Locul III in campania Profesorii cu care Bacaul semindreste. Gheorghi Iorga: Cel mai mare despotismposibil este tirania nemiloasa a ideilor!de Iulian Grosu | 6 feb 2012, 00:03

E un om mare cit un munte, cu parul vilvoi, fruntea inalta, volubil, nonconformist si orice discutie cuel este o reala placere. Vorbeste mult, insa fiecare cuvint rostit este clar iar discursul este asezatintr-o topica perfecta.E un om mare cit un munte, cu parul vilvoi, fruntea inalta, volubil,nonconformist si orice discutie cu el este o reala placere. Vorbeste mult, insa fiecare cuvint rostiteste clar iar discursul este asezat intr-o topica perfecta.Are o gramada de lucruri de povestit si toatediscutiile cu el se incheie cu regretul ca pleaca si ca nu-l mai poti asculta cit ai fi vrut. Ore si oreintregi. Frapeaza mereu prin ce spune si-si electrizeaza, aproape instantaneu, interlocutorii.Pasionat de cultura si civilizatia persana, iubitor de autentic, insetat de tot ce are valoare, dornic denou si un incurabil idealist.Acesta este profesorul de Limba si Literatura Romina, Gheorghi Iorga, dela Colegiul National Ferdinand I", dascalul care si-a pus puternic amprenta pe zeci de generatiide elevi. Absolvent al Facultatii de Limba si Literatura Romina a Universitatii din Bucuresti, sectiaRomina - Franceza, promotia 1978, Gheorghi Iorga este unul dintre cei mai renumiti profesori dinBacau si singurul traducator romin din limba pesana.Pasiunea pentru limba persana a capatat-o inperioada 1977 - 1979, cind a facut studii in Iran, la Facultatea de Limba si Literatura Persanaa Universitatii Teheran.Din 2009 este doctor in Filologie, titlu obtinut la Universitatea "Al. I. Cuza"din Iasi cu teza "Omar Khayyam si complexul mitului european". Devine mai apoi profesor asociat aluniversittatii iesene, unde preda cursuri de limba persana. Are peste 150 de articole, studii sieseuri publicate in reviste de specialitate.Pe linga acestea, profesorul Iorga este si autorul lucrariiRenasterea persana" (2005) dar si a tezei sale de doctorat care a fost primita exceptional decritica literara.A tradus din limba persana Bufnita oarba", roman de Sadegh Hedayat, aparut inpatru editii, o antologie de proza persana scurta moderna si contemporana cu titlul Teama".Traducerile nu se opresc aici si profesorul Iorga continua cu alta antologie a poeziei mistice persaneintitulata Calatorii cu limba taiata". Urmeaza traducerea volumului de poezie Aida in oglinda",a autorului Ahmad Samlu si o traducere a "Rubaniatelor" lui Omar Khayyam, intitulata Un arianin umbra moscheii".Citeste si: Viorel Cruceanu este pe locul IV in campania Profesorii cu careBacaul se mindrestePe vremea studentiei sale la Teheran, a tradus si publicat volumul 11elegii" scris de Nichita Stanescu si o antologie a basmului popular rominesc, "Tinerete fara batrinetesi viata fara de moarte" (1978). Profesorul bacauan a pus bazele Societatii de Orientalisticain Bacau, care functioneaza din 2005 si are 17 membri. Totodata, este membru al Societatii deStiinte Filologice, filiala Bacau, dar si a Uniunii Scriitorilor din Rominia. A pus bazele FundatieiCulturale Georgeta si Mircea Cancicov". Pe linga toate acestea, a scris 20 de prefete la diversecarti de poezie si eseistica. A coordonat numeroase cenacluri literare si societati stiintifice aleelevilor. Ba mai mult, a fost coordonator al Suplimentului cultural "Meridian 27", al revistei"Orizonturi scolare", redactor al publicatiilor "Convorbiri didactice", "13 Plus" si redactor sef adjunctla revista "Plumb".Mindria sa, eleviiTotusi, in fata unei asemenea activitati stiintifice, profesorulGheorghi Iorga se mindreste cel mai mult cu elevii sai. La suflet i-au ramas definitiv sapte dintreacestia, care au obtinut premii si mentiuni la faza nationala a olimpiadei de Limba si LiteraturaRomina. Afirma cu mindrie ca elevii pe care nu ii poate uita nicicind sunt Adina Floares si VasilicaBarboiu, olimpici de-ai sai in perioada 1985-1990, pe vremea cind el era profesor la Liceul deAeronautica Henri Coanda" din Bacau.Era un lucru mare sa fii la o clasa de aeronautica si,totodata, olimpic la Limba si Literatura Romina. Erau elevi eminenti, care citeau foarte multaliteratura straina", isi aminteste profesorul Iorga.Recunoaste cu mina pe inima ca mereugindul i-a ramas la Emil Budau, fostul sau elev, al anilor '90, care - zice profesorul - era un tip

