producă în lipsa unui temei legal sau contractual.Prin derogare) se va considera îmbogă@ire !ără "ustă cauză Ai situa@ia cînd lamomentul îmbogă@irii eista temei "uridic) însă ulterior acesta a decăzut.

Normele care reglementează îmbogă@irea !ără "ustă cauză au drept scop restabilirea:n cazul în care creditorul poate înainta o ac@iune bazată pe alte temeiuri legale

contract) delict) etc./ aplicarea normelor care reglementează îmbogă@irea !ără "ustăcauză se eclude . 1st!el) locatorul va putea cere achitarea chiriei de către locatarîn baza contractului de loca@iune) iar proprietarul unui bun individual determinatva putea cere restituirea lui de la dobînditorul ilegal pe calea ac@iunii înrevindecare 1rt. 40 -45 CC/.

:mbogă@irea !ără "ust temei se poate produce în rezultatul celor maidiverse !apte "uridice. +a poate !i rezultatul ac@iunilor acceptantului culegerea dingreAală a roadei de pe terenul vecin/) în rezultatul ac@iunilor prestatoruluiachitarea repetată a măr!ii procurate/ sau în rezultatul ac@iunilor ter@ilor

înmînarea de către transportator a încărcăturii altei persoane decît destinatarul/.:mbogă@irea !ără "ust temei poate !i cauzată Ai de evenimente. 1st!el) suntem în prezen@a unei ma"orări ne"usti!icate a patrimoniului dacă în rezultatul inunda@ieiroadă de pe terenul unei persoane a !ost amestecată cu roada vecinului Ai nu este

posibil de le separat acensiunea mobiliară/$emeiul raportului obliga@ional se consideră decăzut dacă după e!ectuarea

presta@iei nu mai eistă dispar/ împre"urările care au stat la baza presta@iei.

(/ Cel care presteaza ceva altuia nu pentru eecutarea unei obligatii) ci cuintentia) recunoscuta de acceptant) de a-l determina pe acesta la o anumita

conduita poate cere restituirea prestatiei daca acceptantul nu a avut conduitaurmarita de cel care a prestat.(/ Pretentia de restituire a prestatiei conditionate este eclusa cind'

a/ atingerea scopului era imposibila de la bun inceput si prestatorul cunosteaaceasta9 b/ prestatorul) contrar principiilor bunei-credinte) a impiedicat atingereascopului

Cel care presteaza nu in scopul eecutarii unei obligatii) ci in urmaconstringerii sau amenintarii poate pretinde restituirea prestatiei) cu eceptiacazului in care acceptantul dovedeste ca avea un drept asupra prestatiei

89

7/23/2019 Ghkjbl


Gunul dobîndit !ără "ustă cauză trebuie să !ie restituit în natură) iar acceptantul) poartă răspundere !a@ă de prestator pentru toate lipsurile sau deteriorările bunurilor ob@inute !ără "ustă cauză) inclusiv pentru cele accidentale) care ausurvenit după ce acceptantul a a!lat sau trebuia să a!le despre lipsa "ustei cauze

pentru presta@ia acceptată. Pîna la acest moment) el raspunde doar pentru inten@iesau culpă gravă.:n cazul imposibilită@ii de a restitui în natură bunul ob@inut !ără "ustă cauză)acceptantul urmează să restituie prestatorului bunul la pre@ul din momentuldobîndirii) precum Ai să-i repare pre"udiciile cauzate prin diminuarea ulterioarăa pre@ului bunului) dacă nu a restituit pre@ul imediat dupa ce a a!lat lipsa

"ustei cauze pentru presta@ia acceptată.Persoana care s-a !olosit temporar Ai !ără "ustă cauză de bunul altuia !ărăinten@ia de a-l procura sau de servicii străine) trebuie să remită prestatorului ceea

ce a economisit în urma acestei utilizări) la pre@ul eistent în momentul @i in loculîncheierii utilizării

Persoana care a transmis unei alte persoane) prin cesiune de crean@ă sau în altmod) dreptul său în temeiul unei crean@e neeistente sau nevalabile este în drept săceară restabilirea situa@iei anterioare) precum Ai restituirea documentelor carecerti!ică dreptul transmis.Persoana care a dobîndit un patrimoniu !ără "ustă cauză este obligată sa transmităsau să compenseze persoanei indreptă@ite toate !ructele pe care le-a ob@inut sautrebuia să le ob@ină din momentul în care a a!lat sau trebuia să a!le despre lipsatemeiului presta@iei acceptate.Pentru suma datorată con!orm alin.(/ se calculează dobindă in condi@iile

art.7(6.% dată cu restituirea bunurilor obtinute !ără "ustă cauză sau cu recuperarea valoriilor) acceptantul este in drept sa ceara prestatorului compensarea cheltuielilor utileAi necesare de intre@inere Ai pastrare a bunurilor) suportate din momentul cînd eraobligat să restituie veniturile) luînd în calcul bene!iciile pe care le-a obtinut.&reptul la compensarea cheltuielilor se pierde în cazul în care acceptantul re@ineinten@ionat patrimoniul susceptibi întoarcerii.&acă a dispus de un bun) iar actul de dispozi@ie este opozabil persoaneiîndreptă@ite) persoana neîndrepă@ită este obligată să restituie persoaneiîndreptă@ite tot ceea ce a primit în urma actului de dispozi@ie. &acă actul de

dispozi@ie are un caracter gratuit) obliga@ia se pune în sarcina persoanei care aob@inut nemi"locit pro!it în temeiul acestui act.:n cazul în care o presta@ie valabilă !a@ă de cel indreptă@it este e!ectuată !a@ă de o

persoana neîndreptă@ită) aceasta este obligată !a@ă de indreptă@it să restituie presta@ia.

