ghidul_justitiabilului

3

CCUUPPRRIINNSS

I. COMPETENÞA INSTANÞELOR JUDECATOREªTI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

II. REGULI DE DESFÃªURARE A PROCESULUI CIVIL ªI PENAL ÎN PRIMÃ INSTANÞÃ ÎN MATERIE CIVILÃ ªI COMERCIALÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

III. CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATÃ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

IV. CUM SÃ NE COMPORTÃM ÎN FAÞA INSTANÞEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14

V. CÃILE DE ATAC PREVÃZUTE ÎN CODUL DE PROCEDURÃ CIVILÃ ªI ÎN CODUL DE PROCEDURÃ PENALÃ . . . .15

VI. LEGALIZAREA HOTÃRÂRII JUDECÃTOREªTI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

VII. INVESTIREA CU FORMULÃ EXECUTORIE A HOTÃRÂRILOR JUDECÃTOREªTI SAU A ALTOR ÎNSCRISURI CARE, POTRIVIT LEGII, CONSTITUIE TITLURI EXECUTORII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .21

VIII. INSTANÞA DE JUDECATÃ, PROCURORUL, ASISTENÞA JURIDICÃ ªI REPREZENTAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

IX. GHIDUL INSOLVENÞEI PENTRU JUSTITIABILI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

X. ALTE INFORMAÞII UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44

XI. VOCABULAR JURIDIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .55

II.. CCOOMMPPEETTEENNÞÞAA IINNSSTTAANNÞÞEELLOORR JJUUDDEECCAATTOORREEªªTTII

Justiþia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi prin celelalte instanþe judecãtoreºti stabilite de lege; ori decâte ori o lege specialã nu prevede expres competenþa altui organ, litigiul va reveni spre soluþionare instanþelor judecãtoreºti.

Organizarea instanþelor in România

ÎÎnnaallttaa CCuurrttee ddee CCaassaaþþiiee ººii JJuussttiiþþiiee ((11))

CCuurrþþii ddee AAppeell ((1155))

TTrriibbuunnaallee ((4422))

TTrriibbuunnaallee ssppeecciiaalliizzaattee;; ttrriibbuunnaalleellee ssppeecciiaalliizzaattee ssuunntt:: tribunale pentru minori si familie, tribunale de muncã ºi asigurãrisociale, tribunale comerciale, tribunale comerciale, tribunale administrativ-fiscale. Tribunalele specializate vor funcþionaîn toate judeþele ºi în municipiul Bucureºti.

JJuuddeeccããttoorriiii ((118888))

Sistemul judiciar din România cuprinde ºi instanþele militare: tribunale militare, tribunalul militar teritorial ºi curte militarãde apel.

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este unicã ºi are sediul în Bucureºti.

Curþile de apel îºi exercitã competenþa într-o anumitã circumscripþie cuprinzând mai multe tribunale.

În fiecare judeþ ºi în municipiul Bucureºti funcþioneazã câte un tribunal care îºi exercitã competenþa pe raza judeþului,respectiv a municipiului Bucureºti, cuprinzând mai multe judecãtorii. În raza de competenþã a Tribunalului Bucureºtifuncþioneazã 6 judecãtorii, corespunzãtor sectoarelor municipiului Bucureºti, la care se adaugã Judecãtoria Buftea.

CCOOMMPPEETTEENNÞÞAA ÎÎNN MMAATTEERRIIEE CCIIVVIILLÃÃ ªªII CCOOMMEERRCCIIAALLÃÃ

COMPETENÞA MATERIALÃ: LLaa JJUUDDEECCÃÃTTOORRIIEE puteþi introduce o diversitate de cereri referitoare la:

AA.. RReellaaþþiiii ddee ffaammiilliiee ººii aaccttee ddee ssttaarree cciivviillãã::

1) cererea de desfacere a cãsãtoriei prin divorþ;

2) cereri de stabilire, majorare, reducere, sistare a obligaþiei legale de întreþinere;

3) cereri privind încuviinþarea purtãrii numelui de cãtre copilul minor;

4) cereri privind înregistrarea ulterioarã a naºterii minorului;

5) cereri privind încredinþarea minorului din afara cãsãtoriei;

6) cereri privind stabilirea domiciliului minorului din afara cãsãtoriei;

7) cereri privind anularea, completarea, rectificarea actelor de stare civila (act de naºtere, deces sau de cãsãtorie);

8) cereri privind stabilirea paternitãþii copilului din afara cãsãtoriei;

4

9) acþiunea în tãgada paternitãþii copilului nãscut din cãsãtorie;

10) acþiunea în contestarea recunoaºterii maternitãþii/paternitãþii.

BB.. CCeerreerrii îînn mmaatteerriiee ddee bbuunnuurrii::

1) cereri privind pretenþii civile a cãror valoare nu depãºeºte 500 000 RON;

2) cereri privind revendicarea unui bun mobil sau imobil a cãrui valoare nu depãºeºte 500 000 RON;

3) acþiuni posesorii,

4) cereri de partaj;

5) cereri de rezoluþiune/reziliere a unui contract;

6) cereri de evacuare.

CC.. CCeerreerrii pprriivviinndd ccoonnssttaattaarreeaa eexxiisstteennþþeeii ssaauu iinneexxiisstteennþþeeii uunnuuii ddrreepptt

DD.. CCeerreerrii îînn mmaatteerriiee ccoommeerrcciiaallãã

1) cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de pânã la 100000 RON;

EE.. AAllttee cceerreerrii::

1) plângeri contravenþionale(plângeri împotriva proceselor verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor);

2) plângeri împotriva actelor administrative emise în cadrul procedurilor administrative prevãzute de Legea 18/1991ºi Legea 112/1995;

3) contestaþia în anulare ºi revizuire, exercitate împotriva propriilor hotãrâri;

4) ca instanþa de executare, soluþioneazã contestaþiile la executare;

5) cererile privind mãsurile asiguratorii(sechestru asigurator, sechestru judiciar, poprire asiguratorie);

6) cererile privind lãmurirea înþelesului, întinderea sau aplicarea dispozitivului propriilor hotãrâri ;

7) cererile privind completarea propriilor hotãrâri în cazul omisiunii pronunþãrii asupra unui capãt de cerere, asupraunei cereri conexe sau incidentale.

8) cererea privind punerea sub interdicþie, declararea dispariþiei ºi declararea morþii;

9) cereri de acordare a personalitãþii juridice a asociaþiilor de proprietari, conform Legii 114/1996;

10) cererile de învestire cu formula executorie a biletului la ordin, CEC-ului, cambiei, contractului de credit, precum ºia altor înscrisuri;

11) cereri de dobândire a personalitãþi juridice a asociaþiilor ºi fundaþiilor, conform OG 26/2000;

12) cereri privind emiterea somaþiei de platã, potrivit OG 5/2001, precum ºi acþiunile în anulare în aceastã materie,pânã la 100 000 RON.

TTRRIIBBUUNNAALLEELLEE jjuuddeeccãã îînn pprriimmãã iinnssttaannþþãã::

a) procesele ºi cererile în materie comercialã al cãror obiect are o valoare de peste 100 000 RON lei, precum ºiprocesele ºi cererile în aceastã materie al cãror obiect este neevaluabil în bani;

b) procesele ºi cererile în materie civilã al cãror obiect are o valoare de peste 500000 RON;

c) conflictele de muncã, cu excepþia celor date prin lege în competenþa altor instanþe;

d) procesele ºi cererile în materie de contencios administrativ, în afarã de cele date în competenþa curþilor de apel;

e) procesele ºi cererile în materie de creaþie intelectualã ºi de proprietate industrialã;

f) procesele ºi cererile în materie de expropriere;

g) cererile pentru încuviinþarea, nulitatea sau desfacerea adopþiei;

h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sãvârºite în procesele penale;

i) cererile pentru recunoaºterea, precum ºi cele pentru încuviinþarea executãrii silite a hotãrârilor date în þãri strãine.

5

Ca iinnssttaannþþãã ddee aappeell, tribunalele judecã apelurile declarate împotriva hotãrârilor pronunþate de judecãtorii în primãinstanþã:

• în cererile de divorþ;

• în cererile de împãrþealã judiciarã, cu excepþia celor care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;

• în cererile privind raporturile personale dintre pãrinþi ºi copiii minori;

• în cererile privind filiaþia;

• în orice alte cazuri expres prevãzute de lege.

Ca iinnssttaannþþee ddee rreeccuurrss,, tribunalele judecã recursurile în cazurile expres prevãzute de lege.

CCUURRÞÞIILLEE DDEE AAPPEELL judecã îînn pprriimmãã iinnssttaannþþãã, procesele ºi cererile în materie de contencios administrativ privind acteleautoritãþilor ºi instituþiilor centrale.

Curþile de apel judecã ca iinnssttaannþþee ddee aappeell, apelurile declarate împotriva hotãrârilor pronunþate de tribunale în primãinstanþã ºi ca instanþe de recurs, recursurile declarate împotriva hotãrârilor pronunþate de tribunale în apel sau împotrivahotãrârilor pronunþate în primã instanþã de tribunale, care potrivit legii nu sunt supuse apelului, precum ºi în orice alte cazuriexpres prevãzute de lege.

ÎÎNNAALLTTAA CCUURRTTEE DDEE CCAASSAAÞÞIIEE ªªII JJUUSSTTIIÞÞIIEE judecã rreeccuurrssuurriillee declarate împotriva hotãrârilor curþilor de apel ºi a altorhotãrâri, în cazurile prevãzute de lege, rreeccuurrssuurriillee îînn iinntteerreessuull lleeggiiii ºi în oorriiccee aallttee mmaatteerriiii ddaattee pprriinn lleeggee îînn ccoommppeetteennþþaa ssaa. Încazul hotãrârilor care nu pot fi atacate cu apel, recursul se va judeca de cãtre instanþa ierarhic superioarã. SSeeccþþiiaa cciivviillãã ººii ddeepprroopprriieettaattee iinntteelleeccttuuaallãã judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronunþate de curþile de apel ºi a altor hotãrâri, în cazurileprevãzute de lege ºi, de asemenea, cererile de strãmutare, pentru motivele prevãzute în codurile de procedurã ºi conflictelede competenþã care îi revin.

Competenþa ce revine instanþelor judecãtoreºti în legãturã cu arbitrajul aparþine instanþei care ar fi fost competentã sãsoluþioneze litigiul în fond, în lipsa unei conversaþii arbitrale.

CCOOMMPPEETTEENNÞÞAA TTEERRIITTOORRIIAALLÃÃ

Între instanþele civile de acelaºi grad, competenþa teritorialã se stabileºte dupã urmãtoarele rreegguullii:

• cererea se depune la instanþa de la domiciliul/sediul pârâtului;

• dacã pârâtul are domiciliul în strãinãtate, cererea se depune la instanþa de la reºedinþa pârâtului din þarã;

• dacã pârâtul are domiciliul în strãinãtate, dar nu are reºedinþa în þarã, cererea se depune la instanþa de la domiciliulsau sediul reclamantului;

• dacã pârâtul nu are domiciliul ºi nici reºedinþa cunoscute, cererea se depune la instanþa de la domiciliul saureºedinþa reclamantului;

• dacã pârâtul, în afara domiciliului sãu, are în mod statornic o îndeletnicire profesionalã ori una sau mai multe aºezãriagricole, comerciale sau industriale, cererea se poate depune ºi la instanþa în a cãrei razã teritorialã se aflã acesteaºezãri sau se realizeazã îndeletnicirea, pentru obligaþiile patrimoniale care s-au sãvârºit ori urmeazã a se executa înacel loc;

• cererea împotriva persoanei juridice se depune la instanþa în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul principal al acesteia,dar ºi la instanþa în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul sucursalei, filialei, agenþiei sau reprezentanþei pentruobligaþiile nãscute din aceste acte încheiate de acestea sau care urmeazã a fi executate în acest loc;

• cererea împotriva asociaþiilor/societãþilor fãrã personalitate juridicã se depune la instanþa în a cãrei razã teritorialãse aflã domiciliul preºedintelui sau directorului acesteia, iar în lipsa acestei persoane, la domiciliul oricãrui asociat;

• cererile împotriva statului, direcþiilor generale, regiilor publice, caselor autonome ºi administraþiilor comerciale sepot depune la instanþele din capitalã sau la cele din reºedinþa judeþului unde îºi are domiciliul reclamantul;

• dacã cererea este formulatã împotriva/în contradictoriu cu mai mulþi pârâþi, aceasta se poate depune la oricaredintre instanþele în a cãror razã teritorialã se aflã domiciliul oricãruia dintre pârâþi.

În afarã de la domiciliul pârâtului, cererea poate fi depusã ºi la:

• instanþa de la locul prevãzut în contractul pentru executarea obligaþiilor, atunci când cererea priveºte executarea,anularea sau încetarea contractului;

6

• instanþa de la locul situãrii imobilului, atunci când cererea priveºte un raport de locaþiune(închiriere) a unui imobil;

• instanþa locului de plecare/sosire, pentru cererile privind contractul de transport;

• instanþa locului unde s-a nãscut obligaþia comercialã sau instanþa locului plãþii (executãrii obligaþiei), atunci cândcererea priveºte obligaþii comerciale;

• instanþa de la domiciliul reclamantului pentru cererile formulate de ascendenþi/descendenþi pentru pensie deîntreþinere;

• instanþa de la locul sãvârºirii faptului ilicit, pentru cererile privind angajarea rãspunderii civile delictuale;

• instanþa de la domiciliul asiguratului/locul unde se aflã bunurile asigurate/locul unde s-a produs accidentul în cazulcererilor în materie de asigurare;

• plângerile contravenþionale sunt de competenþa exclusivã a instanþei de la locul sãvârºirii contravenþiei;

• cererile referitoare la imobile sunt de competenþa exclusivã a instanþelor de la locul situãrii imobilului;

• cererile în materie de moºtenire sunt de competenþa exclusivã a instanþei de la locul ultimului domiciliu aldefunctului.

PPããrrþþiillee îînnttrr--uunn lliittiiggiiuu ppoott ccoonnvveennii îînn ssccrriiss ssaauu pprriinn ddeeccllaarraaþþiiee vveerrbbaallãã îînn ffaaþþaa iinnssttaannþþeeii ccaa pprriicciinniillee pprriivviittooaarree llaa bbuunnuurriissãã ffiiee jjuuddeeccaattee ddee ccããttrree aallttee iinnssttaannþþee ddeeccââtt aacceelleeaa ccããrroorraa llee rreevveenneeaa ccoommppeetteennþþaa ddee ssoolluuþþiioonnaarree ssuubb aassppeecctt tteerriittoorriiaall,,ccuu eexxcceeppþþiiaa ccaazzuurriilloorr îînn ccaarree pprriicciinnaa eessttee ddee ccoommppeetteennþþaa tteerriittoorriiaallãã eexxcclluussiivvãã aa uunneeii aallttee iinnssttaannþþee..

Aceastã convenþie a pãrþilor priveºte doar competenþa teritorialã ºi presupune respectarea prevederilor legale privindcompetenþa generalã ºi materialã(dupã gradul instanþei).

CCOOMMPPEETTEENNÞÞAA ÎÎNN MMAATTEERRIIEE PPEENNAALLÃÃ

La nivelul instanþelor judecãtoreºti, în materie penalã, opereazã pprriinncciippiiuull ooffiicciiaalliittããþþiiii. Aceasta înseamnã cã jjuussttiiþþiiaabbiilliiii nnuuaauu aacccceess ddiirreecctt,, uurrmmâânndd aa ssee aaddrreessaa ppaarrcchheettuulluuii. În ipoteza în care fãptuitorul este necunoscut, persoana vãtãmatã areposibilitatea de a se adresa organului de cercetare penalã pentru identificarea acestuia.

TTeerrmmeennuull ddee iinnttrroodduucceerree a plângerii în cazul infracþiunilor pentru care legea prevede cã este necesarã introducerea uneiplângeri prealabile, este de 2 lluunnii de la data în care persona vãtãmata a cunoscut identitatea fãptuitorului, sub sancþiuneadecãderii dreptului de a o mai formula.

CCoonnþþiinnuuttuull ppllâânnggeerriiii:: Plângerea trebuie sã cuprindã descrierea faptei, indicarea autorului, arãtarea mijloacelor de probã,indicarea adresei pãrþilor ºi a martorilor, precizarea dacã persoana vãtãmatã se constituie parte civilã ºi, atunci când este cazul,indicarea persoanei responsabile civilmente.

Plângerea prealabilã greºit îndreptatã la organul de urmãrire penalã sau la instanþa de judecatã se trimite organuluicompetent, fiind consideratã valabilã dacã a fost introdusã în termen.

CCoommppeetteennþþaa ddee ssoolluuþþiioonnaarree revine fie instanþei în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârºitã infracþiunea, fie instanþei în a cãreirazã teritorialã locuieºte inculpatul, fie instanþei în a cãrei razã teritorialã locuieºte partea vãtãmatã, conform aarrtt..3300 CodProcedurã Penalã.

Instanþa de judecatã poate fi sesizatã direct prin ppllâânnggeerreeaa îîmmppoottrriivvaa rreezzoolluuþþiiiilloorr ssaauu oorrddoonnaannþþeelloorr pprrooccuurroorruulluuii ddeenneettrriimmiitteerree îînn jjuuddeeccaattãã, întemeiate pe dispoziþiile art.278 Cod Procedurã Penalã.

CCoommppeetteennþþaa ddee ssoolluuþþiioonnaarree revine instanþei cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenþa sã judece cauza în primã instanþã.

În materie penalã, ÎÎnnaallttaa CCuurrttee ddee CCaassaaþþiiee ººii JJuussttiiþþiiee

11.. jjuuddeeccãã îînn pprriimmãã iinnssttaannþþãã::

a) infracþiunile sãvârºite de senatori ºi deputaþi;

b) infracþiunile sãvârºite de membrii Guvernului;

c) infracþiunile sãvârºite de judecãtorii Curþii Constituþionale,membrii Curþii de Conturi, de Preºedintele ConsiliuluiLegislativ ºi de Avocatul Poporului;

d) infracþiunile sãvârºite de mareºali, amirali, generali ºi chestori;

e) infracþiunile sãvârºite de ºefii cultelor religioase organizate în condiþiile legii ºi de ceilalþi membri ai Înaltului Cler,care au cel puþin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia:

7

f) infracþiunile sãvârºite de judecãtorii ºi magistraþii asistenþi de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, de jucãtorii de laapel ºi Curtea Militarã de Apel, precum ºi de procurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie;

g) alte cauze date prin lege în competenþa sa;

h) infracþiunile sãvârºite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

2. ca instanþã de recurs, judecã:a) recursurile împotriva hotãrârilor penale pronunþate, în primã instanþã, de curþile de apel ºi Curtea Militarã de Apel;

b) recursurile împotriva hotãrârilor penale pronunþate, ca instanþe de apel ºi Curtea Militarã de Apel;

c) recursurile împotriva hotãrârilor penale pronunþate, în primã instanþã, de secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie, precum ºi în alte cazuri prevãzute de lege.

33.. jjuuddeeccãã rreeccuurrssuurriillee îînn iinntteerreessuull lleeggiiii;;

44.. ssoolluuþþiioonneeaazzãã::

a) conflictele de competenþã în cazurile în care Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este instanþa superioarã comunã;

b) cazurile în care cursul justiþiei este întrerupt;

c) cererile de strãmutare;

d) în alte cazuri prevãzute de lege.

8

IIII.. RREEGGUULLII DDEE DDEESSFFÃÃªªUURRAARREE AA PPRROOCCEESSUULLUUII CCIIVVIILL ªªII PPEENNAALL ÎÎNN PPRRIIMMÃÃ IINNSSTTAANNÞÞÃÃ ÎÎNN MMAATTEERRIIEE CCIIVVIILLÃÃ ªªII CCOOMMEERRCCIIAALLÃÃ

1. Sediul materieiLegiuitorul a reglementat procedura de desfãºurare în primã instanþã a procesului civil ºi comercialã în materie civilã ºi

comercialã în aarrttiiccoolleellee 110099--228811 din Codul de procedurã civilã.

2. Pãrþile procesului civilPartea care se adreseazã instanþei invocând aplicarea legii la un caz determinat, manifestându-ºi voinþa în sensul punerii

în miºcare a acþiunii civile, având iniþiativa procesului este rreeccllaammaannttuull..

Apãrarea, în cadrul procesului civil, aparþine, pârâtului, care poate opta între a pãstra o atitudine defensivã, în care numaisã se apere prin intermediul întâmpinãrii sau, dimpotrivã, sã aibã pretenþii proprii prin formularea unei cereri reconvenþionale.Pãrþile legate iniþial prin acþiune li se pot adãuga ºi terþe persoane,care, intrând în proces din iniþiativa lor sau a pãrþilor iniþiale,dobândesc calitatea de pãrþi. Aceºtia sunt intervenientul voluntar principal, intervenientul voluntar accesoriu ºi intervenienþiiforþaþi introduºi în proces prin cererea de chemare în judecatã a altor persoane, cererea de chemare în garanþie ºi arãtarea titularuluidreptului.

3. Etapele procesului civilProcesul civil debuteazã cu introducerea de cãtre reclamant a cererii de chemare în judecatã, care trebuie sã cuprindã

elementele prevãzute de aarrtt..111122 CC..pprroocc..cciivv.., sã fie însoþitã de dovada achitãrii taxei de timbru ºi timbru judiciar, potrivit legii,alãturându-se atâtea copii de pe cerere câþi pârâþi sunt. Cererea de chemare în judecatã ssee ddeeppuunnee fie de cãtre reclamant,personal sau prin mandatar avocat, cu împuternicire avocaþialã la dosar sau mandatar avocat, cu procurã în acest sens, fieprin poºtã. Excepþie de la regulã o reprezintã cererea de divorþ, care trebuie depusã personal de cãtre reclamant. LLaa pprriimmiirreeaacceerreerriiii ddee cchheemmaarree îînn jjuuddeeccaattãã,, judecãtorul de serviciu va verifica dacã aceasta întruneºte cerinþele prevãzute de lege.Reclamantul va completa cererea de îndatã. Atunci când completarea nu este posibilã, cererea se va înregistra ºi i se va acordareclamantului un termen scurt.

În cazul în care cererea a fost primitã prin poºtã, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile ei, cu menþiunea cã,pânã la termenul acordat, urmeazã sã facã completãrile sau modificãrile necesare. Acordarea termenului mai sus menþionatse face în toate cazurile, cu menþiunea cã neîndeplinirea în acest termen a obligaþiilor privind completarea sau modificareacererii poate atrage suspendarea judecãþii, potrivit aarrtt.. 115555 CC..pprroocc..cciivv. De îndatã ce sunt îndeplinite condiþiile prevãzute delege pentru cererea de chemare în judecatã, persoana desemnatã va proceda la repartizarea aleatorie a cauzei. Faþã depretenþiile reclamantului, pârâtul rãspunde prin întâmpinare, care trebuie sã aibã conþinutul prevãzut de aarrtt.. 111155CC..pprroocc.. cciivv.

Întâmpinarea ttrreebbuuiiee ddeeppuussãã ccuu cceell ppuuþþiinn 55 zziillee îînnaaiinnttee ddee tteerrmmeennuull ffiixxaatt ppeennttrruu jjuuddeeccaattãã,, ssuubb ssaannccþþiiuunneeaa ddeeccããddeerriiiippâârrââttuulluuii ddiinn ddrreeppttuull ddee aa mmaaii pprrooppuunnee pprroobbee ººii ddee aa iinnvvooccaa eexxcceeppþþiiii,, îînn aaffaarraa cceelloorr ddee oorrddiinnee ppuubblliiccãã..

Excepþie face cazul în care, dacã pârâtul nu este reprezentat sau asistat de avocat, preºedintele îi va pune în vedere, laprima zi de înfãþiºare, sã arate excepþiile, dovezile ºi toate mijloacele sale de apãrare, putându-i acorda,la cerere, un termenpentru pregãtirea apãrãrii ºi depunerea întâmpinãrii

PPâârrââttuull poate avea,însã, ºi o atitudine ofensivã în procesul civil, prin formularea unei cceerreerrii rreeccoonnvveennþþiioonnaallee, prin careridicã pretenþii proprii împotriva reclamantului. Cererea reconvenþionalã trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute pentrucererea de chemare în judecatã, sã fie însoþitã de dovada achitãrii taxei de timbru ºi timbru judiciar ºi se ddeeppuunnee oo ddaattãã ccuuîînnttââmmppiinnaarreeaa ssaauu,, ddaaccãã ppâârrââttuull nnuu eessttee oobblliiggaatt llaa îînnttââmmppiinnaarree,, cceell mmaaii ttâârrzziiuu llaa pprriimmaa zzii ddee îînnffããþþiiººaarree. Când reclamantul ºi-amodificat cererea de chemare în judecatã, cererea reconvenþionalã se va depune cel mai târziu pânã la termenul ce se vaîncuviinþa pârâtului în acest scop. SSaannccþþiiuunneeaa nneeddeeppuunneerriiii îînn tteerrmmeenn aa cceerreerriiii rreeccoonnvveennþþiioonnaallee ccoonnssttãã îînn ddiissjjuunnggeerreeaa aacceesstteeiiaaººii jjuuddeeccaarreeaa eeii sseeppaarraatt ddee cceerreerreeaa pprriinncciippaallãã,, aaffaarrãã ddee ccaazzuull îînn ccaarree aammbbeellee ppããrrþþii ccoonnssiimmtt ssãã ssee jjuuddeeccee îîmmpprreeuunnãã..

În ce priveºte cceerreerriillee ddee iinntteerrvveennþþiiee vvoolluunnttaarrãã a terþelor persoane în procesul civil, menþionãm urmãtoarele:

• cererea de intervenþie voluntarã principalã va fi fãcutã în forma prevãzutã de lege pentru cererea de chemare înjudecatã. Aceastã cerere se poate formula numai în faþa primei instanþe ºi înainte de închiderea dezbaterilor, însã,cu învoirea pãrþilor, intervenþia în interes propriu se face ºi în instanþa de apel.

• cererea de intervenþie voluntarã accesorie se poate face oricând pe parcursul judecãþii, chiar ºi înaintea instanþei derecurs.

9

Referitor la cceerreerriillee ddee iinntteerrvveennþþiiee ffoorrþþaattãã, precizãm urmãtoarele:

• cererea de chemare în judecatã a altor persoane ºi cererea de chemare în garanþie fãcute de reclamant se depuncel mai târziu pânã la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanþe.

• aceleaºi cereri fãcute de pârât se depun o datã cu întâmpinarea, iar când întâmpinarea nu este obligatorie, cererilese vor depune cel mai târziu la prima zi de înfãþiºare. Cererea de arãtare a titularului dreptului se poate depunenumai de cãtre pârât, o datã cu întâmpinarea, iar dacã aceasta nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi deînfãþiºare.

La pprriimmaa zzii ddee îînnffããþþiiººaarree, pãrþile procesului civil pot sãvârºi anumite acte de procedurã:

• rreeccllaammaannttuull va putea solicita instanþei acordarea unui termen pentru întregirea ºi modificarea cererii de chemare înjudecatã;

• rreeccllaammaannttuull va putea propune probe pe care le considerã necesare, dacã nu le-a indicat în cererea de chemare înjudecatã, sau va putea propune probe noi;

• rreeccllaammaannttuull, dacã pârâtul a depus cerere reconvenþionalã, va putea cere un termen pentru a depune întâmpinareºi a propune dovezile în apãrare;

• ppâârrââttuull va putea arãta exerciþiile pe care înþelege sã le invoce, precum ºi probele pe care doreºte sã fie administrate;

• ppâârrââttuull va putea sã solicite introducerea unor terþi în proces sub forma chemãrii în judecatã a altor persoane,chemãrii în garanþie sau arãtãrii titularului dreptului.

În ce priveºte soluþionarea litigiului, judecãtorul nu poate rezolva cauza dedusã judecãþii numai pe baza afirmaþiilorpãrþilor, ci trebuie sã-ºi formeze convingerea ºi sã pronunþe hotãrârea numai pe baza probelor ce s-au administrat.

MMiijjllooaacceellee ddee pprroobbãã reglementate de Codul de procedurã civilã sunt: înscrisurile, martorii, expertiza, cercetarea la faþalocului, mãrturisirea, prezumþiile.

În legãturã cu administrarea probelor, trebuie respectate trei momente procesuale: propunerea probelor, încuviinþarea,acestora ºi administrarea lor.

PPrrooppuunneerreeaa pprroobbeelloorr se face de cãtre reclamant prin cererea de chemare în judecatã, iar de cãtre pârât prin întâmpinaresau, cel mai târziu, la prima zi de înfãþiºare. Nepropunerea probelor în aceste condiþii atrage sancþiunea decãderii pãrþilor dindreptul de a cere probe, afarã de cazurile în care nevoia dovezii reiese din dezbateri ºi partea nu a putut sã o prevadã , cândadministrarea dovezii nu pricinuieºte amânarea judecãþii, când dovada nu a fost cerutã în termen din pricina neºtiinþei ºi lipseide pregãtire a pãrþii.

Încuviinþarea probelor se face exclusiv de cãtre instanþa de judecatã.

AAddmmiinniissttrraarreeaa pprroobbeelloorr se face în faþa instanþei de judecatã, în ordinea statornicitã de cãtre aceasta ºi înainte de începereadezbaterilor asupra fondului, cu respectarea prevederilor legale (ex. când s-a încuviinþat o cercetare localã, expertizã saudovadã cu martori, partea care a propus-o este obligatã ca în termen de 5 zile de la încuviinþare, sã depunã suma statornicitãde instanþã pentru cheltuielile de cercetare, drumul ºi despãgubirea martorilor sau plata expertului, sub sancþiunea decãderiidin dovadã; lipsa martorilor se va depune, sub pedeapsa decãderii, în termen de 5 zile de la încuviinþare;refuzul de a rãspundela interogatoriu sau neînfãþiºarea pãrþii în instanþã în acest scop îndreptãþesc instanþa sã aprecieze aceste împrejurãri ca omãrturisire deplinã sau ca un început de dovadã în folosul pãrþii potrivnice), dar ºi a dispoziþiilor instanþei.

