Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

73
 

Transcript of Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

Page 1: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 1/72

 

BIZPRO-Moldova

1

1

Din start cu ideioptime de afaceri

Ghid pentru antreprenori, instructori ºi consultanþi

Biblioteca antreprenorului

Chiºinãu * 2003

Page 2: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 2/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

2

2

© Proiectul BIZPRO-Moldova.ISBN 9975-928-41-2

CZU 338:658 (036)B 53

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii

Bilaº, LudmilaDin start cu idei optime de afaceri: Ghid pentru antreprenori, instructori ºi

consultanþi / Ludmila Bilaº, Silvia Spãtaru. � Ch.: S.n., 2003 (Bons Offices). - 71 p.Bibliogr. p.66ISBN 9975-928-41-2500 ex

338:658 (036)

Seria de ghiduri �Biblioteca antreprenorului�Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii

Lucrare apãrutã cu suportul Proiectului BIZPRO � Moldova�Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din Republica Moldova�,

finanþat de USAID

La elaborarea lucrãrii au contribuit:

Sergiu Botezatu, Manager de proiecte, USAIDJohn Nielson, Director de proiect, BIZPRO�Moldova

Larisa Bugaian,Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPRO�Moldova

Tatiana Batuºchin,Consilier de proiect - Dezvoltarea abilitãþilor de afaceri, BIZPRO�Moldova

Autor-coordonator:

Larisa Bugaian - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar 

Autori:

Ludmila Bilaº - dr. în ºt. economice, conferenþiar universitar, ASEM Silvia Spãtaru - lector superior, Universitatea �I. Creangã� 

Recenzent:

Dorin Recean - expert - dezvoltarea afacerii 

Redactor:

Silvia Harnãu

Page 3: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 3/72

 

BIZPRO-Moldova

3

3

Dragi antreprenori,

Visul de a deveni proprietarul unei afaceri îl au mulþi oameni. Iniþiind o afacere ºi

gestionând-o cu succes, faceþi ca visul sã devinã realitate. Dar între vis ºi realitateexistã o distanþã care poate fi depãºitã printr-o planificare minuþioasã. Ca începãtori,veþi avea nevoie de un plan care sã Vã permitã sã Vã atingeþi scopul prin crearea unuibusiness profitabil.

Seria ghidurilor �Biblioteca antreprenorului� Vã va fi suport pentru iniþierea afacerii,Vã va înarma cu cunoºtinþe de bazã în management, marketing, finanþe ºi evidenþaafacerii, legislaþie. Deci, ghidul Vã va permite:

a sã evaluaþi fezabilitatea ideii de afaceri, sã determinaþi problemele care ar puteaafecta realizarea ideii

a

sã determinaþi necesarul de finanþare pentru a începe afacereaa sã cercetaþi piaþa ºi concurenþii

a sã elaboraþi un plan de afaceri

a sã accesaþi suportul legislativ pentru micul business.

Ghidurile din seria vizatã au urmãtoarele titluri:

1. Din start cu idei optime de afaceri

2. Marketing

3. Finanþele ºi evidenþa contabilã a afacerii

4. Planificarea afacerii5. Aspecte juridice ale antreprenoriatului.

Dragi instructori, consultanþi, Antreprenorul are nevoie de Dumneavoastrã. Are nevoie de un sprijin, de o ghidare

necesarã oricui la un început de cale. Are nevoie de inspiraþie, de sprijin în depãºireabarierelor cauzate fie de lipsa de cunoºtinþe, fie de lipsa de experienþã. Ghidurile Vãvor ajuta sã Vã revizuiþi cunoºtinþele pentru a deveni o bunã cãlãuzã pentru antreprenori.

 În ghiduri, suportul teoretic este asistat de studii de caz, exerciþii ºi teste practice,exemple de planuri de afaceri, care vor ajuta antreprenorul sã capete abilitãþi specifice

de business pentru diverse domenii de activitate. Abordarea sistemicã stã la bazaelaborãrii ghidurilor.

Seria lucrãrilor din �Biblioteca antreprenorului� este un rezultat al colaborãriiProiectului BIZPRO-Moldova �Dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii din RepublicaMoldova�, finanþat de Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID),cu instructori experimentaþi în domeniul instruirii pentru antreprenori. Aceastã serieapare atât la cererea întreprinzãtorilor începãtori, cât ºi a instructorilor. Obiectivul seriei estede a oferi suport tuturor celor care doresc sã înveþe singuri sau sã-i instruiascã pe alþii.

John Nielson, Director de Proiect 

BIZPRO-Moldova

Page 4: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 4/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

4

4

Introducere ...............................................................................................................5Capitolul 1.Micul business - esenþa ºi importanþa ..................................................................61.1. Micul business - esenþa ºi importanþa .................................................................61.2. Noþiuni despre antreprenor ºi antreprenoriat.......................................................9Recapitulare ............................................................................................................. 10

 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 11

Capitolul 2.Care sunt opþiunile pentru lansarea în afaceri? .................................................132.1. Intrarea în micul business ................................................................................. 13

2.2. Modalitãþi de lansare în afaceri .........................................................................15Recapitulare ............................................................................................................. 18 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 19

Capitolul 3.Ce se cere pentru a deveni un antreprenor de succes ....................................... 223.1 Calitãþile unui antreprenor de succes .................................................................223.2 Managementul ºi succesul în afaceri .................................................................25Recapitulare ............................................................................................................. 30

 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 30

Capitolul 4.Cum sã gãsiþi o idee reuºitã de afaceri ...............................................................34

4.1. Noþiuni despre creativitatea în afaceri ...............................................................344.2. Relaþia dintre afacere ºi creativitate. .................................................................354.3. Dezvoltarea creativitãþii în afaceri .....................................................................364.4. Etapele de manifestare a creativitãþii ................................................................374.5. Tehnici de generare a soluþiilor ........................................................................40Recapitulare ............................................................................................................. 46

 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 47

Capitolul 5.Evaluarea ideii de afaceri ...................................................................................... 515.1. Considerente personale de evaluare ................................................................505.2. Considerente financiare de evaluare................................................................. 52

Recapitulare ............................................................................................................. 53 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 53

Capitolul 6.Evitarea greºelilor comune ..................................................................................576.1. Greºeli de evitat la implementarea ideii ............................................................576.2. Greºeli ale debutanþilor în business ..................................................................58Recapitulare ............................................................................................................. 60

 Întrebãri, exerciþii, teste ............................................................................................ 61

Bibliografie .............................................................................................................66

Glosar de termeni utilizaþi ...................................................................................68

Anexe.......................................................................................................................69

CUPRINS

Page 5: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 5/72

 

BIZPRO-Moldova

5

5

INTRODUCERE

 În condiþiile social-economice actuale din Moldova, este primordialã necesitateavitalizãrii ºi optimizãrii antreprenoriatului naþional. Atributul critic pentru orice antreprenor este sensibilizarea pieþei, fapt ce implicã abilitatea de a observa necesitãþile pieþei.

 Acest fapt nu este atât de uºor, întrucât necesitã dezvoltarea abilitãþilor creative, apoiconºtientizarea ºi utilizarea lor în cãutarea minuþioasã a noilor idei de afaceri.

Micul business presupune o activitate dificilã ºi riscantã. Experienþa mondialãdemonstreazã cã 2 din 3 întreprinderi dau faliment în primii 3-5 ani, celelalte carereuºesc sã supravieþuiascã întâmpinând diverse probleme. Desigur, aceastã tendinþãeste caracteristicã ºi pentru întreprinderile micului bussines din Moldova.

 Acest curs îi va informa pe cititori despre ce este micul business în general ºidespre specificul antreprenoriatului în Moldova în particular (condiþiile optime pentruiniþierea unei afaceri ºi etapele de bazã în dezvoltarea ei, luând în consideraþie condiþiile,resursele, abilitãþile, interesele ºi calitãþile personale). Procesul de identificare aoportunitãþilor ºi de generare a ideilor de afaceri îi va înarma pe întreprinzãtori cuinstrumente ºi tehnici speciale, care vor contribui la ghidarea celor ce vor sã-ºi iniþiezeo afacere proprie.

Pentru început, vã recomandãm sã urmaþi 6 paºi în identificarea unei idei de afaceri:

1. Pãstraþi un fiºier sau carnet pentru notarea ideilor 

2. Acumulaþi informaþie despre antreprenoriat, în special, despre micul business3. Evaluaþi-vã ºi îmbunãtãþiþi-vã abilitãþile creative

4. Aplicaþi tehnici de verificare în generarea noilor idei riscante

5. Luaþi în considerare aspectele personale ºi financiare, identificaþi sursele de capital

6. Determinaþi care tip de afaceri este potrivit pentru Dumneavoastrã.

INTRODUCERE

Page 6: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 6/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

6

6

Ultimele douã criterii sunt cele mai rãspândite în practica mondialã. Ele pot fi uºor determinate, percepute, comparabile ºi accesibile.

 În corespundere cu aceasta, criteriile de definire a micului business în Republica Moldovasunt:

Dupã numãrul angajaþilor:1 � 9 persoane � întreprinderi micro

10 � 50 persoane � întreprinderi mici

Dupã volumul anual al vânzãrilor:pânã la 3 mln. lei � întreprinderi micro

pânã la 10 mln. lei � întreprinderi mici

Pentru comparaþie, se poate menþiona cã   în SUA, la aceastã categorie, figureazã întreprinderile care nu au mai mult de 500 de angajaþi. Iar în businessul de informaþionare întreprinderi mici sunt acelea ce au pânã la 1 000 de angajaþi.

Rolul social-economic al micului business

Economia de piaþã se caracterizeazã prin prezenþa diferitor întreprinderi � mari,

mijlocii ºi mici. În prezent în Moldova toate acestea întreprinderi funcþioneazãconcomitent, aflându-se în procesul de formare.

 MICUL BUSINESS - ESENÞA ªIIMPORTANÞA

CAPITOLUI I

1.1. Micul business - esenþa ºi importanþa

Definiþia micului businessVorbind despre MB avem în vedere întreprinderile mici ºi micro. O definiþie unicã ºisimplã a micului busines nu existã. Întreprinderile pot fi considerate mici sau mari îndependenþã de anumite criterii. Astfel de criterii pot fi:§ Totalitatea fondurilor fixe, sau totalitatea resurselor disponibile, ce sunt în

proprietatea întreprinderii: maºini, utilaje, pãmânt, stocuri de mãrfuri ºi materialeproprii etc.

§ Capitalul propriu sau totalitatea investiþiilor de capital fãcute de investitori§ Volumul anual al vânzãrilor 

§ Numãrul de angajaþi.

Obiective

a Definirea conceptului de mic business (MB), avantajele ºi dezavantajele luia Conºtientizarea rolului social-economic al MB ºi perspectiva dezvoltãrii de viitor a Determinarea esenþei ºi diferenþelor dintre noþiunile de �antreprenor� ºi

�antreprenoriat�a Concretizarea motivelor de iniþiere a unei afaceri proprii.

Page 7: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 7/72

 

BIZPRO-Moldova

7

7

Trebuie de menþionat cã în þãrile cu o economie dezvoltatã se observã o poziþie sigurãa micului business, numãrul acestora fiind în continue creºtere. Aceasta este condiþionatãde avantajele ce le oferã micul business.

Avantajele micului business - experienþã strãinãMicul business în þãrile cu o economie antreprenorialã (SUA, Germania, Franþa,Italia) este foarte variat � are loc în cele mai diverse domenii. Predominã el în domeniile,legate de producerea mãrfurilor de larg consum ºi de prestãri servicii. Aici întreprinderilemicului business sunt mai eficiente. Specialiºtii considerã cã fiecare dolar investit înmicul business, aduce câºtiguri mai mari în comparaþie cu investiþiile din întreprinderilemari [1, 6, 11].

 Aceasta se explicã prin faptul cã, în comparaþie cu întreprinderile mari, întreprinderilemici sunt capabile sã reacþioneze mai rapid ºi cu cheltuieli mai mici la schimbãrilemediului de afaceri ºi la cererile particulare ale consumatorului. Micul business devinedin ce în ce mai atractiv pentru oameni talentaþi ºi de performanþã, inovativi, caracterizaþiprin rezultativitate înaltã.

 Întreprinderile mici sunt de o importanþã vitalã ºi eficiente nu doar în sfera de consum.Multe întreprinderi mari din þãrile înalt dezvoltate nu se pot lipsi de produsele ºi serviciilemicului business. Dezvoltarea micului business duce la saturarea pieþii, contribuie larestructurarea eficientã a pieþii, folosirea raþionalã a resurselor locale, lãrgeºte sferaaplicãrii muncii. Puþine domenii de activitate se pot lipsi de serviciile micului business.

Micul Business � se echivaleazã cu crearea locurilor de muncã. În el sunt angajaþi circa50% din toate resursele de muncã ale Germaniei, pânã la 60% în SUA. Prin tradiþii

trainice se caracterizeazã întreprinderile mici din Italia, Suedia, Belgia [1,6]. În aceste ºi în altele þãri cu o economie dezvoltatã MB nu este doar o posibilitate de lãrgire a sfereimuncii, ci de creare a noilor posibilitãþi, legate de realizarea aptitudinilor creative aleantreprenorilor talentaþi. Întreprinderile mici devin tot mai atractive pentru oamenii cu

 înalt potenþial de lider. Contribuie la ridicarea nivelului de viaþã a persoanelor ce activeazã în domeniul dat.

Micul business în Moldova

Odatã cu trecerea la economia de piaþã, întreprinderile din Moldova obþinposibilitatea de a activa în diverse domenii (vezi figura 1). Tot mai mult este recunoscut

rolul lor în prosperarea societãþii ºi eficacitatea economicã. Se întreprind mãsuri cuprivire la creºterea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici în þarã. Este adoptatã legeaRepublicii Moldova �Cu privire la susþinerea ºi protecþia micului business�, carereglamenteazã organizarea ºi funcþionarea întreprinderilor micului business.

Putem menþiona ºi problemele caracteristice micului business.

 Aceasta accentuiazã punctele slabe caracteristice micului business.

 În mare mãsurã, ele sunt legate de problemele perioadei de tranziþie la economia depiaþã, dificultãþile însuºirii relaþiilor de piaþã, absenþa culturii ºi tradiþiilor întreprinderilor mici, ceea ce accentuiazã pãrþile slabe ale MB.

Punctele slabe ale micului business:

MICUL BUSINESS - ESENÞA ªI IMPORTANÞA

Page 8: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 8/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

8

8

a Baza financiarã ºi material tehnicã slabã. Accesul limitat al întreprinderii la resursefinanciare, tehnologii avansate. De exemplu, tehnologiile avansate cer cheltuieliiniþiale mari

a Probleme legate de pregãtirea antreprenorilor. Una din cauzele cele mai rãspândite,ce determinã eºecul este uºurinþa cu care unii oameni iniþiazã o afacere,desemnându-se în funcþie de director, dar fãrã a avea o pregãtire teoreticã ºipracticã în domeniul managementului. Cercetãtorii confirmã cã doar 5-10% din

 întreaga populaþie posedã talent de întreprinzãtor [8]

a Legislaþia imperfectã în domeniul micului business.

La soluþionarea acestor probleme va contribui luarea unor mãsuri adecvate ºi realisteprivind susþinerea ºi protecþia micului business: prin adoptarea unor înlesniri financiar-fiscale pentru MB, instruirea ºi consultarea antreprenorilor inclusiv, prin crearea

incubatorilor de afaceri.Micul business: perspective

Tot mai multe întreprinderi mici se vor dezvolta în umbra celor mari. Cu fiecare anse va fortifica susþinerea micului business din partea statului ºi a comunitãþii. Creºteimportanþa sferei serviciilor, ceea ce poate oferi noi locuri de muncã. Pentru mulþi oamenimicul business devine o sferã atractivã de punere în valoare a propriilor forþe, a propriilor idei. Dar schimbãrile radicale ce au avut loc în ultimul timp au fãcut neadecvate multespecialitãþi ºi calificative profesionale. Însã anume micul business devine arena undepot fi antrenate ºi aplicate cu succes studiile, experienþa ºi perfecþionarea saurecalificarea în domeniul cerut. Astfel, creºte importanþa funcþiei instructive. Focusarea

ei se deplaseazã de la businesul mare la cel mic.

Figura 1. Structura micului business, anul 2000, dupã domeniile de activitateSursa: �Datele DASS al Republicii Moldova�;vezi A. Solcan. Managementul micului business � pag.41

Page 9: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 9/72

 

BIZPRO-Moldova

9

9

Avantajele micului business:

a flexibilitate ºi dinamisma luarea în consideraþie a cererii individuale ºi particularitãþilor potenþialilor clienþi

a posibilitatea de a inovaa saturarea pieþii cu produse ºi serviciia conducere nemijlocitã ºi cheltuieli relativ micia dependenþa businessului mare de cel mica utilizarea eficientã a resurselor prime localea crearea noilor locuri de muncã ºi a potenþialului creativ al antreprenorilor.

Ce ºtim despre antreprenor ºi antreprenoriat?

Termenul �antreprenor� a fost menþionat pentru prima datã de cãtre savantulR.Cantillan, încã la începutul secolului XVIII ºi semnifica omul ce-ºi asumã riscul încontextul organizãrii unei întreprinderi noi sau elaborarea unei idei noi, un nou produssau serviciu, propuse societãþii. În continuare, pe parcursul dezvoltãrii istorice,antreprenorul este, în primul rând, un inovator. El întreprinde ceva nou, investeºtemijloace pentru prelucrarea unui nou produs / serviciu sau elaboreazã noi tehnologii deprelucrare a ceea ce deja existã. Totodatã, el manifestã iniþiativã ºi este pe deplinresponsabil pentru posibilele insuccese [4].

Recunoscutul �guru� al managementului Piter Drucker considerã cã antreprenorulfoloseºte orice posibilitate cu profit maximal [2]. Pentru realizarea ei antreprenorul trebuiesã manifeste iniþiativã, risc, mijloace ºi aptitudini necesare pentru satisfacerea cereriide piaþã, adicã trebuie sã poatã depista potenþialul sãu client.

 Acesta este principalul scop sau misiune a antreprenorului. Prin capacitatea de a realiza

dezideratele ºi caracteristicile activitãþii de antreprenoriat enumerate anterior. Îndeplinirea unei sau altei activitãþi, legate de alocarea mijloacelor în scopul obþineriiprofitului, cu luarea în consideraþie a intereselor personal se caracterizeazã dreptantreprenoriat [11]. În acest mod, antreprenoriatul este activitatea nemijlocitã, dar nudoar capacitatea acestuia. Ultima constituie esenþa noþiunii de antreprenor.

 Antreprenoriatul poate fi realizat în orice domeniu ce nu este interzis prin lege.

 În Legea RM �Cu privire la antreprenoriat ºi întreprinderi�  [17]. �Antreprenoriat esteactivitatea de fabricare a producþiei, executare a lucrãrilor ºi prestare a serviciilor,desfãºuratã de cetãþeni ºi de asociaþiile acestora în mod independent, din proprieiniþiativã, în numele lor, pe riscul propriu ºi sub rãspunderea lor patrimonialã, cu scopde a-ºi asigura o sursã permanentã de venituri� [19].

MICUL BUSINESS - ESENÞA ªI IMPORTANÞA

 Învaþã sã asculþi. O oportunitate de afaceri poate batela uºa ta foarte, foarte încet.

Franc Tyger 

1.2. Noþiuni despre antreprenor ºi antreprenoriat

Page 10: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 10/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

10

10

 În micul business sunt posibilitãþi nelimitate ºi limite posibile!

Prin termenii �antreprenor� ºi �antreprenoriat� se subânþelege afacerea, întreprinderea.Prin organizarea unei întreprinderi individuale sau de familie, persoanele particulare semanifestã ca subiecþi ai antreprenoriatului. Astfel de antreprenori se pot limita la cheltuielide muncã individualã sau pot folosi munca angajaþilor. Prin intermediul societãþilor de

acþionari, societãþilor cu responsabilitãþi limitate, societãþilor în comanditã, etc. serealizeazã reuniunile partenerilor drept subiecþi ai antreprenoriatului .

Este important de a diferenþia noþiunea de antreprenor de cea de antreprenoriat.

 Antreprenorul �  este persoana care propune ceva nou (produs, serviciu), îºi asumãriscul pentru inovaþiile fãcute, are iniþiativã, alocã resurse în scopul obþinerii unor venituriviitoare, precum ºi îºi asumã responsabilitatea eventualului eºec.

 Antreprenoriatul � este realizarea acestor abilitãþi, este afacerea antreprenorului, pecare este în drept sã o desfãºoare ºi care este înregistratã legitim.

 Însãºi economia de piaþã este, în esenþã, economie antreprenorialã. Pentru a fi agentulei eficient, trebuie sã-þi determini clar propriul potenþial, aptitudini de antreprenor ºiposibilitãþile de realizare a lor în cadrul antreprenoriatului ºi activitãþii de antreprenoriat.

Antreprenorul se caracterizeazã prin:a Inovaþii, investiþii

a penetrarea pieþii

a producerea noilor produse / servicii

Activitatea de antreprenoriat se desfãºoarã la:a  Întreprinderile existente

a   întreprinderile noi

a  întreprinderile mari, mijlocii ºi mici.

 Învãþãmintele ce pot fi trase din înþelegerea clarã ºi corectã a esenþei ºi importanþei

micului business ºi din studiul experienþei de peste hotare, pot fi formulate astfel: înMoldova, micul business trebuie înþeles ca un factor cu semnificaþie vitalã pentrudevenirea ºi funcþionarea cu succes a economiei de piaþã, datoritã pãrþilor sale tari.

Odatã cu trecerea Republicii Moldova la formele gospodãririi de piaþã, tot mai mulþioameni sunt atraºi de antreprenoriat ºi se manifestã ca antreprenori.

Faþã de business trebuie sã ai o atitudine ca faþã de un copac...Dacã îl vei cultiva cu grijã � cu timpul vei putea strânge o roadãbunã.

