Ghidul tanarului implicat si responsabil -...

0

Ghidul tanarului implicat si responsabil

TRACIC - Tabara de Creatie si Traditii Locale in judetul Hunedoara 2016

proiect co-finantat de Consiliul Judetean Hunedoara si implementat de Asociatia MERIT


1

CUPRINS 1. Hunedoara – judetul nostru ............................................ 2

1.1 Istorie, cultura si traditii ....................................... 2 1.2 Obiective turistice ................................................ 35

2. Natura si mediul .............................................................. 46 2.1 Mediul si cum il protejam ..................................... 46 2.2 Drumetiile si mersul pe munte .............................. 51

3. Cum sa folosim resposabil Internetul ............................... 55 4. Societatea si tinerii .......................................................... 60

4.1 Cum sa ne comportam corect in societate ........... 60 4. 2 Cum sa ne implicam in viata civica ....................... 64


2

1. Hunedoara – judetul nostru

1.1 Istorie, cultura si traditii

Prezentarea Judetului Hunedoara

Stema judetului:

Stema judetului Hunedoara se compune dintr-un scut tripartit in furca rasturnata. In primul cartier, pe rosu, este reprezentat un personaj stand in picioare, tinand in mana dreapta un scut oval, cu mana stanga sprijinind sabia, toate de argint, costumatia, scutul si arma fiind specifice luptatorilor daci.

In cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj purtand costum specific imparatilor romani, tinand in mana stanga un document in forma de sul, totul de argint. Cele doua personaje, Decebal si Traian, vorbesc despre istoria antica, relevand procesul de formare a poporului roman. In cel de-al treilea cartier, pe aur, se afla un corb negru tinand in cioc un inel de argint, cu piatra rosie si stand pe o ramura verde de stejar. Corbul cu inel in cioc, blazonul familiei Corvin, aminteste rolul important pe care l-a avut in istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara. Asezare geografica: este situat in partea central-vestica a Romaniei si este intersectat de paralela 460 latitudine sudica si meridianul 230 longitudine estica. Se invecineaza cu judetele: Arad, Alba, Valcea, Gorj, Caras-Severin, Timis si Bihor.

http://www.cjhunedoara.ro/index.php/prezentare


3

Clima: este temperat continentala, umeda si racoroasa, influentata de altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variaza intre -2°C la munte si 10°C in Lunca Muresului, iar media precipitatiilor se incadreaza in intervalul 540-600 mm/mp. Relieful judetului Hunedoara este predominant muntos (68% din suprafata judetului), fiind reprezentat prin unitati ale Carpatilor Meridionali, care depasesc frecvent 2.000 m altitudine (Muntii Sureanu cu varful Sureanu – 2.059 m, Parang cu varful Parangul Mare – 2.519 m, punctul cel mai inalt al judetului, Retezat cu varful Peleaga – 2.509 m, Vilcan, Godeanu, Tarcu) si ale Carpatilor Occidentali (Muntii Poiana Ruscai, Muntii Metaliferi, Muntii Bihor, ale caror inaltimi depasesc rareori 1.400 m – varful Gaina in Muntii Bihor care atinge 1.486 m altitudine). Depresiunile intramontane (Depresiunea Petrosani, Depresiunea Hategului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Streiului Superior), Culoarul Orastiei, Defileul Muresului intre Deva si Zam, Depresiunea Brad) formeaza treapta de relief cea mai joasa din judet. Reteaua hidrografica: Teritoriul judetului este strabatut de urmatoarele rauri: Muresul cu afluentii sai Streiul si Cerna, in partea de sud a judetului – Jiul, rezultat al unirii Jiului


4

de Est cu Jiul de Vest si Crisul Alb care strabate partea nordica a judetului. Comunicatii/transport: Judetul Hunedoara este strabatut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 si calea ferata) care face legatura intre vestul Romaniei si Bucuresti. La Simeria (langa Deva-resedinta judetului) exista cel mai important nod de cale ferata din zona. Reteaua de drumuri insumeaza un total de 1.798 km: • drumuri nationale 383 km • drumuri judetene 1.415 km (cea mai lunga retea de drumuri judetene din Romania) Cele mai apropiate aeroporturi internationale sunt Timisoara (150 km) si Sibiu (120 km). Suprafata: 7 063 km² Populatie: 418.565 locuitori (conform datelor finale ale recensamantului din 2011) Distributia populatiei stabile pe principalele localitati ale judetului Hunedoara:

- DEVA 61.123 locuitori

- HUNEDOARA 60.525 locuitori

- PETROSANI 37.160 locuitori

- VULCAN 24.160 locuitori

- LUPENI 23.390 locuitori

• Densitate: 59,2 locuitori/km² • Populatia urbana: 75% • Populatia rurala: 25% Principalele etnii: romani 93,6%, maghiari 4,0%, romi 1,9%, germani 0,2%, s.a. Resedinta de judet: Deva


5

Unitati administrativ teritoriale: 7 municipii (Deva, Hunedoara, Petrosani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orastie) 7 orase (Calan, Hateg, Petrila, Uricani, Aninoasa, Simeria, Geoagiu) si 55 comune. Regiunea de Dezvoltare: Regiunea Vest Alte caracteristici: Are cel mai ridicat grad de urbanizare din Romania(75%), situandu-se pe locul 2 in tara, dupa capitala Bucuresti; are pe cuprinsul sau numeroase monumente naturale si istorice (cele mai importante fiind Parcul National Retezat, Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Castelul Corvinilor, precum si ruinele celor 2 capitale ale vechii Dacii: Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din acest punct de vedere constituind o puternica atractie turistica. Resursele naturale: Minereurile auro-argintifere din Muntii Apuseni au fost exploatate inca de pe vremea romanilor, care au pus in exploatare si apele termale de la Geoagiu si Calan. Extractia minereurilor neferoase cuprinde o zona larga, de la Brad pana la Deva. In Muntii Poiana Ruscai s-au dezvoltat extractia minereurilor de fier si industria siderurgica (la Hunedoara si Calan). In Valea Jiului se exploateaza zacaminte de carbuni, din care o parte insemnata o reprezinta huila cocsificabila. Repartitia resurselor naturale pe teritoriul judetului Hunedoara este urmatoarea: - zacaminte de carbuni – huila in bazinul Petrosani (Lupeni, Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroseni, Dilja, Barbateni, Livezeni); - carbune brut – in bazinul Tebea;


6

- fier – in Muntii Poiana Ruscai (Ghelari, Teliuc si Valea Dobrii) si Muntii Zarand (Ciungariu - Cazanesti); - minereuri auro-argintifere - in Muntii Metalici ( Gura-Barza, Brad, Certej, Sacaramb); - pirite cuprifere – la Deva; - minereuri complexe neferoase – in Muntii Metaliferi (Baita, Sacaramb, Hondol, Magura - Toplita), Muntii Poiana Ruscai (Muncelu Mic) si Muntii Zarand (Ciungariu, Cazanesti, Almas, Saliste); - bauxita - la Ohaba Ponor; - bentonita talc - la Lelese, Cerisor; - dolomita – la Teliuc, Zlati; - gips – la Calanu Mic; - nisipuri cuartoase – la Baru, Uricani; - calcar – la Craciunesti, Roscani, Lapugiu, Zlasti, Banita; - travertin – la Carpinis, Banpotoc, Geoagiu; - marmura – la Alunis si Luncani; - bioxid de carbon – la Ocolisu Mare; - ape minerale si termale – la Boholt, Baciia, Geoagiu, Vata si Calan. Industria: cele mai importante ramuri sunt industria extractiva, cea prelucratoare si productia de energie electrica, termica, gaze si apa. Alte ramuri importante sunt productia de piese si cablaje pentru autovehicule (SEWS si DRAXLMAIER), productia de biciclete (DHS Deva), industria de prelucrare a lemnului, industria alimentara. Agricultura: Suprafata agricola este de aprox. 280.350 ha, in functie de calitatea solului si forma de relief se imparte pe categorii de folosinta astfel: teren arabil, pasuni, fanete, vii si pepiniere viticole, livezi si pepiniere pomicole.


7

Datorita conditiilor specifice de sol si clima, agricultura este orientata spre obtinerea productiei de cereale si a bazei furajere. Principalele produse agricole obtinute sunt: cereale boabe (grau, orz si orzoaica, secara, ovaz), porumb boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume, fructe. In cadrul efectivelor de animale ponderea o detin bovinele, porcinele, ovinele, caprinele si pasarile. Fondul forestier al judetului constituit din paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera ocupa o suprafata de 365.978 ha. Anual se realizeaza o masa lemnoasa de circa 500 mii mc prin taieri de regenerare si taieri de ingrijire a arboretelor tinere, care se valorifica catre populatie si agentii economici. Atractii turistice: - lacuri glaciare (in Muntii Retezat): Bucura, Zanoaga, Poarta, Agatat, Florica, Viorica, Ana, Lia - pesteri: Cioclovina (in Muntii Sebes, parte a Complexului carstic Cioclovina ? Ponorici, una dintre cele mai mari rezervatii speologice din Romania), Tecuri (in partea nordica a Muntilor Sureanu), Sura Mare (in apropiere de satul Ponor, strabatuta de raul Ohaba, care formeaza un lac interior; este cea mai importanta pestera din Muntii Sebesului si adaposteste cea mai mare colonie de lilieci din Romania). - Parcul dendrologic Simeria, aflat la 12 km de Deva, a fost creat in urma cu peste 250 de ani si include specii de copaci adusi din China, Japonia, America de Nord (magnolii, bambus, eucalipt etc)


8

- Alte rezervatii naturale: Padurea Bejan (langa Deva, reuneste toate speciile de stejar din Romania), padurea de stejari de la Chizid (langa Hunedoara) - Monumente ale naturii: stejarul lui Horea de la Tebea - Statiuni: Geoagiu, amplasata la 46 km de Deva si 19 km de Orastie, statiunea este situata la poalele Muntilor Metaliferi, la o altitudine de 350 m. - Vestigii istorice: cetati dacice - Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Gradistea Muncelului; Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, situata la 17 km de Hateg, a fost infiintata in jurul anului 107 la ordinul imparatului Traian (numele complet al asezarii ? Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa) - Cetatea Deva, construita in secolul al XIII-lea pe un con volcanic ce domina orasul Deva. Atestata in 1269, a fost una dintre cele mai puternice fortificatii din Transilvania. A fost abandonata in 1849, cand o explozie la depozitul de munitie a distrus zidurile cetatii. - Castelul Corvinestilor de la Hunedoara, ridicat in secolul al XIII-lea. - Alte castele: Magna Curia (sec.al XVI-lea), castelul de la Santamarie Orlea (sec. al XVI-lea ? sec.al XVII-lea). - Edificii religioase: Biserica Densus (construita in secolul al XIII-lea cu piatra de la ruinele cetatii Sarmizegetusa, are o pictura murala interioara foarte interesanta, ce dateaza de la 1443), Manastirea Prislop.