'+. $retul ,ucce,oral90

7/23/2019 Ghkjbl


Moştenirea e#te tran#miterea patrimoniului unei per#oane .zicedecedate

cel ce a lă#at motenirea către #ucce#orii #ăi&

eci!motenirea e#te o tran#mi#iune de drepturi pentrucauză de moarte! unier#ală! unitară i indiizibilă&otenirea are loc con(orm te#tamentului! #ucce#iune

te#tamentară #au %n temeiul le$ii! #ucce#iune le$ală&'n cazul #ucce#iunii! pot . următorii motenitori=a la #ucce#iunea te#tamentară! per#oanele care #e a)au

%n ia"ă la momentul dece#ului celui ce a lă#at motenirea!precum i cele care au(o#t concepute %n timpul ie"ii celui ce a lă#at motenirea i #-aună#cutii după dece#ul ace#tuia! indi(erent de (aptul dacă #%nt #au nucopiii lui!precum i per#oanele juridice care au capacitate juridicăciilă la momentul dece#ului celui ce a lă#at motenirea<

b la #ucce#iunea le$ală! per#oanele care #e a)au %n ia"ă lamomentul dece#ului celui ce a lă#at motenirea! precum i copiicelui ce a lă#at motenirea concepu"i %n timpul ie"ii lui i nă#cu"iiii după dece#ul ace#tuia&

2 la patrimonial acant! #au chiar Ai %n cadrul unuite#tament! #uuce#or poate . numit #tatul&

'n cadrul dreptului #ucce#oral nu poate . #ucce#or per#oanacăreia i #-a atribuit calitatea de #ucce##or nedemn dinurmătoarele con#iderente= a comi# inten"ionat o in(rac"iune #au o(aptă amorală %mpotria ultimei oin"e! e+primate %n te#tament!a te#tatorului<a pu# piedici %n calearealizării ultimei oin"e a celui ce ală#at i a contribuit a#t(el la

chemarea #a la #ucce#iune< @u pot . #ucce#ori le$ali aicopiilor lorpărin"ii adoptatorii decăzu"i dindrepturile

părinteti i copiiimaturi

inclu#i cei adopta"i care #-au e#chiat cu rea-credin"ă de lae+ecutarea obli$a"iei de %ntre"inere a celui ce a lă#at motenireadacă acea#tăcircum#tan"ă e#te con#tatată de in#tan"a de judecată&

Persoana culpabilă de săvîrAirea unor ac@iuni ce atrag decăderea dindreptul la succesiune pote !i chemată) în po!ida acestui !apt) la moAtenire

dacă cel ce a lăsat moAtenirea o iartă eprimînd acest lucru în mod epresîn testament.

e#chiderea #ucce#iunii are loc ! %n urma dece#uluiper#oanei .zice #audeclarăr mor"ii ei de către in#tan"a de judecată! iar momentul

7/23/2019 Ghkjbl


iide#chiderii #ucce#iunii #e con#ideră cel al dece#ului per#oaneicare a lă#at motenirea #au data răm%nerii de.nitie a hotăr%rii

judecătoreti priind declararea mor"ii lui&

,re importanBă pentru #tabilirea corectă a #ucce#orilortimpul %n care a decedat! pentru a #tabili comorien"ii icodeceda"ii! Ai #ucce#orii lor&otenirea lă#ată de .ecarecomorient #au codecedat a . culea#ă de proprii motenitori&

91ocul de#chiderii#ucce#iunii e#te ultimul domiciliu al celui

carea

lă#at motenirea! iar dacălocul

nu e#te cuno#cut! locul unde#e a)ă

bunurile #ucce#orale& acă bunurile #ucce#orale #e a)ă %ndi(erite locuri! cel al de#chiderii #uce#iunii a . con#iderat loculunde #e a)ă partea cea mai aloro#ă a bunurilor imobile& acănu e+i#tă bunuri imobile! #econ#ideră locul unde #ea)ă

partea principală ca aloare abunurilor

mobile&atrimoniul #ucce#oral include at%t drepturile patrimonialeactiul

#ucce#oral! c%t iobli$a"iile patrimoniale pa#iul #ucce#oral! pecarecel ce a lă#at motenirea le aea la momentul dece#ului& acăe+i#tăc%"ia motenitori! cotelelor

#ucce#orale! p%nă la primireacerti.catului

de motenitor! apar"in tuturor ace#tora %n calitate de patrimoniuunic& 'n patrimoniul #ucce#oral intră cota-parte a celui ce a lă#atmotenirea din proprietatea comună! iar dacă %mpăr"irea %n naturănu e#te po#ibilă! aloarea ei&

Testatorul poate preedea %n te#tament o anumită aerepe care %ncă nu o #tăp%nea la momentul %ntocmiriite#tamentului! dar care! la de#chiderea #ucce#iunii! trebuie #ă.e %n proprietatea #a&Cnadmi#ibilitatea tran#miterii prin motenire a drepturilor iobli$a"iilor cu caracter per#onal

'n patrimoniul #ucce#oral nu #e includ drepturile i obli$a"iilepatrimoniale care poartă caracter per#onal i care pot apar"inedoar celui ce a lă#at motenirea i nici drepturile i obli$a"iile!

