GHID INTERCULTURAL AL VOLUNTARULUI

Ghid realizat în cadrul proiectului ARE WE DIFFERENT?

Proiect finanțat prin Programul Tineret în Acțiune, Acțiunea 3 Tineri în lume și derulat de Asociația Centrul de Resurse Economice și Educație pentru Dezvoltare din România în parteneriat cu Asociația Obștească AXIS din Republica Moldova.

2

Acest proiect este finanţat cu susţinere din partea Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informaţiei pe care o

conţine.

3

Cuprins:

Istoric ............................................................................................................... 4Proiectul ”Are We Different?” ....................................................................... 5Ce este Voluntariatul? .................................................................................... 6Principiile fundamentale ale Voluntariatului ............................................. 8Forme de Voluntariat ..................................................................................... 9De ce vreau să devin Voluntar? .................................................................... 10Interculturalitatea ........................................................................................... 12Grupurile interculturale ................................................................................ 13Ce trebuie să știe un Voluntar ...................................................................... 14Riscuri și metode de depășire ....................................................................... 15Serviciul European de Voluntariat ............................................................... 16Voluntariat în acțiune. Impresii de la proiectul ”Are We Different?”........ 20Povestea ciorbei de bolovani ......................................................................... 26O poveste cu biscuiți ...................................................................................... 27Surse și Resurse ............................................................................................... 28Participanți ...................................................................................................... 29

4

IstoricConceptul de voluntariat a luat naștere după Primul Război Mondial, ca un răspuns la atrocitățile răz-boiului și ca o soluţie alternativă la serviciul militar obligatoriu. Părintele spiritual al voluntariatului este considerat a fi istoricul și sociologul german Eugen Rosenstock-Huessy. El a propus crearea unui „Serviciu Voluntar pentru Pace”.

În 1920 elveţianul Pierre Ceresole a înfiinţat ‘Service Civil Internaţional (SCI)’, care viza în special organizarea de tabere de muncă voluntară pentru reconstrucţia de după război. Tot în aceea perioadă, în India, Mahatma Ghandi a iniţiat numeroase acţiuni de voluntariat pentru pace în care s-au impli-cat echipe internaţionale de voluntari.

Între cele două războaie mondiale s-au înființat și dezvoltat un număr important de organizaţii de voluntariat. Organizaţiile urmăreau întărirea relaţiilor de prietenie între tinerii din diferitele state ale Europei. Un alt scop declarat era întrajutorarea statelor care sufereau de pe urmă crizei economice din 1929. După cel de-al Doilea Război Mondial, o serie de acţiuni de voluntariat care aveau că scop recon-strucţia Europei în urma războiului au luat amploare. Emanciparea fostelor colonii de pe celelalte continente, din Asia, Africa și Americă Latină, a stimulat dezvoltarea voluntariatului în aceste zone. În anii 1960 necesitatea asistării țărilor în curs de dezvol-tare a instaurat voluntariatul că o practică pe termen lung, o practică confirmată oficial în1970, an în care s-a creat și Programul de Voluntariat al Naţiunilor Unite.

În prezent, voluntariatul a devenit o practică nelipsită din majoritatea societăţilor dezvoltate. În Româ-nia, activitatea de voluntariat a renăscut după 1989 odată cu sosirea primilor voluntari internaționali prin intermediul organizațiilor Peace Corps și Voluntary Service Overseas. Ulterior, organizații inter-naţionale recunoscute (World Vision, Habitat for Humanity) și-au creat filiale în România aducând experiența și expertiza în managementul voluntariatului românesc. Începând cu anul 2000, în Româ-nia se aniversează Ziua Internațională a Voluntarilor pe 5 decembrie. În anul 2001, Asociația Umani-tară Pro Vobis a devenit primul centru de voluntariat independent din România, dedicat promovării și dezvoltării voluntariatului sub numele Centrul de Voluntariat Pro Vobis.

Asociația Centrul de Resurse Economice și Educație pentru Dezvoltare și-a început activitatea în anul 2009 la inițiativa unui grup de prieteni care au curățat un spațiu public plin de gunoaie. În primăvara anului 2009 un grup de 6 tineri voluntari din România au luat decizia de a se implica în societate și de a lua atitudine atunci când sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Astfel, în 2009, acești tineri voluntari studenți au descoperit programul Tineret în Acțiune, un program finanțat de Comisia Europeană gestionat în România de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale care venea în sprijinul ideilor lor și care le oferea oportunități neli-mitate. Vă invităm să vizitați www.tinact.ro!

