Ghidul tanarului cetatean din Medgidia

Participarea publică la ea acasă

1

PARTICIPAREA PUBLICĂ LA EA ACASĂ Ghidul tânărului cetăţean din Medgidia

Centrul pentru Resurse Civice

2

Autor: Cosmin Bârzan Coperta: Lucian Turcu

Centrul pentru Resurse Civice Constanţa OP 1 – CP 95 Telefon: (+4) 0746 520 815 E-mail: [email protected] Web: www.resursecivice.ro Cod fiscal: 21078304 Cont bancar: RO 85 BTRL 0140 1205 7811 93XX Banca Transilvania, Sucursala Constanţa Broşură realizată în cadrul proiectului „Administraţia Publică Locală faţă cu (re)acţiunea tinerilor” derulat în parteneriat cu Comisariatul pentru Societatea Civilă – Inspectoratul Judeţean Constanţa, şi finanţat de către Direcţia Judeţeană pentru Tineret Constanţa prin Autoritatea Naţională pentru Tineret © Centrul pentru Resurse Civice, 2008


3

CUVÂNT ÎNAINTE Tinerii reprezintă acea categorie păstrată mai mereu de către guvernanţi ca ultimă resursă în lupta pentru un prim/nou mandat, vie că vorbim despre alegeri locale sau parlamentare. Cu toate acestea, tinerii formează categoria ce poate hotărî destinul administraţiei publice. De la Piaţa Universităţii încoace, tinerii au constituit masa de manevră preferată a tuturor regimurilor politice. Au fost scoşi de la naftalină atunci când criza politică a devenit de nesuportat. A sosit momentul ca tinerii să îşi facă simţită prezenţa în comunitate! Studii realizate în intervalul iunie 2007 – aprilie 2008 de către Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) menţionează că participarea publică este deosebit de scăzută în România şi că nu există o cultură a participării publice în ţara noastră. Un alt argument în favoarea ideii că tinerii reprezintă pentru administraţiile locale un refugiu în situaţii de criză este proaspăta transformare a problemei locuinţelor pentru tineri în chestiune vitală pentru a câştiga o campanie electorală. Cu toate acestea, tinerii au participat la vot în procente modeste (25 – 28%), conform analizelor efectuate de către Institutul pentru Politici Publice. Participarea publică a tinerilor poate deveni o certitudine a comunităţilor ce se bazează pe concepte moderne de democraţie participativă, precum dezbateri publice pe teme de interes, sondare a opiniei publice, referendumuri locale, chiar si cafenele publice sau focus-group-uri. Acest ghid îşi propune să apropie tinerii de administraţia locală prin familiarizarea acestora cu mecanismele, rolul şi actorii administraţiei publice. Se preconizează că prin mai buna informare a tinerilor vis-à-vis de rolul administraţiei publice locale să se ajungă la o mai mare implicare a acestei categorii în viaţa comunităţii.


4

Problematica participării publice

Tema implicării cetăţenilor la luarea deciziilor publice reprezintă un interes relativ nou pentru instituţiile publice – internaţionale, naţionale şi, îndeosebi, locale. Dezvoltarea acestui interes a avut loc pe fondul unei crize a instituţiilor politice, manifestat prin eşecuri ale intervenţiei statului, incapacităţii de a ajunge la un consens politic şi imposibilităţii de a răspunde nevoilor societăţii. Participarea activă a cetăţenilor în viaţa comunităţii a fost identificată drept unul dintre ingredientele succesului unor societăţi armonios dezvoltate, prin urmare ideile au fost exportate în naţiunile în curs de dezvoltare, promovarea participării devenind o linie directoare pentru instituţii precum Banca Mondială sau OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). Nici România nu face excepţie de la aceste tendinţe de creştere a interesului pentru participare publică. În ultimii ani se înregistrează o dezvoltare a formulelor instituţionale şi non-instituţionale de dialog social şi consultare publică. Începând cu anul 2000 apar şi în România elemente de legislaţie şi un cadru instituţional care reglementează procesele de consultare publică. Aceste elemente se dezvoltă pe fondul evoluţiilor din zona reformei administraţiei publice, al evoluţiilor specifice din zona societăţii civile şi a alinierii cu standardele europene şi internaţionale. Datorită fondurilor publice importante folosite în procesele de participare publică, dar şi rezultatelor variate obţinute, a fost pus un accent tot mai mare pe analizarea cauzelor care determină procese de participare publică de calitate şi pe identificarea regulilor care asigură obţinerea succesului: în participarea publică sunt importante deopotrivă procesul şi produsul. Participarea pe care o studiem în cazul de faţă se referă la implicarea cetăţenilor în deciziile luate de autorităţi publice care afectează comunitatea – participarea publică. De exemplu, la construirea bugetului local, la elaborarea strategiei locale de dezvoltare, la alegerea locului unde se va face un obor, la elaborarea legilor. Implicarea cetăţenilor se poate face în toate etapele unui proces de politică publică – de la identificarea problemei până la monitorizarea implementării soluţiei, şi se referă la toate tipurile de decizie publică, indiferent de nivelul sau complexitatea lor (de la decizia consiliului local până la planul naţional de dezvoltare). In vocabularul de specialitate mai există şi ideea de participare la viaţa comunităţii prin auto-organizare: cetăţenii se organizează în grupuri de iniţiativă care rezolvă, uneori în colaborare cu autorităţile publice, probleme relevante. De exemplu, un grup de iniţiativă care face un proiect pentru a curăţa râul din localitate, pentru a asigura încălzirea şcolii sau pentru a