preăzute de contract #au de le$e! care #%nt alabile numai %ntimpul ie"ii celui ce a lă#at motenirea i care %ncetează ladece#ul lui& repturile nepatrimoniale ale celui care a lă#atmotenirea neinclu#e %n patrimoniul #ucce#oral pot . realizate iapărate de către #ucce#orii %n modul preăzut de le$e&

7/23/2019 Ghkjbl


acă testatorul a te#tat un bun care apar"ine unei alteper#oane! acea#ta are dreptul la reendicarea bunului peprincipii $enerale&acă patrimoniul de(unctului con"ine bunuri

care apar"in unei alte per#oane! determinarea ace#tei păr"i dinpatrimoniu i tran#miterea ei per#oanei %ndreptă"ite #%ntobli$atorii&'n timpul ieBii Ai la dorinBa proprie! .ecare per#oană e#te %n dreptde a #e e+prima a#upra #oartei patrimoniului care %i aparBine Aiace#t lucru poate #ă-l (acă %ntocmind un te#tament& ?e#tamentule#te un act juridic #olemn! unilateral! reocabil i per#onal princare te#tatorul di#pune cu titlu $ratiui! pentru momentul %ncetării#ale din ia"ă! de toate bunurile #ale #au de o parte din ele&

?e#tator poate . doar per#oana cu capacitate de e+erci"iu&

?e#tatorul poate determina %n te#tament cotele #ucce#oralepentru motenitorii men"iona"i %n el #au poate indica %n modconcret cărui motenitor ce parte din patrimoniu %i a trece %nproprietate& acă %n te#tament nu e+i#tă a#t(el de indica"ii!patrimoniul #ucce#oral #e %mparte e$al %ntre motenitori! iar dacă

%n te#tament #%nt men"iona"i c%"ia motenitori! dar e#te #tabilităcotă

92

7/23/2019 Ghkjbl


#ucce#orală numai unuia dintre ei! ceilal"i motene#c %n păr"ie$ale patrimoniul răma#& ?e#tatorul e#te %n drept #ă #ub#tituie#ucce#orul de#emnat dacă ace#ta din urmă decedează p%nă lade#chiderea motenirii! nu acceptă #au renun"ă la motenire! #aue#te priat de dreptul la motenire&

:n cazul în care cotele-păr@i determinate în testament nu includ întregul patrimoniu succesoral) pentru partea netestată se aplică prevederile succesiuniilegale sau vacante) care se re!eră Ai la moAtenitorii legali cărora le-a !ost testată o

parte din avere dacă testamentul nu prevede alt!el.

$estatorul poate dezmoAteni pe unul) pe cî@iva sau pe to@i moAtenitorii legali Ainu este obligat să motiveze acest !apt. :n cazul dat) persoana dezmoAtenită prindispozi@ie testamentară epresă nu poate deveni moAtenitor legal asupra păr@iinetestate din avere Ai nici asupra cotelor-păr@i la care au renun@at moAtenitoriitestamentari

&acă testatorul a determinat persoana moAtenitorului prin carateristici care pot !i proprii mai multor persoane Ai nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o învedere testatorul) toate persoanele se consideră moAtenitori cu drept la cote-păr@iegale.

otenitorii le$ali nede#emna"i %n te#tament %i pă#treazădreptul la motenire a#upra păr"ii nete#tate din aere& i! dea#emenea! motene#c i partea te#tată din aere dacă! lamomentul de#chiderii motenirii! %n ia"ă nu #e a)a nici unuldintre motenitorii te#tamentari #au adică to"i au renun"at la

motenire&acă %nrea$a aere a (o#t diizată %ntre motenitori con(ormte#tamentului! dar la momentul de#chiderii unul dintre ei nu maie#te %n ia"ă! motenirea le$ală nu a aea loc! iar cota lui#ucce#orală a . repartizată %n mod e$al %ntre ceilal"i motenitorite#tamentari&

Testamentul poate . %ntocmit doar %n una din următoarele(orme=aolo$ra( ; #cir# %n %ntre$ime per#onal! datat i #emnat de

te#tator<

a autentic - autenti.cat notarial! precum i a#imilat cu celautenti.cat

notarial<ami#tic ; #cri# %n %ntre$ime! datat i #emnat de te#tator!

#tr%n# i #i$ilat i apoi prezentat notarului! care aplică in#crip"iade autenti.care pe plic i %l #emnează %mpreună cu te#tatorul&

in cauza impo#ibilităBii de (apt de a %ntocmi notarial unte#tament de către o per#oană care e#te %n impo#ibilitate #ă (acăacea#ta din cauza anumitor %mprejurări! te#tamentele date or .

recuno#cute a#imilate celor autenti.cate notarial Ai anume!te#tamentele autenti.cate de=amedicul principal! e(ul! adjunc"ii lor %n probleme

medicale! medicul de #ericiu al #pitalului! al unei alte in#titu"iimedicale! al #anatoriului! drectorul #au medicul principal al

7/23/2019 Ghkjbl


azilului pentru inalizi i bătr%ni dacă te#tatorul #e tratează #aulocuiete %ntr-o a#t(el de in#titu"ie< e(ul e+pedi"iilor de e+plorări!e+pedi"iilor $eo$ra.ce i a altor e+pedi"ii #imilare! dacă te#tatorul#e a)ă %ntr-o a#t(el de e+pedi"ie<