5

Proiectul ”Are We Different?”Finaţator: Proiectul „Are we different?” este finanţat prin Programul Tineret în Acțiune, gestionat în România de ANPCDEFP

Solicitantul proiectului: Centrul de Resurse Economice şi Educaţie pentru Dezvoltare

Durata proiectului: 8 luni, perioada 15.12.2011-15.08.2012

Partener: Asociația Obștească AXIS din Republica Moldova

Obiectiv general: Scăderea riscului apariţiei excluziunii sociale în rândul persoanelor aparţinând etnoculturilor româno-moldoveneşti.

Obiective specifice: O1. Stimularea interacţiunii a 20 de tineri cu vârsta între 15 şi 25 de ani din România şi Republica Moldova pentru o perioadă de 14 zile;O2. Familiarizarea a 20 de tineri români şi moldoveni cu vârsta între 15 şi 25 de ani cu specificităţile convieţuirii într-un cadru intercultural;O3. Creşterea gradului de implicare a 20 de tineri cu vârsta între 15 şi 25 de ani din România şi Republica Moldova în activităţi de voluntariat desfăşurate în aer liber pe durata a 14 zile.

Grupuri ţintă, beneficiari: 20 de tineri cu vârsta între 15 şi 25 de ani din România şi Republica Moldova

Activităţi:

• informarea şi publicitatea proiectului; • recrutarea şi selecţia a 20 de tineri participanţi la activitățile de voluntariat;• activități de voluntariat desfășurate în aer liber pe durata a 14 zile;• realizarea de proiecte în echipă;• dezvoltarea blog-ului www.creedromania.wordpress.com și publicare de articole realizate de tineri;• conferința de presă pentru promovarea proiectului;• realizare și publicare Ghid intercultural de voluntar.

4

Drepturi:- de a avea un contract de voluntariat și o fișă de post;- de a desfășura activităţi în concordanţă cu pregătirea sa profesională;- de a fi tratat ca şi coleg cu drepturi egale de către întreg personalul beneficiarului voluntariatului;- de a i se asigură un loc unde să-şi desfăşoare activitatea şi accesul la echipamentul şi consumabilele necesare derulării activităţii;- de a i se elibera de către beneficiarul voluntariatului, certificatul nominal care atestă calitatea de voluntar.

Ce este Voluntariatul?

Avantaje: - voluntarul beneficiază de cursuri şi traininguri gratuite;- i se eliberează certificate din partea ONG-urilor din care face parte;- are acces la informaţii noi- are mulți prieteni

Voluntariatul este o componentă fundamentală a societății care se desfășoară

din proprie inițiativă, în care persoana implicată oferă timpul său personal în beneficiul altor persoane, grupuri sau

organizații, fără a aștepta recompensă materială

6

5

Obligaţii:- să îndeplinească la timp sarcinile primate din partea benficiarului voluntariatului;- să prezinte supervizorului rapoartele de activitate;- să cunoască misiunea şi activităţile beneficiarului voluntariatului.

Dezavantaje: - necesită resurse de timp, energie și, uneori, financiare;- atașament emoțional puternic

Scopuri

Realizarea binelui comun Implicarea în viața comunității

Stabilirea relațiilor interculturale

Barometrul European din 2010 arată că peste 100 de milioane de europeni sunt implicaţi în activităţi de

voluntariat, din care 4 milioane sunt romani!

7

Principii fundamentale ale Voluntariatului

Principiul transparenței

Acces la informații privind ong-uri-le, activități, criterii de recrutare/

selecție, beneficii, riscuri și măsuri de protecție și securitate

Principiul responsabilității

Asumarea răspunderii pentru sarcinile/deciziile luate în acțiunile

desfășurate

Principiul legalității

Respectarea legislației naționale și internaționale în domeniul volunta-

riatului și al drepturilor omului

Principiul echității și demnității

Respectarea criteriilor non-discrimi-natorii (valori religioase, obiceiuri,

tradiții, etc.)

Principiul confidențialității

Respectarea normelor de etică în cazurile speciale care se supun

legislației

8

Forme de Voluntariat

SOCIALConsiliere și informare pe diferite

teme; Meditarea unor elevi cu probleme; Campanii pe teme legate de profilul organizației (drepturile

copilului, prevenire SIDA, etc.);

CULTURALGhid în muzeu; Realizarea de

publicații specifice; Activitate de relații cu publicul în cadrul recepției;

Organizarea de evenimente.