5

marca traseele turistice din zonă – uneori primind sprijin din partea autorităţilor locale (financiar, material sau de altă natură). Acest tip se numeşte participare comunitară. În ceea ce priveşte participarea publică, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD)1 a propus următoarele trei nivele de ierarhizare, în funcţie de tipul de interacţiune dintre autoritatea publică şi cetăţean:

Informarea este considerată prima „treaptă”. Aceasta presupune că procesul politicilor publice este suficient de transparent pentru ca cetăţenii să obţină informaţia necesară pentru a vedea în ce măsură Guvernul îşi respectă promisiunile, pentru a fi capabili să analizeze ce se întâmplă în diverse sectoare de politică publică şi să evalueze consecinţele acestora asupra lor. Este o comunicare într-un singur sens, dinspre instituţie înspre public. Pentru toate ţările democratice informarea cetăţenilor este normă.

Consultarea este o a doua fază. Publicul reacţionează, din proprie iniţiativă sau la invitaţia instituţiei publice, la propunerile de soluţii alternative şi/sau decizii publice, iar reacţia publicului este luată în considerare de către instituţia publică în procesul de luare a deciziei finale. Este o comunicare în dublu sens, instituţia publică cerând şi publicul oferind informaţii pe o problemă dată. Analiza asupra ţărilor OECD cu privire la metodele de consultare publică arată faptul că invitaţiile la consultare sunt adresate prioritar grupurilor foarte bine organizate, incluzând grupuri de interes. În majoritatea ţărilor aceste grupuri bine organizate, incluzând sindicate, patronate, grupuri ale oamenilor de afaceri, au relaţii deja foarte bine stabilite cu guvernele, se informează sistematic şi participă în sectoarele de politică publică unde au interese. Pentru sindicate şi patronate relaţia cu Guvernul este stabilită, în majoritatea ţărilor, pe baze tripartite.

Participarea activă reprezintă o etapă superioară, care permite cetăţenilor să devină parteneri în luarea deciziilor în politica publică. Este un dialog de pe poziţii de colaborare între instituţia publică şi public. Participarea activă presupune ca cetăţenii să fie implicaţi în fixarea obiectivelor de politică publică, să îşi poată exprima opinia lor în legătura cu diversele soluţii alternative, să propună strategii de implementare. Acest tip de exerciţiu este

1 OECD (2001), Engaging citizens in policy making: information, consultation and public participation, OECD Public Management Policy Brief


6

destul de rar întâlnit. Numai câteva ţări OECD au experienţe pozitive de participare a cetăţenilor la luarea deciziilor sau implementează programe pilot.

Un alt efort de clasificare a fost făcut de Asociaţia Internaţională pentru Participare Publică (International Association for Public Participation - IAPP), care defineşte cinci niveluri de participare a publicului în formularea de politici publice. Primele două nivele sunt identice cu cele propuse de OECD, respectiv informarea publicului şi consultarea publică. IAPP desface al treilea nivel din modelul OECD, participarea publică, în trei niveluri distincte. Rezultatul este o scară a participării care arată astfel: 1. Informarea publicului 2. Consultare publică 3. Participare activă: 4. Implicarea publicului în redactarea proiectelor de politică publică, proces gestionat de către autoritatea publică pentru a se asigura că opiniile diverselor grupuri interesate sunt luate în considerare. 5. Realizarea de acorduri de tip public-privat, în care instituţia publică se angajează în relaţii de colaborare şi parteneriat cu diverse grupuri interesate din public, în fiecare stadiu al dezvoltării politicii publice, de la identificarea şi selectarea alternativelor, evaluare etc. 6. Delegarea de responsabilităţi legate de implementarea politicii publice unor grupuri interesate din public (empowerment). Aşadar, decizia trece în mâna acestor grupuri, precum şi responsabilitatea realizării obiectivelor asupra cărora s-a căzut de comun acord.

