GHIDUL dSUCCES FEMEII - cdn4.libris.ro femeii de succes - Mary Hartley.pdf · Femeilor de succes nu...

7
Mary Hartley GHIDUL FEMEII d"SUCCES Atinge-fi scopurile cu istefime,@ Traducere din limba englezd de Elena Daniela Radu s rn ulfH r,-,

Transcript of GHIDUL dSUCCES FEMEII - cdn4.libris.ro femeii de succes - Mary Hartley.pdf · Femeilor de succes nu...

Mary Hartley

GHIDUL FEMEIId"SUCCESAtinge-fi scopurile cuistefime,@

Traducere din limba englezd de

Elena Daniela Radu

s rn ulfH r,-,

Capitolul r

Capitolul z

Capitolul3

Capitolul4

Capitolul5

Capitolul6

Capitolul T

Capitolul S

Capitolul g

Capitolul ro

CUPRINS

Ce inseamni s[ fii o femeie de succes ..................7

Buldozerul, prada uqoar5, garpele

9i... vedeta ...................17

Construirea unei mentalitdti corecte ................. 46

Ghidul pas cu pas cdtre

o comunicare asertiv[ ....................SS

Cum s[ te exprimi: limbajul inteligental corpului ...................7o

Cum sd spui ,nu" fhrd sd i1i pierzifamilia, prietenii sau serviciul ........8+

Cum s[ faci,fa[[ criticilor ..............1o2

Situalii delicate in viata personal[ Ei sociald .... 12L

Cum s[ te compor[i cu persoanele dificile ........r44

Laude gi complimente ...................................... 153

CAPITOLUL 1

Ce inseamnd sd fii o femeie de succes

O femeie de succes, indiferent de vArsta ei, este cea care a inv[1at

r:eva din anii petrecufi pe aceastl planetl. Ea a inleles cd este vitalstr stabileasci qi si dezvolte relalii s[n[toase, prin care si se simtiimplinitd in toate aspectele vielii, qi a invdlat si profite de ocazia de

a interacliona cu alte persoane, f5.ri a se teme s[ vorbeascd sau sd

aibd iniliativl. Totodati, ea iqi asuml responsabilitatea pentru ceea

ce face qi ce spune, se simte bine in pielea ei gi este dispus[ sd iqi asu-

me riscuri, qtiind c[, in situalia in care ceva nu merge bine, comuni-

carea pozitivd rezolv[ totul. $i mai gtie cd nu suntem inzestrate de la

na$tere, de o zAn[ bund, cu darul de a fi delicate gi increzitoare, ci c[acestea sunt aptitudini gi abordlri c:lre se pot deprinde qi dezvolta.

Descoperirea unor cdi qi modalitili de comunicare eficientl este o

provocare interesanti, una dintre plhcerile de a fi adult, putAnd s[-tiimbunltileasci viata qi relatiile.

DE CE ESTE ASERTTVITATEAO ABORDARE INTELIGENTA?

Asertivitatea presupune un comportament qi un mod de comu-

nicare ce se bazeazS pe faptul c5 te accepli aga cum eqti 9i, in acelaqi

timp, ii accepli qi pe ceilalli aSa cum sunt. Aceast[ atitudine denotlincredere in propria persoani, frri a exagera, 9i autocontrol, fXr[ a

incerca sd ii controlezi pe al1ii.

Astfel, se vede cd te respecli atdt pe tine, cAt gi pe ceilalli - de

fapt, ii respecli prea mult pe ceilal[i pentru a te juca cu sentimentele

GHIDUI, I]iMIiI I I)E SUCCESS

lor gi nu ii tratezi cu superioritate, presupundnd c[ nu sunt capabilisd accepte un alt punct de vedere, o opinie diferitd.

CAnd ai un comportament asertiv, egti deschisd qi sinceri, fhrda-i jigni, insi, pe alqii sau a-i face sd se simtl neimportanfi. t1i ex-primi pirerile qi nevoile f[rd a te pozifiona in centrul atenliei.

Acest comportament este unul inteligent, deoarece aratd ungrad ridicat al congtiinlei de sine, autocunoa$tere gi dorinla de ainterac{iona sincer cu alte persoane. Dac[ ai o atitudine deschisd qidirectl, nu ai nimic de pierdut, ci numai de cAgtigat. Nu i[i este tea-md s[ te pui in aceast[ situalie.