Dupã administrarea probelor, pãrþile vor pune concluzii pe fondul cauzei.

Când instanþa se va socoti lãmuritã, preºedintele va declara dezbaterile închise, instanþa retrãgându-se pentru deliberare.La cererea pãrþilor ºi având nevoie de timp pentru a delibera, instanþa va putea amâna pronunþarea în vederea depunerii deconcluzii scrise, iar dacã instanþa gãseºte necesare noi lãmuriri, pricina poate fi repusã pe rol.,

B. ÎN MATERIE PENALÃ

11.. SSeeddiiuull mmaatteerriieeii

Legiuitorul a reglementat procedura de desfãºurare în primã instanþa a procesului penal în aarrttiiccoolleellee 228877--336600 ddiinn CCoodduullddee pprroocceedduurrãã ppeennaallãã..

10

22.. PPããrrþþiillee pprroocceessuulluuii ppeennaall

La ºedinþa de judecatã în primã instanþã participã, dupã caz, procurorul, inculpatul, partea vãtãmatã, partea civilã ºipartea responsabilã civilmente.

PPrrooccuurroorruull este obligat sã participe la ºedinþele de judecatã ale judecãtoriilor în cauzele în care instanþa de judecatã a fostsesizatã prin rechizitoriu, în care legea prevede pentru infracþiunea sãvârºitã pedeapsa închisorii pe 3 ani sau mai mare, încauzele în care unul din inculpaþi se aflã în stare de detenþie, când inculpatul este minor, militar în termen, rezervist concentratsau mobilizat, elev al unei instituþii militare de învãþãmânt,internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ, precum ºi in cazul în care se dispune înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii. La ºedinþele dejudecatã privind alte infracþiuni, procurorul participã când considerã necesar. La ºedinþele de judecatã ale celorlalte instanþe,participarea procurorului este obligatorie în toate cazurile.

Judecata nu poate avea loc decât în prezenþa iinnccuullppaattuulluuii,, în cazul în care acesta se afla în stare de deþinere sau esteminor. În celelalte cazuri, instanþa îndeplinind procedura de citare în conformitate cu dispoziþiile legii poate judeca procesul,dacã pãrþile nu se prezintã ºi acestea nu au fost împiedicate de o împrejurare fortuitã.

Instanþa poate dispune aducerea la judecatã a pãrþilor, cu mandat de aducere, dacã ascultarea sau prezenþa acestora estenecesarã ºi deºi au fost anterior citate, nu s-au prezentat. De asemenea, instanþa poate dispune ºi amendarea acestora, cuexcepþia inculpatului, cu privire la care se poate dispune emiterea unui mandat de aducere, fãrã citare prealabilã, dacã aceastãmãsurã este în interesul judecãþii.

33.. DDeessffããººuurraarreeaa jjuuddeeccããrriiii ccaauuzzeelloorr ppeennaallee îînn pprriimmãã iinnssttaannþþãã

Dupã înregistrarea dosarului la instanþã se acordã termen de judecatã ºi se citeazã persoanele chemate în judecatã. LLaapprriimmuull tteerrmmeenn ddee jjuuddeeccaattãã ppããrrþþiillee ppoott ffoorrmmuullaa cceerreerrii a cãror rezolvare este necesarã înainte de intrarea în fondul cauzei(amânarea judecãrii cauzei pentru angajarea apãrãtorului sau pentru a lua cunoºtinþã de actele dosarului, constituirea pãrþiivãtãmate ca parte civilã în cauzã prin formularea pretenþiilor la despãgubiri etc.) ºi pot invoca excepþii (privind sesizareainstanþei, competenþa de soluþionare a cauzei etc.).

Cercetarea judecãtoreascã începe prin cciittiirreeaa ddee ccããttrree ggrreeffiieerr aa aaccttuulluuii ddee sseessiizzaarree aa iinnssttaannþþeeii..

În cadrul cercetãrii judecãtoreºti se administreazã mijloacele de probã reglementate de Codul de procedurã penalã:declaraþiile învinuitului sau ale inculpatului, declaraþiile celorlalte pãrþi din proces, declaraþiile martorilor, depuneri de înscrisuri,expertize, cercetãri la faþa locului etc. Primul mijloc de probã ce se administreazã în cercetarea judecãtoreascã este declaraþiainculpatului, dupã ascultarea acestuia fiind audiate celelalte pãrþi.

PPããrrþþiillee ppoott ssoolliicciittaa îînnccuuvviiiinnþþaarreeaa ddee pprroobbee îînn ccaauuzzãã,,aaddmmiinniissttrraarreeaa lloorr ffiiiinndd eeffeeccttuuaattãã dduuppãã îînnccuuvviiiinnþþaarreeaa aacceessttoorraa ddeeccããttrree iinnssttaannþþãã..

În cursul cercetãrii judecãtoreºti, ca urmare a probelor administrate în cauzã sau ca urmare a necesitãþii administrãrii unornoi probe pentru completarea urmãririi penale se poate dispune :

• restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmãririi penale;

• schimbarea încadrãrii juridice;

• extinderea procesului penal cu privire la alte persoane.

Cercetarea judecãtoreascã se considerã ajunsã la capãt, o datã cu epuizarea întregii probaþiuni în cauzã, momentconstatat ºi declarat ca atare de cãtre preºedintele completului de judecatã, care acordã cuvântul în dezbateri pentru capãrþile, personal sau prin apãrãtor , sã-ºi expunã punctul lor de vedere cu privire la situaþia de fapt ºi de drept rezultatã dincercetarea judecãtoreascã.

Dezbaterile se încheie dupã ce preºedintele completului de judecatã acordã ultimul cuvânt incubatului personal.

Dupã terminarea dezbaterilor, instanþa delibereazã, putând amâna pronunþarea pentru depunerea de concluzii scrise decãtre pãrþi, adoptând o hotãrâre pe care o aduce la cunoºtinþã generalã prin pronunþare în ºedinþã publicã.

11

IIIIII.. CCEERREERREEAA DDEE CCHHEEMMAARREE ÎÎNN JJUUDDEECCAATTÃÃ

1. Ce reprezintã cererea de chemare în judecatã? Cererea de chemare în judecatã este actul iniþial al procesului civil prin care orice persoanã interesatã poate solicita

intervenþia instanþei de judecatã, în vederea soluþionãrii unui litigiu în care este direct implicatã.

2. Ce trebuie sã cuprindã o cerere de chemare în judecatã

aa)) NNuummeellee,, ddoommiicciilliiuull ssaauu rreeººeeddiinnþþaa ppããrrþþiilloorr

În cererea de chemare în judecatã, pãrþile se numesc rreeccllaammaanntt ººii ppâârrââtt. Reclamantul este persoana care pretinde cã i s-a încãlcat sau nesocotit un drept subiectiv civil sau care nu-ºi poate realiza interesul decât pe calea justiþiei, iar pârâtul estepersoana despre care se afirmã cã ar fi încãlcat dreptul. Reclamantul are obligaþia sã indice cu exactitate atât numele,prenumele ºi domiciliul sãu, cât ºi numele, prenumele ºi domiciliul pârâtului.

În situaþia în care existã mai mulþi reclamanþi ºi pârâþi, obligaþia va fi îndeplinitã pentru fiecare dintre ei. Dacã reclamantularatã cã nu cunoaºte domiciliul pârâtului, el este dator sã prezinte instanþei dovezi din care sã reiasã cã a fost fãcut tot posibilulpentru aflarea domiciliului pârâtului.

În cazul pãrþilor persoane juridice, identificarea se va face prin denumire sau firmã, naþionalitate, sediu ºi organele careo reprezintã legal. În situaþia în care cererea de chemare în judecatã este formulatã de titularul dreptului prin reprezentant,ori împotriva unei persoane care este reprezentatã, trebuie indicat numele, pronumele ºi adresa reprezentantului. Cererea vafi semnatã de cãtre reprezentant. La cerere se vor anexa procura în original sau în copie legalizatã ori dovada din care sãrezulte calitatea de reprezentant.

bb)) OObbiieeccttuull cceerreerriiii ººii vvaallooaarreeaa lluuii

Prin obiectul cererii de chemare în judecatã se înþelege pprreetteennþþiiaa ccoorreeccttãã aa rreeccllaammaannttuulluuii,, de exemplu: revendicarea unuibun, desfacerea cãsãtoriei, obligaþia de a face sau a nu face , anularea unui act juridic, rezoluþiuna unui contract, restituireaunei sume de bani etc. Prin aceeaºi cerere se pot formula mai multe pretenþii aflate într-o strânsã legãturã.

Valoarea obiectului cererii, atunci când este posibilã evaluarea, se apreciazã de cãtre reclamant.

cc)) AArrããttaarreeaa mmoottiivveelloorr ddee ffaapptt ººii ddee ddrreepptt ppee ccaarree ssee îînntteemmeeiiaazzãã cceerreerreeaa

Reclamantul trebuie sã relateze pe scurt împrejurãrile care au condus la naºterea litigiului dintre pãrþi, aceasta constituindmotivarea în fapt a cererii. Este recomandabil ca motivarea în fapt sã fie însoþitã de motivarea în drept, respectiv de indicareatextelor de lege potrivit cãrora cererea este întemeiatã;în lipsa acestei menþiuni, instanþa de judecatã va clarifica juridic cerereaformulatã.

dd)) AArrããttaarreeaa ddoovveezziilloorr ppee ccaarree ssee sspprriijjiinnãã ffiieeccaarree ccaappããtt ddee cceerreerree

Reclamantul trebuie sã arate probele pe care înþelege sã le solicite pentru dovedirea faptelor invocate.

În funcþie de probele solicitate, reclamantul procedeazã astfel:

• proba de înscrisuri: va ataºa la cerere atâtea exemplare câþi pârâþi sunt ºi un exemplar pentru instanþã;

• proba cu martori: va menþiona numele ºi prenumele acestora;

• proba cu interogatoriul pãrþii adverse: va solicita înfãþiºarea în persoanã a acesteia.

ee)) SSeemmnnããttuurraa

Cererea de chemare în judecatã trebuie semnatã de cel care o introduce, în nume propriu sau în calitate de reprezentant.

ff)) IInnssttaannþþaa ccããrreeiiaa ssee aaddrreesseeaazzãã cceerreerreeaa

3. Modalitatea de redactare ºi actele ce însoþesc cererea de chemare în judecatãCererea de chemare în judecatã se redacteazã

• în scris, de preferat dactilografiatã;

12

• în atâtea exemplare câþi pârâþi sunt, plus un exemplar pentru instanþã.

Cererea de chemare în judecatã trebuie însoþitã în mod obligatoriu de:

• înscrisurile pe care se întemeiazã cererea, în acelaºi numãr de exemplare ca ºi aceasta;

• chitanþa prin care se face dovada plãþii taxei judiciare de timbru în cuantumul prevãzut de lege pentru acþiuneaformulatã;

• timbrul judiciar, de o valoare corespunzãtoare naturii pretenþiilor formulate.

4. Unde se depune cererea de chemare în judecatã?Se depune la iinnssttaannþþaa ddee jjuuddeeccaattãã ccoommppeetteennttãã ssãã jjuuddeeccee lliittiiggiiuull, potrivit legilor de procedurã civilã.

Cererea de chemare în judecatã poate fi depusã personal ori prin mandatar sau trimisã la poºtã.

MMOODDEELL--TTIIPP DDEE CCEERREERREE DDEE CCHHEEMMAARREE ÎÎNN JJUUDDEECCAATTÃÃ

Domnule preºedinte,

Subsemnatul……………………………………………, domiciliat în ..............................................................................………………….., judeþul (sectorul) ………………., str. …………………………, nr. ……., et. ….., ap. …., (prin ………….., încalitate de ……………), chem în judecatã (ºi personal la interogatoriu) pe ………………………, domiciliat în…………………………….., judeþul (sectorul) ……………, str. ………………….., nr. ………., et. …., ap. ….., (prin……………….., în calitate de ………………..), pentru ca prin hotãrârea ce veþi pronunþa sã ……………………………………ºi sã-l obligaþi sã-mi plãteascã cheltuieli de judecatã.

Apreciez obiectul cererii mele la suma de ………………………………… lei.

Motivele cererii mele sunt urmãtoarele:

În fapt, arãt cã …………………………….

În drept, îmi întemeiez cererea pe dispoziþiile art. ….. din ……………

În dovedirea cererii înþeleg sã solicit urmãtoarele probe: (se vor enumera mijloacele de probã solicitate potrivit celorprezentate anterior)……………………….

Martorii pe care îi propun spre a fi audiaþi sun urmãtorii (dacã s-a cerut proba cu martori):

1. ………………………. domiciliat în ………………., judeþul (sectorul) …...

…………, str. …………………, nr. …, et. ....., ap. ….

2. ………………………. domiciliat în ………………., judeþul (sectorul) ….

…………, str. …………………, nr. …, et. ....., ap. …..

Depun prezenta cerere ºi copii, certificate de subsemnatul, de pe înscrisurile menþionate mai sus, în ….. exemplare,dintre care …. urmeazã a fi comunicat(e) pârâtului (pârâþilor).

Semnãtura reclamantului,

(dacã e cazul, semnãtura reprezentantului)

Domnului Preºedinte al ……………..

13

IIVV.. CCUUMM SSÃÃ NNEE CCOOMMPPOORRTTÃÃMM ÎÎNN FFAAÞÞAA IINNSSTTAANNÞÞEEII

1. Sediul materiei:Legislaþia româneascã stabileºte, în aarrttiiccoolleellee 112211--112244 CCoodd pprroocceedduurrãã cciivviillãã ººii aarrttiiccoolleellee 229988--229999 CCoodd pprroocceedduurrãã ppeennaallãã,

anumite norme de conduitã ce vor fi respectate de persoanele chemate în faþa instanþei:

2. Reguli generale:• sã pãstreze ordinea ºi disciplina;

• sã se abþinã de la orice manifestare care ar putea perturba activitatea ce se desfãºoarã;

• sã aibã o þinutã decentã ºi cuviincioasã;

• sã nu poarte asupra lor arme ºi alte obiecte ce ar fi folosite ca arme.

3. Reguli specifice:Pe lângã regulile generale, este necesar a fi respectate ºi reguli specifice diverselor compartimente cãrora petentul li se

adreseazã.

aa.. RReeggiissttrraattuurrãã

La acest serviciu se depun cererile de chemare în judecatã, precum ºi orice alte cereri ºi acte în legãturã cu dosareexistente pe rolul instanþei.

Persoana care se adreseazã acestui serviciu trebuie:

• sã respecte programul de lucru afiºat;

• sã aibã o atitudine respectuoasã;

• sã se conformeze dispoziþiilor judecãtorului delegat.

bb.. ªªeeddiinnþþaa ddee jjuuddeeccaattããPentru o bunã desfãºurare a ºedinþei de judecatã, este necesar ca petentul sau persoanele interesate sã consulte lista de

ºedinþã afiºatã în salã, pentru a afla numãrul de ordine al cauzei.

Conduita persoanelor în sala de judecatã presupune:

• sã de ridice în picioare în momentul intrãrii ºi ieºirii completului de judecatã;

• sã aibã asupra lor buletinul de identitate;

• sã pãstreze liniºtea în salã;

• sã nu fotografieze sau sã înregistreze ºedinþele de judecatã decât cu acordul prealabil al preºedintelui completuluide judecatã ºi în limitele impuse de acesta;

• sã închidã telefoanele mobile la intrarea în salã;

• sã nu consume mâncare ºi bãuturi în timpul ºedinþelor de judecatã;

• sã nu citeascã presa în sala de ºedinþã;

• sã respecte ordinea de strigarea cauzei, dispusã de preºedintele completului de judecatã;

• sã respecte dispoziþiile preºedintelui completului de a pãrãsi sala, în condiþiile în care nu mai sunt locuri disponibilesau în perioadele de suspendare a ºedinþei;

• sã rãspundã politicos la întrebãrile adresate de cãtre instanþã;

• sã se adreseze pãrþii adverse doar prin intermediul instanþei, evitând discuþiile conflictuale cu aceasta;

• persoana care se adreseazã instanþei trebuie sã stea în picioare ºi sã utilizeze ca formulã de adresare sintagma„domnule sau doamna preºedinte".

Nerespectarea disciplinei ºi a regulilor expuse poate atrage îndepãrtarea persoanei din salã sau aplicarea unei amenzi dela 500 RON la 5.000 RON - în cazul proceselor penale (art.198 lit. h Cod procedurã penalã) ºi de 30 RON la 2.000 RON - încazul proceselor civile (art. 108 Cod procedurã civilã).

14

cc.. AArrhhiivvãã

Consultarea dosarelor ºi registrelor instanþei se efectueazã în cadrul acestui serviciu, conform programului de lucru afiºat,pe baza unei cereri aprobate de ºeful compartimentului arhivã, fiind necesarã prezentarea unui act de identitate.

NNuu eessttee ppeerrmmiissãã ppããrrããssiirreeaa aarrhhiivveeii ccuu ddoossaarruull ssaauu ssuussttrraaggeerreeaa ddee aaccttee ddiinn ddoossaarree ((aacceeaassttaa ccoonnssttiittuuiinndd iinnffrraaccþþiiuunnee ccoonnffoorrmmaarrtt.. 224422 CCoodd ppeennaall))..

Fotocopierea actelor de la dosar este permisã doar cu încuviinþarea preºedintelui instanþei sau a judecãtorului desemnatde acesta ºi în prezenþa unui angajat al arhivei.

VV.. CCÃÃIILLEE DDEE AATTAACC PPRREEVVÃÃZZUUTTEE ÎÎNN CCOODDUULL DDEE PPRROOCCEEDDUURRÃÃ CCIIVVIILLÃÃ ªªII ÎÎNN CCOODDUULL DDEE PPRROOCCEEDDUURRÃÃ PPEENNAALLÃÃ

A. CÃILE DE ATAC ÎN MATERIE CIVILÃ ªI COMERCIALÃPotrivit dispoziþiilor procedurii civile, cãile de atac se împart în funcþie de condiþiile de exercitare în:

• cãi ordinare, acelea care pot fi formulate de partea nemulþumitã de hotãrârea judecãtoreascã, fãrã sã se limitezemotivele de exercitare - apelul;

• cãi extraordinare, acelea care pot fi exercitate numai în condiþiile ºi motivele expres ºi limitativ prevãzute de lege:recursul, contestaþia în anulare, revizuirea, recursul în interesul legii.

aa.. CCâânndd ppooaattee ffii eexxeerrcciittaattãã ccaalleeaa ddee aattaacc??

Cãile de atac constituie mijloace procesuale care oferã pãrþilor nemulþumite de soluþie posibilitatea de a contestahotãrârile judecãtoreºti.

Cu aappeell pot fi atacate toate hotãrârile date de judecãtorii ºi tribunale în primã instanþã, dacã legea nu prevede altfel.

Cu rreeccuurrss pot fi atacate hotãrârile judecãtoreºti pentru care legea nu prevede calea de atac a apelului ºi cele pronunþateîn apel. Recursul se soluþioneazã de cãtre instanþa ierarhic superioarã.

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree este o cale de atac prin intermediul cãreia pot fi atacate numai hotãrârile judecãtoreºti irevocabile,pentru motive care nu au putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului.

RReevviizzuuiirreeaa este calea de atac care permite îndreptarea erorilor sãvârºite în legãturã cu starea de fapt stabilitã într-ohotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã. Revizuirea se poate cere ºi în cazul în care Curtea Europeanã a Drepturilor Omuluia constatat o încãlcare a drepturilor sau libertãþilor fundamentale datorate unei hotãrâri judecãtoreºti, iar consecinþele graveale acestei încãlcãri continuã sã se producã ºi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotãrârii pronunþate.

RReeccuurrssuull îînn iinntteerreessuull lleeggiiii vizeazã asigurarea interpretãrii ºi aplicãrii unitare a legii, I.C.C.J. pronunþându-se asuprachestiunilor de drept care au fost soluþionate diferit de instanþele judecãtoreºti. Poate fi exercitat de procurorul general alParchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, din oficiu, sau la cererea ministrului Justiþiei ºi a Colegiilor deConducere ale Curþilor de Apel. Persoana interesatã de exercitarea unei asemenea cãi de atac poate adresa memoriiprocurorului general sau ministrului Justiþiei.

IInnttiittuullaarreeaa ggrreeººiittãã aa cceerreerriiii ddee ddeeccllaarraarree aa uunneeii ccããii ddee aattaacc nnuu aattrraaggee nnuulliittaatteeaa aacceesstteeiiaa..

bb.. UUnnddee ssee ddeeppuunnee cceerreerreeaa ppeennttrruu ffoorrmmuullaarreeaa uunneeii ccããii ddee aattaacc??

Apelul ºi recursul se introduc obligatoriu la instanþa a cãrei hotãrâre este atacatã, urmând a fi soluþionate de cãtre instanþade control judiciar corespunzãtoare.

Contestaþia în anulare ºi revizuirea se introduce la instanþa a cãrei hotãrâre se atacã, iar cererea va fi judecatã de aceastãinstanþã.

cc.. CCaarree eessttee tteerrmmeennuull îînn ccaarree ppooaattee ffii ffoorrmmuullaattãã cceerreerreeaa?? TTeerrmmeennuull ggeenneerraall (obiºnuit) de aappeell ºi de rreeccuurrss este de 1155 zziillee ddee llaa ddaattaa ccoommuunniiccããrriiii hhoottããrrâârriiii aattaaccaattee..

15

Este important de reþinut cã în acelaºi termen trebuie redactate motivele de apel sau de recurs.

Legea prevede ºi tteerrmmeennee ssppeecciiaallee sub aspectul duratei lor sau al momentului din care încep sã curgã, cum ar fi:

• în materia divorþului, apelul trebuie introduc în termen de 30 de zile de la comunicarea hotãrârii;

• în procedura ordonanþei preºedinþiale, termenul de recurs este de 5 zile ºi curge de la pronunþare, dacã pãrþile aufost citate de-a lungul procesului, ºi de la comunicare dacã pãrþile nu au fost citate;

• în cazul declinãrii competenþei în favoarea altei instanþe, termenul de recurs este de 5 zile ºi curge de la pronunþare.

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree se poate face oorriiccâânndd ppâânnãã llaa ssããvvâârrººiirreeaa uullttiimmuulluuii aacctt ddee eexxeeccuuttaarree,, ddaaccãã ssee aattaaccãã oo hhoottããrrâârreessuusscceeppttiibbiillãã ddee eexxeeccuuttaarree ººii îînn 1155 zziillee ddee llaa ddaattaa ccâânndd ccoonntteessttaattaarruull aa lluuaatt ccuunnooººttiinnþþãã ddee hhoottããrrâârree,, ddaarr nnuu mmaaii mmuulltt ddee uunn aannddee llaa rrããmmâânneerreeaa iirreevvooccaabbiillãã,, ddaaccãã hhoottããrrâârreeaa nnuu eessttee ssuusscceeppttiibbiillãã ddee eexxeeccuuttaarree..

În general, termenul de rreevviizzuuiirree este de oo lluunnãã ºi curge din momente diferite, în funcþie de motivul de revizuire invocat.Termenul de revizuire este de 3 luni în situaþia în care cererea de revizuire se introduce pentru constatarea de cãtre CurteaEuropeanã a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a încãlcãrii drepturilor ºi libertãþilor fundamentale printr-o hotãrârejudecãtoreascã. Termenul de 3 luni va începe sã curgã de la data publicãrii hotãrârii C.E.D.O. în Monitorul Oficial al României.

dd.. CCoonnþþiinnuuttuull ººii aanneexxeellee cceerreerriiiiCCeerreerreeaa ddee aappeell va cuprinde:

• datele de identitate ale pãrinþilor (nume, domiciliu sau reºedinþã, pentru persoane fizice, denumire, sediu, numãrde înregistrare în registrul Comerþului, cod fiscal, pentru persoane juridice);

• hotãrârea care se atacã;

• semnãtura celui ce formuleazã cererea.

Este oobblliiggaattoorriiuu ca apelul sã fie mmoottiivvaatt, deoarece motivele care nu au fost invocate de partea nemulþumitã nu vor fi luateîn considerare de instanþa de apel care se va pronunþa în fond numai pe baza celor invocate în prima instanþã. MMoottiivveellee ppoottffii aarrããttaattee îînn ccuupprriinnssuull cceerreerriiii ddee aappeell ssaauu pprriinnttrr--uunn mmeemmoorriiuu sseeppaarraatt..

CCeerreerreeaa ddee rreeccuurrss va cuprinde:

• datele de identificare ale pãrþilor;

• hotãrârea care se atacã;

• motivele de nelegalitate pe care se întemeiazã recursul ºi dezvoltarea lor sau, dupã caz, menþiunea cã motivele vorfi depuse printr-un memoriu separat;

• semnãtura.

CCeerreerreeaa ddee rreevviizzuuiirree,, precum ºi ccoonntteessttaaþþiiee îînn aannuullaarree trebuie motivate.

ee.. TTiimmbbrraajjuull

Timbrajul unei cereri presupune achitarea a 2 sume separate: taxa de timbru ºi timbrul judiciar.

Pentru exercitarea oricãrei cãi de atac se aplicã un ttiimmbbrruu jjuuddiicciiaarr de 00,,1155 RROONN..

TTaaxxaa ddee ttiimmbbrruu jjuuddiicciiaarr se stabileºte diferit pentru cererile ºi acþiunile evaluabile în bani - proporþional cu valoarealitigiului, ºi distinct pentru cererile ºi acþiunile neevaluabile în bani - în materie comercialã, în materia proprietãþii intelectuale,dreptul familiei etc.

Cererea de apel ºi cererea de recurs se timbreazã cu 5500%% din valoarea taxei de timbru datoratã pentru cererea formulatãîn faþa primei instanþe.

Toate celelalte acþiuni ºi cereri neevaluabile în bani, cu excepþia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivitlegii, se timbreazã cu 88 RROONN.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeaºi instanþã, în termende 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicãrii sumei datorate.

16

B. CÃILE DE ATAC ÎN MATERIE PENALÃCodul de procedurã penalã împarte cãile de atac în:

• cãi ordinare, care pot fi exercitate de orice parte din proces ºi de alþi subiecþi participanþi la procesul penal: apelulºi recursul;

• cãi extraordinare, care pot fi exercitate numai în cazurile ºi condiþiile prevãzute de lege: contestaþia în anulare,revizuirea, recursul în interesul legii.

aa.. CCâânndd ppooaattee ffii eexxeerrcciittaattãã ccaalleeaa ddee aattaacc??

Partea nemulþumitã de o hotãrâre penalã are la dispoziþie cãile de atac, astfel:

Cu aappeell pot fi atacate toate sentinþele penale (hotãrâri prin care cauza este soluþionatã în prima instanþã), cu urmãtoareleexcepþii:

a) sentinþele privind infracþiunile pentru care punerea în miºcare a acþiunii penale se face la plângerea prealabilã apãrþii vãtãmate;

b) sentinþele pronunþate de tribunalele militare, privind infracþiunile contra ordinii ºi disciplinei militare sancþionate delege cu pedeapsa închisorii de cel mult 2 ani;

c) sentinþele pronunþate de curþile de apel ºi Curtea Militarã de Apel;

d) sentinþele pronunþate de Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;

e) sentinþele de dezinvestire.

Cu rreeccuurrss pot fi atacate:

• sentinþele menþionate anterior împotriva cãrora nu se poate face apel, cu excepþia sentinþei de declinare acompetenþei;

• deciziile pronunþate de instanþe de apel, cu excepþia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor;

• încheierile de ºedinþã, în cazurile prevãzute de lege (ex: încheierile privitoare la mãsuri preventive, la mãsuriasiguratorii, încheierile prin care a fost suspendatã judecata în prima instanþã, încheierile prin care s-a dispus asupracheltuielilor judiciare cuvenite martorului, expertului, interpretului sau apãrãtorului).

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree se poate exercita împotriva hotãrârilor instanþelor de recurs (decizii), pentru motive care privescnulitatea unor acte de procedurã (ex. citarea), sau când împotriva unei persoane s-au pronunþat douã hotãrâri definitivepentru faptã (hotãrârea judecãtoreascã este definitivã când împotriva ei nu mai poate fi exercitatã nici o cale de atacordinarã).

Pe calea rreevviizzuuiirriiii pot fi atacate hotãrârile judecãtoreºti definitive care conþin grave erori de fapt.

RReeccuurrssuull îînn iinntteerreessuull lleeggiiii poate fi exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Justiþie ºiCasaþie direct sau la cererea ministrului Justiþiei ºi a Colegiilor de Conducere ale Curþilor de Apel. Persoana interesatã depromovarea unei asemenea cãi de atac poate adresa memorii procurorului general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremãde Justiþie sau ministrului justiþiei.

bb.. CCiinnee ppooaattee eexxeerrcciittaa ccããiillee ddee aattaacc??AAppeelluull ººii rreeccuurrssuull pot fi exercitate de:

• procuror ºi inculpat, în privinþa laturii penale ºi civile a cauzei;

• partea vãtãmatã, în ce priveºte latura penalã;

• partea civilã ºi partea responsabilã civilmente, în ce priveºte latura penalã ºi latura civilã;

• martor, expert, interpret, apãrãtor, cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

• orice persoanã ale cãrei interese legitime au fost vãtãmate printr-o mãsurã sau printr-un act al instanþei.

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree poate fi fãcutã de oricare dintre pãrþi.

RReevviizzuuiirreeaa poate fi exercitatã de:

• pãrþi;

17

• soþul ºi rudele apropiate ale condamnatului, chiar dupã moartea acestuia;

• procuror, din oficiu, sau la sesizarea unor organe competente.

cc.. UUnnddee ssee ddeeppuunnee cceerreerreeaa??CCeerreerreeaa ddee aappeell sau rreeccuurrss se depune la instanþa a cãrei hotãrâre se atacã. Persoana care se aflã în stare de deþinere poate

depune cererea de apel în formã scrisã, la administraþia locului de deþinere, sau poate declara apelul oral, situaþie în careadministraþia locului de deþinere va constata într-un proces verbal aceastã declaraþie.