Importanţa participării publice s-a conturat şi pe fondul crizei de legitimitate a guvernelor democratice. Din cauza dificultăţilor majore cu care acestea s-au confruntat s-a ajuns la o dezbatere – deopotrivă în arena politică şi în mediul academic – cu privire la limitele regimurilor democratice. A fost pusă în discuţie capacitatea unei democraţii reprezentative de a răspunde nevoilor cetăţenilor, de a furniza soluţii adecvate şi de a asigura reprezentarea tuturor factorilor interesaţi. Unul dintre simptomele acestei crize a fost scăderea gradului de participare la vot, ca un semn al dezinteresului şi alienării cetăţenilor faţă de sistemul de guvernare. În acest context, formele de democraţie reprezentativă (guvernarea prin reprezentanţi) au evoluat în forme de democraţie participativă. Partea comună a celor două forme de guvernare este delegarea deciziei către un număr de reprezentanţi selectaţi de populaţie (de obicei prin vot). Ce deosebeşte însă democraţia participativă de cea reprezentativă este că luarea deciziei de către aceşti reprezentanţi se face numai după prealabila


7

consultare a factorilor interesaţi de respectiva decizie. Pentru a ajunge la societatea democratică în care cetăţenii au şi îşi manifestă spiritul civic, considerăm că sunt necesare patru ingrediente principale: un cadru legislativ favorabil, o cultură a participării prin care individul să fie orientat spre comunitate şi spre acţiune colectivă în caz de nevoie, voinţă politică din partea guvernanţilor şi un bun management al proceselor de participare publică. Un proces de consultare prost organizat iroseşte un capital de încredere care va face dialogul dintre autorităţi şi cetăţeni mai dificil pentru iniţiative ulterioare. AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Există două nivele ale administraţiei publice locale: administraţia la nivelul judeţului şi administraţia la nivelul oraşelor şi comunelor. Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe, sunt Consiliile Locale şi Primarii. Consiliile Locale iau decizii cu privire la diferite aspecte ce ţin de administraţia localităţii, iar primarii pun în practică aceste decizii. La nivelul comunelor şi oraşelor, administraţia locală are ca principală responsabilitate realizarea serviciilor publice de interes local. Principala atribuţie a primarului este aceea de a implementa hotărârile consiliilor locale comunale şi orăşeneşti. La nivel judeţean, Consiliul Judeţean coordonează activităţile consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean asigură servicii la nivel judeţean şi coordoneaza activităţile consiliilor comunale şi oraşeneşti în realizarea serviciilor de importanţă regională. Relaţia între administraţia judeţeană şi administraţiile orăşeneşti şi comunale se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii şi colaborării în rezolvarea problemelor comune. Nu există relaţii de subordonare între administraţiile orăşeneşti şi comunale şi administraţia judeţeană. Atât administraţiile judeţene cât şi cele orăşeneşti şi comunale pot avea în subordine servicii de gospodărire comunală, transport în comun, şcoli, spitale etc. Principala diferentă constă în faptul că administraţiile judeţene asigură servicii la nivelul judeţului, în vreme ce administraţiile oraşeneşti şi comunale asigura servicii la nivel local. Ceea ce fiecare cetăţean ar trebui să ştie este unde anume trebuie să se adreseze pentru rezolvarea problemei sale: la Primărie, la Poliţie, la Instituţia Prefectului, la regii autonome care răspund de anumite servicii? De competenţa cărei instituţii aparţine rezolvarea problemei respective?


8

Relaţiile dintre Primar şi Consiliul Local

În ceea ce priveşte raporturile dintre Primar şi Consiliul Local, trebuie reţinute următoarele:

Consiliul Local este autoritatea decizională, în timp ce Primarul este autoritatea executivă;

Primarul este obligat să pună la dispoziţia consilierilor, la cererea acestora, în termen de cel mult 15 zile, conform regulamentului de funcţionare a Consiliului Local, informaţiile necesare îndeplinirii mandatului;

Consiliul Local se întruneşte în şedintă ordinară, lunar, la convocarea primarului;

El se poate întruni în şedintă extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului.

ATRIBUŢIILE PRIMARULUI

În conformitate cu Legea 215/2001 privind Administraţia Publică Locală (modificată prin Legea 286/2006), atribuţiile primarului sunt următoarele: Art. 66. (1) Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza; (2) Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii. Art. 67. (1) Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. [...]

Art. 68. (1) Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale: a) asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu character normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; b) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in conditiile legii; d) prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local; e) intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;


9

f) exercita functia de ordonator principal de credite; g) verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local cele constatate; h) ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau din oras, acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre; i) asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; j) indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; k) ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice; l) ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica; m) controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; n) ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii; o) ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum]ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu; p) asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local; q) asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii; r) exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia masuri pentru buna functionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; ş) indeplineste functia de ofiter de stare civila; t) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege; ţ) propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate; u) numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local; v) raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau al orasului; x) organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente; y) ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. (2) Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.


10

CONSILIUL LOCAL

Consiliul Local are iniţiativă şi hotărăşte cu respectarea legii, în problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice. Prin lege, consilierii sunt în serviciul comunităţii locale, deci în slujba cetăţenilor şi de aceea relaţia "cetăţean consilier" trebuie să fie una puternică, permanentă, de cooperare. Consilierul local şi cetăţeanul sunt doi parteneri care conduc comunitatea.

PRINCIPALELE ATRIBUŢII ALE CONSILIULUI LOCAL (Conform Legii 215/2001 privind Administraţia publică locală) Consiliul Local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale. Consiliul Local are următoarele atribuţii: Art. 38. (1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale. (2) Consiliul local are urmatoarele atributii principale: a) alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabileste, in limitele normelor legale, numarul de personal din aparatul propriu; b) aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului; c) avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului, documentatii de amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala si de cooperare transfrontaliera, in conditiile legii; d) aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii; e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local; f) administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului; g) hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau orasului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii; h) hotaraste vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei sau orasului, dupa caz, in conditiile legii; i) infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile si serviciile publice de interes local; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii serviciilor publice de interes local, precum si pe cei ai institutiilor publice din subordinea sa; aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-a numit;


11

j) hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, membrii consiliilor de administratie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; k) analizeaza si aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor, stabilind mijloacele materiale si financiare necesare in vederea realizarii acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru actiuni de aparare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor si fenomenelor meteorologice periculoase; l) stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local; m) aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora; n) asigura, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, apararea impotriva incendiilor si protectia civila, de sub autoritatea sa; urmareste si controleaza activitatea acestora; o) hotaraste, in localitatile cu medici sau cu personal sanitar in numar insuficient, acordarea de stimulente in natura si in bani, precum si de alte facilitati, potrivit legii, in scopul asigurarii serviciilor medicale pentru populatie; asemenea facilitati pot fi acordate si personalului didactic; p) contribuie la organizarea de activitati stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement; q) hotaraste cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaza activitatea gardienilor publici, politiei, jandarmeriei, pompierilor si a formatiunilor de protectie civila, in conditiile legii, si propune masuri de imbunatatire a activitatii acestora; r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii; s) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local; t) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora; u) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local; v) confera persoanelor fizice romane sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetatean de onoare al comunei sau al orasului; x) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste infratirea comunei sau orasului cu unitati administrativ-teritoriale similare din alte tari; y) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune; z) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase; w) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii. (3) Consiliul local exercita si alte atributii stabilite prin lege.


12

Primarul oraşului Medgidia: MARIAN IORDACHE Născut: 4 octombrie 1961, Cernavodă, judeţul Constanţa

Absolvent al Facultăţii de Inginerie din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa, în anul 1986

Experienţa profesională 1986 – 1991 – şef atelier la IMUM Medgidia 1991 – 1995 – Viceprimar al Medgidiei 1995 – 2004 – Agent de dezvoltare locală pentru programul Phare 2004 – 2007 – director comercial, apoi director general la IMUM Medgidia 2007 – 2008 – Director comercial în cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, DRDP Constanţa.

Cursuri de perfecţionare: 1994 - "Managementul administratiei", Bucuresti; 1995 - "Management de proiecte" FIMAN/PAEM Bucuresti; 1996 - "Management de proiecte" MMPS/PHARE/SESAM; 1997 - "Management de proiecte" FIMAN/FIDEL Bucuresti 1998 - pregatire FDLSP/Chemonics internat; 1999 - "Management de proiecte" USDOL/PRFM Bucuresti; 2001 - Curs "Administratia locala" VNG/Olanda; 2003 - Curs "Participare cetateneasca" VNG/Olanda.