9

Judetul Hunedoara - scurt istoric Istoria acestei regiuni este extrem de bogata in evenimente, inca din paleoliticul mijlociu, existand dovezi ale asezarilor umane din a doua etapa a Epocii Fierului purtand amprenta civilizatiei geto-dacice si apoi a civilizatiei daco-romane, ca si a unirii in primul mileniu a organizarilor prestatale de la Strei, Dobra si Hunedoara. In secolul al XIII-lea, Hunedoara devine autoguvernanta. In urmatoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: batalia impotriva otomanilor condusa de Iancu de Hunedoara (in secolul al XV-lea), rascoala iobagilor condusa de Horia, Closca si Crisan (1784), participarea la evenimentele revolutiei din 1848-1849 sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masiva la crearea Statului National Roman (1 Decembrie 1918) si participarea la cele doua razboaie mondiale. Vestigii ale omului din paleolitic se gasesc in pesterile Cioclovina si Ohaba Ponor. In Turdas, langa Orastie, se gasesc vestigii ale culturii neolitice. In Muntii Orastie (Masivul Surianu), la Gradistea Muncelului, se gaseste Sarmizegetusa Regia, capitala regilor daci Burebista si Decebal. In depresiunea Hateg se gasesc ruinele capitalei Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. La poalele Muntilor Poiana Rusca, in orasul Hunedoara, se gaseste impozantul castel al familiei Corvin, cea ma bine pastrata cladire medievala din sud-estul Europei. Tot aici se gasesc si cele mai vechi monumente crestine din Evul Mediu: bisericile din Densus, Streisingeorgiu, Strei, Santamarie Orlea, Gurasada, Ribila si Criciur, adevarate capodopere ale culturii europene timpurii. In Municipiul Deva, resedinta de judet, se gasesc doua puncte de interes turistic: Castelul Magna Curia, construit in secolul al XVI-lea, astazi Muzeul Civilizatiei


10

Daco-romane, si Liceul Sportiv care este cunoscut in intreaga lume datorita renumitelor gimnaste Nadia Comaneci, Lavinia Agache, Daniela Silivas si Lavinia Milosovici. De asemenea, in judet se mai gaseste si Cetatea Deva. Castelul Corvinestilor – Hunedoara Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la baza careia curge paraul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelarii de piatra cioplita. Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului), reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, avand medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Iancu de


11

Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Dupa legenda, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea daca vor ajunge la stratul de apa. Dar dupa 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au tinut de cuvant. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna "Apa aveti, dar suflet, nu". In realitate, continutul descifrat de specialisti este "Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica". Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu. Personalitati hunedorene: Nicolae Olahus (secolul al XV-lea), Matei Corvin, Ioan Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, Ovidiu Densusianu, Silviu Dragomir Ce mancau stramosii nostri, dacii si romanii Cum combinau felurile de mancare si ce retete li se pareau mai gustoase Intr-o vreme in care ne indepartam tot mai mult de modul de viata sanatos, daca ne intoarcem in istorie observam ca stramosii nostrii foloseau in alimentatie produsele naturale, fara sa exagereze cu consumul de carne. Profesorul de istorie Mircea Borcoman spune ca in gastronomia romanilor la loc de cinste erau produsele naturale. „Romanii au adoptat o gastronomie si un retetar gastronomic interesant, care cred ca si in zilele de astazi cand se pune atata pret pe modalitatea de hranire stiintifica, rationala ar trebui luate in calcul. Prima concluzie care se impune este urmatoarea: foloseau exceptional de bine produsele naturale. Lipie, unsa cu miere. Painea, bine framantata, fara adaosuri, era o paine foarte gustuoasa, de regula facuta din secara. „Se mai faceau


12

lipii, iata s-a mentinut si la noi chestiunea cu lipia. Faceau lipia, ii dadeau o consistenta superioara din oua, un fel de papara, peste care mai puneau un strat de miere si cred ca e interesanta compozitia aceasta. Daca se mai intarea, inmuiau painea in vin si amestecul acesta din compozitia painii cu vinul, care se petrecea acolo, da o forta deosebita, energizanta, nu chimicalele pe care tinerii le consuma astazi.”, spune profesorul Mircea Borcoman. Apoi consumau foarte multe legume, morcovul, ceapa, usturoiul, castravetele, salata. In forma naturala, se amestecau de regula cu ulei, exact cum fac gospodinele si astazi. Romanii cunosteau uleiul de rapita, dar si retetarul mustarului, pe care il consumau alaturi de carne. Nu consumau foarte multa carne. si preferau animalele micute de casa, gaini, mai ales gaste. Cei foarte bogati isi puneau slugile sa faca la protap din vanatul mare sau din animalele domestice, carne de capra, de oaie, mai rar de vita (nu consumau multa carne de vita) si asezonau pe deasupra cu uleiuri, cu balsam, toate acestea preparate din plante naturale, din tot felul de ierburi, de fructe. Ospetele la curtea celor bogati, inclusiv imparati, generali, erau consistente, pantagruelice uneori, in timp cei mai sarmani consumau mai putin. Pe de alta parte, stramosii nostri geto-daci sunt cunoscuti


13

din scrierile anticilor ca mancatori de lapte, "galactopotai" (Columella). Laptele fermentat satisfacea nevoia de acru. Din lapte se preparau mai multe feluri de branza, pe care trebuie sa ne-o inchipuim de foarte buna calitate si diversa. „Stim foarte bine ca marele preot Deceneu, care il insotea in mod obligatoriu pe regele Dac, a dat dispozisie sa fie taiata vita de vie fiindca dacii consumau uneori prea mult vin, iata obiceiul s-a pastrat si azi.

Dacii faceau un fel de terci din grau, ovaz zdrobit, macinat cu apa, se realiza un amestec cu care se alimentau, nu era foarte consistent, dar se aditiona cu

laptele de la animalele domestice. Si dacii si romani consumau multe peste, era o oferta vasta in raurile interioare, dar si din Dunare si il pregateau in fel si chip. Era un aliment de baza”, precizeaza Mircea Borcoman. Dacii foloseau mazarea, mazarichea, bobul si, foarte probabil, lintea, dar si patrunjelul, usturoiul, prazul, ceapa, morcovul, pastarnacul, ridichile. Nevoia de dulce era satisfacuta cu miere, poate si seva de mesteacan, apreciata pentru valoarea sa medicinala, si cu fructe. La masa cu strabunii nostri – diferente si asemanari Stramosii nostri, dacii, mancau carne cruda. O afirmatie strasnica, dar perfect adevarata. Obicei imprumutat de la


14

neamurile stepei, carnea era fragezita sub sa. De aici ne vine pastrama. Desi cuvantul dacic s-a pierdut, am imprumutat altul din limba turca. In Dacia se folosea mazarea, lintea, bobul, ceapa si nelipsitul praz, morcovii si pastarnacul, ridichiile, seva de mesteacan. Foarte apreciate erau merele si mierea. Nu aflam prea multe si nici prea diversificate informatii din tratate sau din spusele calatorilor. Avem insa la dispozitie site-urile stravechi. Stramosii nostri daci foloseau in principal produse vegetale, painea, ciupercile, branzeturile. Exact cum se face in prezent in mediul rural. Ei, celebra mamaliga, rodul culinar al poporului roman, cunoscuta in special de olteni si moldoveni pe timpul stapanirii turce, era folosita inainte de daci, dar facuta din faina de mei si orz, nu din porumb. Sarea din mine si otetul fermentat din vin sau fructe serveau ca asezonare. La fel si macul. Dacii au inventat mujdeiul si, probabil, obiceiul spargerii cepei la masa in pumn vine tot de la ei. Dacii foloseau excesiv usturoiul: in mancaruri, ca si condiment, pentru a unge varfurile gardurilor, portilor, ferestrelor si chiar pe ei insusi pentru a se apara de lupi.

http://en.wikipedia.org/wiki/Dacia

http://en.wikipedia.org/wiki/M%C4%83m%C4%83lig%C4%83

http://en.wikipedia.org/wiki/Dacii_%28film%29


15

Pasarile si porcinele, alaturi de vite erau preferate. Vanatul era si el foarte popular: cerbi, mistreti, vanatul cu pene. Abundenta viilor, a fructelor cultivate si a celor salbatice permitea dacilor obtinerea vinurilor de diferite soiuri, a berii, miedului, tuicii si derivatelor acestora. Nici tehnicile de conservare nu le erau straine. Sarea, afumarea si uscarea erau unele dintre metodele obisnuite. Se poate spune ca dacii erau exemplul perfect de a manca sanatos. Dacii si romanii – razboi si in bucatarie Dacii aveau o bucatarie inspirata din salatele si mancarurile lumii trace si, pe alocuri, a celei celte. Romanii au fost cei care au introdus “țestul“. Oala de pamant cu capac a introdus noi tehnici de coacere si fierbere in orizontul culinar al stramosilor nostri.Romanii au fost cei care au adus in Dacia si aluaturile umplute cu felurite tocaturi; placintele fiind cele mai versatile, cu legume sau carne, fructe si altele. Daca romanii nu consumau decat branza, dacii erau mari amatori de produse lactate, in special de lapte fermentat, una dintre deosebirile principale din epoca intre popoarele civilizate si cele considerate barbare. Dacii consumau terci din grau sau ovaz, dres cu lapte, in timp ce romanii consumau mancaruri


16

fine, ospetele ajungand sa se intinda pe ore intregi. Pestele era un aliment de baza pentru ambele popoare. Nu putem spune ca dacii se hraneau cu mancaruri sofisticate, insa romanii puneau la cale festinuri pe masura. Romanii ajunsesera celebri in lumra antica pentru fastul petrecerilor, prezentarea mancarurilor, bogatia si diversitatea lor. In Roma se putea servi la o singura masa zeci de feluri de mancare Dacii nostri erau mai ponderati. Daca lumea civilizata consuma vin, “barbarii” beau bere, din orz sau mei. Fie braga, facuta din cereale, fie mied facut din miere, dacii fiind mari apicultori. Nici de vinuri bune nu duceau lipsa. Painea facuta din secara, produsele naturale, lipia unsa cu miere (din aluat amestecat cu vin), legumele, uleiul de rapita si mustarul alaturi de carne, ierburi, fructe, radacini, seminte, macris, spanac, loboda faceau parte din alimentatia zilnica care le dadea energie. Meiul era principalul fel de cereale, versatil pentru terciuri. Terciurile n-au aparut doar in zona dacica, ci si la celti, germani si sarmati. Influente celtice, grecesti si romane in bucataria traditionala Dupa sosirea romanilor si deci a colonistilor, tehnicile de gatit s-au imbogatit, au fost preluate ingrediente, unelte, preparate


17

romane sau din alte parti aduse de colonisti. De la greci se importa vin si ulei de masline dar numai pentru cei din clasa bogata. Toate datele indica influente celtice, grecesti si romane in bucataria

dacica si in felul de viata. Vestigiile arheologice scoase la lumina in ultimii 50 de ani dovedesc cu prisosinta ca la sfarsitul secolului II d.H. cultura daco-getica era pe deplin formata ca o cultura de tip Latene. (LATENE- PERIOADA CLASICA - SEC. II, i. Hr. si I. d. Hr.). Pe langa celelalte indeletniciri (cultivarea cerealelor, cresterea vitelor, pescuitul, vanatul, tesutul), prelucrarea uneltelor din fier si folosirea rotii olarului au dezvoltat si imbunatatit masa stramosilor nostri, introducand un anume nivel de prelucrare si conservare. Cu toate acestea, ambasadorul Tiberius Flavius, trimis la Decebal in anul 106 d.H., este invitat la o masa destul de frugala: carne de vitel fripta pe jaratec, porumbei salbatici rumeniti, carne la tepusa (probabil vanat), miere de albine, vinuri aromate, tari si tamaioase, pere zemoase, pastrate in fan, struguri cu bobul alb, roz si negru, mere rosii si aurii. Si din aceasta perspectiva, a obiceiurilor alimentare, romanii ne considerau barbari. Desi foloseau deja legumele (varza, spanacul, mustarul), dacii nu cunosteau ca preparate decat fiertura de mei, crupele fierte de hrisca si celebrul ”grau fiert”, care se manca la mesele imbelsugate de la inmormantari (parastasul de azi) si care a devenit renumita coliva. Ȋn pesteri si colibe de pamant,

http://en.wikipedia.org/wiki/Tiberius

http://en.wikipedia.org/wiki/Decebalus


18

stramosii nostri conservau produsele prin afumare si prin sarare (inclusiv saramura). Multi istorici considera ca obiceiurile alimentare ale dacilor le-au invins pe cele ale romanilor cuceritori, mai ales ca legiunile n-au transportat in Dacia mesele opulente ale stapanilor de la Roma, ci simple retete de companie. Cu siguranta insa, in Dacia a patruns acum placinta (lat.”placenta”), chiar daca romanii o luasera de la greci, aluaturile umplute cu tocaturi diverse, o serie de zemuri, poate asemanatoare cu ciorbele de astazi, desi ciorbele sunt o influenta slava din sud, mult mai tarzie. Descoperirile arheologice ne releva insa aparitia testului (oala de pamant cu capac, un fel de oala de presiune), vas roman, care a permis coacerea si fierberea, si, deci, diversificarea alimentatiei. Painea, lipie sau coptura, precum si folosirea uleiului de masline, stors la rece, pastrat in amfore, dateaza tot din perioada stapanirii romane. Sa mananci pe fuga. Expresia dateaza din vremea migratiilor triburilor barbare, din vremurile in care stramosii nostri mancau pe fuga, ferindu-se din calea numeroaselor hoarde de navalitori. Ele ne-au lasat multe toponimice, amintirea mancarii ierburilor crude (macris, salate, potbal, rubarba), a carnurilor crude, fezandate sub sa, dar si un efect de izolare a multor populatii de daci liberi, care si-au conservat astfel, aproape o mie de ani, obiceiuri alimentare stravechi. E cazul unor comunitati din Hateg, Apuseni si Maramures, unde se mai mananca astazi, la stana, ca pe vremea dacilor. Cu toate acestea, acum ne vin borsurile cu legume si carne, aduse de slavii din sudul Dunarii, si tot acum