Pol Hoken [17] 

  Recapitulare

Page 11: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 11/72

 

BIZPRO-Moldova

11

11

 Întrebãri pentru discuþii:1. Care întreprinderi se referã la micul business în Moldova?2. Care sunt pãrþile slabe ºi cele tari ale micul business?

3. De ce micul business devine tot mai atractiv pentru aplicarea capacitãþilor a tot mai mulþi oameni?4. Prin ce se caracterizeazã noþiunile �antreprenorul� de �antreprenoriat�?

Exerciþiul 1. �Sã facem cunoºtinþã cu noi înºine�Instrucþiunå: Vã cunoaºteþi îndeajuns de bine pe Dumneavoastrã înºivã? Sunteþi gatasã navigaþi mai departe pe valurile cunoaºterii? Dacã �da�, atunci vã propunem sã o

 începeþi de la sine. Citiþi urmãtoarele întrebãri ºi rãspundeþi la ele, notând rãspunsurile în caietul Dumneavoastrã de lucru, acesta va fi un prim pas spre autodeterminare:

1. Cum vã numiþi ºi din ce localitate sunteþi (sat, oraº)?2. Ce lucru vã place sã faceþi?3. Ce calitate apreciaþi cel mai mult la alþii?4. Ce este mai de preþ în viaþa Dumneavoastrã?5. Dacã banii nu ar conta, cu ce vã ocupaþi?

ªi acum adresaþi-vã încã o întrebare de autocontrol:Care sunt aºteptãrile Dumneavoastrã de la acest manual?

Exerciþiul 2. Zece porunci manageriale � cum sã le respectãm, �încãlcându-le�

Instrucþiune: Analizaþi cele zece porunci propuse ºi pentru fiecare determinaþi cumea poate fi încãlcatã. Notaþi numãrul corespunzãtor în pãtrãþelele de alãturi.

  Întrebãri, exerciþii, teste

MICUL BUSINESS - ESENÞA ªI IMPORTANÞA

1. Clientul tãu este stãpânul tãu

2. Cel mai important este de a aveaprofit

3. Titlul îþi dã privilegii

4. Depãºeºte familiarismul

5. Cunoaºte ce vinzi6. Scrie totul pe hârtie în trei exemplare7. Tinde sã-þi lãrgeºti clientela

8. Elaboreazã reguli personale9. Nu confunda afacerea cu plãcerile

10. Munceºte pentru ºef.

Poruncile Cum sã le încãlcãm

Concentreazã-te asupra misiunii alese, iar profitul va veni singur Dacã doriþi ca clientul sã se simtã stãpân,adresaþi-vã colaboratorilor ca unor membri aifamiliei împãrãteºti  Adresaþi-vã faþã de colaboratori ca faþã de

membrii propriei familiiPentru marketing mai important este nu ceeace vinzi, dar ce se cumpãrãCunoºtinþele creazã ºi unele obligaþiuniClienþii vechi aduc mai mult profit decât cei noiCe se vorbeºte în discuþie este de trei ori maieficient, decât ce se scrie în trei exemplareFii devotat þie însuþiCultura internã a întreprinderei este mult maiimportantã decât orice regulamentPentru a obþine un profit mai mare, transformãafacerea în plãcere.

Page 12: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 12/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

12

12

Testul 1 �Aveþi spirit de antreprenoriat?�

Instrucþiune: la baza antreprenoriatului stã un lucru fãcut ºi / sau gândit de cãtre opersoanã în mod individual. Acest test vã va ajuta sã vedeþi dacã aveþi asemenea

capacitãþi. La fiecare întrebare propusã alegeþi un singur rãspuns.1. Manifestaþi iniþiativã?

a) cãutaþi însãrcinãri suplimentare, sunteþi foarte sincer în tot ce faceþib) sunteþi isteþ, descurcãreþ la îndeplinirea însãrcinãrilor c) îndepliniþi un anumit volum de lucru fãrã indicaþiile superiorilor d) deseori, aºteptaþi indicaþii.

2. Ce atitudine aveþi faþã de colegi?a) binevoitoareb) delicatã, plãcutã pentru alþii

c) unor oameni, uneori le este greu sã lucreze cu Dumneavoastrãd) deseori sunteþi nemulþumit.

3. Vã consideraþi un lider?a) insuflaþi încredere ºi curajb) puteþi da ordine eficientec) sunteþi cel ce conduced) sunteþi cel condus.

4. Sunteþi responsabil?a) manifestaþi iniþiativã la îndeplinirea însãrcinãrilor 

b) sunteþi de acord cu însãrcinãrile, deºi, nu fãrã a remarca cevac) nu prea sunteþi de acord cu însãrcinãriled) tindeþi sã vã eschivaþi de la orice însãrcinare.

5. Capacitãþile Dumneavoastrã organizatorice:a) sunteþi capabil de a convinge ºi de a argumentab) sunteþi un organizator capabilc) aveþi abilitãþi organizatorice mediid) sunteþi un organizator nu prea bun.

6. Sunteþi hotãrât?

a) sunteþi rapid ºi exactb) sunteþi prudent ºi precautc) sunteþi rapid, dar deseori comiteþi greºelid) sunteþi neîncrezãtor în sine.

7. Sunteþi insistent?a) perseverent la depãºirea greutãþilor b) permanent depuneþi eforturic) aveþi un nivel mediu de insistenþã ºi efort volitivd) aproape cã vã lipseºte insistenþa.

Page 13: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 13/72

 

BIZPRO-Moldova

13

13

Obiective

a  Înþelegerea, esenþa ºi importanþa începutului de business, importanþei primuluipas în organizarea afaceri proprii

a Determinarea motivelor ºi cauzelor propriei afaceria Cunoaºterea cãilor de intrare într-o afacere pentru alegerea celei optimea Perceperea deciziei de lansare în afaceri cu o decizie riscantã ºi dificilãa Conºtientizarea necesitãþilor legate de lansare în afaceri, resurselor necesare ºi

beneficiilor posibile.

Motivele, posibilitãþile ºi strategia paºilor consecutivi

De la ce începe o afacere? Deseori rãspunsul la aceastã întrebare este: de la tineînsuþi , adicã de la înþelegerea potenþialului micului business ºi a faptului cã el deschide

 în faþa oamenilor posibilitãþi nelimitate. Începutul unei afaceri este ceea ce va determinaafacerea în genere. La fel ca un sportiv pe pista de alergãri. Cel care este atent ºireuºeºte sã ia un start bun � are posibilitãþi mai mari de a ajunge primul, de a atingeperformanþe mai înalte. Însã cel ce tãrãgãneazã începutul, rãmâne cu mult în urmã.

Primul pas la începutul unei afaceri este anume dorinþa ºi tendinþa de a iniþia afacerea.Conform cercetãrilor în domeniu, au fost evidenþiate cele mai rãspândite motive (figura 2).

 CARE SUNT OPÞIUNILEPENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?CAPITOLUI II

Figura 2. Motivele cu care oamenii încep o afacere proprieSursa: [10]

2.1. Intrarea în micul business

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?

Page 14: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 14/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

14

14

Specialiºtii, de asemenea, aratã cã mai mult de o treime dintre antreprenori începândpropria afacere, determinã domeniul probabil de business, reieºind din înþelegereaprofundã a activitãþii lor anterioare; adicã la luarea deciziei, cu privire la tipul de business,o mare importanþã o are experienþa anterioarã de lucru.

 Aproximativ acelaºi numãr de antreprenori se conduc de faptul cã au gãsit o niºã liberãpe piaþã. În jur de 7-10% din antreprenorii începãtori sustrag idei din �atacul creierului�,

 încã 4% - copie o idee strãinã, altã parte considerã drept motiv declanºator propriulhobby. Desigur, mai existã ºi alte izvoare ºi tipur i de motive [10].

Decizia privind iniþierea unei afaceri este deficilã ºi riscantã, ea include urmãtoarelemomente:

1. Determinarea obiectivelor afacerii În primul rând trebuie determinate obiectivele afacerii: �Ce vreau sã obþin? Ce rezultatevreau sã ating? Ce activitãþi voi realiza ºi în cât timp?� Înainte de a iniþia o afacere

trebuie sã ºtii de la ce porneºti ºi cum vei activa mai departe. Dar mai mult ca atâtspre ce finalitãþi se tinde.

2. Alegerea produsului sau a serviciului Alt pas presupune alegerea sferei de activitate ºi a produsului / serviciului: �Cu ce felde afacere doresc sã mã ocup sau cu ce produs / serviciu voi ieºi pe piaþã? Care vafi cererea? Ce venit (profit) vom putea obþine?�

3. Evaluarea posibilitãþilor proprii

 Analiza propriei calificãri, experienþe, trebuie de fãcut: analiza propriei calificãri,experienþe, a calitãþilor personale, a tedinþelor actuale în businessul de ramurã �dupã criteriul compatibilitãþii lor. Dispunerea de cele necesare pentru a începeafacerea doritã.

Evaluarea efortului necesar pentru început Ce resurse sunt necesare pentru producerea acestui fel de marfã? Ce eforturi vor trebui depuse sau ce acþiuni vor trebui întreprinse la început? Corespund oare eleposibilitãþilor de piaþã (cererii)?

Coraportarea posibilitãþilor ºi a resurselor reale cu beneficiile posibileEste important de a cunoaºte ºi de a înþelege corect pãrþile tari ºi slabe ale businessuluidat. Apoi trebuie de coraportat propriile posibilitãþi (resurse, eforturi, potenþialulpersonal ºi calificarea) cu posibilitãþile de piaþã, venitul preconizat ºi obiectivele de

 început, formulate anterior.4. Determinarea modalitãþii de organizare a afaceriiExistã trei modalitãþi de a idemonstra o afacere:

a. Crearea unei întreprinderi noib. Cumpãrarea unei întreprinderic. Cumpãrarea prin franchise

Determinarea sau alegerea celei mai potrivite cãi pentru a iniþia o afacere depinde demai mulþi factori. Doar dupã o analizã complexã a lor se va putea decide pe care cale emai bine de mers în iniþierea propriei afaceri. Sã vedem prin ce se caracterizeazã

fiecare modalitate, care sunt plusurile ºi minusurile posibile, ce cauze stau la bazaalegerii unei sau altei modalitãþi.

Page 15: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 15/72

 

BIZPRO-Moldova

15

15

a. Crearea unei întreprinderi noi

Cauzele de iniþiere a unei afaceri de la zero [1, 6]:

a Crearea unei întreprinderi noi este o direcþie mai atractivã, persistã interesul sporitfaþã de nou. În acest context, este necesarã o încordare mai mare ºi eforturisporite. De obicei, aceºti antreprenori se caracterizeazã prin ambiþii sãnãtoase ºiinsistenþã pozitivã în urmãrirea scopurilor.

a Preferinþe pentru produsul sau serviciul propriu. Mulþi antreprenori, fiind foarteinventivi, au ºi curajul de a promova propria invenþie pe piaþã.

a Posibilitatea de a lua singur decizii: despre angajaþi, parteneri, clienþi, utilaj...Deseori aceasta este o mare tentaþie, mulþi antreprenori fiind independenþi înopinii ºi charismatici

a Tendinþa de a depãºi greºelile ºi greutãþile întâlnite în afacerile similare sau afostului proprietar de afacere.

Dificultãþile posibile ºi depãºirea lor Pentru aceasta este necesar de a analiza minuþios posibilitatea de afaceri aparentã,asigurând apropierea maximã a ei de realitate. În legãturã cu aceasta, vor fi depuse

eforturi mari pentru obþinerea informaþiei despre piaþã.a Cine sunt clienþii mei?a Unde se aflã ei?a Care dintre ei va cumpãra produsul meu, în ce volum ºi la ce preþ?

 Avertisment: Deseori juriºtii ºi banchirii recomandã mai degrabã cumpãrarea unei întreprinderi, decât înfiinþarea unei noi.

b. Cumpãrarea unei întreprinderi

Motivele unei asemenea alegeri [1, 6, 11]:a Riscul mai mic faþã de cazul iniþierii unei afaceri de la zeroa O întreprindere existentã, dacã este eficientã, deja s-a afirmat pe piaþã ºi ºi-a

demonstrat vitalitatea. Are clienþii sãi ºi poate atrage alþii noi, lucreazã cu profit,are stabilite relaþii de afaceri bune cu partenerii ºi comunitatea localã

a Este mai uºor de analizat succesele ºi insuccesele businessului real existent,decât cele presupuse, cât ºi de elaborat planuri concrete în baza evaluãrii, decâtde proiectat ºi evaluat perspectivele unei întreprinderi nou create.

Dificultãþile posibile ºi depãºirea lor 

Dificultãþile sunt legate de douã aspecte: analiza motivelor  ºi analiza financiarã a întreprinderii. La rândul sãu, motivele celui ce vinde întreprinderea pot sã fie pozitive �

orientate spre dezvoltare, perfecþionarea activitãþii antreprenoriale; dar pot exista ºimotive negative � produse de frica de viitor a fostului proprietar al întreprinderii vândute.

Posibilitãþile mici deseori pot deveni începutul unor afaceri mari.Demosfen

2.2. Modalitãþile de lansare în afaceri

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?

Page 16: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 16/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

16

16

Pentru a depãºi aceste greutãþi, trebuie sã ne imaginãm clar motivele vânzãt orului,care pot fi:

Ø Motive pozitive, orientate spre interesele personale ºi de carierã, continuitateamanagementului, conducerea unipersonalã

Ø Motive negative, bazate pe frica pentru viitorul financiar al întreprinderii,posibilitatea de învechire a produsului, serviciului, complicarea ºi scumpireatehnologiei.

Ce pericole mai pot exista pe aceastã cale? Ele sunt legate de calitatea analizei financiarea întreprinderii, de dificultatea evaluãrii acesteia pânã la cumpãrarea ei care este strictnecesarã, pentru a nu cãdea în �capcanã�.

 Analiza financiarã constã din evaluarea:a stãrii actuale a întreprinderii � cât de profitabilã este întreprinderea la ora actualã,

ce imagine ºi-a creat, cine ºi cum lucreazã, în ce stare sunt utilajul ºi încãperileetc.a cât de profitabilã a fost ºi în ce perioade?a cât costã la cumpãrare?

c. Cumpãrarea prin franchise

 Aceastã formã de iniþiere a unei afaceri reprezintã un acord între vânzãtor ºicumpãrãtor [1,6,11,16]. Acest acord (licenþã) transmite din partea vânzãtorului (numitfranchisee) cãtre cumpãrãtor (numit franchiser ) dreptul de a practica o anumitã afacereconform formatului franchiserului ºi contra unor plãþi stabile; altfel spus, permite

cumpãrãtorului franchisei sã comercializeze produsul sau serviciul vânzãtorului curespectarea anumitor cerinþe.

Prioritãþile acestei cãi de business constã în faptul cã nu trebuie iniþiatã întreprinderea�de la zero�. Ea poate fi primitã gata, ca o �copie� a tuturor celorlalte întreprinderi însistemul de franchising, totodatã, achiziþionând cunoºtinþele verificate, experienþa bogatãºi imaginea înaltã a unei afaceri de succes.

Domeniile reuºite pentru franchising, confirmate în þãrile cu o puternicã economiede piaþã sunt sferele de servicii: alimentaþie publicã, centre curative, servicii de business,instruire ºi educaþie, computere, servicii menajere ºi sociale, turism, sport, distracþii,servicii auto º. a.

 Alt domeniu reuºit este comerþul cu amãnuntul.

Poziþii mai slabe se observã în producere.

 În Moldova nu este prea dezvoltatã aceastã modalitate de afaceri. Dar situaþia actualãpresupune un teren larg pentru practicarea acestei posibilitãþi de afaceri în þara noastrã.

Clasificarea formelor de franchising

1. Dupã profitul activitãþii economicea. Franchising industrial (de producere)b. Franchising de distribuþie

c. Franchising de servicii.

Page 17: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 17/72

 

BIZPRO-Moldova

17

17

2. Dupã nivelul de intermedierea. Franchising directb. Master franchising

3. Dupã gradul de participare a partenerului la capitala. Fondarea întreprinderii de cãtre franchiseeb. Fondarea întreprinderii în comunc. Atragerea organelor publice locale la fondare

Prioritãþile cumpãrãtorului de franchise

Cumpãrarea întreprinderii prin intermediul reþelei de franchise implicã unele prioritãþi ºidezavantaje pentru ambele pãrþi: pentru franchiser ºi pentru franchisee. Pe noi neintereseazã mai mult al doilea aspect, deoarece ne orientãm la un început reuºit deafacere. Printre avantajele cumpãrãtorului de franchise evidenþiem urmãtoarele:a Nu va iniþia o afacere �de la zero�, ci va adera la o afacere de succes!a Va beneficia de o gamã largã de servicii din partea franchiserului: implementarea

rezultatelor activitãþii de cercetare, reclamã, consultaþii juridice etc.!a Va putea sã lãrgeascã afacerea în cadrul sistemului!a Existenþa unui nivel scãzut de bancrotizare ºi finanþarea parþialã din partea

franchiserului!a Protecþia teritorialã, bazatã pe drepturi exclusive de distribuþie!a Odatã cu primirea franchisingului, cumpãrãtorul (ºi personalul angajat) primeºte

un ajutor calificat în domeniile: design-ul magazinului, strategiilor de marketing cuaccent pe reclamã, recomandãrilor în amplasarea întreprinderii, instruirii iniþiale,achiziþionãri centralizate, consilierii în management, oferirii de arendã ºi finanþare!

Dificultãþile posibile ºi cum sã le înconjurãm sau sã le depãºim?

a O mare piedicã pentru dezvoltarea franchisingului în Moldova, faþã de þãrile cu oeconomie înalt dezvoltatã, este lipsa sau insuficienþa de capital / resurse laantreprenorii începãtori pentru cumpãrarea franchisei

a Existenþa unor restricþii asupra cumpãrãrii utilajelor, echipamentelor, produselor,materialelor ºi depozitãrii lor 

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?

Sistemele de franchise pot coopera:

Producãtori

Comerþul angro

Comerþul cu amãnuntul

 Î ntreprinderi prestãriservicii

Comercianþi cu amãnuntul

 Î ntreprinderi prestãri servicii

ProducãtoriiComercianþi angro

Comercianþi cu amãnuntul

Comercianþi angro

Comercianþi cu amãnuntul

Page 18: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 18/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

18

18

Realismul, prelucrarea informaþiei, rezervele, onestitatea,optimismul � sunt calea spre prosperare ºi noi posibilitãþi!

a Respectarea strictã a unor operaþiuni standardizate, prezentarea unor rapoartescrise care consumã mult timp

a Puþinã influienþã în decizia despre amplasare, instruire, reclamã, limitarea ºidiversificarea produselor etc., chiar ºi pentru vinderea franchisei

a  Atrage cumpãrãtori oneºti ºi nu prea, ceea ce influenþeazã întreaga afacere, faptdemonstrat de experienþa altor þãri

a Evitaþi miturile despre franchise: despre îmbogãþirea imediatã ºi despreindependenþã!

Adoptarea deciziei despre franchise: [1,6]

a De la bun început, se cere selectarea produsului sau a serviciului pe care doriþi sã-lcomercializaþi � documentarea ºi analiza franciselor 

a   Apoi trebuie de apreciat posibilitãþile reale, de efectuat autoanaliza propriilor resurse: materiale, financiare, ale forþelor de muncã, ale propriului potenþial

a Cãutarea candidaþilor probabili de oferire a franchisei � analiza franchiserilor a Obþinerea informaþiei depline despre activitatea preconizatã: experienþa, reputaþia,

planurile de viitor, situaþia financiarã. Analiza întrebãrilor de control privind:posibilitatea franchisei, vânzãtorul, cumpãrãtorul, partenerii de afaceri, potenþialiiclienþi, penetrarea pieþii

a Elaborarea business planului

a  Angajarea juristului � primul specialist necesar pentru a înþelege bine contractulpropus ºi negocierea contractului

a Compararea ofertelor ºi selectarea celei optime pentru implementare. Alegereade franchise presupune analiza primordialã a urmãtoarelor întrebãri:a. Ce marfã / serviciu trebuie de produs / vândut?b. Cum trebuie de produs / vândut?c. Cum se poate de controla cheltuielile?d. Ce dãri de seamã trebuie de pregãtit?e. Care va fi durata zilei de muncã?

Determinarea motivelor de iniþiere a unei afaceri este o condiþie primordialã pentruun start bun: �Business mic, dar speranþe de succes � mari!� Motivele stabile ºi profunde

condiþioneazã luarea deciziei despre afacere: determinarea interesului personal, scopuluiafacerii, dar, mai ales, selectarea produsului/serviciului. Decizia se poate implementadoar atunci, când vor exista resursele necesare pentru aceasta. Doar apoi se alegecalea de intrare în afacere, cântãrindu-se foarte bine pãrþile tari ºi cele slabe.

 Întrebãri de control:1. De la ce începe o afacere sau care sunt motivele ºi paºii de iniþiere a unei afaceri?2. Prin c e este atractivã iniþierea unei afaceri �de la zero�?

  Recapitulare

Page 19: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 19/72

 

BIZPRO-Moldova

19

19

3. Care este importanþa cumpãrãrii unei întreprinderi sau cumpãrãrii afacerii prinfranchise drept cãi de iniþiere a unei afaceri proprii?

4. Cât de actuale sunt aceste modalitãþi în þara noastrã ºi care este perspectivadezvoltãrii lor din punctul Dumneavoastrã de vedere?

TEST 2Aveþi oare capacitãþi pentru organizarea unei întreprinderi mici? [6]

Instrucþiune: Acest test vã va ajuta sã vedeþi cât de bine puteþi organiza ºi întreþine oafacere micã personalã. Întrebãrile conþin câte trei variante de rãspuns. Alegeþi câte unrãspuns la fiecare întrebare propusã, care vã pare mai apropiat pentru Dumneavoastrã,apoi puneþi numãrul corespunzãtor. Încercaþi sã fiþi sincer .

Sursa: Mescon Sovremennyi bisnes. V.1, p.194 - 195.a. Deseori începeþi a face unele lucruri din iniþiativã proprie?

1. Eu fac totul singur. Nimeni nu trebuie sã mã îndemne2. Dacã cineva mã ajutã la început, pe urmã totul merge bine3. Cu rãbdarea treci ºi marea. Cât timp se poate de aºteptat, eu nu fac nimic.

b. Ce atitudine aveþi faþã de oameni?1. Îmi plac oamenii. Mã pot înþelege bine cu oricine2. Am mulþi prieteni. Mai mult nu-mi trebuie nimeni3. Majoritatea oamenilor mã iritã.

c. Aþi putea fi conducãtor?1. Pot sã atrag dupã mine mulþi oameni, când încep o anumitã activitate2. Pot sã dau ordine altor persoane, dacã cineva îmi spune ce trebuie de fãcut3. Pot sã lucrez împreunã cu alþii, dacã am dorinþã.

d. Aþi putea sã vã asumaþi responsabilitãþi ºi sã duceþi lucrul început pânã la sfârºit?1. Îmi place sã-mi asum responsabilitãþi ºi sã fac orice lucru pânã la sfârºit2. Pot sã-mi asum responsabilitãþi, dacã trebuie, însã prefer sã fie responsabil

altcineva3. Oricând se va gãsi un om energic, care ar vrea sã fie în frunte. Eu cu plãcere îi voi

oferi responsabilitatea pentru lucru.e. Sunteþi un organizator bun?

1. Înainte de a începe un lucru, prefer sã alcãtuiesc un plan. De obicei, anume eudetermin consecutivitatea acþiunilor, atunci când echipa se pregãteºte de activitate

2. Toate lucrurile decurg bine în situaþii ordinare. Dacã apar probleme, eu pot sã lastotul

3. Dacã totul e deja organizat ºi apare o situaþie de problemã, eu las lucrurile sã serezolve de la sine.

f. Sunteþi un lucrãtor bun?

1. Pot sã lucrez atât cât se cere. Nu refuz de a lucra mult, dacã aceasta îmi trebuiemie

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?

  Întrebãri, exerciþii, teste

Page 20: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 20/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

20

20

2. Pot sã lucrez bine un timp anumit. Însã dacã mã plictisesc, las lucrul3. Nu vãd sensul de a lucra mult.

g. Sunteþi capabil de a lua decizii?

1. Când trebuie, pot sã iau decizii promite ºi, de obicei, sunt corecte.2. Da, dacã am destul timp pentru a medita. Când iau decizii pripite, deseori sedovedesc a fi neadecvate

3. Nu doresc sã nimeresc în situaþii când trebuie sã iau decizii.

h. Pot oare oamenii sã creadã ce spuneþi?1. Desigur. Eu mereu spun doar ceea ce cred cu adevãrat2. Eu tind sã fiu permanent la nivel. Însã, uneori, spun ceea ce este mai potrivit la

moment3. De ce sã-mi fac griji, dacã interlocutorul oricum nu ºtie dacã spun adevãrul sau nu.

i. Vã þineþi promisiunile?1. Dacã am hotãrât sã fac ceva, nimic nu mã va opri2. De obicei, termin ceea ce am început, dacã lucrurile merg bine3. Dacã nu reuºesc ceva dintr-o datã, eu las totul. De ce sã pierd timpul?

 j. Cum staþi cu sãnãtatea?1. Eu nicicând nu obosesc!2. Îmi ajunge energie aproape pentru tot ce doresc sã fac3. Eu simt cã obosesc mai degrabã decât majoritatea colegilor mei.

Numãraþi câte rãspunsuri aþi obþinut de tipul: 1. _______ 2. _______ 3. _______ 

TEST 3Cum adoptaþi deciziile riscante?

Instrucþiune:  Aceste test este destinat pentru a vã ajuta sã vã autoevaluaþi propriulstil de luare a deciziilor riscante. Amintiþi-vã de deciziile importante pe care le-aþi luat(ºcoala, alegerea carierei, cãsãtoria, schimbarea locului, schimbarea serviciilor) ºirãspundeþi la întrebãrile de mai jos. Cu toate cã rãspunsurile nu tot timpul sunt absolutconsistente totuºi de obicei, poate fi determinat în general modul de luare a deciziilor importante. Pentru fiecare întrebare, selectaþi rãspunsul care vã caracterizeazã celmai bine în luarea deciziilor majore.

a. 1. Dacã ar fi sã alegeþi între siguranþã ºi inovaþie, aþi prefera siguranþa1. Apreciez siguranþa ºi inovaþia în aceiaºi mãsurã2. Dacã ar fi sã alegeþi între siguranþã ºi inovaþia, aþi prefera inovaþia.

b. 1. Examinez rapid posibilitãþile în general, în speranþa cã ideea îmi va veni2. Continuu sã produc diverse posibilitãþi ºi apoi analizez alternativele posibile3. Analizez mai multe alternative, dar mã opresc dupã un numãr rezonabil de cãutãri.

c. 1. Gândind asupra unei alternative, pe lângã raþionament, iau în consideraþie ºi intuiþia2. Iau decizii majore în exclusivitate bazându-mã pe intuiþie

3. Pentru a lua decizii majore nu am încredere în intuiþie. Încerc sã justific la maximumraþionamentul.

Page 21: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 21/72

 

BIZPRO-Moldova

21

21

d. 1. Cred cã existã doar o decizie corectã ºi e de dorit s-o gãsesc2. Cred cã nu existã o decizie corectã; trebuie doar sã gãsesc una suficient de bunã3. Cred cã alegerea primei decizii care m-a captivat este corectã.

e. 1. Nu examinez consecinþele deciziei luate fiindcã ºtiu cã totul va fi bine2. Examinez consecinþele, tind sã mã concentrez asupra lucrurilor negative care sepot întâmpla

3. Încerc sã mã gândesc la toate consecinþele deciziei, atât la cele bune, cât ºi cele rele.

f. 1. Sunt foarte tensionat atunci când mã gândesc sã fac un pas riscant2. Sunt tensionat ºi, totodatã, entuziasmat atunci când mã gândesc sã fac un pas

riscant3. Sunt entuziasmat atunci când mã gândesc sã fac un pas riscant.

g. 1. Iau deciziile rapid � chiar ºi cele majore

2. Am nevoie de puþin timp pentru a lua decizii majore3. Am nevoie de foarte mult timp pentru a lua decizii majore.

h. 1. Voi considera noi informaþii chiar dacã am luat deja o decizie2. Nu sunt cointeresat în informaþii noi, odatã ce am luat o decizie3. Pot sã caut sau nu noi informaþii odatã ce am luat o decizie.

i. 1. Odatã ce am luat decizia, nu mã gândesc la ea pânã la lansarea în acþiune2. Odatã ce am luat decizia, deseori am gânduri îndoielnice ºi mã pot rãzgândi3. Odatã ce am luat decizia, voi reveni la ea dupã ce o mai verific odatã.

 j. 1. Dupã ce am implementat decizia, sunt îngrijorat pentru rezultate

2. Dupã ce am implementat decizia, încerc sã uit de ea3. Dupã ce am implementat decizia, mã gândesc ce am învãþat din aceasta.

CARE SUNT OPÞIUNILE PENTRU LANSAREA ÎN AFACERI?

Page 22: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 22/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

22

22

CAPITOLUI III

Obiective

a Definirea caracteristicilor unui antreprenor eficienta Definirea deosebirilor între antreprenor ºi manager ºi îmbinarea lor optimãa Realizarea funcþiilor manageriale, interpretarea optimã a rolurilor ºi stilului

managerial

Ce calitãþi trebuie sã posede un om de afaceri, pentru a deveni antreprenor de

succes? Le vom menþiona pe cele mai importante [1]:1. Spiritul inovator 2. Perseverenþã3. Încrederea în sine4. Insistenþa5. Tendinþa spre risc6. Responsabilitatea

Evidenþiem, cã aceste calitãþi vor contribui la succesul antreprenorului numai în cazul în care, acestea se realizeazã în folosul clientului, iar afacerea este perceputã ca unmod de viaþã, dar nu ca un serviciu.

Pentru a dezvãlui esenþa acestor calitãþi de succes ale unui antreprenor eficient, esterecomandabil ca fiecare antreprenor sã-ºi compare propriile calitãþi cu cele propuse,sã-ºi determine potenþialul sãu de antreprenor.

1. Spiritul inovator 

Se manifestã prin tendinþa spre realizãri, capacitatea de a soluþiona probleme noi(produse / servicii, proiecte). Inovatorul purcede la rezolvarea problemelor vechi prinmodalitãþi noi. În caz de insucces, inovatorul este capabil de a lua decizii adecvate ºide a acþiona, dar nu justificã insuccesele. El simte necesitatea de realizãri înalte. Sarcinileuºor de realizat nu prezintã interes, la fel ca cele irealizabile. Un context mai larg alspiritului inovator îl constituie perseverenþa în lansarea scopurilor.

Recomandare-cheie:. Scopul determinãrii de antreprenor se asociazã la el cu succesulscontat. Prin aceastã poziþie se determinã atitudinea pozitivã faþã de iniþierea afacerii! 

2. PerseverenþãUn om perseverent manifestã tendinþa stabilã spre scopuri majore, legatã de dorinþade a se autoafirma ºi de a manifesta o poziþie onorabilã în business. Alegerea unei

3.1. Calitãþile unui antreprenor de succes

Trãsãturile de personalitate pot aduce succes doar dacã sunt orientate spre binele clientului! [1]

CE SE CERE PENTRU A DEVENIUN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 23: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 23/72

 

BIZPRO-Moldova

23

23

sarcini mai complicate îi serveºte drept stimulator. Trece de la un scop la altul prinrealizãri, înþelegând importanþa succesiunii lansãrii ºi realizãrii scopurilor, drept un procescontinuu.

Recomandare-cheie: Formularea clarã ºi la timp a scopurilor constituie 50% succes! 

3. Tendinþa spre riscSe manifestã, în primul rând, prin încercarea de a influenþa evenimentele, dar nu de ase supune lor. Astfel de antreprenori se bazeazã pe propriile capacitãþi mai mult decâtpe soartã. Cautã ºanse înalte de succes, dar ºi noi aventuri întemeiate. Satisfacþia dela sarcini cu o mai mare dozã de risc, îl face pe un asemenea antreprenor asemãnãtor cu alpinist.

Recompensa de risc pentru el ar însemna o satisfacere psihologicã de la aceea cã eleste stãpânul companiei sale, el are posibilitatea de a se îmbogãþi, el poate þinerecunoºtinþa din partea colegiilor, prietenilor, rudelor graþie succeselor sale.

Tendinþa spre risc este însoþitã de anumite pericole:a Nu existã decizii bsolut câºtigãtoare, mai degrabã este un compromisa Crearea a ceva nou este însoþitã de riscul eºeculuia Cu cât este mai mare riscul, cu atât este mai mare succesul probabila Existã mereu dilema: �ori-ori�: se pot obþine venituri înalte ori pierderi enorme

Recompensa pentru risc:a Satisfacþia psihologicã pentru cã eºti stãpânul întreprinderii talea Confirmarea respectului din partea colegilor a prietenilor, rudelor a Posibilitatea de îmbogãþirea Promptitudinea acþiunii ºi utilizarea eficientã a timpului

Recomandare-cheie: un antreprenor eficient, preferând atingerea succesului prinintermediul sarcinilor dificile, îºi asumã riscuri mari, dar care corespund experienþei,cunoºtinþelor, priceperilor proprii. El alege riscul întemeiat! 

4. Încrederea în sine Astfel de antreprenor nu acceptã lucrurile aºa cum sunt ºi crede cã le poate schimba.Crede cã poate obþine rezultate mai înalte decât pe hârtie ºi face planuri mai largi decâtse aratã în fapte ºi documente � tinde a fi mai bun decât în realitate. Este hotãrât. Estesigur cã va putea soluþiona problemele imprevizibile, nefiind de acord cu starea de

lucruri la moment. La implementarea schimbãrilor, depãºeºte greutãþile din calea sa.Recomandare-cheie: Doar oamenii ce cred pot obþine un succes înalt! 

5. InsistenþaUnul dintre cei mai importanþi factori este capacitatea de a lucra încordat. Un astfel deom consumã pentru lucru mult timp, dar ºi înþelege limitele de timp. Este tolerant ºideschis faþã de situaþiile nedeterminate, insuficient de clare. Crede cã lucrul trebuie sã-þiaducã satisfacþie ºi preferã sarcini care cer mobilizarea forþelor. Este convins cã propriilecunoºtinþe, capacitãþi, experienþã, profesionalism pot influenþa evenimentele.

Recomandare-cheie: Insistenþa este direct proporþionalã cu dificultatea sarcinii, înmulþitãla importanþa succesului ºi efortul depus! 

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 24: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 24/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

24

24

Businessul nu este doar un serviciu, ci un mod de viaþã!

6. Responsabilitatea

 Antreprenorul eficient este gata sã recunoascã succesul sãu, greºala sa, aºi animaresponsabilitatea deplinã. Profitul poate fi privit ca o recompensã pentru asumarearesponsabilitãþii. Responsabilitatea este indispensabilã de conducere. Pentru toatetrebuie sã rãspundã antreprenorul. De aceea antreprenorul este înclinat de a-ºi evaluacapacitãþile personale, precum ºi a profitului întreprinderii în raport cu satisfacereacerinþelor clienþilor.

Recomandare-cheie: Cea mai bunã remunerare pentru responsabilitãþi � este profitul !

Probabil, deja aþi conºtientizat cã un om de afaceri poate atinge succesul doar dacã vaputea fi managerul propriei personalitãþi ºi al afacerii proprii. Pentru aceasta trebuie sãdispunã de cunoºtinþe de management ºi sã reuºeascã în mai multe domenii. Pentruun om de afaceri ce are calitãþile descrise, businessul devine un mod de a trãi.

Unul dintre primele lucruri ce trebuie bine puse la punct esteplanificarea raþionalã atimpului (time-management). Un bun manager trebuie sã ºtie în ce mod sã-ºi planifice

activitãþile, pentru a reuºi multe ºi a nu pierde timpul fãrã rost, cum sã-ºi repartizezeobligaþiunile cele mai importante ºi sã le delegheze pe cele suplimentare.

 Altã condiþie necesarã în business este capacitatea antreprenorului de a risca. Dar riscul poate contribui la succes doar dacã este bine gândit ºi justificat. Totodatã, atitudinea

 îndoielnicã faþã de luarea deciziilor sau tarãgãnarea acþiunilor de implimentare a lor,lenea sau nedorinþa de a învãþa ºi a face lucruri noi vor frâna mult afacerea. Doar acþiunile prompte ºi capacitatea de a lucra multvor condiþiona succesul.

Pentru a avea succes, antreprenorul trebuie sã poatã inspira oamenii angajaþi, sã-icontamineze cu ideea reuºitei, sã-i convingã, sã le susþinã motivaþia de a fi lider ºimembru al echipei. Însã oamenii pot sã-l urmeze doar pe un lider recunoscut.Capacitatea de a fi lider (lidership) este în mare parte înnãscutã, dar poate fi ºi trebuiedezvoltatã în continuare. Un lider eficient nu se orienteazã la prezent, ci la viitor, lanseazãscopuri înalte ºi tinde spre realizarea lor.

 Aceste cerinþe implicã altele , cum ar fi capacitatea de a determina scopurile personaleºi profesionale, de a conduce propria dezvoltare ºi autoperfecþionarea continuã,capacitatea de a-ºi regla stresul ºi propriile emoþii � adicã managementul individual(self-management, automanagement).

 În orice organizaþie, fie întreprindere individualã sau de stat, existã o anumitã structurãºi, pentru a o conduce, este necesar un management organizaþional eficient, careinclude: planificare, motivare, organizare, comunicare, control ºi evaluare.

Poþi sã ai absolut orice îþi doreºti în viaþã, cu condiþia sãajuþi suficient de mulþi oameni sã obþinã ceea ce vor.

Zig Ziglar 

Page 25: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 25/72

 

BIZPRO-Moldova

25

25

Cunoºtinþele � sunt puterea!Un antreprenor eficient neapãrat este ºi un bun manager.

Un manager eficient neapãrat este ºi întreprinzãtor.

3.2. Managementul ºi succesul în afaceri

Probabil cã v-aþi convins cã a deveni antreprenor performant � este destul de real, dar pentru aceasta trebuie sã devii ºi un bun manager al propriei afaceri ! Antreprenorul

 începãtor se numeºte pe sine în funcþie de conducãtor, de aceea el trebuie sã fie bunmanager, adicã trebuie sã ºtie cum sã conducã afacerea. Existã mai multe definiþii alemanagementului [4,6,10]. Drept exemplu, prezentãm una dintre ele. Managementul este atingerea eficientã a obiectivelor întreprinderii sau ale organizaþiei prin realizareade cãtre manageri a principalelor funcþii de conducere. În acest caz, întreprindereamicului business apare în calitate de obiect ºi subiect de aplicare a eforturilor, activitãþilor,cunoºtinþelor, priceperilor managerului.

Micul business existã ºi se dezvoltã sub diferite forme de organizare (în comanditã, deacþionari, cu rãspundere limitatã etc.). Antreprenorul este în drept de a crea oricaredintre ele. Lansând propria afacere în orice formã prevãzutã de lege, antreprenorul

apare în calitate de manager. Astfel, îndeplineºte funcþiile de conducere.Funcþiile de conducere

Planificarea strategicã � reprezintã formularea scopurilor întreprinderii ºi determinarearesurselor necesare pentru atingere lor (materiale, tehnice, umane, financiare). Obiectivulgeneral reprezintã misiunea sau predestinarea organizaþiei. La lansarea ei managerulþine fapt de comportamentul consumatorului, necesitãþile lui ºi ale posibilitãþilor desatisfacere a acestora.

Scopurile ºi planificarea sunt interdependente. Astfel, planurile strategice sunt orientatela atingerea scopurilor depãrtate, pentru 2 � 5 sau mai mulþi ani. Planurile tactice sunt

orientate la atingerea scopurilor strategice ºi se alcãtuiesc pentru un an, drept suportpentru planurile strategice.

Antreprenorul ºi managerul: aspect comparativ

Antreprenorul

ØFormuleazã scopul iniþial. Formarea reu-

ºitã ºi la timp a scopului este o reuºitãØLider 

ØTalent antreprenorial

ØReacþie rapidã sau intuiþie la opor-tunitãþile financiare

ØDorinþa de a munci sârguincios ºi mult

Ø Adept al organizaþiilor neformale

ØNedorinþa acceptãrii puterii

Managerul:

Ø ªtie ºi poate lucra dupã scopuriØ Conducãtor Ø Cunoaºterea managementului în con-

diþii schimbãtoareØ Cunoaºterea resurselor financiare

Ø Capacitatea de a balansa cu sarcinile,deleghezã responsabilitãþile

Ø Cunoºtinþe în structurãØ  Atitudine favorabilã puterii bazatã pe

acesteia.

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 26: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 26/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

26

26

 Planificarea operaþionalã � conþine deciziile ºi activitãþile de conducere, fiind orientatela îndeplinirea scopurilor operaþionale ºi se lanseazã în cadrul planurilor tactice, pentruo perioadã de pânã la un an.

A planifica afacerea � înseamnã a-þi planifica succesul!

Toate aceste planuri ºi scopuri sunt interdependente la diferite niveluri ierarhice (figura 3).

Figura 3. Ìisiunea, scopurile, planurile în ierarhia managerialã [6]

Prin planificare rãspundem la urmãtoarele întrebãri [12]: � Spre ce tindem? � Determinarea misiunii ºi scopurilor. � Unde ne aflãm la moment? � Evaluarea stãrii actuale.

 � În ce mod sã atingem mai repede scopurile propuse? � Alegerea strategiei. � Cum poate fi implementatã strategia în practicã? � Elaborarea planului. � Cum mai bine de corectat planul elaborat? � Controlul, evaluarea ºi corectarea

planului.

 În acest mod, planificarea strategicã determinã funcþia organizatoricã. Acesta esteprocesul de coordonare a resurselor. Îndeplinind aceastã funcþie, antreprenorul, încalitate de manager eficient, trebuie sã aleagã cea mai potrivitã structurã organizatoricã(funcþionalã, divizionalã) conform planurilor ºi scopurilor organizaþiei, cu completareaulterioarã a cadrelor, care includ: recrutarea, selectarea ºi angajarea lucrãtorilor. Astfel,vor putea în cel mai bun mod sã îndeplineascã sarcinile propuse.

Funcþia organizatoricã se manifestã în constituirea organizaþionalã a întreprinderii proprii, în stabilirea ordinei ºi disciplinei, în interacþiunea eficientã cu partenerii de afaceri. Acestsistem poate fi prezentat în formã de piramidã (figura 4).

Structurile organizaþionale eficiente contribuie la atingerea cu succes a scopurilor deafacere prin ordine ºi disciplinã, prin interacþiune constructivã între colaboratori. Aceasta

Page 27: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 27/72

 

BIZPRO-Moldova

27

27

aduce claritate în rãspunsurile la întrebãrile: Cinece face? Cine ce controleazã? Cine pe cineconduce? Cine de ce rãspunde?

  Altã funcþie importantã în management estemotivaþia. Motivaþia drept funcþie managerialã semanifestã prin stimularea oamenilor la muncã dinplin, cu rezultativitate ºi eficacitate maximã.Managerul foloseºte pentru aceasta diferiþi stimuli(salariul, premii, diverse forme de stimularemoralã), reieºind din motivele ºi necesitãþilelucrãtorilor spre realizarea scopurilor organizaþiei.

Motivaþia este strict necesarã în afaceri. Aplicareaei corectã va contribui la dezvoltarea businessului.

 Având în vedere cã motivaþia este imboldul propriuºi al altor oameni spre acþiune, în aspectul realizãriiscopurilor personale ºi de afaceri, managerul trebuie sã ia în consideraþie satisfacþiainternã, adicã tot ceea ce este valoros pentru fiecare în parte (bucuria succesului,autoafirmarea, autorealizarea).

Drept suport teoretic ilustrativ pentru un antreprenor începãtor poate servi în acestsens piramida necesitãþilor  A. Maslow [4,6,31,34] (figura 5).

 În continuitate logicã urmeazã o funcþie numai puþin importantã în management �controlul. Controlul contribuie la realizareascopurilor. Ca proces, include stabilireastandardelor, apoi compararea curezultatele obþinute. Evaluarea includepreîntâmpinarea lacunelor ºi asigurãprogresul continuu. În cazul divergenþilor 

mari, managerul întreprinde acþiuni saudecizii de corecþie. Evaluarea ºi controlulca funcþie managerialã sunt obiectivenecesare, permit de a determina nivelulatingerii scopurilor, compararea ºi corecþiala timp a acþiunilor planificate cu celerealizate.

 Antreprenorul va atinge succesul, dacã vaconºtientiza necesitatea cunoºtinþelor ºi

abilitãþilor comunicaþionale.Ele

vor servi la formarea deprinderilor de interrelaþionarecu alþi oameni, constituirea reþelelor comunicative eficiente, în continuã dezvoltare.

nivelsuperior (ºeful)

nivel mediu

nivel inferior 

Figura 4. Nivelurile manageriale

Angajeazã în funcþie personalitatea, ci nu doar omul.Pol Hoken

Necesitãþi fiziologice

Securitate

Apartenenþãsocialã

Respect(stimã)

Au-toa-

realizarea

Figura 5. Piramida motivaþionalãa lui A. Maslow

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 28: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 28/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

28

28

Comunicare eficientã = business eficient!

  Aceastã concluzie poate fi implementatã prin procesul de creºtere a potenþialuluicomunicativ al antreprenorului în procesul de instruire în management.

Realizând toate aceste funcþii, managerul trebuie sã ºtie cum sã stabileascã comunicaþiieficiente, ceea ce la rândul sãu îi va permite antreprenorului sã realizeze un stil eficientde activitate pentru a asigura succesul în business.Principiile de bazã ale unei comunicãri eficiente:

a Regula de aur �Purtaþi-vã cu alþi oameni aºa, cum doriþi sã se compoarte cuDumneavoastrã.�

a Prioritatea valorilor umane, asupra egoismului personala Toleranþaa Fiþi un ascultãtor bun. Stimulaþi alþi oameni sã vorbeascã despre sine.

D. Karneghi a Competiþie prin colaborare

a Secretul lui Socrate �Intr-o discuþie nu începeþi de la acele subiecte în care aveþiopinii contradictorii cu interlocuitorul Dumneavoastrã.� [16]

Mit: Noi comunicãm prin intermediul cuvintelor 

Realitate: 93% din comunicare se bazeazã pe informaþie nonverbalã (gesturi, mimicã,voce) ºi numai 7% - rezultatatul (influenþeazã cuvintele)

Roluri ºi stiluri manageriale

Lansându-ºi afacerea antreprenorul conlucreazã cu alte persoane, exercitând diferiteroluri manageriale ºi aplicând diferite stiluri de conducere. Renumitul savant H.Minzzberg, denumeºte zece asemenea roluri [4], care se grupeazã în:Ø Roluri interpersonale (principalul conducãtor, lider, om de legãturã în sistem)Ø Roluri informaþionale ( receptorul ºi emiþãtorul de informaþie, reprezentant)Ø Roluri decizionale (antreprenor, repartizator de resurse, cel ce înlãturã încãlcãrile,

cel ce duce tratative.

 Îmbinarea acestor roluri în activitatea managerialã este determinatã de o mulþime defactori. Fiecãrui manager îi este caracteristicã îmbinarea sa de roluri, ce se manifestãprin conduita sa managerialã sau stilul de conducere (liderism). Fiecare conducãtor 

are stilul sãu, care se formeazã în raport cu calitãþile personale ale omului, atitudinealui faþã de alþi oameni, împrejurãrile ºi situaþiile apãrute. Deºi existã tot atâtea stiluri câþiconducãtori, în ºtiinþa managerialã are loc sistematizarea lor dupã anumite criterii[4,6,8,10].

Cea mai rãspânditã clasificare a stilurilor de conducere, este urmãtoarea:

• Autoritar. Acesta este managerul ce deþine toatã puterea ºi nu admite nimãnuisã participe la luarea deciziilor. Este centrat mai mult pe structura organizaþionalãºi mai puþin pe oameni.

• Democrat. Delegheazã o parte din drepturile de conducere subordonaþilor ºi-i

atrage la procesul de luare a deciziilor. Este orientat la îmbinarea optimã aintereselor organizaþiei ºi a oamenilor.

Page 29: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 29/72

 

BIZPRO-Moldova

29

29

• Liberal. Este conducãtorul care oferã dreptul decizional subalternilor, sierezervându-ºi rolul de consultant. Se îngrijeºte de confortul social-psihologicpersonal ºi al angajaþilor.

 Antreprenorul va obþine succes dacã va poseda cunoºtinþe manageriale, cum sã-ºiconducã afacerea ºi pe sine înºuºi, realizând astfel automanagementul, ceea ce ar 

 însemna capacitatea de a conduce cu sine însuºi.

Oamenii îþi fac loc sã treci, dacã ºtii exact unde vrei sã ajungi.David Starr Jordan

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Fiþi prudenþi, când alcãtuiþi planurile. Nu trebuie sã tindeþi spre planificarea ºireglementarea a tot ce se cere de fãcut. În acest scop e bine sã respectaþi principiileplanificãrii raþionale a timpului, formulate în management [5,12,13,14,16]:

Ø 60:40: planificaþi doar circa 60% timp, iar 40% � pentru activitatea spontanã,imprevizibilã.

Ø SISTEM: planurile ºi scopurile organizaþionale includ aspecte profesionale ºi deviaþã, fiind pentru întreaga viaþã, pentru cinci ani, un an, un semestru, o lunã, o

sãptãmânã, o zi.Ø TERMENE FIXE DE EXECUTARE: excludeþi fraza: �cât mai repede!�

Ø PRIORITÃÞI (ABC): permite de a nu rata esenþialul ºi a face totul la timp. Sarcine:

A - importanþa constituie 15% din numãrul total, dar contribuþia în atingereascopurilor - 65%

B - sarcine de importanþã medie constituie 20% din numãrul total ºi ocupã 20%din importanþa tututror sarcinilor 

C - mai puþin importante sunt sarcinile neexistente - 65%, contribuþia în atingereascopurilor 15%.

Ø PARETO (80:20): aparþine economistului italian V. Pareto. Esenþa lui este cã în20% timp consumat se ating 80% din rezultat. Restul 80% de timp dau doar 20%din rezultatul final.

a Valorificarea potenþialului personal,a competenþei emoþionale

a Folosirea optimã a timpuluia Formarea scopurilor a Planificarea ºi luarea deciziilor a

Organizarea realizãrii planurilor a  Autocontrolul ºi motivaþia

Regulile automanagementului:

Respectarea regulilor contribuie la succesulmanagerului.

Succesul antreprenorului este un management bun, pus în acþiune!

Page 30: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 30/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

30

30

Un manager de performanþã va reuºi dacã va ºti cum sã-ºi conducã propria afacere.

Managementul conþine urmãtoarele funcþii: planificarea strategicã, organizarea,motivarea, comunicarea, evaluarea ºi controlul. Toate funcþile sunt interdependente.Cunoºtinþele antreprenorului în domeniul managementului îi va permite sã realizezeplanificarea corectã a propriului business, sã elaboreze business-planuri, sã utilizezeeficient noile posibilitãþi ºi sã excludã factorii de risc din mediul înconjurãtor.

 Întrebãri de control:

1. Care sunt calitãþile unui antreprenor de succes? Care dintre aceste calitãþi vãcorespund Dumneavoastrã?

2. Ce cunoºtinþe ºi abilitãþi sunt necesare unui antreprenor pentru lansarea,conducerea ºi dezvoltarea eficientã a întreprinderii? Prin ce se deosebeºte

antreprenorul de manager?3. Descrieþi esenþa managementului prin analiza funcþiilor manageriale. Care este

interdependenþa acestor funcþii?4. Ce stil de lider preferaþi Dumneavoastrã? Argumentaþi alegerea.5. De unde, cum ºi ce fel de informaþie acumulaþi Dumneavoastrã pentru promovarea

afacerii?

TEST 4

Cum vã organizaþi timpul? [14]

Instrucþiune: Citiþi atent. Rãspundeþi la întrebãri, acordând punctele corespunzãtoare:

 Aproape niciodatã � 0. Rareori � 1 Uneori � 2. Aproape totdeauna � 3.

Cifra corespunzãtoare rãspunsului ales puneþi-o în spaþiul marcat.

1.   Îmi rezervez la începutul fiecãrei ziletimp pentru pregãtire ºi planificare.

2. Deleg toate activitãþile ce pot fi

delegate.3.  Îmi fixez în scris scopuri ºi obiective cu

indicarea termenilor de realizare.

4. Fiecare document oficial tind sã-lprelucrez dintr-o singurã datã ºidefinitiv.

5.   În fiecare zi alcãtuiesc lista la ce amde fãcut, evidenþiind prioritãþile.Lucrurile mai importante le fac în primulrând.

6. Încerc sã curãþ ziua de lucru de

convorbiri telefonice neimportante,vizitatori neplanificaþi ºi adunãrineprevãzute.

7.   Încãrcãtura pe parcursul zilei orepartizez conform graficului meu decapacitate de muncã.

8. În orarul meu de lucru sunt �ochiuri� ce-mi permit sã reacþionez la problemeactuale.

9. Eu încerc sã-mi orientez activitatea înasemenea mod, încât sã mã concentrezasupra problemelor vitale în primul rând.

10. ªtiu sã refuz, când cineva atenteazã latimpul meu, iar eu am de fãcut lucruri

mai urgente.

  Recapitulare

  Întrebãri, exerciþii, teste

Page 31: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 31/72

 

BIZPRO-Moldova

31

31

EXERCIÞIUL 1Determinaþi stilul de conducereInstrucþiune: Analizaþi stilurile de conducere a doi manageri diferiþi, prezentate mai

 jos ºi determinaþi-vã propria poziþie vis-a-vis de ele. Cum credeþi, cine are mai multeºanse de succes?

Pe cine dintre aceºti doi conducãtori îl simpatizaþi mai mult? Care stil de lucru îl susþineþi

ºi aþi dori sã-l promovaþi Dumneavoastrã? Al domnului Lungu?

 Al domnului Creþu?

Stabiliþi poziþia Dumneavoastrã, apoi discutaþi în echipe o altã situaþie presupusã saurealã ºi tipul de comportament aºteptat de la conducãtorul pe care îl susþineþi.

TEST 5Lansarea scopurilor Instrucþiune: Apreciaþi dupã o scarã de 9 puncte propriul potenþial de atingere a

scopurilor, unde cel mai înalt nivel va fi 9 puncte, iar cel mai mic � 1 punct.

TRÃSÃTURA:NIVELUL:

ÎNALT JOS

1. Activism 9 8 7 6 5 4 3 2 1

2. Tendinþa spre risc 9 8 7 6 5 4 3 2 1

3. Manifestarea iniþiativei 9 8 7 6 5 4 3 2 1

4. Asumare a responsabilitãþi 9 8 7 6 5 4 3 2 1

5. Dorinþa de a acþiona prompt 9 8 7 6 5 4 3 2 1

6. Orientarea în rezolvarea problemelor apãrute 9 8 7 6 5 4 3 2 1

Dupã aprecierea subalternilor:

Domnul Sergiu Lungu Domnul Anatolie Creþu

Om dur (singur susþine aceastãpãrere)

Om sufletist, îºi împãrtãºeºte ideile

 În comunicarea cu subalternii ºicolegii nu-ºi exprimã neliniºtea,

bucuria sau interesul, chiar ºi însituaþiile când aceste emoþii suntpotrivite ºi evidente

Când marketologul Ion Moranu areuºit sã elaboreze ºi sã promoveze

o companie de reclamã reuºitã, elºtia (împreunã cu tot colectivul) cãºeful îl susþine ºi este alãturi înmomente dificile, se bucurã sincer dereuºita lui la finele proiectului

Emoþiile � sunt un detaliu în plus înactivitatea sa: oricând este imper-turbabil ºi nepãrtinitor, considerã cãemoþiile încurcã în lucru.

Considerã cã emoþiile sale trebuieexprimate ºi dezvoltate.

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 32: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 32/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

32

32

Profesionale:

Ø de scurtã duratã ________________ 

 ________________________________ 

Ø de scurtã duratã ________________ 

 ________________________________ 

Personale:

Ø de scurtã duratã __  ______________ 

 ________________________________ 

Ø de scurtã duratã ________________ 

 ________________________________ 

Orientarea la scop Orientarea tradiþionalã

••••• prioritate rezultatului

••••• succesul � rezultatul muncii

••••• cum sã câºtigi ºi sã fii lider 

••••• prin corectarea strategiei dea conduce situaþiile curente

••••• orientare la utilizator 

••••• optimizarea utilizãriiresurselor 

••••• prioritate procesului,resurselor 

••••• succesul � rezultatul ocaziei,situaþiei

••••• cum sã nu pierzi••••• procesul situaþiilor curente

orientat la strategie

••••• orientare la calitateafuncþiilor realizate••••• economia resurselor 

EXERCIÞIUL 2

Instrucþiune: La ce ne serveºte  orientarea spre scopuri în alcãtuirea planurilor?Comparaþi aspectele planificãrii tradiþionale ºi a celei orientate la scopuri.

EXERCIÞIUL 3Stabilirea obiectivelor personaleScopul  acestui exerciþiu este de a identifica obiectivele personale pentru urmãtoriicinci ani. Imaginaþi-vã stilul de viaþã pe care vi-l doriþi în cinci ani. Nu pierdeþi mult timppentru a vã gândi la aceasta. Puteþi sã vã reîntoarceþi ºi sã faceþi schimbãrile necesare.Dacã Dumneavoastrã vã notaþi gândurile, nu numai cã o sã reflectaþi la ele mai târziu,

dar de asemenea, o sã le luaþi mai în serios. Gândiþi-vã la aceste obiective ca la unlucru neterminat, în proces. Veþi stabili alte obiective ºi interese ºi le veþi schimba pecele iniþiale. Aceastã primã privire vã dã o bazã pentru a pune fundamentul viitorului.

Exerciþiul constã din trei pãrþi.Partea I:

Instrucþiune: Descrieþi ce doriþi sã realizaþi în urmãtorii trei ani (un an, o lunã osãptãmânã) în plan personal ºi profesional. Aveþi în vedere cã, la descrierea scopurilor profesionale, trebuie de þinut cont de scopurile personale.

Partea a II-a:

Instrucþiune: Folosind schema de mai jos, analizaþi scopurile ºi mijloacele necesare la

atingerea lor, pãrþile tari ºi cele slabe pentru anii apropiaþi (1 sau 3-5 ani). La formulareascopurilor, respectaþi urmãtoarea consecutivitate:

Page 33: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 33/72

 

BIZPRO-Moldova

33

33

Partea a III-a:

Instrucþiune: Nu toate scopurile lansate se vor realiza la timp ºi întocmai. De aceea,din când în când, trebuie revãzute ºi corectate în raport cu realizãrile sau nerealizãrilede moment. Vã propunem sã sesizaþi aspectul negativ, sã depistaþi piedicile în caleasuccesului ºi cãile de depãºire a lor.

Þineþi minte cã, la lansarea scopurilor, sunt posibile douãgreºeli:

• sã acþionezi fãrã scop

• sã formulezi scopul ºi sã nu decizi nimic

A.

B.

C.

Altele...

InsucceselePãrþile celemai slabe

Cunoºtinþele,abilitãþile, experienþa

strict necesare

Mijloacele ºi condi-þiile de realizare

A.

B.

C.

Altele...

Succese, reuºite,realizãri (scopuri)

Pãrþile tari, ce asigurãatingerea scopurilor 

Pãrþile slabe, condiþiileobiective nefaste

A � ce doresc = determinarea scopului

B � ce pot face = coraportarea scopului cu potenþialul

C � formularea scopurilor practice = cu ce încep

CE SE CERE PENTRU A DEVENI UN ANTREPRENOR DE SUCCES?

Page 34: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 34/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

34

34

Obiective

a  Înþelegerea esenþei creativitãþii ºi a rolului ei la începutul unei afaceri

a Cum poate fi iniþiatã o afacere bunã, pornind de la o idee bunã

a Cum se poate dezvolta creativitatea, care sunt condiþiile optime pentru aceasta,la ce vor servi abilitãþile creative

a Dezvoltarea ideilor potrivite în cadrul etapelor de manifestare a creativitãþii

a  Însuºirea unor tehnici de stimulare a potenþialului inventiv-creativ

a  Înregistrarea, evaluarea ºi implementarea ideilor reuºite

Creativitatea este o formã specificã a gândirii, care permite elaborarea ideilor noiºi neobiºnuite. Acest mod de gândire permite unui antreprenor începãtor sau cuexperienþã sã vadã oportunitãþile pentru a începe sau a lãrgi afacerea, sã analizeze dinmai multe puncte de vedere situaþiile neordinare, sã adopte decizii riscante, sã activezecu succes. Creativitatea este studiatã de tot mai mulþi cercetãtori din diferite domenii,inclusiv de businessmani, marketologi, comercianþi etc., dat fiind faptul cã economiacontemporanã nu se mai poate lipsi de suportul psihologiei. În cele ce urmeazã propunem

câteva definiþii ale creativitãþii.• Creativitatea este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depãºi prezentul ºi

faptele liniar constituite ºi de a descoperi printre ele adevãruri ºi relaþii noi, printr-o activitate combinatorie de plasare a lucrurilor în noi perspective, interacþiuni,ipostaze. (O. Oprea)

• Creativitatea apare din interacþiunile complexe ºi interdependenþa întrecaracteristicile individuale ºi activitatea persoanei, prin care acþioneazã nemijlocitsarcinile de lucru sau calitãþile produsului. (Sortore, Cross, Treffinger)

• Creativitatea este facultatea de a introduce în lume ceva nou. (Moreno)

• G. Guillfort studiazã intelectul drept o formaþiune complexã ºi multilateralã cepoate fi caracterizatã prin conþinut, produse ºi caracter. La conþinut  se referãconþinutul figurativ, conþinutul simbolic, conþinutul semantic, conþinutulcomportamental al personalitãþii.Produse ale activitãþii cognitive sunt considerateunitãþi, clase, sisteme, transformãri. Caracterul  creativ se formeazã în bazapredispoziþiilor înnãscute, favorizate de un mediu stimulator ºi prin antrenament.

CUM SÃ GÃSIÞIO IDEE REUªITÃ DE AFACERI?CAPITOLUI IV

 În pofida multiplelor cercetãri teoretico-practice, nu existã oviziune unicã asupra structurii ºi naturii gândirii creative.

4.1. Noþiuni de creativitate în afaceri

Page 35: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 35/72

 

BIZPRO-Moldova

35

35

4.2. Relaþia dintre afacere ºi creativitate

Aceastã relaþie o stabileºte � IDEEA: I D E E Ai d e n an o n e ct r t r te i u g ir n z i ve þ i e is ã a s

s mm

Sã analizãm cele trei componente ale creativitãþii:Persoanã creatoare Produs ctreator Proces creator  

Flexibilitate

Originalitate

Fluiditate

Original

Revelat

Cu cinci etape(pe care le vomdescrie aparte)

Parametrii gândirii creative

Se ºtie cã activitatea exterioarã (realizãrile practice) se bazeazã ºi depind de

activitatea interioarã (în minte). În orice activitate practicã pornim mai întâi de la idee,cogniþie, inteligenþã. O formã specificã de exprimare a gândirii estecreativitatea. Nivelulde dezvoltare a gândirii creative se determinã prin dominarea în cogniþie atrei parametri(caracteristici), care servesc drept indiciu al prezenþei ºi nivelului de dezvoltare acreativitãþii:

a Originalitate � individualitatea ºi neobiºnuinþa ideilor, tendinþa permanentã spre înnoire intelectualã

a Flexibilitate � diversitate semanticã, capacitatea de a vedea noi prezentãri,manifestãri ºi utilizãri ale obiectului / fenomenului

a Fluiditate � rapiditatea producerii ideilor noi în situaþii neobiºnuite sau

nedeterminate.Caracteristica unei personalitãþi creative:

a Interes sporit faþã de tot ce este nou, neobiºnuita Elaborarea unui numãr mare de idei, soluþiia  Îºi exprimã liber opiniile, este tenacea  Înclinat spre imaginaþie ºi fanteziea Preocupat de restructurãri, adaptãri, îmbunãtãþiri, modificãria Manifestã un deosebit simþ al umoruluia Sensibil faþã de frumos, artãa Neconformist, individualist, nu se teme sã fie diferit

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Page 36: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 36/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

36

36

a Criticã în mod constructiva  Înþelege diferite puncte de vederea Cu un rafinat simþ al umorului.

Pentru a ver ifica dacã sunteþi o persoanã creativã, încercaþi sã vã amintiþi situaþii carecorespund descrierii anterioare. Autoevaluarea potenþialului creativ presupune prezenþatrãsãturilor specifice unei persoane creative, o ambianþã de lucru creativã, posibilitateade a rãspunde la întrebarea: unde ºi când sunteþi mai creativ? (Vedeþi subiecteleaplicative de la rubrica: Întrebãri, exerciþii, teste).

Bariere în procesul de creativitate

Deseori, oamenii nici nu încearcã a fi creativi. Pentru aceasta sunt o mulþime depiedici, care, de cele mai multe ori, nu sunt justificate sau reale. Fiecare om de afaceritrebuie sistematic sã facã o inventariere în gândurile ºi acþiunile sale, pentru a determinacare sunt barierile care stau în calea creativitãþii sale. Astfel de bariere pot fi:

a credinþa de a nu fi creativ

a logica, conservatismul ºi practicitatea anterioarãa regulile ºi rutinaa dorinþa de a evita erorile ºi neîncrederea în forþele propriia focusarea la produsul final ºi neluarea în seamã a condiþiilor realea neascultarea altor persoane sau conformismul

a frica de a fi luat în râsa frica de a provoca un conflict

a dorinþa de a fi în siguranþãa tendinþa de a controla totul

Nimic mãreþ nu a fost înfãptuit fãrã entuziasm.Ralph Aldo Emerson

Nivelurile de manifestare a produselor creativitãþii:

Creativitatea se poate manifesta diferit la diferiþi oameni. De regulã însã se cunosc

cinci niveluri de manifestare ale acesteia, în dependenþã de importanþa individualã ºisocialã a produselor creativitãþii.a Expresivã  � exprimarea liberã a gândurilor, ideilor, acþiunilor (jocul, activitatea

de muncã cotidianã, acþiuni îndeplinite în serie)

a Productivã � acordarea semnificaþiei individuale lucrurilor (schimbãri neesenþiale,exprimarea liberã a gândurilor, activitãþi îndeplinite într-un mod individual)

a Inventivã � semnificaþie individual-socialã (reorganizare, schimbare, îmbunãtãþire)

a Inovatoare � semnificaþie socialã în domeniul anumit (un nou produs, o nouãtehnologie sau metodologie)

a Emergentã  � semnificaþie globalã (ce nu a mai fost � nivel superior).

4.3. Dezvoltarea creativitãþii în afaceri

Page 37: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 37/72

 

BIZPRO-Moldova

37

37

Constituirea unui grup de lucru creativ

O atmosferã rigidã ºi autoritarã stopeazã creativitatea. Totodatã, creativitatea sedezvoltã mai bine atunci când este prezentã o atmosferã liberã ºi încurajatoare, cândse adunã împreunã mai mulþi oameni creativi ºi responsabili. Dar cum sã aflãm cu cefel de oameni lucrãm împreunã? Deseori sunt folosite, în paralel cu testarea ºiconvorbirea, asemenea metode ca: intuiþia, observarea, expertiza grafologicã.

Pentru a organiza un grup de lucru creativ, este bine sã se respecte unele cerinþe ºianumite etape:

a Selectarea persoanelor ce doresc sã facã parte din acest grupa Determinarea potenþialului creativ al fiecãrui participanta Reunirea participanþilor în grupuri câte 6-7 persoanea Determinarea temei (subtemelor) ºi a sarcinilor de creaþiea

 Antrenamentul creativ (sistematic, planificat)a Evaluarea progresului înregistrat de grup

a Lansarea noilor sarcini de lucru.

Antrenamentul creativ

Creativitatea nu se dezvoltã de la sine, ci trebuie susþinutã prin antrenamentulcreativ. Astfel de antrenament presupune în primul rând adaptarea ºi optimizarea psihicã,dezvoltarea calitãþilor gândirii creative, a atenþiei, a memoriei, a percepþiei, a imaginaþiei,a voinþei ºi a caracterului. Aceste abilitãþi vor contribui, la rândul lor, la perfecþionarearezultatelor în activitatea de afaceri (obþinerea performanþelor).

Perfecþionarea ºi manifestarea potenþialului creativ-inventiv la nivel înalt va contribui laformarea ºi dezvoltarea stilurilor cognitive personale. Drept urmare, se va formacomportamentul specific creatorului (inventatorului), care presupune clarviziune în pãreri ºi inspiraþie în fapte.

Procesul creativ are loc în cinci etape, fiecare dintre ele având anumite particularitãþi.Nu este o etapã mai importantã decât alta, la fel cum nu putem exclude unele dintreele. Posibil ca, în unele cazuri ºi în dependenþã de stilul individual, experienþa, caracterulinventatorului sau de situaþiile existente, unele etape sã decurgã mai lent, mai tãrãgãnat,iar altele foarte rapid; unele perioade pot fi destul de productive, altele � lipsite de spor.

 În scopul optimizãrii procesului de creaþie, vom caracteriza fiecare etapã în parte.

5 etape ale creativitãþii:

4.4. Etapele de manifestare a creativitãþii

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Page 38: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 38/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

38

38

Ø Brainstorming individual,pe roluri ºi de grup

Ø Filips 6-6

Ø Pluritatea perspectivelor 

Ø Discuþia Panel

Ø PRES

Ø SCAMPER

Ø  Întrebãri succesive

Ø Crearea ºi explorarea bãncii de idei

a. Etapa de explorare

 Aceasta este prima etapã, care porneºte odatã cu apariþia ideii. Ea reprezintã începutulcãutãrilor active. Dacã doriþi sã fie cât mai productivã � întrerupeþi rutina! Investigaþi noi

surse de informare, devenind �burete� pentru ideile noi care vor extinde gândireaDumneavoastrã, nu cãutaþi lucruri bine structurate, clare, cunoscute de toþi, ordinare.Gândiþi haotic, nu logic, daþi frâu liber imaginaþiei. Priviþi la ce a fost fãcut pânã acum cualþi ochi, dintr-o parte ºi descoperiþi noi aspecte ale lucrurilor ºtiute. În orice activitateanterioarã cãutaþi alte posibilitãþi de realizare a ei. Faceþi ceva nou, la care nici nu aþigândit sau nu aþi îndrãznit pânã acum sã faceþi. Atrageþi atenþie la micile detalii, cãcianume ele ne pot oferi cea mai valoroasã descoperire.

Recomandare-cheie: Nu uitaþi sã notaþi fiecare idee nouã!

b. Etapa de incubare

Etapa a doua presupune luarea unei pauze. Prelucraþi informaþia pasiv, fãrã a vã producestres. Existã o legitate psihologicã, conform cãreia problemele nerezolvate pânã lasfârºit se þin minte mai bine ºi soluþia apare mai târziu, parcã de la sine. De aceea, vãrecomandãm sã dormiþi cu ideea în gând � adicã meditaþi asupra idelor noi înainte dea adormi. Savanþii considerã cã cele mai mari descoperiri se fac anume la trezirea dinsomn. Acest fapt ne demonstreazã încã o datã cã mintea omului are nevoie de o pauzãpentru ca informaþia acumulatã sã se �aºeze�. Faceþi altceva decât obiºnuiaþi pânãacum. Lãsaþi pentru un timp explorãrile. Petreceþi un timp în singurãtate. Practicaþidiferite genuri de sport, dans, muzicã. Încercaþi sã exersaþi, sã vã jucaþi cu unele idei /lucruri aflate pânã acum.

Recomandare-cheie: Schimbaþi mediul, activitatea! c. Etapa de generare

Prima regulã la aceastã etapã: Focusaþi-vã pe cantitate, nu pe calitate. Încercaþi sãemiteþi un numãr cât mai mare de idei. Nu cenzuraþi ideile care la primul moment vã par nepotrivite. Ba din contra, dezvãluiþi-le. Utilizaþi fantezii: �Ce ar fi, dacã�� � fiþi îndrãzneþ

 în presupuneri. Imaginaþi-vã cum ar face-o alþii. Amintiþi-vã cazuri similare în rândurileprietenilor, cunoscuþilor, persoanelor cu renume ºi adaptaþi-le la condiþiile DumneavoastrãVorbiþi cu persoane necomformiste.

Utilizaþi tehnici eficiente de generare a ideilor. Aici vã propunem doar câteva tehnici ºi

metode de lucru creativ în grup ºi individual, pe care le vom descrie în continuare.Recomandare-cheie: Încãlcaþi regulile ºi convenþiile! 

Tehnici de lucru creativ pentru generarea ideilor de afaceri:

Page 39: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 39/72

 

BIZPRO-Moldova

39

39

La descrierea acestor tehnici creative ne vom opri ulterior în mod special, deoarececunoaºterea lor va facilita în mare mãsurã elaborarea ideilor optime de afaceri ºievaluarea lor, dar ºi rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntã oricebusinessman. Dintre tehnicile propuse pot fi aplicate acelea de care veþi avea nevoie la

moment, reieºind din preferinþele Dumneavoastrã, mãrimea ºi nivelul de dezvoltare acolectivului, dificultatea sau complexitatea problemei abordate, importanþa ºi limita detimp pentru activitãþile preconizate. Tehnicile de dezvoltare a creativitãþii pot fi utilizatecâte una sau în combinare. Din exemplele propuse, veþi vedea care ºi unde poate fiutilizatã cu mai mult succes. Nu vã limitaþi doar la un singur procedeu, o singurã tehnicãde generare a ideilor de afaceri, ci încercaþi cât mai multe.

d. Etapa de hotãrâre

Gãsiþi aspecte pozitive ºi selectaþi ideile cele mai reuºite, mai adecvate, mai realizabilela moment. Apoi adresaþi-vã douã întrebãri: La care standarde ar trebui sã vã conformaþi?La care standarde nu ar trebui sã vã conformaþi? Enumãraþi toate momentele pro ºicontra în fiecare caz aparte. Faceþi bilanþul. Ce aveþi mai mult: plusuri sau minusuri?Reveniþi la testul despre capacitatea de luare a deciziilor. Verificaþi de ce aveþi nevoiemai mult: de rapiditate decizionalã sau de cumpãtare.

Glumiþi pe seama ideilor ºi perspectivelor imaginare. Ce simþiþi cã nu este bine în aceastãidee? Care aspecte vã plac mult? Axaþi-vã pe aceste direcþii.

Recomandare-cheie: Potriviþi timpul pentru implementare! 

Nu sãriþi de la o idee la alta, pânã când nu o veþi studia detaliat pe prima.

Model de luarea deciziei:

Ø Definiþi problema

Ø Luaþi în considerarealternativele

Ø Luaþi în considerareconsecinþele fiecãreialternative

Ø Luaþi în considerarevalorile

Ø Selectarea uneialternative

Ø Implementaþi deciziaØ Evaluaþi rezultatul

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

e. Etapa de acþiuneDe facto, este cea mai responsabilã etapã. Anume la acest moment se vãd realrezultatele cãutãrilor de pânã acum. Implementaþi activ ideile selectate, în conformitatecu decizia despre mijloace, termeni, modalitãþi. Nu tãrãgãnaþi � fiþi rapid. Altfel, cinevapoate sã v-o ia înainte sau produsul / serviciul poate deveni neactual. Creaþi o reþeacare vã va ajuta: cine, ce ºi cum. Asiguraþi-vã cu instrumente de stimulare. Nu uitaþi sãstabiliþi termenul-limitã ºi unele intervale de timp intermediare.

Pregãtiþi o versiune simplistã a activitãþilor ºi a rezultatului final, lãsaþi loc pentru îmbunãtãþirea ulterioarã. În acest mod, vã veþi asigura o viaþã mai lungã ºi o cererecrescândã instantaneu. Preziceþi rezistenþa la nou ºi puþin cunoscut. Asumaþi-vã riscul.

Recomandare-cheie: Luptaþi pentru idee! 

Page 40: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 40/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

40

40

Brainstorming

Brainstormingul face parte din categoria metodelor de generare de idei ºi soluþii.Ea a fost elaboratã de Alex Osborn ºi se cunoaºte în mai multe variante. Termenul debrainstorming se poate traduce ca �furtunã în creier�, �asalt de idei�, �atac cerebr al�,�marele da�.

El se bazeazã pe urmãtoarele reguli:

Ø Nu criticaþi ideile altora. Delimitaþi generarea ideilor de la evaluarea lor ºi aceastava aduce la majorarea numãrului de idei calitative generate

Ø Nu autocenzuraþi propriile idei. Expuneþi orice idee care vã vine în gând. Majo-ritatea oamenilor gândesc cã de la ei se aºteaptã doar sugestii logice, practice. Dincontra, uneori cele mai bune idei vin din concepte absurde ºi ciudate. Chiar dacãnu pot fi implementate, neobiºnuinþa lor vor  provoca sugerarea altor ideii creative.

Ø Emiteþi un numãr cât mai mare de idei. Cu cât mai multe idei generate, cu atâtmai mare ºansa ca cel puþin una sã fie câºtigãtoare.

Ø  Preluaþi ideile altora ºi le îmbunãtãþiþi. Majoritatea ideilor iniþiale pot fi îmbunã-tãþite prin completarea lor. În timp ce grupul ascultã ideile unuia sau altuia, ei deseorigândesc cum sã le facã aplicabile sau chiar vin cu idei absolut noi.

Ø Daþi frâu liber imaginaþiei! Brainstormingul constã în cãutarea unui numãr câtmai mare de soluþii pentru rezolvarea unei probleme, considerând cã, în final,cantitatea genereazã calitatea.

A. Organizarea brainstormingului în grup

Liderul invitã 8 -12 persoane cãrora li se propune o problemã. Participanþii sunt rugaþisã emitã un numãr cât mai mare de idei fãrã selecþie ºi analizã criticã. Li se citesc cele

5 reguli. Fiecare idee este înregistratã (pe bandã de casetofon, la computer, pe foaie�)de cãtre secretar. Reuniunile de brainstorming dureazã circa un sfert de orã (în cazulcãutãrii de probleme) sau pânã la o ora, o orã jumãtate când ºedinþa propriu-zisã econsideratã terminatã.

Dupã 24 ore grupul se reuneºte pentru a se strânge toate ideile care au mai apãrut întimpul scurs. Liderul sau o comisie de evaluare, alcãtuitã din experþi, triazã ideile, soluþiile

 întocmind o listã pe trei categorii:

a) idei care în mod evident pot fi puse în practicã imediat

b) idei ce necesitã un studiu prelungit sau complicat

c) idei ce se dovedesc totuºi inutilizabile

4.5. Tehnici de generare a soluþiilor 

Cel mai bun sfat pentru un începãtor este: gândeºte-te ce ºtii sã faci maibine, apoi gãseºte pe cineva sã te plãteascã pentru a face lucrul respectiv.

Katharin Whitehom

Page 41: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 41/72

 

BIZPRO-Moldova

41

41

B. Brainstormingul individual

Respectând normele, fiecare om poate sã-ºi realizeze un brainstorming individual. Întâidelimiteazã ºi defineºte problema de rezolvat, apoi noteazã pe hârtie într-un ritm câtmai alert toate ideile ce-I vin în minte în legãturã cu problema pusã. Evaluarea o vaface dupã un timp singur sau împreunã cu un expert.

C. Brainstormingul cu roluri

 Aceastã variantã a fost dezvoltatã de Greggs, plecând de la ipoteza cã unii oameni sesimt inhibaþi de brainstormingul tradiþional. În bãtãlia pe roluri, implicatã de aceastãvariantã, fiecare îºi asumã altã identitate încercând s-o imite în limbaj. Tehnica constãdin trei paºi:

1. formularea problemei

2. realizarea unui brainstorming obiºnuit pentru culegerea de soluþii3. în timpul brainstormingului fiecare membru selecteazã o persoanã cunoscutã ºi

de ceilalþi pe care o imitã, asumându-ºi rolul ei.

Filips 6-6

 Aceastã metodã poate fi considerata o diversitate a brainstormingului în grup sau oderivatã a lui, dar îºi are specificul sãu (timp de 6 minute se elaboreazã 6 soluþii):

Se formeazã grupuri a câte 6 membri. Fiecare grup îºi alege: lider ºi secretar 

Se abordeazã problema. De ex.: �Cum putem mãri vânzãrile?� 

Fiecare membru al grupului timp de un minut emite o soluþie (o idee).

Secretarul noteazã toate soluþiile propuse

 În final se dã un minut, pentru ca liderul sau purtãtorul de cuvânt concis sã prezinte listasoluþiilor.

Pluritatea perspectivelor P-P

Scopul: Dezvoltarea abilitãþii de a vedea, percepe lucrurile înpluralitate de perspective,rezolvarea problemei din alte unghiuri, puncte de vedere.

I pas: Membrii grupului se împart în grupe mai mici (pentru conlucrare)

II pas: Fiecare grup nou format îºi alege: Liderul. Secretarul. Purtãtorul de cuvânt.

III pas: Sefixeazã problema unicã pentru toate grupurileIV pas: Fiecare membru îºi expune punctul sãu de vedere la moment ºi îºi plãnuieºte

perspectiva rezolvãrii acestei probleme

V pas: Punerea în discuþie ºi clasificarea tuturor ideilor 

VI pas: Expunerea poziþiei grupului prin exprimarea corectã, frumoasã, clarã, expresivãde cãtre purtãtorul de cuvânt

VII pas: Dupã necesitate sunt susþinute ºi explicate ideile expuse.

Discuþia �Panel�

Scopul: Oferirea multor soluþii, angajarea mai multor oameni în discuþia interactivã cuexperþii invitaþi.

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Page 42: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 42/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

42

42

1. Liderul fixeazã problema (tema se poate anunþa din timp sau pe loc)

2. Participanþii se împart în douã grupe:

D. pe primul plan stau experþii în problema datã (se pot invita ºi din afara colectivului)

E. în planul doi � ceilalþi membri � auditoriuF. injectorul de mesaje / personajul care adunã bileþele de la auditoriu, le selecteazã,

clasificã ºi le adreseazã experþilor.

3. Membrii auditoriului îºi exprimã pãrerile, întrebãrile în scris, sub formã de bilete,nicidecum verbal. Pentru aceasta se propun foiþe de diferite culori, de exemplu:verde pentru exprimarea atitudinilor, opiniilor, galben pentru adresarea întrebãrilor,albastru pentru completãri.

De ex.: Discutarea temei �Cum sã lansezi cu succes o afacere�

Experþii: economist, jurist, businessman de succes.

Liderul deschide ºedinþa. κi expun pãrerea experþii pe rând, dupã dorinþã. Pe parcursulºedinþei se adreseazã întrebãrile ºi se rãspunde la întrebãri. Încheierea ºedinþei.

PRES

Scopul: este de a genera idei noi în baza raþionalizãrii ºi exemplificãri. Poate sã lucrezeo singurã persoanã sau un grup.

Metodica urmãreºte o logicã strictã ca structurã, dar oferã o mare libertate în elaborareaideilor inovatoare.

Se respectã urmãtorii paºi:

P � problema, poziþia autorului

R � r aþionalizãri, reinterpretãri, propuneri

E � exemple, enumerarea cazurilor similare

S � sugestii, soluþii.

 Astfel pot fi elaborate mai multe soluþii dintre care se vor alege cele mai reuºite.

Tehnica întrebãrilor succesive

Scopul: Oferã posibilitatea de adâncire în problemã pânã la depistarea ºi neutralizareacauzelor ce duc la insucces sau reþin dezvoltarea afacerii.

Nu avem bani în numerar suficienþi pentrua acoperi cheltuielile

De ce avem insufi-cienþã de bani în

numerar?

 

De ce eºueazãafacerea?

De ce avem insufi-cienþã de bani în

numerar?Volumul vânzãrilor este prea scãzut

Page 43: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 43/72

 

BIZPRO-Moldova

43

43

Soluþia: Mergeþi la cursuri de marketing, angajaþi o persoanã cu experienþã în marketing.Notã: Dacã v-aþi fi oprit dupã prima întrebare, aþi fi fãcut concluzia cã e suficient sãmãriþi banii în numerar pentru a soluþiona problema. Continuaþi sã puneþi întrebãri pentrua determina cauza problemei, lipsa cunoºtinþelor în marketing este cu totul diferitã desoluþionarea problemei banilor în numerar. Insuficienþa banilor în numerar a fost doar un simptom al problemei reale: dificiente în management.

SCAMPER

Scopul: de a elabora idei noi de afaceri atât pentru lansarea ºi dezvoltarea afacerii, câtºi rezolvarea problemelor curente.

Instrucþiune: Ia un produs ca exemplu ºi gândeºte cum poate fi schimbat, aplicândmetoda datã:

Ce de fãcut Produse / servicii / metodologii noi

Substituite

Combinã

Adapteazã

Modificã, Magnificã

Pune în utilizare altora

Eliminã, Minimalizeazã

Reîntoarce, Rearanjeazã

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

A fi onest este cea mai bunã tehnicã de succes. Þine capul sus ºi spuneoamenilor ce vrei sã realizezi, precum ºi ce eºti dispus sã sacrifici pentru arealiza acest lucru.

Lee Iacocca

De ce volumul devânzãri este prea

scãzut?Prea puþini oameni trec pe lângã magazinul nostru

De ce prea puþinioameni trec pe lângãmagazinul nostru?

Amplasarea magazinului nu este adecvatã

De ce amplasareamagazinului nu este

adecvatã?

Echipa managerialã nu are experienþã în domeniulmarketingului

Page 44: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 44/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

44

44

Lista interogaþiilor (dupã A.Osborn)

Cu ce seamãnã?

Ce alte idei sugereazã?ADAPTARE: Existã vreun precedent?

Ce s-ar putea copia sau imita?

ALTE UTILIZÃRI:  Altã utilizare în forma actualã?

 În ce alte produse ar putea fiutilizat materialul meu?

Dacã ar fi modificat?

Ce putem face cu deºeurile?

INVERSARE: Luãm în consideraþie opusul?

 Îl întoarcem?

 Îl punem cu capul în jos?

Inversãm rolurile?

Schimbãm poziþiilepersonalului?

Schimbãm ordinea derulãri.

 ÎNLOCUIRE: Ce sã punem în loc?

 Alte materiale? Alte produse?

 Alte procedee?

 Altã sursã de energie?

 Alte locuri de amplasare?

 Altã formã de abordare aproblemei?

Putem înlocui unele pãrþicomponente?

MÃRIRE: Ce se poate adãuga?

Trebuie sã dureze mai mult?Sã se mãreascã frecvenþa?

Sã fie mai rezistent?

Mai încãpãtor?

Mai înalt?

Mai lung?

Dublu?

Multiplicat?

Exagerat?

MICªORARE: Mai mic?

Mai scund?

Mai scurt?

Mai uºor?Mai rapid?

MODIFICARE:  Altã destinaþie? Altã semnificaþie? Altã culoare?

Miºcare?Miros?

Sunet?Formã? Alt mod de prezentare?

Ce alte schimbãri pot fi fãcute?

COMBINARE: Un amestec?Un ansamblu?Sã facem o combinarefuncþionalã a lor?

Sã combinãm gusturile?

Ce alte combinãri putem face?

REORGANIZARE: Schimbare pãrþi componente între ele? Alte metode complet

deosebite?

Dispunerea elementelor în altãordine?Inversarea cauzei cu efectul?

Schimbarea efectului

Mai compact?

Minimalizat?

Ce se poate suprima?

Sã divizãm în pãrþicomponente?

Page 45: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 45/72

 

BIZPRO-Moldova

45

45

Crearea ºi explorarea bãncii de idei

 Aceastã metodã presupune selectarea, clasificarea ºi depozitarea informaþiei la temainteresantã, pentru prelucrarea ºi implementarea ei ulterioarã. Pentru aceasta, aveþinevoie de o mapã (mape) sau agendã specialã, dar mai bine � un fiºier în calculator.Pentru început, veþi aduna diverse idei de afaceri ºi descrierea lor. Apoi idei despreoptimizarea ºi lãrgirea businessului Dumneavoastrã.

 Aceastã mapã sau fiºier se va completa mereu. Deseori ideile interesante pe momentne scapã, deoarece le înregistrãm undeva la întâmplare sau ne bazãm doar pe memorie.Sau invers � unele idei ne pot pãrea neinteresante, dar când mai aflãm ceva despreaceste lucruri sau ne ciocnim de o necesitate practicã, simþim importanþa lor.

 În acest aspect, un enorm difuzor de informaþie este Internetul.

16 modalitãþi de generare a ideilor de afaceri

Propunem unele sugestii pentru îmbunãtãþirea creativitãþii Dumneavoastrã � alegeþidintre ele cel puþin ºapte � zece, care vã par mai atractive sau accesibile ºi respectaþi-le sistematic pentru a vã îmbunãtãþi ideile de afaceri.

1. Începeþi sã lucraþi de la general la detalii, acceptaþi mai întâi ideea, principiul,apoi treceþi la clarificarea particularitãþilor 

2. Vizitaþi afacerile existente, vorbiþi cu antreprenori de succes, interesaþi-vã despre începutul afacerii lor, nu vã intimidaþi sã adresaþi diverse întrebãri, chiar dacã nuobþineþi rãspunsul dintr-o datã

3. Citiþi lacom � vizitaþi biblioteci, citiþi presa de specialitate, cãutaþi în Internet

4. Vorbiþi cu oamenii � investigaþi, întrebaþi, cãutaþi, tindeþi sã vã aflaþi cât mai mult în mediul oamenilor interesaþi

5. Cãutaþi niºe pe piaþã, nu vã opriþi la o singurã variantã, cercetaþi piaþa activ

6. Vorbiþi cu persoanele cunoscute din industria datã, faceþi cunoºtinþã cu oameninoi

7. Mergeþi la târguri pentru a vedea ce se cere ºi ce se propune, vizitaþi diverseexpoziþii

8. Informaþi-vã despre tot ce se petrece în domeniul dat: produse, inovaþii,tehnologii�

9. Deveniþi un imitator creativ, nu repetaþi ceva întocmai, fãrã o abordare proprie

10. Studiaþi punctele tari ºi slabe ale potenþialilor concurenþi, analizaþi cauzele lor 

11. Cãutaþi afacerile amplasate în zonele non-competitive, comparaþi-le cu planurileºi realizãrile Dumneavoastrã

12. Urmãriþi Guvernul ºi legile noi apãrute � fiþi la curent cu legile în vigoare ºischimbãrile lor pe parcurs

13. Aplicaþi cunoºtinþele ºi experienþa acumulate în practicã, materializaþi gândurileºi imaginile de afacere

Nici o sarcinã nu e prea grea, dacã o împarþi în câteva sarcini mai mici.

Henry Ford 

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Page 46: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 46/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

46

46

14. Luaþi în considerare interesele ºi hobby-urile Dumneavoastrã � munca vã vaaduce dublã satisfacþie

15. Luaþi în considerare abilitãþile ºi talentele deosebite pe care le aveþi � prin eleveþi reuºi sã creaþi produse/servicii originale ºi de o înaltã calitate

16. Deveniþi profesional în tendinþele pieþii!

 Întrebãrile de bazã pentru a identifica niºa pe piaþã (punctual 5):

Ø  Ce doriþi din ceea ce nu puteþi gãsi aici pe piaþã?Ø  Cu ce nu sunteþi mulþumit la produsele / serviciile aflate pe piaþã?Ø  De care produse sau servicii sunteþi entuziasmat?

Dezvoltarea creativitãþii în elaborarea ideilor de afaceri este un moment central ºi nespusde important. Creativitatea, deºi conþine elemente de joc, constituie o muncã serioasãºi continuã. În acest aspect sunt facilitaþi oamenii cu o gândire creativã înnãscutã, dar oricine îºi poate dezvolta potenþialul creativ, pentru care trebuie sã existe dorinþa deschimbare. Importanþa creativitãþii în business este confirmatã prin observarea unor tendinþe comune în întreaga lume:

a Downsizingul (micºorarea) corporaþiilor mari

a Economie bazatã pe servicii

a Schimbãri tehnologice rapide

a Produse ecologic pure (Green Revolution)

a Business la domiciliu ºi telecomunicaþii

a Populaþia în etate angajatã în serviciu

a Comerþ interstatal, internaþional

a Privatizarea întreprinderilor 

a Cerere înaltã pentru informaþie

a  Ajustarea la necesitãþile actuale

a Dezvoltare dinamicã ºi flexibilã

 Întrebãri de control:

1. Care definiþie a creativitãþii (dintre cele prezentate sau altele) vã pare mai adecvatãºi de ce? În ce domenii de activitate umanã este necesarã creativitatea?

2. Explicaþi de ce ideea este veriga de legãturã între business ºi creativitate?

3. Gândiþi-vã la prietenii, cunoscuþii Dumneavoastrã ºi daþi exemplu de o persoanãcreativã. Analizaþi unde, când, în ce mod se manifestã creativitatea ei.

4. Care dintre calitãþile descrise vã sunt specifice ºi Dumneavoastrã? Ce calitãþi creative mai posedaþi? La ce nivel vi se manifestã creativitatea Dumneavoastrã în prezent?

5. Ce tehnici creative aþi aplicat în practica Dumneavoastrã de afaceri sau în altedomenii (profesional, cotidian)? Cine a mai participat? Care a fost rezultatul?

  Recapitulare

Page 47: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 47/72

 

BIZPRO-Moldova

47

47

6. Analizaþi modalitãþile de generare a ideilor de afaceri. Care dintre ele le-aþi cunoscut ºi le-aþi utilizat anterior? În ce condiþii ºi cu ce efect? Selectaþi 7-10 pentru a leinclude în planul Dumneavoastrã individual-dezvoltativ ºi de optimizare a afacerii.

Anchetã

Autoevaluarea creativitãþii(reflectaþi despre creativitatea la serviciu ºi în viaþa personalã)

La serviciu

a Cum se manifestã în prezent sau în trecut creativitatea la serviciu?

a Când aþi dat o idee creativã la lucru (chiar dacã a fost sau nu implementatã)?a Care a fost ideea?a Descrieþi condiþiile / împrejurãrile prezente la momentul când apãrut ideea (locul,

timpul, mediul, singur sau împreunã cu alte persoane, etc.)

a Care tipuri de activitãþi sau sarcini vã motiveazã sã gândiþi creativ?a Care ambianþã este cea mai bunã pentru Dumneavoastrã pentru a produce o

nouã idee?a Cum se exprimã creativitatea Dumneavoastrã în afara responsabilitãþilor de

serviciu?a Care ar fi beneficiile Dumneavoastrã de la gândirea creativã?

a  În care domenii, la serviciu, aþi dori sã fiþi mai creativi?a Care lucruri la moment consideraþi cã vã împiedicã sã fiþi mai creativi?a Colegii vã considerã o persoanã creativã? Da _____ Nu_____ a Dumneavoatsrã înºi-vã vã consideraþi creativ la serviciu? Da _____ Nu_____ 

Mediul Dumneavoastrã de lucru

Dacã lucraþi în grup asupra dezvoltãrii ideilor, evaluaþi urmãtoarele:

RAR

a) toþi participanþii propun idei 1 2 3 4 5 6

b) participanþii ascultã ideile altora 1 2 3 4 5 6

c) oamenii completeazã ideile altora 1 2 3 4 5 6

d) se creeazã rapid o ambianþã informalãºi grupul zâmbeºte împreunã 1 2 3 4 5 6

e) ideile sunt înregistrate 1 2 3 4 5 6

f) grupul dispune de proceduri standardepentru generarea ideilor 1 2 3 4 5 6

  Întrebãri, exerciþii, teste

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

DESEORI

Page 48: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 48/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

48

48

Viaþa personalã•  În ce constã creativitatea Dumneavoastrã în afara serviciului? (muzicã, artã,

culinãrie, renovarea locuinþei, hobby, etc.)?• Cum se exprimã creativitatea Dumneavoastrã în relaþii cu prietenii ºi familia?

• Cum ar putea, dupã pãrerea Dumneavoastrã creativitatea îmbunãtãþi viaþapersonalã (viaþa în afarã serviciului)?

EXERCIÞIUL 4.

Autoevaluarea barierelor creative

Instrucþiune: Identificaþi principalele barieri cu care vã confruntaþi în cale aactivitãþii.

Cuvinte încruciºateCompelaþi grila de mai jos, pornind de la cuvântul-reper marcat pe verticalã.Aceastã încercare vã va stimula creativitatea în domeniul antreprenoriatului.Rãspundeþi la întrebãrile care urmeazã ºi verificaþi cât de bine aþi însuºit conþinutulºi cuvintele noi din acest compartiment:1. spaþiul unde se confruntã la un moment dat cererea ºi oferta; care trebuie bine

studiat

2. scopul final al activitãþii de antreprenoriat

3. brevet sau autorizare pentru activitate

4. primul specialist ce trebuie angajat în cazul cumpãrãrii unei întreprinderi prinfranchise

5. cumpãrãtori efectivi ai produselor sau serviciilor 

6. procurare a produsului, serviciului, întreprinderii etc.

7. acordul de iniþiere a afacerii prin franchising

8. activitatea de promovare a produsului în piaþã9. antreprenoriat, afaceri

10. este determinatã de munca socialã încorporatã, de utilitatea ºi necesitateaprodusului / serviciului, de accesibilitatea de achiziþie ºi de importanþa atribuitã de

cãtre agenþii economici

BariereleExperienþa din

trecut / motivele dince cauzã

Când / Cu ce,sau Cu cine

Un pas mic în areduce bariera

1.

2.

3.

4.

5.

Un pas mic în areduce bariera

Page 49: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 49/72

 

BIZPRO-Moldova

49

49

11. afacere înregistratã de producere, prestãri servicii, comerþ � poate fi micro, micã,mijlocie, mare

12. una dintre modalitãþile de iniþiere a afacerilor, mai puþin rãspânditã azi în miculbusiness moldovenesc, bazatã pe încheierea unui acord

13. conducãtor cu o pregãtire ºi abilitãþi corespunzãtoare14. acþiunea de studiere ºi pãtrundere a pieþii.

CUM SÃ GÃSIÞI O IDEE REUªITÃ DE AFACERI?

Page 50: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 50/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

50

50

Obiective

a Iniþierea unei afaceri presupune selectarea celei mai bune idei

a Orice idee trebuie verificatã � o condiþie obligatorie pentru antreprenorii începãtorieste de a putea evalua ºi selecta opþiunile de afaceri

a Cum se analizeazã o idee de afaceri în plan personal, social, familial

a Cum se face analiza financiarã a business-ideilor.

Noþiunea de evaluare vine de la cuvântul francez evaluation ºi înseamnã mãsurare,apreciere, notare, cântãrire, examinare. Evaluarea este necesarã pentru orice fel deactivitate, cu atât mai mult în business. Evaluarea ideei de afaceri are menirea de acoraporta ideile cu realitatea implementãrii lor; de a coraporta posibilitãþile reale, resurseleºi mijloacele prezente la necesitãþi ºi dorinþe; de a coraporta rezultatele preconizate laniºte criterii de referinþã / standarde.

 Adresaþi-vã urmãtoarele întrebãri de control:a Ce vã place sã faceþi?a Care este gradul de risc cu care vã simþiþi comod?a Care va fi rolul familiei în afacerea Dumneavoastrã?a Cât de mult ºi încordat doriþi sã lucraþi?a Ce condiþii aþi prefera la locul de muncã?a Care sunt scopurile majore ºi obiectivele Dumneavoastrã personale?

Determinarea obiectivelor personale

 Anterior am vorbit ºi vorbim despre cum sã lansãm obiectivele pentru urmãtorii 1, 2 sau3-5 ani. Credem cã nu este necesar sã vã convingem de rolul obiectivelor. Vã atenþionãmdoar asupra unor momente importante.

La determinarea obiectivelor personale se au în vedere urmãtoarele domenii:Ø Interese personale, dorinþeØ Familiale ºi de rudenieØ  Întreþinerea relaþiilor, întâlniri cu prieteniiØ Sociale ºi de relaþii cu comunitateaØ Pentru sãnãtate ºi sportØ Pentru dezvoltarea personalã ºi profesionalã

Determinarea tipului de afaceri preferat

De calitatea obiectivelor lansate depinde în mod direct calitatea realizãri lor. Pornind dela obiectivele personale, vom determina clar cu ce, când, împreunã cu cine, în ce mod

 EVALUAREA IDEEI DE AFACERECAPITOLUI V

5.1. Considerente personale de evaluare

Page 51: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 51/72

 

BIZPRO-Moldova

51

51

dorim sã ne desfãºurãm afacerea. O afacere nu poate fi iniþiatã din întâmplare. E binesã þinem cont de diferite aspecte ale personalitãþii noastre ºi a mediului în care trãim.

Astfel de aspecte sunt:

a

Pregãtirea profesionalãa Interesele ºi hobby-urile personale

a Cunoºtinþe, priceperi, abilitãþi deosebitea Trebuinþe, dorinþe, preferinþe

a Condiþiile social-economice actualea Cerinþe ºi oferte de piaþãa Locul de trai, posibilitãþile reale de spaþiu ºi de timpa Ideile creative, invenþiile, inovaþiile propriia Calitãþi de personalitate specifice

a Posibilitãþi financiare

Zece direcþii mãreþe pentru începutul afacerii visurilor Dumneavoastre:

1. Începe de la propria familie � gândeºte la interesele ºi valorile familiei, elaboreazãºi lãrgeºte împreunã cu familia ideile tale, gândeºte cu ce poate contribui fiecaremembru la afacerea propusã.

2. Primeºte un mic ajutor de la prieteni � discutã cu prietenii ideile de afaceri,solicitã pãrerea lor despre aceasta, acceptã suportul moral sau chiar material /financiar (nu prea mare), propus de cãtre ei.

3. Cautã peste tot � încearcã sã vezi unde este deja implementatã (total sau parþial)ideea ta, unde ºi în ce mod ar mai putea fi aplicatã, modificatã, adaptatã.

4. Supravegheazã interesele tale � nu te lãsa captivat de lucruri care nu corespundintereselor tale, depãºeºte rutina ºi nu te centra doar pe lucruri mãrunte, care îþiiau mul timp ºi nu dau rezultatul scontat.

5. Cãlãtoreºte prin lume  � descoperã noi posibilitãþi de afaceri din afarã, care încãnu au ajuns în þara, localitatea unde locuieºti. Dacã nu ai posibilitate sã cãlãtoreºti,citeºte cãrþi, discutã cu oameni ce cãlãtoresc mult, navigheazã pe Internet.

6. Þine ochii larg deschiºi � nu te lãsa pradã visurilor, fii realist ºi analizeazã clar ce, unde, când ºi cum poate fi realizat. Observã ce se face în jur, cum se schimbã

mediul economic, politic, cultural ºi cum ar putea contribui aceastã schimbare laprosperarea afaceri tale.

7. Examineazã cãile vechi ºi creeazã-le pe cele noi � gãseºte noi modalitãþi de a începe ºi a dezvolta în continuare afacerea. Nu te teme sã mergi primul pe o cale încã neîncercatã, doar cel ce porneºte mai devreme, va fi înainte, va obþine succesemai mari.

8. Din cãrãrui fã drumuri largi � nu te opri la un singur produs sau serviciu, adaogãla ideea iniþialã idei noi ºi implementeazã-le cu succes.

9. Dormi cu ideea în gând ºi viseazã cu ochii deschiºi   � vizualizeazã îndrãzneþviitorul preconizat, lanseazã ºi urmãreºte idei mãreþe, lasã permanent un colþiºor de minte deschis pentru perfecþionarea ideilor de afaceri prezente.

EVALUAREA IDEEI DE AFACERE

Page 52: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 52/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

52

52

10. Verificã capcanele din afarã � fii prudent ºi vigilent, încearcã sã previi posibilelegreutãþi ºi nu crede cã toate lucrurile vor decurge foarte uºor, dar nici nu ceda înfaþa unor obstacole apãrute în cale.

 Adresaþi-vã urmãtoarele întrebãri de control:

a Câþi bani aveþi (pãstraþi, câºtigaþi ºi consumaþi) în prezent?

a Câþi bani aveþi nevoie sã câºtigaþi?

a De câþi bani aveþi nevoie pentru a vã atinge scopurile personale?

a Cât puteþi investi la momentul actual?

Finanþarea noii Dumneavoastrã idei

Finanþarea ideii de afaceri este un moment central, care deseori este o frânãserioasã în dezvoltare. Rãspunsul la întrebarea dureroasã �De unde sã iau bani?� nuvine de la sine. Deºi, sunt ºi norocoºi, care au cumpãrat un singur bilet de loterie ºiridicã pe el câºtigul maxim. Asemenea cazuri, însã, sunt rare.

Cea mai simplã cale este de a aduna pic cu pic, timp de foarte mulþi ani. Dar în perioadaeconomicã de tranziþie aceastã cale este destul de nesigurã. Mai puteþi merge pe lafraþi, pãrinþi, alte rude ºi prieteni , pentru a aduna banii necesari. Cât de apropiaþi n-ar fiaceºti oameni, când iai banii, gândeºti cã sunt strãini, iar când îi dai înapoi, gândeºti cãsunt ai tãi, munciþi din greu.

Mai puþin sunt solicitate pentru început creditele bancare, acordate doar în corespunderecu anumite cerinþe, dar ºi cu un procent mare. În asemenea caz, riscul este destul de înalt. O soluþie mai potrivitã este sã împrumutaþi sau sã investiþi împreunã cu asociaþii de afaceri ºi antreprenorii de succes. Astfel veþi obþine mai degrabã un venit ºi afacereava fi într-o oarecare mãsurã asiguratã. Relaþia cu furnizorii este o variantã destul debunã, deoarece nu se cere sã investiþi singur prea mult pânã la realizarea mãrfii.

Surse specifice de finanþare sunt cele de tipul: �Clientul la mânã�  ºi  Alianþacorporativã strategicã. Prima reprezintã acordul direct cu un client specific, pentru carese oferã un serviciu / produs deosebit. Spre exemplu � setul de valize pentru un anumittip de maºinã. Astfel de afaceri pot fi: coaserea salopetelor pentru o anumitã

  întreprindere; coacerea produselor de panificaþie pentru o reþea de magazine ºirestaurante; deservirea tehnicã a unui parc taximetric; confecþionarea mobilei la comandãetc. În asemenea caz, plata pentru ofertã poate fi mult mai mare decât în cazul când seproduce ceva în serie, pentru larg consum. Totodatã, limitarea doar la un singur clientpoate sã nu acopere necesitãþile de dezvoltare ale afacerii. Deci, soluþia ar fi încheiereaacordurilor specifice / particulare cu mai mulþi �clienþi la mânã� sau producerea /deservirea / comercializarea în masã (în afarã de comenzile unice, deosebite).

  Alianþele corporative strategice reprezintã un acord bilateral între douã companii / întreprinderi, cu scopul de a îmbunãtãþi, perfecþiona, optimiza reciproc produsele sauserviciile sale. Drept exemplu pot servi seturile de sãrbãtori cu bãuturi alcoolice sau

rãcoritoare ºi veselã, ºerveþele, lumânãri, produse alimentare; ambalaj decorativ pentrudulciuri, cosmeticã, bijuterii, etc.

5.2. Considerente financiare de evaluare

Page 53: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 53/72

 

BIZPRO-Moldova

53

53

ªapte secrete pentru o evaluare de succes:

1. Evaluaþi marja de risc pe care o acceptaþi ºi o puteþi admite.2. Selectaþi ideile mãreþe ºi mai profitabile.

3. Valoraþi tradiþiile mai presus de orice.4. Aveþi grijã de ceea ce le puteþi oferi oamenilor implicaþi.5. Manifestaþi perseverenþã în evaluarea posibilitãþilor ºi realizarea lor.6. Credeþi în sine, autoevaluaþi propriile capacitãþi.7. Aveþi pasiune pentru tot ce faceþi.

Este destul de dificil de la prima încercare de a face o evaluare complexã ºi

obiectivã. Aceastã abilitate vine odatã cu experienþa, dar ºi odatã cu acumulareacunoºtinþelor despre ce ºi cum sã evaluezi. Douã direcþii de evaluare a unei idei deafaceri, tratate în acest capitol: considerente personale ºi considerente financiare trebuieprivite în complex, fãrã a neglija careva dintre ele. Doar aºa va putea fi fãcutã o alegereoptimã ºi implementarea ei cu succes.

 Întrebãri de control:1. Aveþi la moment câteva idei de afaceri? Cât de clare ºi conturate sunt ele?2. Care dintre aceste idei prezintã mai mult interes pentru Dumnaevoastrã? Care vã

 pare mai potrivitã situaþiei Dumneavoastrã ºi de ce? În ce domenii aþi dori sã vãrealizaþi afacerea?

3. Doriþi sã declanºaþi businessul împreunã cu familia sau fãrã a o implica? Care vafi rolul familiei într-un caz ºi în altul?

4. Gândiþi-vã la prietenii, cunoscuþii Dumneavoastrã. Cine dintre ei ar putea sã seasocieze sau sã vã ajute în afacer e?

5. De câþi bani credeþi cã aveþi nevoie pentru a porni / dezvolta la moment businessul Dumneavoastrã? De unde ºi cum îi veþi aduna?6. Ce informaþii / sugestii din acest capitol v-a ajutat cel mai mult pentru 

autodeterminare?

EXERCIÞIUL 5

Foaie de evaluare a competitorului

Priviþi o afacere asemãnãtoare cu cea pe care o þintiþi, pe cineva care vinde produs,sau serviciu similar, care activeazã pe aceleaºi segmente de piaþã la care vã orientaþi ºi

Obþinerea succesului în business, nu este neapãrat o problemã de a facetoul FOARTE BINE. Pentru a-þi transforma afacerea în succes, ai nevoie deviziune, intuiþie, charismã, calitãþi de lider ºi de caracter independent! 

  Recapitulare

EVALUAREA IDEEI DE AFACERE

  Întrebãri, exerciþii, teste

Page 54: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 54/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

54

54

Dumneavoastrã. Cu cât mai reuºitã este alegerea, cu atât mai util va fi exerciþiul. Acum�investigaþi� afacerea de parcã aþi fi clientul ei. Întrebaþi-vã ce vã place ºi ce nu vã placela criteriile descrise mai jos.

Denumirea afacerii evaluate: _____________________________________________ 

a  Acum �investigaþi� afacerea de parcã aþi fi clientul ei. Întrebaþi-vã ce vã place (ºice nu vã place) la urmãtoarele criterii:

a Dacã ar fi sã preluaþi aceastã afacere, ce aþi face pentru a o îmbunãtãþi?a Ce aspecte necesitã îmbunãtãþiri?a Cum veþi fonda afacerea Dumneavoastrã ca sã reziste competiþiei? Care este

avantajul competitiv al afacerii Dumneavoastrã?

EXERCIÞIUL 6Intervievaþi proprietarii afacerii într-un local care nu stimuleazã competiþia

Ieºiþi pe teren ºi gãsiþi proprietarii afacerilor similare. Spuneþi-le pentru ce aþi venit ºiaccentuaþi-le cã nu veþi fi în competiþie. Fraza magicã care deschide multe uºi �Am o

problemã ºi cred cã mã puteþi ajuta�. Veþi avea un rãspuns mai receptiv dacã fixaþi întâlnirea din timp, spuneþi-le cât timp va dura ºi puneþi-le la dispoziþie lista de întrebãri(vezi mai jos) care doriþi sã le puneþi. De fapt, aceasta este o tehnicã bunã pentru oricepersoanã pe care intenþionaþi sã o intervievaþi, deoarece determinã vizita ºi le dãposibilitatea intervievatului sã se pregãteascã.

Exemple de întrebãri

 Acestea sunt întrebãri pe care Dumneavoastrã aþi dori sã le puneþi proprietarului uneiafaceri ºi în care intenþionaþi sã vã lansaþi. Nu e neapãrat sã puneþi toate aceste întrebãriºi nici nu ar trebui, deoarece întrebarea poate sã nu coincidã cu scopurile Dumneavoastrãsau circumstanþele. Scopul este sã conºtientizaþi subtilitãþile afacerii pe care e bine sãle cunoaºteþi pânã la lansarea afacerii.

Nu-mi plac Îmi plac

PreþurileCalitatea

Varietatea produsului

 Atenþia ºi atitudinea faþã de clienþiDeservirea / reparaþiaSiguranþaRecomandarea de cãtre expertGaranþii Amplasarea

Programul de lucru a magazinului

 Aspectul magazinului

Reclama / promovarea

 Altele:

Page 55: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 55/72

 

BIZPRO-Moldova

55

55

1. Care au fost problemele de la început? Ce probleme specifice aþi avut dupã unan de activitate?

2. Dacã aþi fi ºtiut atunci ceia ce cunoaºteþi acum, ce aþi fi fãcut diferit?3. Care sunt furnizorii în care aveþi încredere? Cât dureazã obþinerea unui credit

comercial?4. Care sunt cele mai bune surse de informare pentru o afacere ca aceasta?

5. Ce fel de echipament utilizaþi? De ce? Ce îmi recomandaþi sã utilizez?6. Care este adaosul / marfa brutã / profitul brut aºtept în primul an de activitate?7. Ce instruire ar trebui sã trec?8. Sunt careva probleme specifice în afacere pe care eu trebuie sã le þin sub control?9. Ce vã place cel mai mult în aceastã afacere?10. Ce vã displace cel mai mult în aceastã afacere?

EXERCIÞIUL 7Intervievaþi proprietarii sau managerii afacerilor pentru a identificaoportunitãþile de sub-contractare (Outsourcing)

Cãutaþi în localitatea Dumneavoastrã ºi în împrejurimile ei, proprietari a companiilor mari de succes. Spuneþi-le pentru ce aþi venit ºi accentuaþi-le cã doriþi sã discutaþiposibilitatea pentru ei sã economiseascã prin identificarea produselor sau serviciilor care ar fi mai ieftin sã le subcontracteze de la o companie mai micã decât sã le producãsinguri.

Exemple de întrebãri1. În genere, cum aþi aprecia angajaþii companiei referitor la atitudinea faþã de lucru

ºi productivitate? Este excelentã, bunã, satisfãcãtoare sau nesatisfãcãtoare?

2. Dupã pãrerea Dumneavoastrã în companie existã careva departamente / secþii maricu exces de lucrãtori? (ex., producerea componentelor, lucrãri de reparaþii, vânzãri,menþinerea spaþiilor, secretariat, etc.)

3. Cu excepþia bunurilor cumpãrate pentru comercializare, care sunt cele mai marica volum: grupe de materie primã, furnizori sau servicii pe care le procuraþi dinalte localitãþi pentru activitate?

4. Din ce cauzã le procuraþi din alte localitãþi?5. Aþi considera posibilitatea de subcontractare pe viitor a întreprinderii mici pentru unele

produse specializate pe care actualmente le produceþi singuri?ªi / sau aþi consideraposibilitatea de a conlucra cu întreprinderi mici la producerea materiei prime sau altor intrãri pe care la moment le importaþi sau procuraþi de la furnizori în care nu aveþi

 încredere?

6. Existã unele bunuri sau servicii pe care le produce întreprinderea ºi pentru care aþiconsidera posibilitatea de a le subcontracta altor întreprinderi, dacã aþi fi încrezut ºiv-ar satisface parametrii de calitate, preþ, timpul de livrare, etc.?

7. Se lucreazã la anumite idei de produse, sau servicii noi care ar necesita implicare aunei companii mici în scopul de producere ºi promovare?

EVALUAREA IDEEI DE AFACERE

Page 56: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 56/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

56

56

EXERCIÞIUL 8

Afaceri în care VREAU sã mã implic. Afaceri în care NU VREAU sã mã implic

Ø Pentru a vã ajuta sã reduceþi lista ideilor de business, selectaþi acele idei care vã

 plac ºi ºtergeþi-le pe acelea care nu vã convin stilului DumneavoastrãØ Enumeraþi cinci afaceri care aþi dori sã le lansaþi. Descãtuºaþi-vã imaginaþia ºi nu

vã gândiþi la constrângerile practice în aceastã fazã a procesului. Dacã credeþi caar fi nostim de deschis un magazin, sau de a elabora un web site sau de a producemobilã � nu ezitaþi ºi notaþi aceste idei. Acum, scopul este de a continua procesulde cãutare a ceea ce dori sã faceþi.

Ø Enumeraþi cinci afaceri în care nu doriþi sã vã implicaþi. Uneori, cunoaºterea certãa ceea ce nu doriþi sã faceþi vã va ajuta sã aflaþi ce într-adevãr doriþi sã faceþi.

Ø Dacã aveþi deja o idee pentru afacerea Dumneavoastrã, gândiþi-vã la afacerisimilare care ar putea sã vã satisfacã obiectivele Dumneavoastrã, dacã prima

alegere nu va merge.

1.

2.

3.

4.

EU ÎNTR-ADEVÃR VREAUsã mã implic

EU NICI ÎNTR-UN CAZ NU VREAUsã mã implic

1.

2.

3.

4.

Page 57: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 57/72

 

BIZPRO-Moldova

57

57

Obiective

  Acest compartiment are drept scop relevarea celor mai frecvente greºeli comise lalansarea unei afaceri ºi oferind, totodatã, participanþilor instrumentele ºi tehnicilenecesare pentru a evita aceste erori.

Cititorii vor afla:a De ce nu toate ideile de afaceri sunt bune ºi cum sã o alegi pe cea optimãa De ce multe afaceri nu pot fi lansate cu succes

a Cum de depistat greºelile la timp

a Cum pot fi prevãzute ºi evitate erorile comise frecvent în situaþii similarea Cum se pot evita sau corecta erorile în afacerile tinere

a Care sunt legile antreprenorului de succes.

Cum sã alegi cea mai bunã idee

a Nu consideraþi cã toate ideile bune sunt oportunitãþi ºi vor aduce succes

a

Nu permiteþi altora sã vã spunã ce fel de afacere sã iniþiaþia Nu concluzionaþi cã lipsa competiþiei înseamnã oportunitate extraordinarã

a Nu cãutaþi concepte de business care vor schimba lumea

a Feriþi-vã de pãrerile prietenilor ºi familiei despre ideea Dumneavoastrã deafacere

a Nu deschideþi afaceri �ºi eu� � copie exactã a altor afaceri

a Nu iniþiaþi afaceri care nu coincid cu scopurile Dumneavoastrã personale

a Nu începeþi afacerea fãrã a scrie business planul

a Feriþi-vã de consultanþi care se oferã sã scrie business planul pentru un preþ rezonabil

Cauzele-cheie ce duc la eºecul companiilor Iniþierea reuºitã a unei afaceri încã nu garanteazã succesul ei pentru viitor. În

introducere a fost menþionat cã majoritatea afacerilor trec prin mari greutãþi anume înprimii 2-3 ani de fiinþare. În aceastã perioadã, majoritatea greºelilor decurg din cunoºtinþeinsuficiente ºi lipsa de experienþã a tânãrului antreprenor. Specialiºtii scot în evidenþãcele mai frecvente cauze ale eºecului în businessul mic.

1. Planificarea inadecvatã a businessului2. Capital iniþial insuficient pentru perioada de lansare ºi etapele urmãtoare3. Estimare eronatã a cererii pe piaþã a produsului sau serviciului respectiv

4. Lipsã de abilitate managerialã

 EVITAREA GREªELILOR COMUNECAPITOLUI VI

6.1. Greºeli de evitat la implementarea ideii

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Page 58: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 58/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

58

58

5. Incompetenþa de a selecta ºi utiliza sfaturile adecvate ale unor consultanþiprofesioniºti

6. Incompetenþa de a lansa eficient produsul sau serviciul respectiv

7. Faptul de a se bizui prea mult pe o singurã persoanã sau pe un eveniment prezisanterior 

8. Lipsa de înþelegere a necesitãþilor de capital pentru business-ul în creºtere

9. Grafic nepotrivit de efectuare a cheltuielilor ca urmare a unei planificãri inadecvate10. Luarea unei decizii pripite.

Primele 20 de greºeli ale începãtorilor 

1. Nu se efectueazã cercetarea adecvatã a pieþii:Nu faceþi presupuneri cu privire laceea ce ºi-ar dori clientul fãrã a-l întreba pe el mai întâi.

2. Evaluarea greºitã a concurenþilor: Evitaþi confruntarea directã cu businessul dejaexistent.

3. Lipsa de inovaþie: Nu vã mãrginiþi la acelaºi gen de afaceri.4. Lipsa de consecvenþã ºi focusare:  A ºti exact ce trebuie de fãcut ºi ce nu. Urmaþi

pas cu pas angajamentele luate.

5. Presupuneri simpliste: Evitaþi sindromul �Ceaiului Chinezesc�. Selectaþi corectsegmentul de piaþã pentru anumitã marfã, produs.

6. Proiecte ireale:  Înainte de a planifica cheltuielile trebuie sã prevedeþi potenþialiiclienþi ºi termenii de realizare ale primelor vânzãri. Stabiliþi termeni cât se poate dereali.

7. Stabilirea inadecvatã a preþurilor: Stabiliþi preþuri rezonabile. Aflaþi reacþia pieþei.

Preþurile mici nu înseamnã automat vânzãri mari; ele presupun cã trebuie sã aveþimai multe vânzãri. Calitatea bunã nu se potriveºte cu preþurile scãzute ºi vice-versa:calitatea joasã cu preþurile înalte. Strategia preþurilor scãzute presupune competiþie.Piaþa va accepta preþuri înalte cu condiþia cã faþã de produsele concurenþilor,produselesunt:

De o calitate mai bunã

Mai economice

Mai durabile

Funcþioneazã mai bine

Necesitã mai puþine reparaþi.

�Persoana care ºtie cum sã obþinã o slujbã, oricând va avea o slujbã. Persoanacare întotdeauna ºtie de ce � va fi mereu propriul sãu patron!� 

Ralph Waldo Emerson

6.2. Greºeli practice ale debutanþilor în business

Page 59: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 59/72

 

BIZPRO-Moldova

59

59

De aceea, evitaþi competiþia bazatã numai pe preþ � apreciaþi ºi puneþi accent pe:

8. Capital iniþial insuficient: Dupã toate probabilitãþile lansarea afacerii vã va costaºi va dura mai mult decât era planificat în buget. Includeþi în buget cheltuieli pentrusituaþii neprevãzute.

9. Prea multe cheltuieli de regie: Pãstraþi capitalul. Aveþi o viziune globalã faþã deorice cheltuialã. Nu confundaþi necesitãþile cu dorinþele.

10. Lipsa de atenþie faþã de fluxul de numerar: Elaboraþi cu atenþie ºi minuþiozitateprognoza pentru fluxul de numerar. Analizaþi prognoza zilnic ºi actualizaþi-o regulat.

11. Delegarea funcþiei de vânzãri unui angajat:Nimeni nu cunoaºte sau nu poate sã înþeleagã mai bine afacerea decât voi înºi-vã. Începeþi cu ceea ce cunoaºteþi maibine ºi ce vã place mai mult sã faceþi.

12. Necunoaºterea clienþilor sau jocul �de v-aþi ascunselea� cu clienþii: Folosiþicercul vostru de cunoºtinþe. Acordaþi atenþia cuvenitã clienþilor care fac parte din

segmentul vostru de piaþã.Elemente ale Imaginii Personale:

• Personalizaþi cartea voastrã de business (mini publicitate )

• Garderoba (felul în care vã îmbrãcaþi într-o situaþie concretã)

• Exteriorul (coafura, bijuteriile, servieta ºi alte elemente de galanterie)

•  Atitudine (pozitivã, încredere în sine)

• Limbajul gesturilor ºi comportamentul (postura, gesturile, etc.)

• Zâmbetul (caracter plãcut)

• Privirea (manifestaþi atenþie ºi interes)

• Vocabularul (limbajul folosit)•  Arta oratoricã (tonalitatea, intensitatea, ritmul ºi intonaþia)

• Maºina pe care o conduceþi (imaginea personalã)• Locurile pe care le frecventaþi (reflectã stilul ºi caracterul Dumneavoastrã)

13. Elaborarea unui program de marketing nepotrivit:Marketing care nu corespundeProdusului sau Serviciului dat. Studiaþi cu mare atenþie piaþa. Folosiþi testepromoþionale ºi analizaþi cu atenþie rezultatele.

14. Contarea doar pe vreo doi-trei clienþi:Lãrgiþi cercul de clienþi. Când luaþi deciziaprivind investiþiile majore nu contaþi pe venitul unuia sau doi clienþi importanþi.Elaboraþi un plan de rezervã în cazul în care clientul cel mai important vã pãrãseºte.

Ø Personalizare

Ø Orientare spre client

Ø Specializare

Ø Calitate

Ø Servicii

Ø Valoare

Ø Comoditate

Ø Siguranþã

Ø Livrare

Ø Garanþii

Ø Curãþenie

Ø Opþiuni financiare atractive

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Page 60: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 60/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

60

60

15. Divizarea proprietãþii în mod egal: Identificaþi factorii compensatorii ai afacerii.Selectaþi cu atenþie Directorul Executiv ºi trataþi-l cu respect.

16. Tratarea incorectã a angajaþilor:  A înþelege ce îi motiveazã pe oameni. Comunicareeficientã cu angajaþii, delegare optimã a tuturor sarcinilor ºi responsabilitãþilor.Cunoaºterea stilului individual de conducere (leadership).

17. Ignorarea lucrurilor evidente: Monitorizaþi cu atenþie indicatorii cheie, pentru areduce paguba: dezamãgire ºi gradul mãrit al riscului.

18. Încercarea de a acþiona de unul singur:Angajaþi personalul potrivit ºi învãþaþi sãdelegaþi responsabilitãþile. Angajaþi un expert în business sau consultant.

19. Acordurile încheiate în formã oralã: Acordurile orale pot fi mai uºor încãlcatedecât cele scrise. Încheiaþi toate acordurile numai în formã scrisã.

20. Lipsa de angajament pentru autoeducaþie: Rezervaþi timp pentru autoeducare.

 Angajaþi-vã sã citiþi lunar cel puþin o carte sau sã frecventaþi un curs.

Un antreprenor începãtor are de învãþat ºi de executat multe lucruri:responsabilitatea pentru alegerea structurii legale, localului, sistemului de contabilitate,obþinerea licenþei ºi permiselor. Trebuie sã mãreascã resursele financiare, sã lãrgeascãcercul de clienþi, sã dezvolte managementul ºi sistemele organizaþionale, planul demarketing. Având atâtea lucruri de fãcut ºi atâtea decizii importante de luat, este uºor de observat cum numeroºi oameni de afaceri devin copleºiþi de probleme, fãcând multegreºeli. Multe din aceste greºeli pot fi depãºite fãrã mari eforturi ºi nu sunt fatale, întimp ce altele duc nemijlocit la falimentul afacerii.

Cu cât antreprenorul este mai pregãtit din punct de vedere teoretic ºi practic, cu atât

mai bine îi va merge afacerea!

Zece legi ale antreprenoriatului, care trebuie respectate:

I. Stabiliþi scopul ºi acþionaþi pentru a-l atingeII. Fiþi neobosit ºi concentraþi-vã atenþia asupra niºelor de piaþãIV. Fiþi hotãrât ºi implementaþi-vã rapid deciziileV. Ascultaþi, fiþi sensibil cu clienþii, furnizorii, angajaþii, investoriiVI. Atrageþi permanent atenþia lor la cash flow (fluxul cu numeral)

VII. Fiþi inovativ ºi diversVIII. Minimizaþi structura de managementIX. Maximizaþi profiturile prin menþinerea costurilor joase ºi a productivitãþii

 înalte

X. Aveþi incredere în Dumneavoastrã înºivã!

  Recapitulare

Page 61: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 61/72

 

BIZPRO-Moldova

61

61

 Întrebãri de control:

1. La ce etapã a afacerii vã aflaþi acum (elaborarea ideii, luarea deciziei, evaluarea posibilitãþilor, elaborarea business planului, dezvoltarea afacerii, altceva)? Ce fel de greutãþi aþi întâmpinat pânã în momentul de faþã?

2. Cum aþi prevenit sau aþi depãºit unele greºeli de început, în cazul când v-aþi ciocnit de ele sau cum au procedat prietenii, cunoscuþii Dumneavoastrã?

3. Care dintre posibilele greºeli sunt mai apropiate de businessul Dumneavoastrãreal sau imaginar ?

4. Explicaþi rolul cunoaºterii ºi prevenirii greºelilor tipice pânã la lansarea afacerii,

 pentru început, la dezvoltarea ei?5. Ce valoare a avut acest curs pentru Dumneavoastrã? Care va fi impactul acestui 

studiu teoretico-practic asupra activitãþii Dumneavoastrã de antreprenoriat?

EXERCIÞIUL 9

Bugetul Personal Detailat

Venitul

Mãrimea venitului inclus în bugetul personal trebuie sã fie reflectatã situaþiaDumneavoastrã curentã (chiar dacã planificaþi sã pãrãsiþi locul de muncã pentru alansa o afacere). Enumeraþi toate sursele de venit, inclusiv salariile nete, împrumuturipersonale sau a familiei, suport financiar de la alte persoane (ex. o parte din venitulsoþului / soþiei), ajutor de ºomeri, beneficii pentru handicap ºi venit din active împrumutaresau din alte participãri în afaceri. Orice venituri pentru suportul sau întreþinere a copiluluitrebuie sã fie inclus în venit.

Norocul este locul unde se întâlneºte pregãtirea ºi oportunitatea!

  Întrebãri, exerciþii, teste

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Tipul venitului Sumallrã lunarã în lei

Salariu (Net)

Bonusuri & Comisioane Ajutor de ªomajPlãþi de la divorþBeneficii pentru HandicapSuport de la altã persoanãVenit din arendãVenit din procente

 Altele (enumeraþi):

TOTAL VENIT LUNAR

Page 62: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 62/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

62

62

Cheltuieli

La urmãtoare etapã, Dumneavoastrã trebuie sã determinaþi cheltuielile de trai lunare.Bugetul trebuie sã se bazeze pe suma medie lunarã ºi nu trebuie sã includã procurãride noi obiecte, cu excepþia unor înlocuiri urgente.

Cheltuielile de trai, includ plãþile pentru rambursarea împrumutului pentru procurareacasei sau plãþi de arendã, întreþinerea casei / apartamentului, impozitele pe imobil,impozitul pe venit, împrumuturi personale, ºi plãþi pentru beneficii sociale sau asigurare.Mâncarea, îmbrãcãmintea, distracþiile, întreþinerea sãnãtãþii ºi danturii, cheltuieli deeducaþie, cãrþi ºi abonamente, plãþile comunale (telefon, gaz, electricitate, apã,transportarea gunoiului), cheltuieli de transport, întreþinerea ºi susþinerea copilului, deasemenea sunt incluse în buget. Nu uitaþi sã includeþi articole ca: procurarea de mijloacede curãþire, obiecte de igienã personalã, ºi obiecte recreaþionale.