93

7/23/2019 Ghkjbl


bcăpitanul naei #au aeronaei! dacă te#tatorul #e a)ă penaă #au %n aeronaă<

ccomandamntul e(ul unită"ii! marii unită"i! in#titutului icole$iului ilitar dacă la locul a)ării lor nu e+i#tă notar i dacăte#tatorul e#te militar #au %ndeplinete #ericiul %n unitatea

militară #au e#te per#oană ciilă #au membru al (amilieiace#tuia<de(ul in#titu"iei de pria"iune de libertate dacă

te#tatorul #e a)ă %n locuri de pria"iune de libertate&2 ?e#tamentul autenti.cat con(orm preederilor alin& 1 #e

e+pediază cel t%rziu a doua zi după autenti.care unuia dintrenotarii de la locul in#titu"iei date&

acă te#tatorul! dintr-o anumită cauză! nu poate #emnaper#onal te#tamentul! la ru$ămintea i %n prezen"a lui! precum i

%n prezen"a a cel pu"in 2 martori i a notarului! poate #emna o

per#oană& 'n ace#t caz! trebuie indicată cauza care l-a %mpiedicatpe te#tator #ă #emneze per#onal& artorii de a#emenea#emnează %n te#tament&ar nu pot . martori te#tamentariper#oanele care nu au atin# majoratul! cele lip#ite de capacitatede e+erci"iu! motenitorii te#tamentari i rudele lor pe liniea#cendentă i de#cendentă! #urorile! (ra"ii! #o"ul #o"ia ile$atarul&

@otarul! o altă per#oană care autenti.că te#tamentul!martorii! precum i per#oana care a #emnat te#tamentul %n locul

te#tatorului! nu au dreptul! p%nă la de#chiderea #ucce#iunii! #ădea publicită"ii date de#pre con"inutul te#tamentului! de#pre %ntocmirea! modi.carea #au reocarea lui& 'n te#tament trebuie#ă #e indice data %ntocmirii lui& ip#a datei atra$e nulitateate#tamentului doar dacă nu #%nt %nlăturate dubiile priindcapacitatea de e+erci"iu a te#tatorului la momentul %ntocmirii!modi.cării #au reocării te#tamentului! precum i %n cazule+i#ten"ei a c%tora te#tamente&

?e#tatorul poate modi.ca #au reoca te#tamentul %n oricemoment! %ntocmind unui nou te#tament! care reocă %n mod

direct! total #au par"ial! te#tamentul anterior ce contraine nouluite#tament #au prin depunerea unei cereri la notar #au prindi#tru$erea tuturor e+emplarelor te#tamentului olo$ra(&

?e#tamentul reocat printr-un te#tament %ntocmit mai t%rziu nupoate . re#tabilit nici %n cazul %n care te#tamentul ulterior a .reocat prin depunerea unei cereri doarece doar ultimulte#tament! chiar dacă are acelaAi conBinut ca cele anterioare! e#tealabil&

acă te#tatorul a %ntocmit c%tea te#tamente care #e

completează i nu #e #ub#tituie inte$ral unul pe altul! toatete#tamentele răm%n %n i$oare&+i#tă un Air de cau#e %n cadrul cărora! te#tamentul nu are

putere le$ală Ai anume= dacă unica per#oană %n a cărei (aoare a(o#t %ntocmit decedează %naintea te#tatorului< %n cazul %n careunicul motenitor nu acceptă motenirea< dacă aerea te#tată

7/23/2019 Ghkjbl


di#pare %n timpul ie"ii te#tatorului #au e#te %n#trăinată de ace#ta< %n partea %n care %ncalcă rezera #ucce#orală&

94

7/23/2019 Ghkjbl


Ca i orice alt act "uridic i testamentul este nul dacă sînt prezente condi@iile deș ș

nulitate a actelor "uridice. &e eemplu în următoarele cazuri) cum ar !i' dispozi@iiletestamentare care contravin legii sau intereselor publice) precum Ai condi@iile carenu sînt clare sau contravin una alteia) sînt nule) testamentul întocmit cunerespectarea !ormei stabilite de lege este nul) testamentul este declarat nul de

către instan@a de "udecată. Cît i unele dispozi ii separate din testament pot !iș țdeclarate nule.&acă dintre cîteva dispozi@ii testamentare una nu mai are putere legală sau estenulă) iar testatorul nu a lăsat alte dispozi@ii) restul dispozi@iilor testamentuluirămîn în vigoare.:n cazul declarării nulită@ii testamentului) moAtenitorul privat prin acest testamentde dreptul la moAtenire are dreptul la op@iune în cadrul succesiunii legale con!ormregulilor generale.

<alabilitatea testamentului poate !i contestată) în temeiul condi@iilor de nulitate aactelor "uridice) de către moAtenitorii legali Ai de alte persoane interesate.

1c@iunea privind declararea nulită@ii testamentului poate !i intentată în termende un an de la data deschiderii succesiunii) însă acest termen nu se etinde asupraac@iunii proprietarului dacă testatorul a testat din greAeală o avere străină ca !iind asa.

:n lipsa indica@iilor în testament) eecutarea lui se pune în sarcinamoAtenitorilor testamentari. 1ceAtia pot încredin@a prin contract eecutareatestamentului unuia dintre ei sau unei alte persoane.

:n scopul eecutării întocmai a dispozi@iilor testamentare) testatorul poatedesemna prin testament unul sau mai mul@i eecutori testamentari) atît dintremoAtenitorii testamentari) cît Ai dintre persoanele care nu sînt moAtenitori. :nultimul caz) este nevoie de acordul eecutorului testamentar) aceasta eprimîndu-lîn scris pe testament sau în cererea aneată acestuia.+ecutorul testamentar este în drept să re!uze în orice moment eecutareaobliga@iei pe care i-a încredin@at-o testatorul) !apt care trebuie să-l aducă în

prealabil la cunoAtin@a moAtenitorilor.&acă eistă mai mul@i eecutori testamentari) se admit ac@iuni individuale

numai în cazul pazei patrimoniului succesoral) în alte cazuri !iind necesar acorduldintre ei. +ecutorul testamentar îAi îndeplineAte obliga@iile !ără a !i remunerat)deAi poate primi o recompensă dacă aceasta este prevăzută în testament) din contul

averii succesorale) a cheltuielilor de păstrare Ai administrare a averii. +ecutorultestamentar care nu este moAtenitor nu este în drept să !acă alte cheltuieli dinaverea succesorală decît cele prevăzute de

&upă eecutarea testamentului) eecutorul este obligat) la cererea moAte-nitorilor) să le prezinte o dare de seamă despre activitarea sa. +ecutorultestamentar îAi îndeplineAte !unc@iile pînă la acceptarea succesiunii de către to@imoAtenitorii. &acă se abate) inten@ionat sau din impriden@ă) de la îndeplinireaobliga@iilor încredin@ate prin testament) eecutorul testamentar poartărăspundere pentru pre-

"udiciile cauzate ast!el moAtenitorilor.

95

7/23/2019 Ghkjbl


$estatorul poate acorda prin testament unei persoane avanta"e patrimonialelegat/ !ără a desemna în calitate de moAtinitor.

egatul este o dispozi@ie testamentară curpinsă în testament) prin caretestatorul însărcinează unul sau mai mul@i moAtenitori să transmită uneia saumai multor persoane avanta"e patrimoniale.

Persoana în !avoarea cărei este !ăcut legatul se numeAte legatar Ai nu arecalitate de moAtenitor legătarul este eliberat de răspundere !a@ă de creditoriitestatorului

%biect al legatului poate !i transmiterea către cel ce recep@ionează legatullegatar/ în proprietate) !olosin@ă sau cu un alt drept real a bunurilor care !ac partedin patrimoniul succesoral9 ob@inerea Ai trasmiterea către acesta a bunurilor care nu!ac parte din moAtenire9 îndeplinirea unei numite munci) prestarea de servicii Aialtele.

$estatorul este în drept să pună în sarcina moAtenitorului cărui a testat casa)apartamentul sau orice locuin@ă obliga@ia de a transmite unei sau mai multor

persoane dreptul de !olosin@ă viageră sau pentru anumită perioadă asupra încăperiide locuit sau a unei anumite por@iuni din ea. a cesiunea ulterioară a dreptului de

proprietate asupra încăperii de locuit) dreptul de !olosin@ă rămîne în vigoare.&reptul de !olosin@ă asupra încăperii de locuit nu se înstrăinează Ai nu trece lamoAtenitorii legatarului. &reptul de !olosin@ă asupra încăperii de locuit nu este untemei pentru membrii !amiliei legatarului de a locui în ea dacă testamentul nu

prevede alt!el egatul încetează dacă legatarul'a/ nu a solicitat în termenul prevăzut la 1rt.(06* eecutarea9

b/ nu este în via@ă la data deschiderii moAtenirii.

&acă persoana căreia i se cuvine legatul decedează după deschiderea succesiunii)nereuAind să-Ai eprime acordul) dreptul de a primi legatul trece la moAtenitorii eidacă legatul nu @ine de persoana legatarului.

&reptul de a cere de la moAtenitor prin instan@ă de "udecată eecutareaac@iunii încredin@ate îl are eecutorul testamentar) iar dacă nu este desemnat niciun eecutor) acest drept îl are oricare dintre moAtenitori) precum Ai alte persoaneinteresate.Moştenirea legală! adică trecerea patrimoniului de(unctuluicătre per#oanele men"ionate %n le$e! #e aplică %n cazul %n care=

acel ce a lă#at motenirea nu a lă#at nici un

te#tament< ba (o#t declarată nulitateate#tamentului<c#ucce#orul te#tamentar e#te codecedat #au comorientcu te#tatorul< d#ucce#orul te#tamentar e#te nedemn&

'n cazul #ucce#iunii le$ale! motenitorii cu drept de cotă e$ală#%nt=

ade cla#a C ; de#cenden"ii .ii i .icele celui ce a lă#atmotenirea! la (el i cei nă#cu"i ii după dece#ul lui! precum i cei

%n.a"i! #o"ul #upraie"uitor i a#cenden"ii priile$ia"i părin"ii! %n.etorii celui ce a lă#at motenirea<

bde cla#a a CC-a ; colateralii priile$ia"i (ra"ii i #urorile ia#cenden"ii ordinari bunicii! at%t din partea tatălui! c%t i dinpartea mamei ai celui ce a lă#at motenirea<

7/23/2019 Ghkjbl


96

7/23/2019 Ghkjbl


cde cla#a a CCC-a ; colateralii ordinari unchii i mătuile aicelui ce a lă#at motenirea&

2,#cenden"ii ordinari cule$ motenirea %n ordineapro+imită"ii apropierii $radului de rudenie cu cel ce a lă#atmotenirea! re#pecti bunicii %i %nlătură pe #trăbunici etc&!

idi(erent de #e+ i linie&3'n cazul motenirii de#cenden"ilor i colateralilor#e aplică reprezentarea=

ade#cenden"ilor ; la in.nit<bcolateralilor ; p%nă la $radul al C-lea de rudenie inclu#i

colaterali priile$ia"i ; nepo"i de (rate i #oră! #trănepo"i de la(rate i #oră< colaterali ordinari ; eri primari&

4eprezentarea are loc cu re#pectarea preederilorart&1504&5ărin"ii naturali ai celui adoptat i celelalte rude ale lui

de #%n$e pe linie a#cendentă! precum i #urorile i (ra"ii lui de#%n$e! nu motene#c după moartea celui adoptat #au ade#cenden"ilor lui&

otenitorii de cla#a po#terioară #%nt chema"i la#ucce#iunea le$ală numai dacă lip#e#c motenitori din cla#eleprecedente #au dacă acetia nu acceptă ori re(uză #ucce#iunea&i #%nt chema"i la #ucce#iune i %n cazul %n care to"i motenitoriide cla#ele precedente au (o#t decăzu"i din dreptul la #ucce#iune&

rin hotăr%re judecătorea#că! un #o" poate . priat de

dreptul la #ucce#iune le$ală dacă #e con.rmă că de (actocă#ătoria cu cel ce a lă#at motenirea a %ncetat cu 3 ani %naintede de#chiderea #ucce#iunii i #o"ii au locuit #eparate& So"ul#upraie"uitor pierde dreptul la #ucce#iune dacă au e+i#tatmotie pentru declararea nulită"ii că#ătoriei i te#tatorul aintentat %n ace#t #en# o ac"iune %n in#tan"a de judecată&

acă motenitorul moare %naintea celui ce la#ămotenirea! #ucce#orii indica"i la art&1500 alin&3 cule$! prinintermediul in#titu"iei reprezentării! partea din motenire care i#-ar . cuenit motenitorului decedat&eprezentarea are drept e(ect punerea reprezentan"ilor %n locul i

%n dreptul reprezentatului& @u #e admite reprezentarea per#oaneila a cărei motenire #-a renun"at! a per#oanei care a renun"at lamotenire! precum i a nedemnului&

Succe#orii de cla#a C inap"i pentru muncă au dreptul dea moteni! independent de con"inutul te#tamentului! cel pu"in odoime cotă-parte ce #-ar . cuenit .ecăruia %n caz de #ucce#iunele$ală! rezerva succesorală.

,rticolul 1506 ,pari"ia dreptului de a pretinde cotă din rezera

#ucce#orală reptul de a pretinde cotă din rezera#ucce#orală apare %n momentulde#chiderii #ucce#iunii& ,ce#t drept #e tran#mite prin

motenire& ărimea rezerei #ucce#orale #e determină %n (unc"ie de %ntre$ul

7/23/2019 Ghkjbl


patrimoniu #ucce#oral! inclu#i de aerea atribuită pentru %ndeplinirea le$atului&a determinarea cotei din rezera#ucce#orală pentru .ecare motenitor rezeratar! #e iau %ncon#iderare to"i motenitorii le$ali chema"i la #ucce#iune dacă nuar . e+i#tat te#tamentul& otenitorii te#tamentari nu #e iau %n

con#iderare dacă ei nu #%nt motenitori le$ali&97

7/23/2019 Ghkjbl


acă motenitorul rezeratar e#te %n acelai timp ile$atar! a putea pretinde la rezeră dacă renun"ă la le$at& 'ncaz contrar! el pierde dreptul la cota din rezera #ucce#orală %nmărimea le$atului&

acă te#tamentul nu #e re(eră la %ntre$ul patrimoniu

#ucce#oral! rezera #ucce#orală #e #epară %n primul r%nd dinaerea nete#tată! iar %n cazul in#u.cien"ei ace#teia! rezera #ecompletează din aerea te#tate& otenitorul rezeratar poaterenun"a la cota ce i #e cuine din rezera #ucce#orală (ără aindica %n a cui (aoare renun"ă& Daptul ace#ta nu atra$e majorareacotei din rezera #ucce#orală pentru al"i motenitori& *ota luitrece la motenitorii te#tamentari propor"ional cotei te#tate lor&,cceptarea cotei din rezera #ucce#orală #au renun"area la ea #e(ace %n termenul #tabilit pentru op"iune #ucce#orală&riarea dedreptul la cotă din rezera #ucce#orală poate aea loc dacă e+i#tăcircum#tan"e care au drept rezultat decăderea din dreptul lamotenire %n $enere& *ota din rezera #ucce#orală amotenitorului priat de dreptul la ea trece la motenitoriite#tamentari&

atrimoniul #ucce#oral trece %n proprietatea #tatului %nbaza dreptului de motenire a#upra unui patrimoniu acant dacănu e+i#tă nici #ucce#ori te#tatmentari! nici le$ali #au dacă niciunul din #ucce#ori nu a acceptat #ucce#iunea! #au dacă to"i#ucce#orii #%nt pria"i de dreptul la #ucce#iune& Statul intră %n

po#e#iunea patrimoniului prin eliberarea unui certi.cat de#ucce#iune acantă&:rdinea motenirii i eiden"a patrimoniului#ucce#oral acant! precum i tran#miterea ace#tuia %nproprietatea #tatului! #e #tabile#c prin le$e&

Succe#iunea trece la motenitorul chemat la #ucce#iune!#ub rezerdreptului de a renun"a la ea&Succe#iunea e#teacceptată de #ucce#or indi(erent de (aptul dacă e#tete#tamentar #au #ucce#or le$al&

Succe#iunea #e con#ideră acceptată c%nd motenitorul

depune la notarulde la locul de#chiderii #ucce#iunii odeclara"ie de acceptare a #ucce#iunii #au intră %npo#e#iunea patrimoniul #ucce#oral&

acă #ucce#orul a intrat %n po#e#iunea unei păr"i dinpatrimoniu! #e con#ideră că a acceptat %ntre$ul patrimoniu!oriunde #-ar a)ă i din ce ar con#ta&