19

apare in casele stapanilor autohtoni furculita cu doi dinti, adusa de negustorii venetieni de la Marea Neagra. Dupa parasirea Daciei de catre romani, mai bine de o mie de ani, populatiile autohtone n-au scris, n-au construit (cine stie ce!), dar cu siguranta au gatit si au mancat. Ȋn acest mileniu s-au fundamentat obiceiurile alimentare ale romanilor, asa cum le mai gasim astazi in asezarile din munti. Bucataria romaneasca e prin fondul sau o bucatarie barbara, bazata pe fum si sare, pe varza si ceapa, pe fierturi de mei si apoi pe fierturi de malai, pe coacerea pe jaratec si pe mujdei indoit cu apa. Dintre toate vestile bune despre poporul roman cu a sa istorie agitata, una le intrece pe toate: noi am mancat excelent intotdeauna. Daca adaugam si faptul incontestabil ca Burebista n-a reusit niciodata sa arda cu adevarat toate viile dacilor, in ciuda sfaturilor lui Deceneu, vom descoperi ca nu ne-a lipsit in istorie nici paharul de vin de pe masa. si cum nici de lautari n-am dus lipsa, vom avea o imagine tonica a istoriei noastre. Astazi, cand lumea se schimba cu viteza luminii, doar bucataria ne mai tine legati de ritmurile originare ale naturii. De care e bine sa ramanem legati. Razboaiele daco-romane Informatii generale Perioada: 101- 102 si 105-106 Loc: Dacia antica Rezultat: Victorie decisiva a romanilor Combatanti: Dacii Imperiul Roman Conducatori: Decebal Traian


20

Razboaiele daco-romane (101-102, 105-106) au fost doua razboaie intre Imperiul Roman si Dacia (Regatul Dac), in timpul domniei imparatului Traian. Primele ciocniri Domitian In timpul domniei imparatului Domitian, izbucnesc o serie de razboaie cu dacii. Conform lui Iordanes, in Getica, gotii/getii au incetat alianta "foedus" incheiata cu romanii si au devastat malul Dunarii sub comanda lui Duras, nimicind armatele si pe comandantii lor, in provincia Moesia condusa de Agrippa si Oppius Sabinus. Romanii au fost invinsi, iar Oppius Sabinus a fost decapitat. "Gotii" au navalit asupra castrelor si oraselor si le-au pradat. Getii, clientelari Romei, ca aliati de nadejde fata de amenintarile din partea populatiilor germanice si sarmatice, ar fi navalit din cauza masurii lui Domitian de reducere a stipendiilor platite regilor acestora, o masura determinata de dificultatile economice pe care le traversa imperiul, astfel, subsidiile romane serveau la intarirea unui front. Dacii au trecut Dunarea, pe gheata, in iarna anilor 85/86, iar Domitian a condus trupele in Illyricum, incredintand comanda armatei lui Cornelius Fuscus, prefect pretorian, unul dintre suporterii imparatului Vespasian in razboiul civil din 69 . Armata romana a traversat Dunarea pe un pod de corabii. Conform lui Suetonius, Domitian a mai condus lupte impotriva chatilor (un trib germanic) si impotriva sarmatilor. Duras i-a lasat conducerea lui Diurpaneus, fiind "dibaci in a intinde curse, un bun luptator, stiind sa aleaga prilejul pentru a-i ataca pe romani si a se retrage la timp"(Cassius Dio).


21

Domitian a ramas o vreme in orasul Naissus, de unde trimitea la razboi alti comandanti de armate, dar acestia nu biruiau armatele getilor. Imparatul a decis sa separe provincia Moesia, mult prea intinsa ca sa fie aparata, in Superior si in Inferior. Se baza pe cateva legiuni: I Italica la Novae, V Macedonica la Oescus, VII Claudi la Viminacium, si V Alaudae, precum si trupe auxiliare, astfel, grosul fortelor romane era stabilit spre Oltenia si Banat, pentru a feri Moesia de un atac al dacilor din munti. Punctul slab defensiv roman era in sectorul dobrogean al Dunarii. Astfel, dacii au condus cu usurinta atacul. In cursul anului 86, invadatorii daci au fost respinsi de peste Dunare. Diurpaneus i-a trimis o solie comandantului Fuscus, spunand ca va incheia pace daca Domitian le va ordona romanilor sa le dea fiecare, cate doi oboli (Cassius Dio). Fuscus refuza, si orgolios, se arunca in lupta fara precautie. In primavara anului 87, armata romana a traversat Dunarea pe un pod de vase, intre Vidin si Orlea, urcand pe Olt, desi sunt ipoteze cum ca ar fi traversat Dunarea prin Drobeta. Armata romana a inaintat prin zona de dealuri subcarpatice din Mehedinti, trecand raurile Motru si Jiu. Intentionau sa traverseze muntii prin pasul Valcan, pentru a se indrepta spre Sarmizegetusa. Diurpaneus isi valorifica calitatile de strateg militar, se retrage din calea armatei romane si ii pregateste o ambuscada, lasandu-l pe general sa se aventureze prin munti. L-a atacat pe neasteptate. Legiunea Legio V Alaudae a fost macelarita la Tapae, comandantul Fuscus ucis, iar tabara soldatilor a fost jefuita. Armele, masinile de razboi preluate, stindardul luate de la Fuscus au fost gasite abia dupa primul razboi daco-roman. De


22

atunci, Diurpaneus a primit numele de "Decebal" ce insemna "un om mai puternic decat zece oameni sǎlbatici". Decebal Esecul dezastruos al generalului Fuscus a produs o puternica panica la Roma. Romanii reiau ofensiva anul urmator, la comanda armatei fiind pus Tettius Iulianus, fost consul, general prudent si experimentat, veteran al razboaielor de la Dunare. A ales sa inainteze prin Banat. Ii obliga pe soldati sa scrie pe scuturi numele lor si ale centurionilor, pentru a-i deosebi pe cei viteji de cei lasi. Lupta s-a produs tot la Tapae , invingandu-i pe daci. Decebal, pentru ca nu putea scapa cu fuga, s-a trantit la pamant, prefacandu-se mort, fugind in timpul noptii. Temandu-se ca romanii sa nu ajunga in capitala sa, a poruncit sa fie taiati copaci si puse arme pe trunchiuri, ca romanii sa creada ca sunt soldati daci si sa se retraga inspaimantati. Locul bataliei a fost identificat cu Poarta de Fier a Transilvaniei. Domitian a venit in Pannonia sa se lupte cu dacii. Dar intre timp, Lucius Antonius Saturninus, comandant al armatei romane in Germania Superior, s-a revoltat. A trimis soli de pace la marcomani ca sǎ ceara sprijin in luptele cu dacii, dar a fost refuzat. Ulterior, imparatul a organizat o expeditie de pedepsire impotriva cvazilor si marcomanilor ce i-au sprijinit pe daci. Decebal i-a trimis soli de pace, dar Domitian a poruncit uciderea acestora. A plecat peste Rin unde fortele sale au fost invinse de marcomani. Fiind presat, Domitian a trimis o solie lui Decebal, indemnandu-l sa incheie un tratat de pace. Decebal a primi propunerea,


23

trimitandu-i pe Diegis si alti cativa barbati, ca sa-i predea armele si cativa prizonieri. Diegis a primit o diadema pe cap de la Domitian, iar soldatilor le imparti onoruri si bani. Imparatul Domitian nu si-a permis sa-si ia titlul triumfal, dar a sarbatorit un triumf conform lui Statius, in Silvae. Pacea este privita ca un compromis. Decebal, constient fiind de amenintarea permanenta a populatiilor de sarmati iazygi si roxolani ce traiau la est de Dacia, precum si de populatiile germanice din nord-vest, a acceptat usor pacea. A primit ingineri romani care sa construiasca fortificatii defensive. Ca rege aliat al Romei, cu sprijin financiar anual de 8 milioane de sesterti si sprijin militar roman, Decebal putea face fata primejdiei, iar in spiritul "foedus"-ului, o trupa romana, condusa de Vellius Rufus, se stationa prin regatul sau pentru o expeditie impotriva populatiilor de dincolo de Dacia. Traversarea Dunarii Pe tot parcursul secolului I, strategia politicii romane dicta ca amenintarile din partea statelor vecine Imperiului sa fie eliminate cat mai repede. In ciuda unei oarecare cooperari de natura diplomatica cu Domitian, dupa o invazie anulata, Decebal a continuat sa se opuna Romei. Regatul Dac ramasese prin urmare considerat la Roma ca o puternica amenintare. In acea perioada, Roma avea de luptat cu problemele financiare provocate de campaniile de cucerire din Europa, in parte datorate continutului redus de aur din monedele romane stabilit de imparatul Nero. Zvonurile confirmate despre aurul dacic si despre alte bogatii ale acestei tari au contribuit si ele la conflictul romano-dac. Alt motiv a fost cel al pozitiei strategice


24

a Daciei. Ca urmare, noul imparat Traian, el insusi un soldat si tactician experimentat, a inceput pregatirile pentru un razboi decisiv impotriva Daciei. La 25 martie 101, imparatul Traian a parasit Roma si s-a indreptat cu fortele romane spre Moesia Superior, ce reprezenta baza de pornire a operatiilor militare, dupa pregatiri de trei ani. Pentru a facilita concentrarea trupelor si legaturile cu Pannonia, a intreprins lucrari. Pe malul drept al Dunarii, in clisura Cazanelor, a ordonat taierea unui drum in stanca. Pentru a usura legaturile pe Dunare, impiedicate de cataractele de la Portile de Fier, a ordonat saparea unui canal de-a lungul malului drept, intre localitatile Sip si Caratas din Serbia. Armata romana era alcatuita din patru legiuni panonice: I, II Adiutrix, XIII si XIV Germina, doua legiuni moesice din Moesia Superior: IV Flavia si VII Claudia, trei legiuni moesice din Moesia Inferior: I Italica, V Macedonica, XI Claudia, si altele aduse de la Rin, in total fiind 13-14 legiuni (70 000 de soldati), plus trupele auxiliare ca alae si cohortele, dar si formatiuni etnice din randul altor popoare ca mauri, palmireni, asturi. Operatiunile de debarcare erau mentinute de flota dunareana, Classis Flavia Moesica. In total, numarul celor care participau la forta de invazie era de 150 000 de oameni. Comanda trupelor a fost incredintata unor generali si ofiteri veterani, ca Iulius Sabinus, Terentius Scaurinus, Iulius Quadratus Bassus, care vor fi guvernatorii Daciei. Armata dacilor era alcatuita 50 000 de soldati, din calareti ce luptau cu arcuri si pedestrasi inarmati cu palose curbe - siccae,


25

sabii drepte sau curbe - falces, si aveau ca stindard balaurul-draco. Decebal s-a coalizat cu bastarnii si sarmatii, ba chiar a trimis in dar un sclav regelui Parthiei, Pacorus al II-lea. A trimis soli la nord de Marea Neagra, la sarmati, roxolani si alani pentru a le cere sprijinul. Armata romana a traversat un pod de vase pe Dunare dupa ce au iesit din poarta cetatii Viminacium, traversand Banatul spre Tibiscum. O a doua coloana a armatei a patruns in Dacia la Dierna-Orsova, inaintand pe valea Cernei si a Timisului, intalnind prima coloana la Tibiscum. A treia coloana a patruns prin Drobeta, traversand pe sub munti pe la Catune, Vartu si Porceni, , urcand apoi pasul Valcan pana la Sarmizegetusa. Erau construite castre, drumuri si poduri pentru a mentine siguranta armatei. Armata romana inainta fara incidente, iar Decebal s-a decis sa-i astepte intr-un loc prielnic, la Tapae, unde dacii si-au stabilit tabara. Conform lui Cassius Dio, Traian primeste un sol care ii aduce o ciuperca mare pe care scria cu litere latine ca romanii sa se retraga. Traian a refuzat dur si a continuat inaintarea. Batalia decisiva s-a desfasurat la Tapae . Dacii au rezistat in fata ofensivei romane, dar, la izbucnirea unei furtuni, acestia, considerand-o un semn de la zei, au hotarat sa se retraga.Din cauza apropierii iernii, Traian a hotarat sa astepte primavara pentru a-si continua ofensiva asupra Sarmizegetusei. Decebal se retrage spre un cuib de vulturi din munti si rezista in cetatile intarite cu ziduri de piatra. Unele cetati sunt ocupate de romani.