CIVICStrângere de semnături pentru

diferite inițiative; Trimiterea de scrisori în sprijinul unor inițiative; Semnalarea oricăror abuzuri sau

fraude.

SĂNĂTATECampanii de promovare a sănătății; Ore de diriginție; Servicii pentru

pacienții din spitale; Organizarea de emisiuni radio și concursuri pe teme

legate de sănătate.

ECOLOGICIgienizarea unor parcuri sau zone de joacă pentru copii; Campanii

de promovare a reciclării diferitelor materiale; Ore despre importanța

protejării mediului în școli.

ADMINISTRATIVTehnoredactarea de materiale,

realizarea de publicații, pagini web; Secretariat, fotocopiere; îndosariere,

traduceri, etc.; Activitate de relații cu publicul în cadrul recepției.

Toate acestea pot fi făcute și prin intermediul Serviciului European de Voluntariat! http://www.tinact.ro/sev-ce

9

De ce vreau să devin Voluntar?

Mă remarc prin Voluntariat! Pot experimenta lucruri noi!

În ce acțiuni de voluntariat te-ai putea implica? Iată ce ne spun cei de la Centrul Național de Reurse pentru Voluntariat - Provobis pe site-ul lor:• poți ajuta la colectarea de deșeuri din spațiile publice;• poți planta copăcei în zone unde au avut loc defrișări;• poți strânge haine, jucării, mâncare pentru persoane nevoiașe și copii orfani;• poți vizita centre de plasament;• poți ajuta la dotarea cu manuale și cărți a unor centre de plasament pentru copii defavorizați;• poți ajuta copiii care suferă de autism;• poți încuraja folosirea bicicletei pe post de mijloc de transport;• poți încuraja reciclarea deșeurilor menajere;• poți ajuta la îngrijirea animalelor abandonate sau abuzate din centre de adopții;• poți promova dreptul animalelor la o viață decentă protejându-le de abuzuri și suferințe;• poți contribui la crearea unei societăți mai bune promovând modalități inovatoare prin care animalele de companie pot ajuta persoanele cu probleme și nevoi speciale (persoane cu dizabilități, în special copii, persoane în vârstă, bolnavi, etc.).

Din experiența noastră de până acum spunem că lista poate continua. Sunt o mulțime de lucruri pe care poți să le faci participând la proiecte, organizând diverse evenimente și experimentând. Voluntariatul îți oferă experiențe senzaționale care te ajută enorm în dezvoltarea personală și care te fac om mare.

10

La prima vedere ni se pare o întrebare banală, dar la care cu greu poţi da un răspuns justificat. În România şi în alte ţări a avea un loc de muncă înseamnă a lucra pentru salariu, aceasta fiind "satisfacţia" primordială şi unică dintr-un lucru pe care îl facem. De ce? Pentru că banii ne pot face "fericiţi". Sunt de acord cu faptul că noi nu suntem o mare putere economică a lumii, nu avem banii şi facilitățile lor, dar am nişte întrebări:

*Avem nevoie de bani ca să putem sădi un pom sau o floare? *Avem nevoie de bani pentru a arunca gunoiul acolo unde trebuie?

*Avem nevoie de bani pentru a ne face, din străini, prieteni??

Când mergm pe stradă mă gândesc că sunt într-un altfel de "Paradis": pungi zburătoare agăţate de crengile copacilor, coji de seminţe lângă trotuar, o plasă plină cu gunoi târâtă de un câine şi un vecin care aruncă ceva pe geam. De ce se întâmplă lucrurile aceste? Poate pentru că fiecare dintre noi face prea puțin din ceea ce ar putea face. Am decis așadar, și vreau să fiu voluntar pentru a arăta oamenilor că punând mâna de la mâna putem face o lume mai frumoasă; că banii nu sunt chiar atât de importanți în ceea ce facem; că un lucru făcut din dragoste este binevenit şi apreciat. Eu regret ziua de ieri, sufăr ziua de azi şi sper în ziua de mâine. Sper într-o lume mai bună, raţională şi pozitivă; unde adevăratele valori spirituale să fie la ele acasă.

EU VREAU SĂ FIU VOLUNTAR PENRTU CĂ ÎMI PASĂ DE SOCIETATEA ