Ghid Studii 2014-2015

Cuprins:

Cuvântul decanului .............................................................................................. 1 Scurt istoric al Facultăţii de Medicină ................................................................. 2 Structura facultăţii .............................................................................................. 4

I. Conducere academică .................................................................................. 4 II. Oferta educaţională .................................................................................... 6 III. Disciplinele Facultăţii de Medicină ............................................................ 8

Structura anului universitar 2013-‐2014 ............................................................ 10 Proceduri de înmatriculare a studenţilor la Facultatea de Medicină ................ 14 Studenţii ECTS ................................................................................................... 17 Structura planului de învăţământ ..................................................................... 24

Structura cursurilor ....................................................................................... 24 Cursuri opţionale .......................................................................................... 24 Examenul de licenţă ...................................................................................... 24

Organizarea activităţilor didactice. Examene. Promovarea anului universitar . 26 Regulament de echivalare a studiilor ................................................................ 29 Repartizarea taxă – buget ................................................................................. 31 Plan de învăţământ ........................................................................................... 33 Programe analitice. Fişele disciplinelor ............................................................. 39

A. Cursuri obligatorii ..................................................................................... 39 ANUL I ....................................................................................................... 39 ANUL II ...................................................................................................... 82 ANUL III ................................................................................................... 113 ANUL IV ................................................................................................... 141 ANUL V .................................................................................................... 193 ANUL VI ................................................................................................... 235

B. Cursuri opţionale .................................................................................... 277 Metodologia de înscriere la cursurile opţionale ..................................... 277 Cursuri opţionale normate ..................................................................... 279 Cursuri opţionale cu plată ...................................................................... 287

C. Cursuri facultative ................................................................................... 288

1

___CUVÂNTUL DECANULUI____________________________ De peste 140 de ani, Facultatea de Medicină din Cluj-‐Napoca şi-‐a adus

contribuţia la creşterea sănătăţii oamenilor, formând zeci de generaţii de medici valoroşi şi devotaţi profesiunii alese. Numele nostru este un brand al oraşului în care trăim, iar modul în care acest nume este perceput de comunitate este rezultatul anilor de eforturi şi dăruire ale dascălilor şi totodată ale absolvenților şi studenților şcolii de medicină clujene.

Valorile noastre fundamentale, excelența şi grija pentru omul bolnav, afirmate încă de la înființarea Facultății de către ctitorii acesteia, au rezistat schimbărilor istoriei şi trecerii timpului, fiind impregnate în munca noastră de zi cu zi şi în acelaşi timp în strategia de dezvoltare a Facultății.

Facultate modernă și dinamică, Medicina clujeană se individualizează printr-‐o ofertă educațională atractivă: patru programe de studiu la nivelul licență, unsprezece masterate, o școală doctorală remarcabilă şi toate specializările pentru rezidențiat, misiunea echipei de conducere fiind creșterea permanentă a calității actului didactic şi implicit a actului medical. Ca un atu suplimentar al şcolii noastre, trebuie menționat faptul că Facultatea de Medicină clujeană este printre puținele instituții din lume care oferă un program de studiu în trei limbi, respectiv medicina în română, engleză şi franceză.

Datorită mobilității profesionale a absolvenților noştri, adaptarea educației medicale la cerințele moderne ale serviciilor de sănătate devine un deziderat fundamental. Într-‐o societate globalizată, unde concurența acerbă obligă la practicarea standardelor de maximă exigență, formarea medicilor trebuie să urmeze două coordonate majore: dobândirea expertizei profesionale şi a abilităților practice necesare, şi în paralel, obținerea unor competențe superioare de comunicare, grefate pe o etică profesională ireproșabilă.

Suntem convinşi cu toții de necesitatea progresului continuu, precum și de competiția existentă între facultățile similare pe piața modernă a educației. Conștiința concurențială va face diferența. O diferență fundamentală care ne va permite să rămân lideri în plan național şi să aspirăm la o relevanță cât mai pregnantă la nivelul Europei Centrale şi de Est.

Mândri de tradiția şi de prezentul nostru, încrezători în viitor, vă invităm să ne descoperiți.

Decan, Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu

2

SCURT ISTORIC AL FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

Întemeiat la Cluj în urmă cu 140 ani în cadrul Universităţii “Franz Josef”, învăţământul superior de medicină din Transilvania are o tradiţie îndelungată şi valoroasă. Facultatea de Medicină clujeană cu limba de predare română a fost înfiinţată în anul 1919, în cadrul “Universităţii Daciei Superioare”.

Primul ei decan a fost Iuliu Haţieganu, cel care a ctitorit şcoala de medicină internă din Transilvania şi a contribuit decisiv la dezvoltarea rapidă a tinerei instituţii academice, în ansamblul său. Facultatea a dobândit rapid o amplă recunoaştere naţională şi renume internaţional prin activitatea unor profesori de mare prestigiu, precum Victor Babeş, Constantin Levaditi, Iacob Iacobovici, Iuliu Moldovan, Victor Papilian, rămaşi în istorie sub numele de „generaţia de aur”. Al doilea deceniu interbelic a fost marcat de personalităţi remarcabile ale medicinei, precum Valeriu Bologa, Leon Daniello, Ion Manta şi Grigore Benetato. Au fost create, pentru prima dată în România, catedrele de Semiologie Medicală sub conducerea lui Ion Goia (1930) şi Balneologie – titular Marius Sturza (1930). Timp de un deceniu (1930 – 1940), Emil Racoviţă – care în acei ani era profesor titular la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii “Regele Ferdinand” din Cluj – a susţinut cursurile de biologie-‐ genetică pentru studenţii de la Medicină.

Facultatea a trecut printr-‐o etapă de mare dificultate legată de cel de-‐al doilea război mondial şi de refugiul Universităţii la Sibiu (1940-‐1945). Cu toate acestea, prin grija şi competenţa lui Iuliu Haţieganu, rectorul Universităţii (1941 – 1945), a lui Victor Papilian, care îndeplinea funcţia de decan la Medicină (1940-‐1944) şi cu sprijinul entuziast al cadrelor didactice, activitatea s-‐a desfăşurat în continuare la aceleaşi înalte standarde de calitate.

După revenirea la Cluj şi în urma reformei învăţământului din 1948, Facultatea de Medicină a fost separată de Universitate şi a fost transformată în Institutul Medico-‐Farmaceutic. În anii postbelici, în pofida dificultăţilor prin care a trecut întregul sistem de învăţământ superior românesc, Facultatea de Medicină a continuat să producă valori. Între aceştia, Octavian Fodor, Aurel Moga, Aurel Chişu, Aurel Nana, Ion Chiricuţă, Victor Preda, personalităţi care au influenţat întregul învăţământ medical din România.

În anii săi de început, facultatea a preluat tot ceea ce era novator în şcolile de medicină performante din Europa. În perioada lungă a regimului comunist, facultatea a beneficiat de şansa de a avea lideri şi dascăli care au ştiut să păstreze valorile originare ale şcolii de medicină, astfel încât tradiţia performanţei profesionale şi cea umanistă nu s-‐au pierdut.

3

Din anul 1990 Institutul Medico-‐Farmaceutic a fost transformat în Universitatea de Medicină şi Farmacie, cu trei facultăţi: Medicină, Stomatologie şi Farmacie. Din 1992, universitatea poartă numele ilustrului fondator al şcolii de medicină româneşti de la Cluj, Iuliu Haţieganu. În acei ani marcaţi de entuziasm a fost iniţiat procesul dificil al modernizării Universităţii şi a Facultăţii de Medicină, proces concretizat, în ultimii ani, prin integrarea şi recunoaşterea europeană a învăţământului medical clujean.

4

STRUCTURA FACULTĂŢII

I. CONDUCERE ACADEMICĂ

Senatul

Senatul asigură conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”. Preşedintele Senatului reprezintă Senatul în raport cu Consiliul de Administrație și Rectorul universității și conduce ședințele de Senat. Principiile care guvernează organizarea şi funcţionarea universităţii, precum şi normele care reglează activitatea comunităţii academice sunt stabilite în Carta Universităţii, adoptată de către Senat.

Consliul de Administrație Consliul de Administrație este format din Rector, prorectori, decanii

facultăților, directorul general administrativ și reprezentantul studenților și asigură conducerea executive a universității, fiind condus de către Rector. Senatul, Consiliul de Administraţie şi Rectorul iau decizii cu privire la principalele probleme ale procesului educaţional, decizii bazate pe autonomia universităţii şi pe respectarea libertăţii academice şi a prevederilor Ministerului Educaţiei Naționale. Senatul este compus din cadre didactice si 25% studenti.

Consiliul Facultăţii de Medicină

Consiliul este forul superior de conducere al Facultăţii de Medicină şi are în componenţa sa 30 cadre didactice şi 10 studenţi. La şedinţele Consiliului sunt invitaţi permanenţi reprezentanţii studenţilor străini şi ai medicilor rezidenţi. Consiliul Facultătii este prezidat de decanul facultăţii.

Biroul Consiliului

Aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului este realizată de către decanul facultății și de către cei 4 prodecani. Decanul are responsabilitatea întregii activităţi din facultate şi reprezintă facultatea în cadrul universităţii şi în afara ei, coordonează activitatea şi urmăreşte aplicarea hotărârilor Consiliului facultăţii. Activitatea echipei de conducere academică a facultăţii este susţinută de un corp administrativ de tehnicieni, condus de secretarul şef al facultăţii. Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” şi a Facultăţii de Medicină a fost aleasă în februarie 2012, pentru un mandat de patru ani şi este reprezentată de următoarele cadre didactice:

5

Conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Prof. Dr. Alexandru Irimie - Rector

Prof. dr. Ştefan Ioan Florian - Preşedinte Senat Prof. dr. Grigore Băciuţ - Prorector Rezidenţiat şi Studii

Postuniversitare Prof. dr. Ioan Coman - Prorector Didactic Conf. dr. Valentin Cernea - Prorector Dezvoltare Academică şi

Administraţie Universitară Prof. dr. Felicia Loghin - Prorector Ştiinţific Prof. dr. Dan Dumitraşcu - Prorector Asigurare Calitate şi Relaţii

Internaţionale

Conducerea Facultăţii de Medicină

Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu - Decanul Facultăţii de Medicină Conf. Dr. Daniel Mureșan - Prodecan cercetare ştiinţifică-‐

evaluare Conf. Dr. Șoimița Mihaela Suciu - Prodecan didactic Prof. Dr. Carmen Mihaela Mihu - Prodecan responsabil cu

programele de studiu Balneofiziokinetoterapie, Radiologie şi imagistică, Asistenţi Medicali şi programele de master

Conf. Dr. Sorin Man

- Prodecan responsabil cu probleme studențești

Adresa: FACULTATEA DE MEDICINĂ Decanat Str. Pasteur nr. 4 et. 1 Cluj-‐Napoca, Romania Tel: +40-‐264-‐406831 Fax: +40264-‐597267 Email: [email protected]

6

II. OFERTA EDUCAŢIONALĂ

Facultatea de Medicină Cluj organizează în anul universitar 2014-‐2015 următoarele programe de studiu (specializări):

A) STUDII UNIVERSITARE:

o Domeniul de studiu: SĂNĂTATE o Programul de studiu: MEDICINĂ -‐ limba română-‐ 360 ECTS

diploma de licenţă în medicină (doctor-‐medic), studii universitare cu durata de 6 ani.

o Programul de studiu: ASISTENŢĂ MEDICALĂ – 240 ECTS diploma de licenţă în asistenţă medicală (asistent medical licenţiat), studii universitare durata de 4 ani.

o Programul de studiu: RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA 180 ECTS

diploma de licenţă radiologie şi imagistică (asistent de radiologie şi imagistică), studii universitare cu durata de 3 ani

o Programul de studiu: BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE -‐180 ECTS diploma de balneo-‐fiziokinetoterapie şi recuperare (asistent de balneo-‐fiziokinetoterapie şi recuperare), studii universitare cu durata de 3 ani. Facultatea de Medicină din Cluj-‐Napoca este printre puținele facultăți de medicină din lume care oferă un program de studiu – Medicină – în trei limbi diferite : română, engleză și franceză.

B) STUDII POSTUNIVERSITARE

• Masterat

În cadrul Facultăţii de Medicină există un număr de 13 masterate, cu durata studiilor de 1 sau 2 ani.

• Doctorat

Deoarece la studiile specializării medicină masterul este considerat a fi inclus în cei 6 ani de studiu, absolvenţii acestei specializări ai Facultăţii de Medicină se pot inscrie direct la doctorat.

C) FORMAREA DE SPECIALIŞTI ÎN DOMENIUL MEDICAL, PRIN REZIDENŢIAT CU DURATA STUDIILOR ÎNTRE 3-‐7 ANI

7

D) EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ, PRIN NUMEROASE CURSURI POSTUNIVERSITARE, OFERTA CUPRINZÂND TOATE SPECIALITĂŢILE MEDICALE

8

III. DISCIPLINELE FACULTĂŢII DE MEDICINĂ

Departamente Discipline componente

1. Ştiinţe morfologice Anatomie patologică Anatomie şi embriologie Histologie 2. Ştiinţe funcţionale Farmacologie, toxicologie şi farmacologie clinică Fiziologie Fiziopatologie 3. Ştiinţe moleculare Biochimie medicală Biofizică medicală Biologie celulară şi moleculară Genetică medicală Microbiologie 4. Medicină comunitară Epidemiologie Igienă Medicina muncii Medicină de familie Medicină legală Sănătate publică şi management 5. Medicină internă Medicală I Medicală II Medicală III Medicală IV Medicală V Cardiologie – Institutul inimii Cardiologie -‐ Recuperare 6. Specialităţi medicale Reabilitare medicală Dermatologie Diabet şi boli de nutriţie Endocrinologie Pneumoftiziologie Reumatologie Nefrologie Geriatrie Boli infecţioase 7. Chirurgie ATI I ATI II Chirurgie cardio-‐vasculară şi toracică Chirurgie plastică şi reparatorie Chirurgie I Chirurgie II

9

Chirurgie III Chirurgie IV Chirurgie V Medicină de urgenţă 8. Specialităţi chirurgicale Ortopedie şi traumatologie Urologie ORL Oftalmologie Radiologie Imagistică medicală 9. Mama şi copilul Obstetrică şi ginecologie I Obstetrică şi ginecologie II Neonatologie Pediatrie I Pediatrie II Pediatrie III Chirurgie pediatrică Nursing 10. Neuroştiinţe Neurologie şi neurologie pediatrică Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică Neurochirurgie 11. Oncologie Oncologie – radioterapie Imunologie Hematologie Chirurgie şi ginecologie oncologică 12. Educaţie medicală Educaţie fizică şi sport Informatică medicală şi Biostatistică Psihologie medicală Limbi moderne Ştiinţe socio-‐umaniste – Istoria medicinei

10

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2014-‐2015

ÎNVĂŢĂMÂNT LINIAR

MEDICINĂ – ANII I – III

SEMESTRUL I

29 septembrie 2014 – 19 decembrie 2014 → activitate didactică (12 săptămâni) 22 decembrie 2014 – 02 ianuarie 2015 → vacanţă de Crăciun (2 săptămâni) 05 ianuarie 2015 – 16 ianuarie 2015 → activitate didactică (2 săptămâni) 19 ianuarie 2015 – 13 februarie 2015 → sesiune de examene (4 săptămâni) 16 februarie 2015 – 20 februarie 2014 → vacanţă de iarnă (o săptămână)

SEMESTRUL II

23 februarie 2015 – 05 iunie 2015 → activitate didactică (14 săptămâni +1 săptămână vacanţa de Paşti; 13 – 17 aprilie 2015)

08 iunie 2015– 03 iulie 2015 → sesiune de examene (4 săptămâni) 07 iulie 2015 – 11 iulie 2015 → Sesiune de restanţe 1 20 iulie 2015– 25 iulie 2015 → Sesiune de restanţe 2(cu întrerupere în

ziua susţinerii examenului de admitere)

06 iulie 2015 – 31 iulie 2015 → Practică de vară (4 săptămâni) 03 august 2015 – 25 septembrie 2015 → vacanţă de vară 28 septembrie 2015 → începutul anului universitar

ÎNVĂŢĂMÂNT MODULAR

MEDICINĂ ANII IV-‐V

(modular 36 săptămâni, din care 30 de săptămâni activitate didactică şi 6 săptămâni perioadă de examinare cumulate)

Semestrul I

Modul I 29 septembrie 2014 – 21 noiembrie 2014 → Activitate didactică (8 săptămâni) 24 noiembrie 2014 – 28 noiembrie 2014 → Sesiune de examene (1 săptămână) Modul II 02 decembrie 2014 – 19 decembrie 2014 → Activitate didactică (3 săptămâni) 22 decembrie 2014 – 02 ianuarie 2015 → Vacanţă de Crăciun (2 săptămâni) 05 ianuarie 2015 – 30 ianuarie 2015 → Activitate didactică (4 săptămâni) 02 februarie 2015 – 13 februarie 2015 → Sesiune de examene (2 săptămâni) 16 februarie 2015 – 20 februarie 2015 → Vacanţă de iarnă (1 săptămână)

11

Semestrul II

Modul III 23 februarie 2015 – 10 aprilie 2015 → Activitate didactică (7 săptămâni) 13 aprilie 2015 – 17 aprilie 2015 → Vacanţă de Paşti (1 sătămână) 20 aprilie 2015 – 30 aprilie 2015 → Sesiune de examene (2 săptămâni) Modul IV 04 mai 2015 – 26 iunie 2015 → Activitate didactică (8 săptămâni) 29 iunie 2015 – 03 iulie 2015 → Sesiune de examene (1 săptămână) 06 iulie 2015 – 24 iulie 2014 → Practică de vară (3 săptămâni) 07 iulie 2015 – 11 iulie 2015 → Sesiune de restanţe 1 20 iulie 2015– 25 iulie 2015 → Sesiune de restanţe 2(cu întrerupere

în ziua susţinerii examenului de admitere)

MEDICINĂ ANUL VI

(modular 36 săptămâni, din care 28 de săptămâni activitate didactică şi 8 săptămâni perioadă de examinare cumulate) Modul I 29 septembrie 2014 – 14 noiembrie 2014 → Activitate didactică (7 săptămâni) 17 noiembrie 2013 – 28 noiembrie 2014 → Sesiune de examene (2 săptămâni) Modul II 02 decembrie 2014 – 19 decembrie 2014 → Activitate didactică (3 săptămâni) 22 decembrie 2014 – 02 ianuarie 2015 → Vacanţă de Crăciun (2 săptămâni) 05 ianuarie 2015 – 30 ianuarie 2015 → Activitate didactică (4 săptămâni) 02 februarie 2015 – 13 februarie 2015 → Sesiune de examene (2 săptămâni) 16 februarie 2015 – 20 februarie 2015 → Vacanţă de iarnă (1 săptămână) Modul III 23 februarie 2015 – 10 aprilie 2015 → Activitate didactică (7 săptămâni) 13 aprilie 2015 – 17 aprilie 2015 → Vacanţa de Paşti (1 săptămână) 20 aprilie 2015 – 30 aprilie 2015 → Sesiune de examene (2 săptămâni) Modul IV 04 mai 2015 – 19 iunie 2015 → Activitate didactică (7 săptămâni) 22 iunie 2015 – 26 iunie 2015 → Sesiune de examene (1 săptămână) 06 iulie 2015 – 31 august 2015 → Vacanţa de vară 29 iunie 2015 – 03 iilie 2015 → Sesiune restanţe 1 06 iulie 2015 -‐ 10 iulie 2015 → Sesiune restanţe 2 14 iulie 2015 -‐ 16 iulie 2015

→

Susţinerea examenului de licenţă – Program de studio Medicină – limba englezăşi franceză

21 septembrie 2015 – 25 septembrie 2015

→

Susţinerea examenului de licenţă – Program de studio Medicină – linia română

12

ŞCOALA DOCTORALĂ

STRUCTURA ANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT 2014-‐2015

Principii:

• Activitate didactică 28 săptămâni • Metodologia cercetării se desfăşoară liniar • Celelalte discipline se studiază modular

Admitere doctorat:

08 -‐ 12 septembrie 2014 – înscrierea candidaţilor 22 -‐ 26 septembrie 2014 – concurs de admitere 1 octombrie 2014 – înmatricularea doctoranzilor

Testul de limbă se susţine la Disciplina de Limbi Moderne a Universităţii, str. Pasteur nr. 6, după următorul program: Limba engleză: marţi, 9 septembrie 2014, ora 10.30, sala 8, etaj II. Limba franceză: marţi, 9 septembrie 2014, ora 10.30, sala 6, etaj II. Limba germană: marţi, 9 septembrie 2014, ora 10.30, sala 7, etaj II.

Ø 1 octombrie 2014 – 29 mai 2015 → activităţile de învăţământ ale anului de pregătire universitară avansată cu:

§ Vacanţa de Crăciun în perioada: 15.12.2014 – 09.01.2015 § Vacanţa de Paşte: 30.03.2015 – 17.04.2015

Ø 1 -‐ 12 iunie 2015 → sesiune unică de restanţe

Calendarul de susţinere a proiectelor de cercetare pentru doctoranzii care au promovat anul de pregătire universitară avansată:

§ 08.06 – 12.06.2015 → depunerea titlurilor proiectelor şi stabilirea comisiei

§ 15.06 – 26.06.2015 → susţinerea proiectelor de cercetare

EXAMENE ŞI CONCURSURI

29 septembrie – 05 octombrie 2014 → înscriere la concursul de admitere la studii de masterat 02 februarie 2015 – 06 februarie 2015 →înscrieri pentru susţinerea examenului de licenţă sesiunea februarie

13

09 februarie 2015 – 13 februarie 2015 → susţinerea examenului de licenţă, sesiunea februarie Iulie 2015 → concurs de admitere, la studii universitare de licenţă în UMF “Iuliu Haţieganu” Septembrie 2015 → concurs de admitere, la studii universitare de licenţă în UMF “Iuliu Haţieganu”, sesiunea a II-‐ a, pe locurile rămase neocupate

Alte Evenimente

02 -‐ 05 decembrie 2014 → „Zilele Universităţii” 04 iulie 2015 → Festivitatea de Absolvire a Promoţiei 2015

14

PROCEDURI DE ÎNMATRICULARE A STUDENŢILOR LA FACULTATEA DE MEDICINĂ

1. Înmatricularea în anul I se face astfel:

• Pentru studenţii declaraţi admişi în urma concursului de admitere, înmatricularea se face pe baza deciziei de înmatriculare emisă de rector. Studenţii cu taxă vor fi înmatriculaţi după achitarea taxei de şcolarizare şi semnarea contractului de studii.

• Pentru studenţii străini, bursieri ai statului român şi pe cont propriu nevalutar, înmatricularea se face pe baza ordinului nominal emis de Ministerul Educaţiei Naționale, în baza aprobării date de conducerea universităţii şi după semnarea contractului de studii.

• Pentru studenţii străini pe cont propriu valutar, înmatricularea se face în baza dispoziţiei de înmatriculare provizorii emise de prorectoratul didactic, biroul studenţi străini şi a ordinului MEN de înmatriculare definitivă, cu condiţia achitării taxei de şcolarizare şi a semnării contractului de studii.

• Dosarul complet, verificat de biroul studenţi străini, va fi predat la decanat după avizarea lui de către MEN, până la data de 1 decembrie a anului universitar în curs.

• Candidaţii admişi în anul I şi neînscrişi în perioada stabilită de conducerea Universităţii, pierd dreptul de a fi înmatriculaţi.

• Conform ordinului MEN un student poate urma o singură specializare bugetată. A doua specializare poate fi urmată numai în regim cu taxă.

2. Fiecare student este înscris în registrul matricol sub un număr unic, valabil pentru întreaga durată de şcolarizare în facultate.

3. La înscrierea studentului în facultate, acestuia i se intocmeşte dosarul personal care va cuprinde:

• diploma de bacalaureat în original. Pentru studenţii care urmează a doua facultate pe locurile cu taxă, se prezintă copie legalizată după diploma de bacalaureat, precum şi o adeverinţă că este student bugetat, eliberată de facultatea unde se află originalul diplomei de bacalaureat.

• pentru absolvenţii unei facultăţi pe locuri bugetate, care urmează a II-‐ a facultate în regim cu taxă se solicită şi copie legalizată a diplomei de licenţă,

• fişa de înscriere, • actul de naştere în copie legalizată,

15

• analizele medicale stabilite de conducerea universităţii, • acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor

didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,

• patru fotografii tip paşaport

4. Pentru studenţii străini, dosarul personal va cuprinde:

• diploma de bacalaureat în original şi traducerea acesteia într-‐o limbă de circulaţie internaţională, legalizată şi vizată de Ambasada ţării emitente în România,

• testul de limbă (română, franceză sau engleză), în funcţie de limba de predare a secţiei la care studentul solicită să fie înmatriculat.

• copie după paşaport, • actul de naştere în copie legalizată, • ordinul MEN cuprinzând calitatea de bursier, cont propriu – lei,

nevalutar, valutar, • fişa de înscriere, • analizele medicale stabilite de conducerea universităţii, • acceptul, sub semnătură, a cunoaşterii şi respectării regulamentelor

didactice şi de examinare a studenţilor precum şi a contractului de studiu,

• patru fotografii tip paşaport. Înscrierea la studii a studenţilor străini se face în termen de maximum 15 zile de la începerea anului universitar.

5. La înscrierea în facultăţi, decanatul eliberează fiecărui student un “Carnet de student”. În carnetul de student se înscriu toate notele obţinute la examene sau la celelalte forme de verificare a cunoştinţelor, inclusiv notele de la examenele nepromovate. Notele vor fi trecute şi semnate de cadrul didactic examinator. În caz de transfer, întreruperea studiilor sau exmatriculare, decanatul retrage carnetul de student şi, dacă este cazul, legitimaţia de transport.

6. Înscrierea studentului în anul II şi în următorii ani şi semnarea contractului de studii se face pe baza completării fişei de înscriere și a semnării anexei « Taxe ». Fişa se completează în primele 15 zile de la începerea anului universitar. Înscrierea se face pe baza rezultatelor profesionale obţinute în anul universitar precedent, cu obligativitatea dobândirii numărului minim de credite necesare pentru promovarea unui an universitar (minimum 45 de credite).

16

Studenţii declaraţi în an complementar vor fi înscrişi în anul de studiu pe care îl repetă, după achitarea obligaţiilor financiare care le revin pentru anul complementar.

Studenţii străini

Studenţii internaţionali sunt bineveniţi atât în comunitatea academică, cât şi în comunitatea civică a oraşului nostru. Pe lângă învăţământul medical în limba română, în facultate funcţionează de peste zece ani linii de predare în limbile engleză şi franceză, cu atractivitate crescândă pentru numeroşi studenţi din peste 30 de ţări. În prezent, aproximativ 40% din studenţii Facultăţii de Medicină sunt studenţi străini, care studiază atât la liniile cu predare în limba engleză şi franceză, cât şi la secţia română. Studenţii străini sunt admişi la studii în urma unei proceduri de selecţie pe bază de dosar, fără să susţină examen de admitere, pe baza unor criterii stabilite de conducerea Facultăţii de Medicină.

17

STUDENŢII ECTS

Sistemul european de credite transferabile (ECTS) a fost creat cu scopul de a facilita mobilitatea studenţilor de la o universitate la alta. Uniunea Europeană încurajează perioadele de studiu la universităţi partenere, iar Declaraţia de la Bologna şi cea de la Berlin afirmă necesitatea înlăturării obstacolelor din calea mobilităţii academice.

Mobilităţile studenţeşti din cadrul programelor Socrates-‐Erasmus oferă posibilitatea ca studenţii să înveţe pentru un semestru sau an academic la o altă universitate europeană, urmând ca apoi să revină la universitate de origine unde termină studiile şi de unde la absolvire vor primi diploma. În felul acesta studentul beneficiază de continuitate a studiilor în condiţii în care are acces la alte viziuni educaţionale şi la un nou mediu academic, cultural, social şi lingvistic. Principalul obiectiv al creerii acestui sistem a fost susţinerea studenţilor mobilităţii studenţilor pentru a-‐şi putea desăvârşi formarea adăugând experienţa altor universităţi europene şi în obţinerea recunoaşterii academice totale pentru perioada pe care au petrecut-‐o departe de instituţia de provenienţă. Recunoaşterea academică totală se traduce prin înlocuirea unei perioade de studiu la universitatea de origine cu o perioadă petrecută la o universitate în străinătate, fără ca studiile în ţara de origine să fie prelungite cu acea perioadă.

Creditele ECTS

Creditele ECTS sunt alocate cursurilor şi activităţilor practice cu scopul de a evalua efortul necesar studenţilor pentru a acumula noţiunile aferente acelei activităţi. Ele reflectă procentul de efort depus pentru absolvirea unui curs, în comparaţie cu efortul total depus pentru a absolvi un an universitar în această instituţie, proces ce implică: cursuri, seminarii, stagii practice, muncă individuală în laborator, bibliotecă şi acasă, examene şi alte tipuri de evaluare. În sistemul ECTS, unui an de studiu îi sunt alocate 60 de credite; în mod normal, se alocă 30 de credite pentru fiecare semestru. Creditele ECTS sunt alocate de asemenea stagiilor practice şi pregătirii tezei de licenţă, când acestea fac parte din programul normal de studii atât la instituţia de provenienţă, cât şi la instituţia-‐gazdă. Fiecare curs are alocat un număr de credite, care vor fi obţinute numai de studenţii care promovează integral activităţile în urma susţinerii examenelor sau altor tipuri de evaluare. Pentru ca studentului să îi fie recunoscută mobilitatea Socrates-‐Erasmus, el trebuie să acumuleze

18

minimum 25 de credite ECTS pentru o perioadă de 4-‐5 luni şi de minimum 50 de credite ECTS pentru o perioadă de 9 luni petrecută în instituţia gazdă din străinătate. Creditele obţinute în străinătate trebuie să fie aferente unor discipline pe care studentul ar urma să le studieze la UMF “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca în anul universitar în care este înmatriculat şi în care efectuează deplasarea. Se admite recunoaşterea cel mult două examene aferente unui an universitar superior (maximum 15 credite în avans).

Scala de evaluare ECTS

În general, rezultatele examinării şi evaluării se exprimă în note. Există diverse sisteme de notare în Europa, motiv pentru care a fost creată o scală de notare ECTS, pentru a echivala notele pe care studenţii le obţin la universitatea-‐gazdă. Această procedură oferă şi alte informaţii despre munca depusă de student, însă nu înlocuieşte nota pe care studentul o va primi la universitatea de provenienţă.

Cum se aplică scala?

Principalele instrumente ECTS menite să faciliteze recunoaşterea academică sunt: - Pachetul informaţional - Contractul de studii (Learning Agreement) - Foaia matricolă (Transcript of Records)

Pachetul informaţional este oferit de toate instituţiile care doresc să utilizeze sistemul ECTS; acesta detaliază cursurile disponibile la acea universitate. De asemenea, sunt oferite informaţii generale despre instituţie, locaţia acesteia, posibilitatea de cazare a studenţilor, proceduri administrative necesare înscrierii şi calendarul academic. Acest pachet se actualizează anual. Contractul de studii (Learning Agreement) descrie programul de studii în străinătate şi este completat de student, în colaborare cu cele două instituţii academice, înainte ca acesta să ajungă la universitatea-‐gazdă. Foaia matricolă (Transcript of Records) detaliază rezultatele educaţionale ale studentului înainte şi după perioada de studii în străinătate. Aceasta conţine, pe lângă creditele ECTS acordate, şi nota primită de student conform sistemului local, precum şi grila de notare ECTS. Combinaţia dintre creditele ECTS şi notele obţinute conform sistemului local descriu din punct de vedere cantitativ şi calitativ activitatea depusă de student în cadrul universităţii-‐gazdă. Aceste instrumente sunt apoi utilizate de către coordonatorii departamentali şi instituţionali pe probleme administrative şi academice ECTS, desemnaţi de fiecare instituţie. Nota obţinută de student pentru o anumită disciplină, aceea care va figura în foaia matricolă, este acordată de către coordonatorul pe probleme academice ECTS pe facultate, ţinând cont

19

de nota obţinută de către student la instituţia gazdă, conform grilei de notare ECTS. Prin utilizarea ECTS, se asigură transparenţa curriculei şi a performanţelor academice ale studenţilor, ceea ce duce la o mai mare recunoaştere academică.

Cum trebuie să procedeze studenţii în sistem ECTS pentru a obţine o mobilitate?

Să contacteze coordonatorul departamental al instituţiei de care aparţin şi să parcurgă pachetul informaţional al altor instituţii, pentru a alege destinaţia optimă şi a-‐şi pregăti programul de studii în străinătate.

Cum este asigurată recunoaşterea academică?

Programul de studii ECTS trebuie să fie aprobat atât de universitatea de origine, cât şi de cea care primeşte studentul, înainte ca studentul să se deplaseze în ţara respectivă. Dacă programul academic descris în contractul de studii este îndeplinit satisfăcător de către student, acesta va fi recunoscut total de către universitatea de provenienţă. Aceasta înseamnă că volumul de studiu acumulat la universitatea-‐gazdă, transpus în credite ECTS, va fi echivalentul aceluiaşi volum de studiu pe care studentul ar fi trebuit să-‐l acumuleze la universitatea de origine.

Cum sunt transferate creditele ECTS?

Instituţiile academice pregătesc şi îşi transmit una alteia foi matricole pentru fiecare student care beneficiază de mobilităţi în sistem ETCS. O copie a foii matricole rămâne la student şi este verificată de universitatea de provenienţă şi de cea gazdă, înainte şi după desfăşurarea mobilităţii.

Este permisă continuarea studiilor în străinătate în sistemul ECTS?

Un student care a beneficiat de o mobilitate ECTS poate alege să rămână la universitatea-‐gazdă, pentru a-‐şi încheia acolo studiile sau pentru a colabora cu o a treia instituţie pentru formarea sa. Acest lucru este posibil, cu condiţia ca ambele instituţii să îşi exprime acordul şi ca studentul să accepte condiţiile impuse pentru obţinerea unei diplome sau a unui transfer. Foaia matricolă oferă un istoric al parcursului academic al studentului; de aceea, ea este documentul pe baza căruia instituţiile partenere iau decizii cu privire la continuarea studiilor în regim de mobilitate ECTS şi la deschiderea europeană spre mobilitatea academică, în general.

Criteriile de evaluare a studenţilor şi scala de notare ECTS

20

Cursurile şi modulele de studiu sunt evaluate prin examene scrise şi orale, lucrări practice, demonstraţii şi alte metode aplicabile. Studenţii primesc informaţiile despre criteriile de evaluare la începutul modulului de studiu. ECTS Nota în

România Definiţie

A B C D E FX F

10 9 7-‐8 6 5 4

1-‐3

Excelent = prezentare deosebită, cu unele greşeli minore Foarte bine = prezentare peste medie, cu unele greşeli Bine = prezentare bună în general, cu câteva greşeli considerabile Satisfăcător = mediu, cu lacune semnificative Suficient = cunoştinţele minime cerute Nepromovat = necesită mai multă muncă pentru a primi creditele Nepromovat = este necesară foarte multă muncă suplimentară

Grila ECTS pe ţări

România 1 -‐ 4 5 6 7 8 9 10

Scala ECTS FX, F Fail

E Sufficient

D Satisfactory

С Good

С Good

В Very Good

A Excellent

Austria 5 -‐ 4 -‐ 3 2 1

Albania 1 -‐ 4 5 6 7 8 9 10

Bulgaria 2 Слаб

5 Среден -‐ -‐

4 Добър

5 Много добър

6 Отличен

Belgia 7, 8, 9 10 11 12 13, 14 15, 16, 17 18, 19, 20

R.P. Chineză 0 -‐ 59.99 60 -‐ 69.99 70 -‐ 74.99

75 -‐ 79.99

80 -‐ 84.99 85 -‐ 89.99 90 -‐ 100

Danemarca 0, 3, 5 6 7 8 9 10 11, 13

Confederaţia Elveţiană

< 3,5 3,5 -‐ 3,99 4,0 -‐ 4,49 4,5 -‐ 4,99

5,0 -‐ 5,49

5,5 5,51 -‐ 6,0

Finlanda 1 1½ -‐ 2 2½ 3

Franţa Insuffisant (< 10)

Passable (10 -‐ 10,49)

Passable (10,5-‐10,99)

Assez bien (11,0 -‐

Assez bien (11,5 -‐

Bien (12,5 -‐ 14,49)

Très bien (14,5-‐20,0)

21

11,49) 12,49)

R.F.Germania > 4,01 4,00 -‐ 3,51 3,5 -‐ 3,01 3,00 -‐

2,51 2,50 -‐ 2,01 2,00 -‐ 1,51 1,50 -‐

1,00

R. Elenă 2, 3, 4 5 6 -‐ 7 8,9 10

Iordania 0 -‐ 49.99 50 -‐ 50.99 51 -‐ 59.99 60 -‐

69.99 70 -‐ 79.99 80 -‐ 89.99 90 -‐ 100

Irlanda < 25% Fail

25% -‐ 39% Pass

40% -‐ 44% 3rd pass

45% -‐ 54% -‐

55% -‐ 69% 2nd/II

70% -‐ 84% 2nd/I

85% -‐ 100% I

Islanda Fail 5 -‐ 6 7 8 9, 10

Italia ≤ 17 18, 19 20 -‐ 22 23 -‐ 24 25 -‐ 26 27, 28 29, 30, 30+

Marea Britanie

0 -‐ 39% (Fail)

40 -‐ 49% (3rd)

50 -‐ 54% (2ii)

55 -‐ 59% (2ii)

60 -‐ 64% (2i)

65 -‐ 69% (Upper 2i)

70 -‐ 100% (First)

Norvegia 6 -‐ 4.1 4 -‐ 3.5 3.5 -‐ 3 2.9 -‐ 2.4 2.3 -‐ 2 1.9 -‐ 1.2 1.1 -‐ 1.0

Olanda 1 -‐ 4 5 6 -‐ 7 8 9, 10

Polonia < 3,00 3,00 3,01 -‐ 3,49 -‐ 3,50 -‐ 3,99

4,00 -‐ 4,49 4,50 -‐ 5,00

Portugalia 1 -‐ 9 10 11, 12 13 14, 15 16, 17 18, 19, 20

Slovacia 5 -‐ 4 -‐ 3 2 1

Slovenia 1 -‐ 5.9 6 6.1 -‐ 6.9 7 -‐ 7.5 7.6 -‐ 7.9

8 -‐ 9.9 10

Spania < 5 Suspenso

5,0 -‐ 5,49 Aprobado

5,5 -‐ 6,49 Aprobado

6,5 -‐ 7,49 Notable

7,5 -‐ 8,49 Notable

8,5 -‐ 9,49 Sobresaliente Excellent

9,5 -‐ 10 Matricula de Honor

Statele Unite ale Americii E -‐ F/0 -‐ 59 D/60 -‐ 65 -‐ /66 -‐ 72 C/73 -‐

79 B/80 -‐ 86

A -‐ /87 -‐ 93 A/94 -‐ 100

Ungaria 1,00 -‐ 1,99 elegtelen

-‐ 2,00 -‐ 2,50 elegseges

-‐ 2,51 -‐ 3,50 kôzepes

3,51 -‐ 4,50 jo

4,51 -‐ 5,00 jelcs, kivalo

Turcia 1 -‐ 4 Noksan/Рек Noksan

4,5 -‐ 4,99 5,00 -‐ 6,49 Orta

6,5 -‐ 6,99 Orta

7,00 -‐ 7,99 Lyi

8,00 -‐ 8,99 Lyi

9,0 -‐ 10,0 Реk iyi

22

Pentru informaţii suplimentare privind sistemul de credite ECTS şi aplicarea acestuia în UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, vă rugăm accesaţi regulamentul de aplicare a sistemului european de acumulare şi transfer de credite de studii (ECTS) pe site-‐ul http://www.umfcluj.ro

Coordonatori ECTS

Coordonator ECTS pe Universitate: Prorector didactic Prof. dr. Ioan Coman Facultatea de Medicină: Prodecan didactic Conf. dr. Șoimița Suciu Director departament relaţii internaţionale: Prof. dr. Dan L. Dumitraşcu

Limba de predare

Limba de predare la UMF „Iuliu Haţieganu” este româna. Facultatea de Medicină a Universităţii oferă linii de studiu în limbile engleză şi franceză în care cursurile sunt susținute în limba engleză, respectiv franceză, iar începând cu anul IV, stagiile clinice se desfășoară în limba română.

Oportunităţi lingvistice

Toţi studenţii Universităţii noastre au posibilitatea de a studia o limbă europeană. Prin intermediul acestor cursuri, studenţii pot dobândi abilităţi practice – citit, scris, înţelegerea limbii. Toate dotările Departamentului de Limbi Moderne le stau la dispoziţie atât studenţilor, cât şi cadrelor didactice ale Universităţii.

Burse

Peste 40% din studenţii universităţii beneficiază de burse de performanță profesională, respectiv de burse sociale, oferite de Universitate. Aceste tipuri de burse sunt acordate studenţilor cu rezultate profesionale deosebite şi, în anumite condiţii, cazurilor sociale.

Pe perioada mobilităţii studenţii îşi păstrează dreptul la bursa acordată în sistemul de burse naţionale.

Studenţii care au beneficiat de o mobilitate, dar care la sfârşitul anului şcolar nu au acumulat numărul maxim de credite pentru a fi declaraţi integralişti, sunt eligibili pentru criteriile de acordare a burselor, respectiv a locurilor în cămine, conform hotărârii Biroului Senatului din 16.10.2007, fiind totodată exoneraţi de la plata creditelor restante.

Cazare şi masă

Universitatea deţine propriul campus; cele 9 cămine au o capacitate de 2700 de locuri, fiind complet renovate și modernizate. Universitatea a

23

soluționat favorabil toate solicitările de cazare pentru acest an universitar, inclusiv pentru rezidenți. Majoritatea studenţilor români din afara Clujului locuiesc în căminele Universităţii. Studenţii străini preferă să locuiască în apartamente închiriate. Restaurantul Universităţii, situat în apropierea campusului, pe strada Victor Babeş nr. 13, oferă meniuri diversificate şi are o capacitate de 150 de locuri fiind recent renovat. Există, de asemenea o multitudine de restaurante şi localuri fast-‐food cu preţuri rezonabile în centrul oraşului şi în apropierea instituţiilor medicale unde au loc cursurile. Pentru studenţii străini care nu locuiesc în cămine, supermarketurile şi restaurantele din cartiere sunt o soluţie convenabilă pentru aprovizionare, deoarece preţurile sunt mult mai mici decât în majoritatea statelor europene; costul alimentelor pe o lună poate ajunge la 200-‐300 €.

Sănătate

Policlinica studenţească este amplasată în centrul oraşului, în apropierea clădirii administrative a Universităţii. Aici, studenţii pot beneficia de o gamă largă de servicii medicale gratuite. Farmacia Studenţească oferă medicamente gratuite pe baza reţetelor eliberate de Serviciul Medical Studenţesc.

Sport

Clubul Sportiv Studenţesc, înfiinţat în 1966, deţine un teren de sport pe care studenţii pot practica baschet, volei, fotbal, gimnastică aerobică, tenis etc. Sala de Sport universitășii este recent renovată și modernizată.

24

STRUCTURA PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

STRUCTURA CURSURILOR

Structura tuturor programelor de studiu oferite de UMF se bazează pe sistemul anului academic, împărţit în două semestre. Modul de desfăşurare a învăţământului este: - liniar, cu 2 sesiuni de examene, câte una la sfârşitul fiecărui semestru

(iarnă şi vară) - modular, organizat în blocuri de materii, cu patru sesiuni de examene,

câte două pentru fiecare semestru. Studiile cuprind cursuri teoretice, stagii clinice, seminarii şi lucrări practice, cursuri opţionale, cursuri facultative, şi examenul de licenţă. Cursurile programului universitar medicină au ca obiectiv familiarizarea studenţilor cu principalele aplicaţii ale acestui domeniu profesional şi cu baza teoretică a acestora. După absolvire, studentul trebuie să fie capabil să lucreze independent ca expert în domeniul medical, ca medic sau cercetător. Studiile lingvistice sunt absolut necesare pentru studenţii români, deoarece obţinerea unui nivel de competenţă într-‐o limbă străină este esenţială în desăvârşirea formării şi menţinerea la zi a cunoştinţelor profesionale, precum şi pentru practica medicală, în relaţie cu mobilitatea crescândă a cetăţenilor Uniunii Europene şi ai altor ţări. Studenţii străini trebuie să studieze limba română deoarece, începând cu anul IV, stagiile clinice se desfăşoară în limba română.

Cursuri opţionale

Fiecărui an universitar i se alocă un număr de cursuri opţionale. Studenţii pot alege un astfel de curs, care va deveni apoi obligatoriu pentru studiu. Conform programei universitare, fiecărui curs opţional i se alocă 14 ore/semestru şi 2 credite.

Cursuri facultative

În fiecare an universitar, cursurilor obligatorii li se adaugă şi un număr de cursuri facultative. Acestea au menirea de a aprofunda cunoştinţele acumulate în timpul cursurilor obligatorii. Alegerea acestor cursuri, frecventarea lor şi examinărle aferente nu sunt obligatorii. Cursurile facultative nu sunt creditate.

Examenul de licenţă

Examenul final la UMF „Iuliu Haţieganu” este examenul de licenţă. Pentru studiile universitare:

25

Examenul de licenţă cuprinde 2 teste:

1. Testul de specialitate – cu 2 componente:

§ test scris – componentă naţională a examenului de licenţă, susţinut de toate universităţile de profil în aceeaşi zi şi pe baza aceleiaşi bibliografii.

§ test practic – specific fiecărei universităţi.

2. Susţinerea lucrării de diplomă

Media minimă pentru promovarea examenului de licenţă este 6 (şase). Sesiuni de licenţă: toamnă (sept.) şi iarnă (ian.-‐feb.).

26

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE. EXAMENE. PROMOVAREA ANULUI UNIVERSITAR

1. Evaluarea cunoştinţelor studenţilor se face prin examene. Aprecierea cunoştinţelor studenţilor se face cu note de la 1 la 10. Nota minimă de promovare este nota 5. Formele finale de examinare sunt reprezentate de: examenul teoretic şi examenul practic. Disciplinele cărora, prin specific, nu le poate fi asociat un examen practic, vor desfăşura, în locul acestuia, un colocviu de evaluare finală. Promovarea examenului final este condiţionată de obţinerea notei de promovare (minimum 5) la ambele forme de examinare (atât scris cât şi practic). Prezentarea studenţilor la o singură probă se notează în catalog cu nota 4. La reexaminare studentul susţine doar proba care nu a fost promovată.

2. Studenţii nu vor fi admişi în examen decât pe baza catalogul emis de decanat, catalog prin care se atestă oficial calitatea de student şi îndeplinirea la zi a obligaţiilor financiare.

3. La începutul anului universitar, disciplinele vor afişa modul în care se face evaluarea şi ponderea / procentul alocat fiecărei probe în rezultatul final. Este obligatoriu ca atât proba teoretică cât şi proba practică să aibă pondere în nota finală a studentului.

4. Promovarea unui an universitar necesită obţinerea a minimum 45 de credite din totalul celor 60 de credite alocate unui an de studiu. Se pot transfera într-‐un an de studiu superior un număr de cel mult 15 credite. Pentru promovarea într-‐un an de învăţământ superior este necesar ca suma creditelor transferate din anii inferiori să nu depăşescă 15 ECTS. În calculul unităţilor de credit obţinute într-‐un an universitar nu sunt incluse unităţile de credit obţinute în acel an din credite restante. Pentru creditele transferate se plăteşte o taxă conform Anexei “Taxe şcolare” din Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor.

5. Creditele restante vor fi promovate în maxim 2 ani de la nepromovarea lor, în caz contrar studentul fiind trecut în an complementar.

6. La programul de studii medicină, studenţii au obligaţia ca, la sfârşitul celui de-‐al treilea an de studii, să acumuleze toate cele 180 de credite aferente primilor trei ani de studii de licenţă.

7. Prezentarea unui student la examen, pentru o materie dată, este admisă de cel mult 3 ori, pe parcursul unui an universitar. Planul de învăţământ cuprinde 4 sesiuni de examene (pentru învăţământul liniar: sesiunea de iarnă, sesiunea de vară şi două sesiuni de restanţe în vară). Pentru cea de-‐a treia prezentare fizică la examen studentul va plăti o taxă conform anexei “Taxe şcolare”. Examenele se susţin doar în timpul

27

sesiunilor pentru învăţământul cu desfăşurare liniară, sau în timpul modulelor la sfârşitul blocurilor (pentru învăţământul modular). Studenţii au obligaţia de a respecta datele de examen stabilite de disciplină, de comun acord cu reprezentanţii fiecărei serii. Neprezentarea la examen la datele stabilite atrage pierderea unei şanse.

8. În cazul învăţământului modular, examenele se susţin obligatoriu la sfârşitul fiecărui modul parcurs, în săptămânile destinate susţinerii examenelor. Studenţii pot opta doar pentru 3 prezentări fizice la examen, pe parcursul unui an universitar. Dintre acestea, doar 2 prezentări sunt admise în perioada octombrie-‐iulie (cu seria proprie, respectiv cu o altă serie care face modulul respectiv), iar a 3-‐a prezentare poate avea loc doar în sesiunile de restanţe din vară.

9. La grupele de discipline la care verificarea cunoştinţelor se va face sub forma examenului complex finalizat printr-‐o singură notă, la examenul scris fiecare disciplină va aloca un număr de întrebări proporţional cu ponderea orelor sale de activitate; examenul practic va fi unic şi va fi susţinut la finele activităţii, iar nota finală se va calcula prin raportul de proporţionalitate între diferitele discipline, după un algoritm acceptat şi anunţat din timp.

10. Pentru susţinerea examenelor scrise, datele examenelor se vor stabili de comun acord cu reprezentanţii studenţilor, fiecare disciplină fiind obligată să prezinte cel puţin două oferte (zile) pentru o serie. În cazul în care susţinerea examenului teoretic se face în aceeaşi zi pentru întreaga serie, examenul practic aferent nu va depăşi durata de 3 zile succesive.

11. Reexaminările pentru modificarea notei se fac cu aprobarea Biroului Consiliului de Facultate, astfel: maxim 6 reexaminări în timpul şcolarităţii şi nu mai mult de 2 reexaminări pe an. Nota obţinută la reexaminare este definitivă. Reexaminarea este susţinută în faţa unei comisii constituită din trei cadre didactice de predare. Nota obţinută intră în calculul mediei pentru obţinerea drepturilor sociale ale studenţilor. Taxa aferentă acestor examene este prevăzută în Anexa “Taxe Şcolare”. Pentru a putea solicita reexaminarea în vederea măririi notei, un student trebuie să fie integralist.

12. Studentul care încearcă să promoveze examenele prin fraudă va fi sancţionat. Sancţiunile care pot fi propuse de către Biroul de Consiliu al Facultăţii se regăsesc în Cap. VIII al Regulamentului didactic şi de activitate profesională a studenţilor. * Toţi studenţii înmatriculaţi în programele de studii în limbi străine, cu excepţia celor care au cetăţenie română, susţin, la sfârşitul anului III de studiu, un test de cunoaştere a limbii române.Testul este organizat la Disciplina de Limbi Moderne a Facultăţii de Medicină din Universitate.

28

Studenţii pot fi înmatriculaţi în anul IV doar dacă promovează acest test. Studenţii care nu promovează testul sunt înmatriculaţi în an complementar.

29

REGULAMENT DE ECHIVALARE A STUDIILOR

efectuate în alte instituţii de învăţământ medical de către studenţii care solicită înmatricularea într-‐un an universitar diferit de anul I sau VI de studii.

Prevederile acestui Regulament se aplică atât studenţilor străini care solicită înmatricularea cât şi studenţilor români care solicită transfer sau echivalare şi care au efectuat o parte a studiilor într-‐o altă instituţie de profil din România. Nu se echivalează studii pentru anul în care se înmatriculează studentul. Nu se echivalează studiile a căror vechime este mai mare de 6 ani de la data promovării lor.

Pentru echivalarea studiilor sunt obligatorii următoarele condiţii:

§ conţinutul materiilor studiate (atestat prin programa analitică) şi durata materiilor studiate (atestată prin Planul de învăţământ) să corespundă cu programul planului de învăţământ echivalent al UMF Cluj Napoca în proporţie de cel puţin 70%.

§ suma creditelor transferabile prin lipsa studierii unor materii din Programa analitică a Facultăţilor din U.M.F Cluj Napoca (examene de diferenţă) nu poate să depăşească 15 credite. (fără Educaţie fizică şi Limba română).

§ pentru studenţii care au absolvit studii în universităţi acreditate din U.E. se pot echivala şi discipline aferente anului în care vor fi înmatriculaţi cu condiţia ca diferenţa între creditele restante şi creditele recunoscute în plus să nu depăşească numărul de 15 credite.

§ studenţii vor prezenta o adeverinţă oficială din care să rezulte sistemul de notare aplicat în instituţia unde au studiat, precum şi echivalenţa acestuia cu sistemul ECTS.

§ vor fi luate în considerare doar materiile la care solicitantul a promovat examenele în instituţia de învăţământ unde şi-‐a efectuat studiile.

§ stagiile clinice efectuate, dar care nu au fost urmate şi de promovarea examenului aferent, nu vor fi recunoscute.

Pentru echivalarea studiilor, solicitantul va prezenta următoarele documente în original:

- dovada de şcolaritate cu rezultatele examenelor susţinute - planul de învăţământ

30

- programa analitică a fiecărei materii pentru care se solicita echivalarea

- nota explicativă oficială asupra sistemului de notare aplicat în unitatea de învăţământ unde a studiat, precum şi corespondenţa acestui sistem cu sistemul ECTS.

- dosar plic - cerere scrisă în care se menţionează materiile pentru care se

solicită echivalarea - solicitare de echivalare a studiilor din partea Prorectoratului

Didactic. Toate documentele prin care se solicită echivalarea studiilor se depun o singură dată. Nu se acceptă completări ulterioare ale dosarelor. Pot fi echivalate numai studiile absolvite în cadrul unor instituţii de învăţământ superior medical, studii a căror finalitate este obţinerea diplomei de medic. Nu se acceptă echivalarea unor studii efectuate în cadrul facultăţilor de biologie, medicină veterinară, asistenţi medicali, colegii medicale sau studii masterale, etc.

Prezentul Regulament este anexă la Contractul de studii.

Dosarele de solicitare a echivalării studiilor vor fi depuse la Decanate până cel târziu la data de 21 septembrie, pentru anul universitar în curs, sau, cu aprobarea Consiliului de Administraţie, până la data limită de înscriere a studenţilor străini în universitatea noastră, dată stabilită de Consiliul de Administraţie în conformitate cu instrucţiunile M.E.C.T.S. Evaluarea dosarelor pentru echivalarea studiilor este efectuată de către un membru desemnat din Biroul de Consiliu al Facultăţii şi este aprobată prin proces verbal de către Biroul de Consiliu al Facultăţii cu semnătura tuturor membrilor biroului. Evaluarea dosarului se face în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii acestuia la Decanat. Biroul de Consiliu al Facultăţii are dreptul de a solicita şi ţine cont de părerea titularilor de curs a acelor discipline pentru care durata studiilor sau/şi conţinutul programelor analitice nu coincid cu cele ale facultăţilor la care se solicită înmatricularea. Eventualele contestaţii la decizia Biroului de Consiliu se depun în termen de maximum 48 de ore de la comunicarea deciziei către solicitant. Contestaţiile sunt discutate de către evaluatorul desemnat al Biroului de Consiliu şi solicitant. Decizia luată de către Biroul de Consiliu în urma discutării contestaţiei este finală şi neatacabilă.

31

REPARTIZAREA TAXĂ – BUGET

Începând cu anul universitar 2009-‐2010 se aplică repartizarea anuală a locurilor bugetate în funcţie de performanţa profesională a studenţilor în procesul didactic.

Repartizarea are loc după un regulament care poate fi consultat pe site-‐ul universităţii.

Criteriul de bază: rezultatele profesionale.

Extracte din regulamentul de repartizare taxă-‐buget.

Metodologia se aplică tuturor studenţilor înmatriculaţi în urma unui concurs scris de admitere, începând cu anul universitar 2005-‐2006. Studenţii înmatriculaţi în universitate pe locuri speciale bugetate, pe cont propriu (valutar sau nu), cu taxă prin echivalare de studii, prin ordin sau scrisoare de acceptare a Ministerului Educaţiei Naţionale nu sunt subiectul prezentei hotărâri şi nu beneficiază de prevederile acesteia. 1. Standardul de performanţă utilizat pentru repartizarea locurilor

bugetate într-‐un an universitar este situaţia şcolară a studenţilor la sfârşitul sesiunii de restanţe I a anului universitar precedent.

2. Media luată în considerare pentru repartizarea locurilor bugetate este media aritmetică între media ponderată a notelor studentului şi media aritmetică a acestora, calculate pentru anul universitar care se încheie.

3. În ambele tipuri de medii (ponderată şi aritmetică a notelor) examenele nepromovate, indiferent de notele obţinute, vor fi cotate cu 0 (zero).

4. Practica de vară nu este luată în calcul pentru repartizarea locurilor bugetate. În calculul mediei ponderate se reduce, în mod corespunzător, numărul total de credite folosit pentru calculare.

5. Clasificarea se face în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare. 6. În caz de egalitate se vor lua în calcul, în ordinea afişată, următoarele

criterii pentru departajare: a. Media ponderată b. Daca egalitatea persistă, se va lua în considerare

nota de la disciplina cu cele mai multe credite c. Dacă egalitatea persistă, se va lua în considerare

următoarea disciplină cotată cu cele mai multe credite (dacă această materie este pe două semestre se face media aritmetică). Acest criteriu se va aplica până la departajare. În cazul în care există mai multe discipline cu acelaşi număr de

32

credite, se vor lua în considerare toate aceste discipline, în ordine alfabetică.

7. Rezultatele studenţilor sunt considerate unitar, pe ani de studii şi pe facultăţi, fără departajări în funcţie de serii.

8. Studenţii care nu au credite restante pentru sesiunile de restanţe din vară (integralişti în sesiunea de vară) pot susţine reexaminări pentru mărirea notelor în sesiunea de restanţe I.

9. Un student poate susţine cel mult două reexaminări pentru mărirea notei într-‐un an universitar.

10. Clasificarea studenţilor în vederea repartizării locurilor bugetate este efectuată de către personalul secretariatelor fiecărui decanat, verificată de către reprezentanţii desemnaţi ai organizaţiilor de studenţi din fiecare facultate şi certificată, sub semnătură, de către decanul fiecărei facultăţi.

11. Clasificarea este anunţată şi afişată la Decanatul fiecărei facultăţi în termen de 15 zile lucrătoare după terminarea sesiune de restanţe I.

12. Studenţii pot contesta clasificarea în termen de 2 zile calendaristice de la afişarea acesteia.

Pentru alte detalii, vă rugăm consultaţi regulamentul disponibil pe site-‐ul Universităţii: www.umfcluj.ro

33

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

AN I (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED1 1 01 RO Anatomie şi embriologie generală

56 140 14 (6+8)

I/II E1, E2

MED1 1 02 RO Biofizică medicală 28 28 6 I E1 MED1 1 03 RO Biologie celulară şi moleculară 28 28 6 I E1

MED1 1 04 RO Informatică medicală şi biostatistică 14 28 4 I E1

MED1 1 05 RO Psihologie medicală 14 14 2 I E1

MED1 2 06 RO Bioetică medicală şi Istoria medicinei 14 7 2 I V

MED1 2 07 RO Bazele comunicării medicale 7 14 2 I C MED1 2 08 RO Biochimie descriptivă 28 28 6 II E2 MED1 2 09 RO Fiziologie 28 28 6 II E2 MED1 1 10 RO Prim ajutor medical 7 14 2 II V2

MED1 1 11 RO Ştiinţele comportamentului. Sociologie medicală

14 14 2 II E2

MED1 2 12 RO Învăţare prin rezolvare de probleme -‐ 28 2 II C

MED1 2 13 RO Limba modernă /limba română -‐ 56 2 II C MED1 2 14 RO Educaţie fizică* -‐ 28 2* II V Curs opţional 14 -‐ 2 I V

Practică medicală de specialitate -‐ 90 2 -‐ C

-‐ Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. -‐ Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini. -‐ Biofizica medicală, Biologia celulară şi moleculară şi Informatica medicală şi biostatistica se vor desfăşura integral în semestrul I. -‐ Psihologia medicală se va desfăşura în oglindă cu Ştiinţele comportamentului. -‐ Disciplina Prim ajutor se va desfăşura în oglindă cu Bazele comunicării medicale. -‐ Disciplina Educaţie fizică este disciplină complementară cu credite allocate suplimentar

34

AN II (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED2 1 01 RO Anatomie aplicată topografică secţională 28 56 6 I E1

MED2 1 02 RO Biochimie metabolică 42 42 7 I E1

MED2 12 03RO Histologie 56 56 8 (4+4)

I/II E1, E2

MED2 12 04RO Fiziologie 84 84 12 (6+6)

I/II E1, E2

MED2 12 05RO Microbologie generală 56 56 8

(4+4) I/II E1, E2

MED2 12 06RO Genetică medicală 42 56 7

(3+4) I/II V1, E2

MED2 2 07RO Metodologia cercetării ştiinţifice 21 21 4 II E2

MED2 2 08RO Asistenţa primară a stării de sănătate

14 14 2 II V2

MED2 2 09RO Limba modernă (limba română la străini)

-‐ 56 2 II V2

MED2 2 10RO Educaţie fizică* -‐ 28 2* II V2 Curs opţional 14 -‐ 2 II V2 Practica medicală -‐ 100 2 -‐ V2

-‐Limba română este obligatorie pentru studenţii străini.

-‐Limba modernă este obligatorie pentru studenţii români şi facultativă pentru studenţii străini. -‐Psihologia medicală se va desfăşura doar in anul universitar 2013-‐2014, ulterior se va desfasura doar in anul I.

-‐ Disciplina Educaţie fizică este disciplină complementară cu credite allocate suplimentar

35

AN III (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED3 12 01RO Semiologie medicală 84 7

168 -‐

15 (7+8) I/II E1, E2

MED3 1 02 RO Semiologie chirurgicală 42 56 6 I E1

MED3 12 03RO Fiziopatologie 56 56 7

(3+4) I/II E1, E2

MED3 12 04RO Anatomie patologică 70 70 9

(4+5) I/II E1, E2

MED3 12 05RO Farmacologie 42 28 6 (4+2)

I/II E1, E2

MED3 2 06 RO Igienă 42 42 6 (2+4)

I/II V1, E2

MED3 1 07 RO Abilităţi practice de bază 7 14 2 I V1 MED3 2 08 RO Microbiologie clinică 14 14 2 II V2 MED3 2 09RO Imunopatologie 21 21 3 II V2 Curs opţional 14 -‐ 2 I V1 Practică medicală de specialitate -‐ 100 2 -‐ V Limba română (pentru străini) -‐ 84 -‐ I/II C

-‐ Limba română este obligatorie pentru studenţii străini. -‐ La sfârşitul anului III, studenţii de la programele de studiu în limba engleză respectiv franceză vor susţine un test eliminatoriu de limba română.

La disciplina Semiologie medicală se acordă obligatoriu 7 ore de curs pentru: - Cardiologie Institutul Inimii -‐ seriile de limba română şi seria de limba franceză - Cardiologie Recuperare – seria de limba engleză - Seriile 1 şi 2, limba română vor face chirurgia în semestrul I şi Microbiologia

clinică respectiv Imunopatologia în semestrul II - Seriile 3 şi 4, limba română vor face chirurgia în semestrul II şi Microbiologia

clinică respectiv Imunopatologia în semestrul I.

36

AN IV (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED4 1 01RO Medicină internă. Gastroenterologie 56 120 10 I E1 MED4 1 02RO Farmacologie clinică 21 14 3 I E1 MED4 1 03RO Nefrologie 21 28 4 I E1

MED4 1 04RO Radiologie. Aparat locomotor, excretor şi urgenţe 21 21

5 I E1 Imagistică 14 14

MED4 1 05RO Hematologie 21 28 4 I E1 MED4 1 06RO Biochimie clinică 14 7 2 I E1 MED4 2 07RO Urologie 14 28 2 II E2

MED4 2 08RO Medicina muncii şi boli profesionale

14 28 2 II E2

MED4 2 09RO

Chirurgie generală 56 140

13 II E2 Chirurgie oncologică 7 14 Chirurgie cardiovasculară 14 14 Chirurgie plastică 7 7

MED4 2 10RO Chirurgie cranio-‐maxilo-‐facială 14 14 2 II E2 MED4 2 11RO Ortopedie-‐traumatologie 14 28 2 II E2 MED4 2 12RO Oftalmologie 14 28 2 II E2

MED4 2 13RO Endocrinologie Diabet zaharat, boli de nutriţie şi de metabolism

14 28 3 2

II I E2

14 14

Curs opţional 14 -‐ 2 II V2 Practica medicală de specialitate -‐ 100 2 -‐ C

- Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen

- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

- Medicina internă va avea durata stagiului de 3h /zi

- Stagiile de chirurgie vor avea durata de 3h /zi (2,5h stagiu/săptămână – 20h / bloc – obligatoriu în serviciul de gardă)

- Examenele următoarelor discipline: Radiologie. Aparat locomotor, excretor şi urgenţe şi Imagistică, Chirurgia general, Chirurgie oncologică, Chirurgie cardiovasculară şi Chirurgie plastic, Endocrinologie şi Diabet zaharat, boli de nutriţie şi de metabolism sunt examene de tip complex şi se desfăşoară după metodologia primită de la Decanat

37

AN V (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED5 1 01RO Medicină internă. Cardiologie Cardiologie intervenţională Pneumologie

63 -‐ 14

120 14 14

12 2

I E1

MED5 1 02RO Farmacologie clinică 21 21 4 I E1

MED5 1 03RO

Neuroştiinţe -‐ -‐

10 I E1 Neurologie adulţi 56 56 Neurologie pediatrică 14 14 Neurochirurgie 14 14

MED5 2 04RO Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi neurologie

14 14 2 II E2

MED5 2 05RO Pediatrie Puericultură

70 168 12 II E2

14 14 MED5 2 06RO Chirurgie şi ortopedie pediatrică 14 28 3 II E2 MED5 2 07RO ORL 28 28 4 II E2 MED5 2 08RO Oncologie şi radioterapie 14 21 3 II E2

MED5 1 09RO Reumatologie Reabilitare medicală

14 14 2 II E2 14 14 2 I -‐

Curs opţional 14 -‐ 2 II V2 Practica medicală de specialitate -‐ 100 2 -‐ C Pregătirea tezei de licenţă* -‐ 60 2* II C

- Modulele sunt organizate în blocuri de 8 săptămâni + 1 săptămână perioada de examen respectiv blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen;

- Fiecare grupă va trece prin rotaţie în stagiul de cardiologie Institutul Inimii – 1 săptămână în timpul stagiului de Medicină internă.

- Examenele la următoarele discipline: Neuroştiinţe, Neurologie adulţi, Neurologie pediatrică şi Neurochirurgie, Cardiologie şi Pneumologie, Reumatologie şi Reabilitare Medicală sunt de tip complex şi se desfăşoară după metodologia primită de la Decanat

- Stagiile de pediatrie sunt de 4 ore/zi, 8 ore de stagiu vor fi obligatoriu în serviciul de gardă

- Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate suplimentar

38

AN VI (2014 -‐ 2015)

Cod curs Disciplina

Ore curs

Ore lucrari

practice

Cred

ite

Semestrul

Evalua

re

MED6 1 01RO Medicină de familie 42 63 6 I E1 MED6 1 02RO Epidemiologie 14 14 2 I E1 MED6 1 03RO Dermatologie 28 28 4 I E1

MED6 1 04RO Obstetrică-‐ginecologie Neonatologie

70 168 12 I E1

7 14 MED6 1 05RO Medicină legală 28 21 4 I E1 MED6 1 06RO Geriatrie 14 21 2 I E1

MED6 2 07RO Psihiatrie Psihiatrie pediatrică

42 49 8 II E2

14 14 MED6 2 08RO Boli infecţioase 42 84 9 II E2 MED6 2 09RO ATI 21 21 3 II E2 MED6 2 10RO Medicină de urgenţă 21 21 3 II E2

MED6 2 11RO Formare în centrul de abilităţi practice

7 21 2 II V2

MED6 2 12RO Sănătate publică şi management 28 14 3 II E2 Curs opţional 14 -‐ 2 II V2 Pregătirea tezei de licenţă* -‐ 60 2* II C

- Modulele sunt organizate în blocuri de 7 săptămâni + 2 săptămâni perioada de examen.

- Din stagiul de Medicină de familie, 12 ore vor fi efectuate obligatoriu în cabinete de medici de familie.

- Stagiile de Ginecologie sunt de 4h/zi; 4h de stagiu / săptămână vor fi obligatoriu în serviciul de gardă.

- Examenele la următoarele discipline: Obstetrică – ginecologie şi Neonatologie, Psihiatrie şi Psihiatrie pediatrică sunt de tip complex şi se desfăşoară după metodologia primită de la Decanat

- Creditele pentru pregătirea tezei de licenţă sunt credite alocate suplimentar

39

PROGRAME ANALITICE. FIŞELE DISCIPLINELOR

A. CURSURI OBLIGATORII

ANUL I

ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Anatomie generală şi Embriologie Titularul cursului Prof. Dr. Nadia Schmidt, Şef. Lucr. Dr. Dana

Blidaru Departamentul Ştiinţe morfologice Catedra Anatomie şi Embriologie Codul cursului MED 1 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului

Cursuri Activitǎţi practice Cursuri

Activitǎţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re

ore / săpt. ore / sem. C LP St C LP St

I

Obligatoriu 2 4

-‐ 28 56

-‐ 30 84 6 Ex.scris+

ex.practic II 6 84 112 8

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare: -‐

Obiective generale

§ Formarea unei reprezentări spaţiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu şi pe segmente.

§ Însuşirea unor echivalenţe între conţinutul marilor cavităţi ale corpului şi regiunile de suprafaţă.

§ Construcţia unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal.

§ Însuşirea unor deprinderi şi manualităţi.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor noţiuni fundamentale privind morfologia capului, gâtului, trunchiului şi membrelor.

40

Conţinutul cursului

1. Obiectul anatomiei. 2. Etape de vârstă şi caracteristicile lor. 3. Morfotipuri umane. Gametogeneza. Fertilizaţia. Anomalii. 4. Săptămânile I-‐IV ale dezvoltării. Anomalii. 5. Organogeneza: morfogeneză şi histogeneză, integrarea. 6. Anexele embrionare. 7. Generalităţi despre: sistemul osos, sistemul articular şi sistemul muscular

somatic. 8. Dezvoltarea sistemului locomotor. 9. Anatomia şi ontogeneza membrelor. 10. Organizarea generala a trunchiului: pereti, cavitate. 11. Dezvoltarea trunchiului şi a diafragmei. Anomalii. 12. Generalităţi despre sistemul respirator. 13. Aparatul fonator. 14. Dezvoltarea sistemului respirator. Anomalii. 15. Generalităţi despre sistemul cardiocirculator. 16. Dezvoltarea sistemului cardiocirculator. Anomalii. 17. Prezentarea generală a toracelui: pereţi, conţinut. 18. Generalităţi despre sistemul digestiv. 19. Dezvoltarea sistemului digestiv. .Anomalii. 20. Prezentarea generală a abdomenului: pereţi, conţinut. 21. Prezentarea generală a sistemului urinar. 22. Dezvoltarea sistemului urinar. Anomalii. 23. Pelvisul: pereţi, cavitate pelvină peritoneală, diferenţe legate de sex.

Organizarea generală a sistemul genital. 24. Dezvoltarea sistemului genital. Anomalii. 25. Generalităţi privind perineul, diferenţe legate de sex. 26. Prezentarea generală a capului şi gâtului. 27. Dezvoltarea capului şi gâtului. Anomalii. 28. Generalităţi despre sistemul endocrin.

Bibliografie

1. Papilian, V. : Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucuresti, 2003. 2. Papilian, V. : Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucuresti, 2003 3. Ana Nadia Schmidt: Embriologie generală, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu, 2005. 4. Ana Nadia Schmidt: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002. 5. Grigorescu-‐Sido, Fr : Embriologie generală şi specială, Editura Casa

Cărţii de Ştiintă, 2006.

41

6. Giorgia, R., Ana Nadia Schmidt: Anatomia omului. Sistemul nervos central, Editura UMF Cluj Napoca, 1993.

7. Grigorescu-‐Sido.Fr, : Anatomia omului. Generalităţi.Editura Casa Cărţii de ştiintă, 2009.

8. Grigorescu-‐Sido, Fr., Blidaru, M., Blidaru, D.: Neuroanatomie în scheme, Editura Casa Casa Cărţii de ştiintă, 2004.

9. Grigorescu-‐Sido Fr., Andreea Seceleanu : Anatomie Humaine. Généralités.,Editura Medicala Universitara «Iuliu Hatieganu», 2009.

10. Bianca Szabo – Upper and lower limbs.Topographic Anatomy. Clinical Data., Editura Medicala Universitara, 2006, Cluj Napoca.

11. Bianca Szabo, Fr. Grigorescu-‐Sido – Anatomy of the human being. Generalities., Editura Casa Cartii de Stiinta, 2003, Cluj Napoca.

12. Albu, I., Giorgia, R.: Anatomie Clinica, Editura ALL, Bucuresti, 2004

Evaluare

§ Examen scris 60% § Examen practic 25% § Portofoliu de activitate 15%

42

BIOFIZICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Biofizică Titularul cursului Conf. Dr. Daniela Eniu Departamentul Ştiinţe moleculare Disciplina Biofizică medicală Codul cursului MED 1 1 02 RO

Sem. Tipul

cursului

Cursuri Activităţi practice


Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Obligatoriu 2 2 -‐ 28 28 -‐ -‐ 56 6 Ex. scris + ex. practic


Condiţii preliminare (pre-‐requisites) -‐

Obiective generale

§ Însuşirea aplicaţiilor fenomenelor şi mecanismelor fizice în sistemele biologice

§ Studenţii trebuie să utilizeze aplicaţii ale metodelor fizice în analiza calitativă, cantitativă şi funcţională a sistemelor biologice

§ Să înţeleagă aspectele biofizice caracteristice funcţiilor şi structurilor din organism la diferite niveluri de organizare, în condiţii normale şi patologice; noţiuni generale despre procesele fizice implicate în funcţionarea organismului viu

§ Înţelegerea principiilor metodelor şi aparaturii utilizate în cercetarea şi în practica medicală

§ Însuşirea unor deprinderi şi competenţe minime în utilizarea aparaturii, sau în efectuarea unor experimente

Obiective specifice

§ Cunoaşterea importanţei tensiunii superficiale, a vâscozităţii sângelui, a capilarităţii, a fenomenelor termice şi electrice la nivelul organismului.

§ Studenţii să poată explica organismul uman ca un sistem termodinamic şi să aplice conservarea energiei în calculul bilanţului energetic al organismului

§ Să poată explica pe baze fizice generarea diferenţelor de potenţial la nivelul membranelor celulare si a proprietăţilor de excitabilitate electrică a membranelor

43

§ Cunoaşterea fenomenelor fizico-‐chimice care stau la baza mecanismelor celulare de transport.

§ Evaluarea critică a rezultatelor obţinute şi utilizarea corectă a Sistemului International de unităţi în medicină

§ Să aplice metode biofizice moderne de studiu a membranei şi a proceselor celulare

§ Cunoaşterea principiilor metodelor fizice utilizate în studierea micro-‐ şi macroscopică a biosistemelor; impactul factorilor fizici asupra funcţionării biosistemelor

§ Utilizarea radiaţiilor în scop diagnostic şi tratament, precum şi cunoaşterea efectelor negative pe care acestea le pot avea. Dozimetria radiaţiilor.

§ Cunoaşterea ştiinţifică a acţiunii factorilor fizici asupra organismului, îndeosebi a radiaţiilor ionizante; Mecanismele celulare ale interacţiunii ţesuturilor vii cu radiaţia electromagnetică

§ Să aplice principiile fizice însuşite în unele metode de investigare. Bazele biofizice ale unor metode neinvazive de diagnostic şi tratament: o Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici, examinare

statică şi dinamică o Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii în

medicină o Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie, tomografie

computerizată o Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN) o LASER-‐ principii şi aplicaţii în medicină o Lumina polarizată şi aplicaţii medicale

§ Să poată explica avantajele şi dezavantajele relative ale acestor metode de investigare.

§ Studenţii să cunoască bazele fizice ale fenomenelor biologice cu implicaţii în disciplinele medicale: biologie celulară, fiziologie, fiziopatologie, cardiologie, neurofiziologie, oftalmologie, radiodiagnostic şi imagistică medicală, medicină nucleară, radioterapie oncologică, fizioterapie.

§ Formarea capacităţilor de aprofundare şi definire a metodologiei necesare structurării unui studiu biologic sau clinic pe baza datelor furnizate de experiment, prelucrarea si analizarea rezultatelor experimentale care să permită elaborarea unei lucrări scrise (referat, articol).

§ Familiarizarea cu principiile fizice care stau la baza funcţionării aparaturii medicale moderne cu scopul de a oferi absolvenţilor alternativa posibilă de a profesa în domenii în care se utilizează aparatură performantă de investigaţii nedistructive medicale şi de terapie.

44


1. Introducere în Biofizica medicală a) Rolul fizicii în evoluţia medicinei. Biofizica – ştiinţă de

frontieră b) Obiective specifice ale biofizicii medicale şi ale fizicii

medicale 2. Mecanica fluidelor

a) Statica și dinamica fluidelor. Aplicații în medicină. b) Curgerea fluidelor reale. Vâscozitatea sângelui. Legea lui

Poisseuille. Tensiunea arterială. 3. Noțiuni de biofizică moleculară

a) Tensiunea superficială și importanța ei în medicină. Fenomene capilare. Legea lui Jurin.

4. Teoria sistemelor în biologie şi medicină a) Elemente de termodinamică biologică. Aplicaţii medicale:

determinări calorimetrice. Primul principiu al termodinamicii și aplicabilitatea lui în lumea vie. Bilanțul energetic al organismului. Legea lui Hess. Entalpia si sensul ei fizic. Difuzia și legile lui Fick. Transportul căldurii în organism.Principiul al doilea al termodinamicii. Entropia.

5. Soluţii apoase a) Apa şi importanţa ei în lumea vie. Consecinţele structurii

dipolare a apei. Repartizarea apei în organismul uman b) Soluţii apoase. Proprietăţi coligative ale soluţiilor. Osmoza,

presiunea osmotică. Legea Van’t Hoff. Importanța osmozei în medicină.

6. Biofizica celulară a) Membrane celulare. Transportul pasiv. Filtrarea. Difuzia

simplă. Difuzia facilitată. Aplicaţii biomedicale: lichide biologice. Transportul activ: pompele ionice.

7. Fenomene bioelectrice Potenţiale electrofiziologice. Noţiuni de electrofiziologie

clinică 8. Elemente de radiobiologie

a) Tipuri de radiaţii. Radioactivitatea naturală şi artificială. Mecanismele fizice ale interacţiunii radiaţiilor cu materia. Caracteristici ale acţiunii radiaţiilor la nivelul structurii vii

b) Detectarea radiaţiilor ionizante. Mărimi şi unităţi dozimetrice.

c) Bazele fizice ale radioterapiei. Radiopatologie. Radioprotecţie

45

9. Principii fizice utilizate în medicină a) Bazele fizice ale imagisticii medicale. b) Scintigrafie clinică: trasori radioactivi, radiofarmaceutici,

examinare statică şi dinamică. c) Ultrasunetele: producere şi recepţie, efect Doppler, aplicaţii

în medicină. d) Radiaţiile X în medicină: radioscopie, radiografie,

tomografie computerizată. e) Imagistică prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). f) LASER-‐ principii şi aplicaţii în medicină. g) Lumina polarizată şi aplicaţii medicale.

Bibliografie

1. Bassaglia, Y., Biologie Cellulaire, Ed. Maloine, 2004 2. Benga, Gh., Biologie celulară şi moleculară, Editura Dacia, Cluj-‐Napoca,

1982 3. Cernea, Valentin, Elemente de radiobiologie, Editura Medicală

Universitară ”Iuliu Hațieganu” Cluj-‐Napoca, 2003 4. Cristea, Gh., Biofizică cu orientare medicală, vol I, Universitatea de Vest

“Vasile Goldiş” Arad, 2005 5. Dragomirescu, E., Enache, L., Biofizică, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1993 6. Eniu, Daniela. , Noţiuni de biofizică, Editura Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006 7. Eniu, Daniela., Microsfere radioterapeutice, Editura Risoprint, Cluj-‐

Napoca, 2006 8. Iacobas, A.D., Prelegeri de biofizică medical -‐ Idei și metode în fizica

vidului, Bucura Mond 1997 9. Grémy, F., Aurengo, A., Petitclerc, T., Biophisique, 2e edition, Médicine-‐

Sciences Flammarion, 1982 10. Guyton, Arthur C., Textbook of Medical Physiology, W. B. Saunders

Company, 2002 11. Mărgineanu, D.G., Isac, M.I., Tarba, C., Biofizică, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1980 Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

12. Simon, Viorica, Fizica biomaterialelor, Presa Universitară Clujeană, Cluj-‐Napoca, 2002

Evaluare

§ Examen scris: 75% § Examen practic: 25%

46

BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biologie Celulară şi Moleculară Titularul cursului: Conf. Dr. Horea Vladi Matei , Conf. Dr. Adrian Florea

Şef lucr. Dr. Lucian Frenţescu Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biologie Celulară şi Moleculară Codul cursului: MED 1 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evaluare ore / săpt. ore / sem. C LP St C LP St

I Obligatoriu 2 2 -‐ 28 28 -‐ 54 108 6

Ex. scris + Ex. Practic + Evaluarea cunoştiinţelor la lucrările practice


Condiţii preliminare (pre-‐requisites): -‐

Obiective generale

§ predarea noţiunilor teoretice fundamentale de Biologie Celulară şi Moleculară necesare unui medic;

§ formarea unor deprinderi practice de laborator necesare în anii următori şi în practica medicală.

Obiective specifice

§ dobândirea unor competenţe pentru înţelegerea aplicaţiilor medicale ale noţiunilor teoretice şi fundamentale de Biologie Celulară şi Moleculară, având în vedere că ne aflăm în epoca medicinei celulare şi moleculare;

§ învăţarea tehnicilor de utilizare a microscopului optic; § interpretarea imaginilor de microscopie cu accent pe aplicaţiile

medicale; § noţiuni generale privind tehnicile de Biologie Celulară şi Moleculară

cu aplicaţii medicale.


47

1. Introducere în biologia celulară şi moleculară. 2. Noţiuni generale despre celule. 3. Bazele moleculare ale organizării chimice a celulei. 4. Matricea citoplasmatică, diferenţieri citoplasmatice. 5. Bazele moleculare ale motilităţii celulare. 6. Biologia moleculară a membranelor celulare. 7. Nucleul. 8. Cromosomii eucariotici: aspecte de biologie celulară şi moleculară cu aplicaţii medicale. 9. Diviziunea celulară. 10. Reticulul endoplasmic. 11. Aparatul Golgi. 12. Secreţia celulară. 13. Lisosomii. 14. Peroxisomii. 15. Mitocondriile. 16. Matricea extracelulară şi adezivitatea celulară. 17. Recunoaşterea celulară. 18. Îmbătrânirea şi moartea celulară. 19. Dogma centrală a biologiei moleculare şi aplicaţii medicale. 20. Celula malignă şi oncogenele.

Bibliografie

1. Gheorghe Benga, Introducere în Biologie Celularã şi Molecularã, Ed. Medicalã Universitarã, Cluj-‐Napoca, 2005.

2. Alberts, B., Bray, D., Hopkin, K., Johnson, A., Lewis, J., Raff, M., Roberts, K. and Walter, P., Essential Cell Biology, 3rd edition, Garland Publishing, Inc., New York, 2005.

3. Gheorghe Benga (sub redacţia), Îndrumător pentru lucrările practice de biologie celulară şi moleculară, Editura Carpatica, Cluj-‐Napoca, 1997

Evaluare

§ Examen scris 75% § Examen practic 12,5% § Evaluarea cunoştinţelor la lucrările practice 12,5%.

48

INFORMATICĂ MEDICALĂ ŞI BIOSTATISTICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Informatică Medicală şi Biostatistică Titularul cursului: Conf. Dr. Tudor Drugan Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Informatică Medicală Codul cursului: MED 1 1 04 RO

Sem. Tipul

cursului

Cursuri Activitǎţi practice


Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re

ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Obligatoriu 1 2 -‐ 14 28 -‐ 42 84 4

Examen teoretic (grilă) + examen practic


Condiţii preliminare (pre-‐requisite):

Utilizarea unui calculator personal/procesare de text/Internet: www si e-‐mail

Obiective generale:

§ Se vizează prin curs asimilarea principalelor metode ale tehnologiei informaţiei cu aplicaţii în domeniul medical (birotica medicală, baze de date, lucrul în reţele de calculatoare, etc.) precum şi a metodelor de bază de modelare statistică şi de prelucrare a datelor statistice medicale.

Obiective specifice:

§ Se urmăreşte cunoaşterea celor mai uzuale aplicaţii de informatică medicală şi în special evidenţierea impactului lor actual asupra îngrijirii sănătăţii şi cercetării medicale. Studenţii vor dobândi abilitatea de a utiliza calculatorul pentru redactarea documentelor specifice domeniului medical, de a culege, prelucra şi prezenta date medicale.

Conţinutul cursului:

1. Introducere în informatica medicala. Obiective. Aplicaţii 2. Măsurarea informaţiei

49

3. Structura hard şi soft. Sistemul de operare. Structura reţelelor. Tehnologia actuală din Internet

4. Introducere în statistic. Populaţie statistica. Eşantioane, metode de eşantionare. Variabile. Metode de reprezentare a datelor statistice

5. Statistică descriptivă. Parametrii de centralizare şi dispersie. Probabilităţi. Experiment aleator. Definiţia clasică a probabilităţii. Spaţiul fundamental de evenimente. Definiţia axiomatică, Probabilităţi condiţionate. Independenţa a două evenimente. Probabilitate condiţionată. Riscul relativ. VPP. VPN. Variabile aleatoare

6. Principalele distribuţii de probabilitate. Estimarea parametrilor statistici. Teste statistice. Testarea ipotezelor statistice. Paşii unui test statistic. Erori în testarea ipotezelor statistice. Regiunea critică. Compararea mediilor. Chi-‐pătrat

7. Teste corectate. Tabele de contingenţă. Analiza de varianţă ANOVA. Corelaţii şi regresii. Coeficienţii de corelaţie: diagrama de dispersie, suma produselor ecart, covarianţa, coeficient de corelaţie Pearson, Spearman, coeficient de determinare. Testele de semnificaţie ale coeficienţilor Pearson şi Spearman. Aplicaţii de informatică medicală

Bibliografie:

1. Aplicaţii medicale ale statisticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan -‐ Cluj-‐Napoca: Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2010

2. Aplicaţii medicale ale informaticii, Tudor Drugan, Andrei Achimaş, Ştefan Ţigan -‐ Cluj-‐Napoca: Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", 2008

3. Biostatistică. Drugan T, Achimaş A, Ţigan Ş, Editura SRIMA. Cluj-‐Napoca, 2005.

4. Aplicaţii de Informatică Medicală şi Biostatistică, Drugan T, Bolboacă S, Călinici T, Istrate D, Colosi H, Gălătuş R, Bondor C, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan Ş.. Editura SRIMA, Cluj-‐Napoca, 2004.

5. Aplicaţii practice de informatică şi statistică medicală, Drugan T, Bondor C, Bolboacă S, Călinici T, Colosi H, Gălătuş R, Istrate D, Văleanu M, Achimaş A, Ţigan S. Editura Alma Mater, Cluj-‐Napoca, 2002.

6. Prezentări PowerPoint cursuri: http://www.info.umfcluj.ro/ 7. Teme laborator: http://www.info.umfcluj.ro/

Evaluare:

§ Examen teoretic tip grilă 70% § Examen practic 30%

50

BIOETICĂ MEDICALĂ ȘI ISTORIA MEDICINEI

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Bioetică medicală şi Istoria medicinei Titularul cursului: Conf. dr. Cristian Bârsu

Lector dr. Maria Aluaş Departament: Educaţie medicală Disciplina: Istoria medicinei şi Ştiinţe Socio-‐umaniste Codul cursului: MED 1 2 06 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


II Obligatoriu 1 0,5 -‐ 14 7 -‐ -‐ 21 2 Verif. pe

parcurs C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii


Cunoaşterea unor elemente de bază din Bioetica medicală

Obiective generale

§ Asimilarea unor noţiuni fundamentale în domeniul Bioeticii şi al Istoriei medicinii cu scopul de a putea identifica problematicile etice în medicină şi în sistemul de sănătate

§ Justificarea deciziilor pe care le-‐ar lua în aceste situaţii § Aplicarea principiilor etice ale documentelor de referinţă din

literatura de specialitate

Obiective specifice

§ Distingerea între descrierea şi evaluarea unei situaţii concrete şi delimitarea temelor etice.

§ Problematizarea situaţiei prezentate. § Asimilarea principalelor abordări în bioetică.


BIOETICĂ MEDICALĂ 1. Noţiuni introductive : definiţii, istorie şi fundamente ale Bioeticii. 1.1. Terminologie: etică, morală, bioetică 1.2. Definiţii ale Bioeticii 1.3. Naşterea termenului de “bioetică”

51

1.4. Scopul Bioeticii 2. Principiile Bioeticii medicale 2.1. Principiul autonomiei 2. 2. Principiul nondăunării (primum non nocere) 2. 3. Principiul binefacerii 2. 4. Principiul echităţii sau al justiţiei 3. Conceptul de “Persoană” şi relevanţa acestuia în Bioetică: 3. 1. Definiţii şi accepţiuni ale conceptului de “Persoană” 3. 2. Principalele direcţii de abordare bioetică 3. 3. Motivele pentru care anumite fiinţe umane nu sunt considerate “persoane” 4. Problematica consimţământului informat 4.1. Consimţământul pacientului informat 4.2. Moduri de realizare a consimţământului. 4.3. Excepţii de la regula consimţământului informat. 4.4.Directive anticipate ca limite ale realizării consimţământului pacientului. 5. Aspecte bioetice ale transplantului de organe 5.1. Principiile realizării prelevării şi transplantului de organe 5.2. Aspecte controversate ale prelevării şi transplantului 5.3. Felurile transplantului: autotransplant, heterotransplant, omotransplant 5.4. Limitele legale ale realizării acestor intervenţii în practica medicală şi în legislaţia română 6. Moarte. Eutanasie. Suicid asistat 6.1.Definiţia şi „sensul morţii” 6.2.Distincţii între eutanasia, suicid asistat, abandon terapeutic, înverşunare terapeutică. 6.3. Este garantat „dreptul” de a muri? 6.4. Aspecte etice ale legalizarii eutanasiei şi a suicidului asistat medical 7. Reproducerea asistată medical 7.1. Definiţie şi particularităţi 7.2. Aspecte legale şi etice relative la identitatea embrionului 7.3. Tutelarea drepturilor embrionului 7.4. Aspecte etice cu privire la Reproducerea asistată medical. LUCRĂRI PRACTICE – BIOETICĂ MEDICALĂ 1. Noţiuni introductive. Principiile eticii medicale 2. Noţiunile de confidenţialitate şi de dezvăluire a adevărului ca obligaţii profesionale 3. Criteriile de stabilire a capacităţii decizionale

52

4. Refuzul tratamentelor şi aplicarea directivelor anticipate 5.Criteriile relevante în alocarea resurselor medicale limitate Etica transplantului de organe 6. Principiile dublului efect în situaţii de final de viaţă 7.Responsabilităţile profesionale in contextul apelării la metodele reproducerii asistate medical BIBLIOGRAFIE

1. Aluaş, Maria, Bioetica în dezbaterea contemporană: istorie şi interpretări, in: “Studia Universitatis Babes-‐Bolyai – Bioethica”, LVI, 1, 2011, pp. 39-‐58.

2. Astărăstoae Vasile, Almoş, Bella Trif, (1998), Essentialia în bioetică, Iaşi, Editura Cantes.

3. Beauchamp, Tom, James F. Childress, (1989), Principles of biomedical ethics, New York, Oxford University Press.

4. De la Croix, J. M., (2001), Mic manual de Bioetică, traducere: Alexandru Cobzaru, Bucureşti, Asociaţia Caritas.

5. Engelhardt, H. Tristram Jr., (2005), Fundamentele Bioeticii Creştine, traducere: M. Neamţu, Cezar Login şi I. Ică jr, Sibiu, Deisis.

6. Gavrilovici, Cristina, (2007), Introducere în Bioetică, Iaşi, Ed. Junimea.

7. Ioan, Beatrice, Astărăstoaie, Vasile, Dileme etice la sfârşitul vieţii, Polirom, Iaşi, 2013.

8. Lamb, David, (1995), Therapy Abatement, Autonomy and Futility: Ethical Decisions at the Edge of Life, Aldershot, Averbury, Ashgate publishing Group.

9. Larchet, Jean-‐Claude (2010), Une fin de vie paisible sans douleur sans honte…, Paris, Editions du Cerf.

10. Pessina, Adriano, (2009), Eutanasia. Despre moarte şi despre alte lucruri, traducere: Maria Aluaş, Cluj-‐Napoca, Renaşterea.

11. Reich, W.T. (ed), (1995), Encyclopedia of Bioethics, New York, USA, Macmillan Library Reference.

12. Sgreccia, Elio, Tambone, Victor, (2001), Manual de Bioetică, traducere: Gilda Levescu, Bucureşti, Tipografia Everest, Arhiepiscopia Romano-‐Catolică.

13. Zanc, Ioan, Iustin Lupu, (2006), Bioetică medicală. Principii, dileme, soluţii. Ediţia a III-‐a revăzută şi adăugită, Cluj-‐Napoca, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”.

DOCUMENTE OFICIALE: 1. UNESCO, Declaraţia Universală despre Bioetică şi Drepturile Omului,

2005.

53

2. Consiliul Europei, Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina, Oviedo, 1997 şi protocoalele adiţionale.

EVALUARE 1.Prezentarea la examen a studenţilor poate fi validată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: -‐ prezenţa la lucrările practice de 100% -‐ prezenţa la curs de minimum 70% 2. Evaluarea cunoştinţelor: -‐ verificare pe parcurs (70% din notă) -‐ activitatea la lucrările practice din timpul semestrului (30% din notă) ISTORIA MEDICINEI Condiţii preliminare:-‐

Obiective generale:

§ Învăţarea celor mai importante repere ale istoriei diferitelor specialităţi preclinice, medicale şi chirurgicale.

§ Oferirea unor exemple celebre de umanism medical. § Prezentarea unei viziuni generale asupra

multiculturalismului în medicina românească. Obiective specifice:

§ Făurirea cadrului noţional necesar integrării noţiunilor dobândite la diverse discipline.

§ Prezentarea evoluţiei anatomiei, histologiei şi fiziologiei, de-‐lungul secolelor.


Paleopatologia. Medicina în Mesopotamia. Medicina în Egiptul antic. Medicina în Grecia şi Roma antică. Medicina în evul mediu în califatele arabe şi în Europa de Vest. Medicina în Renaştere. Fondatorul anatomiei moderne: Andreas Vesal. Primele etape ale fiziologiei. Primii paşi în microscopie. Medicina în secolul al XVIII-‐lea. Francois Xavier Bichat şi teoria tisulară. Reprezentanţii de seamă din trecutul facultăţilor de medicină din Cluj, Iaşi şi Bucureşti.

Bibliografie

1. Bârsu C. – Istoria anatomiei, embriologiei şi histologiei, U.T. Pres, Cluj-‐Napoca, 2006 2. Bârsu C. – Istoria fiziologiei, vol. I, U.T. Press, Cluj-‐Napoca, 2007

54

3. Bârsu C. – Aspecte istorice ale disciplinelor morfo-‐funcţionale de la Facultatea de Medicină din Cluj în perioada 1919-‐1979 U.T. Press, Cluj-‐Napoca, 2010 4. Bârsu C. – Repere din istoria disciplinelor de farmacologie, biochimie, igienă, microbiologie şi istoria medicinii ale Facultăţii de Medicină din Cluj în perioada 1919-‐1979 U.T. Press, Cluj-‐Napoca, 2010 5. Bojiţă M., Pascu O., Popescu H., Bârsu C. – Şcoala Clujeană de Medicină şi Farmacie, ediţia a II-‐a, Ed. Med. Univ. «Iuliu Haţieganu», Cluj-‐Napoca, 2004 6 Bologa V. L. (sub îngrijirea), Bercuş C. I., Brătescu G., Vătămanu N. (redactori) – Istoria medicinei universale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1970 7. Cartwright F. & Biddiss M. – Bolile şi istoria, Ed. BIC ALL, Bucureşti, 2005 8. Halioua B. – Précis d’Histoire de la Médecine, Ed. Masson, Paris, 2004 9. Porter R. (ed.) – The Cambridge Illustrated History of Medicine, Cambridge University Press, 2001 10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83

11. http://www.kryphon.home.ro/istmedban.html

Evaluare

§ Lucrare scrisă 90% § Prezenţa la cursuri 10%

55

BAZELE COMUNICĂRII MEDICALE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Facultatea de medicină Curs: Bazele comunicării medicale Titularul cursului: Şef Lucr. Dr. Codruţa Alina Popescu Departament: Educaţie medicală Disciplina: Ştiinţe socio-‐umaniste şi Istoria Medicinei Codul cursului: MED 1 2 07 RO

C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii

Condiţii preliminare (pre-‐requisite): -‐

Obiective generale

§ Dezvoltarea abilităţilor necesare pentru o comunicare eficientă cu pacienţii şi rudele acestora

§ Punerea în practică a noţiunilor cu caracter teoretic şi aplicativ din materialele prezentate la curs

Obiective specifice

Competențe cheie – la sfîrșitul cursului studenții vor fi capabili să:

§ înțeleagă care sînt elementele cheie ale unui interacțiuni verbale clinice de tip convorbire, interviu sau anamneză

§ utilizeze elemente conversaționale de tip întrebări deschise, întrebări închise, rezumate, operații de cadru conversațional, întreruperi și alte tehnici de comunicare cu scopul eficientizării comunicării clinice

§ să opereze cu elemente de bază ale gestiunii emoționale (controlul unor emoții precum furia sau anxietatea)

§ să aplice competențele învățate la contexte variate – interacțiunea cu pacienți, comunicarea academică (examene, comunicări științifice, comunicarea cu colegii)


1. Introducere în comunicare (teorii, definiții) 2. Comunicarea clinică – elemente teoretice 3. Structura unui interviu clinic

Sem. Tipul

cursului

Cursuri Activităţi practice Cursuri

Activităţi practice

Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re

Ore / săpt. ore / sem. C LP St C LP St

II obligatoriu 0,5 1 2 7 14 -‐ 39 60 2 Examen

56

4. Tipuri de interviuri clinice (anamneza clasică, utilizarea tehnicilor de oglindire, interviul cognitiv)

5. Situații speciale de interviu (utilizarea întreruperilor, perturbări în comunicare)

6. Elemente teoretice și practice de construire a relației medic-‐pacient 7. Emoții în comunicare (elemente introductive) 8. Introducere în comunicarea ştiinţifică în domeniul medical

Lucrări practice

Lucrările practice se vor desfăşura interactiv şi vor utiliza jocuri de

rol. În cadrul cursurilor și lucrărilor practice se vor prezenta înregistrări video ilustrative pentru temele predate.

Conţinutul lucrărilor practice

1. Abilităti generale de comunicare, tipuri de întrebări, stiluri de interviuri clinice

2. Oferirea de informaţii pacientului 3. Anunţarea unei veşti proaste 4. Comunicarea cu familia pacientului, comunicarea cu copiii 5. Abordarea pacientului dificil 6. Evaluarea abilităţilor de comunicare 7. Situaţii speciale de comunicare

A. Cursuri

Cursul 1 Comunicarea umană ca proces Teorii ale comunicării și aplicațiile lor în comunicarea medicală

Cursul 2 Comunicarea publică despre sănătate Cursul 3 Comunicarea verbală și non-‐verbală Cursul 4 Comunicarea medic-‐pacient –modelul abilităților de comunicare Calgary-‐Cambridge Fazele interviului clinic: -‐ Dimensiunea spațială și temporală -‐ Dimensiunea afectivă Cursul 5 Comunicarea medic-‐pacient –modelul abilităților de comunicare Calgary-‐Cambridge Prima fază a interviului clinic: inițierea consultației A doua fază a interviului clinic: interacțiunea medic pacient, desfășurarea consultației medicale Cursul 6 Comunicarea medic-‐pacient –modelul abilităților de comunicare Calgary-‐Cambridge

57

A treia fază a interviului clinic : încheierea consultației, evaluare și planificare. Cursul 7 Obstacole și erori în comunicarea medic pacient

B. Lucrări practice

Lucrarea practică Nr. 1 Activitate de grup : prezentarea studenților Lucrarea practică Nr. 2 Activitate de grup reguli de interacțiune în grup, folosirea feed-‐back-‐ului Cum se face o prezentare în fața unui grup Lucrarea practică Nr. 3 Prezgătirea de către studenți a unor analize a unor campanii publice de comunicare în domeniul sănătății. Se va lucra în echipe de 4 studenți. Vor fi analizate : broșuri despre diferite boli, site-‐uri internet, campanii despre sănătate. Lucrarea practică Nr. 4 Competențe de comunicare Empatia Tipuri de întrebări deschise și închise Ascultare activă Recunoașterea semnalelor non-‐verbale. Lucrarea practică Nr. 5 Competențe de comunicare Rezumarea afirmațiilor pacientului Utilizarea cuvintelor simple : ‘’adaptarea’’ limbajului medical la nivelul de educație al pacientului Lucrarea practică Nr. 6 Comunicarea cu pacientul Joc de rol –interacțiune medic-‐pacient pe baza unor scenarii (simptome pentru diferite patologii, scurt istoric de viață și al problemelor pacientului). Lucrarea practică Nr. 7 Comunicarea cu pacientul Joc de rol –interacțiune medic-‐pacient pe baza unor scenarii (simptome pentru diferite patologii, scurt istoric de viață și al problemelor pacientului). Lucrarea practică Nr. 8 Comunicarea cu pacientul Joc de rol –interacțiune medic-‐pacient pe baza unor scenarii (simptome pentru diferite patologii, scurt istoric de viață și al problemelor pacientului). Lucrarea practică Nr. 9 Experiența de bolnav Cum facem față emoțiilor pacientului Pacientul ''dificil'' Pacientul furios Lucrarea practică Nr. 10 Comunicarea unei vești proaste Lucrarea practică Nr. 11 Comunicarea cu familia pacientului

58

Lucrarea practică Nr. 12 Comunicarea cu copiii Lucrarea practică Nr. 13 Cum discutăm despre sexualitatea cu pacienții Lucrarea practică Nr. 14

Comunicarea transculturală în domeniul medical

Bibliografie

1. Cashman, S; Greene, J, Hearfield, H. (2011-‐11-‐20). History Taking: Key Role Play for OSCEs, Doctors Academy Publications. Kindle Edition.

2. Ekman P., Emoții date pe față, Editura Trei 2011. 3. Hoerni B, Bénézech M, L’information en médecine: évolution

sociale, juridique, étique, Masson, Paris; 1994. 4. Iandolo C. Guide pratique de la communication avec le patient:

Techniques, art et erreurs de la communication, Elsevier-‐Masson, 2007.

5. Kurtz S. Teaching and Learning Communication Skills in Medicine, Radcliffe Publishing, 2005 Kindle Edition.

6. Lambert, V. Long, T. Kelleher, D. (2012-‐10-‐01). Communication Skills For Children'S Nurses McGraw Hill International. Kindle Edition.

7. Leavitt J., Leavitt F. Improving Medical Outcomes: The Psychology of Doctor-‐Patient Visits, Rowman & Littlefield , 2011

8. Lloyd, M, Bor, Robert (2009-‐03-‐01). Communication Skills for Medicine. Elsevier Health. Kindle Edition.

9. Mucchielli A. Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare, Polirom, 2005

10. Popa Velea O.: Ştiinţele comportamentului uman. Aplicaţii în medicină, Editura Trei, 2010.

11. Tate P, Effective Consulting, The Five Key Task. DVD, Haymarket Medical Media. ISBN 9-‐566-‐45609-‐3.

12. Tate P, Effective Consulting2, Interpersonal skills for CSA. DVD, Haymarket Medical Media, ISBN 978095664561-‐6.

13. Turk C. Comunicarea Eficientă. Cum să le vorbeşti oamenilor, Editura Trei 2010

14. Watzlawick P., Helmick Beavin J, Jackson D.D. Une logique de la communication, Du Seuil, 1972.

59

Evaluare

Examen teoretic și practic

§ Verificarea deprinderilor practice va consta din înregistrarea unei secvențe de joc de rol –interviu medic-‐pacient; o prezentare în echipă (analiza unui campanii de sănătate) și analiza critică a unui articol științific din domeniul comunicării medicale

§ Verificarea cunoștințelor teroretice se va realiza printr-‐un test grila și răspunsuri la întrebări redacționale.

60

BIOCHIMIE DESCRIPTIVĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biochimie descriptivă Titularul cursului: Prof. Dr. Alexandra Crăciun Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biochimie Medicală Codul cursului: MED 1 2 08 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Obligatoriu 2 2 -‐ 28 28 -‐ 50 106 6 Ex scris + Ex practic



Obiective generale:

§ Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii

§ Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului


§ Cunoaşterea unor principii de bază în biochimia medicală - structura şi rolul proteinelor importante din organism-‐ implicaţii

medicale - structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor - enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din

organismele vii-‐ implicaţii medicale - vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi

consecinţele lor - acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea

informaţiei genetice - glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism

glucidic deficitar - lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în

metabolismul lipidic - aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice

61

- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea informaţiei genetice


1. Aminoacizi. 2. Structura proteinelor. 3. Exemple de proteine. 4. Enzime. 5. Vitamine şi coenzime. 6. Receptori. 7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici. 8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul

glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo-‐ fosforică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor. 10. Metabolismul lipidelor: -‐ oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor

cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor

Bibliografie:

1. I. Olteanu -‐ Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2001

2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu -‐ Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu -‐ Biochimie Metabolică, Ed Srima, 2001

4. M. Dronca -‐ Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

5. Lehninger -‐ Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003 6. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu -‐ Principles et metodes de la Biochimie

Medicale, Ed. Srima, Cluj-‐ Napoca, 2003 7. C. Drugan, Ghe. Jebeleanu -‐ Notions fondamentales de Biochimie

Medicale, Ed. Srima, Cluj -‐ Napoca, 2003 8. J.D. Rawn -‐ Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990 9. D. Voet, Y.G. Voet -‐ Biochemistry, New York, 1995

62

Evaluare:


63

FIZIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Fiziologie Titularul cursului Prof. Dr. Remus Orăsan, Conf. Dr. Florinela Cătoi,

Conf. Dr. Şoimiţa Suciu, Conf. Dr. Simona Clichici Departamentul Şiinţe Funcţionale Disciplina Fiziologie Codul cursului MED 1 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Obligatoriu 2 2 -‐ 28 28 -‐ 50 106 6 Ex. Scris + ex. practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiţii preliminare (pre-‐requisites):

Biologie celulara si moleculara, Biofizica

Obiective generale

Exista 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la Medicină, anul I.

§ Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic § Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi

complexitate ridicată § Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.

Obiective specifice

§ însuşirea cunoștintelor necesare pentru integrarea funcțiilor de la nivel molecular-‐celular, la nivel de țesut-‐organ, pentru înțelegerea funcționării diferitelor organe, sisteme și a interacțiunilor dintre ele.

§ acumularea de noțiuni referitoare la diferitele categorii de receptori, neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a multiplelor mecanisme fiziologice.


1. Homeostazia mediului intern. Apa și compartimentele lichidiene 2. Mecanisme de transport prin membrane. Tipuri de transport prin

membrane. Transportul pasiv. Transportul activ. Transportul macromoleculelor

64

3. Fiziologia aparatului respirator: Rolul funcțional al căilor respiratorii superioare. Bronhomotricitatea. Ventilaţia pulmonară. Schimburile gazoase alveolo-‐capilare. Transportul sanguin al gazelor respiratorii. Reglarea nervoasă şi umorală a respiraţiei

4. Țesuturi excitabile, mecanismul contracției musculare. Neuronul. Proprietăţile neuronului. Sinapsa. Actul reflex. Sistemul muscular: structura muşchiului striat scheletic, compoziţia muşchiului striat, joncţiunea neuro-‐musculară, mecanismul molecular al contracţiei musculare striate, manifestări ce însoţesc contracţia musculară, structura muşchiului neted, mecanismul molecular al contracţiei musculare netede.

5. Fiziologia digestiei: Particularitățile morfo-‐funcționale ale aparatului digestiv. Activitatea endocrină digestivă. - Digestia bucală: secreţia salivară, masticaţia, deglutiţia. Secreţia şi

motilitatea esofagiană. Reglarea secreţiei salivare şi a fenomenelor motorii din aceste segmente digestive.

- Digestia gastrică: secreţia si motilitatea gastrică. Reglarea neuro-‐umorală a fenomenelor secretorii motorii gastrice. Explorare funcţională gastrică. Secreţia exocrină a pancreasului: mecanisme de producere, compoziţie; roluri; reglare; mecanismele defensei autolitice (semnificaţia clinică). Secreţia biliară: mecanisme de producere, compoziţie; bila hepatică/bila veziculară (comparaţie); rolul şi semnificaţia principalelor componente; acizii biliari (importanţa raportului lor cu colesterolul şi lecitina); pigmenţii biliari (repartiţia lor normală în sânge, scaun, urină); reglare (factori coleretici şi anti-‐ coleretici); principii de explorare funcţională hepatică; icterul ca model de dereglare.

- Digestia intestinală: secreţia intestinală şi motilitatea intestinului subţire, mecanisme de reglare neuro-‐umorală, explorare. Digestia la nivelul intestinului gros: secreţie, floră bacteriană -‐ acţiunile microorganismelor prezente la acest nivel, motilitate. Reglarea neuro-‐umorală. Defecaţia. Absorbţia în lungul tractului digestiv: mecanisme, particularităţi, segmentare. Funcţia motorie a tractului alimentar: masticaţia şi deglutiţia: mecanisme, etape, reglare; funcţia de depozit, amestec şi evacuare a stomacului; disfuncţii motorii în etajul superior al tractului alimentar; motilitatea căilor biliare; motilitatea intestinului subţire; motilitatea intestinului gros; mecanisme generale şi locale de reglare neuro-‐umorală; disfuncţii motorii intestinale şi biliare.

65

Bibliografie

1. Anghel I., Dorofteiu M., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-‐Napoca, 1997.

2. Boron W.F., Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2005. 3. Boron W.F., Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2012 4. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques, vol.

I, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-‐Napoca, 2007. 5. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques,

vol.II, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-‐Napoca, 2008. 6. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut,

Cluj-‐Napoca, 1992. 7. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-‐

Napoca, 1992. 8. Guyton A.C., Textbook of Medical physiology. WB Saunders Company,

USA, 1986. 9. Guyton A.C., John E. Hall, Textbook of Medical Physiology. WB Saunders

Company, USA, Sept. 2005 ISBN 0721602401. 10. Haulica I., Fiziologie umana. Ed. Medicala. Bucuresti, 2007. 11. Mitrea Daniela-‐Rodica, Human Physiology -‐ Laboratory Tests, Editura

Techno Media Sibiu, 2006. 12. Orasan R., Fiziologia sistemului endocrin. Editura Intelcredo. Sibiu. 2000. 13. Tache Simona, Structura funcţională a sistemului nervos. Curs pentru

studenţii Facultăţilor de Medicină Generală şi Stomatologie. Litografia Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 104 pagini, 1992.

14. Tache Simona, Fiziologia Glandelor Endocrine. Tache S. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 128 pagini, 1999.

15. Tache Simona, Fiziologia aparatului locomotor. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 53 pagini, 2001.

16. Tache Simona, Fiziologia excreţiei renale. Artino MG., Tache S., Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 163 pagini, 2002.

17. Tache Simona, Fiziologia ţesuturilor excitabile. Saulea A., Tache S., Editura Risoprint Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 159 pagini, 2004.

18. Tache Simona, Artino M.G., Fiziologia aparatului digestiv, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 241 pagini, 1998.

66

Evaluare

§ Examen scris: 80% din nota finală § Examen practic: 10% din nota finală § Colocvii: 5% din nota finală (evaluarea cunoştintelor

la sfârşit de capitol) § Teste săptămânale: 5% (evaluarea săptămânală a cunoştintelor,

pe parcursul semestrului)

67

PRIM AJUTOR

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Prim ajutor Titularul cursului Conf. Dr. Constantin Bodolea, Prof. Dr.

Daniela Ionescu Departamentul Chirurgie Disciplina ATI I, ATI II Codul cursului MED 1 1 10 RO

Sem. Tipul

cursului

Cursuri Activ. practice

Cursuri Activ. practice

Studiu individual

Total

Cred

it

Evalua

re

ore/săpt. ore/sem. C LP St C LP St

II Obligatoriu 1 2 -‐ 7 14 -‐ 21 2 Ex.scris+ practic

C=curs; LP=lucrări practice; St=stagiu


Cunoştinţe elementare de Anatomia şi Fiziologia omului

Obiective generale

§ Achizitia cunostintelor teoretice si practice structurate in protocoale, necesitatea mentinerii integritatii fizice ale unei victime in asteptarea echipajelor specializate in medicina de urgenta.

§ Dobandirea cunostintelor elementare de prim ajutor in prespital, in urgente medico-‐chirurgicale de o gravitate extrema.

§ Însuşirea unor noţiuni generale privind siguranţa salvatorului şi acordarea primului ajutor în urgenţele legate de mediul înconjurător, traumatisme şi intoxicaţiile acute.

Obiective specifice

§ Cunoasterea conduitei terapeutice la pacientul comatos § Cunoasterea protocolului de resuscitare cardio-‐respiratorie § Cunoasterea primului ajutor in cazul accidentelor de mediu § Tratamentul in urgenta al arsurilor, hipotermie, a victimei inecate sau

strangulate § Principii de tratament in urgentele legate de animale § Principiile hemostazei in hemoragii § Tratamentul intoxicatiilor acute § Modul de actiune in caz de accident de circulatie

68

§ Resuscitarea cardiorespiratorie, diagnosticul stopului cardio-‐respirator, învăţarea suportului vital bazal, dezobstrucţia căilor aeriene superioare, noţiuni legate de siguranţa salvatorului

§ Urgenţele legate de mediul înconjurător: insolaţia şi şocul caloric, hipotermia şi degerăturile, înecul, avalanşele, traznetul: recunoaştere şi măsuri de prim ajutor

§ Muşcătura de viperă, intepaturile de insecte si meduze, muscaturile de animale sălbatice: acordarea primului ajutor

§ Intoxicaţii acute: medicamentoase, cu plante toxice, alcool, monoxid de carbon: recunoaştere şi măsuri de prim ajutor

§ Traumatismele: evaluare, metode simple de hemostază şi imobilizare, transport.


1. Reguli de protectie in caz de urgenta 2. Apelarea serviciilor specializate de prim ajutor (definirea situatiei, conduita de urmat – recunoasterea pericolului, masuri de protectie pentru victima si salvator, evacuarea victimei in urgenta 3. Primul ajutor la pacientul comatos : -‐ Care respira spontan (pierderea constientei, soc, probleme circulatorii, criza cardiaca) -‐ Care nu respira si este in stop cardio-‐respirator – reanimarea cardio-‐pulmonara (definitie, conditii frecvente de producere, protocol de actiune – lantul supravietuirii, suportul vital bazal 4. Urgente legate de mediul exterior -‐ Primul ajutor in arsuri (definitie, conditii frecvente de producere, evaluarea gravitatii, primele gesturi terapeutice in prespital, conduita urmata) -‐ Primul ajutor in hipotermie (definitie, conditii frecvente de producere, evaluarea gravitatii, primele gesturi terapeutice in prespital, conduita urmata) 5. Primul ajutor in situatii speciale (inecat, spanzurat) – definitie, conditii de realizare si mecanism, primele gesturi terapeutice in prespital) 6. Primul ajutor in urgentele legate de animale (situatii frecvente, muscaturi de vipera, intepaturi de insecta, soc anafilactic (mecanism de producere, evaluare, primele masuri, tratamentul in urgenta) 7. Primul ajutor in traumatisme (contuzii, fracturi, entorse, luxatii ale membrelor, traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale) si accidente rutiere 8. Primele gesturi terapeutice, evacuarea in urgenta, imobilizarea, pozitii favorabile 9. Primul ajutor in hemoragii (situatii frecvente, diagnostic, hemoragia interna si externa, conduita urmata pentru hemostaza)

69

10. Intoxicatii medicamentoase, ciuperci, alcool, CO2, pesticide (caracteristicile celor mai frecvente intoxicatii, conduita indicata (in prespital, alarmarea serviciilor de urgenta, transportul pacientului la spital) 11. Urgenţele legate de mediul înconjurător: lantul supravieturii, insolaţia, socul caloric, hipotermia,degeraturile, avalanşele, înecul, 12. Urgenţele legate de mediul înconjurător: muşcătura de animal sălbatic, de viperă, înţepăturile de insecte si meduze, traznetul 13. Traumatismele: evaluare, traumatisme osteoarticulare şi de părţi moi, arsuri, striviri, metode de hemostază şi imobilizarea traumatizatului 14. Intoxicaţii acute medicamentoase, cu plante toxice, monoxide de carbon. 15. Resuscitarea cardiorespiratorie, recunoaşterea stopului cardiac, suportul vital bazal 16. Resuscitarea cardiorespiratorie, învăţare pe simulator 17. Demonstraţie practică, trusa de prim ajutor, imobilizarea fracturilor, toaletă, hemostază şi pansamentul plăgilor, 18. Tehnica injecţiei subcutanate şi intramusculare

Bibliografie

1. European Resuscitation Council Guideline 2010. 2. Meyran D., Jolis P., Formation aux Premiers Secours -‐ Guide national

de reference approuvé par l’observatoire national du secourisme commission « FORMATION » 1ère edition Paris, janvier 2001

3. Irwin R.S., Rippe J.M., Manual of Intensive Care Medicine, 4th Edition: 4, Lippincott Williams & Wilkins, 2005

4. Mitre C. -‐ Curs de prim ajutor. Editura Medicală Universitară "Iuliu Hațieganu", 2012

5. Natalia Hagău (editor), Constantin Bodolea, Dan Dîrzu, Cristina Indrei, Sebastian Trancă. Prim ajutor medical. Curs pentru studenţi din anul I medicină generală şi medicină dentară. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca 2010

6. Hagău N. Curs de anestezie terapie intensivă şi Caiet de demonstraţii practice pentru studenţii anului IV Medicină Generală. Ed. Medicală universitară UMF Cluj-‐Napoca, 2008

7. Trancă S, Hagău N. Muşcătura de viperă. Terapia pacientului critic cu reacţie toxică severă la veninul de viperă. J Rom Anest Terap Int 2009; 16: 134-‐139.

8. www.emedicine.com/emerg/index.shtml

Evaluare

§ Examen teoretic 50% § Examen practic 50%

70

ŞTIINŢELE COMPORTAMENTULUI ŞI SOCIOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Ştiinţele comportamentului – an I Titularul cursului: Şef. Lucr. Dr. Bogdan Nemeş Departament: Educaţie medicală Disciplina: Psihologie medicală Codul cursului: MED 1 1 11 RO



Obiective generale

§ Cunoaşterea noţiunilor teoretice legate de procesele mentale precum şi principalele tulburări ale acestora

§ Dobândirea de cunoştiinţe despre comportament: tipuri, baze neurofiziologice şi principiile de bază ale terapiei comportamentale

§ Familiarizarea cu noţiuni teoretice de bază din psihologia socială şi aplicarea lor în procesul terapeutic

Obiective specifice

§ Cunoaşterea şi aplicarea modului de examinare a stării psihice a pacientului

§ Cunoaşterea modului de evaluare a personalităţii în practica medicală § Deprinderea unor metode eficiente de comunicare cu pacientul § Aplicarea consilierii pacientului pentru adoptarea unui stil de viaţă

sanogen § Identificarea unor comportamente de risc pentru sănătate şi

deprinderea unor modalităţi de corectare a acestora

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


II Obligatoriu 1 1 -‐ 14 14 -‐ -‐ 28 2 Examen

71


1. Ştintele comportamentului: obiective. Importanţa pentru practica medicală

2. Bazele biologice ale comportamentului uman. Structura şi funcţiile sistemului nervos central. Psihoneurobiologia. Neurotransmiţătorii

3. 4. Funcţiile psihice. Emoţiile 5. Inteligenţa. Dezvoltarea inteligenţei (Teoria lui Piaget) 6. Motivatia. (Teoria lui Maslow) 7. Comportamentul instinctual. alimentatia. comportamentul sexual 8. Comportamentul social. Ţnvatarea sociala 9. Dezvoltarea psihosociala (Teoria lui Erikson). Ciclurile de viaţă 10. Influenţa socială. percepţia socială. atribuirea socială. atitudinile 11. Comportamentul interpersonal in grup: procese de grup (conformitate,

complianţa, obedientă, agresivitate, altruism). Statut şi rol în grup. 12. Comunicarea in societate. Structura comunicarii: tipuri de comunicare.

natura mesajului. Specificul comunicării în medicină. rol şi statut în practica medicală

13. Personalitatea. Teoriile personalitatii. Structura personalitatii: temperament si caracter. Dezvoltarea morală.

14. Principalele abordari teoretice ale psihologiei persoanei (I).Teorii psihodinamice.

15. Principalele abordari teoretice ale psihologiei persoanei (II). Behaviorismul. Teorii cognitive.

16. Principalele abordari teoretice ale psihologiei persoanei (III). Teoria umanist-‐experientiala

Bibliografie

1. Cozman Doina: Psihologie medicală. Editura Polirom, Iași, 2010. 2. Cozman Doina, Dobrescu O: Comportamentul sexual. IN MIU N.

Stiintele Comportamentului. Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj-‐Napoca, 2004

3. Stoudemire A (1991), Human Behavior – An Introduction for Medical Students. J.B. Lippincott Company, Philadelphia

4. Atkinson RL, Atkinson RC, Smith EE, Bem AJ (2002), Introducere in psihologie ed a XI-‐a, Ed Tehnica, Bucuresti

5. Damasio, A. R. (1999). The Feeling of What Happens: Body and Emotion in the Making of Consciousness. New York: Harcourt Brace.

6. Hayes N, Orrell S (1997) Introducere in psihologie, Ed. All Educational

72

7. Olteanu A, Lupu V, Miu AC (2001) Neurofiziologia comportamentului uman, Ed. Presa Universitară Clujeană

8. Watzlawick P, Beavin J And Jackson D (1967) The Pragmatics of Human Communication New York: W W Norton

9. Welkowitz J, Ewen RB, Cohen J (1991) Introductory Statistics for the Behavioral Sciences, 4th ed, New York, Harcourt, Brace, Jovabovich

10. Wiener, Jerry M.; Breslin, Nancy A. (1996) The Behavioral Sciences in Psychiatry, 3rd edition, B.I. Waverly Pvt Ltd, New Delhi

Evaluare

§ Examen scris – test grilă

73

INVATARE PRIN REZOLVARE DE PROBLEME

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Invatare prin rezolvare de probleme – an I Titularul cursului: Prof. Dr. Anca Dana Buzoianu, Conf. Dr.

Adriana Albu, Conf. Dr. Alexandra Craciun, Conf. Dr. Soimita Suciu, Conf. Dr. Bianca Szabo, Sef Lucr. Dr. Cecilia Lazea, Sef lucr. Dr. Daniela Mitrea, Sef lucr. Dr. Mariana Muresan, Sef lucr. Dr. Traian Oniu

Departament: Departamentul de educaţie medicală Disciplina: Invatare prin rezolvare de probleme Codul cursului: MED 1 2 12 RO



Obiective generale

Dezvoltarea abilitatilor cognitive si psihomotorii necesare identificarii informatiilor relevante, integrarii cunostintelor fundamentale in context clinic, comunicarii si colaborarii in grup pentru rezolvarea unor situatii clinice concrete.

Obiective specifice

• Achizitia de cunostinte fundamentale intr-‐un mod integrat si intr-‐un context clinic relevant

• Contactul precoce cu problemele clinice si asimilarea valorilor culturale ale profesiei de medic

• Dezvoltarea abilitatilor de gandire clinica • Dezvoltarea unor deprinderi de invatare independenta, eficenta • Dezvoltarea unei motivari interioare puternice pentru invatare si

dezvoltare profesionala • Dezvoltarea abilitatii de a comunica eficient si de a lucra in echipa

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


II Obligatoriu -‐ 2 -‐ -‐ 28 -‐ 8 38 2

Evaluare continua

74

Conţinutul lucrarilor practice 1. Introducere in teoria si practica Invatarii prin rezolvarea de problem 2. Trombofilie 3. Sindrom Down 4.Rinichi polichistic 5. Neurofibromatoza 6. Diabet zaharat 7. Anemie macrocitara 8. Evaluarea programului Metode de predare-‐învăţare 1. Conversatie 2. Conversatie cu antrenarea tuturor membrilor grupului 3. Studiu de caz 4. Stimularea interactiunii intre membrii grupului 5. Incurajarea exprimarii libere a opiniilor si colaborarii intre indivizi pentru rezolvarea sarcinilor 6. Stabilirea de sarcini precise pentru membrii grupului Bibliografie: Bibliografia necesara rezolvarii cazurilor va fi identificata de catre studenti Evaluare Verificare pe parcursul anului

75

LIMBA MODERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română Titularul cursului: Asist. Letiţia Goia, Asist. Ovidiu Ursa, Asist.

Adina Munteanu, Asist. Ştefana Duncea Departament: Departamentul de educaţie medicală Disciplina: Limbi moderne aplicate în medicină Codul cursului: MED 1 2 13 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I-‐II Oblig. -‐ 2 -‐ -‐ 56 -‐ 14 70 2 Verificare pe parcurs



Obiective generale

• dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat; • dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic; • dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup,

clasă; • sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic în

profesia aleasă, prin lecturi selective

Obiective specifice

La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective: a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi

dezacordului într-‐o problemă medicală; dezbaterea unei probleme controversate;

b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;

c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

76


1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui curriculum vitae.

2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).

3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic). 4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria

genetică) -‐ dezbatere, eseu argumentativ. 5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,

redactare. 6. Proiect: posterul medical -‐ producere şi prezentare. 7. Prezentarea orală.

Bibliografie

1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1999

2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom, English in Medicine, Cambridge University Press, 1998

3. Riley, D., Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington, 1995

4. F. Mourlhon-‐Dallies – Santé-‐Médecine.com, CLÉ International, 2004 5. Ancuţa Radu -‐ Langue Française Appliquée en Médecine, Editura

Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-‐Napoca, 2005 6. Dorobăţ, A., Fotea, M., Limba română de bază, Ed. Institutul European,

Iaşi, 1999 7. Pop, Liana, Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-‐a, Ed. Echinox, Cluj,

2003 8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,

“Moment Mal” vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.

Evaluare

§ Verificare pe parcursul anului: Activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50%

§ Test scris 25% § Verificare orală 25%

77

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Educaţie fizică şi sport, an I Titularul cursului Lector Dr. Kiss Mihai Ludovic Departamentul Educaţie medicală Disciplina Educaţie fizică şi sport Codul cursului MED 12 14 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re

ore / săpt. Ore / sem. C LP St C LP St

II Oblig. -‐ 1

-‐ -‐ 28 -‐ -‐ 28 2 Evaluare

pe parcurs


Condiţii preliminare: -‐

Obiective generale

§ Menţinerea unei stări optime de sănătate. § Realizarea unei dezvoltări fizice armonioase şi formarea unei

atitudini corecte a corpului. § Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor

ramuri de sport. § Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-‐volitive, intelectuale şi a

responsabilităţii sociale. § Dezvoltarea simţului estetic şi a simţului artistic. § Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a

exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii.

§ Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli.

§ Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor.

Obiective specifice

§ Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă.

§ Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază condiţionale, coordinative şi intermediare.

78

§ Aplicarea unui program curricular diversificat, deschis şi liber, pe baza ofertelor Catedrei, efectuat în limitele programei, sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.

§ Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate optime sau în scop terapeutic.

§ Promovarea tratării individualizate a studenţilor în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport.

§ Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-‐o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, schi, turism) de către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport.

§ Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, cooperare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul UMF „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară.


A) Ramuri de sport individuale. atletism (B+F); badminton (B+F); culturism – fitness (B+F); aerobic (B+F); înot (B+F); arte marţiale-‐Qwan Ki Do (B+F); tenis de câmp (B+F); tenis de masă (B+F); schi (B+F); turism (B+F); şah (B+F) Unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice.

B) Ramuri de sport colective baschet (B+F); fotbal (B+F); volei (B+F); dans de societate (B+F); salsa (B+F); majorete (F)

C) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc. Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.

79

PSIHOLOGIE MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Psihologie medicală an I Titularul cursului: Conf. Dr. Horia Coman Departament: Educaţie medicală Disciplina: Psihologie clinică Codul cursului: MED 2 1 07 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I obligatoriu 1 1 -‐ 14 14 -‐ -‐ 28 2 Verificare pe parcurs



Ştiinţele comportamentului

Obiective generale

§ Cunoaşterea principalelor aspecte psihologice implicate în practica medicală

§ Dobândirea de cunoştinţe psihologice utile pentru ameliorarea calităţii vieţii pacienţilor

§ Achiziţionarea unor deprinderi specifice de comunicare cu pacientul § Asistarea pacientului în procesul terapeutic

Obiective specifice

§ Deprinderea examinării stării psihice a pacientului § Cunoaşterea modului de evaluare a personalităţii în practica medicală § Deprinderea unor metode de identificare a impactului psihologic al bolii § Deprinderea modalităţii de asistare a pacientului în ajustarea la boală § Deprinderea modalităţii de asistare a pacientului în scopul creşterii

complianţei terapeutice § Aplicarea consilierii pacientului pentru adoptarea unui stil de viaţă

sanogen § Identificarea unor comportamente de risc pentru sănătate şi

deprinderea unor modalităţi de corectare a acestora

80


1. Introducere în psihologia medicală. Concept, definiţii şi importanţa ei în sănătatea pacientului.

2. Funcţiile psihice. 3. Personalitatea (definiţie, evaluare, teorii explicative). 4. Biotipopsihologie. 5. Stres, sănătate, boală . 6. Reprezentarea mentală a bolii. Atitudinile pacientului în faţa bolii. 7. Psihologia durerii. Definiţie, clasificare, elemente fiziologice ce intervin

în durere. Teorii ale durerii. 8. Relaţia şi comunicarea medic-‐pacient. 9. Elemente de psihologia sănătăţii. Stilul de viaţă. 10. Complianţa terapeutică. 11. Iatrogeniile. 12. Elemente de psihooncologie. Ingrijirea paleativă 13. Elemente de tanatologie şi suicidologie. 14. Consilierea psihologică şi psihoterapia

Bibliografie

1. Doina Cosman, Psihologie medicală, Ed. Polirom, Iaşi, 2010 2. Doina Cosman, Compendiu de suicidologie, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,

Cluj-‐Napoca, 2006 3. F. Tudose, Fundamente în psihologia medicală – psihologie clinică şi

medicală în practica psihologului, Ed. România de Mâine, Bucureşti, 2003

4. A. Secăreanu, Dicţionar de psihologie medicală, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997

5. G. Ionescu, Tratat de psihologie medicală şi psihoterapie, Ed. Asklepios, Bucureşti, 1995

Evaluare

§ Verificare pe parcurs -‐ referate

81

D) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative şi absolute pentru efort şi

scutiţi medical Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi

de recuperare. Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne, activităţi teoretice, referate, bibliografie). Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: tenis de masă; turism;

şah.

Bibliografie

1. Bocu T. Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2007

2. Bocu T. Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-‐Napoca 2008

3. Regulamentele ramurilor sportive practicate. 4. Manuale, cursuri şi caiete de lucrări practice specifice activităţilor

sportive desfăşurate (dans de societate, baschet, culturism-‐fitness).

Evaluare

§ Evaluarea pe parcursul anului universitar. § Sistem punctaj SpManager 2008.

82

ANUL II

ANATOMIE APLICATĂ TOPOGRAFICĂ SECŢIONALĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Anatomie clinică, topografică şi secţională Titularul cursului Prof. Dr. Ana Nadia Schmidt, Şef. Lucr. Dr.

Crivii Carmen, Conf. Dr. Bianca Szabo, Şef. Lucr. Dr. Dana Blidaru

Departamentul Ştiinţe morfologice Catedra Anatomie şi embriologie Codul cursului MED 2 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 2 4 -‐ 28 56 -‐ 30 114 6 Ex.scris + ex.practic



Obiective generale

§ Formarea unei reprezentări spațiale, tridimensionale a corpului uman, în ansamblu și pe segmente.

§ Însușirea unor echivalente între conținutul marilor cavități ale corpului și regiunile de suprafață. Construcția unor reprezentări ontogenetice în dinamică, utile pentru diagnosticul prenatal. Însușirea unor deprinderi și manualități.

Obiective specifice

§ Cunoașterea unor date de anatomie topografică și secțională cu utilitate medico-‐chirurgicală și investigativă imagistică.


1. Generalitati despre sistemul nervos central. 2. Dezvoltarea sistemului nervos central. Anomalii. 3. Măduva spinării 4. Trunchiul cerebral 5. Trunchiul cerebral-‐ continuare. 6. Cerebelul 7. Diencefalul

83

8. Telencefalul 9. Spaţiul subarahnoidian şi lichidul cerebro-‐spinal. Ventriculii cerebrali. 10. Globul ocular. Orbita. Dezvoltarea globului ocular. 11. Urechea. Dezvoltarea urechii. 12. Anatomia secţională a sistemului nervos central 13. Regiunile topografice (parietale şi viscerale) ale gâtului. Secţiuni

anatomice transversale ale gâtului la nivelul vertebrelor C4, C5, C6. Fundamentare anatomică a unor tehnici curative şi investigative la nivel cervical (traheotomie, abord vascular la nivelul gâtului).

14. Regiuni topografice ale capului (parietale şi viscerale). Bazele anatomice ale investigaţiei şi abordului medico-‐ chirurgical al orbitei, a cavităţilor nazale, a sinusurilor paranazale, a urechii medii şi interne. Fundamentare anatomică a metodelor imagistice de investigaţie cranio-‐cerebrală.

Lucrări practice

SISTEM NERVOS CENTRAL Săptămâna 1 Şed.1. Meningele spinale. Spaţiul subarahnoidian. Cisternele subarahnoidiene. Şed.2. Maduva spinării Săptămâna 2 Şed.3. Învelişurile şi vasele encefalului. Sinusurile durei mater. Şed.4Vasele şi nervii cranieni la baza craniului. Hipofiza. Săptămâna 3 Şed.5. Configuraţia exterioară a trunchiului cerebral. Originea aparentă a nervilor cranieni. Secţiunea pedunculilor cerebrali. Şed.6.Structura trunchiului cerebral Săptămâna 4 Şed.7. Structura trunchiului cerebral (continuare). Şed.8. Cerebelul. Ventriculul IV Săptămâna 5 Şed.9 Studiul prozencefalului în întregime. Configuraţia exterioară a emisferelor cerebrale. Şed.10. Prepararea corpului calos şi a ventriculilor laterali. Săptămâna 6 Şed.11. Diencefalul ,Ventriculul III. Şed.12..Talamus, Hipotalamus Săptămâna7 Şed.13. Corpii striaţi-‐sistemul extrapiramidal Şed.14. Emisferele cerebrale-‐prezentare generală, sistematizare

84

Săptămâna 8 Şed.15. Emisferele cerebrale. Structura emisferelor cerebrale Arii corticale Şed.16. Prepararea lobului insulei. Secţiuni transversale, frontale si sagitale prin emisferele cerebrale. Săptămâna 9 Şed.17.Formaţiuni comisurale Şed.18. Sistematizarea scoarţei cerebrale. Arhi-‐paleo-‐neocortex

ORGANE DE SIMŢ Săptămâna 10 Şed.19. Seminar recapitulativ: sistemul nervos central. Şed.20. Orbita, ochiul, anexele globului ocular.Calea optică Săptămâna 11 Şed.21. Urechea.Căile auditivă şi vestibulară. Şed.22. Seminar recapitulativ: organe de simţ. ANATOMIE TOPOGRAFICĂ Săptămâna 12 Şed.23. Anatomia clinică a regiunilor topografice ale capului (parietale şi viscerale). Bazele anatomice ale examinărilor imagistice ale capului. Şed.24. Bazele anatomice ale unor manopere medico-‐chirurgicale (descoperirea nervului trigemen şi a ramurilor acestuia; descoperirea nervului facial şi a arterei faciale, puncţionarea antrului mastoidian, sinusului frontal şi sinusului maxilar). Săptămâna 13 Şed.25. Anatomia clinică a regiunilor topografice ale gâtului (parietale şi viscerale). Bazele anatomice ale examinărilor imagistice ale gâtului (secţiuni transversale la nivelul C4, C5, C6). Şed.26. Bazele anatomice ale unor manopere medico-‐chirurgicale (artera subclavie, arterele carotide în trigonul carotidian, abordul chirurgical al tiroidei şi laringelui). Săptămâna 14 Şed.27. Seminar recapitulativ: cap, gât. Şed.28. Sinteze recapitulative

Bibliografie

1. Papilian, V.: Anatomia omului, vol. I – Editura ALL, Bucuresti, 2003. 2. Papilian, V.: Anatomia omului, vol. II – Editura ALL, Bucuresti, 2003 3. Ana Nadia Schmidt: Embriologie generală, Editura Medicala

Universitara Iuliu Hatieganu, 2005. 4. Ana Nadia Schmidt: Embriologie specială, Editura Intelcredo, 2002.

85

5. Grigorescu-‐Sido, Fr: Embriologie generală şi specială, Editura Casa Cărţii de Ştiintă, 2006.

6. Giorgia, R., Ana Nadia Schmidt: Anatomia omului. Sistemul nervos central, Editura UMF Cluj Napoca, 1993.

7. Grigorescu-‐Sido, Fr,: Anatomia omului. Generalităţi.Editura Casa Cărţii de ştiintă, 2009.

8. Grigorescu-‐Sido, Fr., Blidaru, M., Blidaru, D.: Neuroanatomie în scheme, Editura Casa Casa Cărţii de ştiintă, 2004.

9. Grigorescu-‐Sido, Fr, ANDREEA SECELEANU : Anatomie Humaine. Généralités.Editura Medicala Universitara ‘Iuliu Hatieganu’, 2009.

10. Bianca Szabo – Upper and lower limbs.Topographic Anatomy. Clinical Data., Editura Medicala Universitara, 2006, Cluj Napoca.

11. Bianca szabo, Fr. Grigorescu-‐Sido – Anatomy of the human being. Generalities. Editura Casa Cartii de Stiinta, 2003, Cluj Napoca.

12. Albu, I., Giorgia, R.: Anatomie Clinica, Editura ALL, Bucuresti, 2004.

Evaluare

§ Examen scris 60% § Examen practic 25% § Activitate în timpul anului 15%

86

BIOCHIMIE METABOLICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Biochimie metabolică Titularul cursului: Prof. Dr. Alexandra Crăciun Departamentul: Ştiinţe Moleculare Disciplina: Biochimie Medicală Codul cursului: MED 2 1 02 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 3 3 -‐ 42 42 -‐ 80 164 7 Ex scris + Ex practic



Obiective generale:

§ Acumularea cunoştinţelor necesare înţelegerii structurii compuşilor macromoleculari şi a proceselor biochimice fundamentale din organismele vii

§ Studenţii trebuie să fie pregătiţi pentru interpretarea corectă a unor analize biochimice de laborator, pentru realizarea unor conexiuni care să permită înţelegerea la nivel molecular a fiziologicului şi patologicului


Cunoaşterea unor principii de bază în Biochimia medicală - structura şi rolul proteinelor importante din organism -‐ implicaţii

medicale - structura şi mecanismul de acţiune al receptorilor - enzimele, biocatalizatori ai tuturor proceselor metabolice din

organismele vii-‐ implicaţii medicale - vitaminele şi coenzimele: structură, rol; carenţele acestora şi

consecinţele lor - acizii nucleici: structura şi rolul acestora în stocarea şi transmiterea

informaţiei genetice - glucidele: structură, metabolism; consecinţele unui metabolism

glucidic deficitar - lipidele: structură, metabolism; boli cauzate de tulburări în

metabolismul lipidic - aminoacizii şi proteinele: metabolism; anomalii metabolice

87

- acizii nucleici: căile prin care se realizează stocarea, transmiterea şi exprimarea informaţiei genetice


1. Aminoacizi. 2. Structura proteinelor. 3. Exemple de proteine. 4. Enzime. 5. Vitamine şi coenzime. 6. Receptori. 7. Acizi nucleici; derivaţi nucleotidici naturali şi derivaţi sintetici. 8. Structura glucidelor. Metabolismul glucidelor: metabolismul

glicogenului, glicoliza, gluconeogeneza, metabolismul acidului piruvic, ciclul Krebs, calea pentozo-‐ fosforică, calea glucuronică.

9. Structura şi rolul lipidelor. 10. Metabolismul lipidelor: -‐ oxidarea acizilor graşi, metabolismul corpilor

cetonici, biosinteza acizilor graşi, metabolismul lipidelor simple şi complexe, colesterolul, acizii biliari, hormonii steroizi, eicosanoizii.

11. Metabolismul aminoacizilor şi proteinelor: căi generale şi particulare de metabolizare a aminoacizilor, metabolismul amoniacului, metabolismul hemoglobinei.

12. Metabolismul nucleotidelor şi acizilor nucleici: replicarea, transcripţia, translaţia; reglarea lor.

Bibliografie:

1. I. Olteanu-‐ Biochimie Descriptivă, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2001

2. I. Olteanu, Ghe Jebeleanu-‐ Biochimie Metabolică, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

3. L. Diaconescu, C. Drugan, Ghe Jebeleanu-‐ Biochimie Metabolică, Ed Srima, 2001

4. M. Dronca-‐ Enzime, cofactori enzimatici, Ed. Med. Univ. “Iuliu Haţieganu”, 2002

5. Lehninger-‐ Principles of Biochemistry, fourth edition, 2003 6. C. Drugan, Ghe Jebeleanu-‐ Principles et metodes de la Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj-‐ Napoca, 2003 7. C. Drugan, Ghe Jebeleanu-‐ Notions fondamentales de Biochimie

Medicale, Ed Srima, Cluj-‐ Napoca, 2003 8. J.D. Rawn-‐ Traite de Biochimie, Bruxelles, 1990 9. D. Voet, Y.G. Voet-‐ Biochemistry, New York, 1995

88

Evaluare:


89

HISTOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Histologie – Ţesuturi, An. II Titularul cursului: Prof. dr. Carmen Mihaela Mihu, Şef. Lucr. Dr.

Mariana Marginean, Şef. Lucr. Dr. Carmen Melincovici, Conf. Dr. Alina Şovrea

Departament: Ştiinţe morfologice Disciplina: Histologie Codul cursului: MED 2 1 203 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 2 2 -‐ 28 28 -‐ 40 96 4 Examen scris şi examen practic oral



Obiective generale:

§ Histologia, alături de Anatomie, Fiziologie şi Morfopatologie, reprezintă una dintre ştiinţele biologice fundamentale care constituie baza învăţământului medical teoretic şi practic.

§ În prima parte a cursului, Histologia generală (Sem.III) se studiază structura microscopică şi electronomicroscopică a ţesuturilor, în corelaţie cu evoluţia şi histofiziologia lor.


§ În cadrul lucrărilor practice studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de ţesut şi organ; noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe legate de patologie în anii următori de studiu.

§ Se acordă importanţă deosebită studiului individual al preparatelor histologice, încercand astfel să oferim studenţilor deprinderi practice atat în ceea ce priveşte lucrul cu microscopul cat şi formarea unei gandiri medicale, insistand pe elementele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.

90


1. Introducere. Ţesuturi epiteliale de acoperire şi glandulare.Ţesuturi epiteliale simple, stratificate şi de tip particular. Epitelii glandulare exocrine, endocrine şi mixte.

2. Ţesuturi conjunctive. Caractere generale. Clasificarea ţesuturilor conjunctive. Ţesuturi conjunctive embrionare şi comune (propriu zise). Ţesuturi conjunctive specializate. Ţesutul cartilaginos: hialin, elastic, fibros. Discul intervertebral. Ţesuturile osoase: compact şi spongios.

3. Ţesuturi musculare. Ţesutul muscular striat scheletal, cardiac şi ţesut muscular neted.

4. Sistemul vascular. Structura histologică a arterelor, venelor şi capilarelor.

5. Sistemul hemoimun. Generalităţi. Definiţie. Măduva hematogenă. Hematopoeza: eritropoeza, granulocitopoeza, trombocitopoeza, limfocitopoeza şi monocitopoeza. Ţesut limfoid. Clasificare, generalităţi, limfocite T şi limfocite B. Timus. Splină. Limfoganglion.

6. Ţesut nervos şi sistem nervos. Neuronul şi nevroglia. Clasificare. Sistem nervos periferic: nervul şi ganglionii spinali şi vegetativi.

Bibliografie:

1. Gartner LP, Hiatt JL.-‐ Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997.

2. Henrikson Ray-‐ Histology. Willians and Wilkins 1998. 3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV.-‐ Histologie. vol. I. Cluj-‐Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1998. 4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV.-‐ Histologie. vol. 2. Cluj-‐Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999. 5. Junqueira LC, Carneiro J.-‐ Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition.

Lange Medical Books; Mc. Graw -‐ Hill Medical Publishing Division; 2003. 6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W.-‐ Histology a Text and Atlas, 4th edition,

Lipincott Williams & Wilkins. 2003. 7. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean-‐

Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006

Evaluare:

§ Examen scris 50% § Examen practic 40% § Activitate din timpul semestrului 10%

91

HISTOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Histologie – Organe Titularul cursului: Prof. dr. Carmen Mihaela Mihu, Şef. Lucr. Dr.

Mariana Marginean, Şef. Lucr. Dr. Carmen Melincovici, Conf. Dr. Alina Şovrea

Departamentul: Ştiinţe morfologice Disciplina: Histologie Codul cursului: MED 2 1 2 03

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II obligatoriu 2 2 -‐ 28 28 -‐ 40 96 4

Examen scris şi examen practic



Obiective generale:

§ Histologie –Organe studiază structurile histologice ale organelor, legate pe de o parte de procesele fiziologice şi patologice la nivel molecular, iar pe de altă parte de modificările structurale datorate vârstei şi stărilor patologice. Aceste noţiuni sunt legate de aspecte clinice, servind astfel ca bază pentru formarea unei gândiri medicale.


§ Studenţii sunt îndrumaţi spre punerea corectă a diagnosticului de organ. Se insistă pe elementele histologice de diagnostic diferenţial. Noţiunile acumulate reprezintă fundamentul viitoarelor cunoştinţe legate de patologie.

§ Studenţii deprind o gândire medicală fiind obişnuiţi cu elementele de diagnostic diferenţial între preparatele examinate, corelaţii histofiziologice, histopatologice şi clinice.


1. Sistemul digestiv. Cavitatea bucală. Planul general de organizare a tubului digestiv. Esofag. Stomac.Intestin subţire. Intestin gros. Apendice. Rect. Ficat. Pancreas.

92

2. Sistem respirator. Fose nazale. Mucoasa olfactivă. Faringe. Laringe. Trahee. Plămân.

3. Sistem renal. Rinichi. Căi urinare: calice, ureter, vezică urinară, uretră. 4. Sistem endocrin. Generalităţi. SED. Hipofiza. Suprarenala. Tiroida.

Paratiroidele. Epifiza. 5. Aparat genital masculin. Testicul. Prostata. Veziculele seminale.

Glandele bulbo-‐uretrale. 6. Aparat genital feminin. Ovar. Trompa uterină. Uter. Modificări ciclice

ale endometrului. Uterul gravid. Placenta. Glanda mamară, în repaus şi în activitate secretorie.

7. Organe de simţ. Tegumentul şi anexele tegumentare (glande sebacee, sudoripare şi fanere cutanate).Globul ocular. Urechea internă şi organul lui Corti.

Bibliografie:

1. Gartner LP, Hiatt JL.-‐ Color Text Book of Histology. WB Saunders Company; 1997.

2. Henrikson Ray-‐ Histology. Willians and Wilkins 1998. 3. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV.-‐ Histologie. vol. I. Cluj-‐Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1998. 4. Gocan ME, Toader M, Mureşan DV.-‐ Histologie. vol. 2. Cluj-‐Napoca:

Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999. 5. Junqueira LC, Carneiro J.-‐ Basic Histology. Text and Atlas, 10th edition.

Lange Medical Books; Mc. Graw-‐ Hill Medical Publishing Division; 2003. 6. Ross MH, Kaye GJ, Pawlina W.-‐ Histology a Text and Atlas, 4th edition,

Lipincott Williams & Wilkins. 2003. 7. Carmen Mihaela Mihu, Maria Crisan, Alina Sovrea, Mariana Marginean-‐

Histologie Generala Vol.I. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006

Evaluare:

§ Examen scris 50% § Examen practic 40% § Activitatea din timpul semestrului 10%

93

FIZIOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul: Fiziologie specială Titularul cursului: Prof. Dr. Remus Orăsan, Conf. Dr. Florinela

Cătoi, Conf. Dr. Şoimiţa Suciu, Conf. Dr. Simona Clichici

Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Fiziologie Codul cursului: MED 2 12 04 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig.

3 3 -‐ 42 42 -‐ 60 144 6 Ex. Scris

+ex. practic

II 3 3 -‐ 42 42 -‐ 60 144 6 Ex. Scris

+ex. practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Biologie celulară şi moleculară, Biofizică

Obiective generale

Există 3 obiective generale în învăţarea Fiziologiei de către studenţii la Medicină, anul II.

1. Dezvoltarea spiritului de observaţie, esenţial pentru viitorul medic 2. Clarificarea şi înţelegerea unor fenomene biologice de dificultate şi

complexitate ridicată 3. Explorarea funcţională a diverselor aparate şi sisteme.

Obiective specifice

§ Însuşirea cunoştinţelor necesare pentru integrarea funcţiilor de la nivel molecular-‐celular, la nivel de ţesut-‐organ, pentru înţelegerea funcţionării diferitelor organe, sisteme şi a interacţiunilor dintre ele.

§ Acumularea de noţiuni referitoare la diferitele categorii de receptori, neuromediatori, citokine, pentru fundamentarea modernă a multiplelor mecanisme fiziologice.

94


1. Fiziologia sistemului sanguin: Introducere în fiziologia sângelui. Funcţiile sângelui. Volemia. Eritrocitul, eritopoieza. Grupele sanguine. Leucocitele. Imunitatea. Plachetele sanguine. Funcţia de menţinere a echilibrului fluido-‐coagulant. Hemostaza şi coagularea sângelui. Fibrinoliza

2. Fiziologia aparatului cardiac: Fiziologia inimii. Muşchiul cardiac. Proprietăţile miocardului. Ciclul cardiac. Manifestările activităţii cardiace. Consecinţele funcţionale ale activităţii cardiace. Performanţa cardiacă.

3. Hemodinamica: Hemodinamica. Proprietăţile fiziologice ale sistemului vascular. Presiunea arterială. Reglarea neuro-‐umorală a presiunii arteriale. Pulsul arterial. Circulaţia capilară. Circulaţiile regionale, coronariană, hepatică, cerebrală, pulmonară, renală.

4. Fiziologia excreției renale: Funcțiile rinichiului în menținerea homeostaziei. Anatomia rinichiului. Fiziologia tubului urinifer. Mecanisme de epurare renală.

5. Fiziologia sistemului nervos: Somestezia. Arii somestezice. Durerea. Receptorii pentru durere. Căi de conducere. Tipuri de durere. Reflexe. Clasificare. Reflexe somatice medulare. Șocul spinal. Controlul cortical al motricității. Ariile motorii. Talamusul. Funcțiile talamusului. Cerebelul. Funcţiile cerebelului. Sistemul nervos vegetativ: structura sistemului nervos vegetativ, mediatorii sistemului nervos vegetativ, funcţiile sistemului nervos vegetativ.Termoreglarea.

6. Fiziologia glandelor endocrine: Introducere în fiziologia glandelor endocrine. Fiziologia glandei hipofize. Fiziologia glandei tiroide. Fiziologia glandelor paratiroide. Fiziologia glandelor suprarenale. Fiziologia pancreasului endocrin. Fiziologia gonadelor. Glanda pineală.

7. Sinteze: Homeostazia fosfo-‐calcică. Homeostazia glicemiei. Mecanismele neuro-‐umorale de reglarea activităţii cardio-‐vasculare. Funcţia de echilibru a organismului. Sistemul nervos enteric. Hormonii gastro-‐intestinali. Implicaţiile sistemului nervos vegetativ în reglarea funcţiilor organismului.

Bibliografie

1. Anghel I, Dorofteiu M., Lucrări practice de fiziologie. Ed. UMF, Cluj-‐Napoca, 1997.

2. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2005. 3. Boron W.F, Boulpaep E.L., Medical Physiology, Elsevier Saunders, 2012 4. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques, vol.

I, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-‐Napoca, 2007.

95

5. Chis Irina, Simedrea Ramona, Guide d´explorations physiologiques, vol.II, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-‐Napoca, 2008.

6. Dorofteiu M., Fiziologia coordonării organismului uman. Ed. Argonaut, Cluj-‐Napoca, 1992.

7. Dorofteiu M., Mecanismele homeostaziei sanguine. Ed. Dacia, Cluj-‐Napoca, 1992.

8. Guyton A.C., Textbook of Medical Physiology. WB Saunders Company, USA, 1986.

9. Guyton A. C., John E. Hall, Textbook of Medical Physiology. WB Saunders Company, USA, Sept. 2005 ISBN 0721602401.

10. Haulica I., Fiziologie umană. Ed. Medicala. Bucuresti, 2007. 11. Mitrea Daniela-‐Rodica, Human Physiology -‐ Laboratory Tests, Editura

Techno Media Sibiu, 2006. 12. Orasan R., Fiziologia sistemului endocrin. Editura Intelcredo. Sibiu. 2000. 13. Tache Simona, Structura funcţională a sistemului nervos. Curs pentru

studenţii Facultăţilor de Medicină Generală şi Stomatologie. Litografia Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 104 pagini, 1992.

14. Tache Simona, Fiziologia Glandelor Endocrine. Tache S. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 128 pagini, 1999.

15. Tache Simona, Fiziologia aparatului locomotor. Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 53 pagini, 2001.

16. Tache Simona, Fiziologia excreţiei renale. Artino MG., Tache S., Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 163 pagini, 2002.

17. Tache Simona, Fiziologia ţesuturilor excitabile. Saulea A., Tache S. Editura Risoprint Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 159 pagini, 2004.

18. Tache Simona, Artino M.G. Fiziologia aparatului digestiv Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, Cluj-‐Napoca, 241 pagini, 1998.

Evaluare

§ Examen scris: 70% din nota finală § Examen practic: 10% din nota finală § Colocvii:

Evaluarea cunostintelor la sfarsit de capitol: 10% din nota finală § Teste săptămânale:

Evaluarea săptămânală a cunoştinţelor, pe parcursul semestrului: 10% din nota finală

96

MICROBIOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Microbiologie Generală şi Medicală

- Bacteriologie Fundamentală şi Medicală, - Virusologie Fundamentală şi Medicală

Titularul cursului: Prof. Dr. Lia Monica Junie, Şef. Lucr. Dr. Carmen Costache, Şef. Lucr. Dr. Ioana Colosi

Departamentul: Ştiinţe moleculare Disciplina: Microbiologie Codul cursului: MED 2 12 05 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite


I Oblig. 2 2 -‐ 28 28 -‐ 50 106 4 Ex. teoretic şi ex. practic

II Oblig. 2 2 -‐ 28 28 -‐ 50 106 4 Ex. teoretic şi ex. practic



Obiective generale:

Bacteriologie, Virusologie Fundamentală și Medicală. § Studiul microoganismelor și relația lor cu gazda umană, mediul biotic și

abiotic. § Asimilarea cunoştinţelor de Bacteriologie, Virusologie fundamentală și

medicală.


§ Aplicarea acestor noțiuni în domeniile de bază din Medicină: cercetarea medicală, diagnosticul bacteriologic și virusologic clasic și molecular al bolilor infecțioase şi epidemiologia infecțiilor.

§ Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea şi identificarea microorganismelor (bacterii, virusuri).

§ Pregatirea studenților pentru efectuarea unor tehnici minime de laborator necesare unui medic de medicină generală.

97


1. Lumea microorganismelor. -‐ Definiție, istoric, taxonomie -‐ Regnul Procariota. -‐ Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală.

2. Bacteriologie fundamentala -‐ Morfologie bacteriană -‐ Fiziologie bacteriană -‐ Genetică bacteriană (Evoluţie și adaptare în lumea bacteriană). Ereditatea și variabilitatea bacteriilor: replicarea, recombinarea ADN, transcrierea informației genetice, transfer de material genetic (Plasmide, elemente genetice transpozabile, bacteriofagi),

-‐ Chimioterapia antibacteriana (mecanism de actiune si rezistenta bacteriilor la antiviotice).

-‐ Infecția și patogenitatea bacteriană -‐ caractere generale, postulate, factori de patogenitate

3. Bacteriologie Medicală: Genuri și Specii bacteriene: Reprezentanți, infecții produse, patogeneză, patogenitate și diagnosticul de laborator -‐ Genul Stafilococcus – reprezentanți, infecții produse, infecțiile

stafilococice, patogenitate, diagnostic de laborator -‐ Genul Streptococcus, Genul Enterococcus: reprezentanți, infecții

produse, patogenitate, diagnostic de laborator, -‐ Genul Mycobacterium: Caractere generale. Clasificare. Tuberculoza

diagnostic de laborator -‐ Enterobacteriaceae: Caractere generale, Clasificare, Enterobacterii

patogene, Enterobacterii comensale: infecțiile produse, diagnostic de laborator

-‐ Genul Haemophylus, Brucella, Bordetella: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator.

-‐ Genul Treponema, Genul Leptospira și Borrellia: Caractere generale, reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

-‐ Genul Ricketsia, Genul Chlamydia , Genul Mycoplasma: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

-‐ Genul Neisseria: reprezentanți, infecții produse, patogenitate, diagnostic de laborator

-‐ Genul Corynebacterium, Clostridium, Bacillus: reprezentanți, infecții produse, patogenitate, diagnostic de laborator în infecțiile produse de reprezentanții genurilor Clostridium, Bacillus, Corynebacterium

4. Virusologie generală și moleculară. -‐ Virusuri: proprietăți, arhitectura virală Clasificare; Genetică virală, Multiplicarea virală, Patogeneza infecțiilor virale; Chimioterapia antivirală; Cultivarea virusurilor și identificarea virusurilor

98

5. Virusologie Medicală: -‐ Familii, Reprezentanți, infecții produse, patogeneza și diagnosticul de laborator al infecțiilor virale.

-‐ Orthomyxoviridae: reprezentanți, infecții produse, Diagnostic de laborator în gripă

-‐ Paramyxoviridae, Picornaviridae, Rhabdoviridae: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

-‐ Adenoviridae, Herpetoviridae: reprezentanți, infecții produse, diagnostic de laborator

-‐ Retroviridae: virusul HIV Diagnostic de laborator în HIV -‐ Virusurile hepatitelor, Diagnostic de laborator in hepatite

Bibliografie:

1. Lia Monica Junie-‐ Microbiologie Fundamentala, Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-‐Napoca, 2011 ISBN: 978-‐973-‐693-‐427-‐8, ed.IIa, 217 pagini

2. Monica Junie-‐ Microbiologie Fundamentala, Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-‐Napoca, 2004, ISBN: 973-‐693-‐052-‐1, 220 pag

3. Monica Junie-‐ Microbiologie Medicala vol I (Infecţie, Apărare antiinfectioasă şi Virusologie), Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-‐Napoca, 2005, ISBN: 973-‐693-‐102-‐1, 203 pag

4. Lia Monica Junie-‐ Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2011, ISBN: 978-‐973-‐693-‐248-‐9; ed. II-‐a; 302 pag

5. Monica Junie-‐ Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2007, ISBN: 978-‐973-‐693-‐248-‐9; 302 pag

Evaluare:

§ Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale 70%

§ Teste de verificare pe perioada anului: o Examen oral/scris 10% o Examen practic 20%

99

GENETICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu Medicină Programul de studiu Medicină Curs Genetică medicală Titularul cursului Prof. dr. Ioan Victor Pop, Şef. Lucr. Dr.

Bucerzan Simona, şef. Lucr. Dr. Al Khouz Sonia Departamentul Ştiinţe moleculare Disciplina Genetică medicală Codul cursului MED 2 12 06 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


C LP St C LP St

I Oblig.

1 2 -‐

14 28 -‐ 200 298

3 Examen scris și oral II 2 2 28 28 4



Biochimie descriptivă (an I), Biologie celulară şi moleculară Obiective generale:

§ Înţelegerea legilor eredităţii şi variabilităţii normale şi patologice § Înţelegera bazelor moleculare generale ale patologiei umane § Înţelegerea impactului geneticii în medicină § Înţelegerea structurilor, mecanismellor şi legilor de bază ale

stocării, transmiterii şi expresiei informaţiei ereditare pentru formarea, dezvoltarea şi funcţionarea organismului uman

§ Înţelegerea rolului important pentru baza conceptuală a medicinii deoarece oferă o nouă perspectivă medicinii moderne, dominată de biologia moleculară a celulei, genetică şi imunologie

§ Înţelegerea faptului că bolile genetice au devenit o problemă majoră de sănătate publică

§ Înţelegerea relaţiei dintre ereditate şi boală, respectiv a rolului mutaţiilor în producerea bolilor sau a predispoziţiei la boală

§ Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la diagnosticul şi îngrijirea pacienţilor cu boli genetice precum şi de familiile lor

§ Însuşirea noţiunilor elementare referitoare la sfatul genetic, diagnosticul prenatal, screeningul neonatal sau diagnosticul presimptomatic

100

Obiective specifice: Înţelegerea rolului individualităţii biologice în:

§ diferenţele de răspuns ale fiecărui organism la agresiunile mediului şi, deci vulnerabilitatea diferită a oamenilor la îmbolnăvire;

§ determinismul bolilor comune, prin interacţiunea dintre structura genetică a unui individ (ce determină o anumită predispoziţie la boală) şi factorii agresivi din mediu;

§ manifestările variabile şi gravitatea diferită ale aceleiaşi boli la pacienţi diferiţi;

§ răspunsul diferit, particular, la acelaşi tratament aplicat unor bolnavi diferiţi, suferind de aceeaşi boală.


1. Locul şi rolul geneticii medicale în educaţia şi practica medicală 2. Genomul uman 3. Structura genelor 4. Exprimarea informaţiei ereditare 5. Reglarea exprimării genelor 6. Stocarea şi transmiterea informaţiei ereditare 7. Variabilitatea informaţiei ereditare 8. Genetica populaţiilor umane 9. Bioetica si genetica medicala 10. Anomaliile cromosomiale şi patología asociată 11. Mutaţiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare 12. Ereditatea poligenică şi multifactorială şi patología umană 13. Genetica dezvoltării. Defectele de dezvoltare 14. Sexualizarea normală şi patologică 15. Imunogenetica şi imunopatologia 16. Oncogenetica 17. Ecogenetica şi nutrigenetica 18. Farmacogenetica 19. Bolile mitocondriale 20. Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică 21. Principii de tratament a bolilor genetice

Conţinutul Lucrărilor practice:

1. Morfologia cromozomilor umani 2. Analiza cromozomilor umani (1) 3. Analiza cromozomilor umani (2) 4. Aplicaţii practice -‐ citogenetică 5. Seminar curs-‐LP 6. Diagnosticul citogenetic prenatal 7. Diagnosticul citogenetic postnatal

101

8. Citogenetica moleculară -‐ tehnicile FISH 9. Seminar curs-‐LP 10. Metode de analiză moleculară a genelor (1) 11. Metode de analiză moleculară a genelor (2) 12. Diagnosticul molecular -‐ aplicaţii ale geneticii în medicina legală 13. Aplicaţii practice – genetică moleculară 14. Seminar curs-‐LP 15. Consultul si sfatul genetic 16. Bolile determinate de trisomiile autozomale 17. Bolile determinate de anomaliile structurale autozomale 18. Bolile determinate de aneuploidii heterozomale 19. Seminar curs-‐LP 20. Boli monogenice cu transmitere autozomal-‐dominantă 21. Boli monogenice cu transmitere autozomal-‐recesivă 22. Boli monogenice cu transmitere X-‐dominantă 23. Boli monogenice cu transmitere X-‐recesivă 24. Seminar curs-‐LP 25. Genetica bolilor multifactoriale (1) -‐ Bolile comune ale adultului 26. Genetica bolilor multifactoriale (2) -‐ Cancerul 27. Genetica bolilor multifactoriale (3) -‐ Malformaţiile congenitale izolate 28. Genetica bolilor multifactoriale (4) -‐ Defecte de dezvoltare induse de

teratogeni

Bibliografie

Carte Curs Genetica medicala, Facultatea de Medicina, Coordonator: Prof. Dr. Pop Ioan Victor, Edit. Medicala Universitară „Iuliu Hatieganu” Cluj-‐Napoca, 2013.

Evaluare

§ Examen scris 67% § Examen oral 33%

102

METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Metodologia cercetării medicale Titularul cursului: Conf. Dr. Tudor Drugan Departament: Medicină comunitară Disciplina: Informatică medicală și biostatistică Codul cursului: MED 2 2 08 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


II Oblig. 1,5 1,5 -‐ 21 21 -‐ 30 72 4 Ex. scris

+ ex. practic C = cursuri; AP = activităţi practice; SC = stagiu clinic


Informatică medicală şi Biostatistică

Obiective generale:

§ Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor pentru regăsirea eficientă, utilizarea şi evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale.

§ Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metodele corecte de cercetare și tipurile de studii clinice în cercetarea medicală.

§ Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor privind metoda potrivită de analiză şi interpretarea corectă a rezultatelor provenite din cercetarea medicală.

§ Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor cu privire la metodele adecvate de prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice.

§ Dezvoltarea abilităţilor şi cunoştinţelor necesare pentru a practica medicina bazată pe dovezi.


Cursul oferă studenţilor anului 2 al Facultății de Medicină Generală cunoştinţe fundamentale cu privire la: § Căutarea, înregistrarea şi analiza literaturii medicale § Domeniile cercetării medicale şi tipurile de studii clinice § Metode de cercetare medicală § Analiza şi interpretarea rezultatelor unor studii medicale § Principiile de redactare și prezentare corectă a rezultatelor cercetării

103

§ Principiile medicinei bazate pe dovezi (EBM) § Principiile etice în cercetarea medicală Laboratoarele practice au ca și obiectiv asimilarea şi aplicarea cunoştinţelor cu privire la: § Regăsirea și accesarea informaţiilor medicale relevante în literatura de

specialitate § Formularea unor întrebări corecte de cercetare, definirea unui scop și a

unor obiective de cercetare pertinente. Selectarea şi formularea ipotezelor de cercetare. Identificarea populaţiei ţintă. Înţelegerea metodelor de eșantionare. Definirea variabilelor de cercetare adecvate. Scrierea unui protocol de cercetare corect.

§ Intelegerea si alegerea corecta a metodelor de colectare a datelor § Intelegerea si alegerea corecta a metodelor statistice de analiză a

datelor § Utilizarea instrumentelor informatice specifice pentru asistarea

cercetării medicale § Înţelegerea şi utilizarea principiilor corecte de redactare medicală şi de

prezentare orală a rezultatelor cercetării medicale § Evaluarea validității studiilor § Lectura critică a literaturii științifice medicale

Conținutul cursului:

1. Introducere 2. Etapele cercetării medicale. Documentarea bibliografică 3. Studii prognostice 4. Analiza datelor de supravieţuire 5. Studii de evaluare a unui test diagnostic 6. Studii de evaluare a unei atitudini terapeutice 7. Descrierea unui fenomen de sănătate 8. Meta-‐analiza 9. Validitatea studiilor. Evitarea surselor de eroare în studiile medicale 10. Alegerea metodelor statistice 11. Prezentarea datelor 12. Redactarea medicală şi comunicarea orală a rezultatelor cercetării 13. Medicina bazată pe dovezi (EBM) 14. Aspecte etice ale cercetării medicale 15. Modelare şi simulare în cercetarea medicală

Bibliografie:

1. Achimaş A. Metodologia Cercetării Ştiinţifice Medicale. Cluj-‐Napoca: Editura Universitară “Iuliu Haţieganu”; 1999.

2. Machin D., Campbell M.J. Design of Studies for Medical Research. Chichester. West Sussex: John Wiley & Sons Ltd; 2005.

104

3. Laplanche A., Com-‐Nougué C., Flamant R. Méthodes statistiques appliquées a la recherche clinique. Paris: Flammarion; 1987.

4. Achimaş A., Drugan T., Colosi H., Leucuta D. Prezentarile cursurilor pentru studenţii facultăţii de medicină (RO/EN/FR) [online] 2002-‐2012. Available from URL: http://www.info.umfcluj.ro/

5. Colosi H., Leucuţa D., Bolboacă S. Lucrări practice de metodologia cercetării ştiinţifice medicale -‐ pentru studenţii facultăţii de medicină generală (RO/EN/FR) [online] 2007-‐2012. Available from URL: http://www.info.umfcluj.ro/

Evaluare:

§ Examen practic -‐ probleme aplicative bazate pe scenarii de cercetare, urmate de examinare orală. Vor fi evaluate capacitatea de a înţelege protocolul şi de a interpreta rezultatele unor scenarii de cercetare, precum şi abilităţile practice de utilizare a calculatorului în cercetarea medicală (30% din nota finală).

§ Examen scris -‐ întrebări cu răspunsuri multiple având scopul de a evalua înţelegerea teoretică şi raţionamentul în ceea ce priveşte designul și metodologia studiilor medicale, redactarea medicală şi prezentarea rezultatelor cercetării, lectura și evaluarea critică a literaturii ştiinţifice medicale (70% din nota finală).

105

ASISTENŢA PRIMARĂ A STĂRII DE SĂNĂTATE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Epidemiologie general şi Asistența primară a

stării de sănătate Titularul cursului: Conf. Dr. Amanda Rădulescu, Conf. Dr. Irina

Brumboiu, Şef lucr. Dr. Ofelia Şuteu Departament: Medicină comunitară Disciplina: Epidemiologie Codul cursului: MED 2 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 1 1 -‐ 14 14 -‐ 42 84 2 Ex. scris C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Obiective generale

§ Principii fundamentale şi concepte ale Asistenţei Primare a Stării de Sănătate, aplicate în medicina comunitară şi medicina preventivă

§ Metode epidemiologice de studiu aplicate în Asistenţa Primară a Stării de Sănătate

§ Cauzalitatea bolilor şi mǎsurarea frecvenţei evenimentelor legate de sănǎtate.

§ Introducere în epidemiologia clinică.

Obiective specifice

§ Introducere în medicina comunitară § Sănătatea şi determinanţii sănătăţii § Epidemiologia – ştiinţă cu abordare practică – metodologia aplicată în

Asistenţa Primară a Stării de Sănătate § Aplicarea Epidemiologiei în sănătatea publică: supravegherea

epidemiologică, investigaţia epidemiologică, analiza epidemiologică, evaluarea epidemiologică

§ Epidemiologia descriptivă – indicatori şi indici § Studii epidemiologice § Triajul în profilaxia secundară § Cauzalitatea § Epidemiologia clinică § Principii şi metode de profilaxie şi control al îmbolnăvirilor

106

§ Aspecte fundamentale în epidemiologia bolilor infecţioase. Conţinutul cursului Curs: 1. Introducere în medicina comunitară. – 2 ore

a. Noţiunea de sănătate – sănătate individuală şi sănătate comunitară. Factori determinanţi ai sănătaţii. Conceptul de Medicină comunitară şi sănătate comunitară. Succese şi eşecuri ale sănătăţii publice.

b. Metodele sănătăţii comunitare în promovarea, păstrarea şi refacerea sănătăţii

2. Epidemiologia. Istoric. Definiţia epidemiologiei ca ştiinţă şi practică. Domenii de utilizare ale epidemiologiei. Metoda epidemiologică. Raţionamentul epidemiologic. Bazele epidemiologiei practice, relaţii cu alte profesii din sănătatea publică – 2 ore

3. Supravegherea. Investigarea epidemiologică. Analiza epidemiologică. Evaluarea epidemiologică. Folosirea raţionamentului epidemiologic. Aplicarea epidemiologiei în sănătatea publică – 4 ore

4. Epidemiologia elementară a bolilor infecţioase. Prevenire, control, eliminare, eradicare – 3 ore

5. Cauzalitatea – 2 ore 6. Epidemiologia clinică – 2 ore 7. Profilaxia. Definiţie. Profilaxia primordială, primară, secundară şi

terţiară – 2 ore 8. Asistenţa Primară a Stării de Sănătate: definiţie, istoric, conţinut,

management – 4 ore Practic: 1. Epidemiologie descriptivă: definiţia noţiunilor de incidenţă, prevalenţă

(de moment, de perioada), interrelaţia dintre ele. Mortalitatea standardizată. Exerciţii practice – Studiul Framingham. – 3 ore

2. Studii epidemiologice : tipuri de studii, prezentare generală, avantaje, dezavantaje. Studii de cohortă şi caz-‐martor. Noţiunile de risc relativ, OR, riscuri atribuibile. Studii epidemiologice intervenţionale. – 3 ore

3. Exemple de studii epidemiologice. Exerciţiu : Studiul Doll-‐Hill, fumatul şi cancerul pulmonar. – 3 ore

4. Screening-‐ul în profilaxie: tipuri, criterii pentru instituirea unui program de screening, calităţile testelor screening (sensibilitate, specificitate, valoarea predictivă). Exerciţiu practice: introducerea testului screening pentru diagnosticul infecţiei cu HIV – 3 ore

5. Miniproiect – cancerul colorectal şi alte exerciţii. – 3 ore 6. Investigaţia unei epidemii – management şi exerciţii. – 3 ore 7. Lectura critică şi interpretarea articolelor medicale. – 3 ore

107

Bibliografie

Notiţe de la cursuri şi lucrări. Bocşan I.S., A. Rădulescu, I. Brumboiu, O. Şuteu, A. Achimaş-‐ Epidemiologie practică pt. medicii de familie, 1999, Ed. Med. Universitară I. Haţieganu Cluj Napoca Maria Irina Brumboiu-‐ Metode epidemiologice de bază pentru practica medicală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-‐Napoca, 2005 I.S. Bocşan-‐ Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-‐Napoca, 2006. R. Bonita, R. Beaglehole, T. Kjellström-‐ Basic epidemiology . 2nd edition. World Health Organization 2006 Mandel G.L., Bennett J.E., Dolin R-‐ Principles and Practice of Infectious Disease 7th Edition, 2010, Ed. Churchill Livingstone, London, New York Cohen J, Powderly WG, Opal SM. Infectious Diseases. 3rd Edition 2010, Ed. Mosby Elsevier

Evaluare

§ Examen scris: chestionar cu răspunsuri multiple

108

LIMBA MODERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Limba engleză/ franceză/ germană/ română Titularul cursului: Lector Oana Mureşan, Asist. Ovidiu Ursa,

Asist. Adina Munteanu, Asist. Ştefana Duncea Departament: Departamentul de educaţie medicală Disciplina: Limbi moderne aplicate în medicină Codul cursului: MED 2 2 10 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


I Oblig. -‐

2 -‐ -‐

28 -‐

14 42 2

Verificare pe

parcurs II 2 28 14 42 C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Obiective generale

§ Dezvoltarea deprinderilor de limbă modernă generală în mod integrat; § Dezvoltarea deprinderilor de limbaj medical şi academic; § Dezvoltarea spiritului de muncă în echipă prin lucrul în pereche, grup,

clasă; § Sensibilizarea la interdisciplinaritate: dezvoltarea spiritului deontologic

în profesia aleasă, prin lecturi selective

Obiective specifice

La sfârşitul cursului, se vor atinge următoarele obiective: a. Vorbit: exprimarea opiniei personale, exprimarea acordului şi

dezacordului într-‐o problemă medicală; dezbaterea unei probleme controversate;

b. Ascultat: ascultat pentru desprinderea ideilor principale; ascultat pentru desprinderea detaliilor şi informaţiei specifice;

c. Scris: elaborarea unei scrisori în registru oficial şi neoficial; elaborarea unui eseu argumentativ; completarea unui tabel, a unei diagrame; elaborarea unui rezumat medical cu structură fixă;

d. Citit: citit intensiv (articole medicale); citit ca bază pentru elaborarea în scris a unui text cu informaţie medicală; ordonarea paragrafelor unui text în funcţie de logică şi coerenţă.

109


1. Redactarea unor scrisori oficiale şi neoficiale. Alcătuirea unui curriculum vitae.

2. Tabele, diagrame din lucrări medicale (completare, interpretarea informaţiei).

3. Scrisori medicale, prezentări de caz, rezumate (text autentic). 4. Subiecte controversate (ex. eutanasia, fertilizarea in vitro, ingineria

genetică) -‐ dezbatere, eseu argumentativ. 5. Structura articolul medical. Rezumatul articolului medical: structură,

redactare. 6. Proiect: posterul medical -‐ producere şi prezentare. 7. Prezentarea orală.

Bibliografie

1. English for Medicine and Pharmacy, Cavallioti Publishing House, Bucharest, 1999

2. Glendinning E.H., A. S. Holmstrom-‐ English in Medicine, Cambridge University Press, 1998

3. Riley, D.-‐ Test Your Vocabulary for Medicine, Peter Collin Publishing, Teddington, 1995

4. F. Mourlhon-‐Dallies – Santé-‐Médecine.com, CLÉ International, 2004 5. Ancuţa Radu-‐ Langue Française Appliquée en Médecine, Editura

Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu » Cluj-‐Napoca, 2005 6. Dorobăţ, A., Fotea, M.-‐ Limba română de bază, Ed. Institutul European,

Iaşi, 1999 7. Pop, Liana-‐ Româna cu sau fără profesor, ediţia a V-‐a, Ed. Echinox, Cluj,

2003 8. Lukas Wertenschlag, Martin Muller, Theo Scherling, Cornelia Gick,

Moment Mal vol.2, 3, Ed. Langenscheidt, 2005.

Evaluare

§ Verificare pe parcursul anului: activitatea din timpul cursului practic şi portofoliul 50% § Test scris 25% § Verificare orală 25%

110

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Educaţie fizică şi sport, an II Titularul cursului Şef lucrări Dr. Kiss Mihai Ludovic Departamentul Educaţie medicală Disciplina Educaţie fizică şi sport Codul cursului MED 2 2 11 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I-‐II Oblig. -‐ 1 1 -‐ -‐ 28 -‐ -‐ 28 2 Evaluare pe parcurs



Obiective generale

§ Menţinerea unei stări optime de sănătate. § Realizarea unei dezvoltări fizice armonioase şi formarea unei

atitudini corecte a corpului. § Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice unor

ramuri de sport. § Dezvoltarea unor calităţi şi trăsături moral-‐volitive, intelectuale şi a

responsabilităţii sociale. § Dezvoltarea simţului estetic şi a simţului artistic. § Formarea capacităţii şi obişnuinţei de practicare sistematică a

exerciţiilor fizice, ca o componentă de bază a stilului de viaţă favorabil sănătăţii.

§ Prevenirea şi corectarea atitudinilor deficiente şi recuperarea sechelelor posttraumatice şi a celor cauzate de unele boli.

§ Adaptarea programei la noul sistem preconizat de desfăşurare a lucrărilor practice, individualizat, efectuat pe baza ofertelor şi opţiunilor.

Obiective specifice

§ Efectuarea unor activităţi practice necesare consolidării priceperilor tehnice şi tactice specifice sporturilor individuale şi de echipă.

§ Efectuarea unor activităţi practice necesare dezvoltării calităţilor motrice de bază condiţionale, coordinative şi intermediare.

111

§ Aplicarea unui program curricular diversificat, deschis şi liber, pe baza ofertelor Catedrei, efectuat în limitele programei, sub coordonarea, îndrumarea şi controlul cadrului didactic.

§ Promovarea obiectivului având ca finalitate contribuţia educaţiei fizice şi sportului la formarea viitorilor medici de familie în funcţie de concepţiile moderne referitoare la optimizarea stilului de viaţă al populaţiei, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice în scopul dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate optime sau în scop terapeutic.

§ Promovarea tratării individualizate a studenţilor în raport cu motivaţia şi opţiunea acestora pentru practicarea educaţiei fizice pe ramuri de sport.

§ Organizarea unor activităţi în sistem tutorial, caracterizate printr-‐o formă gratuită de prestare a unor activităţi practice, în special a celor rezultate din extinderea ofertei (arte marţiale, schi, turism) de către studenţii din anii mari sau absolvenţi, cunoscători ai acestor activităţi practice, sub coordonarea cadrului didactic de la Catedra de Educaţie Fizică şi Sport.

§ Efectuarea unor mobilităţi importante de studenţi (oportunităţi de transfer, cooperare), intrauniversitară (mobilitatea în interiorul UMF „Iuliu Haţieganu”) şi interuniversitară.


E) Ramuri de sport individuale. atletism (B+F); badminton (B+F); culturism – fitness (B+F); aerobic (B+F); înot (B+F); arte marţiale-‐Qwan Ki Do (B+F); tenis de câmp (B+F); tenis de masă (B+F); schi (B+F); turism (B+F); şah (B+F) Unele ramuri se vor desfăşura în sistem comasat (modular), tutorial sau prin mobilităţi (schimburi de studenţi) intra şi interuniversitare în cadrul Comunităţii Academice.

F) Ramuri de sport colective baschet (B+F); fotbal (B+F); volei (B+F); dans de societate (B+F); salsa (B+F); majorete (F)

G) Lucrări practice pentru dezvoltarea fizică generală Lucrări practice de educaţie fizică axate pe dezvoltarea calităţilor motrice – viteza, coordonarea motrică, rezistenţa, forţa, mobilitatea, prin exerciţii specifice dezvoltării calităţilor motrice deficitare şi exerciţii libere, cu partener, aparate, greutăţi, jogging etc. Pachete de programe pentru dezvoltarea calităţilor fizice.

112

H) Activităţi pentru practicanţii cu C.I. relative şi absolute pentru efort şi scutiţi medical Kinetoterapie şi activităţi fizice pe ramuri de sport, cu scop corectiv şi

de recuperare. Activităţi în scop didactic (arbitraje, organizări competiţii interne, activităţi teoretice, referate, bibliografie). Activităţi sportive care necesită efort fizic scăzut: tenis de masă; turism;

şah.

Bibliografie

5. Bocu T.-‐ Activitatea fizică în viaţa omului contemporan. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2007

6. Bocu T.-‐ Cercetări în educaţie fizică şi sport. Actualităţi şi perspective. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-‐Napoca 2008

7. Regulamentele ramurilor sportive practicate. 8. Manuale, cursuri şi caiete de lucrări practice specifice activităţilor

sportive desfăşurate (dans de societate, baschet, culturism-‐fitness).

Evaluare

§ Evaluarea pe parcursul anului universitar. § Sistem punctaj SpManager 2008.

113

ANUL III

SEMIOLOGIE MEDICALĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Semiologie Medicală Titularul cursului Prof. Dr. Dan L. Dumitrascu Departamentul Medicina internă Disciplina Medicală II Codul cursului MED 3 1 201 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 3 -‐ 6 42 -‐ 84 100 226 7 Ex. scris și ex. practic

II Oblig. 3 -‐ 6 42 -‐ 84 100 226 8 Ex. scris

și ex. practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Fiziologie

Obiective generale

§ Însuşirea abilităţilor de a întocmi o anamneză § Însuşirea deprinderilor examenului obiectiv general şi pe aparate şi

sisteme § Învăţarea şi dezvoltarea principiilor logicii şi demersului diagnostic, a

logicii solicitărilor şi interpretărilor explorărilor paraclinice § Cunoaşterea principalelor sindroame din medicina internă

Obiective specifice

§ Cunoaşterea unor principii de bază în întocmirea anamnezei § Cunoaşterea unor principii de bază ale relaţiei psihologice de

comunicare medic-‐pacient § Examenul obiectiv general § Examenul obiectiv pe aparate (respirator, cardiovascular, digestiv,

renal, hematoformator etc) § Ierarhizarea investigaţiilor paraclinice – cunoaşterea indicaţiilor şi

contraindicaţiilor investigaţiilor cerute § Deprinderea unor manopere diagnostice şi terapeutice ca de exemplu -‐

puncţia venoasă, pleurală, tuseul rectal etc

114

§ Evaluarea prognosticului de boala § Stabilirea unor diagnostice pozitive la nivel de sindrom


1. Anamneza: tehnica şi metodologia anamnezei 2. Relatia medic-‐pacient, psihologia omului suferind 3. Semiologie generală-‐ starea de conştienta, atitudinea, febra, faciesul,

tulburarile neurologice şi psihice 4. Semiologia fanerelor, a ţesutului celular subcutanat şi leziunilor

mucocutanate 5. Semiologia ganglionilor 6. Semiologia musculo-‐articulară 7. Semiologia aparatului respirator, sindroame respiratorii 8. Semiologia sânului şi a regiunii cervicale (tiroida) 9. Semiologia aparatului cardiovascular, semiologia cordului şi a vaselor

(artere, vene). Sindroamele cardiace, vasculare, arteriale şi venoase 10. Semiologia aparatului renal. Sindroamele reno-‐urinare. 11. Semiologia urgenţelor medicale majore 12. Semiologia aparatului digestiv, a ficatului, pancreasului 13. Sindroamele digestive (eso-‐gastro-‐ duodenale, intestinale,

hepatobiliare, pancreatice etc) 14. Semiologia aparatului hematoformator 15. Sindroamele hematologice 16. Semiologia tulburărilor metabolice 17. Sindroamele din diabetul zaharat.

Bibliografie

1. H.D. Bolosiu-‐ Semiologie Medicala. Ed. Medex Cluj 1996 2. V. Gligore-‐ Semiologie Medicala Ed. Medicala Bucuresti 1970 3. Goia-‐ Propedeutica Medicala Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1970 4. Al. Dutu si colab. Curs de Semiologie si Propedeutica Medicala vol. I,II,III.

Litografia IMF, Cluj 1984 5. Bruckner– Semiologie Medicala Ed Medicala Bucuresti 1984 6. M. Georgescu– Semiologie Medicala Ed. Didactica si Pedagogica

Bucuresti 2003 7. Harrison-‐ Principiile Medicinei Interne editia XIV. Ed Teora Bucuresti

2004 8. M.L. Rusu-‐ Sindroame Respiratorii Cardiovasculare si Renale, Ed.

Napoca Star Cluj 2003

115

Evaluare

§ Examen scris 40% § Examen practice 50% § Activitate la stagiu si teste de control 10%

116

SEMIOLOGIE CHIRURGICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Semiologie şi patologie chirurgicală Titularul cursului: Prof. dr. Aurel Mironiuc

Conf. Dr. Ionel Gherman Conf. Dr. Mihai Andrei Muresan

Departament: Chirurgie Disciplina: Chirurgie II, Chirurgie oncologica si ginecologie

oncologica Codul cursului: MED 3 1 02 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


C LP St C LP St

I II

Oblig. 3 -‐ 4 42 -‐ 56 56 154 6

Ex. scris (test grilă)

+ ex. teoretic oral

+ ex. practic C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii


Anatomie, Morfopatologie generala, Fiziologie

Obiective generale

§ Însuşirea cunoştinţelor de bază privind noţiunile de propedeutică şi semiologie chirurgicală

§ Însuşirea cunoştinţelor de patologie chirurgicală în traumatologie, infecţiile chirurgicale, afecţiunile peretelui abdominal, afecţiunile vasculare periferice, afecţiunile glandelor endocrine precum şi a evaluării, reechilibrării şi nutriţiei pacientului chirurgical

§ Corelarea tematicii cursului de Propedeutica, Semiologie si Patologie chirurgicala cu notiunile si temele predate la disciplinele introductive clinice aferente anului III: Fiziopatologie, Semiologie medicala, Imunopatologie

§ Introducerea notiunilor de conduita terapeutica si investigatii paraclinice necesare intelegerii notiunilor de Patologie chirurgicala

§ Observarea si exemplificarea notiunilor de Semiologie si Patologie chirurgicala prin studii de caz si exercitii de tipul « Problem based learning »

117

§ Formarea unui vocabular medico-‐chirurgical clinic si orientat

Obiective specifice

§ Însuşirea principiilor si notiunilor de bază în specialitatile chirurgicale. -‐ cunoaşterea principiilor corecte de asepsie şi antispepsie -‐ cunoaşterea particularităţilor infecţiilor specifice şi nespecifice, tratabile chirurgical -‐ cunoaşterea modalităţilor de tratare şi vindecare a plăgilor în traumatismele cutanate, ale mâinii, arsuri şi degeraturi, traumatisme abdominale şi toracice -‐ recunoaşterea clinică a herniilor şi diferenţierea lor de eventraţii; tratament chirurgical -‐ implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: cutanate şi a ţesuturilor moi -‐ cunoaşterea tabloului clinic în patologia vasculară (arterială, venoasă şi limfatică) şi a tratamentului său chirurgical -‐ recunoaşterea diverselor tablouri clinice în patologia glandei mamare şi tiroide; diagnostic diferenţial şi tratament -‐ introducere în chirurgia laparoscopică şi în chirurgia transplantelor § Locul şi importanţa traumatismelor în chirurgie. § Particularităţi ale producerii şi vindecării plăgilor. § Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile

chirurgicale cu germeni aerobi. § Importanţa recunoaşterii şi stabilirea măsurilor terapeutice în infecţiile

chirurgicale cu germeni anaerobi şi specifici. § Locul si rolul reechilibrarii hidro-‐echitaţiei acido-‐barice şi nutriţia

pacientului chirurgical. § Recunoaşterea semiologiei şi patologiei chirurgicale endocrine

(tiroidiană, paratiroidiană, suprarenală). § Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie arterială periferică. § Importanţa însuşirii cunoştinţelor de patologie venoase şi limfatice

periferice.


1. Infecţia în chirurgie (etiopatogenie, mecanism de producere, aspecte clinice, principii de tratament)

2. Forme anatomo-‐clinice ale infecţiilor chirurgicale 3. Infecţiile anaerobe (gangrena gazoasă, tetanos) 4. Infecţiile mâinii 5. Infecţiile nosocomiale şi postoperatorii, Profilaxia infecţiilor

chirurgicale, Noţiuni de antibioterapie 6. Tulburările şi reechilibrarea hidroelectrolitică şi acidobazică. Nutriţia şi

transfuzia pacientului chirurgical

118

7. Analgezia perioperatorie 8. Tumorile cervicale. Nodulul tiroidian. Guşa; 9. Cancerul tiroidian; 10. Hemoragia şi hemostaza; 11. Afecţiunile paratiroidelor. Afecţiunile glandei suprarenale; 12. Tumefierile inghinale şi scrotale; 13. Sindromul de ischemie acută a membrelor inferioare. Patologia

limfatică a membrelor; 14. Sindromul de ischemie cronică a membrelor inferioare; 15. Boala varicoasă; 16. Boala tromboembolică; 23. Istoricul chirurgiei; 24. Asepsia şi antisepsia în chirurgie; 25. Traumatismele ţesuturilor moi -‐ Contuzii şi plăgi; vindecarea şi îngrijirea plăgilor; 26. Traumatismele toracelui; 27. Traumatismele abdomenului; 28. Traumatisme termice, chimice, electrice. Arsurile; 29. Politraumatismele. Noţiuni de prim-‐ajutor în traumatisme; 30. Hernii, eventraţii, evisceraţii; 31. Tumorile -‐ Principii de oncologie chirurgicală; 32. Patologia arterială. Patologia venoasă. Patologia limfatică; 33. Tumorile cutanate; 34. Tumorile ţesuturilor moi; 35. Semiologia şi patologia glandei mamare; 36. Semiologia şi patologia glandei tiroide; 37. Semiologia şi patologia mâinii; 38. Principii de chirurgie laparoscopică; 39. Principii de biologie şi chirurgie a transplantelor de organe.

Bibliografie

1. Ion Aurel Mironiuc, Valentin Muntean (sub Red.), Chirurgie generală, Vol. 1; 2013 – Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj -‐Napoca;

2. Ion Aurel Mironiuc, (sub Red.), 2011 – Semiologie şi patologie chirurgicală. Ed. Medicală Universitară „ Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca

3. Ion Aurel Mironiuc (sub Red), 2008 -‐ Ischemia critică aterosclerotică a membrelor inferioare. Ed.Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-‐Napoca,

4. A.Mironiuc, Ş. Rădulescu, A. Molnar, 2002 -‐ Arteriopatia cronică a membrelor inferioare, Ed.Risoprint, Cluj-‐Napoca

5. Schwartz, 2005 – Principiile chirurgiei, Vol.I si II, Ed.Teora Bucureşti

119

6. Lazăr Ş. L., Mureşan M. A., Rancea A. C., Eniu D.T, Semiologie şi patologie chirurgicală (vol. I, II), ed. Sincron, Cluj-‐Napoca, 1997

7. Andercou A., Galea F., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Ciuce C., Gherman I., Strâmbu C., Pintea D., Demco D., Mircioiu D., Propedeutică chirurgicală, ed. Mediamira, Cluj-‐Napoca, 2000

8. Townsend C. M., Beauchamp R. D, Evers B. M, Mattox K. L., Sabiston Textbook of Surgery – The Biological Basis of Modern Surgical Practice – 17TH EDITION, Elsevier Saunders, Philadelphia, 2004

9. Popescu I. (sub redacţia), Tratat de chirurgie – vol. 8 – partea 1a şi 1b, ed. Academiei Române, Bucureşti, 2008

10. Andercou A., Radulescu Ş., Mironiuc A., Galea F., Semiologie şi patologie chirurgicală, ed. Medicală universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2009

11. Morris P. J, Wood W. C., Oxford Textbook of Surgery, Oxford University Press, Oxford, 2004

12. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Principles of Surgery – 7th edition, McGraw-‐Hill, New York, 2004

13. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Schwartz-‐ principiile chirurgiei ediţia I în Limba Română, ed. Teora, Bucureşti, 2004

Evaluare

§ Examen scris test grilă 30% § Examen teoretic oral 30% § Examen practic 30% § Portofoliu de activitate 10%

120

FIZIOPATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Fiziopatologie generală Titularul cursului: Prof. Dr. Luminiţa Eugenia Pleşca,

Conf. Dr. Bulboacă Adriana, Prof. Dr. Pârvu Alina Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Fiziopatologie Codul cursului: 3 12 03 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig.

2 2 -‐

28 28 -‐

25 81 3 Examen scris + examen practic

II 2 2 28 28 25 81 4



Fiziologie

Obiective generale

§ Creşterea calităţii învăţământului medical fundamental, § Respectarea normelor europene şi internaţionale ce vizează o medicină

modernă, bazată pe dovezi, § Creşterea indicatorilor de performanţă în viaţa universitară medicală, în

care FIZIOPATOLOGIA este indispensabilă în modelarea gândirii complexe medicale.

Obiective specifice

§ Promovarea unei înţelegeri clare a noţiunilor esenţiale de fiziopatologie, asigurată de o prezentare în progresie logică a conceptelor medicale.

§ Însuşirea în dinamică a noţiunilor fundamentale în descrierea fiziopatologiei bolilor principalelor sisteme funcţionale.

§ Facilitarea înţelegerii de către studenţi a mecanismelor complexe, integrative, insistând asupra corelării dintre modificările sistemelor funcţionale şi reflexia lor în modificările mecanismelor molecular-‐biochimice.

121

§ Stabilirea diagnosticului patogenetic prin elaborarea unui algoritm complex de explorare a tulburărilor funcţionale şi lezionale prin scenarii clinice şi/sau prin demonstraţii pe modele experimentale.

§ Înţelegerea principiilor fiziopatologice ale corectării dezechilibrelor funcţionale (baza fiziopatologică a terapiilor).


1. Noţiuni fundamentale de fiziopatologie 2. Tulburările mecanismelor de apărare nespecifice 2.1. Inflamaţia normală şi patologică 2.2. Tulburările de termoreglare 3. Fiziopatologia metabolismului proteic 4. Fiziopatologia metabolismului lipidic 5. Tulburările metabolismului carbohidraţilor 6. Fiziopatologia hemostazei 7. Fiziopatologia anemiilor şi poliglobuliilor 8. Fiziopatologia aparatului respirator 9. Fiziopatologia aparatului cardiovascular 9.1. Fiziopatologia cardiopatiei ischemice 9.2. Fiziopatologia tulburărilor homeostaziei tensionale 9.3. Fiziopatologia şocului 9.4. Fiziopatologia insuficienţei cardiace 10. Fiziopatologia dezechilibrelor hidroelectrolitice 11. Fiziopatologia echilibrului acido-‐bazic 12. Fiziopatologia aparatului excretor 12.1. Insuficienţa renală acută sau disfuncţia renală acută 12.2. Insuficienţa renală cronică sau disfuncţia renală cronică

12.3. Afecţiunile glomerulare 12.4. Nefropatiile tubulointerstiţiale (NTI) 12.5. Litiaza renală

13. Fiziopatologia aparatului digestiv 13.1. Fiziopatologia esofagului si stomacului 13.2. Fiziopatologia malabsorbţiei 13.3. Fiziopatologia afecţiunilor hepatice 13.4. Fiziopatologia pancreasului exocrin 14. Fiziopatologia sistemului endocrin 14.1 Fiziopatologia excesului sau deficitului hormonal 14.2. Tulburările secreţiei de ADH 14.3. Tulburările secreţiei de prolactina 14.4. Tulburările secreţiei de STH 14.5. Tulburări ale secreţiei glandei suprarenale 14.6. Fiziopatologia tulburărilor secreţiei hormonilor tiroidieni 14.7. Tulburări ale secreţiei glandelor paratiroide

122

15. Fiziopatologia sistemului nervos 15.1. Fiziopatologia durerii 15.2. Fiziopatologia sistemului nervos periferic 15.3. Fiziopatologia afecţiunilor sistemului nervos central

Bibliografie

1. Pleşca-‐Manea Luminiţa (sub. redacţia) – Fiziopatologie. Curs pentru studenţii anului III Medicină Generală (format electronic), 2010

2. Dan Longo, Anthony Fauci, Dennis Kasper, Stephen Hauser, J. Jameson, Joseph Loscalzo, Harrison's Principles of Internal Medicine, 18th Edition, 2011

3. Pleşca-‐Manea Luminiţa, Cucuianu M., Crâsnic I., Brudaşcă Ioana -‐ Biochimie clinică – fundamentare fiziopatologică, ed.3, Ed. Argonaut, Cluj-‐Napoca, 2003

4. Pârvu Alina Elena – General Pathophysiology. Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu" Cluj-‐Napoca, 2003

5. Pârvu Alina Elena -‐ Systemic Pathophysiology Vol.I. Ed. Med. Univ. "Iuliu Haţieganu" Cluj-‐Napoca, 2004

6. Pârvu Alina Elena, Bulboacă Adriana, Bărăcan Adrian, Pathophysiology. Handouts For Medical Students, Volume 1, Ed Echinox, 2010.

7. Blidaru Mihai – Circulaţia coronariană, consideraţii fiziopatologice, Ed. Dacia, 2000

8. Bulboacă Adriana – Teorii fiziopatologice -‐ Afecţiuni ale sistemului nervos. Ed Echinox, 2004

9. Silbernagl Stefan, Lang Florian, Color Atlas Of Pathophysiology, Thieme Publishing Group, 2009

10. Goldman Lee, Ausiello Dennis, Arend William, Cecil Medicine, 2008

Evaluare

§ Examen teoretic 70% § Examen practic 20% § Portofoliu de activitate 10%

123

ANATOMIE PATOLOGICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Anatomie patologică generală Titularul cursului: Conf. Dr. Doiniţa Crişan, Conf. Dr. Renata Vasiu,

Şef. Lucrări Dr. Dan Gheban Departament: Ştiinţe morfologice Disciplina: Anatomie Patologică Codul cursului: MED 3 12 04 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 2 2 -‐ 28 28 -‐ 56 84 4 Examen teoretic şi practic

II Oblig. 3 3 -‐ 42 42 -‐ 84 126 5 Examen teoretic şi practic



Histologie

Obiective generale

Semestrul I Dobândirea de noţiuni generale de Anatomie patologică – trăsăturile macroscopice şi microscopice ale diferitelor categorii de procese patologice (tulburări de circulaţie, tulburări de metabolism, inflamaţii, tumori) şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor acumulate în cadrul altor specialităţi, privind etiologia, patogeneza, diagnosticul, evoluţia şi complicaţiile acestora. Semestrul II Pornind de la materialul studiat în semestrul I, studenţii vor dobândi noţiuni privind modificările anatomopatologice ale principalelor boli ale sistemelor de organe şi integrarea lor în contextul cunoştinţelor dobândite în cadrul altor specialităţi (Fiziopatologie, Semiologie medicală şi chirurgicală, Imagistică, Farmacologie etc.)

124

Obiective specifice

Semestrul I La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi: - Utilizarea unui limbaj specific Anatomiei patologice - Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri de autopsie - Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii - Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomopatologice ale bolilor - Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale Semestrul II La sfârşitul cursului, studenţii trebuie să dobândească următoarele abilităţi: - Recunoaşterea leziunilor macroscopice: fotografii, piese operatorii, cazuri de autopsie - Recunoaşterea leziunilor microscopice: la microscop, fotografii - Stabilirea unor corelaţii între manifestările clinice şi modificările anatomopatologice ale bolilor - Interpretarea unui buletin histopatologic: recunoaşterea unei entităţi patologice specifice şi formularea principalelor diagnostice diferenţiale


Semestrul I

I. TULBURĂRI DE CIRCULAŢIE 1. Hiperemia 2. Hemoragia 3. Ischemia 4. Tromboza 5. Embolia 6. Infarctul 7. Coagularea intravasculară diseminată 8. Şocul 9. Edemul 10. Tulburările circulaţiei limfatice

II. TULBURĂRI DE METABOLISM 1. Procese adaptative: hipertrofia, hiperplazia, atrofia, metaplazia 2. Injuria şi moartea celulară: intumescenţa celulară, steatoza,

moartea celulară – apoptoza, necroza 3. Patologia matricei extracelulare : substanţa fundamentală. fibrele

elastice, colagenul, amiloidul, hialinul

125

4. Acumulări intracelulare : lipide, proteine, glicogen, mucopolizaharide, pigmenţi – melanina, hemosiderina, cuprul, bilirubina)

5. Calcificarea patologică 6. Litiaza 7. Distrofii cheratinice

III. INFLAMAŢIILE ŞI VINDECAREA 1. Inflamaţiile: trăsături generale 2. Inflamaţii acute: seroasă, fibrinoasă, purulentă, hemoragică,

necrotizantă) 1. Inflamaţii cornice: virale, bacteriene, fungice, parazitare 2. Vindecarea: regenerarea, repararea

IV. TUMORI 1. Etiopatogeneză 2. Biologie tumorală 3. Trăsături generale ale tumorilor benigne şi maligne 4. Invazia tumorală şi metastazarea 5. Tumori epiteliale benigne şi maligne: papilomul, adenomul,

carcinoamele 6. Tumorile benigne şi maligne ale ţesuturilor moi 7. Tumori melanocitare benigne şi maligne

Semestrul II

I. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR 1. Tractul respirator superior: malformaţii, inflamatii, tumori. 2. Plămân: malformaţii, boli vasculare, leziuni alveolare difuze şi

detresa respiratorie, atelectazia, emfizemul pulmonar, bronşita cronică, bronsiectazia, astmul bronşic, infectii pulmonare, leziuni granulomatoase, eozinofilii pulmonare, pneumoconioze, fibroza pulmonara, tumori pulmonare.

3. Pleură: colecţii pleurale, tumori.

II. PATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR 1. Inima: malformaţii, reumatismul acut, endocardite (neinfecţioase,

infecţioase), alte leziuni endocardice, patologia valvelor artificiale, miocardita, cardiopatia ischemică (infarctul, cardioscleroza), cardiomiopatii, tumori.

2. Pericard: colecţii pericardice, tumori. 3. Vase: malformaţii, vasculite, ateroscleroza, anevrisme, varice.

126

III. PATOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV 1. Esofag: malformaţii, anomalii ale motilităţii, varice esofagiene,

esofagite, tumori. 2. Stomac: malformaţii, gastrite (acute, cronice), eroziuni şi ulcere

acute, ulcer peptic cronic, tumori. 3. Intestin : malformaţii, boala ischemică, enterocolite, sindroame de

malabsorbţie, boli inflamatorii intestinale (boala Crohn, colita ulcerativă), polipi şi sindroame polipozice, tumori maligne, ileusul.

4. Apendicite. 5. Peritoneu: peritonite, tumori. 6. Ficat: malformaţii, boli vasculare, hepatite (acute, cronice), ciroza,

leziuni pseudotumorale, tumori (primare, metastaze). 7. Vezicula biliara: malformaţii, colecistite, tumori. 8. Pancreas: malformatii, fibroză chistică, pancreatite (acute, cronice),

tumori ale pancreasului şi exo-‐endocrin, diabetul zaharat.

IV. PATOLOGIA SISTEMULUI URINAR 1. Rinichi: malformaţii, boli renale chistice, glomerulopatii, tubulopatii,

nefropatii tubulointerstiţiale, leziuni vasculare, hidronefroza, tumori.

2. Căi urinare şi vezică urinară: malformaţii, cistite

V. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL MASCULIN 1. Penis: malformaţii, inflamaţii, leziuni preneoplazice, tumori. 2. Testicul: malformaţii, orhiepididimite, tumori. 3. Prostata: prostatite, hiperplazia benignă, tumori.

VI. PATOLOGIA SISTEMULUI GENITAL FEMININ 1. Malformaţii, intersexualităţi. 2. Vulva, vagin: inflamaţii, tumori. 3. Col uterin : cervicite, polipul cervical, tumori. 4. Corpul uterin : adenomioza şi endometrioza, endometrite,

hiperplazia endometrială, tumori. 5. Anexe : boala inflamatoare pelviană, chisturi ovariene, tumori. 6. Patologia sarcinii: boala gestationala trofoblastica. 7. Glanda mamară: malformaţii, mastite, leziuni dishormonale,

tumori.

VII. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN 1. Tiroida : tiroidite, guşi, tumori. 2. Suprarenale: leziuni netumorale, tumori.

127

VIII. PATOLOGIA SISTEMULUI OSTEOARTICULAR ŞI MUSCULAR 1. Boli osoase: anomalii de dezvoltare şi metabolice, osteomielite,

leziuni pseudotulorale, tumori. 2. Articulaţii : osteoartrita, guta, artrita reumatoidă, artrite

infecţioase. 3. Boli musculare : miopatii congenitale, distrofii musculare, tulburări

miotonice, miopatii inflamatorii, miastenia gravis, atrofia denervare.

IX. PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL 1. Malformaţii, meningite şi encefalite, tumori.

X. PATOLOGIA LEUCOCITELOR ŞI A SISTEMULUI LIMFOGANGLIONAR 1. Limfadenite, limfoame non-‐Hodgkin, limfomul Hodgkin, histiocitoza

cu celule Langerhans.

Bibliografie

1. Crişan D, Patologia Tubului Digestiv, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2008

2. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, anul IV, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-‐Napoca, 2007

3. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, anul V, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-‐Napoca, 2008

4. Florescu P, Précis de Anatomie Patologică, vol I, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-‐Napoca, 2006.

5. Kumar V, Fausto N, Abbas A, Robbins & Cotran Pathologic Basis of Disease, 7th ed, 2004; 8th ed, 2010

6. Notele de curs (inclusiv în format electronic) 7. Underwood JCE, General and Systematic Pathology: With Student

Consult Online Access, Churchill Livingstone, 4th ed., 2004 8. http://alf3.urz.unibas.ch/pathopic/intro.htm 9. http://library.med.utah.edu/WebPath/webpath.html 10. http://www.emedicine.com/ 11. http://www.pathguy.com/ 12. http://www.pathologie-‐online.de/ap/index.php 13. http://www.pathologyoutlines.com/ Evaluare § Examen teoretic scris: 70% § Examen practic oral: 25% § Activitatea din cursul semestrului: 5%

128

FARMACOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Farmacologie şi Toxicologie Titularul cursului Conf. Dr. Dana Goşa, Prof. Dr. Vlaicu Sandor Departamentul Ştiinţe Funcţionale Disciplina Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică Codul cursului MED 3 12 05 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig.

2 1 -‐

28 14 -‐ 50 120

4 Ex. scris+ ex. practic II 1 1 14 14 2



Fiziologie, Microbiologie

Obiective generale

§ Aspecte legate de medicament, reglementările în vigoare pe plan naţional şi internaţional, aspecte generale de farmacocinetică, farmacodinamie, farmacoeconomie şi farmacoepidemiologie; medicamentele ce reglează funcţiile de bază ale organismului; chimioterapia

Obiective specifice

§ Importanţa stabilirii criteriilor majore de eficacitate a medicamentelor si a raportului beneficiu/risc

§ Cunoaşterea modelului farmacocinetic-‐farmacodinamic § Stabilirea unor criterii de selectare a medicamentelor in functie de

obiectivul therapeutic § Cunoaşterea principiilor de strategie terapeutica in tratamentul cu

antibiotice, antivirusale si alte medicamente specifice


1. Farmacologie generală. 2. Farmacocinetica generală. 3. Farmacodinamie generală. 4. Farmacoepidemiologie. 5. Farmacovigilenţa.

129

6. Mediatori (neurotransmiţători) şi modulatori chimici. 7. Sistemul nervos colinergic. 8. Sistemul nervos adrenergic. 9. Serotonina. 10. Antiserotoninicele. 11. Histamina. 12. Antihistaminicele. 13. Aminoacizii ca mediatori chimici. 14. Opioizi. 15. Sistemul renină-‐angiotensiogen-‐angiotensină. 16. Kinine plasmatice. 17. Sistemul nervos purinergic (Adenozina şi ATP). 18. Eicosanoizi (Prostaglandine, prostacicline, tromboxani, leucotriene). 19. PAF. 20. Factori vasculari de origine endotelială. 21. Sistemul nitritergic (oxidul nitric). 22. Endoteline. 23. Vitamine. 24. Enzimele ca medicament. 25. Farmacologia ionilor si a canalelor ionice. 26. Citokine şi factori de crestere. 27. Hormonii steroizi. 28. Hormonii tiroidieni. 29. Hormoni proteici. 30. Tratamentul diabetului. 31. Antidiabetice orale. 32. Insulinele. 33. Farmacologia sistemului nervos. 34. Anestezice locale. 35. Anestezice generale. 36. Analgezice. 37. Chimioterapice utilizate în bolile infecţioase. 38. Antiseptice şi dezinfectante. 39. Antivirusale. 40. Antibacteriene. 41. Strategia utilizării chimioterapicelor antibacteriene. 42. Inhibitorii metabolismului acidului folic. 43. Sulfamide. 44. Sulfone. 45. Inhibitorii dihidrofolatreductazei (DHRF) bacteriene: (trimetoprimul si

compusii inruditi). 46. Inhibitorii girazei ADN bacteriene (chinolone şi compuşii înrudiţi). 47. Nitroheterocicli (nitrofurani, nitoimidazoli).

130

48. Betalactamine. 49. Fosfomicine. 50. Cicloserina. 51. Glicopeptide si glicofosfolipide. 52. Aminoglicozide (aminozide) si aminociclitoli. 53. Macrolide, linsosamide, sinergistine (streptogramine) (MLSB). 54. Cloramfenicoli. 55. Tetracicline. 56. Ansamicine. 57. Antibiotice polipeptidice. 58. Antituberculoase. 59. Antileproase. 60. Antifungice. 61. Antiprotozoarice. 62. Antivirale. 63. Antineoplazice.

Bibliografie

1. Anca Dana Buzoianu – Farmacologie. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca vol I, vol II, 2002

2. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001

3. I. Fulga. Farmacologie, Ed Medicala, Bucuresti, 2004 4. Dana Goşa. Farmacologie, Ed Dacia, Cluj Napoca 2002. 5. Goodman and Gillman’s – Manual of Pharmacology and Therapeutics

(12th edition). McGraw Hill Publishing 2008. 6. Katzung – Basic and clincal Pharmacology McGraw-‐Hill ed. 11. -‐ 2009 7. R.A. Harvey, P.C. Champe, M.J. Myuk – Pharmacology 2nd edition.

Lippincott Williams and Wilkins 2000 8. Rang & Dale’s Pharmacology with Student consult – 2011 9. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana -‐ Cluj-‐Napoca,

Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011

Evaluare


131

IGIENĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Igienă Titularul cursului: Prof. Dr. Monica Popa, Conf. Dr. Valeria Laza,

Conf. Dr. Dana Sîrbu, Conf. Dr. Daniela Curşeu, Şef lucr. Dr. Bogdana Năsui

Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Igienă Codul cursului: MED 3 12 08 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig.

1 1 -‐

14 14 -‐

20 48 2 Ex. scris + ex. practic II 2 2 28 28 30 86 4



Obiective generale:

§ Înţelegerea influenţei mediului înconjurător / a factorilor de mediu asupra sănătăţii umane.

§ Recunoaşterea surselor de expunere la factorii de mediu cu potenţiale efecte asupra sănătăţii.

§ Cunoştiinţe şi abilităţi în identificarea şi folosirea informaţiilor despre bolile asociate factorilor de mediu ambiant.

§ Înţelegerea conceptului de „risc de mediu”, aplicarea lui la nivel individual şi populaţional.

§ Construirea strategiilor profilactice / intervenţionale.


§ Identificarea şi clasificarea corectă a pericolelor din mediu pentru sănătatea umană

§ Evaluarea critică a relaţiei complexe dintre poluarea mediului ambiant şi sănătatea populaţiei expuse pentru stabilirea unei posibile legături între expunere şi efect.

§ Abilităţi specifice în realizarea anamnezei de mediu § Recomandări adecvate la nivel individual /populaţional pentru

minimizarea riscului pericolelor din mediu asupra sănătăţii § Demonstrarea de cunoştinţe solide de nutriţie umană (în termeni de

dietă, alimente şi stare de sănătate).

132

§ Selectarea şi aplicarea de tehnici / metode folosite în igienă (determinări antropometrice, chestionare, analize statistice, metode de laborator).

§ Sintetizarea şi interpretarea datelor de evaluare a statusului nutriţional la grupuri şi subgrupuri populaţionale.

§ Identificarea celor mai adecvate strategii profilactice / intervenţionale pentru probleme nutriţionale specifice la o populaţie.


1. Igiena mediului - Cerinţe de bază pentru un mediu sănătos. Relaţia dintre schimbările

ecologice globale şi sănătatea umană. - Definirea şi caracterizarea pericolelor din mediu (fizice, chimice,

biologice, mecanice, psihosociale) în relaţie cu starea de sănătate. - Descrierea metodelor de bază în evaluarea şi controlul pericolelor din

mediul înconjurător. - Demonstrarea mecanismelor de bază prin care poluanţii/contaminanţii

din mediu au efecte asupra organismului uman. - Culegere de date şi informaţii privind recunoaşterea, evaluarea,

managementul şi controlul pericolelor din mediu. - Cunoaşterea şi aplicarea strategiilor profilactice şi intervenţionale

pentru comunităţile la risc sau potenţial afectate - Caracterizarea surselor majore de poluare fizică, chimică şi biologică a

apei, aerului, solului. Criterii de calitate ale acestor factori de mediu şi importanţa lor ca determinanţi ai sănătăţii.

- Efecte acute / cronice asupra sănătăţii ale poluării aerului ambiant. - Elemente de patologie hidrică infecţioasă şi neinfecţioasă. - Caracterizarea habitatului uman: identificarea efectelor asupra sănătăţii

date de urbanizare, de condiţiile de locuit / microclimat. Managementul deşeurilor. Poluarea aerului interior: expunere, efecte, control.

2. Igiena alimentaţiei - Cunoaşterea noţiunilor de bază în interpretarea şi aplicarea cerinţelor

nutritive ale omului sănătos şi ale necesarului de alimente la diferite grupe populaţionale.

- Demonstrarea modificării necesarului de nutrienţi pe parcursul etapelor ciclului de viaţă. Selecţia şi aplicarea adecvată a metodelor de evaluare a statusului nutriţional în vederea identificării problemelor nutriţionale la populaţii ţintă.

- Cunoaşterea factorilor care limitează accesibilitatea, calitatea şi siguranţa produselor alimentare.

- Identificarea pericolelor chimice/biologice rezultate din consumul de alimente contaminate sau ca urmare a tehnicilor de gastrotehnie şi

133

stabilirea riscurilor pentru sănătatea consumatorilor. Toxiinfecţii şi intoxicaţii alimentare.

- Stabilirea măsurilor profilactice şi intervenţionale adecvate, consecutive unor evaluări de risc în colectivităţi. Impactul sistemului HACCP asupra securităţii şi inocuităţii alimentelor.

- Demonstrare de abilităţi pentru realizarea şi diseminarea măsurilor de educaţie în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei la populaţii ţintă.

3. Igiena şcolară - Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de investigare a creşterii şi

dezvoltării copiilor şi tinerilor, la nivelul asistenţei primare a stării de sănătate.

- Analiza şi interpretarea datelor de dezvoltare fizică în relaţie cu ergonomia şcolară.

- Demonstrare de abilităţi în organizarea şi desfăşurarea controlului dezvoltării fizice în colectivităţile şcolare.

Bibliografie:

1. Ionuţ Carmen, Popa Monica, Laza Valeria, Sârbu Dana, Curseu Daniela, Ionuţ R. -‐ Compendiu de igienă, Ed. Med. Univ. „I.Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2004.

2. Popa Monica -‐ Concepte şi tendinţe privind poluarea mediului înconjurător – note de curs, Ed. QuoVadis Cluj-‐Napoca, 2001.

3. Curşeu Daniela -‐ Curs de igienă spitalicească, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2007.

4. Popa Monica -‐ Poluarea interioară şi sănătatea umană – expunere, efecte, control, Ed. Quo Vadis Cluj-‐Napoca, 2000.

5. Popa Monica -‐ Apele reziduale din unităţi medico-‐sanitare – ghid metodologic, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2006.

6. Sîrbu Dana -‐ Siguranţa alimentelor şi sănătatea umană, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2007.

7. Curşeu Daniela -‐ Mediul şi sănătatea – optimism sau pesimism? Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2006.

Evaluare:

§ Examen scris 60 % § Examen practic 30 % § Activitate pe parcurs 10%

134

ABILITĂȚI PRACTICE DE BAZĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Abilități practice de bază Titularul cursului: Şef. Lucr. Dr. Gherman Claudia Departamentul: Chirurgie Disciplina: Chirurgie II Codul cursului: MED 3 1 07 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 0,5 1 -‐ 7 14 -‐ -‐ 21 2 Ex. practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Obiective generale:

§ Dobândirea abilităților necesare efectuării manoperelor medicale practice de bază


§ Cunoașterea indicațiilor și tehnicilor de efectuare a manoperelor clinice cuprinse în “Caietul de abilități practice” la categoria “Efectuează personal și explică pacienților”. Insusirea practica a acestor manopere prin exercitii “hands-‐on” efectuate pe manechine si simulatoare.


Stație Terapie Intensivă Puncția venoasă Montarea unei perfuzii iv Puncția arterială Administrarea de oxigen Monitorizare ECG, SpO2, TA, AV, temperatură Stație urgență Dezobstrucție cale aeriană/CT Defibrilare Imobilizare fracturi Controlul hemoragiilor externe

135

Chirurgie – 2 stații Introducere sterilizare, control, păstrarea sterilității Sutura Scoaterea firelor Injecțiile sc, id, im, iv Incizia și drenajul leziunilor superficiale Pansamentul simplu -‐ fixare Ingrijire plăgi și stome Introducere tub nazo gastric Tușeul rectal Montare sondă urinară la barbat Stație Obstetrică-‐Ginecologie Nașterea normală Tușeul vaginal Recoltare TBPN Montare sondă urinară la femeie

Bibliografie:

Fișele tipărite pentru fiecare manoperă (existente la Centrul de Abilități Practice și Simulare în Medicină)

Evaluare:

§ Examen practic, evaluare de catre instructorul responsabil pentru fiecare statie, corespunzator fiselor de evaluare. Calificative la examen: admis/respins

136

MICROBIOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Microbiologie clinică: Parazitologie şi Micologie

Generală şi Medicală Titularul cursului: Prof. Dr. Lia Monica Junie, Şef. Lucr. Dr. Carmen

Costache, Şef. Lucr. Dr. Ioana Colosi Departamentul: Ştiinţe moleculare Disciplina: Microbiologie Codul cursului: MED 3 2 08 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 1 1 -‐ 14 14 -‐ 25 53 2

Examen teoretic și examen practic



Microbiologie

Obiective generale:

§ Studiul Paraziţiilor (Helminti, Protozoare) şi a fungilor şi relaţia lor cu gazda umană, mediul biotic şi abiotic.

§ Asimilarea cunoştinţelor de Parazitologie şi Micologie fundamentală şi medicală.

§ Importanţa paraziţilor şi Fungilor ca şi agenţi etiologici ai diferitelor entităţi clinice infecţioase

§ Cunoaşterea genurilor parazitare (protozoare, helminţi) şi fungice pentru înţelegerea rolului lor în patologia umană.

§ Bacterii, paraziti şi fungi implicaţi în etiologia infecţiilor de tract respirator, infecţii ale SNC (meningită, encefalită), sindrom diareic.


§ Etiologia, patogeneza şi diagnosticul de laborator al bolilor parazitare si micotice.

§ Aplicarea acestor notiuni in domeniile de baza din Medicina: diagnosticul clasic si molecular al bolilor infectioase parazitare, fungice şi epidemiologia infectiilor parazitare, fungice; cercetarea medicală,

137

§ Cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de laborator folosite pentru detectarea şi identificarea parazitilor şi a fungilor.

§ Pregatirea studentilor pentru efectuarea unor tehnici minime de laborator necesare unui medic de medicina generala.


1. Parazitologie medicala: Paraziti: Protozoare, Helminti: Caractere generale; Definitie, taxonomie,

Clasificare. Grupe filogenetice de importanţă medicală. Morfologie, Gazde, Rezervor, Ciclu biologic, Chimioterapia antiparazitara (mecanism de actiune si rezistenta bacteriilor la antibiotice). Genuri, Specii, Reprezentanti, infectii produse, patogeneza, profilaxie si diagnostic de laborator

2. Helminti: Nemathelminti: Ascaris lumbricoides, Enterobius vermicularis, Trichuris

trichura, Strongyloides stercoralis, Trichinella spiralis Plathelminti: Trematode: Fasciola hepatica 3. Cestode: Tenia solium, Tenia saginata, Cisticercoza, Diphyliobotrium

latum, Hymenolepis nana, Genul Echinococcus Echinococcus granulosus, Echinococcus multilocularis, Cisticercoza

4. Protozoare: genurile Entamoeba, Giardia, Trichomonas; Cryptosporium, Microsporidium, Toxoplasma, Plasmodium, Flagelate sanguine

5. Fungi: proprietati generale, clasificare, Grupe filogenetice de importanţă medicală. Morfologie, Chimioterapia antifungica (mecanism de actiune si rezistenta la antifungice), genuri, specii, reprezentanti, infectii produse, diagnostic de laborator, genurile Pneumocistis (Pneumocystis carinii), Candida, Criptococcus, Aspergillus, Dermatofiti

6. Infecţii ale tractului respirator 7. Pneumonia fungică: Pneumocystis jiroveci (Pneumocystis carinii),

Aspergillus 8. Infecţii ale SNC: meningite fungice 9. Criptococcus neoformans 10. Infecţii generalizate fungice 11. Protozoare sanguine 12. Infecţii parazitare congenitale 13. Plasmodium 14. Toxoplasma Gondii: Toxoplasmoza 15. Infecţiile SNC – meningite, encefalite parazitare 16. Amibe libere: Naegleria fowleri, Acanthamoeba, 17. Malaria cerebrala, Toxoplasmoza cerebrală 18. Infecţii cu transmitere sexuala 19. Trichomonas vaginalis, Candida 20. Infecţii cutanate

138

21. Dermatofiti 22. Infecţiile tractului digestiv produse de Protozoare 23. Entamoeba hystolitica, Giardia lamblia intestinalis, Cryptosporidium,

Microsporidia 24. Infectiile produse de Nemathelminti Plathelminti (Trematode, Cestode)

Bibliografie:

1. Lia Monica Junie-‐ Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2011, ISBN: 978-‐973-‐693-‐248-‐9; ed. II-‐a; 302 pag

2. Monica Junie-‐ Infecţii bacteriene, virale, parazitare, fungice, Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2007, ISBN: 978-‐973-‐693-‐248-‐9; 302 pag

3. Monica Junie-‐ Microbiologie Medicala vol. II (Parazitologie şi Micologie Medicală), Editura U.M.F.“Iuliu Haţieganu”Cluj-‐Napoca, 2005, ISBN: 973-‐693-‐102-‐1, 255 pag

4. Monica Junie-‐ Helminţi şi Helmintioze, Editura U.MF. “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, ISBN 973-‐ 8019-‐15X, 2000, 230 pag.

Evaluare:

§ Examen final scris constând din teste grilă şi subiecte redacţionale 70%

§ Teste de verificare pe perioada anului oral/scris 10% § Examen practic 20%

139

IMUNOPATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Programul de studiu: Medicină Curs: Imunologie şi alergologie, an III Titularul cursului: Prof. Dr. Diana Deleanu Departamentul: Oncologie Disciplina: Imunologie Codul cursului: MED 3 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I II Oblig. 1,5 1,5 -‐ 21 21 -‐ -‐ 42 3 Ex. scris

C = cursuri; LP = lucrări practice; St. = stagii


Fiziologie, Microbiologie (an 2)

Obiective generale

§ Cunoaşterea funcţionării sistemului imunitar în condiţii normale şi patologice.

§ Cunoaşterea modalităţilor de investigare a activităţii sistemului imun.

§ Recunoaşterea tabloului clinic al principalelor boli cu mecanism imun (boli alergice, boli autoimune, imunodeficienţe) şi a modalităţilor terapeutice utilizate.

§ Cunoaşterea principiilor de terapie care se aplică în scopul modulării răspunsului imun.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază de imunologie normală şi patologică: § Cunoaşterea organelor şi celulelor cu abilităţi de răspuns imunitar

din organism; § Cunoaşterea unor molecule implicate în răspunsul imunitar

(antigene, anticorpi, citokine, molecule de adeziune, complement); § Cunoaşterea inter-‐relaţiilor care se stabilesc între celulele şi

moleculele de mai sus pentru a edifica un răspuns imunitar; § Cunoaşterea deviaţiilor celulare şi moleculare care apar în bolile cu

substrat imunitar; § Cunoaşterea tablourilor clinice ale principalelor clase de boli cu

substrat imunitar: alergii, boli autoimmune, imunodeficienţe;

140

§ Cunoaşterea principiilor terapiei care se aplică în bolile enumerate mai sus;

§ Cunoaşterea unor aspecte particulare legate de starea sistemului imunitar: imunitatea de transplant, imunologia tumorilor;


1. Răspuns imun natural şi dobândit 2. Organele limfoide, celulele sistemului imun 3. Imunitate specific. Complexul major de histocompatibilitate 4. Antigene. Anticorpi – imunoglobuline 5. Biotehnologii 6. Sistemul complementului 7. Fazele răspunsului imun şi cooperarea dintre celule 8. Mediatori moleculari ai răspunsului imun 9. Hipersensibilităţi 10. Imunodeficienţe 11. Boli autoimune 12. Boli alergice 13. Imunologia transplantului şi imunologia tumorilor 14. Imunomodularea şi terapiile biologice

Bibliografie

1. Abul K Abbas, Andrew H Lichtman, Shiv Pillai. Cellular and Molecular Immunology seventh edition, Elsevier Saunders 2012

2. Peter J Delves, Seamus J Martin, Dennis R Burton, Ivan M Roitt. Roittʹ′s Essential Immunology 12th edition, Wiley-‐Blackwell 2011

3. Charles A Janeway, Paul Travers. Immunobiology 8th edition, Garland Science, 2011

4. Doru Dejica. Tratat de Imunologie Clinică, Editura Dacia 1997

Evaluare

§ Examen practic: 33% § Examen scris: 67%

141

ANUL IV

MEDICINĂ INTERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină internă – gastroenterologie (patologia

aparatului digestiv) Titularul cursului: Prof. Dr. Petru Adrian Mircea Departamentul: Medicină internă Disciplina : Medicală I -‐ Medicină internă, cardiologie şi

gastroenterologie Codul cursului: MED 4 1 01 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 8 -‐ 17.1 56 -‐ 120 80* 276 10

Ex.practic (caz)+

ex.teoretic (scris)

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii * 2 ore/zi x 5 zile / sapt x 8 sapt = 80 ore


Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie, Imunologie, Microbiologie, Anatomie patologică, Farmacologie

Obiective generale

§ A oferi suportul teoretic şi a cultiva aptitudinile, deprinderile şi atitudinile indispensabile practicării medicinei în domeniul patologiei organelor interne

Obiective specifice

Cunoaşterea abordării patologiei aparatului digestiv: § notiuni de epidemiologie, etiopatogeneză, patologie, dg. pozitiv şi

diferenţial, complicaţii, evoluţie, prognostic şi terapeutică medicală individualizată

Competenţe şi atitudini pe care studenţii trebuie să le aibă după parcurgerea modulului de medicină internă -‐ patologie digestivă şi metabolică § realizarea practică a tuturor etapelor obligatorii formularii

diagnosticului: anamneza, ex. fizic, interpretarea datelor clinice

142

(formularea diagnosticului clinic), indicarea si interpretarea explorarilor, formularea diagnosticului

§ realizarea practica a planului terapeutic, cunoasterea criteriilor de monitorizare a tratamentului

§ abilităţi de comunicare cu pacientul


1. Patologia esofagului. 2. Gastrite acute si cronice. 3. Ulcer gastric şi duodenal. 4. Stomac operat. 5. Sd. Zollinger-‐Ellison. 6. Patologia neulceroasă a duodenului. 7. Tumori gastrice benigne şi maligne. 8. Sindromul diareic. 9. Enteropatii. 10. Sindrom de malabsorbţie. 11. Boli inflamatorii intestinale. 12. Recto-‐colita hemoragică. 13. Boala Crohn. 14. Diverticuloza colonului. 15. Tumorile benigne şi maligne ale tractului gastrointestinal. 16. Patologie gastrointestinală funcţională (dispepsia funcţională,

constipaţia, sindromul de intestin iritabil). 17. Sindroame în patologia hepato-‐biliară. 18. Bolile colecistului şi căilor biliare 19. Hepatite cronice. 20. Ciroze hepatice. 21. Patologia tumorală biliară şi hepatică. 22. Pancreatite acute. Pancreatite cronice. Patologia tumorală pancreatică

exocrină şi endocrină. 23. Porfirii.

Bibliografie

1. Book des ECN (redactor Laurent Kabila), ed. lb. romana, Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", 2011.

2. Grigorescu M (sub red.). Note de curs 2009 (vezi Ghiduri de studii, an IV, site UMF).

3. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de gastroenterologie, vol.I-‐II, Ed. Medicala Nationala 2002.

4. Grigorescu M. (sub red.) Tratat de hepatologie, Ed. Medicala Nationala 2004.

143

5. Harrison’s Principles of Internal Medicine, editia 18, Ed. McGraw-‐Hill 2011.

6. Pascu O, Grigorescu M, Acalovschi M, Andreica V. Gastroenterologie. Hepatologie. Bazele practicii clinice. Ed. Medicală Universitară "Iuliu Hatieganu" Cluj-‐Napoca, 2010.

7. Valean Simona. Cancere digestive. Epidemiologie si factori de risc, strategii de screening si supraveghere. Editura Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", 2011.

8. Chen Y. A., Tran C., Toronto Notes 2011. Ed. Toronto Notes for Medical Students 2011

Evaluare

§ Ex. Practic -‐ oral (40% caz clinic + 10% portofoliu de activitate -‐ activitatea la patul bolnavului şi interesul profesional din timpul stagiului clinic)

§ Ex. Teoretic -‐ scris (50%) (50 întrebari de tip grilă + 4 subiecte redacţionale scurte)

144

FARMACOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Farmacologie Clinică Titularul cursului: Prof. Dr. Buzoianu Anca Dana Departament: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Farmacologie, toxicologie și farmacologie clinică Codul cursului: MED 4 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 3 2 -‐ 21 14 -‐ 20 55 3 Ex. scris + ex. practic



Farmacologie, Fiziologie, Fiziopatologie

Obiective generale

§ Însuşirea unui nucleu informaţional privind – farmacologia aparatelor şi a sistemelor

§ Studenţii trebuie să aibă competenţe asupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.


Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică: § principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei

medicamentoase § prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al

intercţiunilor medicamentoase § aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic § vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic § aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în

pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează § aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu

insuficienţa hepatică şi renală § principii de tratament al intoxicaţiilor acute § prevenirea erorilor de prescripţie medicală

145


1. Farmacologia aparatului digestiv • Medicaţia antiulceroasă. • Antisecretoriile gastrice. • Protectoare ale mucoasei gastrice. • Medicamente active pe Helicobacter pylori • Prokinetice. Antivomitive. Antispastice • Antidiareice. • Laxative şi purgative. • Stimulantele şi substituentele secreţiei gastrice. • Fermenţii pancreatici. • Antiinflamatoarele intestinale. • Coleretice. • Antilitiazice biliare. • Medicaţia bolilor hepatice. • Antivirale utilizate în hepatitele cronice

2. Farmacologia sângelui • Antianemice. • Stimulatori ai hematopoiezei. • Medicaţia anticoagulantă. • Antiagregante plachetare. • Hemostatice şi coagulante • Medicamente fibrinolitice

3. Farmacologia metabolică • Medicamentele hipolipemiante • Tratamentul obezităţii

Bibliografie: Pe lângă informaţia prezentată în cadrul cursului se recomandă următoarele surse bibliografice: 1. Buzoianu A.D. – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006. 2. Buzoianu A.D. – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu

Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2003. 3. V. Stroescu -‐ Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală,

Bucureşti, 2001 4. Harvey R.A., Champe P.C., Mycek, M.J. -‐ Pharmacology – 2nd edition.

Lippincott Williams and Wilkins, 2000. 5. Katzung B.G. -‐ Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) -‐ McGraw

Hill, 2007

146

6. Goodman and Gillman's -‐ Manual of Pharmacology and Therapeutics . McGraw Hill Publishing, 2008

7. Rang H.P., Dale M.M., et al. -‐ Pharmacology, Elsevier Churchill Livingstone, 7th ed. 2012

8. Karila, Laurent -‐ Le book des ECN. Editia in limba romana -‐ Cluj-‐Napoca: Editura Medicală Universitară “Iuliu Hatieganu”, 2011

Evaluare:


147

NEFROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Nefrologie Titularul cursului: Prof. Dr. Dan Vlăduţiu Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Nefrologie Codul cursului: MED 4 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 1,5 -‐ 2 21 -‐ 28 21 70 4 Ex. scris + Ex. practic



Fiziopatologie, Anatomie patologica, Farmacologie şi Semiologie

Obiective generale

§ Transmiterea noţiunilor de bază, teoretice şi practice privind diagnosticul şi tratamentul bolilor renale

Obiective specifice

§ Transmiterea noţiunilor de bază privind particularităţile de abordare a bolilor renale, a mijloacelor de diagnostic (inclusiv puncţia biopsie renala) şi a principalelor metode specifice, de tratament inclusiv a celor de supleere renală: hemodializă, dializă peritoneală, transplant renal


1. Glomerulopatiile 2. Nefropatii tubulointerstiţiale 3. Nefropatii vasculare 4. Nefropatia diabetică, nefropatii ereditare 5. Rinichiul şi sarcina 6. Insuficienţa renală acută 7. Insuficienţa renală cronică 8. Metode de substituţie a funcţiei renale: hemodializa, dializa

peritoneală, transplantul renal 9. Tulburările echilibrului hidro-‐electrolitic 10. Tulburările echilibrului acido-‐bazic

148

Bibliografie

1. Gherman Căprioară M: Nefrologie, Ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1998.

2. Vlăduţiu D.S., Spânu C., I. Dulău-‐Florea: Nefrologie pentru examenele de licenţă şi rezidenţiat, Ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 1999:99-‐118

3. Vladutiu DS. Nefrologie -‐ Teme esentiale in actualitate, Ed. Medicală Universitară ”Iuliu Haţieganu” Cluj

4. Harrison, Medicina Interna, Ediţia XIV, XV, XVI 5. Daugirdas JT. Handbook of Dialysis, Lippinccot Williams & Wilkins , 2006

Evaluare


149

RADIOLOGIE. APARAT LOCOMOTOR, EXCRETOR ŞI URGENŢE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Radiologie, aparat locomotor, excretor şi urgenţe Titularul cursului: Prof. Dr. Silviu Sfrângeu, Prof. Dr. Sorin Dudea Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Radiologie Codul cursului: MED 4 1 04 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 1,5 1,5 -‐ 21 21 -‐ 42 84 3 Ex.scris + ex. practic



Semiologie medicală, Anatomie patologica

Obiective generale:

§ Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nucleară, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.

§ Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (convenţional şi imagistic).

§ Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.


§ Recunoaşterea metodei de examinare. § Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor. § Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea

semnificaţiilor lor. § Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice. § Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată. § Schiţarea unui buletin radiologic.

150


1. Noţiuni elementare de fizică şi tehnică: Structura atomului; Radiaţii corpusculare şi electromagnetice: clasificare, proprietăţi; Razele X: mecanisme de producere, proprietăţi; Tubul de raze X. Structura unui aparat de radiodiagnostic; Tehnici de examinare radiologică convenţională (radioscopie, radioscopie televizata (fluoroscopie), radiografie, tehnici speciale tomografie plană, incidente speciale, angiografie).

2. Noţiuni de fizică şi tehnică a aparaturii imagistice: Imaginea radiologică (scopică şi grafică), imaginea digitală; Ecografia: principii fizice noţiuni principale.; Computer tomografia: principii fizice -‐ noţiuni principale; Rezonanţa magentică nucleară: principii fizice -‐ noţiuni principale; Planul de examinare a unei imagini radiologice.

3. Noţiuni de radiobiologie: Iradierea naturală şi artificială; Efecte biologice ale radiaţiilor ionizante; Boala acută de iradiere noţiuni generale.

4. Noţiunie radioprotecţie: Noţiuni de dozimetrie în S.I.; Iradierea utilă şi inutilă; Noţiuni principale de radioprotecţie populaţională şi profesională; legislaţie.

5. Aparat renal: Tehnici de examinare (UIV, ecografie, CT). Anatomie normală radioimagistică. Sindroame: rinichi mic, rinichi mare, masa renală, obstrucţie, litiaza, malformaţii.

6. Explorare imagistică în patologia unor organe retroperitoneale şi a micului bazin (suprarenale, adenopatii); Explorarea radioimagistică a vezicii urinare; Explorarea radioimagistică a organelor genitale interne.

7. Aparat locomotor: tehnici de examinare (RX, ecografie, CT, RM); Anatomia radioimagistică a aparatului locomotor; Semiologie radiologică elementară în patologia aparatului locomotor.

8. Semiologie imagistică elementară în patologia aparatului locomotor. Noţiuni elementare despre patologia infecţioasă şi tumorală a aparatului locomotor.

9. Noţiuni elementare despre patologia inflamatorie poliarticulară. Procese degenerative ale aparatului locomotor. Patologie locomotorie specifică varstei copilului (rahitism, DDS).

10. Urgenţe medico-‐chirurgicale: abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; corpi straini.

11. Noţiuni recapitulative şi de integrare prin algoritmi de indicaţii a tehnicilor de examinare radio-‐imagistice.

151

Bibliografie:

1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983.

2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomagraphy. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.

University Press, 2006. 2. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie

clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000.

Evaluare:


din care: Recunoaştere de imagini patologice, scris 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic 20%

Examenul este susţinut în faţa unei comisii comune alcătuite din cadre didactice ale disciplinelor Radiologie şi Imagistică Medicală. Proba teoretică constă în 30 întrebări din tematica de Radiologie şi 20 întrebări din tematica de Imagistică Medicală. Proba de interpretare de imaginii constă din proiectarea a 10 imagini cu modificări patologice din tematica studiată: 6 imagini din tematica aferentă disciplinei de Radiologie şi 4 imagini din tematica aferentă disciplinei de Imagistică Medicală. Proba de caz clinic se va desfăşura în faţa unei comisii mixte compusă din 2 membri, 1 cadru didactic al disciplinei de Radiologie şi 1 cadru didactic al disciplinei de Imagistică Medicală.

152

IMAGISTICĂ MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Imagistica Medicală a Tubului Digestiv şi a

Glandelor Anexe Titularul cursului: Prof. Dr. Radu Badea Conf. Dr. Gabriel Andrieş Departament: Specialităţi Chirurgicale Disciplina: Imagistică Medicală Codul cursului: MED 4 1 04 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite


I II

Oblig. 1 1 -‐ 14 14 -‐ 28 56 2 Examen scris + practic



Anatomie, Semiologie medicală şi Anatomie patologica.

Obiective generale

§ informarea şi familiarizarea studenţilor cu mijloacele de diagnostic imagistic modern, folosite pentru depistarea precoce, caracterizarea, evaluarea afecţiunilor acute şi cronice ale abdomenului, centrat pe patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe

§ inducerea modului de gândire integrat clinic şi imagistic § înţelegerea indicaţiilor individuale şi colective a diferitelor tehnici

diagnostice, centrat pe patologia tubului digestiv şi a glandelor anexe § înţelegerea modului de discriminare a diferitelor tehnici imagistice, în

funcţie de particularităţile fiecăreia § înţelegerea noutăţilor tehnologice în domeniul imagistic şi a

perspectivelor diagnosticului imagistic, centrat pe patologia digestivă şi a glandelor anexe

Obiective specifice

La sfârşitul cursului studenţii vor trebui să cunoască: § principalele tehnici imagistice utilizate in practica medicală (centrat pe

patologia abdomenului, cu precadere tub digestiv si glande anexe) § indicaţiile şi limitările acestora § riscurile la care sunt expuşi pacienţii în momentul efectuării

procedurilor specifice

153

§ criterii clinice pe baza cărora se vor indica procedurile diagnostice, cu imagini

§ criterii şi modalităţi de selectare a metodei de diagnostic, în raport cu specificul şi severitatea suferinţei

§ modalităţi de combinare a metodelor imagistice pentru a ajunge la diagnosticul corect

§ importanta folosirii imagisticii în raport de acuzele pacientului, valoarea şi limitele

§ importanţa folosirii metodelor imagistice în urmărirea afecţiunilor cronice şi detectarea fazelor acute

§ pregătirea pacientului pentru realizarea în bune condiţii a investigaţiei, şi ce materiale consumabile sunt necesare pentru atingerea scopului propus

La sfârşitul lucrărilor practice studenţii vor trebui să cunoască: § identificarea fiecarei proceduri imagistice folosite în funcţie de tipul de

imagine § identificarea regiunii anatomice explorate prin fiecare tip de

investigaţie imagistică § recunoaşterea organelor normale § recunoaşterea principalelor suferinţe ale tubului digestiv şi ale

glandelor anexe prin fiecare tip de explorare imagistică specifică organelor respective

§ identificarea complicaţiilor şi formularea prognosticului § structurarea unui diagnostic clinic în care imaginile specifice să fie

integrate ca parte a explorării clinice


CURS 1. Radiologia convenţională a tubului digestiv. Tehnici şi proceduri. Boala ulceroasă. Tumori digestive. Boli inflamatorii intestinale – 2 h LP 1 si 2. Radiologie convenţională: Urgenţe digestive. Semiologia radiologică a tubului digestiv în mono şi dublu contrast. Aspecte radiologice de normal si patologic ale tractului digestiv pe segmente – 2 h CURS 2. Ecografia ficatului şi căilor biliare. Proceduri de examinare. Ecografie normală. Sindroame ecografice. Hepatopatii difuze (acute, cronice). Sindromul de hipertensiune portală. Tumori hepatice (primare, metastatice, benigne, maligne). Abcesul hepatic. Boala litiazică (veziculară, a căilor biliare). Colecistita acută. Sindromul icteric. Alte afecţiuni biliare (colecistoze, tumori biliare) – 2 h LP 3 si 4. Ecografia ficatului şi căilor biliare (imagini comentate, discutate) – 2 h

154

CURS 3. Ecografia pancreasului. Aspect normal. Pancreatita acută. Pancreatita cronică. Tumori pancreatice (chistice, solide). 1. Ecografia tubului digestiv şi a seroasei peritoneale. Ecografia normală

(extern, ecoendoscopic). Tumori ale tubului digestiv. Inflamaţii (apendicita acută, boli inflamatorii intestinale). Urgenţe digestive (ocluzii, infarct intestino – mezenteric).

2. Ecografia peritoneului. Aspect normal. Colecţii difuze şi circumscrise. Ascita – 2 h

LP 5 si 6. Ecografia tubului digestiv şi seroasei peritoneale. (imagini discutate, comentate) Ecografia pancreasului (imagini discutate, comentate) -‐ 2h CURS 4. Computertomografia în patologia abdominală. Aspect normal. Proceduri specifice de examinare. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită) – 2h LP 7 si 8. -‐ Computertomografia în patologia abdominală. Cazuistica din patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită) -‐ Proceduri intervenţionale dirijate imagistic. Noţiuni de bază, instrumentar. Tehnici de abord şi categorii de manopere intervenţionale pe abdomen. Riscuri, contraindicaţii, complicaţii. Urmărirea evoluţiei pacientului, post-‐procedural – 2h CURS 5. Rezonanţa magnetică în patologia abdominală. Proceduri de examinare. Aspect normal. Patologia ficatului (hepatopatii difuze, tumori), căilor biliare (colestază, tumori), pancreasului (inflamaţii, tumori), tubului digestiv (tumori), peritoneu (colecţii, ascită) – 2h LP 9 si 10. Rezonanta magnetica nucleara in patologia tractului digestiv, exemple clinico-‐imagistice. Imagistica comparata pe patologie hepatica, a tubului digestiv si a glandelor anexe – 2h CURS 6. Medicina nucleară. Generalitati: radioizotopi, aparatura de explorare scintigrafica, formarea imaginii, tehnici de achizitie – 2h LP 11 si 12.

155

Medicina nucleara. Prepararea radiofarmaceuticelor, notiuni de dozimetrie si radioprotectie, aparatura specifica – 2h CURS 7. Medicina nucleara. Aplicatii in patologia abdominala: explorarea tubului digestiv si a glandelor anexe – scintigrafia hepato-‐splenica, a glandelor salivare, esofagiana, tumori, explorarea singerarilor intestinale si a diverticulilor Meckel – 2h LP 13 si 14. Medicina nucleara. Aplicatii in patologia abdominala: explorarea tubului digestiv si a glandelor anexe – scintigrafia hepato-‐splenica, a glandelor salivare, esofagiana, tumori, explorarea singerarilor intestinale si a diverticulilor Meckel – 2 h

Bibliografie

Pentru Curs 1 A. Obligatorie: 1. Ioan Muresan. Diagnosticul Radiologic si Imagistic al Afectiunilor

Tubului Digestiv. Editura Sincron 2004 B. Facultativa: 2. David Sutton. Section 3: Abdomen and Gastrointestinal tract. In:

Textbook of Radiology and Imaging, Seventh Edition, Elsevier Science Ltd 2003, p. 533-‐823

3. Mircea Buruian. Radiologie – Manual Practic. Imprimeria de Vest R.A. Oradea, 1998

4. Rachel Fierro, Jenny Werner. Enteroclysis: What Is It & Why Do We Do It? 2005. On: http://www.radiographicceu.com/article18.html

5. Umschaden H.W., Szolas D., Gasser J., Umschaden M., Hasselbach H. Small bowel diseases: comparison of MR enteroclysis with conventional enteroclysis and surgical findings, Radiology 2000; 215:717-‐725

6. Ajaj W., Goehde S.C., Schneemann H., Ruehm S. G., Debatin J.F., Lauenstein T.C.-‐ Oral contrast agents for small bowel MRI: Comparison of different additives to optimize bowel distention, Eur Radiol 2004;14:458-‐464

Pentru Curs 2 si 3 Explorarea ecografica a ficatului 1. Badea R. Ficatul.In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat

de Ultrasonografie Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000, 105 – 175 2. Mircea PA. Ecografia cailor biliare. In: Badea RI, Dudea SM, Mircea PA,

Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica, vol. I, Ed. Medicala, Bucuresti, 2000, 211 – 236

3. Zwiebel W. Vascular Disorders of the Liver. In: Zwiebel WJ. Introduction to Vascular Ultrasonography. W.b.Saunders Co. 2000, 431 – 454

156

4. Bleck JS. Nonparasitic Cysts. In: Gebel M. Ultrasound in Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena. 2000, 56 – 58

5. Gebel. Hepatic Hemangioma. In: Gebel M. Ultrasound in Gastroenterology and Hepatology. Blackwell Science Berlin Viena. 2000, 68 – 69

Explorarea ecografica a colecistului si cailor biliare 1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie

Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 2. Mittelstaedt CA. Ultrasound. Evaluation of the Billiary System. Yamada

T, Alpers DH, Owyang C, Powell DW, Silverstein FE. Textbook of Gastroenterology. Volume Two. J.B.Lippincott Company, Philadelphia, 1991, 2328 -‐ 2332.

Explorarea ecografica a pancreasului 1. Badea R. Pancreasul. In: Badea R, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F.

Ultrasonografie clinica (vol.I), Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 2. Badea R. Ecografia transabdominala cu contrast in suferintele

pancreasului. O procedură noua in curs de validare. In: Mircea Beuran, Mircea Grigorescu (sub coord.) Actualitati medico-‐chirurgicale in patologia digestiva. Ed. Medicala Universitara "Iuliu Hatieganu", Cluj-‐Napoca, 2010

3. Badea R. Imaging techniques efficiency in pancreatic diseases diagnosis. In: Barbu ST, Åke Andrén-‐Sandberg (eds). Pancreatic diseases in 2008. What are the burning issues? Editura Casa Cărţii de Stiinţă Cluj-‐Napoca, 2008, p. 41 – 49

4. Badea R. Diagnosticul ultrasonografic al pancreatitei cronice. In: Beuran M, Grigorescu M, Pascu O. (sub coord.). Actualitati in patologia pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2005, p. 177 – 186

5. Badea R. Ultrasonografia in diagnosticul si stadializarea pancreatitei acute. In: Beuran M, Grigorescu M, Pascu O. Actualitati in patologia pancreatica. Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2005, p. 17 – 31

Ecografia tubului digestiv 1. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie

Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 Ecografia Peritoneului. Colectii difuze si circumscrise. Ascita 2. Badea RI, Dudea SM, Mircea PA, Stamatian F. Tratat de Ultrasonografie Clinica. Ed. Medicala, Bucuresti, 2000 3. Abdominal Wall/Peritoneal Cavity. In: Diagnostic Imaging. Ultrasound.

Ahuja A, Griffith JF, Wong KT şi colab (ed). AMIRSYS, Salt Lake City, Utah, USA, 2007

157

Pentru Curs 4 1. Baron RL, Oliver JH, Dodd GD III, Nalesnik M,Holbert BL, Carr B. Hepatocellular carcinoma: evaluation with biphasic contrast enhanced helical CT. Radiology 1996;199:505–511 2. Oliver JH, Baron RL. Helical biphasic contrast enhanced CT of the liver: technique, indications, interpretations, and pitfalls. Radiology 1996;201:1–14. 3. van Leeuwen DJ, Reeders JWAJ. Primary sclerosing cholangitis and cholangiocarcinoma as a diagnostic and therapeutic dilemma. Ann Oncol 1999;4:89 -‐93. 4. Campbell WL, Ferris JV, Holbert BL, Thaete FL, Baron RL. Biliary tract carcinoma complicating primary sclerosing cholangitis: evaluation with CT, cholangiography, US, and MR imaging. Radiology 1998;207:41 -‐50. 5. Tillich M, Mischinger HJ, Preisegger KH, Rabl H, Szolar DH. Multiphasic helical CT in diagnosis and staging of hilar cholangiocarcinoma. AJR 1998;171:651 -‐658. 6. Bluemke DA, Cameron JL, Hruban RH, et al. Potentially resectable pancreatic adenocarcinoma: spiral CT assessment with surgical and pathological correlation. Radiology 1995; 197:381-‐385. 7. Hollett MD, Jorgensen MJ, Jeffrey RB, Jr. Quantitative evaluation of pancreatic enhancement during dual-‐phase helical CT. Radiology 1995; 195:359-‐361. 8. Bonaldi VM, Bret PM, Atri M, Garcia P, Reinhold CA. Comparison of two injection protocols using helical and dynamic acquisitions in CT examinations of the pancreas. AJR Am J Roentgenol 1996; 167:49-‐55. 9. Graf O, Boland GW, Warshaw AL, et al. Arterial versus portal venous helical CT for revealing pancreatic adenocarcinoma: conspicuity of tumor and critical vascular anatomy. AJR Am J Roentgenol 1997; 169:119-‐123. 10. Horton KM, Eng J, Fishman EK. Normal enhancement of the small bowel: evaluation with spiral CT. J Comput Assist Tomogr 2000; 24: 67-‐71. 11. Horton KM, Fishman EK. Helical CT of the stomach: evaluation with water as an oral contrast agent. AJR Am J Roentgenol 1998; 171: 1373-‐ 1376. 12. Matsuoka Y, Masumoto T, Koga H, et al. Positive and negative oral contrast agents for combined abdominal and pelvic helical CT: first iodinated agent and second water. Radiat Med 2000; 18: 213-‐216. 13. Lee DH. Two-‐dimensional and three-‐dimensional imaging of gastric tumors using spiral CT. Abdom Imaging 2000; 25: 1-‐6. 14. Fishman EK, Urban BA, Hruban RH. CT of the stomach: spectrum of disease. RadioGraphics 1996; 16: 1035-‐1054. 15. Mani NB, Suri S, Gupta S, Wig JD. Two-‐phase dynamic contrast-‐enhanced computed tomography with water-‐filling method for staging gastric cancer. Clin Imaging 2001; 25: 38-‐43.

158

16. Meyers MA. Distribution of intra-‐abdominal malignant seeding: dependency on dynamics of flow of ascitic fluid. Am J Roentgenol Radium Ther Nucl Med 1973; 119:198-‐206. 17. Rosse C, Gaddum-‐Rosse P. The abdomen in general. In: Rosse C, Gaddum-‐Rosse P, eds. Hollinshead’s textbook of anatomy. 5th ed. Philadelphia, Pa: Lippincott-‐Raven, 1997; 515-‐547. 18. Meyers MA. The spread and localization of acute intraperitoneal effusions. Radiology 1970; 95:547-‐554. Pentru Curs 5 1. Linez G. MRI in clinical practice. Springer London Ltd, 2006 2. Knake J. Abdominal MRI: The role of dynamic scanning techniques in

hepatic, renal, and pancreatic disease. Applied Radiology 2002; 31; 6: 87-‐95

3. Semelka RC. Dynamic Contrast-‐Enhanced MRI of the Liver and Pancreas. Applied Radiology 2002; 31; 9: 37-‐43

4. SP Kalva, Blake MA, Sahani DV. MR contrast agents. Applied Radiology 2006; 35; 1: 18-‐27

5. Grazioli L, Morana G, Baron RL. MRI Contrast for the New Millennium: Contrast-‐Enhanced MR Imaging of Liver Masses. Applied Radiology 2003; 32; 4: 101-‐126

6. Olivia MR, Mortele KJ, Erturk SM, Ros PR. Magnetic resonance imaging of the pancreas. Applied Radiology 2006; 35; 2: 7-‐24

7. Sutton D (Eeditor). Textbook of Radiology and Imaging, Vol 1. 7-‐th Edition. Churchill Livingstone 2003

8. Maglinte DDT, Siegelman ES, Kelvin FM, MR Enteroclysis: The Future of Small-‐Bowel Imaging? Radiology 2000; 215:639–641

9. Lauenstein TC, Schneemann H, Vogt FM, Herborn CU, Ruhm SG, Debatin JF. Optimization of Oral Contrast Agents for MR Imaging of the Small Bowel. Radiology 2003; 228:279–283

10. Dunphy T. Magnetic resonance imaging of focal liver lesions. Applied Radiology 2001; 30; 4: 64-‐74

11. Lee JKT, Sagel SS, Stanley RJ, Heiken JP. Computed Body Tomography with MRI correlation, Vol 1-‐2. 4-‐th Edition. Lippincott Willwams & Wilkins 2006

12. Bydder GM. Clinical Applications of Gadolinium-‐DTPA. In Magnetic Resonance Imaging,ed. by. Stark DD and Bradley WG. Mosby Co., St. Louis, MO 1988

13. Westbrook C, Roth C. MRI in practice. 3-‐rd Edition. Blackwell Science Ltd 2005

14. Westbrook C. Handbook of MRI technique. 2-‐nd Edition. Blackwell Science Ltd 2003

15. Hornak JP. The Basics of MRI. http://www.cis.rit.edu/htbooks/mri/inside.htm

159

Pentru Curs 6 si 7 1. Ghid de utilizare a tehnicilor scintigrafice Andries G si colab. Ed.

Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj-‐Napoca 2006, ISBN 973 – 693 –175 -‐7

2. Imagistica scintigrafica -‐ Codorean I.. Ed. Militara 2001 ISBN 973 –32 –0594 –x

3. Imaginea scintigrafica in practica clinica -‐ Codorean I.. Ed. „Militara” Bucuresti 1985

4. Diagnostic Nuclear Medicine -‐ Sandler M , Coleman R, Wackers F,Patton J, Gottschalk A, Hoffer P, Williams & Wilkins, USA 1996

5. Uroradiologie -‐ S.Petcu, V.Popita, G.Andries, I.Coman, A.Iancu, C.Fulea, S.Rambu Ed. Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu”Cluj-‐Napoca 1999, ISBN 973-‐8019-‐09-‐5

6. Radiologie-‐Imagistica -‐ A.Valeanu, A.Cacuci, G.Kacso, S.Baciu, V.Popita, C.Mos, G.Andries, Ed.GRAFNET Oradea 2008,ISBN 978-‐973-‐88497-‐4-‐7

7. Practical Nuclear Medicine -‐ Sharp P si colab, SPRINGER UK 2005, ISBN-‐10: 1-‐85233-‐875-‐X

8. Diagnostic Nuclear Medicine -‐ Schiepers C şi colab., SPRINGER USA 2006, ISBN 3-‐540-‐42309-‐5

9. Nuclear Cardiology: The Basics -‐ Wackers F, Bruni W, Zaret B, HUMANA PRESS USA 2004, ISBN 0-‐89603-‐983-‐8

10. Pediatric Nuclear Medicine/PET, Third Edition, Treves S, SPRINGER USA 2007, ISBN-‐10: 0-‐387-‐32321-‐X

11. European Association of Nuclear Medicine www.eanm.org/guidelines 12. http://www.nuc.ucla.edu/ 13. http://www.nuclearmedicine.org.uk

Evaluare

Examenul se sustine la sfarsitul modulului, in conformitate cu prevederile regulamentului de examinare al studentilor aflat in vigoare. Examenul este comun cu Disciplina de Radiologie, fiind sustinut in fata unei comisii, alcatuita din cadre didactice ale Disciplinelor de Radiologie si de Imagistica Medicala. Examenul are urmatoarele probe, cu ponderea aferentă în stabilirea notei finale:

1. proba teoretică este scrisă, iar nota reprezintă 50% din nota finală. Această probă are durata de 50 minute, este scrisă şi constă în 50 de intrebări cu 5 răspunsuri, din care 1 răspuns corect. Proba teoretică este alcătuită după cum urmează: 30 de intrebări din tematica de Radiologie; 20 de intrebari din tematica de Imagistică Medicală. Punctajul obţinut pe lucrare se înmulţeşte cu 0,2 pentru a rezulta nota finală a lucrării scrise. Proba scrisă este eliminatorie, studenţii care nu obtin minimum nota 5,00

160

nu promoveaza şi nu pot susţine examenul practic. Corectarea lucrărilor se face imediat dupa terminarea probei, iar rezultatele se afişează si se comunica studenţilor in aceeaşi zi, in intervalul orar stabilit de către comisie. 2. proba practică are o componenta scrisa si o componenta orala, reprezentind 50% din nota finala. Este compusa din: a. proba de interpretare de imagini – scrisa – 30%; b. proba de caz clinic – orala – 20%. a. proba de interpretare de imagini -‐ consta din proiectarea a 10 imagini cu modificari patologice din tematica studiata, dupa cum urmeaza: 6 imagini din tematica aferenta Disciplinei de Radiologie; 4 imagini din tematica aferenta Disciplinei de Imagistica Medicala. Proba se desfasoara in scris, studentii raspunzand pe un formular tipizat, la intrebarile specifice aferente fiecarei imagini. Durata probei este de 15 minute. Raspunsul corect la fiecare imagine este notat cu 1 punct, suma punctelor obtinute reprezentand nota la aceasta proba. In functie de numarul de studenti, acestia vor fi organizati in 2 sau 3 grupe, care vor primi, fiecare, seturi distincte de imagini pentru interpretare. Fiecarei grupe ii vor fi prezentate, la sfarsitul probei, raspunsurile corecte. b. proba de caz clinic -‐ se va desfasura in fata unei comisii mixte compusa din 2 membri, 1 cadru didactic al Disciplinei de Radiologie si 1 cadru didactic al Disciplinei de Imagistica Medicala. Vor fi organizate 2 comisii, fiecare dintre ele examinand 1 jumatate de serie. Proba consta din extragerea unui plic in care se afla o imagine examinare radiografica sau examinare imagistica, din tematica studiata. Comisia va discuta cu studentul pe marginea imaginii prezentate. Comisia isi rezerva dreptul de a adresa studentului intrebari si din restul tematicii. In conformitate cu regulamentul, examenul este promovat doar daca nota de la proba practica (media notelor de la probele 2.a. si 2.b.) este egala sau mai mare cu 5,00. Nota finala a examenului se calculeaza prin insumarea notelor celor 2 probe (teoretica si practica). In caz de nepromovare a probei teoretice, studentul va reface intregul examen. In caz de nepromovare doar a examenului practice, studentul va reface doar examenul practic, in totalitate.

161

HEMATOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Hematologie Titularul cursului Conf. Dr. Anca Bojan, Conf. Dr. Andrei Cucuianu Departamentul Oncologie Disciplina Hematologie Codul cursului MED 4 1 05 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 3 4 -‐ 21 28 -‐ 22 71 4 Ex. Scris C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii

Condiții preliminare (pre-‐requisite):

Fiziologie, Genetică, Biologie celulară şi moleculară, Semiologie

Obiective generale

§ orientare diagnostica in cadrul marilor sindroame hematologice: anemic, hemoragipar, splenomegalic, ganglionar, etc.

§ cunoasterea etiopatogenezei, diagnosticului, complicatiilor si tratamentului celor mai intalnite afectiuni hematologice

Obiective specifice

§ precizarea particularitatilor examenului clinic si de laborator pentru pacientii cu afectiuni hematologice

§ prezentarea sindroamelor mieloproliferative cu problemele de diagnostic si tratament

§ prezentarea sindroamelor limfoproliferative § orientarea diagnostica in cadrul sindromului anemic, hemoragipar § cunoasterea problemelor legate de transfuzia de sange si produse de

sange § cunoasterea sindroamelor mielodisplazice si a aplaziei medulare § cunoasterea unor aspecte generale legate de transplantul medular

162


Curs 1 – 3 h 1. Hematopoieza normala si explorarea acesteia 2. Sindromul mieloproliferativ cronic: Leucemia granulocitara cronica,

Policitemia Vera, Trombocitemia esentiala, Metaplazia Mieloida cu Mielofibroza

Curs 2 – 3 h 1. Sindromul anemic: generalitati. 2. Anemii microcitare hipocrome 3. Anemii macrocitare 4. Anemii normocitare normocrome Curs 3 – 3 h 1. Leucemii acute, Anemia Aplastica, Sindroamele mielodisplazice:

etiopatogeneza, clasificare, diagnostic, prognostic, tratament Curs 4 – 3 h 1. Leucemia limfatica cronica etiopatogeneza, fiziopatologie, clasificare,

criterii de diagnostic, tratament. 2. Gamapatiile monoclonale: fiziopatologie, clasificare, criterii de

diagnostic, tratament Curs 5 – 3 h 1. Limfoamele maligne: clasificare, patogeneza, morfologie, stadializare,

prognostic, tratament 2. Boala Hodgkin 3. Limfomul non Hodgkin Curs 6 – 3 h 1. Anomalii ale hemostazei: fiziopatologie, explorare, principii de

tratament 2. Anomalii ale hemostazei primare 3. Anomalii ale coagularii Curs 7 – 3 h 1. Transfuzia sanguina: generalitati, grupele sanguine, antigenele

leucocitare si trombocitare, indicatiile si complicatiile transfuziilor.Transplantul autolog si alogenic de celule stem periferice si de maduva osoasa

Bibliografie

1. L. Petrov, A. Cucuianu, Anca Ghiurt -‐ Manual de hematologie clinica, Ed. Casa Cartii de Stiinta, editia 1996, 1997, 1998, 2000, 2009.

2. Prof. Dr. D. Colita -‐ Medicina interna -‐ Hematologie clinica, vol. I sub redactia Radu Paun, Editura medicala, Buc. 1998.

2. M. Wintrobe -‐ Clinical Hematology, Lea & Feboiger, Philadelphia, London, 1999.

163

3. Andrei Cucuianu, Mihnea Zdrenghea, Steve Johnson, Mariana Patiu, Calin Coldea, Bogdan Fetica – Manual of Clinical Hematology. Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2008, 2011

Evaluare

§ Examen scris 90% § Portofoliu de activitate 10%

164

BIOCHIMIE CLINICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Biochimie clinică Titularul cursului Conf. Dr. Ioana Brudaşcă, Conf. Dr. Alexandra

Crăciun Departamentul Ştiinţe Moleculare Catedra Biochimie Medicală Codul cursului MED 4 1 06 RO

Sem.

Tipul cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


I Oblig. 2 1 -‐ 14 7 -‐ 20 41 2

Ex scris (din materialul de curs şi activităţi

practice) C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Biochimie medicală, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie

Obiective generale

§ Formarea unor deprinderi logice în solicitarea şi interpretarea raţională a testelor de laborator în corelaţie cu contextul clinic

Obiective specifice

§ Cunoaşterea factorilor preanalitici (legaţi de pacient, recoltare, transport al probelor) care pot influenţa rezultatele de laborator

§ Înţelegerea mecanismelor patogenetice care determină modificări ale parametrilor de laborator în diverse boli

§ Dobândirea capacităţii de a indica teste de laborator şi de a justifica indicaţiile pornind de la un context clinic

§ Dobândirea capacităţii de a interpreta un buletin de analize


1. Proteine plasmatice – tipuri de disproteinemii, deficite ale unor proteine plasmatice. Semnificaţia diagnostică a modificărilor enzimelor serice.

2. Explorări de laborator în patologia ficatului şi a tractului gastrointestinal.

165

3. Fierul şi metabolismul hemoglobinei. Explorări de laborator în carenţa şi supraîncărcarea cu fier. Perturbări ale metabolismului cuprului şi explorări de laborator

4. Perturbări şi explorarea de laborator a metabolismului calciului,fosforului şi magneziului.

5. Lipide şi lipoproteine – transport, explorări de laborator în metabolismul lipidic.

6. Dislipidemii primare şi secundare – diagnostic de laborator. Semnificaţia testelor de laborator în anomaliile metabolismului carbohidraţilor şi acidului uric.

7. Perturbări şi explorarea de laborator a echilibrului hidroelectrolitic şi acidobazic

Bibliografie

1. Ioana Brudaşcă. Biochimie clinică – note de curs şi activităţi practice. Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2011

2. Dobreanu M. Biochimie clinică, implicaţii practice (ed.II). Editura Medicală, Bucureşti, 2010

3. Alexandra Crăciun. Compendiu de biochimie clinică şi explorări de laborator. Editura Dacia Cluj Napoca, 2006

4. Ioana Brudaşcă, Anca Cristea. Ghid de laborator, Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2005

5. Sub redacţia Luminiţa Pleşca Manea, M. Cucuianu, I. Crîsnic, Ioana Brudaşcă, Biochimie clinică. Fundamentare fiziopatologică, Editura Argonaut Cluj Napoca 2003

6. Cucuianu M., Trif I., Cucuianu A. Hemostaza. Biochimie, fundamentare fiziopatologică, Editura Dacia Cluj Napoca, 1994

7. Bishop M.L, Duben Engelkirk J. L., Fody E.P. Clinical chemistry. Principles, procedures, correlations J. B. Lipincott (Eds), Philadelphia, New York, London, Hagerstown, 1992

8. Marshall W. J. Clinical chemistry Mosby, London, 1995 9. Gaw A., Cowan R., O’Reilly D., Stewart M., Shepherd J. Biochimie

clinique, Elsevier 2004 10. http//www.specialtylabs.com/books 11. www.medramo.ac.ma/fmp/docm/bio.pdf

Evaluare

§ Ex. scris: subiecte redacţionale, întrebări tip grilă, interpretarea unor buletine de analize.

166

UROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Urologie Titularul cursului: Prof. Dr. Ioan Coman, Prof. Dr. Mihai Lucan Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Urologie Codul cursului: MED 4 2 04 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 2 -‐ 4 14 -‐ 28 20 62 2 examen scris și practic



Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie

Obiective generale:

§ Dobândirea noţiunilor de bază pentru patologia urologică § Dobândirea competenţelor în efectuarea de gesturi diagnostice şi

terapeutice de bază în Urologie


§ Implementarea noţiunilor elementare de semiologie şi patologie a aparatului urinar la ambele sexe şi a aparatului genital masculin

§ Implementarea abordului modern de diagnostic şi tratament în patologia urologică

§ Însuşirea de către studenţi a deprinderilor practice de efectuare a manevrelor urologice de bază şi pentru asistenţa de urgenţă

§ Formarea raţionamentelor clinice pe bază de algoritmi


1. Entităţi patologice urologice: progrese tehnologice, chirurgie de vârf, tratamente minim invazive.

2. Litiaza urinară 3. Adenomul şi cancerul de prostată. 4. Infecţiile tractului urinar -‐ nespecifice şi specifice. 5. Malformaţii congenitale ale aparatului uro-‐genital. 6. Tumorile uroteliale joase şi înalte. 9. Tumorile parenchimului renal

167

10. Urgenţe şi traumatisme ale aparatului urogenital.

Bibliografie:

1. Urologie vol I, coordonator Prof Dr Mihai Lucan in Tratat de chirurgie sub redactia Prof Dr. Irinel Popescu, Editura Academiei Romane, 2008

2. Bazele Urologiei, L. Ghervan, C.Lucan, Editura Medicala Universitara "Iuliu Haţieganu" Cluj-‐Napoca

2. Caiet de lucrări practice pentru studenţi, Litografia UMF "Iuliu Haţieganu" Cluj, 1998

3. Campbell's Urology, Xth edition, 2012 4. Tratat de tehnici chirurgicale urologice, Editura Infomedica, 2001

Evaluare:

§ Examen scris 50 % § Examen practic 50 %

168

MEDICINA MUNCII ŞI BOLI PROFESIONALE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Medicina muncii Titularul cursului Prof. Dr. Marilena Oargă, Conf. Dr. Tefas

Lucian Departamentul Medicină comunitară Disciplina Medicina muncii Codul cursului MED 4 2 08 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 2 2 2 14 14 14 20 62 2 Ex. scris + ex. practic



Semiologie, Medicină internă, Imagistică, Hematologie, Farmacologie, Biochimie.

Obiective generale

Însușirea unui nucleu informațional privind relația dintre locul de muncă și starea de sănătate. Studenții trebuie să dobândească cunoștințele de bază în recunoașterea principalelor afecțiuni profesionale și a celor mai importante principii terapeutice și profilactice.

Obiective specifice

Prin orele de curs şi de stagiu clinic se urmăreşte transmiterea către studentul in medicina a informațiilor absolut necesare in domeniul patologiei profesionale, respectiv a bolilor generate de factori specifici locului de munca. Noțiunile teoretice despre bolile profesionale și cele legate de profesiune sunt aprofundate în cadrul orelor de stagiu clinic, prin prezentare de cazuri de bolnavi internați cu boli profesionale, prezentare de materiale filmate cu diverse condiții de muncă generatoare de afecțiuni profesionale, modalități concrete de diagnostic pozitiv a unei boli profesionale.

169


1. Sănătatea ocupaţională, medicina muncii: definiţie şi rolul ei în supravegherea sănătăţii. 2. Boli profesionale respiratorii. 3. Toxicologie profesională. 4. Patologie profesională determinată de factori fizici Subcapitole:

§ Boala profesională şi bolile legate de profesiune. § Astmul bronşic profesional. § Pneumoconiozele (silicoza, pneumoconioza minerului la cărbune,

azbestoza). § Mezoteliomul pleural şi peritoneal. § Cancerul profesional. § Toxice profesionale (intoxicaţiile profesionale cu: plumb, mercur,

crom, cadmiu, mangan, arsen, solvenţi organici, benzen, nitro şi aminoderivaţi ai hidrocarburilor aromatice policiclice, compuşi cianici, alcool metilic).

§ Patologia profesională determinată de zgomot. § Patologia profesională determinată de vibraţii. § Patologia profesională determinată condiţii nefavorabile de

microclimat.

Bibliografie

1. Cazamian P., Traite d' Ergonomie., Ed. Octares Entreprises, Marseille, 1987.

2. Cocârlă A., Medicina Ocupaţională, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2009.

3. Cocârlă A., Tefas L., Petran Marilena, Manual de Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu“, Cluj-‐Napoca, 2000.

4. Cocârlă A., Bronhopneumopatiile cronice în mediul industrial, vol. I-‐II, Ed. Dacia, Cluj-‐Napoca, 1984.

5. Dessoile H., Scherrer J., Truhaut R., Precis de Medecine du Travail, Ed. Masson, Paris, 1984.

6. La Dou Joseph, Occupational Medicine, Ed. Appleton & Lange, Norwalk, Connecticut, 1990.

7. Lauwerys R. Robert, Toxicologie industrielle et intoxications professionnelles, Ed. Massson, Troisieme edition, 2 tirage, Paris, 1992.

8. Manu P., Niculescu T., Practica Medicinii Muncii, Ed. Medicală, Bucureşti, 1978.

9. Merchant James A., Occupational Respiratory Diseases, US Dept. of Health & Human Services, Washington, 1986.

170

10. Oarga Marilena, Medicina Muncii, Ed. Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu", Cluj-‐Napoca, 2006.

11. Parkes Raymond W., Occupational Lung Disorders, Butterworths, London, 1974.

12. Rom William N., Environmental and Occupational Medicine, Ed. Little, Brown & Co, Boston, 1992.

13. Zenz Carl, Occupational Medicine. Principles and Practical Applications, Ed. Year Book Medical Publishers, INC, Chicago, 1988.

Evaluare

§ Examen scris 75% § Examen practic 25%

171

CHIRURGIE GENERALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie generală Titularul cursului: Prof. Dr. Constantin Ciuce Departamentul: Chirurgie Disciplina: Chirurgie I Codul cursului: MED 4 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 8 -‐ 20 56 -‐ 140 -‐ 196 13 Ex. Scris + ex. Practic + ex. oral



Anatomie, Anatomie patologică, Fiziologie, Abilităţi practice de bază, Semiologie chirurgicală

Obiective generale:

§ Însuşirea noţiunilor de bază pentru înțelegerea patogeniei bolilor chirurgicale digestive. Cunoașterea noțiunilor utile în diagnosticul chirurgical. Cunoașterea și înțelegerea principiilor și metodelor tratamentului chirurgical al bolilor digestive.


§ Cunoasterea istoricului si principalelor evolutii in chirurgia digestiva. Caracterizarea epidemiologica a afectiunilor studiate. Insusirea notiunilor de patogenie si morfopatologie a acestor afectiuni.

§ Deprinderea algoritmilor de diagnostic. Prezentarea principiilor de tactica chirurgicala utilizate in tratamentul bolilor digestive. Insusirea terminologiei si cunoasterea schematica a principalelor operatii efectuate pentru tratamentul bolilor digestive. Prezentarea stadiului actual al rezultatelor.


1. Sindroamele abdomenului acut. 2. Peritonitele. 3. Ocluziile.

172

4. Apendicita acuta. 5. Litiaza veziculara si colecistita litiazica. 6. Litiaza CBP. 7. Angiocolite. 8. Cancerul cailor biliare. 9. Chistul hidatic hepatic. 10. Abcese hidatice. 11. Tumori hepatice benigne si maligne si indicatiile transplantului

hepatic. 12. Patologia benigna si maligna a esofagului. 13. Patologia benigna si maligna a stomacului. 14. Patologia benigna si maligna a pancreasului. 15. Proctologie. 16. Boala Crohn si rectocolita hemoragica. 17. Cancerul colorectal. 18. Boala diverticulara. 19. Indicatiile splenectomiei. 20. Infarctul enteromezenteric si hipertensiunea portala. 21. Chirurgie digestivă prin recurs la suturi mecanice. 22. Stomiile digestive -‐ chirurgie si ingrijire. 23. Aplicatii clinice ale microchirurgiei reconstructive. 24. Notiuni fundamentale in diagnosticul si tratamentul afectiunilor

chirurgicale. 25. Principii de diagnostic si tratament chirurgical in urgentele digestive

majore. 26. Tratamentul multidisciplinar al pacientilor politraumatizati.

Bibliografie:

1. Book des ECN – redactor Laurent Karila, Editia in limba romana, Ed. Med. Universitară Iuliu Hatieganu, Cluj-‐Napoca, 2011

2. Funariu Gh. -‐ Chirurgia abdominala, Editura Dacia, Cluj-‐Napoca, 2002 3. Vlad L. -‐ Patologie chirurgicală, Ed. Med. Universitară Iuliu Hatieganu,

Cluj-‐Napoca, 2003 4. Schwartz – Principles of Surgery,( traduit en roumain), Ed 7, Editura

Teora 2005 5. Sabiston Textbook of surgery, ed 18, 2008, Sanders 6. e-‐Medicine ( http://emedicine.medscape.com) 7. www.nccn.org (National Comprehensive Cancer Network); 8. www.websurg.com 9. Tratatul National de Chirurgie sub redactia Irinel Popescu, Editura

Academica, 2008 si 2009

173

Evaluare:

§ Examen scris 15% § Examen practic 70% § Evaluare de către asistentul de grupă 15%

174

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie oncologică Titularul cursului: Conf. Dr. Mihai Mureşan Departamentul: Oncologie Disciplina: Chirurgie oncologica şi Ginecologie

oncologica Codul cursului: MED 4 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 1 -‐ 2 7 -‐ 14 -‐ 21 Fişă



Anatomie, Anatomie patologică, Fiziologie, Abilităţi practice de bază, Semiologie chirurgicală

Obiective generale:

§ Asimilarea elementelor şi principiilor Propedeuticii şi Semiologiei Chirurgicale

§ Introducerea noţiunilor fundamentale de patologie chirurgicală în Chirurgia Generală

§ Corelarea temelor acestui curs cu noţiunile şi temele cursurilor clinice introductive din anul 3: Fiziopatologie, Semiologie Medicală şi Imunopatologie

§ Introducerea noilor elemente de comportament terapeutic şi investigaţii paraclinice, indispensabile înţelegerii noţiunilor de Patologie Chirurgicală.

§ Observarea şi ilustrarea elementelor specifice de Semiologie şi Patologie Chirurgicală, prin studii de caz şi exerciţii de „Problem-‐based-‐learning”

§ Formarea unui vocabular medico-‐chirurgical clinic.


§ Implementarea noţiunilor specifice ale patologiei tumorale: ale ţesuturilor cutanate şi moi

§ Recunoaşterea diverselor semne clinice în patologia glandei mamare şi a tiroidei; diagnostic diferenţiat şi tratament.

175

§ Diagnosticul diferential al tumorilor pelviabdominale – tumori din sfera ginecologica.


1. Cancerul mamar 2. Cancerul tiroidian 3. Cancerele cutanate 4. Cancerele genitale

Bibliografie: 1. Lazăr Ş. L., Mureşan M. A., Rancea A. C., Eniu D. T., Semiologie şi

Patologie Chirurgicală (vol. I, II), ed. Sincron, Cluj-‐Napoca, 1997. 2. Andercou A., Galea F., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Ciuce C., Gherman I.,

Strâmbu C., Pintea D., Demco D., Mircioiu D., Propedeutică Chirurgicală, ed. Mediamira, Cluj-‐Napoca, 2000.

3. Popescu I. (sub redacţia), Tratat de Chirurgie – vol. 8 – partea 1a şi 1b, ed. Academiei Române, Bucureşti, 2008.

4. Andercou A., Rădulescu Ş., Mironiuc A., Galea F., Semiologie şi patologie chirurgicală, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2009.

5. Schwartz S. I., Shires G. T., Spencer F. C., Principles Of Surgery – 7th ed, McGraw-‐Hill, New York, 2004.

Evaluare:

§ Formular disponibil la: http://cv.umfcluj.ro/ghidstudiu/uploaded/ghiduri/ghid292.pdf

176

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Urgenţe chirurgicale cardiovasculare Titularul cursului: Conf. Dr. Traian Scridon Departamentul: Chirurgie Disciplina: Chirurgie cardiovasculară şi toracică Codul cursului: MED 4 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 1 2 -‐ 7 14 -‐ -‐ 21 examen C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Chirurgie generală

Obiective generale:

§ Insuşirea unui nucleu informaţional privind patologia urgenţelor chirurgicale cardiovasculare


§ Urgenţe


1. Cardiopatia ischemică 2. Complicatiile mecanice ale infarctului miocardic 3. Valvulopatiile 4. Complicatiile protezărilor valvulare 5. Circulaţie extracorporealătamponadă cardiac 6. Disecţia acută de aortă 7. Anevrismul de aortă abdominal 8. Traumatismele toracice 9. Traumatismele cordului 10. Tumori cardiace şi bronhopulmonare

Bibliografie:

1. Tratat de patologie chirurgicala cardiovasculara, vol. 1 si 2 – Socoteanu, Ed. Medicala – Bucuresti 2007

177

2. Cardiac Surgery in the Adults – Edmunds – Mc Graw Hill, 1997 3. Vascular Surgery , vol 1si 2 – Rutherford, Saunders Company, 2000 Evaluare:

§ Test grilă

178

CHIRURGIE PLASTICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Chirurgie plastică Titularul cursului Prof. Dr. Alexandru Georgescu Departamentul Specialităţi chirurgicale Disciplina Chirurgie plastică şi reparatorie Codul cursului MED 4 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 1 -‐ 1 7 -‐ 7 20 34 Examen scris



Anatomie, Fiziopatologie

Obiective generale

§ Studenţii trebuie să cunoască patologia complex asociată procedurilor de chirurgie plastică, incluzînd arsuri, traumatologie, chirurgia mâinii, malformaţii congenitale, formaţiuni tumorale.

§ Studenţii trebuie să recunoască urgenţele din chirurgia plastică şi să cunoască principiile majore ale asistenţei medico-‐chirurgicale în astfel de cazuri.

Obiective specifice

§ Principii de tratament in traumatologie § Principii de tratament in chirurgia mainii § Principii de pansament si atelare § Principii de tratament in replantare/revascularizare § Principii de tratament in arsuri, degeraturi § Principii de microchirurgie


1. Pielea. 2. Vascularizatia cutanata. 3. Vindecarea plăgilor. 4. Tratamentul chirurgical al plagilor simple sau complexe, inclusiv plagile

cu defect de parti moi sau osos.

179

5. Acoperirea defectelor de parti moi. 6. Grefele de piele. 7. Lambourile locale, regionale si libere. 8. Lambourile pe perforante. 9. Replantari. 10. Revascularizari. 11. Arsurile. 12. Degeraturile.

Bibliografie

1. A. V. Georgescu -‐ Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. I, Ed. Quo Vadis, Cluj Napoca, 1999

2. A. V. Georgescu -‐ Lambourile in chirurgia reconstructiva – vol. II, Ed. Echinox, Cluj Napoca, 2002

3. Green D., Hotchkiss R. N., Pederson W. C. -‐ Green’s Operative Hand Surgery – Ed. Churchill Livingstone

4. Georgescu A, Matei I, Ardelean F, Capota I. -‐ Microsurgical Nonmicrovascular Flaps in Forearm and Hand Reconstruction. Microsurgery 2007; 27(5): 384-‐394.

5. Blondeel P.N., Morris S.F., Hallock G. G., Neligan P. C., editors. Perforator Flaps: Anatomy,Technique & Clinical Applications. St. Louis, Missouri: Quality Medical Publishing, Inc; 2006

6. Taylor G. I., Palmer J. H. The Vascular Territories (angiosomes) of the Body: Experimental Study and Clinical Applications. British Journal of Plastic Surgery 1987; 40: 113-‐141.

7. Papilian V. -‐ Anatomia omului, vol. I, II, ed. a 6-‐a, Ed. Didactică şi Pedagogică Buc., 1982

8. N. Angelescu -‐ Tratat de patologie chirurgicală, Ed. Medicală, Buc. 9. Charles H. Thorne, Scott P. Bartlett, Grabb and Smith’s Plastic Surgery,

Ed. 6 Lipincott Williams & Wilkinson, 2006

Evaluare

§ Examen scris

180

CHIRURGIE BUCO-‐MAXILO-‐FACIALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Chirurgie maxilo-‐facială Titularul cursului: Conf. Dr. Lucia Hurubeanu Departamentul: Chirurgie cranio-‐maxilo-‐facială şi urgenţe în

Medicina Dentară Disciplina: Chirurgie maxilo-‐facială Codul cursului: MED 4 2 10 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 2 2 -‐ 14 14 -‐ -‐ 28 2 Examen scris



Anatomia, Fiziologie

Obiective generale:

§ Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă. § Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice ale diagnosticului şi terapiei în

rezolvarea diferitelor urgenţe.


§ Cursul oferă studenţilor anului IV Medicină Generală ai Facultăţii de Medicină Generală noţiunile teoretice legate de patologia din sfera orală şi maxilofacială.

§ Lucrările practice au ca obiectiv dobândirea de aptitudini necesare pentru stabilirea diagnosticelor şi a mijloacelor terapeutice aplicabile în patologia orală şi maxilo-‐facială.


Capitole majore: 1. Examenul obiectiv în chirurgia maxilo-‐facială. 2. Patologia erupţiei dentare. 3. Traumatismele dento-‐maxilo-‐faciale. 4. Infecţiile oro-‐maxilo-‐faciale. 5. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. 6. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-‐facial. 7. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-‐facial.

181

8. Patologia glandelor salivare. 9. Malformaţiile cranio-‐maxilo-‐faciale. 10. Patologia articulaţiei temporo-‐mandibulare şi nevralgia trigeminală. Subcapitole: 1. Particularităţile examenului obiectiv în chirurgia maxilo-‐facială.

Patologia erupţiei dentare. 2. Traumatismele dento-‐maxilo-‐faciale: plăgile părţilor moi oro-‐faciale;

traumatismele dento-‐parodontale; fracturile masivului facial; politraumatisme.

3. Infecţiile oro-‐maxilo-‐faciale: infecţiile părţilor moi perimaxilare, abcesele lojilor superficiale şi a celor profunde; infecţiile nespecifice şi specifice ale oaselor maxilare.

4. Patologia de origine dentară a sinusului maxilar. Etiopatogenie, semne clinice, diagnostic şi tratament.

5. Tumorile benigne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-‐facial. Aspect clinic, conduită terapeutică. Tumorile maligne ale părţilor moi şi dure din teritoriul maxilo-‐facial. Aspect clinic, conduită terapeutică.

6. Patologia glandelor salivare. Metode de investigare ale glandelor salivare. Plagile şi fistulele glandelor salivare. Litiaza salivară. Tumorile glandelor salivare. Sialoze.

7. Malformaţiile cranio-‐maxilo-‐faciale. Patologia articulaţiei temporo-‐mandibulare şi nevralgia trigeminala.

Bibliografie:

1. Burlibasa Corneliu, Chirurgie orala si maxilofaciala, Editura Medicala, Bucuresti, 1999;

2. Alexandru Rotaru, Grigore Baciut, Horatiu Rotaru, Chirurgie maxilo-‐faciala, Vol. I si Vol. II, Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj-‐ Napoca, 2003.

3. Lucia Hurubeanu, Stomatologie si chirurgie oro -‐ maxilofaciala. Editura Medicala Universitara ”Iuliu Hatieganu” Cluj – Napoca 2002, ISBN 973 – 8385 – 01 – 6

4. Bucur A. & all, Compendiu de Chirurgie oro-‐maxilo-‐faciala, vol. I, Q Med Publishing, 2009

Evaluare:

§ Examen scris – lucrare scrisă cu subiecte tip grilă 100% din nota finală

182

ORTOPEDIE-‐TRAUMATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Ortopedie şi Traumatologie Titularul cursului: Prof. Dr. Dan Lucaciu,

Conf. Dr. Gheorghe Tomoaia Departament: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Ortopedie-‐Traumatologie Codul cursului: MED 4 2 11 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite


II Oblig. 2 -‐ 4 14 -‐ 28 28 70 2 Ex. scris + ex. practic



Anatomie, Semiologie

Obiective generale

§ Însuşirea unor noţiuni teoretice şi practice asupra patologiei traumatice şi netraumatice ale aparatului locomotor.

Obiective specifice

§ Acumularea unor principii de bază în recunoaşterea şi tratarea afecţiunilor ortopedice.

§ Acumularea de noţiuni teoretice şi practice în vederea rezolvării celor mai frecvente leziuni traumatice ale sistemului osteo-‐articular (entorse de gleznă, luxaţii de umăr etc).

§ Stabilirea conduitei terapeutice de urmat în cazul fracturilor deschise sau a pacienţilor politraumatizaţi.

§ Cunoaşterea patologiei inflamatorii şi tumorale a aparatului osteoarticular precum şi principii de tratament.


1. Istoricul disciplinei. 2. Formarea calusului. 3. Noţiuni generale de traumatologie osteo-‐articulară: fracturi, fractura

deschisă, luxaţii, entorse, plăgi articulare, sindromul compartimental şi contractura ischemică Volkmann, algoneurodistrofia.

4. Traumatologia centurii scapulare şi a braţului.

183

5. Traumatologia cotului, antebraţului şi mâinii. 6. Traumatologia coloanei vertebrale, bazinului şi şoldului. 7. Traumatologia coapsei şi genunchiului. 8. Traumatologia gambei şi piciorului. 9. Tumorile osoase şi infecţiile aparatului osteoarticular. 10. Artrozele

Bibliografie

1. Campbell’s Operative Orthopedics, Canale TS (ed,), Mosby Year Book, St.Louis, 1998.

2. Clinical Orthopedic Examination, McRae R, Churchill Livingstone, New York, 1990.

3. Curs de traumatologie osteoarticulară, Tomoaia Gheorghe, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 1999.

4. Ortopedie – curs pentru studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Lucaciu D, Cluj-‐Napoca, 2000.

5. Ortopedie şi traumatologie – caiet de lucrări practice pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2000.

6. Ortopedie, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2000

7. Skeletal Trauma, Browner BD, Jupiter JB, Levine AM, Trafton PG, W.B.Saunders Company, Philadelphia 1992.

8. Traumatologie osteoarticulară – curs pentru studenţi, Lucaciu D, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2000.

9. Traumatologie osteoarticulară, Tomoaia G, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2000.

Evaluare


184

OFTALMOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Curs Oftalmologie Titularul cursului Prof. Dr. Cristina Vlăduţiu, Conf. Dr. Cristina

Stan, Conf. Dr. Simona Nicoară Departamentul Oftalmologie Disciplina Oftalmologie Codul cursului MED 4 2 12 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 2 4 -‐ 14 28 -‐ 30 72 2

Ex. scris, Ex. practic, Evaluare activitate la lucrări practice



Obiective generale

§ Dobândirea noţiunilor fundamentale legate de analizatorul vizual, demonstrarea importanţei cunoştinţelor oftalmologice pentru patologia generală.

Obiective specifice

§ Demonstrarea manevrelor care pot fi utile medicului generalist: examenul globului ocular la lumina zilei, instilatia de picături, utilizarea unguentelor, eversarea pleoapelor, extracţia de corpi străini corneeni şi conjunctivali, măsurarea acuităţii vizuale, examenul fundului de ochi, discuţia patologiei oculare care poate fi întâlnită mai frecvent de către medicul generalist (orjelet, conjunctivite, traumatisme minore).


1. Fiziologia analizatorului vizual 2. Funcţia vizuală 3. Refracţia oculară 4. Vederea binoculară 5. Patologia anexelor oculare 6. Orbita, pleoapa,

185

7. Aparatul lacrimal, conjunctiva 8. Patologia globului ocular 9. Corneea, uveea 10. Cristalinul, retina 11. Nervul optic, glaucomul 12. Traumatismele oculare

Bibliografie

1. Oftalmologie sub redacţia Mihai Călugăru, Fundaţia Academia Civică Cluj, Cluj-‐Napoca 2002

2. J.Olver, L.Cassidy: Ophthalmology at a Glance, Blackwell Science Ltd, USA, ISBN-‐13: 978-‐0-‐632-‐06473-‐1, 2005

Evaluare

§ Examen scris: 30% § Examen practic (oral): 60% § Activitatea la lucrările practice: 10%

186

ENDOCRINOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Modular Curs: Endocrinologie Titularul cursului: Prof. Dr. Carmen Georgescu Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Endocrinologie Codul cursului: MED 4 2 13 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L Cred

ite


Modular Oblig. 2 -‐ 7 14 -‐ 28 -‐ 42 3

Examen scris Examen practic



Semiologie, Farmacologie, Fiziologie, Fiziopatologie

Obiective generale

Exista trei obiective generale în predarea Endocrinologiei clinice: Nucleul informaţional constă în completarea cunoştiinţelor de endocrinologie clinică şi paraclinică. De asemenea, este necesară dobândirea unor deprinderi clinice caracteristice specialitaţii prin care studenţii la medicină să fie capabili să examineze pacienţii endocrini, să formuleze un diagnostic, să stabilească explorările paraclinice ţintite şi să elaboreze un plan terapeutic, după o atentă evaluare a pacientului. Pe lângă deprinderile respective, studenţii la medicină trebuie să aibă competenţe în diagnosticarea clinică şi în monitorizarea tratamentului cronic al bolilor endocrine, să fie capabili să aplice în practică cunoştiinţele învăţate.

Obiective specifice

Cunoaşterea unor principii de bază în endocrinologia clinică: - particularităţile examenului clinic endocrin - semiologie clinică endocrinologică - noţiuni de fiziopatologie endocrină - metode de evaluare paraclinică în patologia endocrină: dozări

hormonale bazale, teste de stimulare şi inhibiţie, dozări imunologice - însuşirea metodelor de examinare imagistică în patologia endocrină - principii de prevenire şi management a bolilor endocrine

187

- principii de monitorizare a terapiei medicamentoase - principii şi management al intercţiunilor medicamentoase şi

alimentare - vârsta şi sexul ca variabile ale răspunsului terapeutic - aspecte particulare a prescrierii medicamentelor la vârstnici, femei

însărcinate


1. HORMONII: structura chimică şi reglare. Mecanisme patogenetice în bolile endocrine

2. HIPOTALAMUSUL Sindromul hipotalamic Pubertatea fiziologică, pubertatea precoce şi retardul de creştere şi dezvoltare pubertară Diabetul insipid

3. GLANDA HIPOFIZĂ Sindromul tumoral hipofizar Acromegalia şi gigantismul Hiperprolactinemia Insuficienţa hipofizară

4. GLANDA TIROIDĂ Guşa şi nodulul tiroidian Tirotoxicoza (Hipertiroidismul) Hipotiroidismul

Tiroiditele 5. GLANDELE PARATIROIDE ŞI METABOLISMUL OSOS

Reglarea metabolismului calciului Hiperparatiroidismul primar Hipoparatiroidismul Osteoporoza

6. GLANDELE SUPRARENALE Insuficienţa corticosuprarenală Sindromul Cushing

Hiperaldosteronismul Feocromocitomul şi alte tumorineuroendocrine

7. DIFERENŢIEREA SEXUALĂ NORMALĂ ŞI PATOLOGICĂ Diferenţierea sexuală normal

Diferenţierea sexuală patologică – Disgeneziile gonadale şi deficitul de 21hidroxilaza

188

8. GONADELE Ciclul ovarian Insuficienţa ovarian Climacteriul feminin Sindromul ovarelor polichistice Hipogonadismul masculin

Bibliografie

1. Georgescu CE. Îndreptar practic de endocrinologie. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca 2013, ISBN 978-‐973-‐693-‐521-‐3

2. Duncea I. (sub red.), Ghervan C., Georgescu C., Valea A., Lencu C., Ilie I., Endocrinologie, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2011, ISBN 978-‐973-‐693-‐430-‐8

3. Zbranca E, Endocrinologie-‐ghid de diagnostic si tratament in bolile endocrine, Iasi-‐Editura Polirom, 2008

4. Duncea I., Explorări paraclinice în bolile endocrine, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2000, ISBN 973-‐8019-‐30-‐3

Evaluare

§ Examen teoretic -‐ scris 60% din nota finală § Examen practic -‐ oral 40% din nota finală

189

DIABET ZAHARAT ŞI BOLI DE NUTRIŢIE

Domeniul de studiu: Medicină Programul de studiu: Medicină Generală Curs: Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Titularul cursului: Conf. Dr. Gabriela Roman

Departamentul: Specialităţi medicale Disciplina: Diabet, Nutriţie, Boli metabolice Codul cursului: MED 4 2 13 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 2 2 -‐ 14 14 -‐ -‐ 28 2 Examen C = Cursuri; LP = Lucrări practice; St = Stagii


Obiective generale

§ Însuşirea de noţiuni de bază în domeniul patologiei metabolico-‐nutriţionale: diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, sindrom metabolic, risc cardio-‐metabolic, hiperuricemie, nutriţie;

§ Formarea de deprinderi şi aptitudini în abordarea în practică a patologiei metabolico-‐nutriţionale.

Obiective specifice

La sfârşitul cursului şi a lucrărilor practice, studentul va şti să:

§ Facă diagnosticul stărilor hiperglicemice (glicemie bazală modificată, scăderea toleranţei la glucoză, diabet zaharat tip 1, diabet zaharat tip 2, diabet gestaţional);

§ Facă anemneza factorilor de risc pentru diabet zaharat tip 2 şi pentru diabet gestaţional;

§ Facă screeningul pentru diabet zaharat tip 2 şi pentru diabet gestaţional la persoanele cu risc crescut;

§ Recunoască şi să interpreteze principalele semne şi simptome din diabetul zaharat;

§ Facă diagnosticul formelor etiopatogenetice de diabet zaharat (diabet zaharat de tip 1, diabet zaharat de tip 2, diabet gestaţional, forme specifice de diabet);

§ Formuleze recomandări de management clinic al diabetului zaharat de tip 1 şi 2 ;

190

§ Efectueze personal şi să explice pacienţilor tehnica injecţiei subcutanate de insulină, utilizând seringa, stilourile reîncărcabile şi preumplute;

§ Recunoască reacţiile adverse medicamentoase ale claselor de terapie antihiperglicemiantă;

§ Monitorizeze tratamentul medicamentos prin urmărirea răspunsului terapeutic (profil glicemic, hemoglobină glicată A1c, utilizarea glucometrelor);

§ Identifice obiectivele şi priorităţile terapeutice pentru diversele etape de evoluţie a diabetului zaharat tip 1, tip 2 şi gestaţional;

§ Facă diagnosticul pozitiv şi diferenţial şi să evalueze severitatea crizelor hiperglicemicemice (acidocetoza diabetică şi starea hiperglicemică hiperosmolară);

§ Implementeze primele măsuri de tratament pentru un pacient cu acidocetoză diabetică sau stare hiperglicemică hiperosmolară;

§ Facă diagnosticul pozitiv şi diferenţial, să evalueze severitatea şi să facă recomandări pentru tratamentul şi prevenţia hipoglicemiilor la pacienţi cu sau fără diabet zaharat;

§ Facă şi/sau să interpreteze rezultatele testelor de screening şi diagnostic pentru complicaţiile microvasculare ale diabetului: retinopatia, nefropatia şi neuropatia diabetică;

§ Elaboreze un plan de ingrijire pentru pacienţii cu complicaţii microvasculare care să cuprindă terapia specifică, ritmul monitorizărilor şi al consulturilor de specialitate, educaţia terapeutică specifică şi modalităţile de evaluare a rezultatelor;

§ Precizeze particularităţile clinice şi evolutive ale cardiopatiei ischemice, insuficienţei cardiace, bolii cerebrovasculare şi ale arteriopatiei cronice obliterante a membrelor inferioare la pacienţii cu diabet;

§ Facă screening-‐ul şi să stadializeze riscul de ulcerţii/amputaţii ale membrelor inferioare la pacienţii cu diabet zaharat;

§ Formuleze diagnosticul pozitiv corect şi complet conform ghidurilor pentru un pacient cu dislipidemie;

§ Explice pacientului cu dislipidemie optiunile diagnostice si terapeutice; § Explice pacientului elementele dietei antihiperlipidemiante si

importanţa activităţii fizice; § Identifice factorii de risc pentru dezvoltarea obezităţii şi sindromului

metabolic; § Formuleze/genereze diagnosticul pozitiv corect şi complet conform

ghidurilor pentru un pacient cu obezitate şi/sau sindrom metabolic; § Analizeze impactul asupra stării de sănătate, impactul social şi

economic al obezităţii şi sindromului metabolic în populaţia generală şi să aprecieze importanţa strategiilor de prevenţie şi diagnostic precoce;

§ Stabilească un program de evaluare globală clinico-‐biologică a pacientului cu obezitate şi/sau sindrom metabolic;

191

§ Structureze/elaboreze strategii de management clinic pentru controlul obezităţii şi sindromului metabolic ;

§ Instruiască pacientul cu obezitate şi/sau sindrom metabolic pentru optimizarea stilului de viaţă;

§ Definească factorii de risc cardiovascular si să calculeze-‐interpreteze riscul cardiovascular utilizând diagramele specifice;

§ Promoveze stilul de viaţă sănătos la pacienţii cu risc cardiovascular crescut şi boli metabolice;

§ Alcatuiască / explice intervenţia nutriţională în bolile metabolice (obezitate, dislipidemii, diabet zaharat, hipertensiune arteriala, hiperuricemii);

§ Formuleze conceptul de sănătate şi factorii săi determinanţi.


1. Bolile metabolice: epidemiologie, impact medical, social, economic 2. Diabetul zaharat: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări

clinice, complicaţii, management clinic 3. Hipoglicemiile non-‐diabetice 4. Obezitatea: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări clinice,

complicaţii, management clinic 5. Dislipidemiile: definiţie, clasificare, etiopatogeneză, manifestări clinice,

complicaţii, management clinic 6. Sindromul metabolic şi riscul cardiovascular: definiţie, evaluare,

management clinic 7. Medicina bazată pe dovezi în patologia metabolică 8. Hiperuricemia: definiţie, evaluare clinică şi biochimică, management

clinic 9. Stilul de viaţă sănătos: alimentaţia optimă, activitatea fizică, somnul 10. Terapia medicală nutriţională: definiţie, principia.

Bibliografie

1. Book Des ECN 2. Catedra de DNBM. Diabet, Nutriţie, Boli metabolice-‐Curs pentru

studenţi, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2009

3. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Diabetul zaharat, nutritie, bolile metabolice-‐ Tratat, vol 1 si 2, Editura Echinox Cluj-‐Napoca, 2010

4. Hâncu N., Roman G., Veresiu I.A. (editori). Farmacoterapia diabetului zaharat. Editura Echinox Cluj-‐Napoca, 2008

5. Vereşiu I.A., Hâncu N, Roman G. (editori) Insulina şi tratamentul cu insulină. Editura Echinox Cluj-‐Napoca, 2004

192

Evaluare

§ Examen teoretic comun cu Disciplina de Endocrinologie: 40 întrebări grilă din care 1/3 de DNBM

§ Examen practic: cazuri clinice -‐ 1/3 din studenţi vor susţine examenul practice în specialitatea DNBM

§ Structură notă DNBM: Examen scris -‐ 60% Examen practic – 40%

193

ANUL V

MEDICINĂ INTERNĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Medicină internă – Cardiologie. Patologia

aparatului respirator Titularul cursului: Prof. Dr. Rădulescu Departament: Medicină internă Disciplina: Medicală V Codul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

I Oblig. 9 -‐ 17.1 63 -‐ 120 83 229 14 Examen scris şi practic



Biochimie, Fiziologie, Fiziopatologie, Imunologie, Microbiologie, Anatomie patologica, Semiologie, Farmacologie Obiective generale § Însuşirea unui nucleu informaţional privind bolile aparatului

cardiovascular şi respirator § Oferirea unui suport teoretic si cultivarea aptitudinilor, deprinderilor si

atitudinilor indispensabile practicarii medicinei in domeniul patologiei organelor interne

Obiective specifice

Cunoaşterea şi aprofundarea unor principii de bază în domeniul patologiei respiratorii şi cardiovasculare § Cunoaşterea sau reamintirea unor noţiuni fundamentale de fiziologie,

fiziopatologie, imunologie, microbiologie, anatomo-‐patologie, epidemiologie necesare unei bune asimilări a materialului didactic

§ Etiopatogenia şi rolul acesteia în anumite afecţiuni ale aparatului respirator şi cardiovascular

§ Rolul simptomatologiei şi a examenul obiectiv în diagnostic, capacitatea de a discerne informaţiile importante de celelalte mai puţin importante pentru diagnostic

§ Capacitatea de a realiza un diagnostic diferenţial cât mai elaborat

194

§ Stabilirea unei ierarhii a explorărilor paraclinice, precum şi a mijloacelor terapeutice cele mai adecvate


1. Semiologia aparatului cardiac. Explorări ale aparatului cardiac. 2. Semiologia arterelor, venelor. Explorări ale arterelor şi venelor. 3. Ateroscleroza. Factori de risc aterogeni şi pentru cardiopatia ischemică. 4. Cardiopatia ischemică. 5. Infarctul miocardic acut. 6. Cardiomiopatiile. 7. Miocarditele. Reumatismul poliarticular acut. 8. Valvulopatiile. 9. Endocarditele. Pericarditele. 10. Insuficienţa cardiacă. 11. Tulburările de ritm şi conducere. 12. Hipertensiunea arterială. 13. Moartea subită cardiacă. Reanimarea cardio-‐respiratorie. 14. Cardiopatiile congenitale. 15. Bolile arterelor. Bolile venelor. 16. Şocul cardiogen, sincopa, lipotimia. 17. Cordul sportiv, la gravide, în alte afecţiuni (Diabet zaharat, colagenoze,

boli endocrine etc). 18. Noţiuni de chirurgie cardio-‐vasculară, transplant, chirurgia genenerală

la cardiac. 19. Diagnosticul pacientului respirator. Traheobronşitele acute. 20. Pneumoniile acute. Pleureziile. 21. Bronşita cronică. BPOC. 22. Embolia pulmonară. 23. Astmul bronşic. 24. Supuraţiile pulmonare. Bronşiectazia. 25. Hipertensiunea arterială pulmonară. 26. Bolile profesionale (silicoza etc.). 27. Pneumopatii interstiţiale. Sarcoidoza. 28. Bolile fizice, chimice şi de aspiraţie pulmonare. 29. Tumorile pulmonare. Bolile mediastinului. 30. Insuficienţa respiratorie. 31. Sindromul de apnee obstructivă. Sindromul de detresă respiratorie. 32. Transplantul pulmonar.

Bibliografie

1. Duncea C.-‐Bolile aparatului respirator, Ed. Medicală Universitară”Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 1998.

195

2. Rădulescu D. -‐ Tulburări de ritm şi conducere cardiace, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2007.

3. Rădulescu D. -‐ Medicină internă, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2005.

4. Principles of Internal Medecine, Harrison XVII ed. 5. Principles of Internal Medecine, Harrison XVIII ed. 6. GINA guide, Astmul bronşic, 2008. 7. Ghid HTA, 2007. 8. ACC/AHA Guidelines for the Management of Patients With Peripheral

Arterial Disease (Lower Extremity, Renal, Mesenteric, and Abdominal Aortic): Executive Summary. A Collaborative Report From the American Association for Vascular Surgery/Society for Vascular Surgery, Society for Cardiovascular Angiography and Interventions, Society for Vascular Medicine and Biology, Society for Interventional Radiology, and the ACC/AHA Task Force on Practice Guidelines (Writing Committee to Develop Guidelines for the Management of Patients With Peripheral Arterial Disease). J Am Coll Cardiol 2006; XX(X): 1 -‐ 75. (http://www.acc.org/clinical/guidelines/pad/summary.pdf)

9. Creager MA, Dzau VJ, Loscalzo J (eds). Vascular Medicine. A companion to Braunwald´s Heart Disease. Saunders Elsevier Philadelphia 2006.

10. Caprini JA, Biegler LW. Evanston Northwestern Healthcare www.venousdisease.com

11. Snow V, Qaseem A, Barry P, Rodney Hornbake E, Rodnick JE, Tobolic T, et al. Management of venous thromboembolism: a clinical practice guideline from the American College of Physicians and the American Academy of Family Physicians. Ann Fam Med 2007; 1: 74 -‐ 80.

12. Harrison’s Principles of Internal Medicine, ed. 18, Ed. McGraw-‐Hill, 2011 13. Olinic N. (sub red.), Cardiologie, Ed. Medicala Universitara “Iuliu

Hatieganu”, 2002 14. Blaga S., Esentialul in urgente cardio-‐vasculare, Ed. Napoca Star 2011 15. Blaga S., Bolile aparatului respirator in practica medicinii interne, Ed.

Napoca Star, 2012 16. Luminita Vida-‐Simiti, Esential in electrocardiografia clinica, Ed. Casa

Cartii de Stiinta, Cluj-‐Napoca, 2003 17. Mircea P. A. si colab., Medicina interna. Patologia aparatului respirator,

Ed. Medicala Universitara « Iuliu Hatieganu » 18. Luminita Vida-‐Simiti (coord.), Pop S., Marian I., Stoia Mirela, Farcas

Anca, Anton F., Homorodean C., Cardiologia, Ed. Medicala Universitara « Iuliu Hatieganu »

19. Ghidurile societatii Europene de cardiologie 2006-‐2012 § Acute Myocardial Infarction in Patients Presenting with ST-‐

Segment Elevation (Management of) § Arterial Hypertension (Management of)

196

§ Atrial Fibrillation (Management of) § Universal Definition of Myocardial Infarction § Cardiac Pacing and Cardiac Resynchronisation Therapy § Infective Endocarditis (Guidelines on Prevention, Diagnosis and

Treatment of) § Diabetes, Pre-‐Diabetesand Cardiovascular Diseases § Valvular Heart Disease (Management of) § Stable Angina Pectoris (Management of) § Sudden Cardiac Death / Ventricular Arrhytmias and the

Prevention of Sudden Cardiac Death (ACC/AHA/ESC 2006 Guidelines for Management of Patients with)

§ Ventricular Arrhytmias and the Prevention of Sudden Cardiac Death (ACC/AHA/ESC 2006 Guidelines for Management of Patients with)

§ Acute and Chronic Heart Failure and Focused Update CRT/HF 20. Global Initiative for Asthma (GINA), National Heart Lung and Blood

Institute (NHLBI), 2009 21. GOLD – The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease –

Updated January 2009; http://www.goldcopd/Guidelineitem

Evaluare

§ Examen scris 50% § Examen practic – Oral 40%

-‐ Portofoliu de activitati: activitatea la patul bolnavului si interesul profesional din timpul stagiului clinic 10%

197

CARDIOLOGIE INTERVENŢIONALĂ. INSTITUTUL INIMII

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Cardiologie intervenţională Titularul cursului: Prof. Dr. Căpâlneanu Radu Departamentul: Medicină internă Disciplina: Cardiologie – Institutul Inimii ”Niculae Stăncioiu” Codul cursului: MED 5 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Obligatoriu -‐ 2 -‐ -‐ 14 -‐ -‐ 14 Test grilă



Medicină internă şi Semiologie

Obiective generale:

§ Dobandirea de cunoştinte legate de cardiologia intervenţională, diagnostică şi terapeutică


§ Cunoaşterea principalelor aplicaţii ale cardiologiei intervenţionale în patologia coronarianî, valvulară, congenitală, cardiomiopatii şi boli ale arterelor si venelor.


1. Cateterism cardiac – drept si stang: - indicatii, contraindicatii, riscuri, date tehnice, semnificatia

determinarilor presionale si oximetrice, angiografia si performanta ventriculara, coronarografia;

2. Cateterismul cardiac în bolile valvulare, congenitale şi cardiopatia ischemică. - alte metode de diagnostic.

3. Terapia intervenţională coronariană de revascularizare (angioplastie + implantare de stent)

4. Valvuloplastiile. - Ocluzia defectelor septale şi a canalului arterial persistent - Embolizari terapeutice

198

5. Arteriografia membrelor şi revascularizaţia percutană. - Arteriografiile carotidiene, cerebrale şi viscerale (inclusiv terapia

interventională) 6. Studiul electrofiziologic endocavitar, tehnici intervenţionale de ablatie. 7. Biopsia endomiocardica – indicaţii, tehnică, interpretare. 8. Cardiostimularea electrică artificială temporară şi definitivă. Malfuncţia

de pacemaker.

Bibliografie:

1) Christian W Hamm et al. -‐ ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes in patients presenting without persistent ST-‐segment elevation – European Heart Journal (2011), 32, 2999-‐3054.

2) Anderson J.L. et al. -‐ ACC/AHA 2007 guidelines for the management of patients with unstable angina/non ST-‐elevation myocardial infarction: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines (Writing Commitee to Revise the 2002 Guidelines for the management of Patients With Unstable Angina/Non ST-‐Elevation Myocardial Infarction): developed in collatoration with the American College of Emergency Psysician, the Society for Cardiovacular Angiography and Interventions, and the Society of Thoracic Surgenosc: endorsed by the American Associatins of Cardiovascular and Pulmonary Rehabilitation and the Society for Academic Emergency Medicine. Circulation. Aug 14 2007; 116(7): 1598-‐1660.

3) Baunwald -‐ Heart disease, a textbook of cardiovascular medicine, 9th edition, 2012, Sauders Elsevier.

4) A.E. Epstein ACC/AHA/HRS 2008 Guidelines for Device -‐ Based Therapy of Cardiac Rhytm Abnormalities. J Am Col Cardiol,2008; 51: 1-‐62.

5) Grossman’s Cardiac Catheterisation, Angiography And Intervention. Donald S.Baim. Lippincott, Williams & Wilkins 2005.

6) Oxford Textbook of Interventional Cardiology. Autori: Simon Redwood, Nick Curzen, Martifyn R.Thomas, Oxford University Press, 2012.

7) Textbook of Interventional Cardiology. Eric Topol, Joseph Jacobs, Elsevier, 2011.

Evaluare:

§ Test grilă

199

PNEUMOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Ftiziologie Titularul cursului Prof. Dr. Carmen Monica Pop, Conf. Dr.

Todea Doina, Şef. Lucr. Dr. Milena Man Departamentul Medicină internă Disciplina Pneumologie Codul cursului MED 5 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 2 -‐ 2 14 -‐ 14 -‐ 28 2 Ex.scris +practic



Semiologie

Obiective generale

La sfarsitul cursului

§ La sfarsitul cursului studentii vor fi capabili să realizeze un algoritm de diagnostic si tratament pentru pacientii cu boli respiratorii.

§ La sfarsitul cursului studentii vor fi capabili sa efectueze un examen obiectiv complet, sa efectueze anamneza pacientilor cu boli respiratorii, sa interpreteze o radiografie toracopleuropulmonara, sa solicite alte investigatii necesare, sa analizeze rezultatele in context clinic, sa stabileasca diagnosticul bolilor repiratorii (diagnostic pozitiv, diagnostic diferential), sa cunoasca principiile de tratament, sa stie sa elaboreze un plan de tratament, sa elibereze o reteta

Obiective specifice

§ Examinarea clinică (anamneza şi examenul obiectiv) a pacienţilor cu boli respiratorii-‐foaia de observatie

§ Imagistica pulmonară: radiografia pulmonară şi computer tomografia

§ Explorări funcţionale respiratorii: spirometria § Alte proceduri diagnostice utilizate în bolile respiratorii (examenul

de spută nespecific, specific microscopie, cultura, bronhoscopia, toracocenteza

200

§ Prezentarea cazului clinic de tuberculoza cu particularitatile lui § Prezentare cazuri clinice de pneumologie: algoritm de diagnostic si

tratament, modalitati de prezentare § Diagnosticul sindromului de apnee în somn obstructivă :investigare

si tratament § Tabacologie. Metode de diagnostic, evaluare şi tehnici folosite în

consilierea antifumat


1. Supuraţiile pulmonare: abcesul pulmonar, bronşiectaziile, 2. Chistul hidatic 3. Bolile pulmonare interstiţiale difuze şi Fibroza pulmonară idiopatică 4. Sarcoidoza 5. Tuberculoza pulmonară 6. Sindromul de apnee in somn 7. Sindromul mediastinal 8. Tabacologia (dependenta tabagica, patologie indusa de fumat)

Bibliografie

1. Tuberculoza, Sub redactia C. Pop, Ed Didactica si Pedagocica, Cluj-‐Napoca, 2009

2. Pneumologie, sub red. Bogdan M., Ed. Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 2008

3. Planquette B., ECN Pneumologie, ed. Vernazobres-‐Grego 4. European Respiratory Monograph, 2009-‐2012, 5. Harrison – Principiile Medicinei Interne, vol. 1 şi 2, 14th ed., sub red.

Fauci, Braunwald, Isselbacher, 6. Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, ediţia a II-‐a în limba română, Ed.

Teora, Bucureşti, 2003. 7. Murray and Nadel’s Textbook of Respiratory Medicine, 5th ed., sub red.

Mason R.J., Broaddus V.C., Martin T.R., King T.E. Jr., Schraufnagel D.E., Murray J.F., Nadel J.A., Saunders Elsevier, Philadephia, 2010

Evaluare

§ Examen scris

201

FARMACOLOGIE CLINICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Farmacologie Clinică anul V Titularul cursului: Prof. Dr. Buzoianu Anca Dana Departamentul: Ştiinţe funcţionale Disciplina: Farmacologie, Toxicologie şi Farmacologie Clinică Codul cursului: MED 5 1 02 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


I Oblig. 3 3 -‐ 21 21 -‐ 20 62 4 Ex. Scris + ex. practic



Farmacologie, Fiziologie, Fiziopatologie

Obiective generale:

§ Însuşirea unui nucleu informaţional privind farmacologia aparatelor şi a sistemelor

§ Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra medicamentelor învăţate prin care să fie capabili să prescrie medicamentele după evaluarea bolnavului.


Cunoaşterea unor principii de bază în farmacologia clinică: § principii de farmacocinetică şi de monitorizare a terapiei

medicamentoase § prevenirea şi managementul reacţiilor adverse la medicamente şi al

intercţiunilor medicamentoase § aspecte de farmacogenetică şi variabilitate a răspunsului terapeutic § vârsta şi sexul ca variabile a răspunsului terapeutic § aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la vârstnici, în

pediatrie, la femeile însărcinate şi care alăptează § aspecte particulare ale prescrierii medicamentelor la pacienţii cu

insuficienţa hepatică şi renală § principii de tratament al intoxicaţiilor acute § prevenirea erorilor de prescripţie medicală

202


1. Farmacologia aparatului cardiovascular • Medicaţia antianginoasă. Nitrovasodilatatoarele. Beta-‐blocantele ca

antianginoase. Antagonistii canalelor de calciu ca antianginoase. Alte medicamente antianginoase

• Vasodilatatoare antiischemice • Medicamente antiaritmice • Medicamente antihipertensive. Diureticele ca antihipertensive.

Beta – adrenoliticele. Medicamente cu acţiune pe sistemul renină angiotensină aldosteron. Inhibitorii canalelor de calciu. Alfa adrenoliticele. Inhibitori simpatici prin acţiune centrală. Simpaticoplegicele. Medicamente vasodilatatoare. Tratamentul urgenţelor hipertensive

• Medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace. Diureticele în tratamentul insuficienţei cardiace. Inhibitorii sisemului renină -‐ angiotensină -‐ aldosteron în insuficienţa cardiacă. Vasodilatatoarele în tratamentul insuficienţei cardiace. Beta blocantele în insuficienţa cardiacă. Medicamentele inotrop pozitive

2. Farmacologia aparatului respirator • Antitusive • Expectorante şi mucolitice • Medicamente antiastmatice • Medicamente folosite în tratamentul rinitei alergice • Farmacologia surfactantului pulmonar

3. Farmacologia sistemului nervos central • Sedative şi hipnotice. Anxiolitice.(tranchilizante) • Neuroleptice • Antidepresive. • Miorelaxante centrale şi periferice. • Antiparkinsoniene. • Antiepileptice. • Medicamente folosite în tratamentul bolilor neurodegenerative • Analeptice cardiorespiratorii şi stimulente medulare. Nootrope. • Psihozomimetice. Medicamente şi substanţe chimice utilizate

abuziv. Dependenţa medicamentoasă.

Bibliografie:

1. Buzoianu AD – Farmacologie, vol II. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006.

2. Buzoianu AD – Farmacologie, vol I. Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2003.

203

3. V. Stroescu. Bazele farmacologice ale practicii medicale. Ed. Medicală, Bucureşti, 2001.

4. Karila, Laurent. Le book des ECN. Editia in limba romana -‐ Cluj-‐Napoca : Editura Medicală Universitară 'Iuliu Hatieganu', 2011

5. Harvey RA, Champe PC, Mycek, MJ. Pharmacology – 4th edition. Lippincott Williams and Wilkins, 2009.

6. Rang HP, Dale MM, et al. Pharmacology, Elsevier Churchill Livingstone, 7th ed. 2012.

7. Katzung BG. Basic and Clinical Pharmacology (10th edition) -‐ McGraw Hill, 2007.

8. Goodman and Gillman's. The Pharmacological Basis of Therapeutics (12th edition). McGraw Hill Publishing, 2010.

Evaluare:


204

NEUROŞTIINŢE

NEUROLOGIE ADULŢI

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurologie adulţi Titularul cursului: Prof. Dr. Ioan Mărginean, Prof. Dr. Angelo

Bulboacă, Prof. Dr. Lăcrămioara Perju-‐Dumbravă, Şef lucr. Dr. Ioana Stănescu

Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Obligatoriu 4 -‐ 4 56 -‐ 56 -‐ 112 10 (6+2 +2)

Ex. Scris+ Ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii / neurologie + neurologie pediatrică + neurochirurgie


Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie, Semiologie, Farmacologie

Obiective generale

§ Dobândirea deprinderilor practice de examinare clinic, completate cu investigaţiile paraclinice specifice patologiei neurologice.

§ Competenţa unui management terapeutic complex (privind patologia neurologică acută, cronică şi de recuperare)

Obiective specifice

§ Recunoaşterea şi individualizarea caracterelor semiologice ale pacienţilor neurologici

§ Crearea unei imagini de ansamblu asupra stării pacientului din punct de vedere al simptomatologiei clinice, terapiei şi măsurilor de reabilitare

205

§ Dobândirea cunoştiinţelor sistematice teoretice şi de practică clinică directă pe 3 paliere succesive: o semiologia neurologică; o sindromologia neurologică; o patologia neurologică;


1. Anamneza şi intrumentele necesare examinării neurologice 2. Atitudini particulare şi semne meningeale

• Atitudini particulare • Semne meningeale

3. Sensibilitatea şi examinarea sensibilităţii • neuroanatomia sensibilităţii

- examinarea sensibilităţii superficiale - examinarea sensibilităţii profunde

• inervaţia tronculară • inervaţia radiculară • sindroamele medulare de sensibilitate

- neuroanatomie şi neurofiziologie - examinarea clinică - consideraţii practice

• sindromul senzitiv talamic • sindromul cortical (parietal) al sensibilităţii

4. Semiologia motilităţii şi a reflexelor • Căile motilităţii (neuroanatomie) • Examinarea motilităţii voluntare

Mişcările active Forţa musculară segmentară Probele de pareză

• Examinarea motilităţii reflexe Reflexe osteo-‐tendinoase Reflexele cutanate şi mucoase, articulare şi de postură Patologia reflexelor

• Tonusul muscular • Sindromul de NMC (neuron motor central) • Sindromul de NMP (neuron motor periferic) • Orientarea în faţa unui pacient cu deficit motor (paralizie,

hemiplegie, paraplegie)

206

5. Examinarea mersului; tulburările de mers 6. Semiologia extrapiramidală 7. Mişcările involuntare 8. Semiologia cerebelului

• Noţiuni de neuroanatomie • Examinarea funcţiilor cerebelului • Sindroamele cerebeloase şi patologia cerebeloasă

9. Semiologia nervilor cranieni • Nervul olfactiv • Nervul optic • Nervii oculomotori (III, IV, VI) • Nervul trigemen • Nervul facial • Nervul acustico-‐vestibular • Nervul glosofaringian • Nervul vag • Nervul accesor • Nervul hipoglos • Sindroamele de trunchi cerebral

10. Somnul şi vigilenţa 11. Examinarea limbajului

• Afazia • Examinarea pacientului cu tulburari de limbaj

12. Examinarea praxiei • Apraxii

13. Semiologia funcţiilor vegetative (autonomice); Disautonomii 14. Bolile Cerebrovasculare

• Sindroamele vasculare cerebrale • Ischemia cerebrală; stroke-‐ul ischemic • Stroke-‐ul hemoragic; HSA (hemoragia subarahnoidiană)

15. Bolile infecţioase şi inflamatorii (virale, bacteriene, fungice, parazitare, prionice)

16. Meningite şi encefalite aseptice 17. Bolile demielinizante

• Scleroza multiplă • Encefalomielita acută diseminată

207

18. Patologia tumorală • Sdr de HIC • Tumori neuroepiteliale • Tumori ale tecilor nervilor • Tumori ale meningelui • Limfoame ale SNC

19. Sindroamele paraneoplazice 20. Boli cu manifestări paroxistice

• Epilepsia • Crize neepileptice

Sincopa Drop attack

21. Boli neurodegenerative şi ereditare • Boli degenerative cu sindrom principal demenţa • Boli degenerative cu sindrom principal epilepsia • Boli degenerative cu sindrom principal ataxia • Boli degenerative cu sindrom principal deficitul motor sau

atrofia musculară (SLA, amiotrofiile spinale progresive) 22. Boala Parkinson şi parkinsonismul 23. Boala Huntington; Boala Wilson ( DHL) 24. Patologia medulară (compresiuni medulare lente; mielopatii) 25. Traumatismele cranio-‐cerebrale şi traumatismele vertebro-‐

medulare 26. Patologia SNP

• leziuni izolate ale nervilor periferici • leziuni radiculare • leziuni de plex • polineuropatii

27. Poliradiculonevrite 28. Patologia nervilor cranieni 29. Patologia neuromusculara (distrofii, miotonii, polimiozite) 30. Miastenia şi sindroamele miastenice 31. Durerea neurogenă 32. Cefaleea şi migrena; algiile cranio-‐faciale 33. Encefalopatii 34. Manifestări neurologice ale bolilor generale.

208

Bibliografie

1. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol 1, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1997.

2. I. Mărginean, D. Mureşanu: Patologie neurologică, vol II, Casa Cărţii de Ştiinţă, 1997.

3. Lăcrămioara Perju-‐ Dumbravă, Ştefania Kory-‐Calomfirescu, Şt. Florian: Neurologie – curs pentru studenţi, Ed. Med. Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2002

4. A. Bulboacă: Principii de diagnostic clinic neurologic, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj 2000

5. Dafin Fior Mureşanu: Curs de Neuroştiinţe Fundamentale, Editura Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2004

6. Ovidiu Bajenaru: Ghid de Diagnostic şi Tratament în Neurologie, Ed. Amaltea, 2010

7. C. Popa: Neurologie, Editura Naţională, 1997 8. Harrison’s Neurology in Clinical Medicine, dervied from Harrison’s

Principles of Internal Medicine, 16th Edition, McGraw-‐Hill, 2006 9. Adams R. D. And Victor M. : Principles of Neurology, ed 7, New-‐York,

McGraw-‐Hill, 2009 10. G. Fuller: Examinarea clinică neurologică – ediţia a treia, Editura Calisto,

2007 11. Merritt’s Neurology – ed. Lewis P. Rowland, Lippincott Williams &

Wilkins, 2010

Evaluare

§ Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note finale calculată dupa formula:

Nota finală = (examen scris neurologie / 2 + examen scris neurochirurgie / 4 + examen scris neurologie pediatrică / 4) x 70/100 + examen practic neurologie x 30/100

209

NEUROLOGIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurologie Pediatrică Titularul cursului: Conf. Dr. Alexandru Cristea Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurologie şi neurologie pediatrică Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Obligatoriu 2 -‐ 2 14 -‐ 14 -‐ 28 -‐

Ex. Scris+ ex.

practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii / neurologie + neurologie pediatrică + neurochirurgie


Anatomie, Fiziologie, Fiziopatologie, Farmacologie, Puericultură şi Pediatrie, Semiologie neurologică

Obiective generale:

§ Câştigarea de către studenţi a unor cunoştinţe de bază privind aprecierea nivelului de dezvoltare neurologică şi psihică a copilului la diferite vârste,

§ Întelegerea modului de abordare a copiilor cu afecţiuni neurologice § Crearea unei imagini de ansamblu asupra pacientului din punct de

vedere a simptomatologiei, încadrării diagnostice, terapiei şi măsurilor de reabilitare şi recuperare neurologică.

§ Punerea în practică a noţiunilor cu caracter teoretic şi aplicativ din materialele prezentate la curs.


§ Recunoaşterea şi individualizarea unor particularitaţi semiologice ale pacienţilor neurologici, la vârste fragede: nou-‐născut, sugar, copil mic, elev.

210

§ Deprinderea şi aplicarea unor tehnici şi metode specifice de examinare neurologică, adaptate vârstei pediatrice, în vederea caracterizării nivelului de dezvoltare neuro-‐psihică a copilului şi a precizării tipului de tablou clinic neurologic

§ Recunoaşterea suferinţelor neurologice, cu particularităţile acestora de la vârsta de nou-‐născut până la vârsta adolescenţei

§ Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare la sugar şi copilul mic, în vederea asigurării unui diagnostic precoce şi a unor proceduri de recuperare neântârziate

§ Identificarea şi aplicarea unor măsuri specifice de neuroreabilitare în: * Paraliziile cerebrale infantile * Traumatismele de natură obstetricală ale sistemului nervos central şi periferic * Encefalopatiile epileptice ale copilului * Tulburările de dezvoltare motorii, cognitive şi senzoriale ale copilăriei.


1. Noţiuni de dezvoltare ontologică a sistemului nervos. Factori teratogeni care perturbă formarea, dezvoltarea şi funcţionarea sistemului nervos în perioadele de viaţă intrauterină, embrionară şi fetală.

2. Aprecierea nivelului de maturizare a sistemului nervos. 3. Dezvoltarea normală neuropsihică pe etape de vârstă, la nou-‐născut,

sugar şi copilul mic. 4. Particularităţile examenului neurologic la nou-‐născut, sugar şi copilul

mic. 5. Diagnosticul precoce al tulburărilor de dezvoltare neuro-‐psihică 6. Importanţa diagnosticului precoce şi a intervenţiei precoce specifice,

pentru prevenirea instalării handicapului neuro-‐psihic sau pentru minimalizarea lui

7. Traumatismele obstetricale: cranio-‐cerebrale, vertebro-‐medulare şi de nervi periferici

8. Malformaţiile cranio-‐cerebrale şi vertebro-‐medulare. 9. Paraliziile cerebrale infantile ( Encefalopatii infantile sechelare) forme

spastice, diston-‐diskinetice, ataxice, hipotone, mixte.Tulburări de coordonare de natură centrală. Principii de tratament profilactic, curativ şi recuperator.

211

10. Epilepsiile şi sindroamele epileptice la copil. Forme de epilepsie în relaţie cu vârsta de debut. Tipuri de crize epileptice şi sindroame epileptice în lumina noilor clasificări ale epilepsiei. Encefalopatii epileptice. Principii terapeutice generale în epilepsiile copilului. Tratamentul crizelor epileptice. Statusul epileptic: definiţie, forme clinice, mijloace terapeutice

Bibliografie

1. Suportul de curs 2. Ileana Benga, Alexandru Cristea: Evaluarea neurologică a copilului,

Editura Napoca Star, Cluj-‐Napoca, 2005 3. Ileana Benga, Alexandru Cristea, Mihaela Vinţan: Ghid de diagnostic şi

tratament de neurologie pediatrică, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2006.

4. Ileana Benga: Introducere în neurologia pediatrică, Editura Dacia, Cluj-‐Napoca, 1994.

5. Ileana Benga: Tratat elementar de neurologie pediatrică, vol.1: Epilepsia şi crizele neepileptice, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2003.

6. E.Ciofu, Carmen Ciofu: Esenţialul în pediatrie (capitolele de patologie nerologică), ediţia a 2-‐a, Ed. Almateea, Bucureşti, 2002

7. Valeriu Popescu: Neurologie pediatrică, vol.1 şi vol.2, Editura Teora Bucureşti, 2001

8. Kenneth F. Swaiman, Stephen Ashwal, Donna M. Ferriero: Pediatric Neurology: Principles and Practice, 2-‐Volume, MOSBY Inc, March, 2006.

Evaluare

§ Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note finale calculată după formula: Nota finală = (examen scris neurologie/2 + examen scris neurochirurgie/4 + examen scris neurologie pediatrică/4) x 70/100 + examen practic neurologie x 30/100

212

NEUROCHIRURGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Neurochirurgie Titularul cursului: Prof. Dr. Florian Ioan Ştefan Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Neurochirurgie Codul cursului: MED 5 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 2 -‐ 2 14 -‐ 14 -‐ 28 -‐ Ex. scris + ex. practic

C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii / neurologie + neurologie pediatrică + neurochirurgie


Obiective generale:

§ Însuşirea tehnicilor şi principiilor elementare de neurochirurgie


§ Însuşirea aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiilor de tratament şi a tehnicilor de bază, tratamentul complicaţiilor postoperatorii la pacienţii neurochirurgicali.


1. Introducere în neurochirurgie – cunoaşterea principiilor elementare de neurochirurgie, tehnici neurochirurgicale de bază, asistenţa medicală a pacienţilor.

2. Traumatisme cerebrale – cunoaşterea patologiei traumatismelor cerebrale, a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia operatorie, principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la locul accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical, descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului postoperator

3. Traumatisme spinale – cunoaşterea patologiei traumatismelor spinale, a metodelor de investigaţii şi corelarea acestora cu indicaţia operatorie, principii de acordare a asistenţei medicale în urgenţă la locul accidentului şi în serviciile de urgenţă, tratamentul chirurgical,

213

descrierea tehnicilor de bază a îngrijirii medicale şi a tratamentului postoperator

4. Tumorile cerebrale – cunoaşterea patologiei tumorilor cerebrale, a aspectelor clinice ale tumorilor cerebrale, metodele de investigaţii principiile managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, terapii adjuvante, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii.

5. Compresiunile medulare – cunoaşterea patologiei compresiunilor medulare, a aspectelor clinice, a metodelor de investigaţii, principiile managementului de caz, indicaţia operatorie, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală generală şi tratamentul postoperator a pacienţilor cu deficit neurologic, datorită compresiunilor medulare.

6. Accidentul vascular hemoragic – cunoaşterea diferitelor tipuri de henoragii, cauze, factori de risc, metode de investigaţii cu privire la stabilirea indicaţiei operatorii şi detectarea complicaţiilor, a asistenţei medicale în serviciile de urgenţă, principii ale tratamentului neurochirurgical şi tehnici, principiile de prevenţie şi ale tratamentului complicaţiilor postoperatorii, asistenţa medicală generală şi tratamentul pacienţilor cu sechele neurologice.

7. Neurochirurgie pediatrică – introducere în patologia malformaţiilor congenitale neurochirurgicale la copii, prezentarea procesului de dezvoltare a anomaliilor, simptomatologia patologiei neurochirurgicale, investigaţii radiologice şi principii de tratament.

Bibliografie:

1. Neurochirurgie – curs pentru student, Florian Ioan Stefan, Editura Didactica Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-‐Napoca, 215 pag., 2003.

2. “Handbook of Neurosurgery” by Mark S. Greenberg. Thieme Medical Publishers, New York, 2006

3. Atlas of Neurosurgical Techniques, Brain, editors L.N.Shekar, R.G.Fessler, Thieme 2006

Evaluare:

§ Nota de la examenul de neurologie este o componentă a unei note finale calculată după formula: Nota finală = (examen scris neurologie/2 + examen scris neurochirurgie/4 + examen scris neurologie pediatrică/4) x 70/100 + examen practic neurologie x 30/100

214

RADIOLOGIE. APARAT RESPIRATOR, CARDIOVASCULAR ŞI NEUROLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Radiologie. Aparat respirator, cardiovascular şi

neurologie Titularul cursului: Prof. Dr. Silviu Sfrângeu, Şef. Lucr. Dr. Angelica

Chiorean, Şef.Lucr. Dr. Carolina Botar – Jid, Şef. Lucr. Dr. Anca Butnaru

Departamentul: Specialităţi chirurgicale Disciplina: Radiologie Codul cursului: MED 5 2 04 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 1 1 -‐ 14 14 -‐ 28 56 2 Ex. scris + ex. practic



Semiologie, Anatomie patologică, Radiologie (an 4)

Obiective generale:

§ Însuşirea noţiunilor de fizică a aparaturii convenţionale şi imagistice (fizica nucleară, fizica ultrasunetelor, fizica IRM, etc), a efectelor biologice ale radiaţiilor şi principiile de radioprotecţie profesională şi a populaţiei.

§ Însuşirea noţiunilor de semiologie caracteristice fiecărei examinări în parte (convenţional şi imagistic), cu explicarea noţiunilor de bază în obţinerea imaginii (convenţional şi imagistic).

§ Însuşirea indicaţiilor şi a contraindicaţiilor metodelor, precum şi a algoritmilor de examinare, în scopul reducerii expunerii la iradiere, corelarea aspectelor patologice comune şi individualizate în patologia organelor întregului corp.


§ Recunoaşterea metodei de examinare. § Recunoaşterea elementelor anatomice normale şi a variantelor. § Recunoaşterea elementelor semiologice şi interpretarea semnificaţiilor

lor. § Recunoaşterea şi interpretarea elementelor patologice. § Elaborarea unui diagnostic pozitiv şi diferenţial pe afecţiunea dată.

215

§ Schiţarea unui buletin radiologic.


1. Plamânul: anatomie şi tehnici de examinare. Semiologie radiologică pulmonară (opacităţi, hipertransparenţe, imagini mixte).

2. Sindroame pulmonare: parietal, pleural, de umplere alveolară, bronşic, interstiţial, (aspecte RX şi CT).

3. Cancerul pulmonar. Patologia mediastinului (aspecte RX şi CT). 4. Tehnici radio-‐imagistice de examinare a cordului: Substanţe de contrast

utilizate în radiologie şi imagistică: clasificare, indicaţii, contraindicaţii, riscuri, tratament; Tehnici radioimagistice de explorare vasculara (angiografie, ecografie, RM, angioCT); Anatomia radiografica a cordului (PA şi TS); Noţiuni de anatomie ecocardiografica şi RM a cordului; Semiologie radiografica elementara a cordului. Sindromul de marire a cavitatilor cardiace.

5. Sindromul vascular pulmonar (modificările vascularizaţiei pulmonare). Aspectul radiografic al cordului în principalele valvulopatii. Sindromul miocardic şi pericardic. Modificări elementare întâlnite în arterioaptiile şi venopatiile periferice. Noţiuni elementare de radiologie intervenţională vasculară.

6. Tehnici radio-‐imagistice de examinare a encefalului şi măduvei: Aspecte CT şi RM cerebral în: AVC, tumori, traumatisme; Aspecte RM în patologia medulară (hernie de disc, tumori, etc.); Alte indicaţii şi aplicaţii specifice ale RM (SM, leziune medulara traumatică).

7. Urgenţe medico-‐chirurgicale: Cap-‐Gât: traumatisme, AVC; Torace: traumatisme, embolia pulmonară, pneumotorax, edemul pulmonar, tamponada; Abdomen şi pelvis: traumatisme, abdomen acut; Extremităţi: traumatisme, urgenţe vasculare, hernia de disc; Corpi străini.

Bibliografie:

1. D. Rădulescu (sub Redacţia) Radiologie Medicală, Ed.IMF Cluj Napoca, 1983.

2. David Sutton – Textbook of radiology and imaging, 7th edition. 3. Otto H. Wegener – Whole body computed tomography. 4. M. Buruian – sub Redacţia, Tratat de tomografie computerizată, Ed.

University Press, 2006. 5. R. Badea, S. Dudea, P. Mircea, F. Stamatian – Tratat de ultrasonografie

clinică, Vol.I, Ed. Medicală Bucureşti, 2000. 6. Indra Mihăiţă, Ligia Opris – IRM vertebro-‐medular, Centrul de imagistică

ME160 DINST, 2004. 7. Ligia Opriş – Imagistica cerebrală prin rezonanţă magnetică, Ed.

Solness, 2004.

216

Evaluare:

§ Examen scris: 50% § Examen practic: 50% din care:

Recunoaştere de imagini patologice, scris: 30% Proba orală de descriere a unui caz clinic: 20%

217

PEDIATRIE ŞI PUERICULTURĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină generală Cursul Pediatrie – Puericultură Titularul cursului Conf. Dr. Rodica Manasia, Conf. Dr. Vălean

Cornel, Prof. Dr. Mariana Andreica, Conf. Dr. Mireştean Ştefan

Departamentul Mama şi copilul Disciplina Pediatrie I, Pediatrie II şi Pediatrie III Codul cursului MED 5 2 05 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


C St (Pediatrie) C St

II Oblig. 10 2

24 2

70 14

168 14 110 373 12

Ex. scris + ex. practic



Studentii trebuie sa aiba cunostinte pentru diagnosticul si tratamentul celor mai frecvente afectiuni pediatrice.

Obiective generale

Există 3 obiective generale în predarea Pediatriei: 1) Nucleul informaţional constă în predarea patologiei pe aparate şi

sisteme specifice diferitelor vârste ale copilului; 2) Formarea deprinderilor de îngrijire, alimentaţie şi administrare a

medicamentelor la copil; 3) Dobândirea competenţei de aplicare în practică a cunoştinţelor

învăţate, a formării gândirii medicale în formularea unui diagnostic şi a unei scheme terapeutice.

Obiective specifice

§ Dobândirea noţiunilor de creştere şi dezvoltare a copilului; § Cunoaşterea patologiei la copil şi a particularităţilor acesteia; § Insuşirea principalelor medicamente folosite în practica pediatrică şi

modul lor de administrare.


Puericultură: 1. Perioadele copilăriei 2. Creşterea şi dezvoltarea

218

3. Nou născutul 4. Prematurul 5. Dismaturul 6. Sugarul şi copilul 7. Alimentaţia (nevoi nutritive, alimentaţia: naturală; artificială; mixtă;

diversificată; a copilului mic; a preşcolarului şi şcolarului) Pediatrie: I. Bolile aparatului respirator la copil. 1. Insuficienţa respiratorie acută. Rinofaringita acută. Adenoidita acută.

Faringoamigdalita acută. 2. Laringita acută. Bronşita acută. Bronşiolita acută. 3. Bronhopneumonia, pneumonia acută. 4. Astmul bronşic. 5. Fibroza chistică.

II. Bolile aparatului digestiv la copil. 12. Gastroenterocolita acută. Duodenite. Ulcerul gastro-‐duodenal. 13. Sindromul de deshidratare acută. 14. Sindromul de malabsorbţie (clasificare, fiziopatologie, explorare).

Enterocolita trenantă. Sindromul carenţei de dizaharidaze. 15. Alergia la proteinele din laptele de vacă. Enteropatia indusă de

gluten. 16. Sindromul de vărsături (stenoza hipertrofică de pilor, spasmul piloric,

refluxul gastro-‐esofagian). 17. Icterele sugarului şi copilului mic (hemolitice, hepatocelulare,

colestatice). 18. Hepatita cronică; ciroza hepatică.

III. Bolile aparatului renourinar si genital la copil. 1. Glomerulonefritele acute, persistente şi progresive. 2. Sindromul nefrotic. 3. Infecţiile urinare. 4. Insuficienţa renală acută şi cronică.

IV. Bolile aparatului cardio-‐vascular la copil. 1. Cardiopatiile congenitale. 2. Endocarditele, miocarditele şi pericarditele nereumatice. 3. Hipertensiunea arterială. 4. Tulburări de ritm cardiac. 5. Insuficienţa cardiac. Insuficienţa circulatorie periferică acută.

V. Artrita reumatoidă juvenilă. 1. Reumatismul articular acut.

219

VI. Boli de nutriţie şi metabolism. 1. Rahitismul carenţial. Rahitismele necarenţiale. 2. Diabetul zaharat. 3. Obezitatea. Hipotiroidismul congenital. 4. Distrofia sugarului. Statura mică.

VII. Boli condiţionate prenatal. 1. Cromozomopatii (autozomale, gonozomale, numerice şi structurale). 2. Boli monogenice (galactozemia, fenilcetonuria, boala Gaucher,

mucopolizaharidozele, deficitul de 21-‐hidroxilază etc.). 3. Embriofetopatii. Boli multifactoriale. Profilaxia bolilor condiţionate

prenatal. VIII. Boli hematologice. 1. Anemiile copilului. 2. Tulburări de hemostază (vasopatii, trombopatii, coagulopatii). 3. Leucemii şi alte malignităţi la copil.

IX. Deficite imune (genetice şi dobândite). X. Colagenoze. XI. Urgenţe în pediatrie (aspecte neincluse în tratarea pe aparate). 1. Come. Convulsii. 2. Intoxicaţii acute accidentale.

Bibliografie

1. Rodica Manasia: Pediatrie – Ghid pentru studenţi – Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj 2011

2. Rodica Manasia: Pediatrie practica -‐ Ghid pentru studenţi -‐ Editura U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj 2013

3. Paula Grigorescu-‐Sido şi Colab.: Pediatrie, vol.I, II, III şi IV (1995-‐2000) 4. Ciofu E., Ciofu C.: Esenţialul în Pediatrie, Ed. Med. Amaltea, Buc., ed. II-‐

a, 2002 5. Ciofu E. (sub redacţia): Pediatrie. Tratat, ed. I. Ed. Med. Buc., 2001 6. Behrman R.E., Kliegman R.M., Jenson H.B.: Nelson -‐ Textbook of

Pediatrics, 18-‐th ed., W.B.Saunders Co., Philadelphia 2007 7. Miu Nicolae, Andreica Mariana: Pediatrie – Curs pentru studenti, Editura

U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj 2010 8. Man Sorin, Nanulescu Mircea: Pediatrie practica, Ed. Risoprint, Cluj-‐

Napoca, 2006.

Evaluare

§ Teste scrise pe parcursul modulului de Pediatrie. § Examenul final este alcatuit din:

- examen teoretic -‐ scris 50% - examen practic -‐ oral 50%

220

CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică Titularul cursului Conf. Dr. Dana Vasilescu Departamentul Pediatrie Catedra Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică Codul cursului MED 5 2 06 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 4 4 -‐ 28 28 -‐ -‐ 56 3 examen



Radiologie şi Imagistică medicală (an 4)

Obiective generale

§ Familiarizarea cu cele mai frecvente afecţiuni chirurgicale şi ortopedice ale copilului; recunoaşterea precoce a afecţiunilor specifice, pentru dirijare în timp util către specialist.

§ Însuşirea algoritmilor terapeutici în principalele afecţiuni chirurgicale şi ortopedice ale vârstelor pediatrice.

Obiective specifice

§ Cunoaşterea particularitătilor chirurgiei şi ortopediei pediatrice. § Patologia pediatrică chirurgicală şi ortopedică pe grupe de vârstă. § Explicarea şi interpretarea noţiunilor teoretice şi practice. § Însuşirea noţiunilor de patologie chirurgicală pediatrică.


CHIRURGIE PEDIATRICĂ : 1. Malformaţiile tubului digestiv: atrezia esofagiană, stenoza hipertrofică

de pilor, malformaţii duodenale, malformaţii intestinale, megacolonul congenital, malformaţii ano-‐rectale.

2. Celosomii: hernia diafragmatică, medii – omfalocel, laparoschizis, hernia ombilicală şi granulomul ombilical, distale – hernii şi patologia canalului peritoneo-‐vaginal, extrofia de vezică urinară, epispadias.

3. Malformaţii reno-‐ureterale: rinichi polichistic, sindrom de joncţiune, hidronefroza, refluxul vezico-‐ureteral, hipospadias.

221

4. Patologia dobândită: abdomenul acut chirurgical la copil -‐ apendicita acută la copil, invaginaţia intestinală, diverticulul Meckel, corpi străini.

5. Sindromul ocluziv la copil: patologia malformativă, patologia dobândită, diagnostic clinic şi paraclinic.

6. Traumatismele abdominale şi hemoragia internă.

ORTOPEDIE PEDIATRICĂ : 1. Particularităţile morfofuncţionale ale aparatului locomotor la copil. 2. Traumatismele aparatului locomotor la copil: Fracturi – generalităţi,

Fracturile obstetricale, Fracturile membrului superior, Fracturile membrului inferior.

3. Sindromul Volkmann, Pronaţia dureroasă de cot. 4. Malformaţii congenitale: Malformaţii congenitale ale membrului

superior, Malformaţii congenitale ale membrului inferior, Piciorul strâmb congenital varus equin idiopatic, Displazia de dezvoltare a şoldului.

5. Afecţiunile coloanei vertebrale: Scolioza idiopatică, Cifoscolioza juvenilă.

6. Îngrijirea aparatelor gipsate şi a dispozitivelor de fixare externă. 7. Proteze, orteze, şi mijloace de susţinere cu utilizarea lor

Bibliografie

1. Părăian I. Chirurgie Pediatrică, Editura Iuliu Haţieganu Cluj, 2007. 2. Vasilescu Dana et al. Ortopedie Pediatrică, Editura Medicală

Universitară „Iuliu Haţieganu” Cluj, 2003. 3. Aschcraft K.W. et al, Pediatric Surgery ed. IV, 2005. 4. Herring. Tachdjian’s pediatric orthopaedics, 2008.

Evaluare

§ Examen scris 50% § Examen oral 50%

222

ORL

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Oto-‐rino-‐laringologie Titularul cursului Prof. Dr. Marcel Cosgarea, Şef. Lucr. Dr.

Violeta Necula, Şef. Lucr. Dr. Alma Maniu Departamentul Specialităţi chirurgicale Catedra Oto-‐rino-‐laringologie Codul cursului MED 5 2 07 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 4 4 -‐ 28 28 -‐ -‐ 56 4 Ex. Scris+ Ex. Practic



Anatomie

Obiective generale

§ Insuşirea unor cunoştinţe generale privind patologia din sfera ORL § Studenţii trebuie să aibă competenţa recunoaşterii unor semne clinice

specifice patologiei ORL, după efectuarea examenului clinic general al pacientului

Obiective specifice

§ Patologia din sfera ORL: ureche, nas, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, arbore traheobronşic

§ Patologie cervicală § Manevre aplicabile în sfera otorinolaringologie § Reabilitarea auzului


1. Patologia din sfera capului, gâtului 2. Manevre aplicabile in sfera otorinolaringologie

Bibliografie

1. Cursul ORL al clinicii 2. Caiet lucrari practice in ORL

223

Evaluare

§ Probă practică – manevre clinice § Recunoaşterea patologiei ORL (diapozitiv) § Probă scrisă

224

ONCOLOGIE ŞI RADIOTERAPIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Oncologie Titularul cursului: Prof. Dr. Viorica Nagy Departament: Oncologie Disciplina: Oncologie şi radioterapie Codul cursului: MED 5 2 08 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evaluare ore / săpt. ore / sem.

C LP St C LP St

II Oblig. 1 -‐ 1,5 14 -‐ 21 50 85 3 Ex. scris + ex. practic



Medicină internă, Imagistică medicală, Anatomie patologică

Obiective generale:

§ Cunoaşterea aspectelor teoretice şi practice de bază necesare pentru înţelegerea situaţiei şi locului cancerului în comunitate


Cunoaşterea unor principii de bază în oncologia clinică: § Situaţia cancerului şi tendinţele sale de evoluţie în ţara noastră şi în

lume; § Cunoaşterea factorilor etiologici ai cancerului; § Mecanismele cancerogenezei; § Histogeneza tumorilor maligne şi a leziunilor precanceroase; § Principii generale de diagnostic, bilanţ preterapeutic, stadializare; § Principiile generale ale tratamentului oncologic; § Urmărirea postterapeutică; § Noţiuni de profilaxie ; § Identificarea factorilor de risc cancerigeni individuali; § Recunoaşterea, descrierea şi interpretarea leziunilor caracteristice

localizărilor tumorale cele mai frecvente în ţara noastră accesibile unui examen clinic obişnuit ;

§ Indicarea şi interpretarea examinărilor complementare necesare precizării diagnosticului, monitorizării tratamentului şi urmăririi postterapeutice.

§ Evaluarea prognosticului individual.

225


1. Epidemiologia şi etiologia cancerului 2. Cancerogeneza 3. Celula tumorală 4. Fenotipul tumoral 5. Diagnosticul de malignitate 6. Bilanţ terapeutic 7. Stadializare 8. Decizia terapeutică 9. Metode terapeutice oncologice: chirurgia, radioterapia, chimioterapia,

hormono-‐terapia, tratamente biologice 10. Principiile tratamentelor multidisciplinare 11. Evaluarea rezultatelor terapeutice 12. Precursori tumorali şi grupe de risc 13. Profilaxia cancerului 14. Urgenţe oncologice şi terapia durerii

Bibliografie:

1. Viorica Nagy şi colab: Principii de oncologi generală. Curs pentru studenţi. Ed. Medicală Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2007

2. Viorica Nagy şi colab: Propedeutică Oncologică. Ed. Medicală Univ. „Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2008

3. Pazdur R., Coia L.R., Cancer Management: A Multidisciplinary Approach. Medical Surgical & Radiation Oncology, 4th Ed., CMP Heatlhcare Media, 2004.

4. DeVita V.T., Lawrence T.S., Rosenberg S.A: Cancer Principles & Practice of Oncology. 8th Ed. Lippincort Williams & Wilkins, 2008.

5. Schmoll H.J., Handbook of cancer diagnosis and treatment evaluation. ESMO. Ed. Iforma Healthcare USA, 2009

Evaluare:

§ Examen scris 50% § Examen practic 50%

226

REUMATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Reumatologie Titularul cursului: Prof. Dr. Simona Rednic,

Departament: Specialităţi Medicale Disciplina: Reumatologie Codul cursului: MED 5 1 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite


I II

Oblig. 2 -‐ 2 14 -‐ 14 -‐ 28 2 Examen scris + practic



Semiologie

Obiective generale

§ Să cunoască epidemiologia afecţiunilor reumatologice şi să recunoască impactul economic şi social al acestora

§ Să evalueze corect prin anamneză principalele manifestări articulare (durerea, redoarea, tumefierea, tiparul afectării articulare), ca şi afectarea altor sisteme/organe în bolile reumatice

§ Să facă și să interpreteze examenul obiectiv de screening al sistemului musculo-‐scheletal (GALS -‐ Gait, Arms, Leg, Spine) conform recomandărilor europene

§ Să recunoască importanţa prezentării şi să sumarizeze particularităţile anamnestice si de examen clinic în principalele boli reumatologice

o Să utilizeze sindroamele pentru ghidarea intrebarilor si gândirii clinice (poliartrita, monoartrita, oligoartrita, durere generalizată, durere regionala)

o Să caracterizeze principalele tipuri şi pattern-‐uri articulare pentru principalele boli reumatice

o Să recunoscă bolile reumatologice care trebuie îndrumate de urgenţă către specialistul reumatolog

o Să discute elementele anamnestice şi de examen obiectiv

care diferenţiază patologia articulară de cea periarticulară şi

227

cea articulară inflamatoare de cea mecanică sau degenerativă

§ Să înţeleagă criteriile de solicitare şi intrepretare a principalele investigaţii paraclinice utilizate în reumatologie (reactantii de fază acută, imunologie, imagistică musculoscheletala, etc)

§ Să cunoască şi înţeleagă principalele clase de medicamente utilizate în tratamentul reumatologic şi să identifice beneficiile şi riscurile farmacoterapiei (AINS, steroizi, imunomodulatoare, terapie biologică, etc)

Obiective specific Curs 1. Introducere – ce este reumatologia ? Principiile anamnezei si examenului clinic musculoscheletal

o Să evalueze corect durerea musculo-‐scheletală (acută vs cronică, regională vs generalizată, articulară vs periarticulară, inflamatoare vs mecanică)

o Să înţeleagă importanţa şi impactul unei boli cronice în plan personal, familial şi social (dizabilitatea şi handicapul)

o Să genereze diagnostice diferenţiale pentru diferite sindroame dureroase regionale

o Să interpreteze eficient datele clinice sugestive si să susţină elementele de diagnostic pozitiv la pacientul care se prezintă cu durere cronică generalizată (fibromialgie)

o Să comunice pacientului cu fibromialgie optiunile terapeutice (mijloacele nonfarmacologice şi farmacologice) şi de comun acord cu acesta să formuleze planul terapeutic adecvat

Curs 2. Poliartrita şi Poliartrita reumatoidă (PAR) o Să înteleagă cum se abordează o afectare poliarticulară şi

să diferenţieze PAR de alte boli poliarticulare (algoritm de diagnostic în poliartrita)

§ Să enumere si ordoneze ca prioritate diagnosticele diferentiale la pacientul cu afectare poliarticulară

o Să identifice sinovita, tenosinovita, deformarea/instabilitatea articulară, nodulii subcutanaţi, ca şi semnele de neuropatie compresivă în cadrul examenului obiectiv al extremităţilor la pacientul cu PAR

o Să recunoască manifestările extraarticulare ale PAR o Să selecteaze şi interpreteze datele de laborator (reactanţi

de fază acută, FR, CCP) şi imagistice relevante (ecografie, radiografie, RMN), prin prisma motivaţiei clinice, a utilităţii şi limitelor diagnostice, a valorii prognostice şi în monitorizarea pacientului cu PAR

228

o Să înţeleagă principiile de monitorizare şi evaluare articulară şi functională şi să utilizeze scorurile de activitate în evaluarea pacienţilor cu PAR

o Să identifice corect raportul risc/beneficu al utilizării terapiei medicamentoase în reumatologie (DMARDS

Disease-‐modifying antirheumatic drugs, terapie biologica, AINS, steroizi) la pacientii cu PAR

Curs 3. Oligoartrita, Durerea lombară, Spondilartritele (SpA) o Să identifice pacientii cu oligoartrită, să ierarhizeze

diagnosticele diferenţiale şi să stabilească planul de investigaţii (algoritm de diagnostic la pacienţii cu oligoartrită)

o Să interpreteze eficient datele clinice sugestive si să susţină elementele de diagnostic pozitiv şi diferenţial la pacientul care se prezintă cu lombalgie cronică

o Să selecteaze corect datele de laborator şi testele imagistice relevante la pacienţii cu lombalgie cronică, prin prisma motivaţiei clinice, a utilităţii şi limitelor diagnostice

o Să înţeleagă conceptul de SpA şi să identifice caracteristicile comune ale bolilor din acest grup (manifestări musculo-‐scheletale şi extra-‐articulare ale spondilartritelor )

o Să discute relaţia dintre ereditate şi factorii de mediu în etiopatogeneza SpA

o Să formuleze o strategie de diagnostic precoce în spondilita anchilozantă (SA)

o Să argumenteze diagnosticul pozitiv pe baza anamnezei, examenului obiectiv şi investigaţiilor paraclinice la pacientul cu SA, artrită psoriazică, artrită reactivă şi artrită enterală

o Să stabilească un plan terapeutic adecvat formei şi severităţii bolii la pacientul cu SA, artrită psoriazică, artrită reactivă şi artrită enterală

Curs 4. Monoartrita. Artroza. Artrite microcristaline o Să enumere şi ierarhizeze diagnosticele diferenţiale şi să

elaboreze un plan de investigaţii adecvat pentru pacientul cu monoartrită

o Să recunoască si evalueze situatiile de urgenţă asociate monoartritei acute: artrita septică şi ruptura chistului popliteal

o Să cunoască indicaţiile şi să interpreteze corect rezultatul scris al analizei lichidului sinovial la pacientul care se prezintă cu monoartrită

229

o Să enumere şi susţine elementele de diagnostic pozitiv (clinic si paraclinic) în cazul pacientului cu artrită microcristalină (gută, artrită cu pirofosfat, etc)

o Să elaboreze un plan terapeutic complet, corespunzător etapei evolutive, formei clinice şi patologiei asociate pentru pacientul cu gută

o Să facă examenul clinic al genunchiului : identifică prezenţa revărsatului articular, deviaţiei axiale, instabilităţii, cracmentelor şi chistului popliteal

o Evaluează corect raportul risc/beneficiu al utilizării antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS) la pacientul vârstnic cu artroză

Curs 5. Este aceasta o colagenoză ? Recunoaşterea bolilor reumatice sistemice. Lupusul eritematos sistemic (LES). Sindromul antifosfolipidic (SAPL)

o Să discute mecanismele principale ale autoimunităţii şi inflamaţiei imune, inclusiv intervenţia factorilor genetici şi hormonali

o Să înţeleagă cînd să solicite şi cum să interpreteze testele imunologice (AAN)

o Să înţeleagă utilitatea şi limitele criteriilor de clasificare pentru LES

o Să recunoască manifestările clinice ale LES o Să identifice complicaţiile posibile şi cauzele de mortalitate

la un pacient cu LES § Să recunoască riscul înalt de boli cardiovasculare şi

ateroscleroză precoce la pacientul cu LES o Să cunoască clasele de medicamentele utilizate pentru

tratamentul LES § Să evalueze corect indicaţia şi riscurile

tratamentului cu corticosteroizi pentru pacientul cu LES

§ Să stabilească coerent indicaţia de terapie imunodepresoare şi să aleagă preparatul potrivit pentru diversele forme de LES (inclusiv ca şi “economizatoare” de cortizon)

o Să recunoască manifestările clinice şi testele necesare pentru screening-‐ul sindromului antifosfolipidic (SAPL)

230

Curs 6. Este aceasta o colagenoză ? Recunoaşterea bolilor reumatice sistemice. Boli reumatice sistemice autoimune: sclerodermia sistemica (ScS), miopatiile inflamatorii, sindromul Sjogren (SSj), policondrita recidivanta, boala mixtă de ţesut conjunctiv (BMTC), etc

o Să recunoască fenomenul Raynaud şi formele acestuia, ca şi elementele ce diferenţiază cele două forme (clinica, AAN, capilaroscopia)

o Să recunoască criteriile de clasificare şi manifestările clinice sugestive pentru cele două forme de boală la pacientul cu sclerodermie sistemică (ScS)

o Să înţeleagă importanţa monitorizării clinice şi paraclinice specifice pentru depistarea afectărilor viscerale în ScS

o Să descrie tratamentul farmacologic şi să formuleze planul terapeutic adaptat formei, organului predominant afectat şi severităţii bolii la pacientul ScS

o Să recunoască manifestările clinice şi asocierile clinice semnificative la pacientul cu dermato/polimiozită

o Să explice beneficiile şi riscurile asociate medicaţiei utilizate în tratamentul miopatiilor, în primul rând steroizii , dar şi nevoia altor imunosupresoare .

o Să recunoască manifestările clinice sugestive diagnosticului de Sindrom Sjogren şi să anticipeze asocierile clinice, complicaţiile şi condiţiile comorbide agravante .

o Să ştie că există entitiăţi rare care intră în diagnosticul diferenţial al colagenozelor (policondrita recidivană, boala Behcet, boala mixtă de ţesut conjunctiv)

Curs 7. Vasculitele sistemice o Să înţeleagă mecanismele patogenetice fundamentale ale

vasculitelor sistemice o Să cunoască clasificările şi nomenclatura acestui grup

heterogen o Să identifice tipurile de prezentare clinică sugestive pentru

o vasculită sistemică § Să recunoască elementele clinice care conferă

caracter de urgenţă şi să stabilească conduita adecvată pentru pacientul cu arterită gigantocelulară (AGC)

o Să solicite în context clinic adecvat testele diagnostice potrivite pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de vasculită sistemică (ANCA, imagistica, biopsia)

o Să descrie strategiile terapeutice imunodepresoare la pacienţii cu vasculite sistemice şi să o recomande pe cea mai potrivită pacientului respectiv

231

o Să discute pe marginea unor cazuri clinice si a unor scenarii clinice integratoare cu evaluarea deprinderilor obtinute.

Bibliografie 1. Alguire PC, et al MKASP 16 Medical Knowledhe Self Assessment

Program, ACP, 2. Da Silva JAP, Woolf AD. Rheumatology in Practice, Springer Verlag,

London, 2010 3. Harrison’s ed. Manual de Medicina (editia 15), A. S. Fauci E. Braunwald

K. J. Isselbacher ed. editura Teora, Bucuresti, 2003 (retiparire editia 2001)

4. Hunder GG ed. Atlas of Rheumatology, Lippincott Williams & Wilkins, Philadelphia, 2002

5. Ionescu R. Esentialul in Reumatologie, editia a 2-‐a revizuita, editura Amaltea, Bucuresti, 2006

6. Klippel JH ed Primer on the Rheumatic Diseases , Springer, New York, 2008

7. Mikuls TR, et al A Color Handbook Rheumatology, Manson Publishing, 2013

8. Rednic S. et al: Ghid de studiu: Reumatologie clinica, http://cv.umfcluj.ro/ghidstudiu/uploaded/ghiduri/ghid2397.pdf

9. Rheum2Learn resources http://www.rheumatology.org/ACR/ education/training/resident_education.asp

10. Stone JH ed. A Clinician’s Pearls and Myths in Rheumatology, Springer, Dordrecht, Heidelberg, 2009

11. West S. Rheumatology Secrets , 2nd edition, Hanley & Belfus Inc, Philadelphia, 2002

Evaluare Examen « complex » împreună cu medicină fizică şi reabilitare medicală scris (30 Reumatologie + 30 medicina fizică şi recuperare teste grilă)+ practic (manevra + scenariu clinic)

§ Scris 60% din notă § Practic 40% din notă

232

REABILITARE MEDICALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină generală Curs: Reabilitare medicală Titularul cursului: Conf. Dr. Ioan Onac Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Reabilitare medicală Codul cursului: MED 5 1 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re


I Oblig. 2 -‐ 2 14 -‐ 14 20 48 2 Ex. scris



Obiective generale

§ Dobândirea unor noţiuni de fizioterapie şi recuperare medicală de bază şi corelaţiile practice în diferitele patologii

Obiective specifice

§ Definiţia unor noţiuni de bază din domeniul recuperării şi a medicinii fizice.

§ Importanţa şi motivele folosirii tehnicilor de recuperare în practica medicală.

§ Cunoaşterea tehnicilor de recuperare medicală, a metodelor de fizioterapie şi aplicabilitatea în practica medicală curentă.


1. Capitol I – Introducere. Definiţia balneofizioterapiei şi a recuperării. Definiţia balneofizioterapiei, definiţia recuperării, echipa de recuperare, procesul de recuperare, ramurile balneofizioterapiei, contraindicaţii majore pentru fizioterapie, mecanismele de acţiune ale ag. fizici şi strategia de aplicare, grade de afectare (infirmitatea, incapacitatea, handicapul, invalid).

2. Capitol II – Hidrotermoterapia Definiţia hidrotermoterapiei, propr. fizice ale apei, funcţiile tegumentului, termoreglarea, efectele principale ale factorului termic, efectele principale ale factorului mecanic, efecte principale ale factorului chimic, acţiunea hidrotermoterapiei asupra sist. cardio-‐

233

vascular, acţiunea hidrotermoterapiei asupra ap. respirator, acţiunea hidrotermoterapiei asupra musculaturii, reacţia hidroterapeutică, reacţia de cură în hidrotermoterapiei, principalele proceduri de hidrotermoterapie, termoterapia, crioterapie

3. Capitol III – Apele minerale Definiţie, condiţiile ca o apă să fie considerată apă minerală, modul de acţiune ale apelor minerale, căile de administrare ale apelor minerale, clasificarea apelor minerale, efectele fizice şi chimice ale apelor minerale, principalele tipuri de ape minerale şi indicaţiile terapeutice (oligominerale reci şi calde, carbogazoase, alcaline, cloruro-‐sodice, sulfuroase).

4. Capitol IV – Climatologie medicală Definiţie, caracteristicile atmosferice ale unui climat, tipuri de bioclimă pe teritoriul ţării noastre (sedativ indiferent, excitant solicitant, tonic stimulant, talasoterapia) – caracteristici, efecte şi indicaţii terapeutice, microclimate (salinele, climatopatologie urbană) – caracteristici, efecte şi indicaţii terapeutice/efecte nocive

5. Capitol IV – Nămoluri terapeutice (Peloidele) Definiţie, tipuri de peloide (sapropelice, de turbă, de izvor), proprietăţi fizice, proprietăţi biologice, tehnici de aplicare, indicaţii terapeutice.

6. Capitol V – Masajul medical Definiţia masajului medical, efecte locale, efecte generale, procedee principale de masaj, procedee ajutătoare de masaj, indicaţiile masajului, contraindicaţiile masajului, tehnici şi indicaţii speciale

7. Capitol VI – Kinetologia medicală Tipuri de contracţii musculare, tipuri de exerciţii, avantajele şi dezavantajele contracţiei musculare izotonice şi izometrice, posturări, mobilizările pasive, mobilizările active, kinetoterapie analitică, kinetoterapie globală, hidrokinetoterapia.

8. Capitol V – Electroterapia Definiţie, clasificarea electroterapiei, curenţii de joasă frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de medie frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), curenţii de înaltă frecvenţă (tipuri, efecte, indicaţii terapeutice), ultrasonoterapia, terapie cu şocuri mecanice externe, magnetodiaflux, fototerapia (radiaţii infraroşii, radiaţii ultraviolete, LASER).

Bibliografie

1. L. Pop: Curs de Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, Tipografia UMF “Iuliu Haieganu” Cluj-‐Napoca, 1994

2. L. Irsay, L. Pop: Masajul medical clasic, suport DVD, ISDN 973-‐693-‐127-‐7, DACIN SARA 1060/2005, Edit Medicală „Iuliu Haţieganu” – Cluj

234

3. L. Pop, L. Irsay: Textbook of Physiotherapy. edit. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006

4. L. Irsay, L. Pop: Textbook of Rheumatological Rehabilitation. edit. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu” – Cluj, 2006

5. I. Onac, L. Pop: Biostimulare Laser. Efecte biologice şi terapeutice. Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj, 2001

6. AS Nica: Recuperare Medicala. Ed. Universitara ,,Carol Davila". ediţiile 2002 sau 2004

Evaluare

§ Examen scris 90% § Portofoliu de activitate 10%

235

ANUL VI

MEDICINĂ DE FAMILIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Medicină de familie Titularul cursului Prof. Dr. Gherman Madeleine Departamentul Medicină comunitară Disciplina Medicină de familie Codul cursului MED 6 1 01 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 6 -‐ 8 42 -‐ 63 60 165 6 Ex. scris + Ex. practic



Medicina internă, Pediatrie, Farmacologie, Fiziopatologie, Neurologie, Oncologie

Obiective generale

§ Înţelegerea conţinutului, rolului şi locului Medicinei de Familie în cadrul sistemului de sănătate, conştientizarea importanţei specialităţii şi a complexităţii pregătirii pentru această specialitate.

§ Însuşirea deprinderilor clinice şi a atitudinilor de bază necesare pentru practicarea specialităţii (abordare holistică, centrarea pe pacient şi familie, importanţa aspectelor psihosociale, economice şi educaţionale).

§ Asimilarea cunoştinţelor şi dobândirea competenţelor necesare pentru rezolvarea problemelor curente de patologie întâlnite în practica medicului de familie.

Obiective specifice

1. Obiectivele pregătirii teoretice (cursuri) –studenţii trebuie : • să definească Medicina de Familie, să prezinte conţinutul,

principiile şi funcţiile MF, organizarea şi managementul cabinetului medicului de familie, relaţiile acestuia cu alţi specialişti şi cu CAS.

• să enumere particularităţile profilaxiei în MF.

236

• să prezinte conţinutul examenelor de bilanţ la diferite vârste şi consilierea efectuată în scopul promovării stării de sănătate, inclusiv supravegherea activă a copilului sănătos, gravidei şi bolnavilor cronici.

• să descrie activitatea de depistare precoce a principalelor probleme de sănătate ale copilului şi adultului.

• să prezinte strategia investigaţiilor paraclinice în MF. • să elaboreze raţionamente clinice (de tip algoritmic) în

principalele sindroame întâlnite în practica MF la adult şi copil.

• să elaboreze un diagnostic clinic, pozitiv şi diferenţial şi să prezinte strategii terapeutice în cele mai frecvente afecţiuni din practica medicului de familie.

2. Pregătire practică (stagii) – studenţii trebuie: • să efectueze, înregistreze şi interpreteze examene de bilanţ

la pacienţii de diferite vârste şi să le ofere consiliere în funcţie de problemele constatate.

• să aplice strategii de reducere a riscului prin: screening, depistare precoce, imunizări şi consiliere.

• să demonstreze însuşirea competenţelor privind: comunicarea eficientă cu bolnavul, obţinerea unui istoric exact şi înregistrarea lui completă şi ordonată în documentele medicale, efectuarea şi înregistrarea unui examen fizic complet, aplicarea gândirii clinice în interpretarea datelor obţinute prin anamneză şi examen obiectiv, utilizarea adecvată a mijloacelor de investigaţie paraclinică, conceperea şi aplicarea unui plan de tratament şi urmărire a pacientului pentru cele mai frecvente afecţiuni întâlnite în practica MF, dezvoltarea unor programe de îngrijire şi supraveghere pentru pacienţii cu boli cronice, recunoaşterea momentului oportun în care medicul de familie trebuie să apeleze la alţi medici specialişti, completarea unor documente medicale.


1. Medicina de Familie: definiţie; funcţiile M.F.; metodologia de lucru; obiective specifice; îndatoririle profesionale ale M.F

2. Principiile Medicinei de Familie: asistenţa medicală de prim contact, asistenţa pe durata vieţii, asistenţa axată pe persoană, asistenţa medicală a familiei şi comunităţii, abordarea ecologică a patologiei umane.

237

3. Aspecte particulare în asistenţa medicală primară: particularităţi ale consultaţiei, diagnosticului, tratamentului, sinteza diagnostică şi terapeutică, asist. la domiciliu, asistenta comunitara, probleme manageriale.

4. Relaţia medic-‐pacient în Medicina de Familie. 5. Principii de profilaxie şi dispensarizare în asistenţa primară: profilaxia

primară (individ, familie, comunitate), riscograma familiei, profilaxia secundară; terţiară; controlul periodic al stării de sănătate; principii de dispensarizare.

6. Locul medicului de familie într-‐un sistem de sănătate publică: locul M.F. în comunitatea medicală, medicina bazată pe dovezi, relaţia cu CASS, pachete de servicii oferite de MF.

7. Constituirea unui cabinet de M.F.: infiintarea cabinetului, finantarea medicinei de familie, modalitati de plata, echipa de lucru ,circuitul informaţiei, cooperarea M.F. cu specialiştii din linia I; din ambulatorii de specialitate şi specialiştii din spitale.

8. Structura şi funcţiile familiei: familia ca unitate socială; ciclul de viaţă şi de familie, rolul medicului de familie în sanogeneza familiei.

9. Patologia iatrogenă – erori de diagnostic . 10. Probleme de geriatrie: diagnosticul geriatric; particularităţi terapeutice. 11. Ingrijirea la domiciliu a pacienţilor aflaţi în stadiu terminal. 12. Strategia investigaţiilor paraclinice în asistenţa primară. 13. Abordarea unor simptome comune în cabinetul M.F.: astenia,

sindromul febril, vertijul şi ameţeala. 14. Boli şi sindroame mai frecvent întîlnite în practica M.F.: dispneea,

cefaleea, durerea toracică, durerea în extremităţi.

Bibliografie

1. Asch D.A. -‐ The Role of Critical Care Nurses in Euthanasia and Assisted Suicide. N. Engl. J. Med. 1996 , 334, 1374 – 1379.

2. Bukman R. Communication in Palliative Care – a Practical Guide, in Oxford Text book of Palliative Medicine, Oxford Medical Publication, 240-‐316, 2002.

3. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul în pediatrie, Editura Medicala Amaltea,1997.

4. Grigorescu M., Pascu O. -‐ Tratat de gastroenterologie clinică. Ed. Tehnică Buc. 1996.

5. Hărăguş St. -‐ Practica consultaţiilor medicale de ambulatoriu. Ed. Med. Buc. 1971.

6. Kelley W.N., Harris E.D. -‐ Text Book of Rheumatology. Ed. W. B. Saunders Company Michigan, Lisa 1994.

7. Kevyn Clifford -‐ Family Practice -‐ Common Presenting Problems, 44 -‐113, 2000

238

8. Klippel J. H., Dieppe P.A. -‐ Rheumatology Ed. W.B. Saunders Company, USA, 1994.

9. Iancau Mariana – Pediatrie pentru Medicina de familie, Editura Medicala Universitara”Iuliu Hatieganu Cluj-‐Napoca, 2001

10. Ivan A. -‐ Medicina omului sănătos. Ed. Med. Buc. 1993. 11. Ialowarsky A., Zeiger R.S., Lawlor C.J. -‐ Manual of Allergy and

Imunollogy. Diseases Diagnosis and therapy. Ed. Little Brown-‐Boston 1987.

12. Marko Kolsec -‐ Introducing Performance-‐Based Assessment of Family Physician Medical Teacher -‐ International Journal of Education in the Health Sciences, vol.25, nr.1, 59-‐63; ian. 2003

13. Maria Condor, Sorina Domnita – Supravegherea activa a copilului in practica medicului de familie, Editura Mediamira, 2004

14. Maria Condor – Pediatria în ambulatoriu, Tipografia U.M.F., 1996 15. Oprea S., Gherman Madeleine -‐ Probleme curente in practica

medicului de familie. Tip.UMF 1998 16. Pieper Sj., Stanton Ms. -‐ Concise Review for Primary Care

Physicians, Mayo Clin Proc. 70: 371, 2000. 17. Rakel R.E. -‐ Essentials of Family Practice. W.B. Saunders Company

1993. 18. Rakel R.E. -‐ The Family Physician, 1993. 19. Rakel R.E. -‐ Textbook of Family Practice. 5th edition, 1995 20. Restian A. -‐ Bazele Medicinei de familie Vol. I Ed. Med.Bucuresti

2001 21. Restian A. -‐ Bazele Medicinei de familie Vol. II Ed. Med.Bucuresti

2001 22. Stăncescu I.M. -‐ Consideraţii de ordin juridic asupra eutanasiei.

Infomedica, nr. 12, 1996. 23. Taylor R.B. -‐ Fundamentals of Family Medicine. Springer 1996. 24. Tomescu E. -‐ Curs de oto-‐rino-‐laringologie. Litografia U.M.F. Cluj-‐N.

1994. 25. Van Es. J. C. -‐ Medicul de familie şi pacientul său. Ed. Libra Buc.

1997.

Evaluare

§ Examen teoretic scris 50% § Examen practic oral 50%

239

EPIDEMIOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Epidemiologie specială Titularul cursului: Conf. Dr. Amanda Rădulescu, Conf. Dr. Irina

Brumboiu, Şef lucr. Dr. Ofelia Şuteu Departamentul: Medicină Comunitară Disciplina: Epidemiologie Codul cursului: MED 6 1 02 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I II Oblig. 1 1 -‐ 14 14 -‐ 28 56 2 examen


Condiții preliminare (pre-‐requisites): -‐

Obiective generale:

§ Noţiuni fundamentale de epidemiologie, prevenire şi control a bolilor infecţioase şi neinfecţioase

§ Epidemiologie molecularǎ şi epidemiologie comportamentalǎ


§ Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor infecţioase: factorii care determină distribuţia spaţială, temporală şi socială a bolilor infecţioase la nivel comunitar;

§ Investigarea unei epidemii; § Metodele de evaluare a eficacităţii vaccinale; § Aplicarea practică a metodelor epidemiologice prin studiul articolelor

medicale despre boli specific; § Înţelegerea conceptelor epidemiologice în studierea bolilor infecţioase

şi neinfecţioase de importanţă sanitară globală: infecţii respiratorii, infecţii gastrointestinale, infecţii nosocomiale, hepatite virale, HIV/SIDA, boli cardiovasculare.

§ Epidemiologia, prevenirea şi controlul bolilor cu determinism molecular şi comportamental.

240

Conținutul cursului:

CURS:

1. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise aerian.

2. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor infecțioase transmise digestiv.

3. Epidemiologia infecțiilor nosocomiale. 4. Epidemiologia, prevenirea și controlul hepatitelor acute virale. 5. Epidemiologia, prevenirea și controlul infecției HIV/SIDA. 6. Epidemiologia comportamentală. 7. Epidemiologia afecțiunilor cardio-‐vasculare. 8. Epidemiologie moleculară. STAGIU PRACTIC: 1. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase (activă și pasivă). 2. Boli emergente și prevenibile prin vaccinare – exerciții. 3. Activitățile antiepidemice. 4. Chimioprofilaxia. 5. Precauții universale și exerciții de control în infecțiile nosocomiale.

Bibliografie:

Notiţe de la cursuri şi lucrări. Cărți: -‐ Bocşan I.S., A. Rădulescu, I. Brumboiu, O. Şuteu, A. Achimaş -‐ Epidemiologie practică pt. medicii de familie, 1999, Ed. Med. Universitară « I.Haţieganu »Cluj-‐Napoca -‐ Maria Irina Brumboiu. Metode epidemiologice de bază pentru practica medicală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-‐Napoca, 2005 -‐ I.S. Bocşan. Epidemiologia generală. Editura Medicală Universitară « Iuliu Haţieganu », Cluj-‐Napoca, 2006. -‐ R. Bonita, R. Beaglehole, T. Kjellström. Basic epidemiology . 2nd edition.© World Health Organization 2006 -‐ Mandel G.L., Bennett J.E., Dolin R. Principles and Practice of Infectious Disease 7th Edition, 2010, Ed. Churchill Livingstone, London, New York -‐ Cohen J, Powderly WG, Opal SM. Infectious Diseases. 3rd Edition 2010, Ed. Mosby Elsevier

Evaluare:

§ Examen scris în sesiune, Chestionar cu rǎspunsuri multiple.

241

DERMATOLOGIE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Dermatologie si Venerologie Titularul cursului: Prof. Dr. Rodica Cosgarea, Prof. Dr. Alexandru

Tătaru, Şef. Lucr. Dr. Daniela Vornicescu, Conf. Dr. Adrian Baican

Departamentul: Specialităţi medicale Disciplina: Dermatologie Codul cursului: MED 6 1 03 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 4 -‐ 4 28 -‐ 28 28 84 4 Examen scris si practic



Histologie, Histopatologie, Fiziopatologie

Obiective generale:

§ Recunoasterea leziunilor elementare cutaneo-‐mucoase § Diagnosticul si terapia principalelor afectiuni dermatologice


§ Integrarea cunostintelor teoretice si practice acumulate in anii de studiu anteriori in profilul disciplinei

§ Dobandirea de cunostinte legate de patologia cutanata


1. Notiuni generale de dermatologie 1.1 Structura si functiile pielii 1.2 Leziuni elementare cutanate 1.3 Tehnici si teste de diagnostic 1.4 Elemente de histolpatologie cutanata 1.5 Imunopatologia pielii

2. Afectiuni virale 3. Afectiuni bacteriene 4. Afectiuni fungice si parazitare 5. Genodermatoze

242

6. Urticaria 7. Eczeme 8. Vasculite si alte dermatoze eritematoase reactive 9. Psoriazisul si alte alte afectiuni eritemato-‐papulo-‐scuamoase 10. Afectiuni buloase 11. Afectiuni ale tesutului conjunctiv 12. Afectiuni ale glandelor sebacee 13. Ulcerul de gamba. Boli vasculare 14. Tumori cutanate 15. Infectii cu transmitere sexuala

Bibliografie:

1. Rodica Cosgarea, Alexandru Tătaru, Adrian Baican, Daniela Vornicescu, Dermato-‐Venerologie clinică, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2011

2. Rodica Cosgarea, Dermato-‐Venerologie Clinică, Editura Medicală Universitară ’’Iuliu Haţieganu’’, Cluj-‐Napoca, 2008;

3. Alexandru Tătaru, Curs de Dermato-‐Venerologie, Editura Dacia Cluj-‐Napoca, 2003;

4. Rook’s Textbook of Dermatology, Vol. I-‐IV, 7th edition; 5. J.L. Bolognia, J.L. Jorizzo, R.P. Rapini Dermatology, Vol. I-‐II, 2th edition; 6. O. Braun-‐Falco, G. Plewig, H.H. Wolff, W.H.C. Burgdorf Dermatology ,

third edition

Evaluare:

§ Examen scris: 60% § Examen practic: 30% § Seminar: 10%

243

OBSTETRICĂ ŞI GINECOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Obstetrică Ginecologie Titularul cursului Prof. Dr. Florin Stamatian, Conf. Dr. Ona Dan

Prof. Dr. Dan Mihu Departamentul Mama şi copilul Disciplina Obstetrică – Ginecologie I, Obstetrică –

Ginecologie II Codul cursului MED 6 1 04 RO

Sem Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


I Oblig. 10 -‐ 24 70 -‐ 168 52 290 12 Ex. teoretic + ex. practic



Obiective generale

§ Însuşirea cunoştinţelor toretice ce vizează obstetrica fiziologică şi patologică.

§ Asimilarea cunoştinţelor teoretice în patologia ginecologică. § Investigaţiile paraclinice în practica ginecologică şi obstetricală.

Obiective specifice

§ Consultaţia prenatală. § Diagnosticul de sarcină. § Asistenţa la naştere. § Urgenţele obstetricale. § Supravegherea lăuziei. § Screening-‐ul şi diagnosticul cancerelor genitale. § Planning familial.