26

In iarna 101-102, Decebal a organizat o diversiune. A trimis trupe dacice impreuna cu sarmati, roxolani si burii germanici asupra Dobrogei. Atacurile au surprins garnizoanele romane, iar invadatorii praduiesc. Traian ordona participarea la lupta numai a auxilierilor germani. Armata daca, impreuna cu roxolanii si iazigii, a traversat Dunarea inghetata, dar, deoarece nu era destul de frig, gheata s-a rupt sub greutatea lor si multi au murit in apa inghetata. Traian a plecat cu armata din munti, urmandu-i pe daci in Moesia. O prima ciocnire a avut loc in timpul noptii, cu pierderi nesemnificative de ambele parti, si fara un rezultat decisiv. Calaretii roxolani sunt infranti. Fiind atacati de pretutindeni, dacii sunt invinsi. Batalia s-a desfasurat la Adamclisi pe locul unde imparatul va fonda "Orasul Victoriei", purtand numele de Nicopolis ad Istrum. Tratativele esueaza, iar luptele se reiau. Traian a ocupat muntii intaritit si a gasit armele, masinile de razboi romane si stindardul lui Fuscus. Dacii sunt coplesiti de armata romana, mai numeroasa si dotata cu o tehnica militara adecvata pentru asedierea cetatilor. Decebal a trebuit sa accepte conditiile impuse in schimbul pacii. Conditiile pacii au fost urmatoarele: predarea armelor, masinilor de razboi, constructorilor, dezertorilor, distrugerea zidurilor cetatilor, retragerea trupelor dacice de pe teritoriul cucerit de romani (Banat, Oltenia), Decebal sa devina rege clientelar al Romei, se pierdea politica externa independenta. Traian si-a stationat o oaste romana la Sarmizegetusa, precum si in castre din Banat, Tara Hategului, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei si in sud-estul Transilvaniei. Adevarata intentie a lui Traian era sa transforme Dacia intr-o provincie, si astfel, i-a ordonat arhitectului Apollodor din Damasc sa construiasca un


27

pod de piatra peste Dunare, intre Drobeta si Pontes, doua castre. Decebal se pregatea in taina pentru revansa, inarmandu-si fortele si reconstruindu-si cetatile. A trimis soli la regele partilor, precum si la marcomani, cvazi, carpi si costoboci, bastarni, sarmati si roxolani, cerand sprijin.Se estimeaza ca cel mai probabil dacii au avut mai putin de 20.000 de oameni capabili de lupta impotriva invaziei. Cel de-al doilea razboi Decebal nu respectase acordul, si astfel, Senatul l-a decretat pe Decebal din nou ca "inamic al Romei", iar Traian a pornit cu generalii la un nou razboi. Trupele romane au parasit Roma la 4 iunie 105, imbarcandu-se la Brundisium. Traian este intampinat de o solie daca, care ii cere pace. Traian nu accepta conditiile impuse de regele dac. Decebal insusi a intins o cursa trupelor romane, gata sa-l ucida pe imparat, trimitand dezertori in Moesia. Decebal l-a capturat pe comandantul unei legiuni, Longinus, si l-a obligat sa marturiseasca planurile imparatului. Longinus nu i-a dezvaluit nimic, iar Decebal a trimis din nou o solie imparatului pentru a cere bani si inapoierea teritoriilor in schimbul eliberarii lui Longinus. Traian i-a raspuns prin vorbe indoielnice ca nici nu-l pretuieste, dar nu dorea sa-l piarda, dar nici sa-l scape cu sarcrifii mari. Longinus se otraveste, nu inainte sa trimita o scrisoare plina de rugaminti prin intermediul libertului lui Traian. Decebal fagadui lui Traian ca-i va da in schimbul libertului trupul lui Longinus si zece prizonieri. Traian refuza sa-l trimita pe libert inapoi. Ostilitatile au reizbucnit. Decebal cere pace dupa ce a observat ca multi nobili-comati daci au trecut de partea romanilor. Traian si trupele romane au traversat Dunarea pe podul construit. In vara anului 105,


28

romanii au atacat Dacia in mai multe directii: din vest, prin Banat pana spre Valea Muresului si pe valea Apei Orasului; dinspre sud, de la Drobeta, prin pasul Valcan, si apoi, pe valea Oltului. Ultimele cetati sunt treptat cucerite in vara anului 106, printre care si Sarmizegetusa, unde aparatorii rezista cu inversunare. Primul atac a fost respins de aparatori daci. Romanii au bombardat orasul cu armele lor de asediu si, in acelasi timp, au construit o platforma pentru a usura intrarea in cetate. Ei au incercuit orasul si cu un zid circumvallatio. In cele din urma, romanii au distrus conductele de apa ale Sarmizegetusei si au obligat pe daci sa se predea inainte ca sa dea foc la oras. Fortele romane au reusit sa intre in incinta sacra dacica, unde l-au salutat pe Traian ca imparat si apoi au nivelat (distrus) intreaga cetate. Legiunea a IV-a Flavia Felix a stationat acolo pentru a pazi ruinele Sarmizegetusei. Ca urmare a incheierii asediului, Bicilis, un apropiat al lui Decebal, si-a tradat regele si a condus pe romani la comoara dacica, ascunsa sub raul Sargetia. Decebal si cei scapati din incercuire sunt urmariti. Decebal si multi dintre oamenii sai au scapat de legiuni in timpul asediului. Ei au fugit spre est, probabil spre fortificatia de la Ranisstorum, a carui localizare exacta nu se mai stie astazi, doar pentru a fi prinsi de catre cavaleria romana. Cunoscand tratamentul adesea brutal pe care il sufereau prizonierii de razboi luati de romani, se sinucide, in timp ce era urmarit de cavaleria romana, printre acestia fiind veteranul Tiberius Claudius Maximus. Acesta l-a decapitat. Capul lui Decebal si mana sa dreapta au fost apoi duse lui Traian. Romanii au reorganizat Dacia ca pe o provincie romana si au construit o alta capitala la o distanta de


29

40 kilometri de vechea Sarmizegetusa. Acest centru a fost numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Pierderile suferite in acest razboi de catre daci au fost uriase, dar armata romana a avut si ea pierderi semnificative in timpul cuceririi Daciei. Romanii distrug cetatile si sanctuarele lor pentru a inabusi orice rezistenta. Victoria impotriva dacilor a fost sarbatorita cu fast la Roma. Concluzii si urmari[modificare Razboaiele dacice au reprezentat un triumf urias pentru Roma si armatele sale. Traian a anuntat 135 de zile de sarbatoare in intreg imperiul. Minele de aur bogate ale Daciei au fost folosite de romani, si se estimeaza ca Dacia a contribuit atunci cu 700 milioane de dinari pe an la economia romana, asigurand surse importante de finantare pentru alte campanii romane. Cele doua razboaie au reprezentat victorii importante in cadrul campaniilor expansioniste ale Romei, castigand sprijinul si admiratia oamenilor pentru Traian. Prin cuceririle ulterioare din Asia, Traian a realizat cea mai mare intindere din istoria Imperiului Roman. O mare parte a populatiei masculine a Daciei a fost ucisa in lupta, trecuta in sclavie sau inrolata in legiuni romane si trimisa sa lupte la mare distanta de Dacia, in parte pentru a descuraja alte rebeliuni. Mai putin de jumatate din Dacia a fost oficial anexata si apoi organizata ca provincie a imperiului (Dacia romana). Perioada de dupa razboaiele dacice a fost, prin folosirea tezaurului dacic si prin preluarea si extinderea exploatarii aurului din Carpatii Apuseni, una de crestere economica sustinuta si de relativa pace la Roma. A fost inceput un mare proiect de constructii, imbunatatind infrastructura Romei in


30

general. Traian a devenit cu adevarat un imparat civil, deschizand drumul unor intariri interne ulterioare in cadrul imperiului, ca stat unitar si puternic. Batalia de la Sarmisegetusa Datorita amenintarii pe care o reprezentau dacii fata de expansiunea spre rasarit a Imperiului Roman, in anul 101 imparatul Traian a luat decizia de a incepe o campanie militara impotriva lor. Conflictul a inceput pe 25 martie si trupele romane, constand din patru legiuni principale, Legiunea a X-a Gemina, Legiunea a XI-a Claudia, Legiunea a II-a Traiana Fortis si Legiunea a XXX-a Ulpia Victrix au invins pe daci, ducand astfel la victoria romanilor. Desi dacii a suferit o infrangere in timpul primului razboi daco-roman al lui Traian, imparatul a amanat asaltul final asupra capitalei lor de Sarmizegetusa in scopul une victorii definitive sigure, prin reorganizarea trupelor imperiale. Traian a impus concesii dace severe in cadrul negocierilor de pace cu dacii. Astfel, Decebal trebuia sa renunte la toate pretentiile sale asupra unor portiuni ale regatului sau, inclusiv Banat, Tara Hategului, Oltenia, Muntenia si regiunea de sud-vest a Transilvaniei. De asemenea, el a trebuit sa predea toti dezertorii romani si pe toti prizonierii capturati de trupele sale, precum si masinile de razboi. La intoarcerea in Roma, Traian a fost salutat ca un lider victorios, si in onoarea triumfului sau, el a luat numele de Dacicus, un titlu care apare pe monedele sale din aceasta perioada. Cu toate acestea, in perioada urmatoare 103-105, Decebal nu respecta conditiile de pace impuse de Traian. Ca represalii imparatul se pregateste sa anihileze complet regatul dac si sa


31

cucereasca in cele din urma capitala lui, Sarmizegetuza. Asediul Sarmizegetuzei a avut loc in vara anului 106. Se estimeaza ca cel mai probabil dacii au avut mai putin de 20.000 de oameni capabili de lupta impotriva invaziei. Avansarea armatei romane Fortele romane s-au apropiat de Sarmizegetuza impartite in trei coloane principale. Prima coloana a traversat podul dunarean construit de Apollodor din Damasc, iar apoi a urmat vaile raurilor Cerna si Timis pana la Tibiscum. Apoi s-au intors pe valea raului Bistra, prin depresiunea carpatica a Tarii Hategului. In aceste locuri, existau deja garnizoane romane stationate din primul razboi, usurand foarte mult inaintarea romanilor. Ei au trecut prin Valea Cernei, Hateg si Valea Streiului si au distrus cetatile dacice de la Costesti, Blidaru si Piatra Rosie. A doua coloana a armatei se crede ca a trecut Dunarea undeva in apropierea anticului Sucidava si a mers apoi spre nord prin alea Jiului, unindu-se cu prima coloana romana in Tara Hategului. Fortele combinate ale celor doua coloane au inceput sa atace zona Muntilor Surianu, unde au intalnit rezistenta sporadica din partea dacilor, dar indarjita. Cea de a treia coloana romana, cel mai probabil condusa de Traian insusi, a avansat prin estul Munteniei, a traversat Carpatii printr-o locatie aproapiata de ceea ce este acum Bran si au marsaluit spre vest, prin sudul Transilvaniei. Restul trupelor din Moesia Inferior au trecut pe la Bran, Bratocea si Oituz, unde au distrus cetatile dacice dintre Cumidava (Rasnov acum) si Angustia (Bretcu). In lupta pentru cucerirea Sarmizegetuzei au fost angajate mai multe legiuni romane: Legiunea a II-a Adiutirx, Legiunea a IV-a Flavia Felix,


32

precum si un vexillatio (detasament) din Legiunea a VI-a Ferrata care pana in acest razboi a fost stationat in Iudaea. Fortele romane au invaluit in continuare Sarmizegetuza. Despre alte unitati romane se crede ca au atacat alte asezari dacice si puncte de intalnire, intr-o zona care se intinde spre nord pana la raul Tisa si Moldova la est. Asezarile dacice din vest, cum ar fi Ziridava, au fost complet distruse in aceasta perioada. Cu toate acestea, Moldova si Maramures, situate in nordul Romaniei moderne, nu au devenit niciodata parte a provinciei romane Dacia si deci nu au cunoscut stapanirea romana. Singura inregistrare istorica a asediului este Columna lui Traian, care este o sursa controversata, fiind in primul rand o opera edilitar-artistica. Exista si o dezbatere pentru a stabili daca romanii au luptat de fapt pentru cucerirea Sarmizegetuzei sau daca dacii au distrus capitala lor in timp ce se retrageau in fata legiunilor care avansau. Cei mai multi istorici sunt de acord ca un asediu al Sarmizegetuzei a avut totusi loc. Primul atac a fost respins de aparatori daci. Romanii au bombardat orasul cu armele lor de asediu si, in acelasi timp, au construit o platforma pentru a usura intrarea in cetate. Ei au incercuit orasul si cu un zid circumvallatio. In cele din urma, romanii au distrus conductele de apa ale Sarmizegetuzei si au obligat pe daci sa se predea inainte ca sa dea foc la oras. Fortele romane au reusit sa intre in incinta sacra dacica, unde l-au salutat pe Traian ca imparat si apoi au nivelat (distrus) intreaga cetate. Legiunea a IV-a Flavia Felix a stationat acolo pentru a pazi ruinele Sarmizegetuzei. Ca urmare a incheierii asediului, Bicilis, un apropiat al lui Decebal, si-a tradat regele si a condus pe romani la comoara dacica, care, in conformitate cu Jérôme Carcopino (p. 73), consta din 165.000


33

kilograme de aur curat si 331.000 de kilograme de argint ingropate sub raul Sergetia (Cassius Dio 68. 14). Dupa lupta Decebal si multi dintre oamenii sai au scapat de legiuni in timpul asediului. Ei au fugit spre est, probabil spre fortificatia de la Ranisstorum, a carui localizare exacta nu se mai stie astazi, doar pentru a fi prinsi de catre cavaleria romana. Cunoscand tratamentul adesea brutal pe care il sufereau prizonierii de razboi luati de romani, Decebal s-a sinucis pentru a evita captura. Capul lui Decebal si mana sa dreapta au fost apoi duse lui Traian. Romanii au reorganizat Dacia ca pe o provincie romana si au construit o alta capitala la o distanta de 40 kilometri de vechea Sarmizegetuza. Acest centru a fost numit Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetuza. Pierderile suferite in acest razboi de catre daci au fost uriase, dar armata romana a avut si ea pierderi semnificative in timpul cuceririi Daciei. Prima rascoala incepe dupa moartea lui Traian si inceputul domniei succesorului sau, imparatul Hadrian, in 117. Acest lucru arata impactul pe care imparatul l-a avut asupra dacilor dupa razboi. In timp ce batalia s-a incheiat cu victorie romana, aceasta batalie este considerata de catre istorici ca fiind ultima mare cucerire a Imperiului Roman, inainte de a intra spre sfarsitul sec. al II-lea in perioada sa de declin.


34

1.2 Obiective turistice a)10 cele mai frumoase locuri din judetul Hunedoara

Judetul Hunedoara este unul dintre cele mai bogate judete din

tara noastra atat din punct de vedere istoric, cat si din punctul

de vedere al resurselor naturale. Aici se afla cetati dacice si

castre romane, importante castele si cetati medievale, muzee si

lacasuri de cult, dar si unul dintre cele mai importante parcuri

naturale din tara noastra.

1. Castelul Corvinilor

Castelul

Corvinilor este

cetatea

medievala a

orasului

Hunedoara.

Cunoscut si

sub numele de

Castelul

Hunedoarei,

Castelul

Corvinestilor sau Castelul Huniazilor, aceasta constructie

impunatoare reprezinta unul din cele mai importante

monumente de arhitectura gotica din Romania. De asemenea, acesta este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase castele din lume, fiind situat in „top 10 destinatii de basm din Europa”. Anual, aici se organizeaza „Zilele castelului”,

http://bunadimineata.ro/stiri-actuale/cele-mai-vizitate-destinatii-turistice-din-romania-prin-intermediul-street-view/

http://bunadimineata.ro/stiri-actuale/cele-mai-vizitate-destinatii-turistice-din-romania-prin-intermediul-street-view/


35

un festival medieval cu domnite, cavaleri, vrajitoare, dansuri medievale si proiectii de filme.

2. Cetatea de la DevaURSA FOTO: © FLORIN GIORGINI Cetatea de la Deva este construita in secolul XIII pe cel mai inalt deal care imprejmuieste orasul cu acelasi nume. Astazi Cetatea Devei este o ruina, fiind distrusa in anul 1849 in urma unei explozii in magazia cu munitie. In ultimii ani monumentul istoric a intrat intr-un proces de restaurare insa a ramas deschis publicului. De aici se poate admira o panorama superba asupra orasului si imprejurimilor.

3. Sarmizegetusa Regia Sarmizegetusa nu este doar o cetate asa cum probabil crede majoritatea lumii, ci este un teritoriu alcatuit din sute de cetati dacice, raspandite pe o distanta de aproximativ 5000 de kilometrii. Cea mai importanta cetate de pe acest taram dacic este Cetatea Sarmizegetusa Regia, aceasta

http://www.dreamstime.com/giorgini_info#res12493943

http://bunadimineata.ro/de-dimineata/travel-calatorii/10-cele-mai-frumoase-locuri-din-tara-hategului/


36

fiind capitala Daciei si cetatea de scaun a regelui Decebal. Cetatea este compusa din sase fortarete: Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Rosie, Costesti-Blidaru, Costesti-Cetatuie, Capalna si Banita, care erau dispuse in cerc, in jurul cetatii si aveau rol de aparate. In prezent, cetatea dacica face parte din patrimoniul mondial UNESCO si poate fi vizitata de turisti.

4. Cetatea Malaiesti Cetatea Malaiesti a fost construita in secolul XIV de familia de cneji Saracin. Aceasta a fost locuita pana in secolul XVII cand a fost distrusa in urma razboiului dintre curuti si lobonti. In urma cu cativa ani cetatea a fost renovata, incercandu-se reproducerea ei cat mai exacta. In prezent aceasta este deschisa publicului spre vizitare.

5. Biserica de piatra Densus Biserica de piatra Densus este una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din Romania, construita in secolul XIII din pietrele aduse de la ruinele cetatii dacice Sarmizegetusa Regia. Se spune despre acest


37

lacas de cult ca este construit pe ruinele unui templu dac inchinat zeului Zamolxe, care apoi a trecut in posesia romanilor, odata cu colonizarea Daciei de catre Traian. Templul dac a fost transformat apoi intr-un templu inchinat zeului Marte, unde romanii obisnuiau sa faca sacrificii.

6. Manastirea Prislop Manastirea Prislop este una dintre cele mai importante centre spirituale ale tarii noastre, vizitata anual de mii de credinciosi. Aici se afla mormantul parintelui Arsenie Boca, devenit in ultimii ani un important loc de pelerinaj pentru ortodocsii romani. Tot aici este si chilia sapata in stanca a cuviosului Ioan Sihastrul, dar si icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, datand din secolul al XVII-lea.

7. Parcul National Retezat Parcul National Retezat este unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din tara noastra. Parcul adaposteste peste 80 de lacuri si tauri glaciare, dintre care cel mai mare este lacul Bucura, dar si


38

cel mai adanc lac glaciar din Romania, lacul Zanoaga. Pe langa frumusetea sa naturala, Parcul Retezat are si o importanta academica deosebita aici traind peste 90 de specii de plante unice in lume, zeci de animale protejate prin lege, dar si sute de specii de pasari.

8. Pestera Bolii Pestera Bolii este una dintre cele mai spectaculoase formatiuni calcaroase de la noi din tara si una dintre putinele pesteri care pot fi vizitate in intregime. Galeria principala a pesterii este una de mari dimensiuni si poarta numele de Sala Concertelor, de-a lungul timpului aici fiind organizate mai multe evenimente muzicale si artistice. Ceea ce este interesant la aceasta pestera este faptul ca este strabatuta in intregime de un parau care, la intrarea in pestera se numeste Paraul Jupaneasa, iar la iesirea din aceasa paraul poarta numele de Galbina datorita carcarului care a colorat apa. 9. Baile romane de la Geoagiu Baile de la Geoagiu dateaza din epoca romana fiind cunoscute si sub denumirea de baile


39

termale romane Germisara, de la castrul roman cu acelasi nume construit in apropierea lor. Baile termale se pastreaza aproape in aceeasi forma ca si in antichitate fiind construite intr-o fasie de de pamant inalta. In apropierea lor se pot vedea si urmele unui drum roman pavat cu dale de piatra.

10. Muzeul Aurului Muzeul Aurului de la Brad este unic in Europa si cuprinde cea mai mare colectie de minerale si obiecte din aur de pe continentul european. In cadrul expozitiei se pot vedea lamele si cristale de aur, lingouri de aur brut, lingou de aur fin, aur lamelar pe cuart, aur lamelar cu calcit, dar si obiecte confectionate din acest metal scump. Printre cele mai interesante obiecte din aur din muzeu se afla harta Romaniei Mari sau Pana lui Eminescu. b) Fortarete dacice din Muntii Orastiei Ruinele cetatii Blidaru Construite in stilul murus dacicus, cele sase fortarete dacice din Muntii Orastie, din Romania, au fost ridicate intre secolul I i.Hr. si secolul I d.Hr. pentru aparare si protectie contra cuceririi romane. Ramasitele lor extinse si bine pastrate prezinta o imagine a Epocii Fierului viguroase si inovative. In ziua de astazi vanatorii de comori cauta in zona, pentru ca Romania duce lipsa de legislatie in acest domeniu.


40

Cele sase fortarete (Sarmizegetusa Regia, Luncani - Piatra Rosie, Costesti - Blidaru, Costesti - Cetatuie, Capalna si Banita) care au format sistemul defensiv al lui Decebal, fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO. Capitala regatului dac, construita probabil la mijlocul secolului I i. Hr., cuprindea in perimetrul sau cetatea, zona sacra si asezarea civila. Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma ca zidurile ei, ridicate in tehnica "murus Dacicus", inconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectand configuratia terenului. Dupa cucerire, romanii au reamenjat cetatea, marindu-i suprafata, fara a respecta insa traseul zidurilor dacice sau tehnica de constructie a acestora. La cca. 100 m est de cetate, pe doua terase, se afla zona sacra, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminandu-se intr-o piateta. In acest spatiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular si circular, unele fiind construite din piatra de calcar, iar altele din andezit. Asezarea civila formata din cartierele de est si de vest, se intindea pe cateva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacica documentat pana in prezent. Aici se aflau grupuri de locuinte, ateliere mestesugaresti, depozite, hambare, instalatii de captare si distribuire a apei potabile. Intr-una din aceste locuinte a fost descoperit celebrul vas ceramic cu stampila "DECEBALUS PER SCORILO". Blidaru, este un platou situat la SV de com. Orastioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se afla ruinele cetatii