?ermenul de acceptare a #ucce#iunii e#te de 6 luni de la datade#chiderii ei& ?ermenul #pecial de acceptare a #ucce#iunii apare!dacă dreptul de a accepta #ucce#iunea apare %n cazul %n careceilal"i motenitori nu o acceptă! ea trebuie acceptată %n partearăma#ă din termenul #tabilit pentru acceptare& acă acea#tăparte e#te mai mică de 3 luni! ea #e prelun$ete p%nă la 3 luni&

?ermenul preăzut la art& 1517 poate . prelun$it de către in#tan"a

7/23/2019 Ghkjbl


de judecată cu cel mult 6 luni& *u acordul celorlal"i #ucce#ori careau acceptat #ucce#iunea %n termen! pot . inclu#e %n cerculmotenitorilor! (ără a #e adre#a %n in#tan"a de judecată!per#oanele din cla#a #ucce#orală chemată la #ucce#iune care auomi# termenul men"ionat&'n cazul

98

7/23/2019 Ghkjbl


preăzut la alin& 1! #ucce#orului i #e acordă %n natura partea ce i#e cuine din aerea răma#ă! iar %n cazul impo#ibilită"ii de a-itran#mite %n natură! echialentul %n bani al păr"ii ce i #e cuine dinaerea răma#ă&otenitorul care a intrat %n po#e#iunea patrimoniului #ucce#oral

nu are dreptul #ă di#pună de el p%nă la e+pirarea termenului deop"iune #ucce#orală i p%nă la primirea certi.catului demotenitor&acă motenitorul te#tamentar nu tia de modi.careaori de reocarea te#tamentului #au dacă motenitorul le$al carenu tia de#pre e+i#ten"a te#tamentului a intrat %n po#e#iuneaaerii #ucce#orală! #au dacă motenitorii te#tamentari i le$ali nutiau de#pre e+i#ten"a unui alt te#tament ori de#pre e+i#ten"aunor motenitori le$ali mai apropia"i! lor le răm%n (ructele ob"inuteda la aerea #ucce#orală p%nă la intentarea ac"iunii! .ind de

a#emenea %n drept #ă ceară re#tituirea inte$rală a capitaluluiine#tit %n aerea #ucce#orală&

acă! %n cazurile preăzute la art& 1521! bunurile care intră %naere #ucce#orală #%nt %ndute p%nă la intentarea ac"iunii!%nzarea-cumpărarea #e con#ideră alabilă! iar mijloaceleob"inute din %nzare #e predau motenitorului le$al& acămotenitorul a decedat după de#chiderea #ucce#iunii i p%nă laacceptarea motenirii! dreptul de a primi cotă #ucce#orală trecela motenitorii #ăi tran#mi#ia #ucce#orală& Succe#orii

motenitorului decedat trebuie #ă accepte motenirea %n partearăma#ă din termenul #tabilit pentru acceptare& acă ace#ttermen e#te mai mic de 3 luni! el #e prelun$ete p%nă la 3 luni&a e+pirarea termenului preăzut la alin&1! #ucce#oriimotenitorului decedat pot . recuno#cu"i de in#tan"a de judecatăcă au acceptat #ucce#iunea dacă in#tan"a a con#idera cauzeleomiterii termenului %ntemeiate& reptul motenitorului da a primio parte din motenire %n calitate de cotă din rezera #ucce#oralănu #e tran#mite motenitorilor lui&

@eacceptarea motenirii prin tran#mi#ie #ucce#orală nupriează motenitorul de po#ibilitatea de a accepta motenireacare era de#tinată nemijlocit motenitorului decedat& are(uzul de a accepta motanirea prin tran#mi#ie #ucce#orală!aerea trece la per#oanele chemate #ă accepte motenirea %nacelai r%nd cu motenitorul decedat&otenitorul e#te %n drept #ă ceară luarea de mă#uri pentrucon#erarea aerii #ucce#orale! (apt pentru care #e #tabilete untermen de 6 luni ce #e %ncadrează %n termenul $eneral deacceptare a #ucce#iunii&

otenitorul poate renun"a la #ucce#iune %n termen de 6 luni din

7/23/2019 Ghkjbl


data de#chiderii #ucce#iunii! chiar dacă a acceptat #ucce#iuneaprin intrare %n po#e#iune&otenitorul poate renun"a lamotenire %n (olo#ul altor motenitori te#tamentari #au le$ali&@ue#te admi#ă renun"area la motenire %n (olo#ul unei per#oanepriate de dreptul la motenire #au

99

7/23/2019 Ghkjbl


declarate motenitor nedemn! inclu#i con(orm unei di#pozi"iie+pre#e din te#tament&@u #e permite renun"area par"ială la #ucce#iune #au acceptareapar"ială a #ucce#iunii! #ub condi"ie #au pe un termen anumit&acă motenitorul renun"ă la o parte din motenire #au