Activitate în comunitate: Proiecte cu finantare europeana - PAEM pentru combaterea somajului; SESAM pentru sprijinirea persoanelor de varsta a III a; membru in Fundatia FACSD Medgidia, Fundatia „Cavalerii Dobrogei” Constanta si Partidul National Liberal. Limbi trăine: engleza, germana, tătara. sContact: Tel 0788.225.424 PROCEDURA PRIVIND PROGRAMAREA AUDIENŢELOR

Programaţi-vă audienţa la primar, chiar dacă problema Dvs. este personală sau de interes public. În Primăria oraşului Medgidia există Centrul de Informare Cetăţeni, în cadrul căruia se efectuează înscrierile în audienţă. Înscrierile pentru audienţă se fac începând de luni de la ora 08.00, urmând ca marţi la ora 14.00 să aibă loc audienţa cu primarul în sala de şedinţe a


13

Consiliului Local. Respectaţi planificarea stabilită. Acest lucru aduce câştig de timp şi eficienţă atât pentru dvs. cât şi pentru funcţionarii din Primărie.

CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL

Consilierii răspund solidar pentru activitatea Consiliului Local din care fac parte şi pentru hotărârile acestuia, pe care le-au votat. Deasemenea, fiecare consilier răspunde pentru propria activitate desfăşurată în exercitarea mandatului. La cererea consilierilor, votul lor va fi consemnat în procesul verbal al şedinţei. Consiliul Local este ales pe o perioadă de 4 ani şi, în Medgidia, are în componenţa sa 19 consilieri care reprezintă diferite partide politice. Aceştia sunt aleşi pe baza opţiunilor exprimate de către alegători în cadrul alegerilor locale. Din rândul consilierilor sunt aleşi viceprimarii oraşului. Totodată la şedintele Consiliului Local participă de drept primarul şi secretarul municipiului. Şedinţele Consiliului Local se desfăşoară lunar (şedinţe ordinare) la cererea primarului sau de câte ori este nevoie (şedinte extraordinare), la cererea primarului sau a cel puţin o treime din numărul consilierilor aleşi. Şedinţele sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor. Consiliul Local constituie din rândul membrilor săi comisii pentru rezolvarea operativă a problemelor din diferite domenii. Cetăţenii trebuie să cunoască comisiile ce funcţionează pe lângă Consiliul Local, componenţa şi domeniul de activitate al acestora. Şedinţele Consiliului Local sunt publice, cu excepţia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, că acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Ordinea de zi se aduce la cunoştinţă locuitorilor oraşului prin presa locală ori prin alt mijloc de publicitate. Consiliul Local poate fi dizolvat prin hotărâre a guvernului, la propunerea motivată a prefectului, în cazul în care hotărârile Consiliului contravin intereselor generale ale statului, încalcă ordinea de drept sau compromit interesele comunei sau oraşului. Pentru rezolvarea problemelor din diferite domenii, activitatea Consiliului Local Medgidia se desfăşoară în cadrul a 4 comisii de specialitate. Acestea au în componenţa lor un preşedinte, un secretar şi un număr definit de membri. Consiliul Local poate adopta hotărâri pe baza proiectelor de hotărâri, iniţiate de către primar sau consilierii locali, discutate în prealabil în cadrul comisiilor de specialitate. Proiectele de hotărâri nu pot fi dezbătute în cadrul şedinţelor consiliului, dacă nu au avizul comisiei de specialitate şi dacă nu sunt însoţite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din aparatul propriu al Consiliului Local.


14

ALEŞII LOCALI 1. ŢUŢUIANU SORIN PETRICĂ

Născut: 22.02.1965, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: Primăria Municipiului Medgidia – viceprimar Profesia: inginer mecanic specialist autovehicule rutiere Formaţiunea politică: PNL Contact: 0788.225.425

2. ARSENE AURELIAN Născut: 26.01.1962, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: Serviciul Securitatea Muncii şi PSI – CNE Cernavodă Profesia: Inginer Formaţiunea politică: PNL

3. BEREŞ CORNELIA FIŢA Născută: 23.05.1957, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: SC Paniroturk SRL – Director General Profesia: Jurist Formaţiunea politică: PSD

4. BUTNARU MARIAN Născut: 15.08.1960, Vaslui Locul de muncă şi funcţia:

Autoritatea Rutiera Romana, Agentia Constanta – Director general

Profesia: Ofiţer Formaţiunea politică: PNL


15

5. CEUCĂ ROMICĂ Născut: 13.01.1952, Lugoj, jud. Timiş Profesia: Colonel (r) Formaţiunea politică: PNL

6. DAN IONEL Născut: 01.10.1955, Seimenii Mici jud. Constanta Locul de muncă şi funcţia: Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral – inspector Serviciul Inspectia Teritoriala a Apelor Profesia: inginer Formaţiunea politică: PNL