41

dacice cu acelasi nume, integrata in principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman din zona Muntilor Orastiei. Situata pe culmea Blidaru, la o altitudine de 703 m, fortificatia cuprinde doua incinte, unite intre ele, avand impreuna sase turnuri puternice de observatie. Cetatea Costesti Fortificatia acesteia consta dintr-un val de pamant cu palisada, lat la baza de cca. 6–8 m si cu o inaltime de 2–2,50 m, care proteja partea superioara a dealului, platoul si terasele. Pe platou se afla urmele a doua turnuri-locuinta, construite, la baza, cu temelii de piatra si in partea superioara din caramizi (chirpici). O scara monumentala, din piatra fasonata, lata de 3 m, ducea la unul dintre aceste turnuri. Pe laturi era prevazuta cu jgheaburi pentru scurgerea apei, iar in fata cu o poarta de lemn. Cetatea de la Costesti a fost resedinta unora dintre regii geto-daci. Situata la intrarea in valea apei Gradistea, centrul de la Costesti a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Gradistea Muncelului. Distrusa in timpul primului razboi daco-roman, in 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refacuta si apoi definitiv distrusa si apoi abandonata in anul 106 p. Chr., odata cu cucerirea Daciei de catre romani. Ruinele ei au servit drept cariera de piatra pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.] La Costesti primul pe care vizitatorul il intalneste este sanctuarul aflat in interiorul fortificatiei si este orientat pe directia NE – SV. El era constituit din 4 siruri de cate 15 coloane. In cazul acestui edificiu, nu toate coloanele de lemn aveau


42

drept baza tamburi de calcar. In partea dinspre nord a sanctuarului, in zona unde stanca masiva urca mult, lacasurile de sprijin ale coloanelor au fost amenajate in ea.Cercetarile intreprinse in anul 1977 au dovedit ca acest sanctuar a fost demontat de catre daci in preajma celui de-al doilea razboi daco-roman, probabil distrus la acea data. De la acest sanctuar, se coboara o mica panta, pentru a ajunge pe o terasa de pe latura nordica a dealului, unde gasim un alt sanctuar descoperit imediat dupa inceperea sapaturilor in cetate. El este situat in afara valului de pamant si este orientat pe directia NV – SE. Se compunea din 4 siruri a cate 15 tamburi. Tamburii din piatra de calcar constituiau, de fapt, baze pentru coloanele durate din lemn, care, probabil, sustineau acoperisul templului respectiv. In partea opusa acestuia, pe o terasa din partea de SE a inaltimii, se gaseste alt aliniament constituit din 6 siruri a cate 7 tamburi de calcar. In preajma, pe alta terasa, intalnim cel de-al patrulea sanctuar a carui orientare este NE – SV; el are in componenta 6 randuri a cate 6 tamburi fiecare. Piatra Rosie Inaltime submontana (832 m alt.) in zona Muntilor Orastiei, situata pe teritoriul com. Bosorod (jud. Hunedoara), pe al carei platou a fost ridicata o cetate dacica datata la finele sec. 1 a. Chr. si in sec. 1 p. Chr. Cetatea a fost prevazuta cu o dubla fortificatie. Cetatea, ridicata din piatra, are forma patrulatera, cu laturile de 102 x 45 m, fiind prevazuta cu patru turnuri de aparare, situate in colturile incintei, iar un al cincelea fiind situat la mijlocul laturii de est a fortificatiei.


43

Asezarea de la Fetele Albe Situata pe coasta de sud, insorita, a dealului Muncelului, despartita fiind, printr-o vale ingusta de inaltimea pe care se pastreaza ruinele de la Sarmizegetusa Regia. Alaturi de constructiile civile trebuie remarcata existenta aici a unui sanctuar circular cu stalpi de piatra, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost distrus, ca si asezarea, in urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, in timpul celui de-Al Doilea Razboi Daco-Roman (105 - 106 d. Hr.). Sarmizegetusa Incepand din Lunca Gradistii si pana langa zidul sudic al cetatii dacice si ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatra locala. Astazi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de calcar si marginit de borduri este vizibila doar portiunea care coboara de la actuala poarta de est a cetatii spre zona sacra si extremitetea piatetei de langa marele sanctuar circular; celelalte portiuni sunt acoperite cu pamant pentru a le proteja de actiunea distructiva a apei provenite din precipitatii. La Sarmizegetusa se intalnesc doua feluri de sanctuare, de tipul aliniamentelor: rectagulare si circulare in total in numar de 11, dintre care 9 sunt rectangulare, ridicate in perioade de timp diferite, delimitate de domnia lui Burebista si de razboaiele de la inceputul secolului al II-lea e.n. Constructiile din piatra de calcar sunt datate pe durata domniei lui Burebista si a urmasilor sai, pana la Diurpaneus-Decebal, iar acela din andezit, se pare, numai pe timpul ultimului rege dac. Pe terasa a XI-a, sanctuarul vechi de calcar este orientat pe directia NE – SV. El a fost cercetat in mai multe campanii de sapaturi, ultimele


44

desfasurate in 1980, cu ocazia inceperii lucrarilor de restaurare si conservare din cetatea de la Sarmizegetusa Regia. Paralel cu sanctuarul mare de calcar dar pe o terasa ceva mai ridicata, gasim un alt sanctuar, tot din calcar, cu 3 siruri a cate 4 baze, orientat NE – SV. Cel mai mare este circular, constituit din mai multe elemente. La exterior se afla un cerc format din 104 blocuri de andezit, asezate pe nivelul antic, unul langa celalalt, fiecare bloc avand o lungime de 0,80 – 0,99 m, grosimea de 0,47 – 0,50 m si inaltimea de 0,43 – 0,45 m. Lipit de acesta, dar cu circa 10 – 12 cm mai sus, in interior, avem cel de-al doilea cerc din stalpi de andezit format din sase stalpi ingusti plus unul lat, care se repeta de 30 de ori; stalpii ingusti erau terminati in partea superioara din cepuri patrulatere, de 9 – 10 cm ; inaltimea lor trebuia sa fi fost, initial, de aproximativ 1,20 – 1,35 m. La aproximativ 3,65 m de la randul interior de stalpi de piatra se afla un alt cerc, dar de aceasta data constituit din 84 de stalpi de lemn, asezati la 35 – 40 cm unul de celalalt, al caror diametru, la nivelul solului era de apoximativ 40 cm; acesti stalpi erau infipti in pamant pana la adancimea de 1,40 – 1,60 m. Fiecare avea la baza cate un bloc de calcar, cu menirea de a sustine stalpul si de a-l impiedica sa se afunde; portiunea de stalp care se gasea in pamant avea, de cele mai multe ori, forma circulara, iar partea care se ridica deasupra solului era cioplita in patru muchii, permitand realizarea unui perete circular cu lipitura de lut; in fiecare stalp erau infipte piroane terminate in inel sau in "L", cu floare mare, rotunda sau rectangulara. Spre deosebire de cercurile de piatra, cercul stalpilor de lemn este intrerupt de 4 praguri, marcate prin blocuri de calcar, ce constituiau intrarile in acest spatiu.


45

Sanctuarul mai avea, in centrul sau, un sir de 34 de stalpi de lemn, aranjati in forma unei potcoave orientata cu deschiderea spre sud-est. Stalpii sunt identici cu cei din cercul precedent, fiind infipti in pamant ceva mai sus si, de asemenea, sprijiniti pe cate un bloc de calcar. La cativa metri de sanctuarul mare circular, s-a dezvelit sanctuarul mic circular, al carui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stalpi de andezit: 101 subtiri si inalti si 13 scunzi si lati. Accesul in acest sanctuar se facea, ca si in cazul precedent, de pe o platforma orientata nord-est – sud-vest, care se sfarseste in preajma edificiului. Alaturi, pe aceeasi linie cu micul sanctuar rotund, intalnim inca doua sancuare, de aceasta data de forma rectangulara construite din stalpi si coloane de andezit. In prezent, toate aceste piese sunt decapitate, urmare a distrugerii romane.


46

2. Natura si mediul 2.1 Mediul si cum il protejam Mediul inconjurator ne asigura conditiile necesare vietii. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Cum protejam mediul? APA ROLUL TAU: Economiseste apa potabila! Inchide robinetele atunci cand nu ai nevoie de apa! Fa dus, astfel nu vei face risipa de apa! Afla cum mai poti economisi apa! Uda plantele din jurul tau! Ele iti dau oxigen!

AERUL ROLUL TAU: Arunca ambalajele doar in spatiile amenajate pentru

acest lucru! Invata sa selectezi deseurile inainte de a le arunca!

Recicleaza ambalajele care au pe ele semnul reciclare! Explica acest lucru si celor din jurul tau!

Fii atent cand faci focul in excursii, ia masuri de protectie ca sa nu provoci un incendiu!

Foloseste mai mult transportul in comun dar, cand ai ocazia, prefera mersul pe jos, circulatia cu bicicleta sau cu rolele!

Nu da foc ambalajelor din plastic sau produselor din cauciuc!

SOLUL ROLUL TAU: Sorteaza resturile inainte de a le arunca la cos!


47

Participa la amenajarea unor spatii verzi in curtea scolii! Mai multe plante inseamna mai mult oxigen!

Protejeaza padurea plamanul verde al planetei! Ea este un habitat pentru multe vietuitoare! Padurea ofera omului remedii medicinale!

40 de sfaturi ecologice A proteja mediul in care traim nu este asa complicat, ba chiar poate fi foarte economic.Sunt gesturi simple pe care le putem face pentru a ne proteja mediul inconjurator fie acasa, la cumparaturi, in transport sau in gradina. Sfaturi pentru acasa: 1.Dezghetati frigiderul si congelatorul!Un strat de 4 mm de chiciura dubleaza consumul de electricitate. 2.Nu ezitati sa diluati cu un pic de apa produsele menajere(sampon,detergent de vase, sapun)!Veti utiliza mai putin si vor fi la fel de eficiente! 3.Evitati scurgerile de apa!Un robinet care picura inseamna aproximativ 12 litri de apa risipite pe zi. 4.Spalati la o temperatura joasa atunci cand folositi masina de spalat!80% din electricitatea utilizata serveste la incalzirea apei.


48

5.Gatiti cu ajutorul gazului natural!Este mult mai econom decat placile electrice. 6.Cand gatiti, puneti un capac peste oala pentru a fierbe apa!Timpul fierberii se scurteaza si faceti economie de energie. 7.Inchideti complet aparatele electrice de la butonul de punere sub tensiune!Daca le inchideti pur si simplu, veti consuma 10% din electricitate in plus. 8.Nu uitati sa inchideti lumina, inchinzand inclusiv orice piesa luminata!3 piese luminate inutil in fiecare seara consuma tot atata electricitate ca un frigider. 9.Ferestrele cu geamuri duble economisesc 10% din energie.In lipsa acestora, puteti sa puneti draperii in fata ferestrelor pentru a castiga cateva grade. 10.Cateva panouri solare pot acoperi 50% din nevoile de apa calda si de incalzire dintr-o casa. La cumparaturi, in magazine: 1.Cumparati produse vrac sau in cantitati mari(este mai ieftin)!Renuntati sa le reconditionati acasa in cutii mai mici!Raman doar deseuri. 2.Privilegiati , mai degraba, ambalajele biodegradabile(hartie, carton) sau reciclabile(sticla, metal)decat ambalajele din plastic! 3.Folositi detergent compact deoarece este mai putin poluant! 4.Preferati legumele si fructele de sezon care nu necesita un tratament anume si sunt cultivate in regiunea vostra! 5.Preferati produsele locale(alimentatie, mobila)!Astfel transportul negustorilor si traficul rutier vor fi reduse.


49

6.Cautati sa scrie pe ambalaj produse Eco sau produse recomandate de Ministerul Sanatatii!Ele semnaleaza care sunt produsele „respectate” de natura. 7.Cititi etichetele aparatelor electrocasnice!Pe ele scrie care sunt mai econome si va va costa mai putin in a le folosi. 8. Cand va faceti cumparaturile, folositi o sacosa din alt material, in-afara de cel de plastic! 9.Optati pentru produsele reincarcabile:filtre, ecorezerve pentru detergenti sau dedurizante! 10.Cand cumparati un aparat de uz casnic, reflectati la durata sa de viata si la posibilitatile de reparatie:un produs mai ieftin nu tine prea mult timp.Astfel, apar alte cheltuieli si alte deseuri. In transport: 1.Verificati in mod regulat starea masinii voastre!Roti prost umflate se uzeaza mai repede si provoaca un supraconsum de carburant. 2.Nu conduceti repede!Astfel, consumati cu 40% mai putin carburant si reduceti poluarea si riscul de accidente.


