DISCRIMINAREA FEMEILOR PE PIATA MUNCII

DISCIPLINA: DREPTURILE OMULUI

Studenta: Arhire Ana Maria Luiza Vaduva Oana Beatrice Anul: I Sem: II RELATII INTERNATIONALE SI STUDII EUROPENE

DISCRIMINAREA FEMEILOR PE PIATA MUNCII

De mult timp, femeile reprezinta o mare parte a fortei de munca, dar chiar si in

prezent lupta pentru echilibrarea vietii personale cu cariera profesionala, intr-o masura mai mare decat barbatii. In aceasta perioada este mai important ca niciodata sa se investeasca in capitalul uman si infrastructura sociala, permitandu-le atat femeilor cat si barbatilor sa isi utilizeze intregul potential. Egalitatea de sanse intre femei si barbati constituie un factor cheie pentru succesul Strategiei Lisabona. Astazi, femeile reprezinta aproximativ 60% din totalul absolventilor de universitati din UE, dar ponderea lor in diplome de stiinta si tehnologie ramane scazuta. Cu toate acestea, exista in continuare obstacole care impiedica femeile sa isi utilizeze intregul potential si sa aiba acces la locuri de munca si pozitii pentru care sunt inalt calificate. Dificultatea mentinerii unui echilibru intre profesie si viata de familie constituie unul dintre principalele obstacole in calea avansarii femeilor la locul de munca si in cariera.

RATA DE ANGAJARE PENTRU FEMEI, PE TARI, ANUL 2009 (%)

TARGHETUL STRATEGIEI LISABONA

DESI RATA DE ANGAJARE PENTRU FEMEI IN 2009 ERA SUB TARGHETUL LISABONA (58,6% DIN 60%), 14 STATE MEMBRE AU ATINS PRAGUL SI 13 STATE NU, PRINTRE CARE SI ROMANIA.

RATA DE ANGAJARE DUPA SEX, EU27, 2004-2009

DIN 2004 PANA IN 2008, RATA DE ANGAJARE A CRESCUT LA 65,9 DAR IN 2009 A SCAZUT LA 64,6 SI MAI DEPARTE DE ATINGEREA TARGHETULUI LISABONA (70%). BARBATII (70,7%) OCUPAND IN CONTINUARE UN PROCENT MAI MARE DECAT AL FEMEILOR (58,6%)

Ca rezultat a discriminarilor de gen social

pe piata muncii mai sus mentionate, apare si diferenta de venit acordata femeilor si barbatilor care in 2007 in Europa era estimata la 17,6%. Diferenta de venit dintre femei si barbati insemnand media castigului brut pe ora a femeilor fata de cel al barbatilor. Diferenta de venit dintre femei si barbati in Romania este una semnificativa, desi se incadreaza in media tarilor din regiune.

Surprinzator, diferenta este mai mare in sectorul public. Locurile de munca in sectorul public, cu cerinte similare in ceea ce priveste educatia si pregatirea profesionala, ofera salarii diferite iar femeile par a fi afectate in mod disproportionat de aceste diferente. A fi femeie in Romania inseamna o sansa mai mica la un loc de munca cu 8,1% fata de barbati si cu 5,8% mai mica pentru a avea acces la o pozitie de angajator sau persoana ocupata pe cont propriu. Cu cat sunt mai bine pregatite femeile sunt mai dispuse in a ocupa un loc de munca decat in a-si deschide o afacere pe cont propriu.

SITUATIA FEMEILOR SI BARBATTIOLR IN UNIUNEA EUROPEANA Femeile sunt nc foarte sub-reprezentate n decizii economice i politice, de i cota lor a crescut n ultimul deceniu. Femeile continu s c tige n medie cu 17,8% mai pu in dect b rba ii pentru fiecare or lucrat i aceast cifr r mne stabil . Rata de ocupare a femeilor cre te, dar r mne mai mica dect a b rba ilor, de i femeile reprezint o majoritate a studen ilor i absolven ilor de universitate. Repartizarea responsabilit ilor familiale este nc foarte inegala ntre femei i b rba i. Riscul de s r cie este mai mare pentru femei dect pentru b rba i. Femeile sunt principalele victime ale violen ei iar femeile i fetele sunt mai vulnerabile la traficul de fiin e umane.