1. Anatomia organelor genitale feminine 2. Fiziologia aparatului genital feminin 3. Examenul clinic ginecologic 4. Examenul clinic obstetrical 5. Explorari paraclinice in obstetrica si ginecologie 6. Gametogeneza, ovulatia, fecundatia, migratia oului

244

7. Morfofiziologia placentei, lichidul amniotic, cordonul ombilical 8. Diagnosticul sarcinii 9. Modificarile morfofunctionale ale organismului matern in cursul

sarcinii 10. Dispensarizarea sarcinii. Consultatia prenatala. Gravida cu risc

obstetrical. Scoala mamei si metodele de psihoprofilaxie 11. Medicatia in sarcina 12. Bazinul osos matern 13. Fatul la termen din punct de vedere obstetrical 14. Legile acomodarii fatului in uter 15. Atitudinea, asezarea, pozitia, prezentatia, varietatile de pozitie 16. Fiziologia travaliului 17. Nasterea in prezentatia craniana flectata 18. Nasterea in prezentatiile craniene deflectate 19. Nasterea in prezentatia pelviana 20. Asezarea transversa 21. Sarcina multipla 22. Perioada a III-‐a a nasterii – delivrenta 23. Perioada a IV-‐a a nasterii – postpartumul imediat 24. Lauzia fiziologica 25. Lactatia 26. Disgravidiile precoce 27. Hemoragiile in prima jumatate a sarcinii: avortul, sarcina extrauterina,

boala trofoblastica gestationala 28. Hemoragiile in a doua jumatate a sarcinii: placenta praevia, dezlipirea

prematura de placenta normal inserata 29. Ruperea prematura a membranelor 30. Nasterea prematura 31. Sarcina prelungita 32. Incompatibilitatile sanguine feto-‐materne 33. Boli medicale si chirurgicale asociate sarcinii 34. Bolile hipertensive in sarcina 35. Nasterea distocica 36. Suferinta fetala acuta si cronica 37. Intarzierea de crestere intrauterina fetala 38. Moartea intrauterina a produsului de conceptie 39. Complicatiile perioadelor III si IV ale nasterii 40. Traumatismul obstetrical matern 41. Traumatismul obstetrical fetal 42. Lauzia patologica 43. Etapele fiziologice ale femeii: pubertatea, menopauza 44. Tulburari de flux menstrual prin exces 45. Tulburari de flux menstrual prin insuficienta

245

46. Malformatiile organelor genitale feminine 47. Patologia vulvei 48. Patologia vaginului 49. Tulburarile de statica pelvina. Incontinenta urinara de efort 50. Patologia colului uterin 51. Patologia corpului uterin 52. Dismenoreea. Dispareunia 53. Endometrioza 54. Boala inflamatorie pelvina 55. Patologia ovariana 56. Sterilitatea conjugala 57. Contraceptie si planificare familiala

Bibliografie

1. Florin Stamatian -‐ Obstetrica şi Ginecologia, Editura “Iuliu Hatieganu” Cluj-‐Napoca, 2014

2. Ona Dan, Roşca Augustin -‐Ghid de prezentări de cazuri în obstetrică şi ginecologie, Editura Iuliu Haţieganu Cluj Napoca, 2003

3. Sălăgean V, Titieni D, Costin N – Obstetrică fiziologică, Ed. Dacia, 1998 4. Ioan Vasile Surcel –Obstetrică şi Ginecologie, Editura Dacia, 2005 5. Ghiduri Clinice de Obstetrică şi Ginecologie -‐disponibile pe site-‐ul

www.sogr.ro 6. Dan Mihu si col. Obstetrica. Ed Grinta 2010 7. Dan Mihu si col. Ginecologie. Ed Grinta 2010 8. Ancăr V, Ionescu CA – Obstetrică, Ed. Naţională, 2000 9. Ancăr V, Ionescu CA – Ginecologie, Ed. Naţională, 1999 10. Dan Mihu, Nicolae Costin, Răzvan Ciortea – Algoritmi de diagnostic şi

tratament în obstetrică-‐ ginecologie. Ed Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj-‐ Napoca, 2007

Evaluare

§ Examen teoretic 40% § Examen practic 50% § Neonatologie 10%

246

NEONATOLOGIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Neonatologie Titularul cursului Prof. Dr. Gabriela Zaharie Departamentul Neonatologie Disciplina Neonatologie Codul cursului MED 6 1 04 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


I Oblig. 0,5 -‐ 1 7 -‐ 14 14 42 -‐ Ex.scris + ex.practic


Condiții preliminare (pre-‐requisite):

Pediatrie generală

Obiective generale

§ Însușirea noțiunilor teoretice și practice legate de nou născutul la termen sănătos, nou nascutul cu restricție de creștere intrauterină precum și a noțiunilor teoretice legate de principalele entități ale patologiei neonatale.

§ Dobândirea manoperelor necesare reanimării neonatale.

Obiective specifice

Dobândirea noțiunilor teoretice legate de patologia specifică nou născutului: § Sindromul de detresă respiratorie § Hiperbilirubinemia nou născutului § Asfixia neonatală § Reanimarea neonatală la Sala de Naștere § Infecții în perioada neonatală § Complicațiile specifice ale nou născutului cu restricție de creștere

intrauterină § Prezentarea pe manechine, a manoperelor specifice utilizate în

reanimarea neonatală: ventilație la mască și balon, intubație orotraheală, masaj cardiac extern, administrarea medicației.

§ Prezentarea manoperelor din neonatologie utilizând filme video.

247


TEMATICA(pe capitole majore)

1. Nou născutul la termen 2. Asfixia neonatală 3. Principii de reanimare neonatală 4. Detresa respiratorie 5. Hiperbilirubinemiile la nou născut 6. Restricția de creștere intrauterină 7. Infecții neonatale

Defalcat pe subcapitole:

1. Definiţie; Clasificarea nou-‐născutului; Stabilirea vârstei gestaţionale; Tranziţia şi adaptarea la viaţă extrauterină; Tabloul clinic al nou-‐născutului la termen; Examinarea nou-‐născutului; Stări caracteristice nou-‐născutului; Îngrijirea nou-‐născutului; Alimentaţia nou-‐născutului;

2. Incidenţa şi relaţia cu paralizia cerebrală; Factori de risc; Manifestări ale injuriei organelor în asfixie; Modele de lezare cerebrală; Diagnosticul asfixiei neonatale; Diagnosticul diferenţial al encefalopatiei neonatale; Convulsii ca formă de manifestare a EHI; Neuroimagistica utilizată în EHI; Principii generale de tratament

3. Prognostic; Moartea cerebrală; Etică; Apneea primară şi secundară; Principii de reanimare; Medicaţia utilizată în reanimare

4. Boala membranelor hialine (BMH); Tahipneea Tranzitorie a Nou-‐Născutului (TTN); Sindromul de Aspiraţie Meconială (SAM);

5. Hiperbilirubinemia prin incompatibilitate Rh (izoimunizarea Rh); Boala hemolitică prin incompatibilitate sanguină de grup ABO; Hiperbilirubinemiile cu bilirubină conjugată;

6. Definiţie; Incidenţa; Dezvoltarea fetală; Etiopatogenie; Clasificare; Diagnostic; Examenul clinic

7. Efecte neonatale; Prognostic; Evolutie; Colonizarea nou-‐născutului normal; Prevenirea infecţiei;Factori predispozanţi pentru infecţia neonatală;Semnele clinice de sepsis bacterian şi meningită; Clasificarea infecţiilor neonatale; Diagnosticul de sepsis; Principiile de tratament în infecţia neonatală.

Bibliografie

1. Gabriela Zaharie -‐ Neonatologie, Editura Didactica si Pedagogica, R.A.Medicala 2007

2. Antonia Popescu -‐ Neonatologie-‐notiuni fundamentale Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu”Cluj-‐Napoca 2003

3. Janet M Rennie, Roberton’s Textbook of Neonatology, Ed. Elsevier, 2005

4. Gomella TL, Cunningham MD, Eyal FG, Zenk KE, Neonatology:

248

Management, Procedures, On-‐Call Problems Diseases, and Drugs, 5th edition, Ed. McGraw-‐Hill, 2004

5. F. Gold, C. Lionnet, M.-‐H. -‐ Blond Pediatrie en maternite reanimation en salle de naissance, Mason Paris 1997

6. John P. Cloherty, Ann R. Stark -‐ Manual of neonatal care, Lippincott Raven 1998

Evaluare


249

MEDICINĂ LEGALĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină Legală Titularul cursului: Conf. Dr. Dan Perju Dumbravă Departamentul: Medicină Comunitară (IV) Disciplina: Medicină Legală Codul cursului: MED 6 1 05 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re

ore/săpt ore/sem. C LP St C LP St

I Oblig. 4 3 -‐ 28 21 -‐ -‐ 49 4 Examen C=cursuri, LP= lucrări practice, St= stagii


Obiective generale:

§ Însusirea de către studenţi a unui nucleu informaţional privind Medicina legală, etica, deontologie si drept medical


§ Dobândirea cunostintelor necesare pentru recunoasterea cazurilor medico-‐legale de deces, a leziunilor traumatice prezentate de pacienţi care impun evaluare medico-‐legală şi îndrumarea acestora către serviciile de medicină legală competente; a unor elemente de toxicologie medico-‐legală şi aspecte referitoare la malpraxis.


1. Cadru nozologic , Baze juridice, Legislatie 2. Tanatologie 3. Traumatologie medico-‐legală 4. Leziunile şi moartea produse prin mijloace proprii de atac -‐ aparare ale

omului 5. Leziuni produse prin arme albe 6. Căderea si precipitarea 7. Medicina legală a accidentelor rutiere 8. Medicina legală a armelor de foc 9. Asfixiile mecanice 10. Agentii fizici 11. Agentii chimici

250

12. Expertiza medico-‐legală pe cadavru, Autopsia cadavrelor putrefiate şi exhumarea

13. Examinarea medico-‐legală a persoanelor 14. Expertiza medico-‐legala în obstetrică-‐ginecologie 15. Expertiza medico -‐legală în dreptul civil şi în dreptul familiei 16. Probleme de sexologie medico-‐legală 17. Expertiza medico-‐legală a capacităţii de muncă 18. Expertiza medico-‐legală psihiatrică 19. Metodologia expertizei medico-‐legale în amânarea şi întreruperea

executării pedepsei cu închisoarea 20. Noţiuni de răspundere medicală 21. Expertiza ADN si alte tipuri de expertize in identificarea medico-‐legala

Bibliografie:

1. Dermengiu D. -‐ Patologie Medico-‐Legala, ed. Viata Medicala Romaneasca, 2002

2. Perju-‐Dumbravă Dan, Margineanu V. -‐ Teorie şi practică medico-‐legala, Ed.Argonaut, 1996

3. Perju-‐Dumbrava Dan -‐ Expertiza medico-‐legală în practica juridică, Ed. Argonaut, 1999

4. Perju-‐Dumbravă Dan -‐ Responsabilitate medicală, Ed.Hipparion, 2000, 5. Perju-‐Dumbrava Dan, Zaharie Toader -‐ Medicină legală -‐ text, imagine,

film, Ed.Argonaut, 2001 -‐-‐ 248 pagini text, 519 imagini , 53 filme, Editată şi pe Compact-‐Disc.

6. Perju-‐DumbravaDan -‐ Medicina legala, Ed. Argonaut, 2006, . 7. Perju-‐Dumbrava Dan, Martis Doru -‐ Curs de medicina judiciara si

legislatie medicala, Ed. Cordial Lex, Cluj-‐Napoca 2008 , 8. www.legmed.ro 9. www.imlcluj.ro

Evaluare:

Calendarul evaluărilor pe parcurs, al examenului final: § Examenul final este scris, reprezentând 66% din nota finală, (33% -‐

nota ex. practic) Modul de desfășurare a evaluărilor: § Examenul Teoretic final va fi tip grilă din aspectele predate la curs şi

la lucrările practice. § Examenul Practic va consta în interpretarea medico-‐legală a

aspectelor prezentate pe piesele anatomice, imagini foto, cazuri practice.

Condiţii pentru promovare: minimum nota 5.

251

GERIATRIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Gerontologie şi Geriatrie Titularul cursului Şef lucrări Dr. Valer Donca Departamentul Medicină Disciplina Geriatrie şi Gerontologie Codul cursului MED 6 1 06 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evaluare ore / săpt. ore / sem / modul C LP St C LP St

I Oblig. 2 -‐ 3 14 -‐ 21 25 60 2 Ex. scris C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Obiective generale

§ Distincţia dintre aşa numita îmbătrânire normală şi modificările patologice din îmbătrânire;

§ Evitarea atât a interpretării patologiei curabile ca simplă manifestare a îmbătrânirii, cât şi a încercării de a trata procesele naturale ale îmbătrânirii ca şi cum ar fi boli.

Obiective specifice

§ Cunoaşterea modificărilor fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în procesul de îmbătrânire

§ Identificarea şi managementul problemelor speciale ale pacientului vârstnic


1. Istoria Geriatriei 2. Date demografice 3. Teoriile îmbătrânirii: teoria uzurii, teoria legăturilor intercatenare,

teoria radicalilor liberi, teoria erorilor catastrofale, teoria mitocondrială, teoria acumulărilor, teoria neuroendocrină

4. Modificări fiziologice ale aparatelor şi sistemelor în îmbătrânire: organe de simţ, aparat respirator, aparat cardiovascular, aparat renourinar, aparat digestiv, sistem endocrin, sistem nervos

5. Evaluarea geriatrică: medicală, funcţională, cognitivă, afectivă, nutriţională, socio-‐economică

252

6. Probleme speciale în practica geriatrică: nutriţia, deshidratarea, constipaţia, incontinenţa urinară, delirul, tremorul, escarele, instabilitatea şi căderile, hipotermia, imobilizarea, tulburările de somn

7. Farmacoterapia vârstnicului. Indicatorii de calitate în farmacoterapia vârstnicului (ACOVE -‐ Assessing Care of Vulnerable Elders). Criteriile Beers pentru evitarea utilizării improprii a medicaţiei la vârstnici

Bibliografie

1. Donca V. -‐ Gerontologie şi Geriatrie, Ed. Casa Cărţii de Stiinţă, Cluj Napoca, 2008.

2. Bălăceanu-‐Stolnici C. -‐ Geriatrie practică, Ed. Amaltea, Bucureşti, 1998. 3. Fillit HM, Rockwood K, Woodhouse K. Brocklehurst's -‐ Textbook of

Geriatric Medicine and Gerontology, Saunders Elsevier, 2010.

Evaluare

§ Examen scris 90% § Portofoliu de activitate 10%.

253

PSIHIATRIE

Domeniul de studiu Medicină Program de studiu Medicină Cursul Psihiatrie Titularul cursului Prof. Dr. Ioana Micluţia, Şef de lucrări Dr. Vlad

Zdrenghea, Şef de lucrări Dr. Liana Don, Asist. Univ. Dr. Cătălina Crişan

Departamentul Neuroştiinţe Disciplina Psihiatrie şi psihiatrie pediatrică Codul cursului MED 6 2 07 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it


II Oblig. 6 -‐ 7 42 -‐ 49 80 171 8 Ex. Scris + Ex. practic



Neurologie, Psihologie medicală, Semiologie

Obiective generale

§ Însuşirea unor noţiuni fundamantale privind patologia psihiatrică

Obiective specifice

§ Dobândirea competenţei de a conduce interviul psihiatric § Învăţarea sistematizarii simptomelor psihiatrice în sindroame § Deprinderea metodologiei de elaborare a diagnosticului psihiatric § Alcătuirea de scheme terapeutice pentru principalele boli psihice § Însuşirea principiilor care stau la baza recuperării bolnavului psihic


1. Istoricul psihiatriei 2. Noţiuni introductive: conceptele de sănătate, boală, normalitate şi

anormalitate psihică. 3. Schizofrenia şi alte tulburări psihotice 4. Tulburările de dispoziţie. Suicidul 5. Tulburări psihice organice cerebral (inclusiv demenţele) 6. Tulburările induse de consumul de alcool şi alte substanţe psihoactive 7. Urgenţele psihiatrice 8. Tulburarile nevrotice, tulburări legate de stres, tulburări de somatizare 9. Tulburările de personalitate

254

10. Tulburări ale controlului impulsurilor. Tulburări ale somnului. 11. Tulburări de alimentaţie 12. Tulburări ale sexualitaţii 13. Terapia farmacologică și alte terapii biologice în patologia psihiatrică 14. Noţiuni de psihoterapie 15. Metode de reabilitare ale bolnavilor cu afecţiuni psihiatrice 16. Noţiuni de expertiza medico-‐legală psihiatrică, legislaţie; evaluarea

capacității de muncă a bolnavului cu afecțiuni psihiatrice

Bibliografie

1. Fodoreanu, L, (2006), Elemente de diagnostic şi tratament în psihiatrie, Editura Medicală Universitară “Iuliu Hatţieganu”, Cluj-‐Napoca.

2. Karila, L.,( 2011), Le book des ECN. France: Wolters Kluwer Health, Paris. 3. Micluţia, I., (2010), Psihiatrie (Ed. A II-‐a), Editura Medicală Universitară

“Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca. 4. Micluţia, I., (2002), Psihiatrie, Editura Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu”, Cluj-‐Napoca. 5. Tudose F., Tudose C., (2002). Abordarea pacientului în psihiatrie. Ghid

de lucrari practice, InfoMedica, Bucureşti. 6. Zdrenghea V., Dănescu O., Lupaşcu M., (2008), Introducere în psihiatrie:

semiologie psihiatrică, Editura Medicală. Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj-‐Napoca.

Evaluare

§ examenul la psihiatrie adulţi reprezintă 75% din nota finală (examen scris psihiatrie adulţi-‐37,5% din nota finală; examen practic psihiatrie adulţi-‐ 37,5% din nota finală)

§ examen scris la psihiatrie infantilă reprezintă 25% din nota finală

255

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Psihiatrie pediatrică Titularul cursului: Conf. Dr. Viorel Lupu Departamentul: Neuroştiinţe Disciplina: Psihiatrie şi Psihiatrie pediatrică Codul cursului: MED 6 2 07 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L Cred

it


II Oblig. 2 -‐ 2 14 -‐ 14 20 48 Ex. scris

împreună cu Psihiatrie adulţi



Neurologie, Psihologie medicală, Semiologie

Obiective generale:

§ Însuşirea unui nucleu informaţional privind – psihiatria pediatrică § Studenţii trebuie să aibă competenţe aupra examenului psihic la copii şi

adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau să îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului.


§ familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului

§ diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi § învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu

tulburări psihice § familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi

diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu.


1. Normalitate, boală psihică, nedezvoltare, dezorganizare. Principiile psihiatriei pediatrice. Examenul psihic la copil şi adolescent

2. Particularităţile psihopatologiei pe etape de vârstă. ADHD (Tulburarea hiperkinetică cu deficit atenţional)

256

3. Întârzierile în dezvoltarea mintală. Tulburările nevrotice la copii şi adolescenţi: particularităţi

4. Tulburările psihotice la copii şi adolecenţi. Autismul infantil şi alte tulburări din spectrul autist; Schizofrenia la copii şi adolescenţi.

5. Particularitaţile tulburării afective bipolare la copii şi adolescenţi; 6. Tulburările de conduită la copii şi adolescenţi. Dezvoltările dizarmonice

de personalitate. Delincvenţa juvenilă; 7. Ipsaţia (Masturbaţia). Ticurile. Balbismul. Enurezisul şi encoprezisul.

Tulburările de somn. Tulburările de alimentaţie (Anorexia mentală şi Bulimia);

8. Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.

Bibliografie:

1. Iftene F. (1999): Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-‐Napoca.

2. Iftene F. (2003): Relaţia părinte – copil -‐ educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-‐socială, Ed. Medicală universitară Cluj-‐Napoca.

3. Lupu V.(2009): Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-‐comportamentală a copilului şi a adolescentului , Ed. ASCR,Cluj-‐Napoca.

4. Lupu V. (2008): Jocul patologic de noroc la adolescenţi, Ed. Risoprint, Cluj-‐Napoca, 2008

Evaluare:

§ Examen scris împreună cu Psihiatrie adulţi: 25% din nota finală

257

BOLI INFECŢIOASE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Curs: Boli infecţioase Titularul cursului: Conf. Dr. Lupşe Mihaela,

Şef lucrări dr. Slavcovici Adriana, Şef lucrări Dr. Muntean Monica, Şef lucrări Dr. Cismaru Cristina

Departament: Specialităţi medicale Disciplina: Boli Infecţioase Codul cursului: MED 6 2 08 RO


Condiţii preliminarii (pre-‐requisite):

Medicină internă, Neurologie, Pediatrie, Imunologie

Obiective generale:

§ Importanţa bolilor infecţioase în condiţiile emergenţei şi/sau reemergenţei unor agenţi patogeni, precum şi a pericolului bioterorismului;

§ În condiţiile apariţiei rezistenţei la chimioterapice a numeroşi agenţi patogeni (bacterieni, virali, fungici, parazitari) este necesară conştientizarea dificultăţilor în stabilirea atitudinii terapeutice precum şi a evoluţiei şi a prognosticului bolilor infecţioase

§ Cunoaşterea numeroaselor cauze de imunosupresie care reprezintă un factor favorizant al apariţiei bolilor infecţioase cu evoluţie gravă.


§ În condiţiile actuale, tabloul clinic şi evoluţia clinică a numeroaselor boli infecţioase nu mai este tipic fiind influenţat de modificările apărute în rezistenţa şi reactivitatea organismului gazdă, patogenitatea şi sensibilitatea la chimioterapice a microorganismelor.

§ Pentru stabilirea diagnosticului pozitiv se impune coroborarea datelor clinice şi epidemiologice cu examinările de laborator (uzuale, microbiologice, serologice, paraclinice), precum şi un diagnostic

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite


II Oblig. 3 -‐ 6 42 -‐ 84 42 168 9 Examen

258

diferenţial complex cu numeroase alte afecţiuni (infecţioase sau neinfecţioase).

§ Stabilirea conduitei terapeutice (tratament etiologic, patogenetic, simptomatic) are în vedere atât modificările apărute în sensibilitatea germenilor patogeni la chimioterapice cât şi formele clinice de boală, deseori severe, şi posibilele complicaţii care pot influenţa evoluţia clinică şi prognosticul bolii.


I. Partea generală 1. Infecţie, boală infecţioasă 2. Patogenia bolilor infecţioase 3. Diagnosticul bolilor infecţioase 4. Tratamentul bolilor infecţioase

4.1. Principii de terapie antiinfecţioase 4.2. Farmacocinetica chimioterapicelor, indicaţii terapeutice şi profilactice, reacţii adverse 4.3. Antibiotice: betalactamine (peniciline, cefalosporine, carbapeneme), aminoglicozide, macrolide, clindamicină, ketolide, glicopeptide, rifamicine, tetracicline, cloramfenicol, polimixine, oxazolidinone, sulfonamide şi trimetroprim, chinolone, metronidazol. 4.4. Chimioterapice antivirale (altele decât antiretrovirale) 4.5. Chimioterapice antifungice

5. Terapia cu seruri imune, interferoni, imunglobuline, glucocorticoizi, imunomodulatoare II. Partea specială 1. Angine acute

1.1. Angine virale 1.2. Angine bacteriene cu streptococ beta-‐hemolitic grup A, C şi G, infecţii mixte cu germeni aerobi/anaerobi 1.3. Angina Plaut-‐Vincent, angina Ludwig, flegmon periamigdalian

2. Infecţii streptococice (scarlatina, erizipelul), sindrom de şoc toxic streptococic, fasceita necrotizantă 3. Rujeola 4. Rubeola 5. Infecţii cu virusul varicelo-‐zosterian. (varicela; herpes zoster). 6. Tusea convulsivă 7. Mononucleoza infecţioasă 8. Infecţia urliană 9. Difteria 10. Gripa

259

11. Pneumonii virale şi bacteriene (infecţii cu Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Pseudomonas aeruginosa, Legionella spp.) 12. Meningite acute infecţioase ( meningite acute virale, meningite acute bacteriene) 13. Encefalite acute infecţioase 14. Infecţii gastrointestinale:

14.1. Dizenteria bacteriană 14.2. Toxiinfecţii alimentare 14.3. Botulism 14.4. Holera 14.5. Trichineloza

15. Hepatite virale acute 16. Endocardite acute infecţioase 17. Tetanos 18. Antrax (Cărbune ) 19. Rabia 20. Sepsis, şoc sepsis 21. Leptospiroze 22. Boala Lyme 23. Infecţia HIV Stagiu clinic Prezentări de cazuri (cu prezentarea aspectelor referitoare la etiopatogenia, diagnosticul pozitiv şi diferenţial, conduita terapeutică în bolile infecţioase) 1. Infecţii streptococice 2. Infecţii stafilococice 3. Infecţii cu virusul varicelo-‐zosterian 4. Infecţie urliană 5. Rubeolă 6. Mononucleoză infecţioasă 7. Gripa 8. Pneumonii virale şi bacteriene 9. Meningite virale şi bacteriene (inclusiv bacilară) 10. Encefalite acute infecţioase 11. Hepatite virale acute 12. Enterocolite şi gastroenterite acute 13. Toxiinfecţii alimentare 14. Shigeloze 15. Botulism (caz clinic sau diapozitive) 16. Trichineloză 17. Leptospiroze 18. Antrax (caz clinic sau diapozitive) 19. Tetanos (caz clinic sau diapozitive)

260

20. Infecţia HIV/SIDA 21. Difterie (caz clinic sau diapozitive) 22. Sepsis

Bibliografie

1. Zanc Virginia – Boli infecţioase, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca 2011

2. Cupşa A. – Boli infecţioase transmisibile, Ed. Medicală Universitară, Craiova 2007.

3. Doina Ţăţulescu – Boli Infecţioase, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca 2002

4. Mandell l. Gerald, Bennett R. J., Dolin R. -‐ Mandell, Douglas and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases ( 7th edition) Ed. Churchill Livingstone, 2010

5. 6. Pilly E. -‐ Maladies infectieuses et tropicales, ( 22e edition), CMIT, 2010 7. Tarun Kumar Dutta, Subhash Chandra Parija, Jamini Kanta Dutta –

Emerging & Re-‐Emerging Infectious Diseases -‐ Ed. Jaypee Brothers Medical Publishers, 2013

Evaluare:

§ Examen teoretic -‐ scris 60% § Examen practic -‐ oral (prezentare caz clinic) 20% § Activitate în timpul stagiului clinic 20%

261

A.T.I.

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Anestezie şi terapie intensivă Titularul cursului: Prof. Dr. Natalia Hagău, Conf. Dr. Constantin

Bodolea, Prof. Dr. Daniela Ionescu Departamentul: Chirurgie Disciplina: A.T.I. I, A.T.I. II Codul cursului: MED 6 2 09 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 3 3 -‐ 21 21 -‐ 42 3 Ex. scris + ex. practic + portofoliu



Fiziologie, Fiziopatologie, Farmacologie, Semiologie, Medicină internă

Obiective generale

§ Dobandirea cunostintelor elementare si specifice in privinta conduitei terapeutice a pacientului critic, conduita terapeutica in resuscitarea cardio-‐respiratorie prelungita, notiuni fundamentale din practica anestezica; dezvoltarea de aptitudini practice specifice

§ Anestezia ca modalitate de prevenire a efectelor somatice şi psihologice induse de intervenţia chirurgicală

§ Rolul anestezistului în anestezie, terapie intensivă perioperatorie şi managementul durerii

§ Terapia intensivă la interferenţa dintre specialităţi: de la fiziopatologie la diagnostic şi terapia actuală a marilor insuficienţe de organ

§ Dezvoltarea unor aptitudini practice prin învăţarea unor tehnici, proceduri de terapie intensivă

§ Trezirea interesului pentru specialitatea de anestezie-‐terapie intensivă

262

Obiective specifice

Dobandirea de cunostinte elementare in tratatmentul pacientului din sectia de terapie intensiva:

§ Cunoasterea principiilor fundamentale si tehnici simple de anestezie loco-‐regionala si generala, notiuni generale ale farmacologiei anestezicelor si echipamentul de anestezie

§ Cunoasterea detaliata a protocolului de resuscitare cardio-‐respiratorie, modificarile fiziopatologice si conduita clinica in stopul cardio-‐respirator

§ Notiuni generale despre etiologia, fiziopatologia, tabloul clinc si tratamentul insuficientei respiratorii acute, notiuni generale despre ventilatia artificiala si oxigenoterapia pacientului critic ; caz particular : sindromul de detresa respiratorie a adultului

§ Notiuni clinice despre starile de soc – hipovolemic, hemoragic, septic, cardiogen, anafilactic, neurogen

§ Diagnosticul mortii cerebrale, pregatirea si sustinerea donatorului de organe

§ Modificarile principale ale echilibrului acido-‐bazic si hidro-‐electrolitic, semnificatia clinica

§ Protocolul administrarii lichidelor si preparatelor de sange § Notiuni generale despre necesarul caloric si proteic la pacientul

critic, mod de administrare, necesar de vitamine § Transfuzia – definitie, determinarea grupelor de sange,

administrarea sangelui si derivatelor, recoltarea si conservarea sangelui si a produselor de sange

§ Anestezia: evaluare preoperatorie, stabilirea riscului, alegerea tehnicii de anestezie în concordanţă cu riscul anestezic şi tehnica chirurgicală

§ Tehnici de anestezie generale: inhalatorie, intravenoasă, combinată § Tehnici de anestezie regională: rahianestezie, anestezie epidurală,

blocuri de nerv periferic, învăţare prin vizualizarea tehnicii înregistrată pe CD, simulare virtuală şi în sala de operaţie

§ Practica anesteziei generale § Terapia durerii acute si cronice § Insuficienţa respiratorie acută hipercapnică şi hipoxică: cauze,

semne clinice, monitorizare şi diagnostic, managementul insuficienţei respiratorii acute, mijloace terapeutice (ventilaţie noninvazivă şi invazivă). Aspecte practice: dezobstrucţia căii aeriene superioare, intubaţia orotraheală, masca laringiană, oxigenoterapia, fizioterapia respiratorie, pulsoximetria, capnografia, monitorizarea gazelor sanguine.

263

§ Socul: fiziopatologie, mecanismele diferitelor forme de soc (soc hipodinamic, soc hiperdinamic), monitorizarea hemodinamica si de perfuzie tisulara in soc. Aspecte clinice si tratamentul socului hipovolemic, septic, cardiogenic, anafilactic. Aspecte practice de monitorizare hemodinamica non invaziva si invaziva.

§ Terapia pacientului resuscitat § Transfuzia: definiţie, determinare de grupe sanguine, principii de

recoltare şi conservare a sângelui şi preparatelor de sânge, terapia cu sânge şi derivaţi, alternative transfuzionale,

§ Transfuzia masivă, complicaţiile transfuziei.


1. Anestezia generala 2. Anestezia regionala [rahianestezia, anestezia epidurala] 3. Insuficienta respiratorie acuta 4. Terapia durerii acute si cronice 5. Şocul. 6. Reechilibrarea hidro-‐electrolitica si acidobazica. Transfuzia. 7. Moartea cerebrala. Terapia intensiva a donatorului aflat in moarte

cerebrala. Terapia intensiva a pacientului resuscitat.

Bibliografie

1. Acalovschi I. -‐ Manual de Anestezie Terapie Intensiva, (ed. 2-‐a), Clusium, 2002.

2. Acalovschi I. -‐ Anestezie clinică. Editura Clusium, 2005. 3. Irwin R. S., Rippe J M. -‐ Manual of Intensive Care Medicine, 4th Edition:

4, Lippincott Williams & Wilkins, 2005 4. J European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010 5. Gabrielli A., Layon A.J., Yu M. Civetta, Taylor and Kirby’s Critical Care,

4th Edition, Lippincott Williams & Wilkins, 2008 6. Karila L. -‐ Le book des ECN, Editura Medicala Universitara “Iuliu

Hatieganu”, Cluj-‐Napoca, 2011 (Ed in limba romana). 7. Hagău N. -‐ Curs de Anestezie Terapie Intensiva şi Caiet de demonstraţii

practice pentru studenţii anului IV MG, Editura Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj-‐Napoca, 2008, 72+59 pag.

8. Hagău N. -‐ Bolnavul cardiac în chirurgia noncardiacă. Probleme de Anestezie şi Terapie Intensivă. Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca, 2003, 110 pag.

9. Hagau N. -‐ Manopere de anestezie si terapie intensiva, Catedra ATI II, UMF “Iuliu Hatieganu” (publicat pe CD).

264

10. Michael Avidan, Andrea MR Harvey, Jose Ponte, Julia Wendon, Robert Ginsburg -‐ Perioperative Care, Anaesthesia, Pain Management and Intensive Care. Ed. Churchill Livingstone 2003 (manual pentru studenţi)

11. Morgan, Mikhail & Murray -‐ Clinical Anesthesiology . 2005 12. www.emedicine.com

Evaluare


265

MEDICINĂ DE URGENŢĂ

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Medicină de Urgenţă Titularul cursului: Şef lucrări Dr. Adela Golea Departamentul: Chirurgie Disciplina: Medicină de Urgenţă Codul cursului: MED 6 2 10 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L Cred

it

Evalua

re


II Oblig. 3 3 -‐ 21 21 -‐ 30 72 3

-‐ examen scris -‐ examen practic -‐ portofoliu de activitate



Medicină internă, Chirurgie generală, Imagistică medicală

Obiective generale:

§ Introducerea conceptului de asistenţă medicală de urgenţă. § Însuşirea noţiunilor teoretice şi practice de management diagnostico-‐

terapeutic în urgenţele de diferite grade.


§ Cunoaşterea principiilor de acordare a asistenţei medicale de urgenţă: noţiunea de triaj şi activitate în echipă, particularităţi diagnostico-‐terapeutice.

§ Recunoaşterea pacientului în stare critică, a stopului cardiorespirator (SCR) şi a sindroamelor ce determină SCR. Recunoasterea tehnicilor particulare de ALS in situatii speciale.

§ Însuşirea tehnicilor de resuscitare cardiorespiratorie de bază şi avansată la adult şi copil.

§ Implementarea conceptelor de triaj şi management diagnostico-‐terapeutic de urgenţă în urgenţele medicale cu risc vital: infarct miocardic, şoc, intoxicaţii.

§ Însuşirea principiilor de evaluarea primară/secundară şi a metodelor de terapie de urgenţă a bolnavului politraumatizat în prespital şi unităţile de primiri urgenţe.

266


1. Organizarea unui serviciu de urgenţă prespitalicesc şi spitalicesc. Conceptul de management de echipă în urgenţă. Noţiuni de triaj. Recunoaşterea pacientului critic (SCR, comă, insuficienţă respiratorie acută, sdr. coronarian acut) şi algoritmi de management terapeutic în urgenţă. Cauzele stopului cardiorespirator. Resuscitarea cardiorespiratorie de bază.

2. Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: căile de administrare şi medicamentele utilizate în resuscitarea cardio-‐respiratorie avansată, terapia electrica (cardioversie/defibrilare, pace maker). Resuscitarea cardiorespiratorie avansată: algoritme de resuscitare cardio-‐respiratorie.

3. Resuscitarea în diferite situaţii speciale (gravida, intoxicaţii, electrocutat, politraumatizat, spânzurat, hipotermic, înnecat). Particularităţi ale resuscitării la copil

4. Tulburări de ritm şi conducere: evaluare în urgenţă, algoritmi de terapie de urgenţă. Algoritmi de terapie de urgenta in infarctul miocardic acut (STEMI, nonSTEMI).

5. Atitudine de urgenţă în faţa pacientului intoxicat: evaluare, terapie de urgenţă (susţinere hemodinamică şi respiratorie, antidoturi). Pacientul politraumatizat. Mecanismul producerii traumei.

6. Evaluarea primară şi secundară a pacientului politraumatizat. Noţiunea de şoc hipovolemic şi şoc traumatic. Mobilizarea/imobilizarea şi transportul pacienţilor politraumatizaţi.

7. Traumatisme craniocerebrale, faciale şi ale coloanei vertebrale: evaluare, terapie de urgenţă. Traumatisme toraco-‐abdominale şi pelviene: evaluare, terapie de urgenţă. Atitudine de urgenta in cazul pacientului ars.

Bibliografie:

1. Jim Holliman, Raed Arafat, Cristian Boeriu: Asistenţa de Urgenţă a Pacientului Traumatizat -‐ ISBN 973-‐9087-‐69-‐8, Casa de Editură Mureş 2004

2. Mircea Chiorean, Sanda Copotoiu, Leonard Azamfirei: Managementul bolnavului critic, vol.I, Univerity Press Târgu Mureş, 1999

3. CPR protocols: http://www.erc.edu/index.php/guidelines_download/, 2010

4. Judith E. Tintinalli, Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide, 7e, 2012

5. Marx Rosen, Emergency Medicine: Concepts and Clinical Practice, 7th ed., Mosby, 2012

Evaluare:

267


268

FORMARE ÎN CENTRUL DE ABILITĂȚI PRACTICE

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Formare în centrul de abilități practice Titularul cursului: Şef lucrări Dr. Gherman Claudia Departamentul: Chirurgie Disciplina: Chirurgie II Codul cursului: MED 6 2 11 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

it

Evalua

re


II Oblig. -‐ -‐ 4 -‐ -‐ 28 28 3 Ex. practic C=cursuri; LP=lucrări practice; St=stagii


Obiective generale:

§ Dobândirea abilităților necesare efectuării manoperelor medicale practice de bază


§ Cunoașterea indicațiilor și tehnicilor de efectuare a manoperelor clinice cuprinse în “Caietul de abilități practice” la categoria “Efectuează personal și explică pacienților”. Insusirea practica a acestor manopere prin exercitii “hands-‐on” efectuate pe manechine si simulatoare.


Stație Terapie Intensivă Puncția venoasă Montarea unei perfuzii iv Puncția arterială Administrarea de oxigen Monitorizare ECG, SpO2, TA, AV, temperatură Stație urgență Dezobstrucție cale aeriană/CT Defibrilare Imobilizare fracturi Controlul hemoragiilor externe

269

Chirurgie – 2 stații Introducere sterilizare, control, păstrarea sterilității Sutura Scoaterea firelor Injecțiile sc, id, im, iv Incizia și drenajul leziunilor superficiale Pansamentul simplu -‐ fixare Ingrijire plăgi și stome Introducere tub nazo gastric Tușeul rectal Montare sondă urinară la barbat Stație Obstetrică-‐Ginecologie Nașterea normală Tușeul vaginal Recoltare TBPN Montare sondă urinară la femeie

Bibliografie:

Fișele tipărite pentru fiecare manoperă (existente la Centrul de Abilități Practice și Simulare în Medicină)

Evaluare:

§ Examen practic, evaluare de catre instructorul responsabil pentru fiecare statie, corespunzator fiselor de evaluare. Calificative la examen: admis/respins

270

SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT

Domeniul de studiu: Medicină Program de studiu: Medicină Cursul: Sănătate publică şi management Titularul cursului: Prof. Dr. Cristina Borzan,

Prof. Dr. Floarea Mocean, Sef lucr. Dr. Gabor-‐Harosa Florina.

Departamentul: Medicină comunitară Disciplina: Sănătate publică şi management Codul cursului: MED 6 2 12 RO

Sem. Tipul

cursului



Studiu individual

TOTA

L

Cred

ite

Evalua

re

ore/săpt ore/sem. C LP St C LP St

II Oblig. 4 -‐ 2 28 -‐ 14 20 62 3 Ex. scris + ex. practic

C=cursuri, LP= lucrări practice, St= stagii

Condiţii preliminare:

Asistenţa primară a stării de sănătate

Obiective generale

§ Înţelegerea conţinutului Sănătăţii publice. § Definirea si masurarea starii de sanatate a populatiei si a factorilor care

o conditioneaza. § Principalele evenimente si fenomene demografice. § Tranzitia demografica, § Reproducerea populatiei. § Indicatori de masurare a starii de sanatate. § Bolile cronice ca problema de sanatate publica. Strategii preventive. § Promovarea sanatatii si educatie pentru sanatate. § Managementul serviciilor de sanatate. § Sisteme de ingrijiri de sanatate § Asigurari sociale de sanatate § Marketing medico-‐social si managementul proiectelor.

Obiective specifice

§ Definirea stării de sănătate şi a factorilor care o condiţionează. § Utilizarea principalilor indicatori pentru măsurarea stării de sănătate. § Aprecierea stării de sănătate şi importanţa unor factori asociaţi.

271

§ Înţelegerea si analiza critica a principalelor tendinţe în probleme de populaţie.

§ Definirea principalelor evenimente şi fenomene demografice. § Utilizarea informaţiilor demografice în măsurarea si analiza

fenomenelor. § Descrierea principalelor caracteristici ale fenomenelor demografice. § Înţelegerea relaţiilor existente între demografie şi Sănătate Publică. § Identificarea factorilor care influenţează reproducerea populaţiei. § Măsurarea, descrierea şi analiza comparativă a mortalităţii şi

identificarea principalelor caracteristici ale mortalităţii şi a posibilităţilor de control.

§ Susţinerea actualităţii conceptului de profilaxie. § Demonstrarea avantajelor şi a limitelor diferitelor strategii preventive. § Descrierea acţiunilor şi a serviciilor preventive la nivel primar privind

principalele probleme de sănătate. § Definirea conceptului de promovare a sănătăţii şi a celui de educaţie

pentru sănătate şi delimitarea obiectivelor celor două concepte. § Înţelegerea noţiunilor de comunicare şi de comportament în domeniul

sănătăţii § Identificarea etapelor de programare şi de evaluare a educaţiei pentru

sănătate. § Înţelegerea importanţei medico-‐sociale a populaţiei vârstnice. § Descrierea unor fenomene demografice legate de îmbătrânirea

populaţiei. § Descrierea impactului tranziţiei demografice asupra sănătăţii populaţiei. § Identificarea rolurilor, funcţiilor, atributelor manageriale. § Descrierea culturii organizaţionale şi dezvoltarea gândirii sistemice în

sănătate. § Înţelegerea conceptului de marketing medico-‐social. § Importanţa şi etapele managementului proiectelor.


1. Obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în secolul XXI,. 2. Sănătate Publică şi sănătate individuală. 3. Starea de sănătate a populaţiei şi factori care o condiţionează. 4. Indicatori de măsurare a stării de sănătate. 5. Principalele evenimente şi fenomene demografice. 6. Tranziţia demografică. 7. Reproducerea populaţiei. 8. Bolile cronice ca problemă de sănătate publică. 9. Strategii preventive, promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. 10. Regimul toxicelor şi stupefiantelor în sănătate.

272

11. Introducere în Managementul serviciilor de sănătate, marketing medico-‐social şi managementul proiectelor.

12. Sisteme de îngrijiri de sănătate, asigurări sociale de sănătate.

Bibliografie

Acrane A., Matten D., Business Ethics, Second Edition, London, 2007 Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed.ProUniversitaria, Bucureşti, 2007 Adăscăliţei,V., Euromarketing, ediţia a II-‐a revăzută şi adaugită, Edit. Uranus, Bucureşti, 2005 Armean, P., Managementul calităţii serviciilor de sănătate, Ed. Coresi, Bucureşti, 2002 Aschengrau A., Seage G.R., Essentials of Epidemiology in Public Health, Second Edition, Ed. Paperback, University of London, Boston and Harvard, 2007 Bălan, C. (coordonator), Marketing. Aspecte conceptuale şi operaţionale, Editura ASE, Bucureşti, 2004 Acrane A., Matten D., Business Ethics, Second Edition, London, 2007 Adascalitei, V., Introducere în marketing relaţional, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2007 Adăscăliţei,V., Euromarketing, ediţia a II-‐a revăzută şi adaugită, Edit. Uranus, Bucureşti, 2005 Bhimani A., Contemporany Issues in Management Accounting, University of London, 2006 Borzan C., Mocean F., Introducere în managementul serviciilor de sănătate, Ed. Medicala Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2002 Borzan C., Mocean F., Management organizaţional în sănătate publică, Ed. Alma Mater, 2003 Borzan C., Mocean F., Sănătate Publică, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2002 Borzan C. -‐ Noi abordări ale Sănătăţii Publice şi Managementului în Regiunea Europeană a Oranizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Editura Medicală Universitară „I. Haţieganu”, Cluj-‐Napoca, 2007 Cetina, I., Brandabur, R., Constantinescu, M., Marketingul serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti, 2005 Chapman C., Controlling Strategy -‐ Management, Accounting and Performance Measurement, University of Oxford, 2005 Cowell F., Microeconomics, University of Barcelona, Spain, 2006 Drucker, P., Managementul strategic , Editura Teora, Bucuresti, 2001 Drummond M.F., O’Brien B., Stoddart G.L., Torrance G.W., Methods for the Economic Evaluation of Health Care Programmes, Second Edition, Oxford Medical Publications, 2004

273

Drummond M.,F., McGuireA., Economic Evaluation in Health Care-‐merging Theory with Practice, Oxford Medical Publications, 2004 Dumitru, I., Marketing strategic – o abordare în perspectiva globalizarii, Editura Uranus, Bucureşti, 2004 Elliott R., Percy L., Strategic Brand Management, Manchester Metroplitan University, 2006 Enăchescu, D. Sănătate publică şi management sanitar, Editura All, Bucureşti, 1999 Fallon F.F., Essentials of Public Health Management, Ed.Paperback, University of London, 2005 Gay R., Esen R., Online Marketing, Business School of London, 2007 Gerstman B. B., Basic Biostatistics: Statistics for Public Health Practice, Ed. Paperback, University of London, 2007 Gary J., Comportament organizaţional, Ed. Economica, Bucureşti, 1998 Guellec D., The Economics of the European Patent System, University Libre of Bruxelles, 2007 Hislop D., Knowledge, Management in Organizations, Loughborough University, 2004 Iluţ, P., Valori, atitudini şi comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie, Iaşi, Editura Polirom, 2004 Ion Al. Dumitru , Consiliere psihopedagogică , Polirom 2008 Ioncică, M., Economia serviciilor, (editia a III), Editura Uranus, Bucureşti, 2003 Kidd A.M.E., Essentials of Dental Caries, The Disease and Management, University of London, 2005 Kotler, P., Keller, K.L., Marketing Management, 12 th ed., Prentice Hall, 2006 Kotler, Ph., s.a., Principiile marketingului (traducere), Editia a IV-‐a, Editura Teora, Bucureşti, 2004 Minca, D., Marcu, M., Sănătate publică şi management sanitar, Bucureşti, Editura Universitara Carol Davila, 2004 Miu N., Tratat de Medicina Adolescentului, Editura Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj-‐Napoca, 1999 Mocean F., autor/coautor la capitole din Tratat de Medicină a adolescentului, Miu Nicolae,(coordonator), Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca, 1999 Mocean F., Borzan C., Aspecte de economie sanitară, management al calităţii şi planificare strategică în sănătatea publică, Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca,2002 Mocean F., Posibilitati de ameliorare a asistentei medico-‐sociale si recuperatorii a copiilor orfani, Teza de Doctorat, 2003 Mocean F., Tufănaru,C., Marketing organizational si Marketing social, Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, Cluj Napoca, 2007

274

Mocean F., Noi strategii în managementul serviciilor socio-‐medicale destinate protecţiei sociale a copiilor şi tinerilor orfani/abandonaţi din judeţul Cluj, Rev. Protecţia socială a copilului. Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative FICE -‐ România, nr.7/2000, Bucureşti Mocean F., Sanatate, Marketing si Management, Ed. Medicala Universitara „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, Cluj Napoca, 2007 Mocean, F., Abandon – Cauze medico-‐sociale implicate în generarea statutului de copil aflat în dificultate; Monografia Copilul din umbra: unele aspecte ale maltratarii, abandonului si adictiei. Coordonator monografie Conf. Univ. Dr. Felicia Iftene, Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca,2003 Mocean, F., Copilul orfan biologic şi social -‐ aspecte de Sănătate Publică şi Pediatrie Sociala, Editura Medicală Universitară “ Iuliu Haţieganu” Cluj Napoca, 2003 Mocean, F., Borzan, C., Managementul calităţii şi planificarea strategică în managementul organizaţional din sănătate publică, Editura Alma Mater Cluj-‐Napoca, 2003 Mocean, F., Tufănaru, C.,. Politicile sănătăţii [Health policies]. Tufănaru,C., Mocean,F., Managementul tehnologiilor medicale la nivel de spital [Medical technologies‘ management in hospitals] În monografia: Ciurea V.A., Cooper Cary L., Avram E. (sub coord.). Managementul sistemelor şi organizaţiilor sănătăţii [Management of Healthcare systems and organizations]. Ed.Universitară “Carol Davila”, Bucureşti, 2010 Mocean, F., Lotrean, L.M., Gabor-‐Harosa, F.M., Marketing, Management şi Sănătate Publică în profilaxia stresului, oboselii şi violenţei şcolare, Editura. Medicala Universitara ‘’Iuliu Hatieganu’’ Cluj Napoca, (cod CNCSIS nr.270), ISBN 978-‐973-‐693-‐367-‐7, pp.1-‐190, pg.190, 2010 Mureşan P., Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Editura medicală, Bucureşti, 1989 Novick L.F., Morrow C.B., Mays G.P., Public Health Administration: principles for population-‐based management, Second Edition, Ed.Cloth, New York, SUA, 2007 Nuijten, M., Eurohealth, Vol. 9, No. 4 Winter 2003-‐2004 Pain, J, Violences et prévention de la violence a l’école, în Doudin, P.A., Erkohen-‐Marküs, M., 2000 Pinnington A., Human Resource Management-‐Ethics and Employment, University King’s College London, 2006 Plumb, I. (coord.), Managementul serviciilor publice, Editura A.S.E., Bucureşti, 2000 Pollitt C., Bouckaert G., Public Management Reform -‐ A Comparative Analysis, Second Edition, University of Belgium, 2004 Porter, M., Avantajul concurenţial (traducere), Editura Teora, Bucureşti, 2001

275

Popescu, I. C., Comunicarea în marketing, editia a II-‐a revăzută şi adăugită, Editura Uranus, Bucureşti, 2003 Rădulescu, S, Sociologia sănătătii şi bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002; Rădulescu, V., Dezvoltarea marketingului în sanatate, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2006 Sargeant A., West D., C., Direct and Interactive Marketing, Indiana University, USA, 2001 Introduction to Public Health, Second Edition, Ed. Paperback, University of London, 2006. Siegel M., Marketing Public Health: Strategies to Promote Social Change, Second Edition, Ed. Paperback, University of London, 2007. Tayeb M., International Human Resource Management -‐ A Multinational Company Perspective, School of Management, University of London, 2004 Thomas, R., Marketing Health Services, Health Administration Press, Chicago, 2005 TREBICI V., Demografie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979 TREBICI V., Populaţia Terrei, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991 Turnock B.J., Essentials of Public Health, Ed. Paperback, University of London, 2007 Vlădescu C., coord., Managementul serviciilor sociale de sănătate, Editura Expert, Bucureşti, Romania, 2004 Vlădescu, C. (coordonator), Sănătate publică şi management sanitar. Sisteme de sănătate, Bucureşti, Editura CPSS 2004 European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions *** Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions, 2003 Legea drepturilor pacientului nr. 46/ 2003 *** Legea privind administraţia publică locală nr. 215/2001 *** Legea privind asigurările sociale de sănătate nr. 145/ 1997 *** Legea privind asistenţa de sănătate publică nr.100/ 1998 *** Legea privind Reforma în domeniul sănătătii nr. 95/2006 *** Legea-‐cadru a descentralizarii nr. 195/2006 www.who.org www.health.fi; www.bmj.ro www.casan.ro www.cmb.ro www.emedic.ro www.euphin.dk www.eurohealthnet.org/EuroHealthNet/ www.europa.eu.int www.europa.eu.int/comm

276

www.europa.int/eurlex/lex/en www.europarl.eu.int www.infoeuropa.eu www.mie.ro www.studentie.ro/cursuri/ www.who.dk www.who.int/en www.3.who.int/whosis/menu.cfm

Evaluare

§ Examen scris -‐ redactional: 60% § Colocviu: 5% § Lucrari practice – scris – redactional si aplicatii practice: 30% § Proiect – Referat (scris): 5%

277

B. CURSURI OPŢIONALE

METODOLOGIA DE ÎNSCRIERE LA CURSURILE OPŢIONALE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ

Anul universitar 2013-‐2014

Prezenta Metodologie este destinată organizării modului de alegere a opţionalelor de către studenţii Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-‐Napoca.

1. Până în luna martie, toate catedrele care doresc să susţină cursuri opţionale vor trimite la Decanatul Facultăţii de Medicină următoarele informaţii despre cursul opţional propus:

-‐ titlul cursului

-‐ titularul cursului

-‐ scurta descriere a cursului (tematica cursului; modalitatea de evaluare)

-‐ locul şi perioada de desfăşurare

2. După aprobarea în cadrul Consiliului Facultăţii de Medicină din luna martie a.c. a opţionalelor propuse, acestea vor fi aduse la cunoştinţa studenţilor prin:

a) publicarea pe site-‐ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi”

b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină Generală

c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină Generală

3. Pe baza informaţiilor disponibile, fiecare student al Facultăţii de Medicină îşi va alege cursul dorit şi se va înscrie în perioada stabilită de Conducerea Facultății și anunțată.

4. Înscrierea se va face on-‐line pe site-‐ul Universităţii (la secţiunea Noutăţi pentru studenţi). Ordinea de distribuire la un anumit opţional se va face în ordinea completării formularului (regula “primul venit-‐primul servit”).

5. Fiecare student alege 3 cursuri opţionale , în ordinea preferinţelor, astfel încât dacă primul curs ales nu mai este disponibil, să aibă şi alte alternative la dispoziţie.

6. Odată completat şi semnat, formularul reprezinta un angajament din partea studentului pentru participarea la un anumit curs opţional, iar

278

studenţii îşi asumă faptul că odată ales, un curs opţional devine obligatoriu.

7. Pentru a fi organizate opţionale normate (gratuite pentru studenţi), este necesară înscrierea a minim 60 de studenţi. Numărul maxim de participanţi la un opţional va fi de 80.

8. Opţionalele la care s-‐a înscris un numar de studenţi cuprins între 15 şi 60 vor fi organizate în regim cu taxă, (20 RON).

9. În cazul în care prima opţiune a studentului nu va putea fi validată (din cauza lipsei de locuri, sau pentru că acel opţional nu are suficienţi studenţi înscrişi pentru a fi organizat) , el va fi înscris -‐ în ordinea opţiunilor exprimate – la unul din celalalte cursuri alese.

10. După data limita de înscriere, studenţii care nu s-‐au înscris pentru opţionale vor fi distribuiţi la opţionalele cu locuri libere.

11. Studenţii care doresc să participe la mai multe opţionale, o pot face în limita locurilor libere, după perioada de înscriere şi distribuirea studenţilor neînscrişi.

12. Lista finală a repartiţiei studenţilor la cursurile opţionale, va fi adusă la cunoştiinţa cadrelor didactice şi a studenţilor până la sfârşitul lunii iunie 2014.

13. Pentru studenţii anului I, în anul universitar 2013-‐2014, înscrierea la opţionale se va face în luna octombrie 2013.

14. După aprobarea prezentei Metodologii, aceasta va fi adusă la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Medicină prin:

a) publicarea pe site-‐ul Universităţii, la secţiunea “Noutăţi pentru studenţi”

b) afişare la afişierul Facultăţii de Medicină

c) postare pe grupurile de discuţii ale studenţilor Facultăţii de Medicină

DECAN,

Prof. dr. Anca Dana Buzoianu

Ghid Studii 2014-2015

Documents

Transcript of Ghid Studii 2014-2015