50

3.In Paris,de exemplu, viteza medie cu care circula metroul este de 27km/h, si aceea a unei masini de 18km/h.Castigati timp daca va lasati masina in garaj. 4.Pentru distante de mai putin de 2 km, incercati sa nu luati masina.Consuma de la 50% la 80% in plus la primul km. 5.Optati pentru o remorca in loc, in loc sa va acoperiti masina cu bagaje. 6.Alegeti masinile mai mici!Regula e simpla:cu cat masina e mai mare, cu atat polueaza mai mult. 7.Faceti „schimb de tura” cu colegii de serviciu, cu prietenii pentru a va duce copiii la scoala, cu vecinii pentru a va face cumparaturile! 8.Atentie unde aruncati deseurile toxice!Evitati poluarea apelor! 9.In masura in care asta este posibil, preferati trenul in locul avionului, care este foarte poluant.Trenurile au mare viteza si ajung direct „in inima” oraselor. 10.O regula generala:alegeti mijloacele de transport in comun si astfel evitati poluarea! In gradina: 1.Pentru a uda plantele, profitati de racoarea diminetii si serii!Astfel, evaporarea va fi redusa si plantele vor cere mai putina apa. 2.Pastrati apa de ploaia pentru a va uda gradina! 3.Folositi ingrasaminte naturale:urzici, alge, compost! 4.Daca dispuneti de o gradina mare, plantati copaci pentru a face umbra si pentru a evita evaporarea!Astfel, veti evita risipa de apa! 5.Alegeti spatiile locale pentru gradina voastra !Sunt mai bine adaptate la clima si la fauna regiunii voastre.


51

6.Pentru a curata gradina si pentru a curata de iarba, sapa este mai eficace decat produsele chimice.Un pic de miscare…. 7.In timpul plimbarile vostre prin padure, nu aruncati nimic! Unui chistoc de tigara ii trebuie 2 ani pentru a se dezagrega, unei gume de mestecat 5 ani si unui sac de plastic 450 ani.Pe munti este mai rau, caci frigul „conserva”deseurile. 8.Nu smulgeti florile din parcurile nationale!Puteti pune in pericol un intreg spatiu, si in plus ii veti priva pe urmatorii „vizitatori” de placerea de a vedea florile. 9.La munte, mergeti pe carare pentru a nu eroda solul si pentru a nu antrena prabusirile! 10.In calatorii, nu va incredeti in suveniruri”exotice” si naturale(fosile, obiecte din fildes, plante)!Riscati sa aveti probleme la vama si sa contribuiti la punerea in pericol a resurselor naturale a tarii de origine. 2.2 Drumetiile si mersul in siguranta pe munte Reguli generale de urmat in drumetii: Cateva reguli de „aur” pentru iubitorii muntelui, menite sa va ajute sa faceti din drumetiile voastre clipe frumoase de bunavoie si relaxare. Muntele nu inseamna numai frumusete si distractie; el poate reprezenta, de asemenea, si un pericol pentru cei care nu respecta cateva reguli elementare de protectie: ˇ Nu plecati in concediu sau in vacanta la munte fara echipamentul adecvat anotimpului ˇ Inainte de a pleca in excursie sau drumetie pe munte documentati-va asupra itinerarului, situatiei intretinerii marcajelor si asupra prognozei meteo


52

ˇ Nu porniti singuri pe munte, ci in grup de minimum 3 persoane, dintre care cel putin una sa cunoasca temeinic zona respectiva. ˇ Pe munte evitati sa strigati si sa faceti orice alte zgomote in zonele unde se pot produce avalanse. La traversarea pantelor prielnice avalanselor, trecerea se face la o distanta de cativa metri intre membrii grupului. Cei din spate vor calca exact pe urma lasata de capul coloanei. ˇ Informati-va la cabanieri asupra marcajelor itinerarului pe care doriti sa-l parcurgeti, cat si asupra celui mai apropiat punct Salvamont ˇ Daca vreti sa schiati, nu abordati decat partiile pentru a caror dificultate aveti pregatirea si experienta necesara. ˇ Nu consumati bauturi alcoolice; acestea diminueaza capacitatea de efort ˇ Acordati toata atentia alimentatiei. Pe munte, in sezonul de iarna; se recomanda cu precadere substantele grase si zaharoase, citronadele, bauturile calde si bine indulcite ˇ Trusa medicala minimala nu trebuie sa lipseasca din rucsac. ˇ Anuntati orice accident primului post salvamont, prin mobil, telefonul oricarei cabane sau prin mesager, direct la primarie sau la cel mai apropiat post de politie din zona. Sfaturi utile atunci cand va hotarati sa urmati un traseu montan!: Cand sunteti pe carari de munte nu uitati sa tineti cont de cateva reguli elementare referitoare la regimul de mers, respiratie, alimentatie.


53

Informati-va din timp despre traseele pe care vreti sa le parcurgeti: sunt marcate, sunt accesibile, prezinta portiuni periculoase etc. - la pornire mergeti intr-un ritm mai lent, ajungand treptat la viteza normala de mers; - la urcare, calcati pe toata talpa, cu genunchii usor indoiti; la coborare calcati, de asemenea, pe toata talpa, dar cu genunchii mai mult impisi inainte si bustul aplecat; - lungimea pasului sa fie proportionala cu talia si raportata la inclinatia pantei; - respiratia sa fie linistita, adaptata la viteza de deplasare, iar ritmul de mers sa fie variabil in functie de inclinatia terenului; - pe pantele cu iarba, putin inclinate (25 grade), si pantele foarte inclinate (peste 40 de grade), urcarea se face direct, intre aceste inclinatii, urcarea se face in serpentine. - pe grohotisuri urcarea se face pe bolovanii mari, iar la coborare numai pe grohotisul marunt; - ordinea de mers va fi in coloana, cate unul. Cei mai putin initiati vor fi incadrati in coloana imediat dupa conducatorul grupului; - dupa primele 20 de minute de mers se va face o pauza; prima pauza mai mare (20-30 minute) se va face dupa 2 ore de mers; - in timpul mersului se recomanda sa vorbiti cat mai putin si in nici un caz cu voce tare. Este bine sa beti apa numai la sfarsitul pauzelor, inainte de a porni din nou la drum; - fumatul in timpul mersului este total contraindicat; - in pauzele mai mari puteti consuma dulciuri (zahar, glucoza, miere, etc.); - iarna, pe vreme rea (viscol, ceata, ger), va veti deplasa in grup compact, daca zona nu prezinta pericol de avalanse;


54

- nu trebuie, sub nici un motiv, sa ramaneti in urma grupului; - nu va abateti de la traseu, evitati scurtaturile si respectati marcajele turistice. Nu uitati sa va informati din timp despre telefoanele utile din zona: salvamont, politie, salvare. Informati cabanierul asupra traseului pe care vreti sa-l urmati. Nu porniti singur pe munte, ci in grup de minim 3 persoane


55

3. Cum sa folosim Internetul intr-un mod resposabil Internetul este o lume fantastica, plina de informatii utile si lucruri distractive, la care toti copiii au dreptul. Dar aceasta lume ascunde si pericole ce pot fi evitate daca respecti urmatoarele reguli: 1. Stabileste impreuna cu parintii tai regulile de folosire a calculatorului si a Internetului. Poti face o lista cu site-urile pe care doresti sa navighezi sau pe care ti le propun parintii si hotarati de comun acord orele cand e cel mai potrivit sa utilizezi Internetul. Calculatorul te poate ajuta sa-ti faci temele sau sa-ti petreci timpul intr-un mod placut. Parintii te pot invata cum sa gasesti mai repede informatiile utile, dar si tu le poti arata cat de priceput esti in folosirea calculatorului. 2. Nu da nici unei persoane intalnite pe Internet informatii personale despre tine sau familia ta. Acestea pot fi numele, varsta, numarul de telefon, fotografii, adresa, scoala la care inveti, locul de munca al parintilor etc. Atunci cand aceste persoane necunoscute insista (prin email, pe chat sau telefonul mobil) sa afle cine esti si unde locuiesti, anunta-ti parintii imediat. 3. Sfaturi pentru copii: Parolele sunt secrete si iti apartin. Ele sunt ca si cheile de la casa pe care nu le dai nimanui, nici macar cunoscutilor. Cu exceptia parintilor! Trebuie sa-i refuzi intotdeauna pe prietenii care iti cer parola, deoarece acestia pot folosi adresa ta de email pentru a trimite mesaje jignitoare altor persoane sau pentru a intra pe site-uri interzise. Daca


56

banuiesti ca parola ti-a fost divulgata, schimb-o imediat, singur sau cu ajutorul parintilor. 4. Daca vrei sa te intalnesti fata in fata cu persoanele cunoscute pe Internet sau de la care ai primit mesaje pe telefonul mobil, anunta-ti parintii pentru a te insoti, preferabil intr-un loc public. Nu accepta niciodata sa mergi singur. Oamenii pot fi foarte diferiti de ceea ce par a fi pe Internet. Nu de putine ori baietii se dau drept fete sau invers, ori varsta declarata nu este cea adevarata. Pentru a evita orice pericol, nu folosi telefonul personal pentru a suna pe cineva intalnit pe Internet. Discuta mai intai cu parintii tai acest lucru. 5. Posteaza cu mare grija fotografii cu tine sau cu familia ta! Atunci cand doresti sa incarci (upload) fotografii sau filme pe site-urile pe care trebuie sa-ti creezi un profil sau cont (cum ar fi, Hi5, My Space etc.), selecteaza fisierele impreuna cu parintii. invata sa creezi o lista cu persoanele care iti pot vedea profilul. Foloseste camera web numai cand sunt parintii alaturi de tine. Nu uita, fotografiile sau filmulete, odata postate, pot ramane pentru totdeauna pe Internet chiar daca le vei sterge! 6. Nu tot ceea ce citesti sau vezi pe Internet este adevarat. Astazi, multe persoane, inclusiv copiii, pot sa creeze pagini web sau sa posteze texte, fotografii, stiri. in plus, fotografiile si filmele pot fi modificate pe


57

calculator cu usurinta. Pentru a verifica daca ceea ce ai aflat pe Internet este adevarat, cere ajutorul parintilor sau profesorilor tai care iti pot oferi si alte surse de informare. Nu descarca si nu instala programe pirat sau pe care nu le cunosti; ele pot distruge datele de pe calculatorul tau. 7. Nu raspunde la mesajele care te supara sau care contin cuvinte sau imagini nepotrivite! Pastreaza-le pentru a le arata parintilor, profesorilor sau, in cazuri grave, Politiei. Daca primesti e-mail-uri, fisiere, fotografii sau programe de instalare care ti se par suspecte de la cineva pe care nu-l cunosti si in care nu ai incredere, sterge-le din calculator. Ele pot avea virusi sau programe care iti vor citi toate datele de pe calculatorul tau. Cere ajutorul unei persoane de incredere. 8. Sfaturi pentru copii: Da dovada de respect, chiar daca nu-i cunosti pe cei cu care comunici.Obligatia ta este de a-i proteja si tu pe altii. Nu trimite imagini jignitoare sau mesaje care ar putea sa le provoace frica sau sa-i puna in pericol. 9. Cumpararea produselor pe Internet este permisa doar parintilor.Ei sunt singurii care au voie sa foloseasca cartile de credit. De aceea, anunta-ti parintii ori de cate ori ti-au fost trimise, pe email sau pe chat, oferte sau cereri de bani. 10. Poti oricand sa te opresti din navigarea pe Internet sau sa


58

refuzi sa continui discutiile pe chat, daca s-a intamplat ceva care nu ti-a placut, te-a speriat sau, pur si simplu, nu ai inteles.Vorbeste direct parintilor tai sau profesorilor si explica-le ce te-a ingrijorat. Poti scoate oricand din lista de contacte pe cei cu care nu mai vrei sa comunici. Reguli pentru o navigare sigura si placuta pe Internet! Internetul reprezinta un spatiu fascinant, in care comunicarea, informatia si divertismentul sunt beneficii pentru toti oamenii indiferent de varsta si de cultura careia ii apartin. E adevarat ca voi, tinerii, sunteti cei mai infocati utilizatori. De aceea, mai ales voi trebuie sa tineti seama de riscurile la care puteti fi expusi daca nu respectati cateva reguli importante.

