Exista o neliniste din ce in ce mai mare la publicul larg in fata criminalitatii care pare a cuceri noi spatii pe verticala si orizontala structurii sociale. Ziarele reusesc sa aduca zilnic dovezi in acest sens si sa provoace astfel o stare de apatie generalizata: atitudinea de „fie ce-o fi, poate nu  mi se va intampla tocmai mie“ exprima pentru multi dintre noi o adevarata filozofie de viata atunci cand iesim pe strada sau urcam intr-o masina...Desigur, pentru infractorii de oriunde exista pedepsele prevazute in codurile penale, iar judecatorii le cantaresc indelung, astfel incat ele sa fie utile: sa indrepte pe cel care a incalcat legea dar si sa protejeze eficace comunitatea oamenilor liberi. Cel mai frecvent se apeleaza la inchisoare considerandu-se ca pierderea libertatii va avea efecte asupra celui inchis dar si asupra celorlalti membri ai comunitatii. Lucrurile par simple la prima vedere, dar realitatea de zi cu zi arata ca ele sunt infinit mai complexe iar rezultatele sunt deseori indoielnice.

Cuprins:

Summary  9Contenu          11Contenido  13

Capitolul 1Universul justiţiei penale ia începutul secolului XXI  151.  Noi obiective şi sensuri în justiţia penală  152.  Modificări de accent în funcţiile închisorii: funcţia educativă şi terapeutică determină noile evoluţii organizaţionale  293.  Problema standardelor de viaţă în penitenciar şi responsabilitatea managerială. Forţa recomandărilor internaţionale privind instituţia penitenciară  304.  Evaluări ale sistemului penitenciar românesc realizate de experţi străini: domnul Andrew Barclay (1998) şi doamna Carmen Martinez Aznar (2002)  345.  Locul politicilor penitenciare în contextul politicilor penale  576.  Paradigme şi teorii ale reformei ce pot fi aplicate în sistemele penitenciare. Reforma penitenciară în alte ţări — cazul Angliei şi al Canadei  61

Capitolul 2Dezvoltarea umană în penitenciare  711.  Nevoile educaţionale ale deţinuţilor  722.  Ce sunt programele corecţionale  733.  Utilitatea programelor educative în penitenciare  744.  Evaluarea programelor corecţionale  765.  Respingerea programelor educative de către deţinuţi  816.  Locul programelor educative în dezvoltarea umană a deţinuţilor. Cazul Serviciului Corecţional Canadian  837.  Recomandarea Consiliului Europei R (89) 12 privind educaţia în închisori  93

Capitolul 3Fenomene umane şi instituţionale disfuncţionale în penitenciare  951.  Supraaglomerarea. Modalităţi eficiente de conducere a penitenciarelor supraaglomerate 962.  Autorănirile — fenomen cronic în închisori  1093.  Greva foamei şi semnificaţiile sale pentru deţinuţi  110

4.  Suicidul în penitenciar  1125.  Frica şi decăderea în penitenciar  117

Capitolul 4Deţinuţii cu pedepse lungi      1221   Importanţa problemei      1222.  Problematica deţinuţilor cu pedepse lungi în viziunea organizaţiei Penal Reform Internaţional  1233.  Rolul clasificării deţinuţilor cu pedepse lungi  1254.  Deţinuţii „ recalcitranţi ”    1285.  Concepţia profuniv. Sony a Snaken privind deţinuţii cu pedepse lungi  1296. Recomandările ONU privind detenţia pe viaţă (1995) 

Capitolul 5Deţinuţii periculoşi   1.  Dimensiunile problematicii deţinuţilor periculoşi 2.  Prezentare de caz 3.  Starea de periculozitate în concepţia lui Jean Pinatel4.  Evadarea: între disperare şi calcul speculativ   5.  Terorismul în închisori  

Capitolul 6Folosirea forţei în instituţia penitenciară  1.  Violenţa în penitenciare 2.  Abordarea psihologică a violenţei deţinuţilor3.  Revoltele în închisorile româneşti     3.1.  Revolta din 1989       3.2.  Revolta din 1997     3.3.  Privire retrospectivă asupra revoltelor din penitenciarele româneşti      3.4.  Organizarea mediului penitenciar pentru a preveni conflictele  4.  Folosirea forţei în instituţia penitenciară  Capitolul 7Sănătatea organizaţională în instituţiile penitenciare  1.  Factorii sănătăţii organizaţionale  2.  Mijloace manageriale de realizare a sănătăţii organizaţionale în penitenciar 3.  Declaraţia educatorilor şi specialiştilor în probleme umane din penitenciarele româneşti  4.  Rolul sondajelor de opinie în evaluarea stării de sănătate organizaţională  5.  Preocupări europene privind protejarea sănătăţii mentale a deţinuţilor în timpulexecutării pedepselor privative de libertate        •  Declaraţia de consens referitoare la promovarea sănătăţii mentale în închisori      •  Obiectivele Asociaţiei Naţionale a Vizitatorilor Penitenciarelor din Franţa 6.  Concluzii privind promovarea sănătăţii organizaţionale în închisorile moderne  

Anexe:Anexa 1: Privire generală asupra pedepsei cu închisoarea. Raportul anual pe 1999 al Centrului Internaţional pentru Studii Penitenciare -King's College London  Anexa 2: Misiunea Serviciului Corecţional Canadian  Anexa 3: Declaraţia celui de-al X-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru Prevenirea

Crimei şi Tratamentul Delincvenţilor - Viena, 10-17 aprilie 2000Anexa 4: Programe de dobândire a competenţelor psihosociale utilizate în penitenciarele canadieneAnexa 5: Populaţia penitenciară la nivel mondial (conform celui de-al patrulea Buletin al Direcţiei de Cercetare, Dezvoltare şi Statistică - Home Office întocmit de Ray Walmsley Rezumat      Abstract   Resume    Resumen

http://carti-de-psihologie.blogspot.ro/2015/04/fenomenologie-penitenciara.html