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree se introduce la instanþa de recurs care a pronunþat hotãrârea a cãrei anulare se cere. Când seexercitã ca urmare a existenþei, împotriva aceleiaºi persoane, a douã hotãrâri definitive pentru aceeaºi faptã, cererea seintroduce la instanþa la care a rãmas definitivã ultima hotãrâre.

CCeerreerreeaa ddee rreevviizzuuiirree se adreseazã procurorului de la parchetul de pe lângã judecãtoria care a judecat cauza în primainstanþã.

dd.. TTeerrmmeennuull ddee eexxeerrcciittaarreeTTeerrmmeennuull ggeenneerraall ddee aappeell este de 1100 zziillee. În cazul judecãrii unor infracþiuni flagrante, termenul este de 3 zile.

Pentru pãrþi termenul curge de la pronunþare, dacã au fost prezente la dezbateri sau la pronunþare.

Pentru pãrþile care au lipsit atât de la dezbateri cât ºi la pronunþare ºi pentru inculpatul deþinut, militar în termen, militarîn termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituþii militare de învãþãmânt, sau internat într-un centru de reeducare,care au lipsit de la pronunþare, termenul curge de la data comunicãrii copiei dupã dispozitiv.

Pentru alte persoane, cãrora legea le recunoaºte dreptul de a face apel (de ex. pentru un martor, un expert sau apãrãtordintr-o cauzã cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora), termenul cure de la pronunþarea încheierii prin care s-adispus asupra cheltuielilor judiciare ºi cel mai târziu 10 zile de la pronunþarea sentinþei prin care s-a soluþionat cauza.

În condiþiile prevãzute de lege (art. 364, 365 Cod procedurã penalã), se poate cere rreeppuunneerreeaa îînn tteerrmmeennuull ddee aappeell sause poate face aappeell ppeessttee tteerrmmeenn.

În cazul rreeccuurrssuulluuii, se aplicã aceleaºi reguli. Termenul excepþional de 3 zile este prevãzut ºi pentru încheierile referitoarela mãsurile preventive.

CCoonntteessttaaþþiiaa îînn aannuullaarree poate fi introdusã:

• de partea împotriva cãreia se face executarea, cel mai târziu în 10 zile de la începerea executãrii;

• de celelalte pãrþi, în 30 de zile de la data pronunþãrii hotãrârii contestate;

• în cazul existenþei a douã hotãrâri definitive împotriva aceleiaºi persoane, cu privire la aceeaºi faptã, contestaþia înanulare poate fi fãcutã oricând.

Termenul de rreevviizzuuiirree este de 1 an de la data cunoaºterii de cãtre titularul cererii a faptelor, împrejurãrilor sau hotãrârilorprevãzute de lege.

ee.. CCoonnþþiinnuuttuull cceerreerriiii..

Cererea privind exercitarea oricãrei cãi de atac trebuie sã fie ffoorrmmuullaattãã îînn ssccrriiss ºi sseemmnnaattãã ddee ttiittuullaarr. Cererea trebuie sãcuprindã datele de identitate ale titularului, numãrul ºi data hotãrârii atacate, denumirea instanþei care a pronunþat-o.

În cazul recursului, contestaþiei în anulare ºi revizuirii, cererea se motiveazã obligatoriu.

Recursul poate fi motivat odatã cu cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, depus la instanþa de recurs cu celpuþin 5 zile înaintea primului termen de judecatã.

ÎÎnn mmaatteerriiee ppeennaallãã,, eexxeerrcciittaarreeaa oorriiccããrreeii ccããii ddee aattaacc eessttee ssccuuttiittãã ddee ppllaattaa ttaaxxeelloorr jjuuddiicciiaarree ddee ttiimmbbrruu..

18

VVII.. LLEEGGAALLIIZZAARREEAA HHOOTTÃÃRRÂÂRRIIII JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII

A. ÎN MATERIE CIVILÃ ªI COMERCIALÃ

11.. CCoonnddiiþþiiii::

Pentru ca o hotãrâre judecãtoreascã în materie civilã sau comercialã sã poatã fi legalizatã, este necesar ca aceasta sã firãmas definitivã sau irevocabilã.

22.. MMoommeennttuull llaa ccaarree oo hhoottããrrâârree jjuuddeeccããttoorreeaassccãã rrããmmâânnee ddeeffiinniittiivvãã::

Sunt hotãrâri definitive (art. 377 alin. 1 C proc. civ.):

• hotãrârile date în primã instanþã, potrivit legii, fãrã drept de apel;

• hotãrârile date în primã instanþã care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dacã judecata acestuias-a perimat ori cererea de apel a fost respinsã sau anulatã;

• hotãrârile date în apel;

• orice alte hotãrâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.

33.. MMoommeennttuull llaa ccaarree oo hhoottããrrâârree jjuuddeeccããttoorreeaassccãã rrããmmâânnee iirreevvooccaabbiillãã::

Sunt hotãrâri irevocabile (art. 377 alin.2 C.proc.civ.):

• hotãrârile date în primã instanþã, fãrã drept de apel, nerecurate;

• hotãrârile date în primã instanþã care nu au fost atacate cu apel;

• hotãrârile date în primã instanþã, nerecurate;

• hotãrârile date în recurs chiar dacã prin acestea s-a soluþionat fondul pricinii;

• orice alte hotãrâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

44.. AAcctteellee nneecceessaarree ppeennttrruu lleeggaalliizzaarreeaa hhoottããrrâârriilloorr jjuuddeeccããttoorreeººttii::

• cerere;

• hotãrâre judecãtoreascã (dactilografiatã, în atâtea exemplare câte copii legalizate se solicitã);

• taxã de timbru de 2 RON, pentru fiecare copie legalizatã eliberatã;

• timbru judiciar de 0,15 RON, pentru fiecare copie legalizatã eliberatã.

55.. PPeerrssooaanneellee ccaarree ppoott ssoolliicciittaa lleeggaalliizzaarreeaa hhoottããrrâârriiii::

Orice parte în proces, personal sau prin mandatar avocat, cu împuternicire avocaþialã, sau mandatar neavocat, cuprocurã specialã în acest sens, poate solicita legalizarea hotãrârii judecãtoreºti.

66.. IInnssttaannþþaa ccoommppeetteennttãã ppeennttrruu ssoolluuþþiioonnaarreeaa cceerreerriiii::

Instanþa care a soluþionat cauza în primã instanþã, chiar dacã se solicitã legalizarea hotãrârilor pronunþate în cãile de atac.

B. ÎN MATERIE PENALÃ

1. Condiþii:Pentru ca o hotãrâre judecãtoreascã în materie penalã sã poatã fi legalizatã, este necesar ca aceasta sã fi rãmas definitivã.

2. Momentul la care o hotãrâre judecãtoreascã rãmâne definitivã:Hotãrârile primei instanþe rãmân definitive (art. 416 C.proc.pen.):

• la data pronunþãrii, când hotãrârea nu este supusã apelului, nici recursului;

• la data expirãrii termenului de apel, atunci când nu s-a declarat apel sau când apelul declarat a fost retras înãuntrultermenului;

19

• la data retragerii apelului, dacã acesta s-a produs dupã expirarea termenului de apel;

• la data expirãrii termenului de recurs în cazul hotãrârilor nesupuse apelului sau dacã apelul a fost respins, când nus-a declarat recurs în termen sau când recursul a fost retras înãuntrul termenului;

• la data retragerii recursului declarat împotriva hotãrârilor menþionate la punctul 4, dacã acesta s-a produs dupãexpirarea termenului de recurs;

• la data pronunþãrii prin care s-a respins recursul declarat împotriva hotãrârilor menþionate la punctul 4.

Hotãrârile instanþei de apel rãmân definitive (art. 416 C.proc.pen.):

• la data expirãrii termenului de recurs;

• când apelul a fost admis fãrã trimitere spre rejudecare ºi nu s-a declarat recurs în termen;

• când recursul declarat a fost retras înãuntrul termenului;

• la data retragerii recursului declarat, dacã acesta s-a produs dupã expirarea termenului de recurs;

• la data pronunþãrii hotãrârii prin care s-a respins recursul.

Hotãrârile instanþei de recurs rãmân definitive la data pronunþãrii acestora, când (art. 417 C.proc.pen.):

• recursul a fost admis ºi procesul a luat sfârºit în faþa instanþei de recurs, fãrã rejudecare;

• cauza a fost rejudecatã de cãtre instanþa de recurs, dupã admiterea recursului;

• cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare, în cazul respingerii recursului.

33.. AAcctteellee nneecceessaarree ppeennttrruu lleeggaalliizzaarreeaa hhoottããrrâârriilloorr jjuuddeeccããttoorreeººttii::

• cerere;

• hotãrâre judecãtoreascã (dactilografiatã, în atâtea exemplare câte copii legalizate se solicitã);

• taxã de timbru de 2 RON, pentru fiecare copie legalizatã eliberatã;

• timbru judiciar de 0,15 RON, pentru fiecare copie legalizatã eliberatã.

44.. PPeerrssooaanneellee ccaarree ppoott ssoolliicciitt lleeggaalliizzaarreeaa hhoottããrrâârriiii::

Orice parte în proces, personal sau prin mandatar avocat, cu împuternicire avocaþialã, sau mandatar neavocat, cuprocurã specialã în acest sens, poate solicita legalizarea hotãrârii judecãtoreºti.

55.. IInnssttaannþþaa ccoommppeetteennttãã ppeennttrruu ssoolluuþþiioonnaarreeaa cceerreerriiii::

Instanþa care a soluþionat cauza în primã instanþã, chiar dacã se solicitã legalizarea hotãrârilor pronunþate în cãile de atac.

20

VVIIII.. IINNVVEESSTTIIRREEAA CCUU FFOORRMMUULLÃÃ EEXXEECCUUTTOORRIIEE AA HHOOTTÃÃRRÂÂRRIILLOORR JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII SSAAUU AA AALLTTOORR ÎÎNNSSCCRRIISSUURRII CCAARREE,, PPOOTTRRIIVVIITT LLEEGGIIII,, CCOONNSSTTIITTUUIIEE TTIITTLLUURRII EEXXEECCUUTTOORRIIII

A. ÎN CAZUL HOTÃRÂRILOR JUDECÃTOREªTI

aa)) SSEENNTTIINNÞÞEE CCIIVVIILLEE..

11.. MMoommeennttuull llaa ccaarree hhoottããrrâârreeaa ppooaattee ffii iinnvveessttiittãã ccuu ffoorrmmuullãã eexxeeccuuttoorriiee..

Se învestesc cu formulã executorie hotãrârile care au rãmas definitive sau au devenit irevocabile.

22.. HHoottããrrâârriillee jjuuddeeccããttoorreeººttii ccaarree ssee îînnvveesstteesscc ccuu ffoorrmmuullãã eexxeeccuuttoorriiee..

Hotãrârile care au ca obiect plata unei sume de bani, predarea unui bun sau a folosinþei acestuia, desfiinþarea uneiconstrucþii, plantaþii ori alte lucrãri.

33.. EExxcceeppþþiiee ffaacc hhoottããrrâârriillee ccaarree aauu ccaa oobbiieecctt::

• plata salariilor sau a altor drepturi izvorâte din raporturile de muncã, a sumelor convenite, potrivit legii, ºomerilor;despãgubiri pentru accidente de muncã;

• rente ori sume datorate cu titlu de obligaþie de întreþinere sau obligaþii pentru copii, precum ºi pensii acordate încadrul asigurãrilor sociale;

• despãgubiri în caz de moarte sau vãtãmare a integritãþii corporale sau sãnãtãþii, dcã despãgubirile s-au acordat subformã de prestaþii periodice;

• posesiunea;

• în cazul în care pârâtul a recunoscut o parte din prestaþiile reclamantului;

• în cazurile în care instanþa a încuviinþat executarea vremelnicã;

• încheierile executorii;

• hotãrârile executorii provizoriu;

• hotãrârile date în primã instanþã privind procesele ºi cererile în materie comercialã;

• hotãrârea în materie comercialã, purtând menþiunea cã este irevocabilã;

• alte hotãrâri care se executã fãrã formulã executorie.

bb)) SSEENNTTIINNÞÞEE PPEENNAALLEE..

În materie penalã se învestesc cu formulã executorie dispoziþiile din hotãrârea penalã privitoare la despãgubiri civile ºi lacheltuieli judiciare cuvenite pãrþilor.

cc)) PPEERRSSOOAANNEELLEE CCAARREE PPOOTT SSOOLLIICCIITTAA ÎÎNNVVEESSTTIIRREEAA CCUU FFOORRMMUULLÃÃ EEXXEECCUUTTOORRIIEE AA HHOOTTÃÃRRÂÂRRIILLOORR JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII

În temeiul dispoziþiilor art. 269 alin. 2C. proc. civ., hotãrârea învestitã se va da numai pãrþii care a câºtigat saureprezentantului ei, într-un singur exemplar.

dd)) AACCTTEELLEE NNEECCEESSAARREE PPEENNTTRRUU ÎÎNNVVEESSTTIIRREEAA CCUU FFOORRMMUULLÃÃ EEXXEECCUUTTOORRIIEE AA HHOOTTÃÃRRÂÂRRIILLOORR JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII

• cerere;

• hotãrâre judecãtoreascã legalizatã;

• taxe de timbru de 4 RON;

• timbru judiciar de 0,15 RON.

21

ee)) IINNSSTTAANNÞÞAA CCOOMMPPEETTEENNTTÃÃ PPEENNTTRRUU SSOOLLUUÞÞIIOONNAARREEAA CCEERREERRIIII DDEE ÎÎNNVVEESSTTIIRREE CCUU FFOORRMMUULLÃÃ EEXXEECCUUTTOORRIIEE AAHHOOTTÃÃRRÂÂRRIILLOORR JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII

Competenþa de învestire aparþine instanþei care a soluþionat fondul cauzei.

B. ÎN CAZUL ALTOR ÎNSCRISURI

11.. TTiippuurrii ddee îînnssccrriissuurrii ccee ssee ppoott îînnvveessttii::

Cecuri, cambii, bilete la ordin, contracte de leasing, contracte de credit bancar, contracte de garanþie realã mobiliarã.

22.. AAcctteellee nneecceessaarree ppeennttrruu îînnvveessttiirreeaa ccuu ffoorrmmuullãã eexxeeccuuttoorriiee aa uunnoorr aasseemmeenneess îînnssccrriissuurrii::

• cerere;

• titlul, în original ºi copie;

• taxe de timbru de 4 RON;

• timbru judiciar de 0,15 RON.

33.. IInnssttaannþþaa ccoommppeetteennttãã::

În temeiul art. 10 punctul 3 C.proc.civ., în cererile ce izvorãsc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, competenþa aparþineinstanþei locului de platã sau instanþei de la sediul/domiciliul debitorului.

În temeiul art. 10 punctul 4 C.proc.civ., în contractele comerciale, competenþa aparþine locului unde obligaþia a luatnaºtere/a locului plãþii/sau a celei de la sediul debitorului.

22

VVIIIIII..IINNSSTTAANNÞÞAA DDEE JJUUDDEECCAATTÃÃ,, PPRROOCCUURROORRUULL,, AASSIISSTTEENNÞÞAA JJUURRIIDDIICCÃÃ ªªII RREEPPRREEZZEENNTTAARREEAA

A. INSTANÞA DE JUDECATÃPrin iinnssttaannþþãã se înþelege organul împuternicit de lege sã rezolve litigiul intervenit între pãrþi.

Constituþia României prevede cã justiþia se realizeazã prin Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi prin celelalte instanþejudecãtoreºti stabilite prin lege, respectiv curþile de apel, tribunalele, tribunalele specializate ºi judecãtoriile.

Noþiunea de instanþã desemneazã ºi judecãtorul sau, dupã caz, completul de judecatã ce soluþioneazã o anumitã pricinã.

aa.. RRoolluull iinnssttaannþþeeii

Instanþa este obligatã sã soluþioneze cererile de chemare în judecatã cu care a fost sesizatã, dat fiind faptul cã rreeffuuzzuull ddeeaa jjuuddeeccaa,, rreessppeeccttiivv ddeenneeggaarreeaa ddee ddrreeppttaattee,, eessttee iinntteerrzziiss..

În materie civilã, rolul instanþei constã în:

• cceerrcceettaarreeaa ccaauuzzeeii - duce la stabilirea, pe bazã de probe, a situaþiei de fapt;

• ssoolluuþþiioonnaarreeaa ccaauuzzeeii - constã în pronunþarea hotãrârii, prin aplicarea textului de lege corespunzãtor situaþiei de faptstabilite.

bb.. CCoommppuunneerreeaa iinnssttaannþþeeii

În pprreezzeenntt, cauzele se judecã îînn pprriimmãã iinnssttaannþþãã în complet format dintr-uunn jjuuddeeccããttoorr. În pprreezzeenntt,, aappeelluurriillee se judecã încomplet format ddiinn ddooii jjuuddeeccããttoorrii, recursurile se judecã în complet format din ttrreeii jjuuddeeccããttoorrii..

cc.. IInncciiddeennttee pprroocceedduurraallee pprriivviinndd ccoommppuunneerreeaa ssaauu ccoonnssttiittuuiirreeaa iinnssttaannþþeeii,, îînn mmaatteerriiee cciivviillãã::IInnccoommppaattiibbiilliittaatteeaa se aplicã numai judecãtorilor, fiind un incident procedural care priveºte doar compunerea instanþei.

Prin incompatibilitate se înþelege situaþia în care un jjuuddeeccããttoorr eessttee oopprriitt ssãã iiaa ppaarrttee llaa ssoolluuþþiioonnaarreeaa uunneeii pprriicciinnii, în cazurileexpres prevãzute de lege, respectiv: jjuuddeeccããttoorruull ccaarree aa pprroonnuunnþþaatt oo hhoottããrrâârree îînnttrr--oo pprriicciinnãã nu poate lua parte la judecataaceleiaºi pricini în apel în apel sau în recurs ºi nici în caz de rejudecare dupã casare. De asemenea nu poate lua parte lajudecatã cel ccaarree aa ffoosstt mmaarrttoorr,, eexxppeerrtt ssaauu aarrbbiittrruu îînn aacceeeeaaººii pprriicciinnãã.

AAbbþþiinneerreeaa ººii rreeccuuzzaarreeaa implicã existenþa anumitor cazuri în care se poate presupune cã judecãtorul nu ar fi obiectiv, dinanumite motive. Pentru ca pãrþile sã fie protejate împotriva unui asemenea risc, existã o serie de cazuri, strict reglementatede lege în care judecãtorul are obblliiggaaþþiiaa ddee aa ssee aabbþþiinnee, iar dacã nu face acest lucru, el poate fi rreeccuuzzaatt..

Prin aabbþþiinneerree se înþelege acea situaþie în care un judecãtor, ºtiind cã se aaffllãã îînnttrr--uunnuull ddiinn ccaazzuurriillee pprreevvããzzuuttee ddee lleeggee,,ssoolliicciittãã rreettrraaggeerreeaa sa de la judecarea unei anumite pricini.

RReeccuuzzaarreeaa intervine în situaþia în care uunnaa ddiinnttrree ppããrrþþii cceerree, în cazurile strict reglementate de lege, îînnddeeppããrrttaarreeaa uunnuuiiaassaauu mmaaii mmuullttoorr jjuuddeeccããttoorrii de la soluþionarea unei anumite pricini.

CCaazzuurriillee ddee aabbþþiinneerree ººii ddee rreeccuuzzaarree ssuunntt iiddeennttiiccee..

Judecãtorul poate fi recuzat:

1. când el, soþul sãu, ascendenþii ori descendenþii lor au vreun interes în judecarea pricinii sau când este soþ, rudã sauafin, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din pãrþi;

2. când el este soþ, rudã sau afin în linie directã ori în linie colateralã, pânã la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul saumandatarul unei pãrþi sau dacã este cãsãtorit cu fratele ori sora soþului uneia dintre aceste persoane;

3. când soþul în viaþã ºi nedespãrþit este rudã sau afin al uneia din pãrþi pânã la al patrulea grad inclusiv, sau dacã,fiind încetat din viaþã ori despãrþit, au rãmas copii;

4. dacã el, soþul sau rudele lor pânã la al patrulea grad inclusiv au o pricinã asemãnãtoare cu aceea care se judecã saudacã au o judecatã la instanþa unde una din pãrþi este judecãtor;

5. dacã între aceleaºi persoane ºi una dintre pãrþi a fost o judecatã penalã în timp de 5 ani înaintea recuzãrii;

23

6. dacã este tutore sau curator al uneia dintre pãrþi;

7. dacã ºi-a spus pãrerea cu privire la pricina ce se judecã;

8. dacã a primit de la una dintre pãrþi daruri sau fãgãduieli de daruri ori altfel de îndatoriri;

9. dacã este vrãjmãºie între el, soþul sau una dintre rudele sale pânã la al patrulea grad inclusiv ºi una din pãrþi, soþiisau rudele acestora pânã la al patrulea grad inclusiv.

dd.. IInncciiddeennttee pprroocceedduurraallee pprriivviinndd ccoommppuunneerreeaa ssaauu ccoonnssttiittuuiirreeaa iinnssttaannþþeeii,, îînn mmaatteerriiee ppeennaallãã;;

Codul de procedurã penalã reglementeazã cazurile de incompatibilitate a judecãtorului, consecinþa reprezentând-oabþinerea sau recuzarea acestuia:

RRuuddeenniiaa îînnttrree jjuuddeeccããttoorrii - Judecãtorii care sunt soþi sau rude apropiate între ei nu pot face parte din acelaºi complet dejudecatã;

JJuuddeeccããttoorr ccaarree ss--aa pprroonnuunnþþaatt aanntteerriioorr - Judecãtorul care a luat parte la soluþionarea unei cauze nu mai poate participa lajudecarea aceleiaºi cauze într-o instanþã superioarã, sau la judecarea cauzei dupã desfiinþarea hotãrârii cu trimitere în apel saudupã casarea cu trimitere în recurs. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecãtorul care ºi-a exprimatanterior pãrerea cu privire la soluþia care ar putea fi datã în acea cauzã.

AAllttee ccaauuzzee ddee iinnccoommppaattiibbiilliittaattee - Judecãtorul este de asemenea incompatibil de a judeca, dacã în cauza respectivã:

a) a pus în miºcare acþiunea penalã sau a dispus trimiterea în judecatã ori a pus concluzii în fond în calitate de procurorla instanþa de judecatã sau a emis mandatul de arestare preventivã în cursul urmãririi penale;a fost reprezentant sauapãrãtor al vreunuia din pãrþi;

b) a fost expert sau martor;

c) existã împrejurãri din care rezultã cã este interesat sub orice formã, el, soþul sau vreo rudã apropiatã.

AAttââtt îînn mmaatteerriiee cciivviillãã,, ccââtt ººii îînn mmaatteerriiee ppeennaallãã,, uunneellee ddiinnttrree aacceessttee ccaazzuurrii ddee iinnccoommppaattiibbiilliittaattee,, aabbþþiinneerree,, rreeccuuzzaarree ssee aapplliiccããººii pprrooccuurroorruulluuii,, oorrggaannuulluuii ddee cceerrcceettaarree ppeennaallãã,, mmaaggiissttrraattuulluuii -- aassiisstteenntt,, ggrreeffiieerruulluuii,, eexxppeerrttuulluuii jjuuddiicciiaarr..

B. PROCURORUL

aa.. AAttrriibbuuþþiiiillee MMiinniisstteerruulluuii PPuubblliicc::

• Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile în temeiul legii.

• Procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiilor legalitãþii, imparþialitãþii ºi controlului ierarhic, sub autoritateaministrului justiþiei, în condiþiile legii.

• Procurorii îºi exercitã funcþiile în conformitate cu legea, respectã ºi protejeazã demnitatea umanã ºi apãrã drepturilepersoanei.

• Parchetele sunt independente în relaþiile cu instanþele judecãtoreºti, precum ºi cu celelalte autoritãþi publice.

bb.. RRoolluull pprrooccuurroorruulluuii îînn ccaaddrruull pprroocceessuulluuii ppeennaall::

• În cadrul procesului penal, procurorul are urmãtoarele atribuþii:

• efectueazã urmãrirea penalã în cazurile ºi în condiþiile prevãzute de lege ºi participã, potrivit legii, la soluþionareaconflictelor prin mijloace alternative;

• conduce ºi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliþiei judiciare, conduce ºi controleazã activitatea altororgane de cercetare penalã;

• sesizeazã instanþele judecãtoreºti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

• exercitã acþiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege;

• participã, în condiþiile legii, la ºedinþele de judecatã;

• exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti, în condiþiile prevãzute de lege;

• apãrã drepturile ºi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicþie, ale dispãruþilor ºi ale altorpersoane, în condiþiile legii.

24

cc.. PPaarrttiicciippaarreeaa pprrooccuurroorruulluuii llaa pprroocceessuull cciivviill::•• PPoorrnniirreeaa pprroocceessuulluuii cciivviill::

Ministerul Public poate porni acþiunea civilã ori de câte ori este necesar pentru aappããrraarreeaa ddrreeppttuurriilloorr ººii iinntteerreesseelloorr lleeggiittiimmeeaallee mmiinnoorriilloorr,, aallee ppeerrssooaanneelloorr ppuussee ssuubb iinntteerrddiiccþþiiee ººii aallee ddiissppããrruuþþiilloorr, precum ºi în alte cazuri expres prevãzute de lege.

•• PPaarrttiicciippaarreeaa llaa jjuuddeeccaattaa pprroocceessuulluuii cciivviill::

Procurorul poate ppuunnee ccoonncclluuzziiii îînn oorriiccee pprroocceess cciivviill,, îînn oorriiccaarree ffaazzãã aa aacceessttuuiiaa,, dacã apreciazã cã este necesar pentruapãrarea ordinii de drept, a drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilor. În cazurile anume prevãzute de lege, participarea ºi punereaconcluziilor de cãtre procuror sunt obligatorii.

•• EExxeerrcciittaarreeaa ccããiilloorr ddee aattaacc ººii cceerreerreeaa ddee ppuunneerree îînn eexxeeccuuttaarree aa hhoottããrrâârriilloorr::

Procurorul poate, în condiþiile legii, ssãã eexxeerrcciittee ccããiillee ddee aattaacc îîmmppoottrriivvaa oorriiccããrroorr hhoottããrrâârrii,, iar cazurile prevãzute de lege,poate sã cceeaarrãã ppuunneerreeaa îînn eexxeeccuuttaarree aa hhoottããrrâârriilloorr pronunþate în favoarea persoanelor prevãzute de lege.

C. ASISTENÞA JURIDICÃ ªI REPREZENTAREA

a. ÎN MATERIE CIVILÃ ªI COMERCIALÃÎn majoritatea cazurilor, persoana fizicã ºi comercialã, parte a procesului civil, nu e obligatã sã stea în instanþã personal,

ci poate fi reprezentatã. PPrriinn rreepprreezzeennttaannþþii ssee îînnþþeelleegg ppeerrssooaanneellee îîmmppuutteerrnniicciittee ssãã îînnddeepplliinneeaassccãã,, îînn ccaaddrruull uunnuuii pprroocceess,, aacctteepprroocceessuuaallee îînn nnuummeellee ººii îînn iinntteerreessuull uunnoorraa ddiinnttrree ppããrrþþii ccaarree nnuu ddoorreesscc ssaauu nnuu ppoott ssãã ssee pprreezziinnttee llaa cchheemmaarreeaa oorrggaanneelloorrjjuuddiicciiaarree..

În procesul civil sau comercial, partea poate fi reprezentatã de cãtre un mandatar avocat, sau neavocat.

11.. AAVVOOCCAATTUULL are dreptul sã asiste ºi sã reprezinte persoanele fizice ºi juridice în faþa instanþelor autoritãþii judecãtoreºtiºi a altor organe de jurisdicþie, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãþilor ºi instituþiilor publice, precum ºi în faþa altorpersoane fizice sau juridice, care au obligaþia sã permitã ºi sã asigure avocatului desfãºurarea nestingheritã a activitãþii sale, încondiþiile legii.

Între parte ºi avocat se va încheia un ccoonnttrraacctt ddee aassiisstteennþþãã jjuurriiddiiccãã care prevede în mod expres întinderea puterilor pe careclientul le conferã avocatului; acesta se va legitima în instanþã cu îîmmppuutteerrnniicciirreeaa aavvooccaaþþiiaallãã..

Avocatul este împuternicit sã efectueze orice act specific profesiei pe care îl considerã necesar pentru realizareaintereselor clientului.

RRaappoorrttuurriillee aavvooccaatt -- cclliieenntt::

AAvvooccaattuull eessttee ccoonnffiiddeennttuull cclliieennttuulluuii -- partea prezintã avocatului starea de fapt, apãrãrile, îi încredinþeazã acte, etc. Toateacestea au caracter confidenþial, avocatul fiind þinut sã pãstreze secretul profesional.

AAvvooccaattuull eessttee ssffããttuuiittoorruull cclliieennttuulluuii - el va prezenta pãrþii opinia sa cu privire la natura ºi caracterizarea juridicã a faptelorprezentate, calea de urmat ºi ºansele se reuºitã. Toate acestea trebuie sã fie fãcute cu obiectivitate ºi sã aibã o bazã realã.

AAvvooccaattuull eessttee aappããrrããttoorruull cclliieennttuulluuii - în funcþie de situaþia concretã, acesta va redacta actele de procedurã necesare, vapropune probe, va ridica excepþii, va asista sau reprezenta partea în faþa instanþei. Urmare a contractului de asistenþã juridicãîncheiat, el este dator ca pe parcursul judecãrii cauzei sã fie prezent la judecatã, putând lipsi doar pentru motive întemeiate.