(ormulează o anumită condi"ie! #e con#ideră că renun"ă lamotenire&er#oana chemată la motenirea mai multor cote #ucce#oralepoate accepta o cotă i poate renun"a la alta dacă e#te chematăla motenire %n temeiuri di(erite&acă chemarea la motenire #e(ace %ntr-un #in$ur temei! acceptarea #au renun"area la o cotă #econ#ideră aplicabilă i celeilalte cote& *hemarea are acelaitemei i atunci c%nd di#pozi"ia #e con"ine %n te#tamentedi(erite&acă te#tatorul a te#tat motenitorului c%tea cote dinmotenire! el poate #ă-l autorizeze prin di#pozi"ie te#tamentară#ă accepte o cotă i #ă renun"e la alta& acă motenitorulrenun"ă la motenire! dar nu declară %n (aoarea cui renun"ă!cota lui majorează cota motenitorilor chema"i la #ucce#iunele$ală acre#căm%nt! lar dacă tot patrimoniul #ucce#oral e#te

%mpăr"it prin te#tament! majorează cota motenitorilorte#tamentari propor"ional cotei lor dacă te#tamentul nu preedealt(el& acă unicul motenitor din cla#a re#pectiă renun"ă la#ucce#iune acea#ta trece la motenitorii din cla#a următoare&eprezentantul #tatului nu e#te %n drept #ă nu accepte

#ucce#iunea& otenitorii care au acceptat #ucce#iunea #ati#(acpreten"iile creditorului celui ce a lă#at motenirea propor"ionalcotei .ecăruia %n actiul #ucce#oral& acă cel ce a lă#atmotenirea a (o#t debitor #olidar! motenitorii poartă acea#tără#pundere #olidară&otenitorii care au primit cotă din rezera#ucce#orală! de a#emenea! #%nt re#pon#abili de datoriile celuice a lă#at motenireaotenitorii #unt obli$a"i #ă %ntiin"eze creditorii celui ce a lă#at#ucce#iunea de#pre de#chiderea #ucce#iunii dacă au cunotin"ă

de#pre datoriile de(unctului& 'n termen de 6 luni din ziua cnd aua)at de#pre de#chiderea #ucce#iunii! creditorii celui ce a lă#atmotenirea trebuie #ă %nainteze preten"ii către motenitorii careau acceptat #ucce#iunea! indi(erent de #caden"a ace#torpreten"ii& acă nu tiau de#pre de#chiderea #ucce#iunii! creditoriicelui ce a lă#at motenirea urmează #ă %nainteze preten"iimotenitorilor %n termen de un an din momentul %nceperii cur$eriitermenului de %naintare a preten"iilor&

a trecerea către #tat a patrimoniului #ucce#oral #tatul deine!ca i ceilal"i motenitori! re#pon#abil de datoriile celui ce ală#at motenirea&entru ocrotirea intere#elor motenitorilor! a le$atarilor i aintere#elor publice! notarul de la locul de#chiderii #ucce#iunii!

7/23/2019 Ghkjbl


la ini"iatia per#oanelor intere#ate! a e+ecutorului te#tamentar#au din o.ciu! ia mă#urile nece#are pentru paza i pă#trareaaerii #ucce#orale pnă la e+pirarea termenului

100

7/23/2019 Ghkjbl


#tabilit pentru acceptare& acă aerea #ucce#orală #au o partedin ea nu #e a)ă la locul de de#chidere a #ucce#iunii! notarul dinace#t loc %n#ărcinează notarul de la locul a)ării aerii #ă ia mă#uripentru paza i pă#trarea ei&'n cazul cnd aerea trebuie admini#trată #au creditorii

motenitorului %naintează o ac"iune! notarul numete un cu#todeal aerii #ucce#orale& @u #e numete cu#tode dacă cel pu"in unuldintre motenitori a %ntrat %n po#e#iunea aerii #au e#te numite+ecutor te#tamentar

er#oanele recuno#cute ca motenitori pot cere notarului dela locul de#chiderii #ucce#iunii eliberarea certi.catului demotenitor& *erti.catul de motenitor #e eliberează după 6 lunidin ziua de#chiderii #ucce#iunii! %n orice timp&*eri.catul demotenitor #e eliberează p%nă la e+pirarea termenului de 6 lunidacă notarul di#pune de #u.ciente doezi că! %n a(ară deper#oanele care #olicită eliberarea certi.catului! nu e+i#tă al"imotenitori&

'n certi.catul de calitate de motenitor #e men"ionează că ace#tanu are aloarea unui certi.cat de motenitor i că poate . utilizatnumai pentru dob%ndirea actelor nece#are pentru a doedie+i#ten"a bunurilor ce compun patrimoniul #ucce#oral! urm%nd cacerti.catul de motenitor #ă .e eliberat ulterior& ,cea#tă calitatepoate . doedită numai %n cazul acceptării %n termen a motenirii!

%n caz contrar motenitorii .ind #trăini de motenire prinneacceptare&'n cazul %n care nu e+i#tă nici #ucce#ori te#tamentari! nici

#ucce#ori le$ali! notarul con#tată! la cererea rteprezentantului#tatului! că #ucce#iunea e#te acantă i eliberează certi.catul de#ucce#iune acantă după e+pirarea termenului le$al deacceptare a #ucce#iunii&artajul aerii #ucce#orale #e (ace prin acordul motenitorilordupă primirea certi.catului de motenitor&:rice motenitor poatecere #epararea %n natură a cotei #ale att din bunurile mobile!precum i din bunurile imobile dacă o a#t(el de #eparare e#tepo#ibilă! nu a(ectează de#tina"ia economică i nu e#te interzi#ăde le$e& a cererea motenitorilor care e+ercită dreptul depreem"iune! in#tan"a de judecată poate ealona plata! "inndcont de #umă! dar pentru un termen de cel pu"in 10 ani&

7/23/2019 Ghkjbl


101

Ghkjbl

Documents

Transcript of Ghkjbl