Suntem cu totii fiin[e sociale gi conteazd cum te percep allii qi ceplrere au despre tine, dar te afli intr-o etapd a vieqii tale - ca v6rst[,mentalitate sau din ambele puncte de vedere - cAnd itri poli asumaresponsabilitatea pentru propriile acliuni. Nu trebuie sd te laqi in-timidati qi si te comporfi intr-un anumit fel doar pentru c[ eqti in-grijoratl de ce cred allii despre tine; ai suficient[ incredere in tinepentru a fi tu insili gi a te comporta ca atare.

itri congtientizezi gi recunogti propriile sentimente, fhr[ a incer-ca sI plasezi asupra altor oameni responsabilitatea sau vinoviliapentru ele.

Asertivitatea i1i permite sX duci o via{d matur6, cu toate provo-cdrile, bucuriile qi contradic[iile aferente.

$i poti face toate acestea cu stil.

DE CE NI SE PARE DIFICILsA rrnn ASERTTyE?Ai impresia cf, ar insemna si devii agresivf,

Este ugor s[ in{elegem de ce gAndim in acest fel. CuvAntul ,,aser-tiv" este adesea folosit in mod gregit pentru a descrie un comporta-ment puternic qi dominant, care pare s[ depXgeascd scara pe care semdsoard. asertivitatea, ajungAndu-se la agresivitate.

Vom analiza mai atent diferenlele esenliale dintre aceste douistiluri de comportament, dar fine minte faptul c5. un comportament

Ce inseqmnd sdfii o femeie de succes

asertiv ia in calcul nevoile gi poziliile celorla\i, in timp ce un compor-

tament agresiv nu ia in seamfl sentimentele, cuvintele sau situatriile

in care se afl[ ceilalli.Reacliile agresive tind sd nu oglindeascd o gAndire atentl. Aces-

tea sunt reac[ii instinctive, uneori foarte sdndtoase - de exemplu,

un striglt, atunci c6nd cineva incearc[ sd fug[ cu geanta ta, sau un

urlet de care nu te credeai in stare, pentru a opri un copil ce traver-seazS strada printr-un loc nepermis. Este in reguld.

Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor sunt mai potrivitereacliile controlate. Uneori, limita dintre asertivitate gi agresivitate

este sub{ire, dar dacd vei proceda corect, nu vei fi considerat[ agre-

siv[. Eqti o femeie de succes, nu o nesimtitd blgdrea]5.

Vrei se fii plicutiEste firesc sb dorim ca oamenii sI ne plac[. Niciuna dintre noi

nu vrea sI fie Domniqoara Fir5-prieteni. Dorinla noastr[ fireas-

c[, incd din copildrie, este aceea de a fi acceptate gi de a face parte

dintr-un grup. ln ceea ce priveqte avantajele prieteniei, multe din-

tre noi preluim 9i ingrijim relaliile apropiate qi vrem ca nimic si nu

le punl in pericol. De aceea, credem c[ nu trebuie si facem sau sd

spunem ceva ce ar putea contrazice sau supdra pe cineva. Ca urma-

re, aceastd perceplie ne dominS. comportamentul.

Dar dacl i{i vei prezenta ideile intr-un mod asertiv nu vei indep[r-ta oamenii din jurul tiu, ci vei crea leglturi mai puternice. Teama de

a nu fi pldcute ne poate determina s[ ne comport[m destul de lipsitde inteligen![; spre exemplu, s[ nu deschidem gura pentru a nu su-

pira pe cineva, s[ ne comportlm intr-un mod in care credem cd vom

obline acordul Ei mullumirea persoanelor din jur, sd nu refuzdm ni-

ciodatd rug[mintea cuiva qi si nu cerem nimic pentru a nu dezamd-

gi pe altcineva.Daci duci aceasti metod[ la extrem, astfel incit sd devind

un mod de via[5, sfArqegti prin a renunla la orice control asupra

ac[iunilor tale gi te alegi cu un handicap. Teama de a nu fi pllcut5

te-ar putea lipsi de posibilitatea de a rlspunde sincer qi liber, ceea

GHIDUI. l'ItMl,lil l)ti st,cctiss

ce poate fi frustrant nu numai pentru tine, ci gi pentru cei cu careinterac[ionezi.

Dorinfa de a fi o persoanl drdguf[ 9i pl5cuttr poate fi d[undtoa-re intereselor tale, deoarece oamenii care prefertr reacliile ferme arputea fi iritali qi frustrati, considerAnd ctr o comunicare lipsith de

claritate gi entuziasm e pur qi simplu enervantE.