22.. MMAANNDDAATTAARRUULL NNEEAAVVOOCCAATT poate reprezenta o parte dacã are pprrooccuurrãã ssccrriissãã ssuubb sseemmnnããttuurrãã lleeggaalliizzaattãã sau dacã acestdrept i-a fost dat de parte în instanþã, în cursul ºedinþei de judecatã. De asemenea, în cererea de chemare în judecatã trebuiesã arate cã cel care o introduce are calitatea de reprezentant. PPrrooccuurraa ttrreebbuuiiee ssãã pprreevvaaddãã eexxpprreess ccãã ssee rreeffeerrãã llaa rreepprreezzeennttaarreeaaîînn ffaaþþaa iinnssttaannþþeeii..

MMaannddaattaarruull ccuu pprrooccuurrãã ggeenneerraallãã poate sã reprezinte în instanþã numai dacã acest lucru e prevãzut expres în procurã. Înacest caz, mandatul se considerã dat pentru toate actele judecãþii. Totuºi, ppeennttrruu aacctteellee pprroocceessuuaallee ddee ddiissppoozziiþþiiee ((eexx..

25

aacchhiieessaarree,, rreennuunnþþaarree llaa jjuuddeeccaattãã,, ttrraannzzaaccþþiiee)),, eessttee nneevvooiiee ddee pprrooccuurrãã ssppeecciiaallãã. Mandatarul care nu este avocat nu va puteapune, însã, concluzii decât prin avocat. Excepþie fac licenþiaþii în drept care îºi reprezintã rudele, sau mandatarul carereprezintã un soþ sau o rudã pânã la gradul IV inclusiv în faþa judecãtoriei.

bb.. ÎÎNN CCAADDRRUULL PPRROOCCEESSUULLUUII PPEENNAALLRReepprreezzeennttaarreeaa ccoonnvveennþþiioonnaallãã îînn pprroocceessuull ppeennaall se realizeazã prin încheierea unui ccoonnttrraacctt ddee mmaannddaatt între reprezentant

convenþional (mandatar) - poate fi orice persoanã care are capacitatea de exerciþiu de a sta în justiþie ºi reprezentat - oricepersoanã care are calitatea de parte în procesul penal, atunci când legea permite reprezentarea.

Avocatul poate reprezenta orice parte din procesul penal, caz în care cumuleazã calitatea de reprezentant cu cea deapãrãtor. Partea vãtãmatã, partea civilã ºi partea responsabilã civilmente pot fi rreepprreezzeennttaattee în orice fazã a procesului penal,reprezentantul acestora având dreptul de a formula cereri, întrebãri, de a asista la efectuarea unor acte de urmãrire penalã,de a propune probe, de a ridica excepþii ºi de a exercita cãile de atac împotriva hotãrârilor instanþei.

În ce-l priveºte ppee îînnvviinnuuiitt ssaauu iinnccuullppaatt, legea prevede cã acesta poate fi rreepprreezzeennttaatt::

• îînn ffaazzaa ddee uurrmmããrriirree ppeennaallãã - doar la efectuarea anumitor acte (percheziþii, cercetãri la faþa locului, autopsii), lacelelalte fiind nevoie de prezenþa personalã a acestuia sau de mandat special (ex. în cazul împãcãrii);

• îînn ffaazzaa jjuuddeeccããþþiiii - atât la judecata în primã instanþã, cât ºi cãile de atac.

AAvvooccaattuull,, în calitate de apãrãtor al pãrþii, poate participa în procesul penal în douã modalitãþi:

• prin ddeesseemmnnaarreeaa ssaa ddee ccããttrree ppaarrttee,, aceasta având posibilitatea de a-ºi alege un avocat care sã îi susþinã interesele.Avocatul îºi va dovedi calitatea prin delegaþia avocaþialã;

• prin ddeesseemmnnaarreeaa ddiinn ooffiicciiuu ddee ccããttrree oorrggaannuull jjuuddiicciiaarr ccoommppeetteenntt, legea prevãzând anumite cazuri în care asistenþajuridicã este obligatorie pentru îînnvviinnuuiitt ssaauu iinnccuullppaatt. În astfel de situaþii, dacã acesta nu ºi-a ales apãrãtor, se vor luamãsuri pentru desemnarea unui apãrãtor din oficiu.

AAssiisstteennþþaa jjuurriiddiiccãã eessttee oobblliiggaattoorriiee,, potrivit art. 171 Cod procedurã penalã (atât în faza de urmãrire penalã, cât ºi în fazade judecatã), atunci când învinuitul sau inculpatul este:

•• mmiinnoorr;;

•• mmiilliittaarr îînn tteerrmmeenn,, mmiilliittaarr ccuu tteerrmmeenn rreedduuss,, rreezzeerrvviisstt ccoonncceennttrraatt,, eelleevv aall uunneeii iinnssttiittuuþþiiii mmiilliittaarree ddee îînnvvããþþããmmâânntt;;

•• iinntteerrnnaatt îînnttrr--uunn cceennttrruu ddee rreeeedduuccaarree ssaauu îînnttrr--uunn iinnssttiittuutt mmeeddiiccaall eedduuccaattiivv;;

•• aarreessttaatt,, cchhiiaarr îînn aallttãã ccaauuzzãã..

De asemenea, în cursul judecãþii, asistenþa juridicã este obligatorie în cauzele în care legea prevede pentru infracþiuneasãvârºitã pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, ori când instanþa apreciazã cã inculpatul nu ºi-ar putea formula singurapãrarea.

AAvvooccaattuull ssee ssiittuueeaazzãã ppee ppoozziiþþiiaa ppããrrþþiiii ppee ccaarree oo aappããrrãã ººii vvaa eexxeerrcciittaa ddrreeppttuurriillee ssaallee pprroocceessuuaallee, putând lua legãtura cuaceasta în mod nelimitat. În mod excepþional, inculpatului arestat îi poate fi interzis dreptul de a lua contact cu apãrãtorulsãu, dar doar pentru motive întemeiate ºi pe o perioadã limitatã. Avocatul are dreptul de a asista la efectuarea actelor deurmãrire penalã, dreptul de a lua la cunoºtinþã despre starea dosarului, de a formula cereri, de a ridica excepþii, de a puneconcluzii ºi de a exercita cãile legale de atac împotriva hotãrârilor. Indiferent de faza procesului penal, apãrãtorul ales saudesemnat din oficiu este obligat sã asigure asistenþa juridicã a pãrþii. Pentru nerespectarea acestei obligaþii, organul deurmãrire penalã sau instanþa de judecatã poate sesiza conducerea baroului de avocaþi pentru a lua mãsuri.

26

IIXX.. GGHHIIDDUULL IINNSSOOLLVVEENNÞÞEEII PPEENNTTRRUU JJUUSSTTIITTIIAABBIILLII

Dacã aþi avut un raport juridic cu un comerciant ºi aveþi de recuperat o creanþã de la acesta sau dacã sunteþi comerciant- persoanã fizicã sau juridicã ºi aveþi parteneri de afaceri care nu-ºi onoreazã obligaþiile iar debitorul obligaþiei susþine cã nupoate plãti, atunci este bine sã aveþi în vedere o serie de informaþii legate de procedura insolvenþei.

1. CE ESTE INSOLVENÞA? CE ESTE FALIMENTUL?IInnssoollvveennþþaa este definitã de aarrtt.. 33 ppcctt..11 din LLeeggeeaa 8855//22000066 ca fiind „acea stare a patrimoniului debitorului care se

caracterizeazã prin insuficienþa fondurilor bãneºti disponibile pentru plata datoriilor exigibile".

Altfel spus, atunci când debitorul nu mai are sume cash cu care sã vã poatã plãti datoria ajunsã la scadenþã, el se aflã înstare de insolvenþã. Aceastã stare nnuu îînnsseeaammnnãã cã în patrimoniul societãþii nu se aflã active sau bunuri ce pot fi valorificatepentru stingerea datoriei.

IInnssoollvveennþþaa are lleeggããttuurrãã cu ssuummeellee ddee bbaannii ddiissppoonniibbiillee nu cu activul debitoarei.

FFaalliimmeennttuull este o fazã a procedurii insolvenþei, respectiv faza finalã a acesteia care se aplicã debitorului învederea lichidãrii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmatã de radierea debitorului din registrulîn care este înmatriculat;

Pentru a se înþelege mai bine ddiiffeerreennþþaa dintre cele douã noþiuni faliment - insolvenþã care pentru cei mai mulþi dintreneprofesioniºtii dreptului par a fi sinonime trebuie reþinute urmãtoarele:

Un debitor ajuns în ssttaarree ddee iinnssoollvveennþþãã are posibilitatea , dacã întruneºte anumite condiþii expres prevãzute de lege, sãintre într-o ffaazzãã ddee rreeoorrggaanniizzaarree a activitãþii, pe baza unui ppllaann aprobat de creditori ºi confirmat de judecãtorul sindic.

Dacã activitatea astfel reorganizatã eessttee pprrooffiittaabbiillãã ºi permite plata tuturor creanþelor , conform termenelor ºi condiþiilorstabilite în plan, atunci debitoarea iieessee ddiinn ssttaarreeaa ddee iinnssoollvveennþþãã,, îîººii mmeennþþiinnee ppeerrssoonnaalliittaatteeaa jjuurriiddiiccãã ººii uurrmmeeaazzãã aa--ººii ddeessffããººuurraaaaccttiivviittaatteeaa îînn ccoonnttiinnuuaarree ffããrrãã iinntteerrvveennþþiiaa aaddmmiinniissttrraattoorruulluuii jjuuddiicciiaarr ssaauu aa jjuuddeeccããttoorruulluuii ssiinnddiicc..

Dacã activitatea reorganizatã nnuu rreessppeeccttãã ppllaannuull atunci debitoarea iieessee ddiinn ffaazzaa ddee rreeoorrggaanniizzaarree ºi iinnttrrãã îînn ffaalliimmeenntt. Înacest moment activitatea debitoarei trece sub comanda lichidatorului judiciar, care va proceda la evaluarea bunurilor ºivalorificarea lor , urmând a plãti creanþele din sumele astfel încasate. Dupã finalizarea procedurii de valorificare a bunurilor,debitoarea va fi radiatã din registrul în care este înmatriculatã, deci îºi va înceta existenþa.

Aceastã procedurã, în care este ppeerrmmiissãã ffaazzaa ddee rreeoorrggaanniizzaarree se numeºte pprroocceedduurraa ggeenneerraallãã ºi se aplicã urmãtoarelorcategorii de debitori:

1. societãþile comerciale;

2. societãþile cooperative;

3. organizaþiile cooperatiste;

4. societãþile agricole;

27

INSOLVENÞÃ REORGANIZARE

FALIMENT

RADIEREACOMERCIANTULUI

MENÞINEREAFIINÞEI

COMERCIANTULUI

5. grupurile de interes economic;

6. orice altã persoanã juridicã de drept privat care desfãºoarã ºi activitãþi economice, cu condiþia ca aceºtia sã nu seîncadreze în una din situaþiile descrise anterior.

Fãrã a intra foarte mult în detalii, trebuie spus cã anumitor categorii de comercianþi lleeggeeaa nnuu llee rreeccuunnooaaººttee ddrreeppttuull ddeebbeenneeffiicciiaa de ffaazzaa ddee rreeoorrggaanniizzaarree, dupã declararea insolvenþei aceºtia intrând direct în faliment.

Aceastã procedurã este definitã ca ºi pprroocceedduurraa ssiimmpplliiffiiccaattãã ºi se aplicã urmãtoarelor categorii de debitori:

a) comercianþi, persoane fizice, acþionând individual;

b) asociaþii familiale;

c) comercianþi care fac parte din categoriile : societãþile comerciale, societãþile cooperative; organizaþiile cooperatiste;societãþile agricole; grupurile de interes economic; orice altã persoanã juridicã de drept privat care desfãºoarã ºi activitãþieconomice ºi îndeplinesc una dintre urmãtoarele condiþii:

1. nu deþin nici un bun în patrimoniul lor;2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gãsite;3. administratorul nu poate fi gãsit;4. sediul nu mai existã sau nu corespunde adresei din registrul comerþului;

d) debitori care fac parte din categoriile : societãþile comerciale, societãþile cooperative; organizaþiile cooperatiste;societãþile agricole; grupurile de interes economic; orice altã persoanã juridicã de drept privat care desfãºoarã ºiactivitãþi economice, care nu au prezentat documentele prevãzute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) ºi h) din Legea85/2006 în termenul prevãzut de lege;

e) societãþi comerciale dizolvate anterior formulãrii cererii introductive;

f) debitori care ºi-au declarat prin cererea introductivã intenþia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptãþiþi sãbeneficieze de procedura de reorganizare judiciarã prevãzutã de prezenta lege.

2. CUM AJUNGE O DEBITOARE ÎN INSOLVENÞÃ?Pentru ca procedura reglementatã de Legea 85/2006 sã fie aplicatã este necesar ca ssttaarreeaa ddee iinnssoollvveennþþãã a debitoarei sã

fie ccoonnssttaattãã ddee ccããttrree uunn jjuuddeeccããttoorr ssiinnddiicc din cadrul tribunalului în raza cãruia debitoarea îºi are sediul.

Constatarea se face printr-o hotãrâre judecãtoreascã. Însã pentru pronunþarea acesteia este nevoie ca judecãtorul sindicsã fie sseessiizzaatt.

Sesizarea sa se poate face de cãtre ddeebbiittoorr sau de cãtre un ccrreeddiittoorr care are o creanþã mai mare de 10.000 lei sau, în cazulsalariaþilor, de 6 salarii medii pe economie ºi care nu a fost plãtitã în termen de 30 de zile de scadenþã.

Dupã verificarea creanþei ºi a stãrii de insolvenþã, judecãtorul sindic dã o hotãrâre prin care:

• fie deschide procedura generalã, caz în care va numi un administrator judiciar

• fie deschide procedura simplificatã, caz în care va numi un lichidator judiciar

• fie va respinge cererea , dacã constatã cã nu sunt întrunite condiþiile legale.

3. CINE PARTICIPÃ LA PROCEDURA INSOLVENÞEI ?

AA.. IINNSSTTAANNÞÞEELLEE JJUUDDEECCÃÃTTOORREEªªTTII

Toate procedurile prevãzute de Legea 85/2006 sunt de competenþa ttrriibbuunnaalluulluuii în a cãrui razã teritorialã îºi are sediuldebitorul, astfel cum figureazã acesta în registrul comerþului, respectiv în registrul societãþilor agricole sau în registrulasociaþiilor ºi fundaþiilor, ºi sunt exercitate de un jjuuddeeccããttoorr--ssiinnddiicc.

28

INSOLVENÞÃ FALIMENT RADIEREACOMERCIANTULUI

Judecãtorul sindic are urmãtoarele atribuþii:

a) pronunþarea motivatã a hotãrârii de deschidere a procedurii ºi, dupã caz, de intrare în faliment atât prin procedurageneralã, cât ºi prin procedura simplificatã;

b) judecarea contestaþiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;judecarea opoziþiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c) desemnarea motivatã, prin sentinþa de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvenþã care au depus ofertãde servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupã caz, a lichidatorului careva administra procedura pânã la confirmarea ori, dupã caz, înlocuirea sa de cãtre adunarea creditorilor, stabilirearemuneraþiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvenþã,precum ºi a atribuþiilor acestuia pentru aceastã perioadã. În vederea desemnãrii provizorii a administratoruluijudiciar, judecãtorul-sindic va þine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sensdepuse de creditori ºi, dupã caz, de debitor, dacã cererea introductivã îi aparþine;

d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor,confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;

e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;

f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-ºi mai conduce activitatea;

g) judecarea cererilor de atragere a rãspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungereadebitorului în insolvenþã, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penalã în legãturã cu sãvârºireainfracþiunilor prevãzute la art. 143 - 147;

h) judecarea acþiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase ºia unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i) judecarea contestaþiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricãrei persoane interesate împotrivamãsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j) admiterea ºi confirmarea planului de reorganizare sau, dupã caz, de lichidare, dupã votarea lui de cãtre creditori;

k) soluþionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii dereorganizare judiciarã ºi de intrare în faliment;

l) soluþionarea contestaþiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m) judecarea acþiunii în anularea hotãrârii adunãrii creditorilor;

n) pronunþarea hotãrârii de închidere a procedurii.

Hotãrârile judecãtorului-sindic sunt definitive ºi executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.

CCuurrtteeaa ddee aappeell este instanþa de rreeccuurrss pentru hotãrârile pronunþate de judecãtorul-sindic. Termenul de recurs este de 10zile de la comunicarea hotãrârii, dacã legea nu prevede altfel.

Recursul este judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel.Citarea pãrþilor se face prin Buletinul procedurilor de insolvenþã.

B. ADUNAREA CREDITORILOR. COMITETUL CREDITORILOR.Fiind o procedurã colectivã de recuperare a creanþelor de la un debitor aflat în incapacitate de platã, procedura

insolvenþei poate fi pornitã de un creditor, însã la ea participã toþi creditorii debitorului respectiv.

Organizarea acestora se realizeazã în douã organisme diferite:

BB..11.. AADDUUNNAARREEAA CCRREEDDIITTOORRIILLOORR - formatã din totalitatea creditorilor care ºi-au manifestat intenþia de a participa laaceastã procedurã. Manifestarea acestei intenþii se face prin depunerea unei ddeeccllaarraaþþiiii ddee ccrreeaannþþãã la dosarulcauzei, în urma nnoottiiffiiccããrriiii primite de fiecare creditor de la administratorul judiciar sau lichidatorul.

AATTEENNÞÞIIEE:: declaraþia de creanþã poate fi depusã nnuummaaii îînn tteerrmmeennuull prevãzut în notificare. Depãºirea acestui termen atragedupã sine ddeeccããddeerreeaa creditorului din urmãtoarele drepturi:

1. dreptul de a participa ºi de a vota în cadrul adunãrii generale a creditorilor;

2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizãrii ºi falimentului;

29

3. dreptul de a-ºi realiza creanþele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociaþilor cu rãspundere nelimitatã aipersoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sã nu fi fost condamnat pentrubancrutã simplã sau frauduloasã ori sã nu i se fi stabilit rãspunderea pentru efectuarea de plãþi ori transferurifrauduloase.

Decãderea va putea fi invocatã oricând, de orice parte interesatã, pe cale de acþiune sau excepþie.

Odatã acceptatã declaraþia de creanþã, creditorul respectiv va face parte, de drept, din Adunarea Creditorilor.

UUnnddee ssuunntt ttrreeccuuþþii ccrreeddiittoorriiii ccaarree ººii--aauu mmaanniiffeessttaatt vvooiinnþþaa ssãã ppaarrttiicciippee llaa pprroocceedduurrãã??

Dupã ce au fost depuse declaraþiile de creanþã , administratorul judiciar (în cazul procedurii generale) sau lichidatorul (încazul procedurii simplificate, respectiv când se intrã direct în faliment) vveerriiffiiccãã ccrreeaannþþeellee pentru a stabili legitimitatea, valoareaexactã ºi prioritatea fiecãrei creanþe. În vederea îndeplinirii atribuþiei respective, administratorul judiciar va putea solicitaexplicaþii de la debitor, va putea sã poarte discuþii cu fiecare creditor, solicitându-i, dacã considerã necesar, informaþii ºidocumente suplimentare.

Ca rezultat al verificãrilor fãcute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi ºi va înregistra la tribunal un ttaabbeellpprreelliimmiinnaarr cuprinzând toate creanþele împotriva averii debitorului, precizând cã sunt: cchhiirrooggrraaffaarree,, ggaarraannttaattee,, ccuu pprriioorriittããþþii,, ssuubbccoonnddiiþþiiee sau neessccaaddeennttee ºi arãtând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitatã de creditor ºi suma acceptatãde administratorul judiciar.

La creanþele garantate se vor arãta titlul din care izvorãºte garanþia, rangul acesteia ºi motivele pentru care creanþele aufost trecute parþial în tabel sau au fost înlãturate.

Tabelul preliminar de creanþe va fi, totodatã, aaffiiººaatt ddee ggrreeffãã llaa uuººaa iinnssttaannþþeeii, întocmindu-se în acest sens un proces-verbalde afiºare, ºi va fi comunicat debitorului. Dupã afiºare, creditorii înscriºi în tabelul preliminar de creanþe pot participa la adunãrilecreditorilor.

Odatã cu afiºarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndatã nnoottiiffiiccããrrii ccrreeddiittoorriilloorr, ale cãrorcreanþe sau drepturi de preferinþã au fost trecute parþial în tabelul preliminar de creanþe sau înlãturate, precizând totodatã ºimotivele.

Debitorul, creditorii ºi orice altã parte interesatã vor putea sã formuleze ccoonntteessttaaþþiiii cu privire la creanþele ºi drepturile depreferinþã trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creanþe.

Contestaþiile trebuie depuse la tribunal cu cceell ppuuþþiinn 1100 zziillee îînnaaiinnttee ddee ddaattaa ssttaabbiilliittãã, prin sentinþa de deschidere aprocedurii, ppeennttrruu ddeeffiinniittiivvaarreeaa ttaabbeelluulluuii ddee ccrreeaannþþee atât în procedura generalã, cât ºi în procedura simplificatã.

La termenul stabilit prin sentinþa de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanþe, jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiiccva soluþiona deodatã, printr-o singurã sseennttiinnþþãã, toate contestaþiile, chiar dacã pentru soluþionarea unora ar fi nevoie deadministrare de probe; în acest din urmã caz, judecãtorul-sindic poate sã admitã, în tot sau în parte, creanþele, în modprovizoriu, la masa credalã, atât în ceea ce priveºte deliberãrile, cât ºi repartiþiile.

Dacã se admite creanþa fãrã dreptul de preferinþã pretins, aceasta va participa la repartiþiile sumelor obþinute dinvalorificarea bunurilor negrevate de garanþii.

Din sumele care s-ar obþine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinþã contestat se va consemna parteace s-ar cuveni acelei creanþe.

Dupã ce toate contestaþiile la creanþe au fost soluþionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndatã, latribunal ºi va avea grijã sã fie afiºat la sediul acestuia ttaabbeelluull ddeeffiinniittiivv aall ttuuttuurroorr ccrreeaannþþeelloorr împotriva averii debitorului, arãtândsuma, prioritatea ºi situaþia - garantatã sau negarantatã - a fiecãrei creanþe.

AATTEENNÞÞIIEE:: DDuuppãã îînnrreeggiissttrraarreeaa ttaabbeelluulluuii ddeeffiinniittiivv,, nnuummaaii ttiittuullaarriiii ccrreeaannþþeelloorr îînnrreeggiissttrraattee îînn ttaabbeelluull ddeeffiinniittiivv ppoott ssãã ppaarrttiicciippeellaa vvoottuull aassuupprraa ppllaannuulluuii ddee rreeoorrggaanniizzaarree ssaauu llaa oorriiccee rreeppaarrttiiþþiiii ddee ssuummee îînn ccaazz ddee ffaalliimmeenntt îînn pprroocceedduurraa ssiimmpplliiffiiccaattãã..

Dacã debitoarea a intrat îînn ffaalliimmeenntt din pprroocceedduurraa ggeenneerraallãã,, fie ca urmare a nedepunerii unui plan de reorganizare, fieca urmare a respingerii acestuia sau eºuãrii sale atunci lichidatorul va trimite notificãri pentru depunerea unor ddeeccllaarraaþþiiii ddeeccrreeaannþþãã ssuupplliimmeennttaarree pentru creanþele nãscute dupã data deschiderii procedurii sau, dupã caz, al cãror cuantum a fostmodificat faþã de tabelul definitiv de creanþe sau faþã de programul de platã din planul de reorganizare, ca urmare a plãþilorfãcute dupã deschiderea procedurii. Lichidatorul va întocmi un ttaabbeelluull ssuupplliimmeennttaarr.

Creanþele admise în tabelul definitiv de creanþe nu vor mai fi supuse verificãrii; titularii acestor creanþe vor putea sãformuleze contestaþii cu privire la creanþele ºi drepturile de preferinþã trecute de lichidator în tabelul suplimentar.

Dupã soluþionarea tuturor contestaþiilor se va întocmi forma finalã a tabelului creanþelor sub denumirea de TTaabbeell ddeeffiinniittiivvccoonnssoolliiddaatt. Acesta va cuprinde totalitatea creanþelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrãrii în faliment.

30

CCuumm eessttee ccoonnvvooccaattãã ººii ccuumm ffuunnccþþiioonneeaazzãã AAdduunnaarreeaa CCrreeddiittoorriilloorr??

Adunarea creditorilor va fi ccoonnvvooccaattãã ºi pprreezziiddaattãã de administratorul judiciar sau, dupã caz, de lichidator, dacã legea saujudecãtorul-sindic nu dispune altfel; sseeccrreettaarriiaattuull ºedinþelor adunãrilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciarsau, dupã caz, a lichidatorului.

Creditorii cunoscuþi vor fi convocaþi de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevãzute expres de lege ºiori de câte ori este necesar.

Adunarea creditorilor va putea fi ccoonnvvooccaattãã ºi de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor deþinând creanþe învaloare de cel puþin 30% din valoarea totalã a acestora.

*

Convocarea creditorilor va trebui sã cuprindã oorrddiinneeaa ddee zzii aa ººeeddiinnþþeeii. Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinseîn convocare este nulã, cu excepþia cazului în care la ºedinþã participã titularii tuturor creanþelor.

Creditorii pot fi rreepprreezzeennttaaþþii în adunare prin împuterniciþi cu procurã specialã autenticã sau, în cazul creditorilor bugetariºi al celorlalte persoane juridice, cu delegaþie semnatã de conducãtorul unitãþii.

Dacã legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota ºi prin corespondenþã. Scrisoarea prin care se exprimãvotul, semnatã de creditor, semnãtura fiind legalizatã de notarul public ori certificatã ºi atestatã de cãtre un avocat, sauînscrisul în format electronic, cãruia i s-a încorporat, ataºat ori asociat semnãtura electronicã extinsã, bazatã pe un certificatcalificat valabil, poate fi comunicatã prin orice mijloace ºi înregistratã la administratorul judiciar/lichidator, cu cel puþin 5 zileînainte de data fixatã pentru exprimarea votului.

La ºedinþele adunãrii creditorilor vor putea participa 2 delegaþi ai salariaþilor debitorului, votând pentru creanþelereprezentând salariile ºi alte drepturi bãneºti.

*

DDeelliibbeerrããrriillee ºi hhoottããrrâârriillee aadduunnããrriiii ccrreeddiittoorriilloorr vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de preºedinteleºedinþei, membrii comitetului creditorilor, precum ºi de administratorul judiciar sau de lichidator, dupã caz. Procesul-verbalva fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de douã zile lucrãtoare de la dataadunãrii creditorilor.

Hotãrârea adunãrii creditorilor poate fi ddeessffiiiinnþþaattãã de jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc pentru nelegalitate, la cererea creditorilor careau votat împotriva luãrii hotãrârii respective ºi au fãcut sã se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunãrii, precum ºi lacererea creditorilor îndreptãþiþi sã participe la procedura insolvenþei, care au lipsit motivat de la ºedinþa adunãrii creditorilor.

Cu excepþia cazurilor în care legea cere o majoritate specialã, ººeeddiinnþþeellee aadduunnããrriiii ccrreeddiittoorriilloorr vor avea loc în prezenþatitularilor de creanþe însumând cel puþin 30% din valoarea totalã a creanþelor împotriva averii debitorului ºi un numãr de membriai comitetului creditorilor care reprezintã majoritatea simplã a acestora, iar ddeecciizziiiillee aadduunnããrriiii ccrreeddiittoorriilloorr se adoptã cu votultitularilor unei majoritãþi, prin valoare, a creanþelor prezente.

Calculul valorii totale a creanþelor prevãzute anterior împotriva averii debitorului se va determina prin raportare laurmãtoarele criterii:

a) ulterior afiºãrii tabelului preliminar ºi pânã la afiºarea tabelului definitiv, valoarea creanþelor verificate ºi acceptatede administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b) ulterior afiºãrii tabelului definitiv ºi pânã la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsultabelului definitiv;

c) ulterior confirmãrii planului de reorganizare ºi pânã la afiºarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese dinplanul de reorganizare confirmat;

d) ulterior afiºãrii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

Planul de reorganizare va fi supus votului adunãrii creditorilor.

BB..22.. CCOOMMIITTEETTUULL CCRREEDDIITTOORRIILLOORR -- este un organism format dintr-un numãr impar de membri (3, 5 sau 7) desemnat iniþialde judecãtorul sindic dar care poate fi modificat ulterior de adunarea creditorilor ºi care menirea de a fi un reprezentant actival creditorilor în cadrul procedurii.

JJuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc va desemna, în raport cu proporþiile cazului, un comitet format din 3 - 7 creditori dintre cei cu creanþegarantate, bugetare ºi chirografare cele mai mari, prin valoare. Desemnarea se va face, prin încheiere, dupã întocmirea tabeluluipreliminar de creanþe.

31

Pentru necesitãþile procedurii, judecãtorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un preºedinte al comitetuluicreditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana preºedintelui astfel desemnat, iar în lipsã, prin oricare dintre membriicomitetului creditorilor.

În cadrul primei ºedinþe a aadduunnããrriiii ccrreeddiittoorriilloorr, aceºtia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre ceicu creanþe garantate ºi cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se oferã voluntar; comitetul astfeldesemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecãtorul-sindic.

Dacã nu se va obþine majoritatea necesarã, se va menþine comitetul desemnat anterior de judecãtorul-sindic. Lapropunerea administratorului judiciar sau a celorlalþi membri ai comitetului creditorilor, judecãtorul-sindic va consemna, prinîncheiere, modificarea componenþei acestuia, astfel încât criteriile prevãzute de lege sã fie respectate în toate fazeleprocedurii.

În cursul derulãrii procedurii, judecãtorul-sindic va putea cere asistenþa comitetului creditorilor sau a unui delegat alacestuia.