Tipul cheltuielilor Suma luminarã în leiPlãþi Lunare

 Arenda sau plãþi pentru imobil (inclusiv impozitele)Plata pentru maºinã sau alte vehiculePlãþi pentru electrocasnice / TVPlãþi pentru împrumutul personalPlãþi pentru asigurarea medicalãPlãþi pentru planul de pensionare Alte plãþi pentru asigurãri Alte plãþiSub Total Plãþi ComunaleTelefon

Gaz ºi Electricitate ApãTransportarea GunoiuluiReparaþii / Menaj Alte plãþi comunaleSub Total Cheltuieli pentru plata impozitelor Impozit pe venit

 Alte impozite neincluse mai susSub Total Cheltuieli PersonaleCheltuieli de alimentare la domiciliuCheltuieli de alimentare în afara domiciliului

 Îmbrãcãminte, menþinerea, curãþirea, reparaþia încãlþãminteiProcurarea de medicamenteDoctor ºi StomatologEducaþie Întreþinerea copiluluiTransportul public Întreþinerea Maºinii, Benzina, ParcareaZiare, Reviste, CãrþiCadouri ºi contribuþiiCotizaþii ca membru al unei organizaþiiCheltuirea banilor, distracþiiRecreaþie, Vacanþe, Sãrbãtor iSub Total 

TOTAL PLÃÞI LUNARE NETE

Page 63: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 63/72

 

BIZPRO-Moldova

63

63

Analiza veniturilor ºi cheltuielilor 

Pentru a avea un buget echilibrat, venitul Dumneavoastrã trebuie sã fie egal sau maimare ca cheltuielile. Când lansaþi afacerea, poate sã se întâmple cã veþi folosi economiilesau sã apelaþi la un împrumut pentru a vã asigura un venit adecvat. De asemenea,Dumneavoastrã trebuie sã vã optimizaþi cheltuielile atât timp cât venitul generate deafacere este limitat.

Verificarea Venitului / Cheltuielilor 

Dacã apelaþi la finanþare, cei ce acordã împrumuturi vor dori sã verifice informaþia ºicalculele referitor la bugetul personal. De obicei, pentru a verifica veniturile ºi cheltuielile,este folosit articolul de platã a impozitelor. Semnând bugetul (sau alte forme financiare)vã obligaþi sã arãtaþi informaþia veridicã ºi adecvatã. Dacã persoana care solicitã

 împrumutul trebuie sã-l asigure prin gaj, ea va trebuie sã demonstreze posesia obiectuluigajat.

EXERCIÞIUL 10

Calcularea Patrimoniului Net

O dare de seamã financiarã personalã este o listã a ceea ce aveþi în posesie ºi a ceeace datoraþi. Ea aratã cheltuielile casnice ºi stilul de viaþã dus. Aceste cheltuieli vor jucaun rol important în planificarea procesului financiar pentru afacerea Dumneavoastrãpentru determinarea cheltuielilor ºi veniturilor.

Activele

O listã completã a activelor personale este punctul de pornire pentru a determina câtde mult Dumneavoastrã puteþi sã investiþi în afacere. Activele sunt lucrurile pe care leposedaþi. Un activ poate fi un echipament, imobil, bani în numerar, banii datoraþi vouãde cãtre alþi, instrumente, colecþia de monede, aparte electrocasnice, ºi metale ºi articolepreþioase. Fiþi cât se poate de detailat enumerând patrimoniul Dumneavoastrã ºi �alteactive� ºi încredinþaþi-vã ca aþi enumerat toate activele personale.

Valoarea de piaþã a fiecãrui activ trebui sã fie enumeratã în Dare de Seama FinanciarãPersonalã. Valoarea de piaþã, este definitã ca preþul la care activul ar putea fi vândutastãzi. Valoarea de piaþã a unui obiect trebuie sã fie arãtatã chiar dacã nu deþineþi

activul complet. Orice împrumut ce a fost luat pentru procurarea unui activ va fi arãtat în partea de obligaþiuni a darii de seamã financiare.

Venit lunar total,lei

Deficit? Zero? Surplus?lei

Cheltuieli lunare totale,lei

minus

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Page 64: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 64/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

64

64

Obligaþiuni

Obligaþiuni � ce datorezi � sunt de asemenea incluse în darea de seamã financiarãpersonalã. Acestea pot fi: împrumuturi bancare, împrumuturi pentru procurareaautomobilului ºi împrumuturi personale ºi de familie. Cheltuielile curente, aºa ca hrana,

 îmbrãcãmintea ºi alte cheltuieli, sunt enumerate î n �Bugetul Personal Detailat�.

Suma, leiLocul saudeservireaActive

Bani în numerar sau în bancãHârtii de Valoare uºor convertibileHârtii de Valoare greu convertibile Alte împrumuturi (�IOU�) Apartament, casã ºi terenPãmânt alãturat sau alt imobilPosesii Personale: AutomobilMotocicletãBarcãMobilã Antichitãþi

 Aur ºi pietre preþioase Artã / ColecþiiInstrumenteEchipament special (enumãraþi) _____________________  _____________________  Altele:________________  Altele active (enumeraþi): ______________________  ______________________  ______________________ 

TOTAL ACTIVE

Page 65: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 65/72

 

BIZPRO-Moldova

65

65

Deduceþi toate obligaþiunile din totalul de active ºi veþi primi cifra patrimoniului net saua capitalul propriu. Patrimoniul Net este valoarea rãmasã a ceea ce posedaþi. Odatã ceachitaþi obligaþiunile valoarea netã va creºte.

Exemplu: procurarea de echipament este reflectatã în partea de active a dãrii de seamãfinanciare în categoria �Echipament�. Dacã Dumneavoastrã aþi obþinut un împrumutpentru a procura echipamentul, articolul în care se reflectã datoria pentru reîntoarcereacreditului în categoria �împrumuturi pentru procurarea echipamentului.�

  Acum întrebaþi-vã, cât din Patrimoniul Personal Net dispuneþi pentru a-l investi înafacere? De exemplu, Dumneavoastrã puteþi sã aveþi un comod antic care vi l-a lãsatbunica sau aveþi investiþii fãcute într-un apartament pentru copii, când ei vor pãrãsi

casa pãrinteascã. Poate Dumneavoastrã nu doriþi sã atingeþi aceste active, însã în cazde necesitate ele sunt la dispoziþia Dumneavoastrã.

 În acelaº fel, Dumneavoastrã trebuie sã vã întrebaþi dacã vã puteþi asuma riscul financiar personal de a intra în afacere. Nu existã altã cale de a începe o afacere, decât a riscabanii ºi alte active proprii. Dacã vã gândiþi sã vã riscaþi banii Dumneavoastrã pentrupensionare, banii pentru divorþ sau pentru studiile copiilor, atunci trebuie sã o faceþifoarte atent. Desigur, nici o afacere nu este fãrã de risc, dar unele afaceri sunt maipuþin riscante decât altele. Fondatorii companiilor îºi rezervã ceva timp pentru a planificastrategia, a gãsi informaþii necesare ce le echilibreazã entuziasmul lor, ºi sunt destul dedeºtepþi în recunoaºterea propriilor limite, ca rezultat ei foarte rar eºueazã.

Total active,lei

PatrimoniulPersonal Net, lei

Total obligaþiuni,lei

=-

EVITAREA GREªELILOR COMUNE

Page 66: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 66/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

66

66

1. Ñèðîïîëèñ Íèêîëàñ Ê. Óïðàâëåíèå ìàëûì áèçíåñîì. Ðóêîâîäñòâî äëÿïðåäïðèíèìàòåëåé : Ïåð. ñ àíãë. � Ì.: Äåëî, 1997.

2. Äðóêåð Ï. Ïðàêòèêà ìåíåäæìåíòà. Ì., Âèëüÿìñ, 2000.

3. Ëàïóñòà Ì.Ã., Ñòàðîñòèí Þ.Ë. Ìàëîå ïðåäïðèíèìàòåëüñòâî. Ì.: Èíôðà � Ì.,1998.

4. Ìåñêîí Ì., Àëüáåðò Ì., Õåäîóðè Ô. Îñíîâû ìåíåäæìåíòà. Ì.: Äåëî, 1997.

5. Âèõàíñêèé Î.Ñ., Íàóìîâ À.È. Ìåíåäæìåíò. Ì., 1999.

6. Ñîâðåìåííûé áèçíåñ: Ïåð. ñ àíãë. Ä.Äæ. Ðè÷ìåí, Ì.Õ. Ìåñêîí, Ê.Ë. Áîóâè,

Äæ.Â. Òèëë. � Ì.: Ðåñïóáëèêà, 1995.7. Solcan A. Managementul micului business, Editura ASEM, 2001.

8. Ñîðî÷àí Î.Ï. Àçáóêà ïðåäïðèíèìàòåëüñòâà. Êèøèíýó, èçä-âî Åâðèêà, 1996.

9. Äýí Øòàéíõîôô, Äæîí Áåðäæåñ. Îñíîâû óïðàâëåíèÿ ìàëûì áèçíåñîì. Ì.:ÁÈÍÎÌ, 1997.

10. Äàôò Ð. Ìåíåäæìåíò. Ïèòåð, 2000.

11. Êóðñ ïðåäïðèíèìàòåëüñòâà. Ïîä ðåä. ïðîô. Â.ß.Ãîðôèíêåëÿ, ïðîô.Â.À.Øâàíäàðà. Ì.: ÞÍÈÒÈ, 1997.

12. Ëàäàíîâ È.Ä. Ïðàêòè÷åñêèé ìåíåäæìåíò. Ì., 1995.13. Çàéâåðò Ë. Âàøå âðåìÿ � â âàøèõ ðóêàõ . Ì.: Èíòðîñïåêò, 1995.

14. Øåéíîâ Â.Ï. Êàê óïðàâëÿòü äðóãèìè, êàê óïðàâëÿòü ñîáîé . Ìèíñê, 1997.

15. Ôðîì Ä. Çàïîâåäè äëÿ ïðåäïðèíèìàòåëÿ.

16. Ïðàêòè÷åñêàÿ ïñèõîëîãèÿ äëÿ ìåíåäæåðîâ. / Ïîä ðåä. äð. Òóòóøêèíîé Ì.Ê. .Ìîñêâà, 1996.

17. Âàãèí È. Òîðãóé è áîãàòåé . Ñàíêò-Ïåòåðáóðã, 2001.

18. Ôàéë Äîí. 10 óðîêîâ íà ñàëôåòêå. 2000.

19. Êèîñàêè Ð.Ò., Ëåò÷åð Ø.Ë.. Áîãàòûé ïàïà. Áåäíûé ïàïà. Óæãîðîä: «ÑÂÈÒ»,2001.

20. Õî÷åøü óçíàòü ñåáÿ? Íåò ïðîáëåì. /Àâòîð-ñîñò. Ì.Ë.Ëþáàâèí. � ×åëÿáèíñê,1992.

21. Munteanu V., Medrihan Gh., Bucur Sabo M., Petrescu Gh. Marketing pentru toþi .Chiºinãu, 1996.

22. Hindle Tim. Foloseºte-þi bine timpul . Bucureºti, 2000.

23. Concepte moderne de management, aplicate în economia româneascã. / sint. deC. Zarofescu, Bucureºti, 1991.

24. Petrescu I., E. Domocos. Management general . Bucureºti: Hiperion, 1993.

BIBLIOGRAFIA

Page 67: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 67/72

 

BIZPRO-Moldova

67

67

25. Petrescu I. (Dr. in economie, dr. în psihologie, expert in management). Management.Bucureºti, 1993.

26. Mihuþ Ion.  Autoconducerea ºi creativitatea. Cluj-Napoca, 1989.

27. Moldoveanu M., Dobrescu E. M. ªtiinþa afacerilor . Bucureºti: Ed. Expert., 1995.28. Receptivitatea faþã de nou � condiþie a unei activitãþi eficiente. Bucureºti, 1995.

29. Stog L., Caluschi M. Psihologia managerialã. Bucuresti: Cartier , 2002.

30. Cojocaru V.Gh. Management educaþional . Chiºinãu: ªtiinþa, 2002.

31. Management Educaþional Preuniversitar . / sub red. D. Patraºcu, colectiv de autori(inclusiv S. Spãtaru). Chiºinãu: ABC , 1997.

32. Izbeºtschi I., Medveþchi P., Spãtaru S.Aspecte psihologo-pedagogice ale procesului de învãþãmânt în instituþia preuniversitarã. Chiºinãu, 2002.

33. Marinescu G. Timpul ºi deciziile manageriale. Iaºi 1998.34. Hoffman, Oscar . Management. Fundamente socioumane. Bucuresti, 1999.

35. Pitariu D. Horia. Managementul resurselor umane. Mãsurarea performanþelor  profesionale. Bucureºti, 1994.

36. Druker P. Inovaþia ºi sistemul antreprenorial . Bucureºti: Ed. Enc., 1993.

37. Franchising: tehnicã de afaceri ºi oportunitãþi pentru antreprenori. / Colectiv deautori. // Editatã cu sprijinul proiectului BIZPRO Moldova. Chiºinãu, 2002.

38. By Anne Lewis. Leaderchip stiles. AASA. Arlington, 1993.

39. Myers David G. Psychology. IV ed. New York, 1996.

40. Entrepreneurs book of Lists Starting Your Business 1-2-3. Smart Steps to Get Your Business Rolling. / Rieva Lesconsky, Ed. Dir., - 2002 by Entrepreneurs Media Inc.

41. June Lavelle. Materialele de suport la trainingul �Cum de gãsit ºi de evaluat ceamai bunã idee pentru afacerea Dvs.� în cadrul proiectului USAID BIZPRO � Moldova.

PRESA PERIODICÃ:

42. Áàíêè è ôèíàíñû. Profit, nr.5, 2002.

43. Economica. AN, IX, nr.2 (32), 2001.

44. Economie ºi sociologie, nr.1, 2001.45. Succesul tãu . / Revista oamenilor de afaceri, supliment al publicaþiei �Jurnal de

Chiºinãu �.

46. Buletin economic legislativ . / Revistã editatã de �Tribuna economicã� � S.A.,Bucureºti.

LEGILE:

47. Legea RM «Despre susþinerea ºi ocrotirea micului business». Nr.112-XIII de la

20.05.94. Monitorul oficial al R.Moldova, nr.2, îò 25.08.1994.

48. Legea RM «Despre antreprenoriat ºi întreprinderi ». Nr.845-XII îò 03.01.92, Monitorul

oficial, nr.2 de la 28.02.1994.

BIBLIOGRAFIA

Page 68: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 68/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

68

68

Franchising � formã de colaborare între întreprinderi distincte ºi independente subaspect juridic ºi financiar, prin care o parte, numitã franchiser, acordã dreptul de autiliza firma, marca sa comercialã ºi alte drepturi de proprietate intelectualã altei pãrþi,numite franchisee, în schimbul unei taxe ºi a unui comision din cifra de afaceri.

Francizã � concept de afaceri elaborat pentru a fi utilizat în cadrul sistemul de franchising.

Contract de franchising � document cu valoare juridicã ce reglamenteazã raportul între raportul de francisã ºi reprezintã o înþelegere privatã între pãrþi, prin care proprietarulunei afaceri cedeazã bineficiarului dreptul de folosinþã a al numelui firmei, al mãrcii decomercializare / prestare a unor bunuri / servicii, care sunt deja prezente pe piaþã ºi

  înregisreazã succes.Obiectiv � ceea ce urmeazã a fi realizat, construit, creat; scop, þintã, þel.

Piaþã � 1(aici): Sferã a circulaþiei mãrfurilor, spaþiul, unde se confruntã la un momentdat cererea ºi oferta de mãrfuri / servicii. 2: Loc special amenajat unde se face comerþcu mãrfuri, mai ales cu produse alimentar e.

Penetrare � acþiunea de studiere ºi pãtrundere a pieþii de cãtre agenþii economici.

Valoare � este determinatã de munca socialã încorporatã, de utilitatea ºi necesitateaprodusului / serviciului, de accesibilitatea de achiziþie ºi de importanþa atribuitã de cãtreagenþii economici.

GLOSAR DE TERMENI UTILIZAÞI

Page 69: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 69/72

 

BIZPRO-Moldova

69

69

ANEXA 1Interpretarea rezultatelor la subiectele practice

Testul 1 (pagina 12): �Aveþi spirit de antreprenor?�

Interpretare: Acordaþi pentru fiecare rãspuns de tip: A) � 4 puncte; B) � 3 puncte; C) �2 puncte; D) - 1 punct. Dacã aþi acumulat mai puþin de 12 puncte � încã nu puteþi fiantreprenor. Pentru 13 � 16 puncte: potenþial mediu; 17 � 20 puncte: aveþi un potenþialbun de întreprinzãtor; pentru 21 � 24 puncte: aveþi un adevãrat spirit întreprinzãtor;dacã a-þi acumulat 25 � 28 puncte: sunteþi un întreprinzãtor excepþional!

Testul 2 (pagina 19): �Aveþi capacitãþi pentru organizarea unei întreprinderi?�Interpretare:  Dacã majoritatea rãspunsurilor Dumneavoastrã sunt printre cele cunumãrul 1. � probabil cã Dumneavoastrã aveþi anume acele calitãþi, care sunt necesarepentru conducerea eficientã a unei întreprinderi. Dacã nu - posibil sã întâlniþi greutãþi ºiar fi bine sã gãsiþi un partener de încredere, care ar compensa neajunsurileDumneavoastrã. În caz cã majoritatea rãspunsurilor fac parte din categoria cu numãrul3. � nici chiar un partener bun nu vã va putea ajuta. Gândiþi-vã bine dacã efortul estemeritat sau apucaþi-vã urgent de un antrenament serios!

Testul 3 (pagina 20): �Cum luaþi decizii riscante?�

Interpretare: Numerele ce vin dupã descrierea stilurilor se referã la rãspunsurile date la întrebãrile de mai sus. Pe aceastã foaie, încercuiþi rãspunsurile date la întrebãrile A-JdeÎ pe foaia de evaluare. Exemplu, dacã rãspunsul la întrebarea A. este (2) încercuiþi(2) în coloana �Moderat în luarea deciziilor riscante� pentru A. Sumaþi punctajul separatpe coloane A, B ºi C.

ANEXE

ANEXE

Page 70: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 70/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

70

70

Cuvinte încruciºate (pagina 50)

Testul 4 (pagina 30): �Cum vã organizaþi timpul?�

Interpretare:  0 � 15 puncte: Nu vã panificaþi timpul ºi depindeþi mult de condiþiileexterne. Unele scopuri le atingeþi doar dacã vã faceþi lista prioritãþilor ºi o respectaþi.

16 � 20 puncte: Încercaþi sã vã organizaþi timpul, dar nu prea perseverent pentru aavea succes.21 � 25 puncte: Puteþi organiza timpul eficient ºi de obicei vã puteþi repartiza bine activitãþile.26 � 30 puncte: Puteþi servi drept exemplu pentru toþi cei ce vor sã-ºi organizezetimpul raþional. Împãrtãºiþi-vã experienþa cu cei din jur!

Testul 5 (pagina 31): �Lansarea scopurilor�

Puteþi acumula de la 6 pânã la 54 de puncte. Suma mai mare de 36 aratã cã sunteþiperseverent în atingerea scopurilor, iar mai micã de 24 � cã sunteþi tentat de a fugi derezolvarea problemelor. Între 25 ºi 35 puncte � uneori vã realizaþi scopurile, dar vã

recomandãm mai multã insistenþã.

50 de idei de businessmeni originale pentru un început de succes

Anexa 2

1. Design-interior standard sau original2. Nuanþarea (întunecarea) sticlelor la case, maºini etc. sau vitragiu3. Consilierea culorilor (interior, decoraþii aparte, îmbrãcãminte, maºini etc.)4. Haine pentru viitoare mame5. Haine pentru oameni masivi (mãrime plus)6. Haine / încãlþãminte / accesorii pentru bebeluºi7. Uniforme (salopete, halate, ºorþuri etc.)8. Jucãrii moi din pluº9. Jucãrii de brad ºi decoraþii / accesorii pentru sãrbãtori

Page 71: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 71/72

 

BIZPRO-Moldova

71

71

10. Luvaere ºi accesorii tradiþionale11. Servicii de consultanþã în diverse domenii12. Hranã alternativã pentru animale13. Plantaþii decorative ºi deservirea lor, întreþinerea grãdinilor verzi14. Comercializarea de plante exotice / decorative15. Consultanþã culinarã ºi dietologicã16. Consultanþã Feng-Shui 17. Administrator de casã / oficiu / gospodãrie18. Inspecþia casei � unde necesitã reparaþii ºi ce meºter va fi necesar 19. �Meºter � mâini de aur�, priceput la diverse lucrãri urgente20. Lipire de tapete ºi alte lucrãri de reparaþie21. Deservire utilaj electronic casnic (la domiciliu)22. Bucãtar personal (la domiciliu)23. Croitor personal (la domiciliu)24. Antrenor sportiv25. Dãdacã26. Preparator 27. Organizare / planificare de ocazii28. Consultant securitate Internet29. Consultant / coordonator Online30. Jocuri Online (computerizate)31. Acþionar Online32. Tehnologii de scriere, machetare33. Raporturi financiare / impozitare (computer)34. Descoperire de capcane Online35. Asistenþã virtualã36. Cãutãri rapide în baza de date37. Organizator profesional (marketing, administrare, business)38. Arenda bagajului necesar pentru cãlãtorii odihnã în particular ºi în39. Instruire Ioga sau Tai Chi 40. Consultanþã în instruire41. Tabere de varã de odihnã ºi / sau de instruire pentru maturi ºi copii42. Produsele copiilor 43. Floristicã44. Orrigami (forme volumice din hârtie)45. Lucrãri din lozie46. Crescãtorie de gãini pentru ouã ºi carne / de pui47. Crescãtorie de iepuri pentru puf, blanã ºi carne48. Cultivarea ciupercilor 49. Centru cultural-distractiv50. Atelier de fabricare la comandã / reparaþie a mobilierului mic

ANEXE

Page 72: Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003

5/10/2018 Ghid Pt Antreprenori Chisianu 2003 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-pt-antreprenori-chisianu-2003 72/72

 

DIN START CU IDEI OPTIME DE AFACERI

BIZPRO-Moldova

72

NOTES