Nu vrei sI fii nepoliticoasi

Bineinteles c5. nu wei sI fii nepoliticoasl ! Femeilor de succes nule place sX fie nepoliticoase, necugetate sau lipsite de delicatele. Elenu s-ar comporia sub nicio formX in acest fel (sau datd s-ar intAmplaacest lucru, ar cere scuze qi ar indrepta greqeala destul de repede).

Trebuie s5 ne gAndim la sensul cuvintului ,,nepoliticos" in acest

context. Probabil este vorba de un comportament lipsit de politeleqi care este inacceptabil din punct de vedere social. Putem folosiacest cuvdnt in diferite contexte, dintre care unele ne reflecth punc-tele de vedere gi ideile despre comportamentul frumos pe care le-aminvl1at cAnd eram copii:o Nu este frumos sh priveEti insistent oamenii.o Nu este frumos sI contrazici pe cineva.o Nu este frumos si vorbeqti cu gura plin[.r Nu este frumos sd te amesteci neinvitat[ intr-o discu[ie.

Unele dintre exemplele de mai sus arath lipsa de curtoazie sau

considera[ie fatd de ceilalli, ceea ce indicl grosolinie sau impolitele,ins[ una dintre aceste acfiuni ar putea fi realizatd intr-un mod aser-tiv gi delicat. Este vorba despre cea de-a doua de pe list[. JVu estenepoliticos sd contrazici pe cineva sau s[ nu fii de acord. Problemapoate consta in abordarea situa[iei intr-o manierl grosolan[, ca

in toate celelalte cazuri, dar nu e neapirat sd se intAmple astfel.Exprimarea dezacordului fa[d de cineva sau atragerea atenliei asu-pra gregelilor sunt reac[ii acceptabile pi pot fi folosite fhri a mani-festa lipsd de respect fath de vorbitor. De asemenea, aceasta este qi

o parte esen[ial[ a unei discu{ii sau a unei conversalii pline de via[[.

Ce inseamnd sd fii o femeie de succes

Poate fi util sd i1i revizuieqti unele dintre presupunerile privindcomportamentul,,nepoliticos". Asertivitatea [ine cont de celelalte

l)ersoane qi este opusul lipsei de politele. Comportamentul asertivdovedeqte respect.

Te sim[i stAnjeniti de ideea ci ai drepturi

Comportamentul asertiv este adesea descris drept cel care ne

ljutd sd ne suslinem drepturile. Ei bine, acest concept se afl[ in cen-

trul ideii de asertivitate qi este o bun[ descriere a atitudinii de bazi,t:are iti inspird un comportament asertiv. Trebuie sI conqtientizezifaptul c[ ai tot felul de drepturi pe care le poti cere. Ai dreptul de

a solicita ceea ce doregti, de a-ti exprima sentimentele, de a te rdz-gindi, de a glumi, de a fi obraznic[ cu cineva dacd aqa wei, iar listacontinui. Ai dreptul de a alege dintr-o gamb intreagd de atitudini gi

comportamente comunicative.Problema este c[ uneori ne sim[im stinjenite de aceastl idee.

l'robabil ni se pare ci sun5 discordant. Poate pirea o idee un pic

,,obraznici", in genul femeilor din filmul ,,Made in Dagenham"(zoro), dar fhr[ p[ru] strAns la spate gi fustele uqor evazate (nu spu-

nem ch nu ardtau bine, dimpotrivd). A ne cere diepturile nu inseam-ntr suslinerea lor sus gi tare in orice situa{ie, ci c[ avem o piatri de

temelie care ne dd siguran[[ qi ne permite sd facem alegeri bune inprivinla comportamentului nostru.

tn cazul in care cuvf,ntul ,,drepturi" nu !i se pare comod, modifi-ctr-l pu{in. Repetd in minte:r ,,Sunt maturi, pot sd spun aceste lucruri."o ,,Este in reguld si simt astfel, precum Ei s[ imi exprim aceste

sentimente."o ,,Este normal sX imi pretuiesc pbrerile, nevoile gi hotdririle."

Un alt mod de a gAndi care s-ar putea dovedi a fi util este refe-rirea la contextul in care i1i exercili ,,dreptul" de a vorbi qi de a tecomporta intr-un anumit mod:o Si atragi cuiva aten[ia cAnd a gregit este un semn de adevdratb

prietenie.

11