7. DANIEL DANIELA Născută: 06.11.1954, Bucureşti Locul de muncă şi funcţia: medic specialist stomatolog CMI Daniel Daniela în cadrul Policlinicii Medgidia Profesia: medic stomatolog Formaţiunea politică: PNL

8. EPURE PETRE Născut: 03.06.1953, Dobromir, jud. Constanţa Locul de muncă şi funcţia: SC Etermed SA – Director General Profesia: Inginer Formaţiunea politică: PSD


16

9. GHEORGHIU GEORGIANA ROZEMARI Născută: 02.05.1977, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: Baroul Constanta – avocat Profesia: Jurist Formaţiunea politică: PD-L

10. MENAN SAMIR Născut: 03.01.1963, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: SC Unify SRL Cernavoda – Director Calitate Profesia: Inginer Formaţiunea politică: UDTTMR

11. MOINESCU DUMITRU Născut: 25.06.1952, Cernavodă Locul de muncă şi funcţia: SC Dirtates Product SRL Medgidia – Administrator Profesia: Inginer Formaţiunea politică: PD-L

12. PLEŞCA CAMELIA Născută: 19.10.1965, Abrud, jud. Constanţa Locul de muncă şi funcţia: SC Med Com Prod SA Medgidia – Director General Profesia: Economist Formaţiunea politică: PD-L


17

13. SPĂTARU VALENTIN Născut: 24.01.1967, Constanţa Locul de muncă şi funcţia: SC Fruvimed SA – şef sector mecanic Profesia: Inginer mecanic Formaţiunea politică: PNL

14. ŞTEFAN GEORGE LIVIU Născut: 04.04.1972, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: BCR S Medgidia – consilier credite Profesia: Economist Formaţiunea politică: PNL

15. TALASMAN MIRCEA Născut: 27.08.1945, Calieni, jud. Vrancea Locul de muncă şi funcţia: Spitalul Municipal Medgidia – sef sectie ATI Profesia: Medic primar anestezist Formaţiunea politică: PD-L

16. TEODOSIU ŞTEFAN Născut: 04.06.1964, Târgu Frumos, jud. Iaşi Locul de muncă şi funcţia: CNE Cernavodă – Inginer Profesia: Inginer Formaţiunea politică: PNL


18

17. TRIFAN ALIN ROMEO Născut: 19.07.1967, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: ANIF RA – inspector Profesia: Inginer Formaţiunea politică: PSD

18. VLĂDESCU LUMINIŢA Născută: 09.09.1967, Cochirleni, jud. Constanţa Locul de muncă şi funcţia: Volksbank Agentia Medgidia – Director General Profesia: Economist Formaţiunea politică: PSD

19. ZAHARIA LIVIU OCTAVIAN Născut: 06.08.1979, Medgidia Locul de muncă şi funcţia: Baroul Constanta – avocat Profesia: Jurist Formaţiunea politică: PNL


19

Componenţa Comisiilor Consiliului Local Medgidia

I. Comisia pentru probleme de administraţie publică locală, juridic şi de disciplină, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor:

1. Bereş Cornelia Fita – preşedinte (PSD) 2. Zaharia Liviu Octavian (PNL) 3. Moinescu Dumitru (PD-L) 4. Ţuţuianu Sorin Petrică (PNL) 5. Gheorghiu Georgiana Rozemari (PD-L)

II. Comisia pentru probleme de dezvoltare economico-socială, buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat al municipiului, servicii, comerţ şi agricultură:

1. Butnaru Marian – Preşedinte (PNL) 2. Ştefan Liviu George (PNL) 3. Ceuca Romică (PNL) 4. Vlădescu Luminiţa (PSD) 5. Pleşca Camelia (PD-L)

III. Comisia pentru probleme de amenajarea teritoriului şi urbanism, lucrări publice, protecţia mediului, conservarea monumentelor istorice, arhitectură şi turism:

1. Arsene Aurelian – preşedinte (PNL) 2. Dan Ionel (PNL) 3. Epure Petre (PSD) 4. Spătaru Valentin (PNL) 5. Menan Samir (UDTTMR)

IV. Comisia pentru probleme de învăţământ, sănătate şi familie, muncă şi protecţie socială, activităţi social-culturale şi culte:

1. Daniel Daniela – preşedinte (PNL) 2. Teodosiu Ştefan (PNL) 3. Talasman Mircea (PD-L) 4. Trifan Alin Romeo (PSD) 5. Ţuţuianu Sorin Petrică (PNL)