Ai grija de reputatia ta! Inainte de a posta pe o retea sociala, gandestete daca ai vrea ca la acea informatie sa aiba acces toata lumea. Nu uita, Internetul este un loc public!

Respect pe Internet. Comporta-te cu ceilalti asa cum ai vrea sa se poarte si ei la randul lor cu tine. In cazul in care cineva te deranjeaza, blocheaza si raporteaza persoana. Citeste si despre Ce fac atunci cand sunt hartuit pe Internet? ca sa afli mai multe despre siguranta online.

Protejeaza-ti computerul. Instaleaza un antivirus bun si actualizeaza-l regulat. Astfel vei fi ferit de virusi si malware. Citeste si Cum ma asigur ca nu-mi va sparge nimeni parola? pentru a fi sigur ca stii cum sa-ti pastrezi parola.


59

Nu te lasa acaparat! Navigarea pe Internet e o activitate ca oricare alta, nu o lasa sa iti ocupe timpul si sa iti distraga atentia de la alte lucruri importante cum ar fi timpul petrecut cu prietenii.

Cere ajutorul! Nu te teme sa ceri sfaturi prietenilor, parintilor sau profesorilor atunci cand te afli intr-o situatie dificila.

Ce trebuie sa faci daca ai o problema sau o intrebare legata de internet?

Daca ai intalnit pe internet o problema, te-ai aflat intr-o situatie neplacuta sau ai o nelamuriri cu privire la cum poti sa procedezi ca sa eviti anumite riscuri online, poti oricand vorbesti cu unul dintre parintii tai sau un alt adult in care ai incredere si sa le ceri sfatul. Daca vrei sa vorbesti cu altcineva sau consideri ca nu exista o persoana adulta care te poate sfatui corect poti sa scrii sau sa suni la Internet Helpline, unde o persoana de incredere te va asculta si sfatui.


60

4. Societatea si tinerii

4.1 Cum sa ne comportam corect in societate

Bune maniere: 13 lucruri pe care orice copil trebuie sa le stie Orice copil trebuie sa cunoasca inca din primii ani de viata cateva lucruri despre bunele maniere. Chiar daca mai gresesc la capitolul bune maniere, ei nu-si dau seama ca au facut ceva neadecvat. Pentru ei a intrerupe o conversatie, a baga degetul in nas, a spune cu voce tare „ce grasa e doamna din fata noastra” nu sunt neaparat lucruri gresite. Mai ales daca nu li s-a explicat niciodata asta.

Iata cateva lucruri pe care orice copil ar trebui sa le cunoasta despre bunele maniere.

Bune maniere # 1 Cand cere ceva, sa spuna intotdeauna “Te rog”. Si cand primeste ceva sa spuna intotdeauna “Multumesc”. Bune maniere #2 Sa nu intrerupa conversatia unor adulti decat daca este o urgenta. Altfel trebuie sa astepte pana cand adultii termina de vorbit. Iar daca este o urgenta, sa intrerupa intotdeauna discutia cu “Va rog sa ma iertati ca va intrerup…”. Bune maniere #3 Sa ceara voie inainte de a face ceva. In acest fel, nu va fi nevoit sa suporte consecintele unor fapte gresite.


61

Bune maniere #4 Sa nu comenteze aspectul fizic al cuiva decat daca este vorba de un compliment. Bune maniere #5 Cand cineva il intreaba ce mai face sa raspunda si apoi, la randul lui, sa intrebe persoana respectiva ce mai face. Bune maniere #6 Sa ciocane la orice usa inchisa si sa astepte raspunsul inainte de a intra. Bune maniere #7 Cand sunt in vizita la prieteni sa le multumeasca parintilor acestora, la plecare, pentru buna primire si pentru timpul petrecut acolo. Bune maniere #8 Cand vorbeste la telefon, sa se prezinte intai, abia apoi sa spuna motivul pentru care a sunat. Bune maniere #9 Sa nu strige pe nimeni dupa porecle sau alte epitete rautacioase. Sa nu faca glume pe seama nimanui si sa nu tachineze pe nimeni, indiferent de motiv. Bune maniere #10 Daca se loveste din greseala de cineva sa spuna imediat “Scuzati-ma, va rog!”


62

Bune maniere #11 Sa duca mana la gura cand tuseste sau stranuta si sa nu bage niciodata degetul in nas cand se afla in public. Bune maniere #12 Cand un adult il roaga sa faca ceva, sa raspunda zambind “Cu placere!” si nu sa refuze morocanos. Iar cand cineva il ajuta pe el sa spuna intotdeauna “Multumesc!”. Bune maniere #13 La masa, sa tina un servet in poala si sa se stearga cu el la gura de cate ori este necesar. Iar daca are nevoie de ceva aflat in capatul celalalt al mesei sa nu se intinda dupa respectivul obiect, ci sa roage pe cel care se afla cel mai aproape sa i-l inmaneze. Reguli de baza pentru bunele maniere la scoala In prima instanta, bunul simt de acasa se va concretiza la scoala prin cateva reguli de baza, in raport cu profesorii si colectivul clasei. Copilul trebuie sa stie: sa salute colegii atunci cand intra in sala; sa salute profesorul (ridicandu-se in picioare) cand

acesta se aseaza la catedra; sa nu vorbeasca niciodata neintrebat, mai ales in timpul

orei; sa ceara permisiunea inainte de a manevra un obiect

strain sau de a merge la toaleta; sa inapoieze obiectele imprumutate si sa multumeasca

pentru amabilitate;


63

sa vorbeasca numai dupa ce altcineva isi incheie discursul;

sa tina usa deschisa pentru o persoana care intra in sala, mai ales daca aceasta are mainile ocupate;

sa respecte proprietatea altora si sa nu isi insuseasca bunuri care nu ii apartin;

sa spuna "te/va rog frumos" si "iti/va multumesc"; sa pastreze linistea in timpul orei, sa nu se agite in

banca si sa mentina o postura decenta (cu spatele drept si antebratele sprijinite de marginea bancii);

sa nu foloseasca cuvinte jignitoare, sa fie amabil, atent si sa urmeze intocmai indicatiile profesorilor;

sa isi ingrijeasca banca, scaunul si dulapiorul personal (fara sa le murdareasca de pix sau cerneala);

sa se comporte decent in recreatii, fara violenta si acte de vandalism;

sa fie politicos cu colegii, dar mai ales cu cadrul didactic.


64

4. 2 Cum sa ne implicam in viata civica Activitati de voluntariat pentru tineri Activitatile de voluntariat pentru tineri sunt cele mai eficiente metode pentru tineri sa porneasca pe calea potrivita in ceea ce priveste cariera, precum si o optiune la indemana pentru tinerii care inca nu au varsta necesara pentru a fi angajati legal. Tinerii pot sa-si doreasca sa faca voluntariat in timpul lor liber incepand cu varsta de 13 ani. Beneficiile voluntariatului sunt numeroase, iar tinerii care se hotarasc sa faca voluntariat realizeaza de cele mai multe ori ca voluntariatul poate fi o metoda buna pentru a-si dezvolta abilitatile pe care le pot pune in practica la locul de munca. Exista de asemenea si beneficii psihologice pozitive pentru tinerii care se implica in activitati de voluntariat. Un simt al apartenentei la grupurile de voluntari, cresterea increderii de sine, si a parerii despre sine, pot fi cateva din beneficiile sanatatii mintale pe care tinerii le pot obtine din activitatea de voluntariat. Unele scoli au inclus in programul scolar, ore dedicate voluntariatului: ecologizarea zonei din imediata apropiere a scolii sau plantarea de copaci. 5 activitati de voluntariat pentru tineri Cel mai important aspect care trebuie luat in vedere atunci cand tinerii devin voluntari este daca acele activitati de voluntariat vor fi pe masura intereselor si abilitatilor lor. Tinerii interesati de mediu ar putea sa devina voluntari intr-o actiune


65

de mediu, in timp ce tinerii atrasi de o cariera in campul medical ar putea fi interesati sa se implice intr-o actiune de voluntariat intr-un spital, un centru de asistenta medicala sau intr-un centru de plasament pentru copii. 1. Voluntar pentru mediu Tinerii care vor sa protejeze mediul pot fi interesati sa se implice in activitati de voluntariat ale caror cauze relationeaza cu mediul inconjurator. Exista numeroase moduri prin care tinerii pot avea „activitati eco” de voluntariat. Activitatile locale de voluntariat pot incuraja tinerii sa ia atitudine si sa se alature eforturilor de voluntariat in comunitati diverse. Colectarea selectiva poate fi una din cauzele pentru care tinerii pot deveni voluntari. 2. Activitati de mentorat Tinerii carora le place sa fie in preajma copiilor pot ajuta in mai multe feluri prin activitati de voluntariat. Una din modalitatile prin care pot ajuta este sa petreaca timp alaturi de copii mai mici, care se pot confrunta cu probleme de citit, probleme de matematica sau alte subiecte disciplinare pentru scoala. De multe ori, o simpla intrebare adresata in legatura cu un proiect sau activitate de voluntariat poate clarifica mult lucrurile. Puteti sa va faceti o idee aici.


66

3. Voluntariat in cartier Poate ca nu exista activitate de voluntariat pentru tineri mai buna decat intentia de a face voluntariat in cartier. Un mod de a incepe este participarea la indeplinirea nevoilor din cartier si asistarea oamenilor care traiesc acolo. Sunt vecini care s-au ocupat de curatenia de primavara in gradini? Considera-l un punct de plecare bun. 4. Voluntariat pentru oamenii saraci Activitatile de voluntariat pot avea si mai mare impact pentru tinerii care aleg voluntariatul pentru a sustine o cauza in favoarea celor saracii din vecinatate sau din lume. Tinerii isi pot incepe activitatile de voluntariat la o organizatie locala care ii ajuta pe saraci. Tinerii pot, de asemenea, sa inceapa sa se gandeasca la propriul lor proiect de voluntariat. Colectarea donatiilor in alimente sau a donatiilor in obiecte pot fi cateva idei de activitati voluntare. 5. Tineri voluntari creativi Tinerii voluntari creativi isi pot folosi talentul pentru a-si dezvolta propriile idei despre proiecte de voluntariat. Tinerii artisti pot dona colectiile lor de arta catre spitale de copii sau catre centre de plasament, sau se pot folosi de talentul lor pentru a face o dupa amiaza mai placut catorva copii prin activitati de desen sau sculptat. Lista ideilor din partea voluntarilor creativi este nelimitata pentru tinerii care doresc sa faca o diferenta in lume.


67

Noi zicem ca e fain sa faci voluntariat pentru ca:

1. Ai posibilitatea sa cunosti oameni cu aceleasi nazuinte, valori si asteptari;

2. Esti in masura sa participi activi la construirea unei lumi mai bune si nu doar sa-ti doresti acest lucru verbal;

3. Incetul cu incetul iti corectezi defectele si ajungi sa-ti evidentiezi calitatile pe care le ai;

4. Prinzi incredere in fortele tale, devii mai responsabil, mai ales cand stii ca o echipa depinde de tine;

5. Last but not least, voluntariatul e intotdeauna „a matter of choice” si nu ceva impus. Asadar, ii incurajam pe oameni sa se implice pentru a fi ei insisi mai fericiti.


68

Bibliografie: http://www.cjhunedoara.ro/ http://mcultural.bzi.ro/ http://www.travelworld.ro/ https://sfaturieco.wordpress.com http://www.ecomagazin.ro/ http://lifestyledigital.ro/ http://helpline.sigur.info/siguranta-online https://ro.wikipedia.org http://parinti.acasa.ro/

http://www.cjhunedoara.ro/

http://mcultural.bzi.ro/

http://www.travelworld.ro/

https://sfaturieco.wordpress.com/

http://www.ecomagazin.ro/

http://lifestyledigital.ro/

http://helpline.sigur.info/siguranta-online

https://ro.wikipedia.org/

http://parinti.acasa.ro/


69

www.asociatiamerit.ro

Ghidul tanarului implicat si responsabil -...

Documents

Transcript of Ghidul tanarului implicat si responsabil -...