*

CCoommiitteettuull ccrreeddiittoorriilloorr aarree uurrmmããttooaarreellee aattrriibbuuþþiiii::

a) sã analizeze situaþia debitorului ºi sã facã recomandãri adunãrii creditorilor cu privire la continuarea activitãþiidebitorului ºi la planurile de reorganizare propuse;

b) sã negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreºte sã fie desemnat de cãtre creditori în dosarcondiþiile numirii ºi sã recomande adunãrii creditorilor astfel de numiri;

c) sã ia cunoºtinþã despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sã le analizeze ºi, dacã estecazul, sã facã contestaþii la acestea;

d) sã întocmeascã rapoarte, pe care sã le prezinte adunãrii creditorilor, privind mãsurile luate de administratoruljudiciar sau de lichidator ºi efectele acestora ºi sã propunã, motivat, ºi alte mãsuri;

e) sã solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f) sã introducã acþiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, fãcute de debitor în daunacreditorilor, atunci când astfel de acþiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

*

Comitetul creditorilor se îînnttrruunneeººttee lluunnaarr ºi, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupã caz, ori a celpuþin 2 dintre membrii sãi, ori de câte ori este necesar.

Deliberãrile comitetului creditorilor vor avea loc în prezenþa administratorului judiciar/lichidatorului ºi vor fi consemnateîntr-un proces-verbal, care va reþine pe scurt conþinutul deliberãrilor, precum ºi hotãrârile luate.

Deciziile comitetului creditorilor se iau cu mmaajjoorriittaatteeaa ssiimmppllãã din totalul numãrului de membri ai acestuia.

Dacã un membru al comitetului creditorilor se aflã, datoritã interesului propriu, în conflict de interese cu interesulconcursual al creditorilor participanþi la procedurã, acesta se va abþine de la vot.

AATTEENNÞÞIIEE:: Împotriva acþiunilor, mãsurilor ºi deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula ccoonntteessttaaþþiieela aadduunnaarreeaa ccrreeddiittoorriilloorr, dupã ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la mãsurile contestate, iar soluþiaadoptatã de acesta nu rãspunde intereselor creditorului.

C. ADMINISTRATORUL SPECIALParticiparea debitoarei în cadrul procedurii se face prin intermediul unui reprezentant numit administrator special.

Dupã deschiderea procedurii, aadduunnaarreeaa ggeenneerraallãã aa aaccþþiioonnaarriilloorr//aassoocciiaaþþiilloorr ddeebbiittoorruulluuii, persoanã juridicã, va desemna, pecheltuiala acestora, un rreepprreezzeennttaanntt, persoanã fizicã sau juridicã, aaddmmiinniissttrraattoorr ssppeecciiaall, care sã reprezinte interesele societãþiiºi ale acestora ºi sã participe la procedurã, pe seama debitorului.

Dupã ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduceºi activitatea comercialã, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acþionarilor/asociaþilor.

Administratorul special are urmãtoarele atribuþii:

a) exprimã intenþia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2) dinLegea 85/2006;

32

b) participã, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea acþiunilor de anulare a actelor frauduloase încheiatede debitor;

c) formuleazã contestaþii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d) propune un plan de reorganizare;

e) administreazã activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupã confirmarea planului;

f) dupã intrarea în faliment, participã la inventar, semnând actul, primeºte raportul final ºi bilanþul de închidere ºiparticipã la ºedinþa convocatã pentru soluþionarea obiecþiunilor ºi aprobarea raportului;

g) primeºte notificarea închiderii procedurii.

D. ADMINISTRATORUL JUDICIARGestionarea efectivã a procedurii insolvenþei cade în sarcina unor specialiºti numiþi pprraaccttiicciieennii îînn iinnssoollvveennþþãã. În funcþie de

momentul la care aceºtia participã în cadrul procedurii ei vor avea calitatea de .

• administrator judiciar

• lichidator

CCuumm ssuunntt nnuummiiþþii aacceeººttii pprraaccttiicciieennii??

Practicienii în insolvenþã interesaþi vor depune la dosar o ofertã de preluare a poziþiei de administrator judiciar în dosarulrespectiv, la care vor anexa dovada calitãþii de practician în insolvenþã ºi o copie de pe poliþa de asigurare profesionalã. Înofertã, practicianul în insolvenþã interesat va putea arãta ºi disponibilitatea de timp ºi de resurse umane, precum ºi experienþageneralã sau specificã necesare preluãrii dosarului ºi bunei administrãri a cazului. În cazul în care nu existã nici o astfel deofertã, jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc va desemna provizoriu, pânã la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenþã ales în modaleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

La recomandarea ccoommiitteettuulluuii ccrreeddiittoorriilloorr, în cadrul primei ºedinþe a aadduunnããrriiii ccrreeddiittoorriilloorr sau ulterior, creditorii care deþincel puþin 50% din valoarea totalã a creanþelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i ºiremuneraþia. În cazul în care remuneraþia se va achita din fondul special constituit conform prevederilor art. 4 din Legea85/2006, aceasta va fi stabilitã de cãtre judecãtorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practicianîn insolvenþã.

Creditorii pot decide sã confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de cãtre judecãtorul-sindic.

Creditorii pot ccoonntteessttaa, pe motive de nelegalitate, decizia luatã de adunarea creditorilor, în termen de 3 zile, lajjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc care va soluþiona, de urgenþã ºi deodatã, toate contestaþiile printr-o îînncchheeiieerree prin care:

• va desemna administratorul judiciar/lichidatorul propus de creditori sau

• va solicita adunãrii creditorilor desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.

Dacã în termenul de 3 zile decizia adunãrii creditorilor nu este contestatã, judecãtorul-sindic, prin încheiere, va desemnaadministratorul judiciar propus de creditori, dispunând totodatã încetarea atribuþiilor administratorului judiciar provizoriu pecare l-a desemnat prin sentinþa de deschidere a procedurii.

Administratorul judiciar, persoanã fizicã sau persoanã juridicã, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sã aibã calitateade practician în insolvenþã, potrivit legii.

Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sã facã dovada cã este asigurat pentru rãspundereprofesionalã, prin subscrierea unei poliþe de asigurare valabile, care sã acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinireaatribuþiilor sale. Riscul asigurat trebuie sã reprezinte consecinþa activitãþii administratorului judiciar pe perioada exercitãriicalitãþii sale.

Este interzis administratorului judiciar, sub sancþiunea revocãrii din funcþie ºi a reparãrii eventualelor prejudicii cauzate,sã diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

PPrriinncciippaalleellee aattrriibbuuþþiiii ale administratorului judiciar sunt:

a) examinarea situaþiei economice a debitorului ºi a documentelor depuse de cãtre debitoare ºi întocmirea unui raportprin care sã propunã fie intrarea în procedura simplificatã, fie continuarea perioadei de observaþie în cadrulprocedurii generale ºi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu vaputea depãºi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

33

b) examinarea activitãþii debitorului ºi întocmirea unui raport amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dusla apariþia stãrii de insolvenþã, cu menþionarea persoanelor cãrora le-ar fi imputabilã, ºi asupra existenþei premiselorangajãrii rãspunderii acestora, în condiþiile legii, precum ºi asupra posibilitãþii reale de reorganizare efectivã aactivitãþii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea ºi supunerea acelui raport judecãtorului-sindic,într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depãºi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c) întocmirea actelor prevãzute la art. 28 alin. (1) din lege, în cazul în care debitorul nu ºi-a îndeplinit obligaþiarespectivã înãuntrul termenelor legale, precum ºi verificarea, corectarea ºi completarea informaþiilor cuprinse înactele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;

d) elaborarea planului de reorganizare a activitãþii debitorului, în funcþie de cuprinsul raportului prevãzut la lit. a) ºi încondiþiile ºi termenele prevãzute la art. 94 din lege;

e) supravegherea operaþiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f) conducerea integralã, respectiv în parte, a activitãþii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizãrilorexprese ale judecãtorului-sindic cu privire la atribuþiile sale ºi la condiþiile de efectuare a plãþilor din contul averiidebitorului;

g) convocarea, prezidarea ºi asigurarea secretariatului ºedinþelor adunãrii creditorilor sau ale acþionarilor, asociaþilor orimembrilor debitorului persoanã juridicã;

h) introducerea de acþiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor,precum ºi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaþiuni comerciale încheiate de debitor ºi aconstituirii unor garanþii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i) sesizarea de urgenþã a judecãtorului-sindic în cazul în care constatã cã nu existã bunuri în averea debitorului ori cãacestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j) menþinerea sau denunþarea unor contracte încheiate de debitor;

k) verificarea creanþelor ºi, atunci când este cazul, formularea de obiecþiuni la acestea, precum ºi întocmirea tabelelorcreanþelor;

l) încasarea creanþelor; urmãrirea încasãrii creanþelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele debani transferate de cãtre debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea ºi susþinerea acþiunilor în pretenþiipentru încasarea creanþelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaþi;

m) cu condiþia confirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic, încheierea de tranzacþii, descãrcarea de datorii, descãrcareafidejusorilor, renunþarea la garanþii reale;

n) sesizarea judecãtorului-sindic în legãturã cu orice problemã care ar cere o soluþionare de cãtre acesta.

JJuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc poate stabili administratorului judiciar, prin îînncchheeiieerree,, orice aallttee aattrriibbuuþþiiii în afara celor stabilite la alin.(1), cu excepþia celor prevãzute de lege în competenþa exclusivã a acestuia.

CCuumm aaccþþiioonneeaazzãã aaddmmiinniissttrraattoorruull jjuuddiicciiaarr??

La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecãtorului-sindic un rraappoorrttcuprinzând descrierea modului în care ºi-a îndeplinit atribuþiile, precum ºi o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrareaprocedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreagã,raportul putând cuprinde mai multe luni.

În vederea îndeplinirii atribuþiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea ºinivelul remuneraþiilor acestor persoane vor fi supuse aprobãrii comitetului creditorilor, cu excepþia cazurilor în care va fi stabilitcã acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.

Debitorul persoanã fizicã, administratorul special al debitorului persoanã juridicã, oricare dintre creditori, precum ºi oricealtã persoanã interesatã pot face ccoonntteessttaaþþiiee împotriva mãsurilor luate de administratorul judiciar.

Contestaþia trebuie sã fie înregistratã în termen de 55 zziillee de la depunerea raportului prevãzut la alin. (1).

JJuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc va soluþiona contestaþia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citareacontestatorului, a administratorului judiciar ºi a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, sã suspendeexecutarea mãsurii contestate.

CCuumm rrããssppuunnddee aaddmmiinniissttrraattoorruull jjuuddiicciiaarr??

În cazul în care un practician în insolvenþã desemnat refuzã numirea, acesta are obligaþia de a notifica instanþa, în termende 5 zile de la comunicarea sentinþei de numire. Judecãtorul-sindic va sancþiona cu aammeennddãã jjuuddiicciiaarrãã de la 500 lei (RON) la1.000 lei (RON) necomunicarea în termen a refuzului, fãrã motive temeinice.

34

În orice stadiu al procedurii, judecãtorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate îînnllooccuuii ppeeaaddmmiinniissttrraattoorruull jjuuddiicciiaarr, prin încheiere motivatã, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunþã în camera deconsiliu, de urgenþã, cu citarea administratorului judiciar ºi a comitetului creditorilor.

Judecãtorul-sindic va sancþiona administratorul judiciar cu amendã judiciarã de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) încazul în care acesta, din culpã sau cu rea-credinþã, nu îºi îndeplineºte sau îndeplineºte cu întârziere atribuþiile prevãzute delege sau stabilite de judecãtorul-sindic. Dacã prin fapta respectivã administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecãtorul-sindic va putea, la cererea oricãrei pãrþi interesate, sã îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

E. LICHIDATORULÎn cazul în care dispune ttrreecceerreeaa llaa ffaalliimmeenntt, judecãtorul-sindic va desemna un lichidator. Condiþiile de numire ºi cele ale

rãspunderii sunt identice cu cele ale administratorului judiciar.

Atribuþiile administratorului judiciar înceteazã la momentul stabilirii atribuþiilor lichidatorului de cãtre judecãtorul-sindic.

Poate fi desemnat lichidator ºi administratorul judiciar desemnat anterior.

PPrriinncciippaalleellee aattrriibbuuþþiiii ale lichidatorului sunt:

a) examinarea activitãþii debitorului asupra cãruia se iniþiazã procedura simplificatã în raport cu situaþia de fapt ºiîntocmirea unui raport amãnunþit asupra cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la insolvenþã, cu menþionareapersoanelor cãrora le-ar fi imputabilã ºi a existenþei premiselor angajãrii rãspunderii acestora în condiþiile legii, ºisupunerea acelui raport judecãtorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depãºi 60 dezile de la desemnarea lichidatorului, dacã un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratoruljudiciar;

b) conducerea activitãþii debitorului;

c) introducerea de acþiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor,precum ºi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaþiuni comerciale încheiate de debitor ºi aconstituirii unor garanþii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor ºi luarea mãsurilor corespunzãtoare pentru conservarea lor;

e) menþinerea sau denunþarea unor contracte încheiate de debitor;

f) verificarea creanþelor ºi, atunci când este cazul, formularea de obiecþiuni la acestea, precum ºi întocmirea tabelelorcreanþelor;

g) urmãrirea încasãrii creanþelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuatde acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanþelor; formularea ºi susþinerea acþiunilor în pretenþii pentruîncasarea creanþelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaþi;

h) primirea plãþilor pe seama debitorului ºi consemnarea lor în contul averii debitorului;

i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;

j) încheierea de tranzacþii, descãrcarea de datorii, descãrcarea fidejusorilor, renunþarea la garanþii reale sub condiþiaconfirmãrii de cãtre judecãtorul-sindic;

k) sesizarea judecãtorului-sindic cu orice problemã care ar cere o soluþionare de cãtre acesta;

l) orice alte atribuþii stabilite prin încheiere de cãtre judecãtorul-sindic.

FFooaarrttee iimmppoorrttaanntt ddee rreeþþiinnuutt eessttee rraappoorrttuull ddiinnttrree ppaarrttiicciippaannþþiiii llaa pprroocceedduurrãã::

AAttrriibbuuþþiiiillee jjuuddeeccããttoorruulluuii--ssiinnddiicc sunt limitate la ccoonnttrroolluull jjuuddeeccããttoorreesscc al activitãþii administratorului judiciar ºi/sau allichidatorului ºi la procesele ºi cceerreerriillee ddee nnaattuurrãã jjuuddiicciiaarrãã aferente procedurii insolvenþei.

AAttrriibbuuþþiiiillee mmaannaaggeerriiaallee aparþin:

• aaddmmiinniissttrraattoorruulluuii jjuuddiicciiaarr oorrii lliicchhiiddaattoorruulluuii sau

• în mod excepþional, ddeebbiittoorruulluuii, dacã acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-ºi administra averea.

Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul ooppoorrttuunniittããþþiiii de cãtre ccrreeddiittoorrii, prin organele acestora.

35

4. CARE SUNT EFECTELE DECLARÃRII STÃRII DE INSOLVENÞÃ ?În cazul în care debitoarea a fost ddeeccllaarraattãã îînn iinnssoollvveennþþãã, acestã stare are efecte asupra patrimoniului sãu ºi implicit asupra

drepturilor creditorilor sãi.

Principalele efecte sunt urmãtoarele:

11.. DDee llaa ddaattaa ddeesscchhiiddeerriiii pprroocceedduurriiii ssee ssuussppeennddãã ddee ddrreepptt ttooaattee aaccþþiiuunniillee jjuuddiicciiaarree ssaauu eexxttrraajjuuddiicciiaarree ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaaccrreeaannþþeelloorr aassuupprraa ddeebbiittoorruulluuii ssaauu bbuunnuurriilloorr ssaallee -- aarrtt.. 3366 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

În acest sens, prin sentinþa de deschidere a procedurii judecãtorul-sindic va dispune comunicarea acesteia cãtre instanþelejudecãtoreºti în a cãror jurisdicþie se aflã sediul debitorului declarat la registrul comerþului ºi tuturor bãncilor unde debitorul aredeschise conturi.

Aceasta înseamnã cã nici un creditor nu-ºi va mai putea valorifica creanþa sa împotriva debitoarei într-un proces deschispe rolul vreunei instanþe judecãtoreºti sau arbitrale sau sã continue vreo procedurã de executare silitã pornitã împotrivadebitoarei.

SSoolluuþþiiaa aflatã la îndemâna unui creditor aflat într-un proces sau o procedurã de executare silitã pentru valorificareacreanþei sale este ddeeppuunneerreeaa uunneeii ddeeccllaarraaþþiiii ddee ccrreeaannþþãã în cadrul dosarului de insolvenþã în condiþiile deja descrise.

Legiuitorul a înþeles însã sã instituie ºi o ssiittuuaaþþiiee ddee eexxcceeppþþiiee de la aceastã regulã în cazul ccrreeaannþþeelloorr ggaarraannttaattee.

Astfel aarrtt.. 3399 din LLeeggeeaa 8855//22000066 prevede cã:

„(1) Creditorul titular al unei creanþe garantate cu ipotecã, gaj sau altã garanþie realã mobiliarã ori drept de retenþie de oricefel poate solicita judecãtorului-sindic ridicarea suspendãrii prevãzute la art. 36 cu privire la creanþa sa ºi valorificarea imediatã, încadrul procedurii, cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziþiilor art. 116 - 118 ºi cu condiþia achitãrii din preþ a cheltuielilor prevãzutela art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra cãruia poartã garanþia sau dreptul de retenþie, în una dintre urmãtoarele situaþii:

A. atunci când valoarea obiectului garanþiei, determinatã de un evaluator conform standardelor internaþionale de evaluare,este pe deplin acoperitã de valoarea totalã a creanþelor ºi a pãrþilor de creanþe garantate cu acel obiect:

a) obiectul garanþiei nu prezintã o importanþã determinantã pentru reuºita planului de reorganizare propus;

b) obiectul garanþiei face parte dintr-un ansamblu funcþional, iar prin desprinderea ºi vânzarea lui separatã, valoareabunurilor rãmase nu se diminueazã;

B. atunci când nu existã o protecþie corespunzãtoare a creanþei garantate în raport cu obiectul garanþiei, din cauza:

a) diminuãrii valorii obiectului garanþiei sau existenþei unui pericol real ca aceasta sã sufere o diminuare apreciabilã;

b) diminuãrii valorii pãrþii garantate dintr-o creanþã cu rang inferior, ca urmare a acumulãrii dobânzilor, majorãrilor ºipenalitãþilor de orice fel la o creanþã garantatã cu rang superior;

c) lipsei unei asigurãri a obiectului garanþiei împotriva riscului pieirii sau deteriorãrii.

(2) În cazurile prevãzute la alin. (1) lit. B, judecãtorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendãrii formulatã decreditor, dacã administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor mãsuri menite sã ofere protecþiecorespunzãtoare creanþei garantate a creditorului, precum:

a) efectuarea de plãþi periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuãrii valorii obiectului garanþiei ori a valoriipãrþii garantate dintr-o creanþã cu rang inferior;

b) efectuarea de plãþi periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorãrilor ºi penalitãþilor de oricefel ºi, respectiv, pentru reducerea capitalului creanþei sub cota de diminuare a valorii obiectului garanþiei ori a valorii pãrþiigarantate dintr-o creanþã cu rang inferior;

c) novaþia obligaþiei de garanþie prin constituirea unei garanþii suplimentare, reale sau personale ori prin substituireaobiectului garanþiei cu un alt obiect.

36

(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendãrii, trebuie sã facã dovada faptului prevãzut la alin. (1) lit. A.b), rãmânânddebitorului/administratorului sau altei pãrþi interesate sarcina producerii dovezii contrare ºi, respectiv, a celorlalte elemente."

22.. DDeesscchhiiddeerreeaa pprroocceedduurriiii ssuussppeennddãã oorriiccee tteerrmmeennee ddee pprreessccrriippþþiiee aa aaccþþiiuunniilloorr jjuuddiicciiaarree ssaauu eexxttrraajjuuddiicciiaarree ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaaccrreeaannþþeelloorr aassuupprraa ddeebbiittoorruulluuii ssaauu bbuunnuurriilloorr ssaallee-- aarrtt.. 4400 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

Soluþia se justificã pentru protejarea drepturilor creditorilor, ca urmare a suspendãrii procedurilor judiciare ºiextrajudiciare. În lipsa unui mijloc eficient de valorificare a creanþei este normal ca ºi sancþiunea pentru nevalorificarea ei sãfie lipsitã de eficacitate.

Acest efect prezintã interes practic doar pentru acei ccrreeddiittoorrii care nnuu ppaarrttiicciippãã îînn ccaaddrruull pprroocceedduurriiii iinnssoollvveennþþeeii, fie pentrucã nu au depus declaraþia de creanþã fie cã au depus-o tardiv, cu consecinþa decãderii din dreptul de a o valorifica în cadrulacestei proceduri. Dupã închiderea procedurii, în cazul în care comerciantul respectiv nu a fost în faliment, respectiv nu a fostdizolvat ºi radiat, aceºti creditori pot sã-ºi valorifice creanþele în una din formele prevãzute de lege.

33.. DDeesscchhiiddeerreeaa pprroocceedduurriiii ddee iinnssoollvveennþþãã nnuu aaffeecctteeaazzãã ddrreeppttuull uunnuuii ccrreeddiittoorr ddee aa iinnvvooccaa ccoommppeennssaarreeaa ccrreeaannþþeeii ssaallee ccuu cceeaa aaddeebbiittoorruulluuii aassuupprraa ssaa,, aattuunnccii ccâânndd ccoonnddiiþþiiiillee pprreevvããzzuuttee ddee lleeggee îînn mmaatteerriiee ddee ccoommppeennssaarree lleeggaallãã ssuunntt îînnddeepplliinniittee llaa ddaattaaddeesscchhiiddeerriiii pprroocceedduurriiii-- aarrtt.. 5522 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

44.. NNiiccii oo ddoobbâânnddãã,, mmaajjoorraarree ssaauu ppeennaalliittaattee ddee oorriiccee ffeell oorrii cchheellttuuiiaallãã,, numitã generic aacccceessoorriiii,, nnuu vvaa ppuutteeaa ffii aaddããuuggaattããccrreeaannþþeelloorr nnããssccuuttee aanntteerriioorr ddaatteeii ddeesscchhiiddeerriiii pprroocceedduurriiii-- aarrtt.. 4411 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

Prin eexxcceeppþþiiee,, ccrreeaannþþeellee ggaarraannttaattee se înscriu în tabelul definitiv ºi/sau în tabelul definitiv consolidat, dupã caz, la valoareagaranþiilor, evaluatã în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A din lege, dar nu mai mult decât valoarea totalã a creanþeigarantate de acea garanþie. La distribuþia preþului garanþiei, creditorul garantat va fi îndreptãþit sã calculeze accesoriile lacreanþa garantatã pânã cel mult la data vânzãrii bunului, cu condiþia ca preþul bunului sã fie corespunzãtor mai mare decâtvaloarea iniþial evaluatã. În cazul în care preþul va fi inferior valorii evaluate, la distribuþie se va ajusta corespunzãtor raportuldintre partea garantatã ºi cea negarantatã a creanþei.

În cazul în care ssee ccoonnffiirrmmãã uunn ppllaann ddee rreeoorrggaanniizzaarree, dobânzile, majorãrile ori penalitãþile de orice fel sau cheltuielileaccesorii la obligaþiile nãscute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achitã în conformitate cu actele din care rezultãºi cu prevederile programului de plãþi. În cazul în care ppllaannuull eeººuueeaazzãã, regulile descrise anterior se aplicã corespunzãtor pentrucalculul accesoriilor cuprinse în programul de plãþi, la data intrãrii în faliment.

Nici o dobândã, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuialã, numitã generic aacccceessoorriiii,, nnuu vvaa putea fi adãugatãccrreeaannþþeelloorr nnããssccuuttee uulltteerriioorr ddaatteeii ddeesscchhiiddeerriiii atât a procedurii simplificate, cât ºi a celei generale, îînn ccaazzuull în care nniiccii uunn ppllaannddee rreeoorrggaanniizzaarree nnuu eessttee ccoonnffiirrmmaatt..

55.. DDaaccãã llaa ddaattaa ddeesscchhiiddeerriiii pprroocceedduurriiii uunn aacctt jjuurriiddiicc nnuu ddeevveenniissee ooppoozzaabbiill tteerrþþiilloorr,, îînnssccrriieerriillee,, ttrraannssccrriieerriillee,, iinnttaabbuullããrriillee ººii oorriicceeaallttee ffoorrmmaalliittããþþii ssppeecciiffiiccee nneecceessaarree aacceessttuuii ssccoopp,, efectuate dupã data deschiderii procedurii, ssuunntt ffããrrãã eeffeecctt ffaaþþãã ddee mmaassaaccrreeddiittoorriilloorr -- AARRTT.. 5500 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

EExxcceeppþþiiaa:: cazul în care cererea sau sesizarea, legal formulatã, a fost primitã de instanþa, autoritatea ori instituþiacompetentã cel mai târziu în ziua premergãtoare hotãrârii de deschidere a procedurii.

66.. DDuuppãã ccee ss--aa ddiissppuuss ddeesscchhiiddeerreeaa pprroocceedduurriiii llaa cceerreerreeaa ccrreeddiittoorruulluuii,, eessttee iinntteerrzziiss aaddmmiinniissttrraattoorriilloorr ddeebbiittoorriilloorr,, ppeerrssooaanneejjuurriiddiiccee,, ssuubb ssaannccþþiiuunneeaa nnuulliittããþþiiii,, ssãã îînnssttrrããiinneezzee,, ffããrrãã aaccoorrdduull jjuuddeeccããttoorruulluuii--ssiinnddiicc,, aaccþþiiuunniillee oorrii ppããrrþþiillee lloorr ssoocciiaallee ssaauu ddee iinntteerreessddeeþþiinnuuttee ddee ddeebbiittoorruull ccaarree ffaaccee oobbiieeccttuull aacceesstteeii pprroocceedduurrii-- aarrtt.. 4422 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

În acest sens judecãtorul-sindic va dispune indisponibilizarea acþiunilor ori a pãrþilor sociale sau de interes, în registrelespeciale de evidenþã ori în conturile înregistrate electronic.

77.. Ca urmare a deschiderii procedurii ºi pânã la data confirmãrii planului de reorganizare, aaccþþiiuunniillee ssoocciieettããþþiilloorr emitente, însensul Legii nr. 297/2004 privind piaþa de capital, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, se suussppeennddãã ddee llaa ttrraannzzaaccþþiioonnaarree

37

cu începere de la data primirii comunicãrii de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare - aarrtt.. 4433 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

La data primirii de cãtre Comisia Naþionalã a Valorilor Mobiliare a comunicãrii privind intrarea în procedura falimentuluiintervine retragerea valorilor mobiliare de pe piaþa reglementatã pe care acestea se tranzacþioneazã.

88.. Deschiderea procedurii rriiddiiccãã ddeebbiittoorruulluuii ddrreeppttuull ddee aaddmmiinniissttrraarree -- ccoonnssttâânndd îînn ddrreeppttuull ddee aa--ººii ccoonndduuccee aaccttiivviittaatteeaa,, ddee aa--ººiiaaddmmiinniissttrraa bbuunnuurriillee ddiinn aavveerree ººii ddee aa ddiissppuunnee ddee aacceesstteeaa -- ddaaccãã acesta nu ºi-a declarat, în condiþiile legii, iinntteennþþiiaa ddeerreeoorrggaanniizzaarree -- AARRTT.. 4477 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

Cu excepþia cazurilor prevãzute expres de lege, aceste prevederi sunt aplicabile ºi bunurilor pe care debitorul le-ardobândi ulterior deschiderii procedurii.

JJuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odatã cudesemnarea unui administrator judiciar, indicând totodatã ºi condiþia de exercitare a conducerii debitorului de cãtre acesta.

CCrreeddiittoorriiii,, ccoommiitteettuull ccrreeddiittoorriilloorr oorrii aaddmmiinniissttrraattoorruull jjuuddiicciiaarr pot oricând adresa judecãtorului-sindic o cceerreerree de a se ridicadebitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitãþii derealizare a unui plan raþional de activitate.

Judecãtorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea respectivã într-o ºedinþã la care vor fi citaþi administratoruljudiciar, comitetul creditorilor ºi administratorul special.

*

DDrreeppttuull ddee aaddmmiinniissttrraarree al debitorului îînncceetteeaazzãã ddee ddrreepptt la data la care se dispune îînncceeppeerreeaa ffaalliimmeennttuulluuii. De la dataintrãrii în faliment, debitorul va putea desfãºura ddooaarr aaccttiivviittããþþiillee ccee ssuunntt nneecceessaarree ddeerruullããrriiii ooppeerraaþþiiuunniilloorr lliicchhiiddããrriiii..

*

Prin sentinþa sau, dupã caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc va ddaaddiissppoozziiþþiiii ttuuttuurroorr bbããnncciilloorr la care debitorul are disponibil în conturi sã nu dispunã de acestea fãrã un ordin al administratoruluijudiciar/lichidatorului.

Încãlcarea dispoziþiilor judecãtorului-sindic atrage rãspunderea bãncilor pentru prejudiciul creat, precum ºi o amendãjudiciarã de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).

99.. Pe ppeerriiooaaddaa ddee oobbsseerrvvaaþþiiee,, debitorul va putea sã continue ddeessffããººuurraarreeaa aaccttiivviittããþþiilloorr ccuurreennttee ºi poate eeffeeccttuuaa ppllããþþii ccããttrreeccrreeddiittoorriiii ccuunnoossccuuþþii,, care se încadreazã în ccoonnddiiþþiiiillee oobbiiººnnuuiittee ddee eexxeerrcciittaarree aa aaccttiivviittããþþiiii curente, -- aarrtt.. 4499 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066 --dupã cum urmeazã:

a) sub supravegherea administratorului judiciar, dacã debitorul a fãcut o cerere de reorganizare ºi nu i-a fost ridicatdreptul de administrare;

b) sub conducerea administratorului judiciar, dacã debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

Actele, operaþiunile ºi plãþile care ddeeppããººeesscc ccoonnddiiþþiiiillee mmeennþþiioonnaattee aanntteerriioorr vor putea fi aauuttoorriizzaattee în exercitarea atribuþiilorde supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o ºedinþã a comitetului creditorilor în vederea supunerii spreaprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.