20

PARTICIPAREA CETĂŢENILOR LA LUAREA DECIZIILOR ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII Sunt necesare şi eficiente pentru rezolvarea problemelor comunităţii informarea, consultarea şi implicarea populaţiei care este vizată prin deciziile pe care Ie iau reprezentanţii instituţiilor publice locale. Consilierul Local şi cetăţeanul sunt doi parteneri care conduc comunitatea. Consilierul local din oraşul în care locuim şi-a asumat responsabiIitatea de a încerca să îmbunatăţească, prin contribuţia sa la adoptarea hotărârilor locale, cursul vieţii comunităţii. EI trebuie doar convins că problema asupra căreia îi atragem atenţia este una importantă pentru viaţa acestei comunităţi – sau, dacă nu reuşim să-I convingem de acest lucru – că este importantă pentru el personal şi pentru partidul pentru care va candida, probabil din nou, mai devreme sau mai târziu. Cetăţenii pot ţine legătura cu primarul şi consilierii locali telefonic, prin scrisori, solicitând acestora audienţe De asemenea cetăţenii pot participa la şedinţele Consiliului Local. Dacă v-aţi facut curaj şi aţi fixat deja o ora de audienţă, nu uitaţi:

Stabiliţi-vă cu acurateţe scopul audienţei şi ce anume doriţi să obţineţi;

Ca atare nu vă risipiţi în detalii şi limitaţi-vă la două trei aspecte importante şi, mai ales, relevante. Aduceţi copii dupa documente şi fiţi pregătit să explicaţi foarte pe scurt semnificaţia fiecăruia;

Anticipaţi contraargumentele şi pregătiţi argumentele dumneavoastră, fiţi pregătit să ascultaţi cu atenţie;

Fiţi pregătit să vă daţi seama imediat dacă vă poate ajuta sau nu; solicitaţi un termen în care să reveniţi după un răspuns;

Nu uitaţi că scopul vizitei dumneavoastră este unul de informare. Nu puteţi forţa consilierul local să fie de acord cu dumneavoastră. Tot ce puteţi face – şi nu este puţin lucru – este să nu îi mai acordaţi votul dumneavoastră la următoarele alegeri.

Participarea cetăţenilor la luarea deciziilor într-o democraţie cu tradiţie este un proces gradat care presupune parcurgerea unor anumite etape. Aceste etape se suprapun peste cele trei nivele de participare, ca parte a unui model ideal de implicare a cetăţenilor, prezentat în continuare. INFORMAREA

Este primul nivel al participării, pentru că fără a fi informaţi nu puteţi participa. Informarea presupune eforturi atât din partea cetăţenilor, cât şi din partea administraţiei locale. Administraţia publică este datoare să emită


21

informaţii catre cetăţeni privind activitatea şi planurile sale şi poate să permită accesul liber al cetăţenilor la diverse documente: planurile de urbanism, procesele verbale ale şedinţelor Consiliului. Cetăţenii pot recurge la mijloacele de informare oferite de mass media: ziare, emisiuni radio şi televiziune, anunţuri publice sau pot obţine informaţii despre activitatea sau planurile administraţiei locale, participând la şedinţele Consiliului Local sau obţinând informaţiile necesare de la secretariatul Consiliului. O metodă de informare care presupune un interes din partea ambelor părţi este întâlnirea publică la care participă atât cetăţenii, cât şi reprezentanţii cu putere de decizie ai administraţiei publice locale. Reprezentanţii administraţiei pot oferi informaţii în cursul întâlnirilor cu diverse organizaţii sau asociaţii. CONSULTAREA

Consultarea este acţiunea autorităţilor pentru identificarea necesităţilor cetăţenilor, pentru evaluarea priorităţilor unor acţiuni sau pentru a colecta idei şi sugestii privind o anumită problemă. Consultarea nu pune în discuţie sistemul de decizie, autoritatea publică având puterea de decizie şi libertatea de a ţine sau nu seama de sugestiile propuse de cetăţenii consuItaţi. Consultarea implică un dialog real între cetăţeni şi reprezentanţii administraţiei publice, presupune renunţarea la atitudinea directivă şi dogmatică a autorităţilor publice şi folosirea unui limbaj comun, clar şi simplu. De asemenea pentru creşterea eficienţei consultării este necesară o atmosferă de toleranţă pentru opinii, încurajarea exprimării tuturor, ceea ce este mai important decât oferirea de explicaţii. IMPLICAREA PUBLICĂ