Romncele ascund abuzurile de la serviciu, de teama de a nu-si pierde locul de muncaRomncele ascund abuzurile de la serviciu, de teama de a nu-si pierde jobul, releva un sondaj IMAS. Unu din opt romni au auzit de un caz de hartuire sexuala la locul de munca. 15,6% din respondentii unui sondaj realizat de IMAS pentru Centrul Parteneriat pentru Egalitate au declarat ca, n Romnia, victimele hartuirii sexuale prefera sa demisioneze pentru a scapa de problema dect sa ncerce pedepsirea agresorului. n doar 40% din cazuri persoana hartuita a ncercat sa discute cu cel care o agresa, iar n 27% din situatii aceasta a sperat ca lucrurile se vor rezolva cu timpul. Putini au ncercat sa rezolve altfel: 12% au ncercat sa discute cu cineva din conducere, 6,3% a dat agresorul n judecata si 1,7% au facut o plngere scrisa catre alti sefi. Sondajul se bazeaza pe raspunsurile celor care au cunostinta despre vreun caz de hartuire sexuala la locul lor de munca. Limbajul, prima tentativa Astfel, 12,3% din respondenti au declarat ca au auzit sau au experimentat ntr-o forma sau alta fenomenul de hartuire sexuala la locul de munca. Cea mai frecventa forma de hartuire mentionata de subiecti este cea a folosirii limbajului cu conotatie sexuala (8,4%), urmata de priviri (6,5%) sau atingeri nepotrivite (5,2%).

Cadru european egalitatii de gen social (2010-2015)

1. Independenta Economica Egala - Initiative ale strategiei Europa 2020; - Raport privind performanta statelor membre n ceea ce priveste facilitatile de ingrijire a copilului. 2. Plata Egala - Imbunatatirea salarizarii, precum i impactul asupra egalitatii de remunerare de aranjamente, cum ar fi munca pe jumatate de norm i contractele cu durat determinat ; - Sus inerea ini iativelor salariu egal la locul de munc 3. Egalitate n luarea deciziilor - Monitorizarea obiectivului de 25% pentru femei n pozi ii de top la nivel de luare a deciziilor n domeniul cercet rii; - Obiectivul de 40% din membrii unuia dintre sexe n cadrul comisiilor i grupurilor de exper i constituite de Comisie; - Sprijin pentru promovarea participarii femeilor n alegerile pentru Parlamentul European, inclusiv n calitate de candida i.

4. Demnitate, integritate i sfarsitul violen ei domestice - Strategie la nivelul UE privind combaterea violen ei mpotriva femeilor; - Legisla ia UE n materie de azil s in cont de considerente egalitatea ntre femei i b rba i. 5. Egalitatea de gen n ac iunile externe - Criteriile de la Copenhaga pentru aderarea la Uniunea European n domeniul egalit ii de tratament ntre femei i b rba i i s asiste rile din Balcanii de Vest i Turcia, cu transpunerea i punerea n aplicare a legisla iei. - Planul UE de ac iune privind egalitatea ntre sexe i emanciparea femeilor n dezvoltare (2010-2015). - ncurajarea rilor partenere de a promova egalitatea de gen prin intermediul dialogului politic periodic, schimb de experien i prin explorarea posibilit ilor de asisten n cadrul Instrumentului European de Vecin tate i Parteneriat. 6. Aspecte orizontale - Promovarea de bune practici privind rolurile de gen n tineret, educa ie, cultur i sport. - Monitorizarea punerii n aplicare corect a legisla iei de tratament egal al UE - S promoveze punerea integral n aplicare a Platformei de ac iune de la Beijing (Ac iune pentru Egalitatea de anse, dezvoltare i pace), inclusiv dezvoltarea i actualizarea indicatorilor, cu sprijinul Institutului European pentru egalitatea de gen. Prezinte un raport anual privind progresele nregistrate n domeniul egalit ii ntre femei i b rba i, nainte de un clasament anual la nivel egalitatea ntre sexe.