teribil". Nu era olimpic, insa avea o minte de exceptie. Era interesant la el, aproape fascinant,faptul ca nu reusea sa respecte anumite norme, criterii, impuse la acea vreme la tratarea unuisubiect, adica scria o gramada de lucruri de valoare dar multe dintre ele erau in afara subiectului.Avea o minte sclipitoare. Era profund. Acum are o firma de publicitate in Bucuresti", a adaugatprofesorul. Nu o uita nici pe Gabriela Vrinceanu Firea (Pandele), care - spune profesorul Iorga -provenea dintr-o familie modesta si era exceptionala la Limba Romina"."Mi-a placut sa fiumai mult decit un simplu profesor!"Dascalul sustine cu convingere ca, de fiecare data, i-a placut safie altceva decit un simplu profesor la catedra. Nu mi-a placut doar sa vin la scoala sa fac orelesi sa ma duc acasa. Mi-a placut sa fiu si dincolo de catedra, adica in planul culturii. Nu-mi placcartile si articolele strict didactice, tehnice. O carte trebuie mereu sa atinga un nivel spiritual sieducational in intregul sens al cuvintului" a mai spus el. Mai presus de toate, trebuie sa neamintim intotdeauna ceea ce de obicei profesorii uita: faptul ca elevii conteaza mai mult decitconceptele. Cel mai rau despotism posibil este tirania nemiloasa a ideilor", a mai adaugat profesorulIorga."Profesorii trebuie sa fie oameni sub vremuri, in toate sensurile"Pare sa fietot mai raspindita convingerea ca profesorii nu sunt mai intelepti in calitate de mentori, nici nu suntniste exemplare mai valoroase decit vrajitoarele, vracii si preotii din trecut. Profesorii trebuie sa fieoameni sub vremuri in toate sensurile. In scoala de azi, profesorii nu mai trebuie sa le tinapredici elevilor. Ei nu au dreptul, oricit ar fi de eminenti, sa le spuna discipolilor cum sa se poartesau cum sa-si organizeze viata. Dar au dreptul si obligatia pedagogica si morala sa-i invete sagindeasca lumea, sa le spuna, macar o data in viata, ca lumea e extrem de interesanta, prin prismadisciplinei pe care o predau pentru ca ofera o cunoastere inepuizabila", a mai afirmat profesorulIorga. Este suparat ca in sistemul de invatamint inca nu se cunoaste care este finalitatea dorita,adica nu se stie care este profilul elevului de care e nevoie in societate. Citeste si: Lucian Serbaneste pe locul V in campania Profesorii cu care Bacaul se mindreste"Civilizatia Gutenberg"vs. "civilizatia electrica"El sustine ca scoala romineasca de azi este victima impactului dintre"civilizatia Gutenberg", adica cea a alfabetului fonetic, si "civilizatia electrica", adica cea realizataprin radio, televizor, computer sau telefon. "Toate nenorocirile din educatie vin din faptul ca scoala,prin definitie, este conservatoare, adica ancorata in Gutenberg, iar realitatea este supusa aceasteicivilizatii electrice", afirma dascalul. Isi doreste foarte mult sa se schimbe programa scolara siaceasta sa fie in concordanta cu virsta elevilor. "Abandonarea criteriului cronologic in studierealiteraturii romine creaza deruta si confuzie in rindul elevilor. Mintea elevului a ajuns un container cude toate. Gresit!", spune profesorul bacauan."Nu calculatoarele dezvolta mintea copilului, ci limbilelatina si greaca. O scoala nu se modernizeaza daca ii pui calculatoare, ci daca indrumi elevii sprebiblioteci cu carti tiparite pe hirtie" a mai subliniat Gheorghi Iorga.Functii in invatamint:1990-2001 - director adjunct al Colegiului "Henri Coanda" Bacau1993-1994 - inspector general in Corpulde Control al Ministrului Invatamintului2001-2005 - inspector scolar general al ISJ Bacau2005-2006 - directorul Colegiului National "Ferdinand I"2006 - prezent - inspector scolar pentru ImplementareaDescentralizarii Institutionale in cadrul ISJ Bacau.