Chiar şi cei mai severi critici ai implicării publice sunt de acord cu dezirabilitatea implicării publice în procesul luării deciziilor la nivel local, reflectând o recunoaştere a faptului că o bună şi efectivă organizare necesită o bună comunicare de la bază la vârf şi invers. Un prim pas constă în a recunoaşte că o implicare publică în adevăratul înteles al cuvântului nu este uşor de obţinut. În special este dificil să găseşti o secţiune reprezentativă de cetăţeni în orice implicare publică. Cetăţenii şi administratorii mai degrabă nu au încredere unii în alţii. Pentru a îndepărta această neîncredere este nevoie de timp. Evidenţele sugerează că ambele părţi deseori suferă de o lipsă de planificare, înainte


22

ca implicarea publică să aducă beneficii. Beneficiile ar putea fi realizate dacă procesul de educare este completat de succes în acţiuni. Pentru administratori, aceste beneficii includ informaţii mai bune despre necesităţile serviciului, sentimente mai bune despre propria lor munca. Pentru cetăţeni, câştigurile includ servicii mai bune, susţinute pentru necesităţile lor, o birocraţie mai responsabilă şi mai accesibilă, sentimente mai bune (pozitive) faţă de ei înşişi şi faţă de guvern. UN MIC GHID PENTRU IMPLICAREA PUBLICĂ

Creşterea transparenţei instituţiilor publice locale – şi implicit consolidarea democraţiei – a constituit-o adoptarea Legii 544 din 2001 privind liberul acces la informaţii de interes public local şi a Legii 52 din 2003 privind transparenţa în procesul decizional. Cetăţeanul intreabă, instituţia trebuie să răspundă Legea 544 din 2001 permite oricărei persoane, firme sau organizaţii să ceară oricărei instituţii publice informaţii de interes public. Pentru a uşura accesul la informaţii legiuitorul a prevazut obligaţia fiecărei instituţii publice de a-şi înfiinţa un birou care să fie condus de persoane responsabile cu aplicarea legii. Acest birou are obligaţia de a răspunde solicitărilor venite din partea cetăţenilor atât verbal cât şi în scris, atunci când sunt solicitate informaţii de interes public în scris. Termenul limită în care autoritatea este obligată să răspundă solicitării este de 10 zile. Acest termen poate fi depăşit numai atunci când informaţia solicitată nu a putut fi identificată în 10 zile, răspunsul solicitării urmând a fi trimis în maxim 30 de zile. Exemple de informaţii publice: salariul primarului, bugetul comunei, modul în care s-au facut licitaţiile la păşuni, averea consilierilor etc. Instituţia propune, cetăţenii işi dau acordul Conform Legii 52/2003 privind creşterea transparenţei decizionale în administraţia publică, în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autorităţile publice locale au obligaţia de a afişa la sediul propriu anunţul referitor la această acţiune, să-I transmită către mass media locală şi să-I publice pe pagina de internet, dacă acest lucru este posibil. Alte obligaţii ale persoanei însărcinate cu relaţia cu cetăţenii sunt:


23

să primească toate solicitările din partea cetăţenilor şi să Ie soluţioneze în termenul prevăzut de lege;

să publice toate proiectele de acte normative ale autorităţii pe care o deserveşte, care să conţină expunere de motive termenul până la care cetăţenii interesaţi pot face sesizări, propuneri sau contestaţii;

să organizeze o dezbatere publică, dacă este cerută de cel putin o asociaţie legal constituită sau o altă instituţie;

să ia în considerare toate sesizările venite de la cetăţeni pentru proiectul pus în dezbatere şi să dea soluţie sesizărilor;

să publice data, locul şi agenda de lucru a fiecărei şedinţe publice a consiliului local;

să dea spre publicare minuta şi procesul verbal al şedinţei; să întocmească un raport anual privind transparenţa decizională.

Verificaţi-vă banii administraţi de Primărie, Consiliu Local, Consiliul judeţean şi Guvern prin ministerele

sale. Banii publici provin din impozitele din salariile obţinute prin munca dumneavoastră. Un bun gospodar are grijă de felul în care sunt cheltuiţi banii în casă, un bun cetăţean verifică modul în care sunt cheltuiţi banii publici.

Nu uitaţi faptul ca plătiţi funcţionarii publici, primarii şi consilierii din banii dumneavoastră. Ca plătitor a acestor salarii este dreptul dumneavoastră să Ie cereţi socoteală de ce fac cât timp sunt în funcţia respectivă.

BILIOGRAFIE Administraţia Publică Locală – instrucţiuni de utilizare – Asociaţia Pro Democraţia Club Timişoara, 2006 Există participare publică în România? – ediţia 2007 – Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), 2007

Ghidul tanarului cetatean din Medgidia

Documents

Transcript of Ghidul tanarului cetatean din Medgidia