În cazul pprrooppuunneerriilloorr ddee îînnssttrrããiinnaarree aa bbuunnuurriilloorr din averea debitorului ggrreevvaattee ddee ggaarraannþþiiii, se va þine seama de prevederilereferitoare la acordarea unei protecþii corespunzãtoare creanþei garantate.

*

ÎÎnn aaffaarrãã ddee ccaazzuurriillee ddeessccrriissee aanntteerriioorr ssaauu ddee cceellee aauuttoorriizzaattee ddee jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc,, ttooaattee aacctteellee,, ooppeerraaþþiiuunniillee ººii ppllããþþiilleeeeffeeccttuuaattee ddee ddeebbiittoorr uulltteerriioorr ddeesscchhiiddeerriiii pprroocceedduurriiii ssuunntt nnuullee -- aarrtt.. 4466 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

Debitorul ºi/sau, dupã caz, administratorul judiciar sunt obligaþi sã întocmeascã ºi sã pãstreze o listã cuprinzând toateîncasãrile, plãþile ºi compensãrile efectuate dupã deschiderea procedurii, cu precizarea naturii ºi valorii acestora ºi a datelorde identificare a cocontractanþilor.

Debitorul are obligaþia de a pune la dispoziþie administratorului judiciar sau, dupã caz, lichidatorului toate informaþiilecerute de acesta, precum ºi toate informaþiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea ºi averea sa, precum ºi listacuprinzând plãþile ºi transferurile patrimoniale fãcute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

1100.. Dupã rãmânerea irevocabilã a hhoottããrrâârriiii ddee ddeesscchhiiddeerree aa pprroocceedduurriiii toate actele ºi ccoorreessppoonnddeennþþaa eemmiissee ddee ddeebbiittoorr,administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu ºi cu caractere vizibile, în limbile românã, englezã ºi

38

francezã, menþiunea în insolvenþã, in insolvency, en procedure collective - aarrtt.. 4455 ddiinn LLeeggeeaa 8855//22000066

Dupã iinnttrraarreeaa îînn rreeoorrggaanniizzaarree jjuuddiicciiaarrãã sau ffaalliimmeenntt,, actele ºi corespondenþa vor purta, în condiþiile prevãzute la alin. (1),menþiunea în reorganizare judiciarã, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupã caz, în faliment, in bankruptcy, enfaillite. Dupã iinnttrraarreeaa îînn pprroocceedduurraa ssiimmpplliiffiiccaattãã se va face, de asemenea, menþiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.

PPrreejjuuddiicciiiillee suferite de tteerrþþiiii ddee bbuunnãã--ccrreeddiinnþþãã, ca urmare a nerespectãrii obligaþiei debitorului menþionate anterior, vor fireparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanþi legali ai debitorului, fãrã a fi atinsã avereadebitorului.

5.CUM POT FI VALORIFICATE DREPTURILE UNUI CREDITOR ÎN CADRUL PROCEDURII INSOLVENÞEICeea ce intereseazã creditorul, de la momentul deschiderii procedurii, este modalitatea sa de a-ºi satisface creanþa într-

un timp cât mai scurt. În acest sens trebuie constatat cã, în funcþie de fazele procedurii insolvenþei, interesul creditorilorpresupune exercitarea anumitor drepturi.

a. ÎN PERIOADA DE OBSERVAÞIEÎn aceastã perioadã se hotãrãºte soarta debitoarei, în sensul cã, pe baza datelor furnizate de cãtre administratorul judiciar

în rraappoorrttuull pprriivviinndd ccaauuzzeellee ººii îîmmpprreejjuurrããrriillee ccaarree aauu ddeetteerrmmiinnaatt iinnttrraarreeaa ddeebbiittooaarreeii îînn iinnssoollvveennþþãã, pe care este obligat sã-lîntocmeascã conform art. 59 din lege, creditorii urmeazã sã hotãrascã dacã debitoarea poate face faþã unei proceduri dereorganizare sau va trebui sã intre în faliment.

*

Pentru a se putea discuta de rreeoorrggaanniizzaarree trebuie mai întâi sã fie îndeplinite condiþiile legale, respectiv ca ddeebbiittooaarreeaa ssããnnuu ssee rreeggããsseeaassccãã îînn ssiittuuaaþþiiaa cceelloorr ccããrroorraa lleeggeeaa nnuu llee rreeccuunnooaaººttee ppoossiibbiilliittaatteeaa ddee aa bbeenneeffiicciiaa ddee rreeoorrggaanniizzaarree (art.1 alin. 2 dinlege).

Apoi este necesar ca una din persoanele îndreptãþite sã-ºi manifeste iinntteennþþiiaa ddee rreeoorrggaanniizzaarree ºi sã propunã un plan dereorganizare. Conform legii vor putea propune un plan de reorganizare:

• ddeebbiittoorruull,, cu aprobarea adunãrii generale a acþionarilor/asociaþilor, în termen de 30 de zile de la afiºarea tabeluluidefinitiv de creanþe, cu condiþia formulãrii intenþiei de reorganizare, prin cererea de deschidere a procedurii, dacãprocedura a fost declanºatã de acesta sau în 10 zile de la primirea cererii creditorului, în cazul în care procedura afost deschisã ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;

• aaddmmiinniissttrraattoorruull jjuuddiicciiaarr, de la data desemnãrii sale ºi pânã la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afiºãriitabelului definitiv de creanþe, cu condiþia sã îºi fi manifestat aceastã intenþie pânã la votarea raportului privindcauzele ºi împrejurãrile care au determinat intrarea debitoarei în insolvenþã;

• uunnuull ssaauu mmaaii mmuullþþii ccrreeddiittoorrii care ºi-au anunþat aceastã intenþie pânã la votarea raportului privind cauzele ºiîmprejurãrile care au determinat intrarea debitoarei în insolvenþã, deþinând împreunã cel puþin 20% din valoareatotalã a creanþelor cuprinse în tabelul definitiv de creanþe, în termen de 30 de zile de la data afiºãrii tabeluluidefinitiv de creanþe.

Planul propus de una din categoriile mai sus enunþate va fi aaddmmiiss de judecãtorul sindic, dacã respectã formalitãþile legaleia apoi va fi supus aapprroobbããrriiii Adunãrii Creditorilor. Planul aprobat va fi ccoonnffiirrmmaatt apoi de judecãtorul sindic ºi abia apoi va fipus în aplicare.

*

În cazul în care prin rraappoorrttuull pprriivviinndd ccaauuzzeellee ººii îîmmpprreejjuurrããrriillee ccaarree aauu ddeetteerrmmiinnaatt iinnttrraarreeaa ddeebbiittooaarreeii îînn iinnssoollvveennþþããadministratorul judiciar indicã faptul cã nu existã posibilitatea reorganizãrii, el va propune intrarea în ffaalliimmeenntt.

Raportul sãu va fi supus aprobãrii Adunãrii Creditorilor.

*

Aºadar, în perioada de observaþie ccrreeddiittoorriiii hhoottããrrããsscc dacã debitoarea va intra în reorganizare sau în faliment.

Aceastã perioadã nnuu eessttee ddeessttiinnaattãã rreeccuuppeerrããrriiii ccrreeaannþþeelloorr, la finalul ei urmând a fi stabilitã situaþia creditorilor ºi acreanþelor de recuperat prin tabelul definitiv al creanþelor.

EExxcceeppþþiiee de aceastã regulã face doar:

• creditorul care invocã compensarea creanþei sale cu cea a debitorului ( a se vedea IV. 3)

39

• creditorul a cãrui creanþã este garantatã ºi care procedeazã conform art. 39 din lege ( a se vedea IV. 1)

b. ÎN CAZUL REORGANIZÃRIIÎn urma confirmãrii unui plan de reorganizare prin hotãrâre, debitorul îºi va desfãºura activitatea sub supravegherea

administratorului judiciar ºi în conformitate cu planul confirmat, pânã când judecãtorul-sindic va dispune, motivat, fieîncheierea procedurii insolvenþei ºi luarea tuturor mãsurilor pentru reinserþia debitorului în activitatea comercialã, fie încetareareorganizãrii ºi trecerea la faliment.

Pe parcursul reorganizãrii, ddeebbiittoorruull vvaa ffii ccoonndduuss ddee aaddmmiinniissttrraattoorruull ssppeecciiaall,, ssuubb ssuupprraavveegghheerreeaa aaddmmiinniissttrraattoorruulluuii jjuuddiicciiaarr.Acþionarii, asociaþii ºi membrii cu rãspundere limitatã nu au dreptul de a interveni în conducerea activitãþii ori în administrareaaverii debitorului, cu excepþia ºi în limita cazurilor expres ºi limitativ prevãzute de lege ºi în planul de reorganizare.

Debitorul, prin administratorul special, sau, dupã caz, administratorul judiciar va trebui sã prezinte trimestrial rapoartecomitetului creditorilor asupra situaþiei financiare a averii debitorului.

Dacã debitorul nu se conformeazã planului sau desfãºurarea activitãþii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar,comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum ºi administratorul special pot solicita oricând judecãtorului-sindic sãaprobe intrarea în faliment.

În cadrul acestei etape ccrreeddiittoorriiii îîººii vvoorr rreeccuuppeerraa ccrreeaannþþeellee pe baza pprrooggrraammuulluuii ddee ppllããþþii ce face parte integrantã dinplanul de reorganizare, la termenele ºi în condiþiile stabilite acolo ºi acceptate de creditori la momentul votãrii planului.

c. ÎN FALIMENTIntrarea debitorului în faliment se poate face atât direct- în cazul procedurii simplificate- cât ºi ulterior - în cazul procedurii

generale. Cazurile de intrare în faliment sunt urmãtoarele:

AA..

a) debitorul ºi-a declarat intenþia de a intra în procedura simplificatã;

b) debitorul nu ºi-a declarat intenþia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestatcã ar fi în stare de insolvenþã, iar contestaþia a fost respinsã de judecãtorul-sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptãþite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintreplanurile propuse nu a fost acceptat ºi confirmat;

BB.. debitorul ºi-a declarat intenþia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu afost acceptat ºi confirmat;

CC.. obligaþiile de platã ºi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiþiile stipulate prin planul confirmat saudesfãºurarea activitãþii debitorului în decursul reorganizãrii sale aduce pierderi averii sale;

DD.. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea debitorului în faliment.

Aceastã fazã presupune iinnvveennttaarriieerreeaa,, eevvaalluuaarreeaa ººii vvaalloorriiffiiccaarreeaa ttuuttuurroorr bbuunnuurriilloorr ddeebbiittooaarreeii, precum ºi rreeccuuppeerraarreeaattuuttuurroorr ccrreeaannþþeelloorr sale.

Tot în acestã fazã se va întocmi ºi ttaabbeelluull ssuupplliimmeennttaarr aall ccrreeaannþþeelloorr, suma totalã ce urmeazã a fi distribuitã urmând a ficonsemnatã îînn ttaabbeelluull ddeeffiinniittiivv ccoonnssoolliiddaatt.

RRoolluull ccrreeddiittoorriilloorr în aceastã etapã se manifestã prin analizarea ºi aprobarea rapoartelor de evaluare a bunurilor ºi ametodelor de valorificare a acestora propuse de lichidator.

Stingerea creanþelor se va face prin plata acestora , pe mãsura generãrii de fonduri din recuperarea creanþelor sauvalorificarea bunurilor debitorului ºi având la bazã ppllaannuurriillee ddee ddiissttrriibbuuiirree..

PPllaannuurriillee ddee ddiissttrriibbuuiirree ppaarrþþiiaallee sunt întocmite trimestrial de cãtre lichidator ºi sunt supuse analizei ComitetuluiCreditorilor. Eventualele contestaþii la aceste planuri sunt soluþionate de cãtre jdecãtorul sindic.

PPllaannuull ddee ddiissttrriibbuuiirree ffiinnaall însoþeºte raportul final ºi este întocmit dupã ce toate bunurile au fost valorificate.

Aprobarea planului determinã plata creanþelor în condiþiile stabilite în el. Plata creanþelor se va face dupã niºte reguluiclar stabilite.

40

*

AATTEENNÞÞIIEE :: RReegguulliillee ddee ppllaattãã aa ccrreeaannþþeelloorr sunt urmãtoarele:

11.. Fondurile obþinute din vvâânnzzaarreeaa bbuunnuurriilloorr din averea debitorului, ggrreevvaattee,, în favoarea creditorului, ddee iippootteeccii,, ggaajjuurrii saualte ggaarraannþþiiii rreeaallee mmoobbiilliiaarree oorrii ddrreeppttuurrii ddee rreetteennþþiiee de orice fel, vor fi distribuite în urmãtoarea ordine:

1. taxe, timbre ºi orice alte cheltuieli aferente vânzãrii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentruconservarea ºi administrarea acestor bunuri, precum ºi plata remuneraþiilor persoanelor angajate pentru procedurã;

2. creanþele creditorilor garantaþi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorãrile ºi penalitãþile de orice fel, precum ºicheltuielile.

În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelorcreanþe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenþã, creanþe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse încategoria corespunzãtoare, potrivit naturii lor. Dacã dupã plata sumelor rezultã o diferenþã în plus, aceasta va fi depusã, pringrija lichidatorului, în contul averii debitorului.

Un creditor cu creanþã garantatã este îndreptãþit sã participe la orice distribuire de sumã fãcutã înaintea vânzãrii bunuluisupus garanþiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scãzute din cele pe care creditorul ar fi îndreptãþit sã leprimeascã ulterior din preþul obþinut prin vânzarea bunului supus garanþiei sale, dacã aceasta este necesarã pentru a împiedicaun astfel de creditor sã primeascã mai mult decât ar fi primit dacã bunul supus garanþiei sale ar fi fost vândut anteriordistribuirii.

*

22.. RREEGGUULLAA GGEENNEERRAALLÃÃ -- Creanþele vor fi plãtite, în cazul falimentului, în urmãtoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesarepentru conservarea ºi administrarea bunurilor din averea debitorului, precum ºi plata remuneraþiilor persoanelorangajate pentru derularea procedurii;

2. creanþele izvorâte din raportul de muncã;

3. creanþele reprezentând creditele, cu dobânzile ºi cheltuielile aferente, acordate de instituþii de credit dupãdeschiderea procedurii, precum ºi creanþele rezultând din continuarea activitãþii debitorului dupã deschidereaprocedurii;

4. creanþele bugetare;

5. creanþele reprezentând sumele datorate de cãtre debitor unor terþi, în baza unor obligaþii de întreþinere, alocaþiipentru minori sau de platã a unor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existenþã;

6. creanþele reprezentând sumele stabilite de judecãtorul-sindic pentru întreþinerea debitorului ºi a familiei sale, dacãacesta este persoanã fizicã;

7. creanþele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile ºi dobânzile aferente, cele rezultate din livrãri de produse,prestãri de servicii sau alte lucrãri, precum ºi din chirii;

8. alte creanþe chirografare;

9. creanþele subordonate, în urmãtoarea ordine de preferinþã:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de cãtre un asociat sau acþionar deþinând cel puþin 10% dincapitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generalã a asociaþilor, ori, dupã caz, de cãtre unmembru al grupului de interes economic;

b) creanþele izvorând din acte cu titlu gratuit.*

33.. Sumele de distribuit între ccrreeddiittoorrii îînn aacceellaaººii rraanngg ddee pprriioorriittaattee vor fi acordate proporþional cu suma alocatã pentru fiecarecreanþã, prin tabelul definitiv consolidat.

*

44.. Titularilor de creanþe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupã ddeepplliinnaa îînnddeessttuullaarree a titularilor de creanþedin categoria iieerraarrhhiicc ssuuppeerriiooaarrãã, potrivit ordinii prevãzute anterior.

*

41

55.. În cazul iinnssuuffiicciieennþþeeii ssuummeelloorr necesare acoperirii valorii integrale a creanþelor cu acelaºi rang de prioritate, titularii acestoravor primi oo ccoottãã ffaalliimmeennttaarrãã, reprezentând suma proporþionalã cu procentul pe care creanþa lor îl deþine în categoriacreanþelor respective.

d. DUPÃ LICHIDARE - ATRAGEREA RÃSPUNDERII MEMBRILOR ORGANELOR DE CONDUCEREÎntrucât existã o probabilitate foarte mare ca sumele recuperate sã nu fie suficiente pentru plata pasivului debitorului

ajuns în insolvenþã iar ajungerea în aceastã stare sã nu fie datoratã exclusiv climatului economic, legiuitorul a instituit orãspundere a membrilor organelor de conducere. Aceasta presupune suplimentarea fondurilor destinate acoperirii creanþelorcu fonduri din averea personalã a persoanelor fizice care au condus direct sau indirect la ajungerea comerciantului îninsolvenþã.

La cererea aaddmmiinniissttrraattoorruulluuii jjuuddiicciiaarr sau a lichidatorului, judecãtorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivuluidebitorului, persoanã juridicã, ajuns în stare de insolvenþã, sã fie suportatã de membrii organelor de supraveghere din cadrulsocietãþii sau de conducere, precum ºi de orice altã persoanã care a cauzat starea de insolvenþã a debitorului, prin uunnaa ddiinnttrreeuurrmmããttooaarreellee ffaappttee::

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au fãcut acte de comerþ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitãþi care ducea, în mod vãdit, persoana juridicã la încetarea de plãþi;

d) au þinut o contabilitate fictivã, au fãcut sã disparã unele documente contabile sau nu au þinut contabilitatea înconformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mãrit în mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinãtoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetãrii de plãþi;

g) în luna precedentã încetãrii plãþilor, au plãtit sau au dispus sã se plãteascã cu preferinþã unui creditor, în dauna celorlalþicreditori.

CCoommiitteettuull ccrreeddiittoorriilloorr poate cere judecãtorului-sindic sã fie autorizat sã introducã acþiunea respectivã, dacãadministratorul judiciar sau lichidatorul a omis sã indice, în raportul sãu asupra cauzelor insolvenþei, persoanele culpabile destarea de insolvenþã a patrimoniului debitorului persoanã juridicã ori dacã acesta a omis sã formuleze acþiunea ºi rãspundereapersoanelor ameninþã sã se prescrie.

Acþiunea se pprreessccrriiee în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscutã sau trebuia cunoscutã persoana care a cauzatapariþia stãrii de insolvenþã, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotãrârii de deschidere a procedurii.

În caz de pplluurraalliittaattee, rãspunderea persoanelor care au cauzat starea de insolvenþã a debitorului este solidarã, cu condiþiaca apariþia stãrii de insolvenþã sã fie contemporanã sau anterioarã perioadei de timp în care ºi-au exercitat mandatul ori încare au deþinut poziþia care ar fi putut cauza insolvenþa. Persoanele în cauzã se pot apãra de solidaritate dacã, în organelecolegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolvenþa sau au lipsit de la luareadeciziilor care au cauzat insolvenþa ºi au fãcut sã se consemneze, ulterior luãrii deciziei, opoziþia lor la aceste decizii.

SSuummeellee rreeccuuppeerraattee de la persoanele care au cauzat starea de insolvenþã a debitorului vor intra în averea debitorului ºi vorfi destinate, în caz de reorganizare, completãrii fondurilor necesare continuãrii activitãþii debitorului, iar în caz de faliment,acoperirii pasivului.

EExxeeccuuttaarreeaa ssiilliittãã se efectueazã de cãtre executorul judecãtoresc, conform Codului de procedurã civilã. Dupã închidereaprocedurii falimentului, ssuummeellee rezultate din executarea silitã vor fi rreeppaarrttiizzaattee de cãtre executorul judecãtoresc, înconformitate cu prevederile Legii 85/2006, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanþe pus la dispoziþia sa de cãtrelichidator.

*

Un caz special îl reprezintã aassoocciiaaþþiiii ccuu rrããssppuunnddeerree nneelliimmiittaattãã.. În cazul acestora procedura este modificatã.

Astfel, în cazul în care bunurile care alcãtuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societãþi în nume colectivsau în comanditã nu sunt suficiente pentru plata creanþelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creanþe, împotrivagrupului sau a societãþii jjuuddeeccããttoorruull--ssiinnddiicc vvaa aauuttoorriizzaa eexxeeccuuttaarreeaa ssiilliittãã,, în condiþiile legii, împotriva asociaþilor cu rãspunderenelimitatã sau, dupã caz, a membrilor, pronunþând o sentinþã definitivã ºi executorie, care va fi pusã în executare delichidator, prin executor judecãtoresc.

42

6. CONCLUZIIAºadar dacã aveþi un debitor care trebuie sã vã plãteascã oo ssuummãã ddee ppeessttee 1100..000000 lleeii ddee mmaaii mmuulltt ddee 3300 ddee zziillee ºi acesta

nnuu aarree ffoonndduurrii ssuuffiicciieennttee ppeennttrruu aa oo ppllããttii, puteþi sã vã adresaþi cu o cerere tribunalului în raza teritorialã a cãruia debitorul îºiare sediul pentru a-l declara în insolvenþã.

Dacã debitorul dvs. a fost declarat în insolvenþã la cererea altui creditor puteþi interveni în procedurã prin depunerea uneicereri de admitere a creanþei însoþitã de înscrisurile probatorii, în urma notificãrii trimise de adminstratorul judiciar/lichidatorulsau dacã aveþi aceastã informaþie din ziar ori din Buletinul procedurilor de Insolvenþã.

Dacã aþi respectat termenul de depunere iar creanþa dvs este doveditã corespunzãtor, aceasta va fi trecutã în ttaabbeelluullpprreelliimmiinnaarr aall ccrreeaannþþeelloorr ºi ulterior în cel ddeeffiinniittiivv.

Dacã creanþa dvs va fi apreciatã ca parþial doveditã sau integral nefondatã de cãtre adminstratorul judiciar/lichidatorul,veþi fi notificat în mod special ºi veþi putea formula contestaþie care va fi soluþionatã de judecãtorul sindic.

Dacã aþi fost acceptat în tabelul creanþelor atunci vã puteþi manifesta voinþa în cadrul AAdduunnããrriiii CCrreeddiittoorriilloorr sau, eventual,dacã aþi fost desemnat în acest sens, în cadrul Comitetului Creditorilor.

În cadrul ppeerriiooaaddeeii ddee oobbsseerrvvaaþþiiee (procedura generalã) veþi putea hotãrî dacã debitoarea va beneficia de un plan dereorganizare sau va intra în faliment, veþi putea solicita compensarea creanþei cu cea a debitoarei, în tot sau în parte, ori veþiputea solicita ridicarea suspendãrii ºi valorificarea bunului, în cazul în care aveþi o creanþã garantatã.

Totodatã veþi putea solicita ridicarea dreptului de administrare al debitoarei ori înlocuirea administratorului judiciar.

Dacã s-a decis intrarea debitoarei în rreeoorrggaanniizzaarree puteþi controla respectarea planului de reorganizare prin consultarearapoartelor trimestriale întocmite de administratorul judiciar ºi vã veþi recupera creanþa în conformitate cu pprrooggrraammuulluuii ddeeppllããþþii ce face parte integrantã din planul de reorganizare.

În cazul în care sesizaþi cã planul de reorganizare nu este respectat sau nu este eficient puteþi solicita intrarea debitoareiîn faliment.

Odatã cu intrarea în ffaalliimmeenntt veþi decide dacã este cazul sã vã majoraþi creanþa la momentul întocmirii tabeluluisuplimentar al creanþelor. Totodatã veþi putea decide dacã bunurile au fost corect evaluate ºi dacã mãsura de valorificare alor este cea mai potrivitã în vederea obþinerii unui preþ cât mai mare. Veþi beneficia de ppllaattaa ccrreeaannþþeeii pe baza planului dedistribuire parþialã sau a raportului final, în funcþie de rangul creanþei stabilit în tabelul definitiv consolidat ºi de regulile privindplata creanþelor descrise la ppaarraaggrraaffuull VV..cc.

În cazul în care, din diverse motive, nu v-aþi recuperat creanþa mai aveþi o ºansã prin realizarea demersurilor necesareaattrraaggeerriiii rrããssppuunnddeerriiii mmeemmbbrriilloorr oorrggaanneelloorr ddee ccoonndduucceerree. Reuºita acestor demersuri presupune suplimentarea fondurilordestinate acoperirii creanþelor cu fonduri din averea personalã a persoanelor fizice care au condus direct sau indirect laajungerea comerciantului în insolvenþã.

Pentru recuperarea acestora, în cazul în care existã titlu executoriu dar procedura insolvenþei a fost închisã va trebui sãvã adresaþi executorului judecãtoresc. Cheltuielile de executare vor trebui avansate de cãtre dvs. însã distribuirea sumelorrecuperate se va realiza tot conform regulilor stabilite de procedura insolvenþei, pe baza tabelului definitiv consolidat. Faptulcã aþi avansat sume pentru executare nu vã modificã rangul de preferinþã al creanþei.

Situaþia este schimbatã doar în cazul în care debitorul dvs este un grup de interes economic ori o societate în numecolectiv sau în comanditã.

43

XX.. AALLTTEE IINNFFOORRMMAAÞÞIIII UUTTIILLEE

A. PERSPECTIVA PSIHO-JURIDICÃ ASUPRA DIVORÞULUI - ÎNCREDINÞAREA MINORILOR

CCOODDUULL FFAAMMIILLIIEEIIAArrtt.. 4422 - Instanþa judecãtoreascã va hotãrî, odatã cu pronunþarea divorþului, cãruia dintre pãrinþi vor fi încredinþaþi copiii

minori. În acest scop, instanþa va asculta pãrinþii ºi autoritatea tutelarã ºi þinând seama de interesele copiilor, pe care deasemenea îi va asculta dacã au împlinit vârsta de zece ani, va hotãrî pentru fiecare dintre copii, dacã va fi încredinþat tatãluisau mamei.

IInnssttaannþþaa vvaa aassccuullttaa ppããrriinnþþiiii//aauuttoorriittaatteeaa ttuutteellaarrãã ººii ppee ccooppiilluull//ccooppiiiiii ccaarree aauu îîmmpplliinniitt vvâârrssttaa ddee zzeeccee aannii,, îînn ssccooppuullîînnccrreeddiinnþþããrriiii ccooppiilluulluuii//ccooppiiiilloorr,, mmaammeeii ssaauu ttaattããlluuii..

AArrtt.. 4444 - În cazul schimbãrii împrejurãrilor, la cererea oricãruia dintre pãrinþi sau a copilului, dacã acesta a împlinit vârstade paisprezece ani, a autoritãþii tutelare sau a vreunei instituþii de ocrotire, instanþa judecãtoreascã va putea modifica mãsurileprivitoare la drepturile ºi obligaþiile personale sau patrimoniale între pãrinþii divorþaþi ºi copii.

LLaa cceerreerree,, iinnssttaannþþaa jjuuddeeccããttoorreeaassccãã vvaa ppuutteeaa mmooddiiffiiccaa mmããssuurriillee pprriivviittooaarree llaa ddrreeppttuurriillee ººii oobblliiggaaþþiiiillee ppeerrssoonnaalleessaauu ppaattrriimmoonniiaallee îînnttrree ppããrriinnþþiiii ddiivvoorrþþaaþþii ººii ccooppiiii -- îînn ccaazzuull sscchhiimmbbããrriiii îîmmpprreejjuurrããrriilloorr..

LLEEGGEEAA 227722//22000044

AArrtt.. 22..

((11)) Prezenta lege, orice alte reglementãri adoptate în domeniul respectãrii ºi promovãrii drepturilor copilului, precum ºiorice act juridic emis sau, dupã caz, încheiat în acest domeniu se subordoneazã cu prioritate principiului interesului superioral copilului.

((22)) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legãturã cu drepturile ºi obligaþiile ce revin pãrinþilorcopilului, altor reprezentanþi legali ai sãi, precum ºi oricãror persoane cãrora acesta le-a fost plasat în mod legal.

((33)) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile ºi deciziile care privesc copiii, întreprinse deautoritãþile publice ºi de organismele private autorizate, precum ºi în cauzele soluþionate de instanþele judecãtoreºti.

((44)) Persoanele prevãzute la alin. (3) sunt obligate sã implice familia în toate deciziile, acþiunile ºi mãsurile privitoare lacopil ºi sã sprijine îngrijirea, creºterea ºi formarea, dezvoltarea ºi educarea acestuia în cadrul familiei.

AArrtt.. 1166..

((11)) Copilul care a fost separat de ambii pãrinþi sau de unul dintre aceºtia printr-o mãsurã dispusã în condiþiile legii aredreptul de a menþine relaþii personale ºi contacte directe cu ambii pãrinþi, cu excepþia situaþiei în care acest lucru contravineinteresului superior al copilului.

CCooppiilluull aarree ddrreeppttuull ddee aa mmeennþþiinnee rreellaaþþiiii ppeerrssoonnaallee ººii ccoonnttaaccttee ddiirreeccttee ccuu aammbbiiii ppããrriinnþþii,, ccuu eexxcceeppþþiiaa ssiittuuaaþþiieeii îînnccaarree aacceesstt lluuccrruu ccoonnttrraavviinnee iinntteerreessuulluuii ssuuppeerriioorr aall ccooppiilluulluuii.. IInnssttaannþþaa jjuuddeeccããttoorreeaassccãã ppooaattee lliimmiittaa eexxeerrcciittaarreeaaaacceessttuuii ddrreepptt,, ddaaccãã eexxiissttãã mmoottiivvee tteemmeeiinniiccee ddee nnaattuurrãã aa ppeerriicclliittaa ddeezzvvoollttaarreeaa ffiizziiccãã,, mmeennttaallãã,, ssppiirriittuuaallãã,, mmoorraallããssaauu ssoocciiaallãã aa ccooppiilluulluuii..

((22)) Instanþa judecãtoreascã, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, poate limita exercitarea acestuidrept, dacã existã motive temeinice de naturã a periclita dezvoltarea fizicã, mentalã, spiritualã, moralã sau socialã a copilului.

AArrtt.. 2244..

((11)) Copilul capabil de discernãmânt are dreptul de a-ºi exprima liber opinia asupra oricãrei probleme care îl priveºte.

((22)) În orice procedurã judiciarã sau administrativã care îl priveºte copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorieascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat ºi copilul care nu a împlinit vârsta de10 ani, dacã autoritatea competentã apreciazã cã audierea lui este necesarã pentru soluþionarea cauzei.

((33)) Dreptul de a fi ascultat conferã copilului posibilitatea de a cere ºi de a primi orice informaþie pertinentã, de a ficonsultat, de a-ºi exprima opinia ºi de a fi informat asupra consecinþelor pe care le poate avea opinia sa, dacã este respectatã,

44

precum ºi asupra consecinþelor oricãrei decizii care îl priveºte.

((44)) În toate cazurile prevãzute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate în considerare ºi li se va acorda importanþacuvenitã, în raport cu vârsta ºi cu gradul de maturitate a copilului.

((55)) Orice copil poate cere sã fie ascultat conform dispoziþiilor alin. (2) ºi (3). În caz de refuz, autoritatea competentã seva pronunþa printr-o decizie motivatã.

EEssttee oobblliiggaattoorriiee aassccuullttaarreeaa ccooppiilluulluuii ccaarree aa îîmmpplliinniitt vvâârrssttaa ddee 1100 aannii,, ddaarr ooppiinniiiillee ccooppiilluulluuii aassccuullttaatt vvoorr ffii lluuaatteeîînn ccoonnssiiddeerraarree ººii llii ssee vvaa aaccoorrddaa iimmppoorrttaannþþaa ccuuvveenniittãã,, îînn rraappoorrtt ccuu vvâârrssttaa ººii ccuu ggrraadduull ddee mmaattuurriittaattee aa ccooppiilluulluuii..

SSCCHHIIMMBBAARREEAA DDEE PPEERRSSPPEECCTTIIVVÃÃ AASSUUPPRRAA CCOOPPIILLÃÃRRIIEEII ªªII DDIIVVOORRÞÞUULLUUII

Studiile referitoare la rolul pe care îl are copilul într-un divorþ, au arãtat cã modul în care este perceputã copilãriainfluenþeazã modul în care copiilor li se permite sã ia parte la dezbaterile din cadrul unui divorþ. Perspectiva tradiþionalã asupracopilãriei se bazeazã pe prezumþia conform cãreia implicarea copiilor ºi adolescenþilor în probleme de separare a pãrinþilor,este o povarã prea mare ºi inutilã, povarã care trebuie luatã de pe umerii tinerilor.

OO sseerriiee ddee cceerrcceettããrrii rreecceennttee aauu aarrããttaatt ccãã eessttee iinnddiiccaatt ººii uuttiill ccaa mmiinnoorriiii//aaddoolleesscceennþþiiii,, ssãã ffiiee ccoonnssuullttaaþþii ccuu pprriivviirreellaa ssiittuuaaþþiiaa lloorr vviiiittooaarree.. LLeeggeeaa ssuubblliinniiaazzãã ffaappttuull ccãã „„oorriiccee ccooppiill ppooaattee cceerree ssãã ffiiee aassccuullttaatt""..

În general, sistemele de justiþie þin cont de interesul superior al copilului, însã interpretarea copilului vizavi de propriilelui experienþe, este adesea ignoratã. În repetate rânduri s-a atras atenþia cã interesul superior al copilului nu se poate realizafãrã a se þine cont în mod nemijlocit de dorinþele ºi nevoile copilului. În majoritatea þãrilor instanþele þin cont de opiniacopilului în acord cu vârsta lui.

CCooppiiiiii ssuunntt mmaarrttoorrii rreelleevvaannþþii ººii ccoommppeetteennþþii,, aattââtt îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee rreellaaþþiiaa ppããrriinnþþiilloorr lloorr,, ccââtt ººii îînn cceeeeaa ccee pprriivveeººtteepprroopprriiaa lloorr eexxppeerriieennþþãã ddee vviiaaþþãã..

Convenþia Naþiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, la articolul 12, aratã cã „trebuie sã se permitã copiilor sã îºispunã cuvântul în problemele care îi privesc, însã declaraþiilor lor vor fi evaluate potrivit vârstei ºi maturitãþii".

CCooppiiiiii ccuunnoosscc pprroobblleemmeellee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttãã ffaammiilliiaa lloorr ººii aa--ii aassccuullttaa ppooaattee ffii uunn pprriimm ppaass îînn aa iiddeennttiiffiiccaa ººii aaaammeelliioorraa ddeezzvvoollttaarreeaa uunnoorr pprroobblleemmee ddee ssttrreess ssaauu aannxxiieettaattee..

Dacã copii îºi exprimã dorinþa de-a nu lua parte la nici o decizie legatã de separarea pãrinþilor, sau se observã cã nu ausuficientã experienþã/maturitate pentru a-ºi putea exprima pãrerea, ar trebui sã fie scutiþi de un efort pe care nu doresc saunu pot sã îl realizeze, deºi legea subliniazã ca fiind obligatorie „ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani".

ÎÎNNCCRREEDDIINNÞÞAARREEAA MMIINNOORRIILLOORR

Instanþa este cea care încredinþeazã copilul/copiii mamei sau tatãlui, asumându-ºi în felul acesta responsabilitateadeciziei, cu scopul de a-l proteja pe copil împotriva unor sentimente de vinã. Sarcina instanþei este mult mai uºoarã atuncicând pãrinþii, foºtii soþi, dau dovadã de maturitate ºi înþelegere în stabilirea custodiei copilului/copiilor ºi se pun de acordvizavi de asumarea responsabilitãþii creºterii, educãrii copilului/copiilor.

În situaþiile în care în familie existã mai mulþi copiii, specialiºtii sunt de pãrere cã este mai bine ca aceºtia sã rãmânãîmpreunã indiferent de pãrintele la care vor sta.

CCeerrcceettããrriillee aauu aarrããttaatt ccãã,, îînn ccaazzuull ffaammiilliiiilloorr ccuu mmaaii mmuullþþii ccooppiiii,, îînnccrreeddiinnþþaarreeaa ccooppiiiilloorr aacceelluuiiaaººii ppããrriinnttee eesstteebbeenneeffiiccãã ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa ppssiihhoo--ssoocciiaallãã aa ccooppiiiilloorr.. DDeessppããrrþþiirreeaa ffrraaþþiilloorr pprroovvooaaccãã,, îînn cceellee mmaaii mmuullttee ccaazzuurrii,,ttrraauummee ppssiihhiiccee ((ddeeppiinnddee ddee vvâârrssttaa ccrroonnoollooggiiccãã aa ffrraaþþiilloorr,, ddee rreellaaþþiiaa ddiinnttrree eeii eettcc))..

PPRROOGGRRAAMMUULL DDEE VVIIZZIITTAARREE

Când unui pãrinte i se oferã custodia unui copil, celuilalt i se oferã dreptul la vizitare

Pãrinþii au responsabilitatea sã stabileascã un program rezonabil de vizitare; dacã acest lucru nu se întâmplã, instanþapreia iniþiativa ºi va formula un program de vizitare. În aceste situaþii întotdeauna existã riscul ca acesta sã nu fie cel maipotrivit pentru copil, deci este cel mai bine ca detaliile programului sã fie stabilite de pãrinþi. Este utilã abordarea deschisã aproblemei pentru a stabili când, unde ºi pentru cât timp.

45

EEssttee rreeccoommaannddaatt ccaa pprrooggrraammuull ddee vviizziittaarree ssãã ffiiee ssttaabbiilliitt ddee ccããttrree ppããrriinnþþii,, ddee ccoommuunn aaccoorrdd..

Este important sã nu se piardã din vedere faptul cã orice copil are nevoie ºi are dreptul sã aibã legãturi cu ambii pãrinþi

În unele þãri se manifestã o nouã tendinþã de implementare a custodiei comune. Aceasta înseamnã cã se împarteresponsabilitatea creºterii copilului între pãrinþi, iar studiile au arãtat cã acest tip de intervenþie este foarte utilã dacã estecorect implementatã. Conflictul parental este principalul factor care submineazã acest tip de custodie. La mãsurãtorileobiective de adaptare ºcolarã, socialã etc. copii care au beneficiat de custodie comunã, nu diferã de copiii din familiilebiparentale.

Odatã ce s-a cãzut de acord asupra unui program de vizitare, este esenþial ca acest sã nu fie subminat în mod deliberat.Altfel spus, dacã oricare dintre pãrinþi încalcã sistematic ºi intenþionat programul, acest lucru creeazã tensiuni care automatse rãsfrâng ºi asupra copilului.

CCooppiiiiii ppaarr ssãã aaiibbãã mmaaii ppuuþþiinnee pprroobblleemmee eemmooþþiioonnaallee,, ddaaccãã ppããrriinnþþiiii ppoott ssãã ppuunnãã ddeeooppaarrttee ffrruussttrraarreeaa ººii ffuurriiaa ffaaþþããddee cceellããllaalltt,, ppoott aacccceeppttaa ccãã eexxiissttãã ssttiilluurrii ppaarreennttaallee ddiiffeerriittee,, ppoott ssãã ppuunnãã iinntteerreessuull ccooppiilluulluuii ppee pprriimmuull ppllaann ººii ssããmmeennþþiinnãã oo ccuussttooddiiee ccoommuunnãã..

În cazul în care pãrinþii nu pot sã treacã peste resentimentele faþã de fostul partener, au probleme emoþionale sau suntconsumatori de substanþe, copiii au de suferit.

CCUUMM SSÃÃ SSPPUUII CCOOPPIILLUULLUUII CCÃÃ VVEEII DDIIVVOORRÞÞAA??

Indiferent de vârstã, este important ca pãrintele sã îi spunã copilului ce se întâmplã. Dacã un pãrinte este mai apropiatde copil, este normal ca acesta sã dea vestea prima datã.

Este extrem de important ca nici unul dintre pãrinþi sã nu arunce vina pe celãlalt de faþã cu copilul deoarece indirect seoferã ocazia copilului sã fie pãrtinitor. De asemenea, este dãunãtor pentru copil sã simtã cã are un pãrinte bun ºi unul rãu.

Fiecare pãrinte trebuie sã explice insistent ºi repetat copilului cã nu el este de vinã pentru ceea ce se întâmplã. Pãrinþiitrebuie sã explice cã divorþul este între pãrinþi ºi nu între pãrinþi ºi copil. Dacã acest lucru este explicat corect, copilul vaînþelege cã nu el este vinovat de despãrþirea pãrinþilor, ºi implicit nici nu se va simþi responsabil pentru împãcarea acestora.

Dacã copilul întreabã „de ce", de obicei aceastã întrebarea înseamnã „de ce mi se întâmplã mie" ºi nu de ce divorþeazãpãrinþii lui. La început este posibil ca copii sã nu fie foarte interesaþi sã ºtie de ce, aºa cã se pot omite detaliile în aceastã fazã.

Este util ca pãrinþii sã îl întrebe pe copil dacã la rândul lui are întrebãri.

SSTTRRAATTEEGGIIII DDEE--AA FFAACCEE FFAAÞÞÃÃ DDIIVVOORRÞÞUULLUUII PPÃÃRRIINNÞÞIILLOORR

În situaþii de divorþ copiii/adolescenþii trebuie sprijiniþi pentru:

1. acceptarea situaþiei - divorþul a avut loc, iar pãrinþii nu mai sunt cãsãtoriþi;

2. ameliorarea conflictelor cu pãrinþii ºi centrarea pe propria viaþã;

3. rezolvarea sentimentelor de furie ºi de învinovãþire;

4. acceptarea faptului cã divorþul este irevocabil ºi cã pãrinþii nu se vor mai împãca;

5. iniþierea de noi relaþii, în scopul evitãrii retragerii sociale.

Relaþia cu pãrintele non-rezident poate sã fie foarte utilã dacã continuã sã fie strânsã ºi normalã.

B. EFECTELE PSIHOLOGICE ALE DIVORÞULUI LA COPII/ADOLESCENÞI

NNOOUU--NNÃÃSSCCUUTT -- 1188 LLUUNNII

PPeerrssoonnaalliittaattee--aattaaººaammeennttuull bbaazzaall

Este momentul în care copilul îºi stabileºte atitudinea de bazã faþã de lumea din jurul sãu. Cu cât beneficiazã de maimultã siguranþã cu atât atitudinea sa va fi mai încrezãtoare. Pentru o dezvoltare emoþionalã ulterioarã normalã, încã dinaceastã perioadã, pãrinþii trebuie permanent sã încerce sã stabileascã relaþii de încredere cu copilul. Determinant este modulîn care mama se apropie ºi se comportã cu copilul.

46

EEffeecctteellee ddiivvoorrþþuulluuii

La aceastã vârstã copiii pot sã detecteze dacã existã o anumitã tensiune în familie, dar nu pot înþelege motivul conflictului(„dacã mama sau persoana care-l îngrijeºte este agitatã ºi el devine agitat, plânge aparent fãrã motiv, dã cu putere dinpicioare etc.").

RReeaaccþþiiii ppoossiibbiillee:: indispoziþie gastricã, crampe; comportament alimentar neregulat; lipsa apetitului; iritare; întârzieri îndezvoltare (în cazul unor tensiuni prelungite);

SSuuggeessttiiii ppeennttrruu ppããrriinnþþii- atunci când un nou-nãscut este expus tensiunilor, pãrintele sã îl þinã mai mult timp în braþe;- menþinerea unei rutine normale;- este indicat ca pãrinþii sã apeleze la calmul prietenilor / familiei pentru a-l scoate temporar din mediu;- este utilã oferirea jucãriei preferate sau a unor lucruri reconfortante;- dacã simptomele se intensificã, este bine sã se consulte un medic, psiholog, neuro-psihiatru etc.;

PPEERRIIOOAADDAA AANNTTEEPPRREEªªCCOOLLAARRÃÃ --1188 LLUUNNII -- 33 AANNII

PPeerrssoonnaalliittaattee

Copiii încep sã-ºi manifeste „personalitatea în formare". Ei încep sã se manifeste ca entitãþi separate de pãrinþii lor, suntfoarte comunicativi ºi sunt interesaþi de explorarea mediului înconjurãtor.

Provocãrile fizice cu care se confruntã copilul îi pot susþine încrederea în forþele proprii sau pot genera o lipsã de încredereîn sine. Determinant este aici modul în care pãrinþii îl ajutã pe copil sã depãºeascã provocãrile. Faptul cã adultul rezolvãproblemele în locul copilului sau îl lasã sã se descurce singur când problemele sunt vãdit peste capacitãþile lui contribuie lalipsa de încredere în sine.


Schimbãrile majore în mediul familial pot fi dificile pentru copii. Au mare nevoie de un mediu stabil ºi predictibil. Ei vorca nevoile lor sã fie satisfãcute imediat, chiar dacã existã o anumitã tensiune în familie. Aceasta este o perioadã în care copiisunt centraþi pe ei înºiºi, deci nu vor fi sutã la sutã preocupaþi de tensiunile din familie.

Este foarte posibil ca la aceastã vârstã copiii sã creadã cã ei sunt de vinã pentru divorþ.

RReeaaccþþiiii ppoossiibbiillee:: crize de plâns mai frecvente; o nevoie mai mare de atenþie decât de obicei; copii pot descoperi furia, darnu o înþeleg; tulburãri de somn;

SSuuggeessttiiii ppeennttrruu ppããrriinnþþii- pãrinþii sã comunice frecvent copiilor faptul cã nu ei sunt de vinã pentru divorþul lor;- menþinerea unei rutine zilnice normale, similarã cu cea anterioarã divorþului;- cooperarea pãrinþilor;- oferirea de atenþie suplimentarã - a petrece cât mai mult timp împreunã cu copilul;- pãrinþii nu trebuie sã manifeste nervozitate permanentã - sã se centreze pe nevoile copilului mai mult

decât pe propria suferinþã;

PPEERRIIOOAADDAA PPRREEªªCCOOLLAARRÃÃ -- 33 --66//77 AANNII


Experienþa copilului fluctueazã între iniþiativã ºi vinovãþie, generate de responsabilitãþile în creºtere, care îi revin copilului.Dacã i se solicitã sã îºi asume responsabilitãþi pentru sine, copilul va învãþa sã aibã iniþiative. Dacã i se cere prea mult, poateajunge sã se simtã vinovat pentru cã nu ºi-a îndeplinit responsabilitãþile. Din nou mediul familial este determinant.


Pe termen scurt, copiii de vârstã micã (sub ºase ani) sunt cel mai puternic afectaþi de divorþ; ei par a deveni maidependenþi, mai neascultãtori, mai agresivi, mai puþin afectuoºi decât cei care rãmân în familii organizate, dezvoltarea lorgeneralã fiind bulversatã.

47

La aceastã vârstã copiii cred cã deþin controlul total asupra mediului în care trãiesc, iar acest lucru poate pune problemepãrinþilor care vor sã divorþeze. Preºcolarii nu înþeleg pe deplin conceptul de divorþ. Indiferent de câtã tensiune estemanifestatã în familie, în cele din urmã copilul se simte responsabil pentru separare.

RReeaaccþþiiii ppoossiibbiillee:: sentimente de nesiguranþã referitoare la viitor; responsabilizare nejustificatã pentru ceea ce se întâmplã;mascarea, inhibarea furiei; pot apãrea coºmarurile; gânduri, idei neplãcute;

SSuuggeessttiiii ppeennttrruu ppããrriinnþþii- problema divorþului sã fie abordatã în manierã deschisã; - dacã copilul vede cã pãrintele se ajusteazã în mod pozitiv la divorþ, este probabil ca ºi el sã se ajusteze în

mod pozitiv la divorþ;- sunt importante asigurãrile verbale, repetate, vizavi de faptul cã „copilul nu este vinovat de divorþul

pãrinþilor";- încurajarea copilului sã vorbeascã;- asigurarea întâlnirilor cu pãrintele non-rezident;

PPEERRIIOOAADDAA ªªCCOOLLAARRÃÃ MMIICCÃÃ-- 66//77 -- 1111 AANNII


Experienþa copilului fluctueazã între sârguinþã ºi inferioritate ºi este generatã de intrarea în ºcoalã. Mediul ºcolar sauprietenii de joacã îl pot determina pe copil sã devinã sârguincios, strãduindu-se sã facã faþã cererilor sau sã se simtãneputincios.

Contactele cu alþi copii cresc foarte mult la aceastã vârstã, iar copiii care au pãrinþi divorþaþi pot sã devinã distanþi faþãde ceilalþi. Pentru copiii din ºcoala primarã divorþul pãrinþilor poate fi un obstacol foarte serios deoarece este prezent ºi planulsocial.


Copiii de 6-8 ani sunt marcaþi de o mare tristeþe, de sentimente de frustrare, confuzie ºi anxietate, mulþi dintre ei cãutândcontactul cu pãrintele absent. Bãieþii sunt mai vulnerabili decât fetele: ei înregistreazã mai frecvent eºec ºcolar ºi dificultãþi deintegrare socialã, se restabilesc mai greu. Copiii nu fac distincþia clarã între ce simt ei ºi ce simt pãrinþii lor, prin urmare vorreacþiona la divorþ prin tristeþe ºi sentimente de abandon. Ei sunt înspãimântaþi de incertitudinea situaþiei, devin anxioºi(tensionaþi, agitaþi), au coºmaruri. Ei se pot simþi neiubiþi de tatãl sau mama absentã ºi pot fi furioºi deoarece se simt respinºi.Aceºti copii se pot simþi divizaþi între loialitatea faþã de cei doi pãrinþi ºi vor încerca sã facã o alegere pentru a diminuaconflictul interior. Indiferent de alegerea fãcutã copiii se vor simþi vinovaþi. Uneori, în ideea diminuãrii tensiunii interioare,copiii pot dezvolta planuri ºi fantezii de reunire a familiei. Aceºti copii pot sã aibã probleme de concentrare a atenþiei, potizbucni în plâns la orice provocare ºi au tendinþa de-a provoca la rândul lor pe cei din jur, pentru a-ºi manifesta furia. Toateacestea pot duce la scãderea rezultatelor ºcolare ºi scãderea încrederii în sine ºi ceilalþi.

Copiii între 8-12/13 ani pot separa nevoile lor de nevoile pãrinþilor lor. Pot manifesta teama de-a fi respinºi, singurãtate,ruºine cã pãrinþii lor se despart. La aceastã vârstã copiii pot somatiza, acuzând dureri de cap, dureri de stomac etc..Sentimentul predominant este de furie. Ei învinovãþesc frecvent pe unul dintre pãrinþi ºi-ºi descarcã furia asupra acestuia. Laºcoalã au dificultãþi de concentrare a atenþiei ºi o slabã implicare în sarcinile ºcolare. Ocazional, se pot implica exagerat înactivitãþile ºcolare, ca mecanism de apãrare faþã de situaþia din familie sau pot intra în conflicte cu colegii ºi profesorii.

Dacã copilul a crescut într-un mediu securizant ºi confortabil este normal sã se teamã cã acesta se va pierde odatã cudivorþul. Deoarece copiii nu înþeleg pe deplin ce înseamnã un divorþ, uneori pot crede cã pãrinþii divorþeazã de ei, de aceeatrebuie explicat foarte clar cã aceastã separare nu înseamnã pierderea unui pãrinte. Cea mai mare dorinþã a copiilor este aceeaca pãrinþii sã se împace ºi vor încerca sã facã acest lucru în orice condiþii. Unii copii pot încerca sã arunce vina pentru divorþpe unul dintre pãrinþi. Aceastã situaþie poate sã aibã efecte negative asupra dezvoltãrii emoþionale a copiilor ºi este foarteimportant ca pãrinþii sã le explice cã vina nu este a nici unuia în exclusivitate. De asemenea, este important ca pãrintele cucare rãmâne copilul sã încerce sã menþinã o rutinã zilnicã deoarece predictibilitatea este foarte importantã pentru copii.Deschiderea ºi sinceritatea pãrinþilor faþã de copii sunt esenþiale pentru adaptarea acestora la noua situaþie.

RReeaaccþþiiii ppoossiibbiillee:: copiii pot sã creadã cã pãrinþii se vor împãca; pot sã se simtã respinºi de pãrintele care s-a mutat; simtnesiguranþa financiarã a viitorului; tot timpul privesc înapoi la ceea ce a fost; se prefac bolnavi pentru a nu merge la ºcoalã;se simt abandonaþi ºi singuri;

48

SSuuggeessttiiii ppeennttrruu ppããrriinnþþii- copiii vor înþelege cã pãrinþii nu îi abandoneazã, dacã pãrinþii abordeazã deschis problema ºi le acordã

atenþia cuvenitã;- reclãdirea sentimentului de siguranþã;- pãrinþii trebuie sã încerce sã îl facã pe copil sã vorbeascã deschis;- petrecerea plãcutã a timpului liber cu copilul;- asigurãri repetate referitoare la viitor, la faptul cã nici unul nu îl va abandona;- reinstituirea pe cât posibil a atmosferei de familie;- respectarea copilului ºi a intimitãþii sale;- discuþii despre lucrurile de interes comun, altele decât problemele de familie;- încurajarea activitãþilor extraºcolare;

AADDOOLLEESSCCEENNÞÞAA -- 1111 -- 1188 AANNII

aa.. AAddoolleesscceennþþaa ttiimmppuurriiee

Experienþa adolescentului fluctueazã între identitate ºi confuzia de rol. Apar o mulþime de roluri sociale, pe careadolescentul trebuie sã le integreze ºi sã le interiorizeze. Determinante sunt atât modelele cât ºi grupul de prieteni. Seîndepãrteazã încet-încet de mediul securizant al familiei pentru a descoperi ºi alte lucruri sau persoane. Interesele majore secomutã de pe familie pe prieteni, colegi.

Pentru copiii între 9-12 ani, percepþia rupturii este mai clarã, modalitãþile de manifestare mai diversificate. Ei sunt capabilisã punã în funcþiune diferite mecanisme de apãrare ºi sã lupte împotriva propriilor stãri psihologice. Totuºi, mulþi dintre eireuºesc cu greu sã-ºi controleze anxietatea, ruºinea, durerea ºi sentimentul neputinþei, revãrsându-ºi furia asupra ambilorpãrinþi sau numai asupra celui pe care îl considerã vinovat. De obicei adolescenþii sunt deplin conºtienþi de ceea ce se întâmplãîn familiile lor ºi pot fi foarte critici atunci când este vorba de divorþul pãrinþilor ºi nu vor accepta cu uºurinþã varianta aleasãde pãrinþi.

bb.. AAddoolleesscceennþþaa ttâârrzziiee

Prietenii ºi ºcoala devin mai importanþi decât familia, dar cu toate acestea separarea pãrinþilor provoacã suferinþãadolescentului. Pãrinþii trebuie sã ºtie cã în continuare „copilul lor" are nevoie de sprijinul lor pentru a trece de aceastãperioadã.

Nici în adolescenþã experienþa divorþului nu este suportatã fãrã probleme. Divorþul pãrinþilor provoacã furie, tristeþe, stãride insecuritate ºi de neliniºte în legãturã cu viitorul, decepþie, indignare, dispreþ.

RReeaaccþþiiii ppoossiibbiillee:: furie ºi urã; însingurare; comportament imprevizibil; uneori încearcã sã profite de ambii pãrinþi;aruncarea vinei pe un pãrinte; se simte mai matur decât alþii; insecuritate financiarã; pot rãspunde la divorþul pãrinþilor prinutilizarea de alcool, drog sau prin comportamente delincvente;

SSuuggeessttiiii ppeennttrruu ppããrriinnþþii- interacþiuni cât mai dese cu adolescentul, comunicare deschisã;- o supraveghere constantã a activitãþilor ºcolare;- pãstrarea regulilor din familie, impuse înaintea divorþului; - nu este indicatã implicarea adolescenþilor în disputele parentale;

CC.. CCOONNTTEENNCCIIOOSS AADDMMIINNIISSTTRRAATTIIVV

Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã,printr-un act administrativ sau prin nesoluþionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanþei de contenciosadministrativ competente, pentru anularea actului, recunoaºterea dreptului pretins sau a interesului legitim ºi reparareapagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât ºi public. Procedura este reglementatã de Legea nr.554/2004. Se poate adresa instanþei de contencios administrativ ºi persoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un intereslegitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Persoana vãtãmatã în drepturile salesau în interesele sale legitime, prin ordonanþe sau dispoziþii din ordonanþe ale Guvernului neconstituþionale, se poate adresainstanþei de contencios.

Prin persoanã vãtãmatã se înþelege- orice persoanã fizicã sau juridicã ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturisubiective sau interese legitime private vãtãmate prin acte administrative .Sunt asimilate persoanei vãtãmate ºi organismelesociale care invocã vãtãmarea unui interes public prin actul administrativ atacat;

Prin autoritate publicã se înþelege - orice organ de stat sau al unitãþilor administrativ-teritoriale care acþioneazã, în regim

49

de putere publicã, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritãþilor publice, în sensul prezentei legi,persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obþinut statut de utilitate publicã sau sunt autorizate sã presteze unserviciu public;

Prin act administrativ se înþelege - actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publicã învederea executãrii ori a organizãrii executãrii legii, dând naºtere, modificând sau stingând raporturi juridice; sunt asimilateactelor administrative, în sensul prezentei legi, ºi contractele încheiate de autoritãþile publice care au ca obiect:

• punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã, ex. concesiunea, închirierea )

• executarea lucrãrilor de interes public;

• prestarea serviciilor publice;

• achiziþiile publice;

Prin contencios administrativ se înþelege - activitatea de soluþionare, de cãtre instanþele de contencios administrativcompetente potrivit legii, a litigiilor în care cel puþin una dintre pãrþi este o autoritate publicã, iar conflictul s-a nãscut fie dinemiterea sau încheierea, dupã caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluþionarea în termenul legalori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Prin nesoluþionarea în termenul legal a unei cereri se înþelege - faptul de a nu rãspunde solicitantului în termen de 30 dezile de la înregistrarea cererii, dacã prin lege nu se prevede alt termen;

Prin refuz nejustificat de a soluþiona o cerere se înþelege - exprimarea explicitã, cu exces de putere, a voinþei de a nurezolva cererea;

Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ actele administrative ale autoritãþilor publice care privesc raporturileacestora cu Parlamentul, actele de comandament cu caracter militar,actele administrative pentru modificarea sau desfiinþareacãrora se prevede, prin lege organicã, o altã procedurã judiciarã. Actele administrative emise pentru aplicarea regimului stãriide rãzboi, al stãrii de asediu sau al celei de urgenþã, cele care privesc apãrarea ºi securitatea naþionalã ori cele emise pentrurestabilirea ordinii publice, precum ºi pentru înlãturarea consecinþelor calamitãþilor naturale, epidemiilor ºi epizootiilor pot fiatacate numai pentru exces de putere.

Înainte de a se adresa instanþei de contencios administrativ competente, persoana care se considerã vãtãmatã într-undrept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sã solicite autoritãþii publice emitente, întermen de 30 de zile de la data comunicãrii actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa înegalã mãsurã organului ierarhic superior, dacã acesta existã.

Plângerea prealabilã este obligatorie ºi în ipoteza în care legea specialã prevede o procedurã administrativ-jurisdicþionalã,iar partea nu a optat pentru aceasta.

Plângerea prealabilã în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, ºi pestetermenul de 30 de zile, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescripþiePersoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresataltui subiect de drept, formuleazã plângerea din momentul în care a luat cunoºtinþã, pe orice cale, de existenþa acestuia, înlimitele termenului de 6 luni de la emiterea actului Plângerea prealabilã, se soluþioneazã în termenul de 30 de zile de laînregistrarea cererii dacã prin lege nu se prevede un alt termen.

În cazul acþiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenþia Naþionalã a Funcþionarilor Publicisau al celor care privesc cererile celor vãtãmaþi prin ordonanþe sau dispoziþii din ordonanþe, precum ºi în cazul excepþiei denelegalitate, nu este obligatorie procedura prealabilã.

Plângerea prealabilã în cazul acþiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificaþia concilierii în cazullitigiilor comerciale, dispoziþiile din Codul de procedurã civilã fiind aplicabile în mod corespunzãtor. Potrivit acestorareclamantul va convoca partea adversã, comunicându-i în scris pretenþiile sale ºi temeiul lor legal, precum ºi toate acteledoveditoare pe care se sprijinã acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandatã cu dovadã de primire, printelegramã, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigurã transmiterea textului actului ºi confirmarea primiriiacestuia. Sau prin înmânarea înscrisurilor sub semnãturã de primire.

Data convocãrii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arãtarea pretenþiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului ºi apunctului de vedere al fiecãrei pãrþi.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocãrii, dovada cã de la data primiriiacestei convocãri au trecut 30 de zile se anexeazã la cererea de chemare în judecatã.

Dacã rãspunsul primit la plângerea prealabilã adresatã autoritãþii publice emitente este nemulþumitor sau dacã nu s-aprimit nici un rãspuns în termenul prevãzut, poate fi sesizatã instanþa de contencios administrativ competentã, pentru a se

50

solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate ºi, eventual, reparaþii pentru daune morale. Deasemenea, se poate adresa instanþei de contencios administrativ ºi cel care se considerã vãtãmat într-un drept al sãu,recunoscut de lege, prin nesoluþionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluþionare a cererii.

Cererile prin care se solicitã anularea unui act administrativ individual sau recunoaºterea dreptului pretins ºi reparareapagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data primirii rãspunsului la plângerea prealabilã sau, dupã caz, dela data comunicãrii refuzului nejustificat de soluþionare a cererii,de la data expirãrii termenului legal de soluþionare a cererii,fãrã a depãºi termenul de 1 an de la emiterea actului, respectiv de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a proceduriiconcilierii, în cazul contractelor administrative.

Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusã ºi peste termenul de 6 luni,dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.

Ordonanþele sau dispoziþiile din ordonanþe care se considerã a fi neconstituþionale, precum ºi actele administrative cucaracter normativ care se considerã a fi nelegale pot fi atacate oricând.

Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritãþile publice locale ºi judeþene, precum ºi cele careprivesc taxe ºi impozite, contribuþii, datorii vamale ºi accesorii ale acestora, de pânã la 5 miliarde lei vechi, se soluþioneazã, înfond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritãþile publicecentrale, precum ºi cele care privesc taxe ºi impozite, contribuþii, datorii vamale ºi accesorii ale acestora, mai mari de 5miliarde lei, se soluþioneazã, în fond, de secþiile de contencios administrativ ºi fiscal ale curþilor de apel, dacã prin lege specialãnu se prevede altfel. Instanþa de contencios administrativ este competentã sã soluþioneze litigiile care apar în fazelepremergãtoare încheierii unui contract administrativ, precum ºi orice litigii legate de aplicarea ºi executarea contractuluiadministrativ.

Reclamantul se poate adresa instanþei de la domiciliul sãu sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacã reclamantul a optatpentru instanþa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepþia necompetenþei teritoriale.

Reclamantul va anexa la acþiune copia actului administrativ pe care îl atacã sau, dupã caz, rãspunsul autoritãþii publiceprin care i se comunicã refuzul rezolvãrii cererii sale. În situaþia în care reclamantul nu a primit nici un rãspuns la cererea sa,va depune la dosar copia cererii, certificatã prin numãrul ºi data înregistrãrii la autoritatea publicã, precum ºi orice înscris careface dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

La primirea cererii, instanþa va dispune citarea pãrþilor ºi va putea cere autoritãþii al cãrei act este atacat sã îi comunicede urgenþã acel act, împreunã cu întreaga documentaþie care a stat la baza emiterii lui, precum ºi orice alte lucrãri necesarepentru soluþionarea cauzei sub sancþiunea unei amenzi judiciare.

În cazuri bine justificate ºi pentru prevenirea unei pagube iminente, o datã cu sesizarea autoritãþii publice care a emisactul cu plângerea prealabilã,sau a instanþei de contencios cu acþiunea persoana vãtãmatã poate sã cearã instanþeicompetente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ pânã la pronunþarea instanþei de fond,respectiv pânã lasoluþionarea definitivã ºi irevocabilã a cauzei Încheierea sau, dupã caz, sentinþa prin care se pronunþã suspendarea esteexecutorie de drept. Ea poate fi atacatã cu recurs în termen de 5 zile de la pronunþare, iar introducerea recursului nu suspendãexecutarea.

Cererile în justiþie prevãzute de legea contenciosului administrativ vor putea fi formulate ºi personal împotriva persoaneifizice care a elaborat, a emis sau a încheiat actul ori, dupã caz, care se face vinovatã de refuzul de a rezolva cererea referitoarela un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacã se solicitã plata unor despãgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentruîntârziere. În cazul în care acþiunea se admite, persoana respectivã va putea fi obligatã la plata despãgubirilor, solidar cuautoritatea publicã respectivã.

Pentru cererile formulate în baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevãzute de Legea nr. 146/1997 privindtaxele judiciare de timbru, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile în bani în general taxa detimbru este de 4 lei iar timbrul judiciar de 0,3 lei, cu excepþia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vortaxa la valoare. Instanþa, soluþionând acþiunea poate, dupã caz, sã anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sã obligeautoritatea publicã sã emitã un act administrativ ori sã elibereze un certificat, o adeverinþã sau orice alt înscris.

Instanþa este competentã sã se pronunþe, ºi asupra legalitãþii actelor sau operaþiunilor administrative care au stat la bazaemiterii actului supus judecãþi.

În cazul soluþionãrii cererii, instanþa va hotãrî ºi asupra despãgubirilor pentru daunele materiale ºi morale cauzate, dacãreclamantul a solicitat acest lucru.

Atunci când obiectul acþiunii în contencios administrativ îl formeazã un contract administrativ, în funcþie de starea defapt, instanþa poate dispune anularea acestuia, în tot sau în parte, obliga autoritatea publicã sã încheie contractul la carereclamantul este îndrituit, impune uneia dintre pãrþi îndeplinirea unei anumite obligaþii, suplini consimþãmântul unei pãrþi,când interesul public o cere,sau obliga la plata unor despãgubiri pentru daunele materiale ºi morale.

Când persoana vãtãmatã a cerut anularea actului administrativ, fãrã a cere în acelaºi timp ºi despãgubiri, aceasta le poatesolicita pe cale separatã termenul de prescripþie pentru cererea de despãgubire este de un an ºi curge de la data la care acesta

51

a cunoscut sau trebuia sã cunoascã întinderea pagubei,de regulã de la rãmânerea irevocabilã a hotãrârii prin care s-a dispusanularea actului nelegal,competenþa aparþinând instanþei de contencios administrativ..

Hotãrârea pronunþatã în primã instanþã poate fi atacatã cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursulîmpotriva sentinþelor pronunþate de tribunalele administrativ-fiscale se judecã de secþiile de contencios administrativ ºi fiscalale curþilor de apel, iar recursul împotriva sentinþelor pronunþate de secþiile de contencios administrativ ºi fiscal ale curþilor deapel se judecã de Secþia de contencios administrativ ºi fiscal a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, dacã prin lege specialã nu seprevede altfel.

Recursul suspendã executarea ºi se judecã de urgenþã Recurentul, în situaþii deosebite, cum ar fi împlinirea termenuluipânã la care îºi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita preºedintelui instanþei competente sã soluþioneze recursul ºistabilirea termenului de judecatã a recursului chiar înainte de primirea dosarului

Hotãrârile judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, prin care s-au admis acþiunile formulate potrivit dispoziþiilor prezenteilegi, constituie titluri executorii.

Hotãrârile judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, suntgeneral obligatorii ºi au putere numai pentru viitor. Ele se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau, dupã caz, înmonitoarele oficiale ale judeþelor ori al municipiului Bucureºti, la cererea instanþei de executare ori a reclamantului, fiindscutite de plata taxelor de publicitate.

Dacã în urma admiterii acþiunii autoritatea publicã este obligatã sã încheie, sã înlocuiascã sau sã modifice actuladministrativ, sã elibereze un certificat, o adeverinþã sau orice alt înscris, executarea hotãrârii definitive ºi irevocabile se va faceîn termenul prevãzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rãmânerii irevocabilea hotãrârii.

În cazul în care termenul nu este respectat, se va aplica conducãtorului autoritãþii publice sau, dupã caz, persoaneiobligate o amendã de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despãgubiripentru întârziere care se aplicã, respectiv se acordã, de instanþa de executare, la cererea reclamantului. Cererea este scutitãde taxa de timbru. Hotãrârea se ia în camera de consiliu, de urgenþã, cu citarea pãrþilor ºi poate fi atacatã cu recurs în termende 5 zile de la pronunþare.

Dacã legalitatea unui act administrativ individual sau normativ nu a fost cercetatã pe calea unei acþiuni în contenciosadministrativ poate fi analizatã pe calea excepþiei de nelegalitate oricând în cadrul unui proces, din oficiu sau la cererea pãrþiiinteresate. În acest caz, instanþa, constatând cã de actul administrativ depinde soluþionarea litigiului pe fond, va sesiza prinîncheiere motivatã instanþa de contencios administrativ competentã, suspendând cauza.

Instanþa de contencios administrativ se pronunþã, dupã procedura de urgenþã, în ºedinþã publicã, cu citarea pãrþilor.

Soluþia instanþei de contencios administrativ este supusã recursului.

În cazul în care instanþa de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanþa în faþa cãreia s-a ridicatexcepþia va soluþiona cauza, fãrã a þine seama de actul a cãrui nelegalitate a fost constatatã.

DD.. AACCCCEESSUULL LLAA IINNFFOORRMMAAÞÞIIIILLEE DDEE IINNTTEERREESS PPUUBBLLIICC

Dreptul la informaþie este consacrat ca drept fundamental al omului de art.10 din Convenþia pentru Apãrarea DrepturilorOmului ºi a Libertãþilor fundamentale-CEDO-ratificatã de România în 1994 «fiecare are dreptul sã primeascã sau sã transmitãinformaþii »

Dar chiar ºi anterior ratificãrii convenþiei dreptul la informaþie a fost reglementat ca drept fundamental prin articolul31din Constituþia României constând în dreptul persoanei de a avea acces la orice informaþie de interes public stipulându-secã acesta nu poate fi îngrãdit. Pentru exercitarea acestui drept autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, suntobligate sã asigure informarea corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personal. ÎnConstituþie sunt prevãzute ºi limitãrile acestui drept,dreptul la informaþie nu trebuie sã prejudicieze mãsurile de protecþie atinerilor sau securitatea naþionalã. Mijloacele de informare în masã, publice ºi private, sunt obligate sã asigure informareacorectã a opiniei publice.

Prin lege organicã - Legea nr. 544/2001- au fost detaliate condiþiile ,cadrul ºi categoriile de informaþii la care segaranteazã liberul acces al persoanelor. Accesul liber ºi neîngrãdit al persoanei la orice informaþii de interes public, definiteastfel prin lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaþiilor dintre persoane ºi autoritãþile publice, înconformitate cu Constituþia României ºi cu documentele internaþionale ratificate de Parlamentul României.

Legea defineºte urmãtorii termeni:

Prin autoritate sau instituþie publicã se înþelege orice autoritate sau instituþie publicã ce utilizeazã resurse financiarepublice ,orice regie autonomã,companie naþionalã ,precum ºi orice societate comercialã aflatã sub autoritatea unei autoritãþi

52

publice centrale sau locale ºi la care statul român sau ,dupã caz, o unitate administrativ teritorialã este acþionar unic saumajoritar ºi care îºi desfãºoarã activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituþiei;

Prin informaþie de interes public se înþelege orice informaþie care priveºte activitãþile sau rezultã din activitãþile uneiautoritãþi publice sau instituþii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaþiei;

Prin informaþie cu privire la datele personale se înþelege orice informaþie privind o persoanã fizicã identificatã sauidentificabilã.

Asigurarea de cãtre autoritãþile ºi instituþiile publice a accesului la informaþiile de interes public se face din oficiu sau lacerere, prin intermediul compartimentului pentru relaþii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

Fiecare autoritate sau instituþie publicã are obligaþia sã comunice din oficiu urmãtoarele informaþii de interes public:

• actele normative care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea autoritãþii sau instituþiei publice;

• structura organizatoricã, atribuþiile departamentelor, programul de funcþionare, programul de audienþe alautoritãþii sau instituþiei publice;

• numele ºi prenumele persoanelor din conducerea autoritãþii sau a instituþiei publice ºi ale funcþionarului responsabilcu difuzarea informaþiilor publice;

• coordonatele de contact ale autoritãþii sau instituþiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax,adresa de e-mail ºi adresa paginii de Internet;

• sursele financiare, bugetul ºi bilanþul contabil;

• programele ºi strategiile proprii;

• lista cuprinzând documentele de interes public;

• lista cuprinzând categoriile de documente produse ºi/sau gestionate, potrivit legii;

• modalitãþile de contestare a deciziei autoritãþii sau a instituþiei publice în situaþia în care persoana se considerãvãtãmatã în privinþa dreptului de acces la informaþiile de interes public solicitate.

Aceste informaþii vor fi publicate anual într-un buletin informativ Autoritãþile publice sunt obligate sã dea din oficiupublicitãþii un raport periodic de activitate, cel puþin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

Accesul la informaþiile de mai sus se realizeazã prin:

• afiºare la sediul autoritãþii sau al instituþiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau înmijloacele de informare în masã, în publicaþii proprii, precum ºi în pagina de Internet proprie;

• consultarea lor la sediul autoritãþii sau al instituþiei publice, în spaþii special destinate acestui scop.

Orice persoanã are dreptul sã solicite ºi sã obþinã de la autoritãþile ºi instituþiile publice, în condiþiile legii, informaþiile deinteres public.

Autoritãþile ºi instituþiile publice sunt obligate sã asigure persoanelor, la cererea acestora, informaþiile de interes publicsolicitate în scris sau verbal.

Solicitarea în scris a informaþiilor de interes public cuprinde urmãtoarele elemente:

• autoritatea sau instituþia publicã la care se adreseazã cererea;

• informaþia solicitatã, astfel încât sã permitã autoritãþii sau instituþiei publice identificarea informaþiei de interespublic;

• numele, prenumele ºi semnãtura solicitantului, precum ºi adresa la care se solicitã primirea rãspunsului.

Autoritãþile ºi instituþiile publice au obligaþia sã rãspundã în scris la solicitarea informaþiilor de interes public în termen de10 zile sau, dupã caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitãrii, în funcþie de dificultatea, complexitatea, volumullucrãrilor documentare ºi de urgenþa solicitãrii. În cazul în care durata necesarã pentru identificarea ºi difuzarea informaþieisolicitate depãºeºte 10 zile, rãspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiþia înºtiinþãrii acestuia înscris despre acest fapt în termen de 10 zile.

Refuzul comunicãrii informaþiilor solicitate se motiveazã ºi se comunicã în termen de 5 zile de la primirea petiþiilor.

Solicitarea ºi obþinerea informaþiilor de interes public se pot realiza, dacã sunt întrunite condiþiile tehnice necesare, ºi înformat electronic.

53

Pentru informaþiile solicitate verbal funcþionarii din cadrul compartimentelor de informare ºi relaþii publice au obligaþiasã precizeze condiþiile ºi formele în care are loc accesul la informaþiile de interes public ºi pot furniza pe loc informaþiilesolicitate.

În cazul în care informaþiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumatã sã solicite în scris informaþia deinteres public, urmând ca cererea sã îi fie rezolvatã în termenele menþionate Informaþiile de interes public solicitate verbal secomunicã în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autoritãþii sau instituþiei publice, care va fi afiºat la sediulacesteia ºi care se va desfãºura în mod obligatoriu în timpul funcþionãrii instituþiei, incluzând ºi o zi pe sãptãmânã, dupãprogramul de funcþionare. activitãþile de registraturã privind petiþiile nu se pot include în acest program ºi se desfãºoarãseparat.

Informaþiile de interes public solicitate verbal de cãtre mijloacele de informare în masã vor fi comunicate, de regulã,imediat sau în cel mult 24 de ore.

În cazul în care solicitarea de informaþii implicã realizarea de copii de pe documentele deþinute de autoritatea sauinstituþia publicã, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiþiile legii.

Dacã în urma informaþiilor primite petentul solicitã informaþii noi privind documentele aflate în posesia autoritãþii sau ainstituþiei publice, aceastã solicitare va fi tratatã ca o nouã petiþie

Orice autoritate contractantã astfel cum este definitã de lege ,are obligaþia sã punã la dispoziþia persoanei fizice saujuridice interesate ,în aceleaºi condiþii ºi termene ca pentru orice informaþie de interes public contractele de achiziþii publice.

Se excepteazã de la accesul liber al cetãþenilor urmãtoarele informaþii:

• informaþiile din domeniul apãrãrii naþionale, siguranþei ºi ordinii publice, dacã fac parte din categoriile informaþiilorclasificate, potrivit legii;

• informaþiile privind deliberãrile autoritãþilor, precum ºi cele care privesc interesele economice ºi politice aleRomâniei, dacã fac parte din categoria informaþiilor clasificate, potrivit legii;

• informaþiile privind activitãþile comerciale sau financiare, dacã publicitatea acestora aduce atingere dreptului deproprietate intelectualã sau industrialã,precum ºi principiului concurenþei loiale, potrivit legii;

• informaþiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

• informaþiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacã se pericliteazã rezultatul anchetei, sedezvãluie surse confidenþiale ori se pun în pericol viaþa, integritatea corporalã, sãnãtatea unei persoane în urmaanchetei efectuate sau în curs de desfãºurare;

• informaþiile privind procedurile judiciare, dacã publicitatea acestora aduce atingere asigurãrii unui proces echitabilori interesului legitim al oricãreia dintre pãrþile implicate în proces;

• informaþiile a cãror publicare prejudiciazã mãsurile de protecþie a tinerilor.

Informaþiile care favorizeazã sau ascund încãlcarea legii de cãtre o autoritate sau o instituþie publicã nu pot fi incluse încategoria informaþiilor clasificate ºi constituie informaþii de interes public.

Informaþiile cu privire la datele personale ale cetãþeanului pot deveni informaþii de interes public numai în mãsura în careafecteazã capacitatea de exercitare a unei funcþii publice.

Informaþiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritãþile publice decât în temeiul unei obligaþii legaleori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaþii

Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autoritãþi ori instituþii publice pentru aplicarea prevederilorprezentei legi constituie abatere ºi atrage rãspunderea disciplinarã a celui vinovat.

Împotriva refuzului se poate depune reclamaþie la conducãtorul autoritãþii sau al instituþiei publice respective în termende 30 de zile de la luarea la cunoºtinþã de cãtre persoana lezatã.

Dacã dupã cercetarea administrativã reclamaþia se dovedeºte întemeiatã, rãspunsul se transmite persoanei lezate întermen de 15 zile de la depunerea reclamaþiei ºi va conþine atât informaþiile de interes public solicitate iniþial, cât ºimenþionarea sancþiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

În cazul în care o persoanã se considerã vãtãmatã în drepturile sale, prevãzute în Legea 544/2001, aceasta poate faceplângere la secþia de contencios administrativ a tribunalului în a cãrei razã teritorialã domiciliazã sau în a cãrei razã teritorialãse aflã sediul autoritãþii ori al instituþiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirãrii termenuluiprevãzut pentru comunicarea rãspunsului Instanþa poate obliga autoritatea sau instituþia publicã sã furnizeze informaþiile deinteres public solicitate ºi sã plãteascã daune morale ºi/sau patrimoniale. Hotãrârea tribunalului este supusã recursului. DeciziaCurþii de apel este definitivã ºi irevocabilã.

Atât plângerea, cât ºi recursul se judecã în instanþã în procedurã de urgenþã ºi sunt scutite de taxa de timbru.

54

XXII.. VVOOCCAABBUULLAARR JJUURRIIDDIICC

A. AAccþþiiuunnee cciivviillãã - ansamblul mijloacelor procesuale, prin care se poate realiza protecþia juridicã a drepturilor ºi intereselor civile ocrotite de lege.

AAccþþiiuunnee ppeennaallãã - mijlocul prin care se realizeazã în justiþie, tragerea la rãspundere penalã ºi pedepsirea inculpatului.

AArrhhiivvaa - serviciul auxiliar din cadrul instanþelor de judecatã, care asigurã pãstrarea în bunã stare a dosarelor ºi registrelor instanþei ºi careinformeazã persoanele care au calitatea de pãrþi ori sunt împuternicite de acestea conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele încare acestea sunt direct interesate.

AAuuttoorriittaattee ttuutteellaarrãã - instituþie creatã pe lângã autoritãþile publice locale, în vederea ocrotirii intereselor minorului lipsit de îngrijirepãrinteascã, în cazurile prevãzute de lege.

B. BBuunn ccoommuunn - bun dobândit în timpul cãsãtoriei de oricare dintre soþi, care, de la data dobândirii lui, devine bun comun al soþilor.

C. CCaallee ddee aattaacc - mijloc juridic pus la dispoziþia pãrþilor interesate, procurorului prin care se creeazã posibilitatea verificãrii legalitãþii hotãrârilor

judecãtoreºti ºi înlãturarea eventualelor greºeli sãvârºite(apel, recurs, contestaþie în anulare, revizuire).CCaazziieerr jjuuddiicciiaarr - fiºa în care organele judiciare consemneazã datele privind antecedentele penale ale unei persoane (sancþiunile penale ce i

s-au aplicat, eliberarea condiþionatã, amnistia, graþierea, reabilitarea etc.) CCeerreerreeaa ddee cchheemmaarree îînn jjuuddeeccaattãã - actul iniþial al procesului civil, prin care orice persoanã interesatã poate solicita intervenþia instanþei de

judecatã în vederea soluþionãrii unui litigiu în care este direct implicatã.CCeerreerree rreeccoovveennþþiioonnaallãã - actul prin care pârâtul solicitã pretenþii proprii împotriva reclamantului, în legãturã cu dreptul pretins de acesta prin

cererea de chemare în judecatã.CCeerrttiiffiiccaatt ddee ggrreeffãã - act eliberat de cãtre grefa instanþei, prin care se atestã fapte sau situaþii rezultate din evidenþa instanþei de judecatã sau

cu privire la dosarele aflate în arhiva acesteia.CCiittaaþþiiaa - act procedural scris prin care o persoanã este chematã în faþa organelor de urmãrire penalã ºi în faþa instanþei de judecatã, având

caracter de ordin ºi care obligã persoana cãreia i se adreseazã sã se prezinte la data ºi locul indicat.

D. DDeecclliinnaarree ddee ccoommppeetteennþþãã - trimiterea cauzei de cãtre organul care constatã cã nu este competent sã o soluþioneze, organului considerat ca

fiind competent.DDiissjjuunnggeerree - separarea uneia sau mai multor cauze care au fost reunite, în interesul unei bune soluþionãri a cauzelor.

E. EExxcceeppþþiiee - mijloc de apãrare prin care o parte, fãrã sã intre în fondul cauzei, prezintã situaþii care duc la întârzierea sau împiedicarea judecãþii.

I/Î.IInnccuullppaatt - persoana acuzatã de sãvârºirea unei infracþiuni, împotriva cãreia a fost pusã în miºcare acþiunea penalã.IInnffrraaccþþiiuunnee - termen general desemnând orice acþiune sau comportament interzise de cãtre legea penalã ºi susceptibile de aplicarea unor

sancþiuni penale.Încheiere de ºedinþã - actul procesual întocmit de instanþa de judecatã, în care se consemneazã cele petrecute în cursul dezbaterilor ºi se iau

mãsuri în vederea soluþionãrii cauzei.IInnttiimmaatt - parte într-un proces, care se aflã în situaþia unui pârât, în caz de declarare a unei cãi de atac, ordinarã sau extraordinarã. ÎÎnnttââmmppiinnaarree -- act procesual obligatoriu pentru pârât, prin care acesta rãspunde cererii de chemare în judecatã, urmãrind sã se apere faþã de

pretenþiile reclamantului.IInnvveessttiirree ccuu ffoorrmmuullãã eexxeeccuuttoorriiee - ordin dat, în numele Preºedintelui României, agenþilor executivi ºi forþei publice sã execute o hotãrâre

judecãtoreascã sau alt înscris, în cazurile prevãzute de lege.ÎÎnnvviinnuuiitt - persoana faþã de care se efectueazã cercetãri, fiind bãnuitã cã a sãvârºit o infracþiune, dar împotriva cãreia nu a fost pusã în miºcare

acþiunea penalã.

L. LLeeggaalliizzaarree - formalitate prin care o autoritate publicã atestã autenticitatea unui act.

55

M. MMaaggiissttrraatt - denumire acordatã de lege judecãtorilor ºi procurorilor.MMaannddaatt ddee aadduucceerree - act procedural prin care se dispune aducerea unei persoane, care refuzã sã se prezinte în urma citãrii, în faþa organelor

judiciare.MMaarrttoorr - persoana care are cunoºtinþã despre o faptã sau împrejurare de naturã sã serveascã la aflarea adevãrului în proces.

O. OOrrddoonnaannþþaa - act procedural în care procurorul sau organul de urmãrire penalã consemneazã o dispoziþie asupra unor acte sau mãsuri de

urmãrire penalã.OOrrddoonnaannþþaa pprreeººeeddiinnþþiiaallãã - procedura specialã în urma cãreia instanþa dispune mãsuri vremelnice care au ca scop pãstrarea unui drept ce s-

ar pãgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ºi care nu s-ar putea repara, precum ºi pentru înlãturarea piedicilorce s-ar ivi cu prilejul unei executãri.

P. PPaarrcchheett - organ judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, încadrat cu procurori care exercitã atribuþiile ce revin acestui minister. PPaarrttee cciivviillãã - persoana vãtãmatã care exercitã acþiunea civilã în cadrul procesului penal. PPaarrttee rreessppoonnssaabbiillãã cciivviillmmeennttee - persoana chematã în procesul penal sã rãspundã potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta

învinuitului sau inculpatului. PPaarrttee vvããttããmmaattãã - persoana care a suferit prin fapta penalã o vãtãmare fizicã, moralã sau materialã, dacã participã în procesul penal. PPâârrââtt - persoana chematã în judecatã de cãtre reclamant, despre care acesta pretinde cã i-ar fi încãlcat sau contestat un drept, ori faþã de

care urmãreºte realizarea unui interes ocrotit de lege. PPeerriimmaarree - stingerea unui proces civil, dacã a rãmas în nelucrare din vina pãrþilor mai mult de 1 an (în materie civilã) sau de 6 luni (în materie

comercialã). PPrriimmaa zzii ddee îînnffããþþiiººaarree - termenul de judecatã la care pãrþile, legal citate, pot pune concluzii. PPrroocceess - activitate desfãºuratã în baza legii, având drept scop soluþionarea unui conflict ivit între douã sau mai multe persoane (fizice sau

juridice) ºi la care participã organul jurisdicþional (instanþa de judecatã, parchetul, organele de cercetare ale poliþiei), pãrþile interesate,precum ºi alte persoane a cãror contribuþie poate fi necesarã (martori, experþi).

PPrreejjuuddiicciiuu - paguba materialã sau moralã suferitã de o persoanã sau adusã unei persoane ca urmare a sãvârºirii unei fapte ilicite. PPrroocceess cciivviill - activitatea pe care o desfãºoarã instanþa, pãrþile, alte persoane sau organe care participã la judecatã, în scopul realizãrii sau

stabilirii drepturilor sau intereselor deduse judecãþii ºi executãrii silite a hotãrârilor judecãtoreºti ºi a altor titluri executorii, conformprocedurii stabilite de lege.

PPrroocceess ppeennaall - activitatea având ca scop soluþionarea unui conflict penal, astfel încât orice persoanã ce a sãvârºit o infracþiune sã fie pedepsitãpotrivit vinovãþiei sale ºi nici o persoanã nevinovatã sã nu fie pedepsitã.

R. RReeaabbiilliittaarree - mãsurã individualã prin care se înlãturã consecinþele unei condamnãri penale, ducând astfel la încetarea decãderilor ºi a

interdicþiilor, precum ºi a incapacitãþilor care rezultã din condamnare.RReecciiddiivvaa - situaþia unei persoane deja condamnatã penal care sãvârºeºte, în anumite condiþii ºi într-un anumit termen, o nouã infracþiune

care poate antrena aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea aplicatã în mod obiºnuit pentru cea din urmã faptã. RReecchhiizziittoorriiuu - act de sesizare a instanþei, prin care procurorul dispune trimiterea în judecatã a inculpatului.RReeccllaammaanntt - persoana care se adreseazã instanþei prin cererea de chemare în judecatã, solicitând aplicarea legii la un caz determinat.RReeccuuzzaarree - posibilitatea pãrþilor de a cere ca unul sau mai mulþi judecãtori, procurori, grefieri de ºedinþã sau un anume expert sã nu participe

la judecarea unei pricini, în cazurile determinate de lege.RReeggiissttrraattuurraa - serviciu auxiliar din cadrul instanþelor judecãtoreºti ce efectueazã operaþiuni privind primirea, înregistrarea cererilor ºi

corespondenþei adresate instanþelor.

S. SSuussppeennddaarreeaa jjuuddeeccããþþiiii - oprirea cursului judecãþii datoritã apariþiei unor împrejurãri voite de pãrþi, care nu mai stãruie în soluþionarea pricinii,

ori independente de voinþa lor.

T. TTaaxxaa ddee ttiimmbbrruu - plata serviciilor prestate de cãtre instanþele judecãtoreºti.TTrraannzzaaccþþiiaa - contract prin care pãrþile terminã un proces început sau preîntâmpinã un proces ce se poate naºte, prin concesii reciproce.

56

ghidul_justitiabilului

Documents

Transcript of ghidul_justitiabilului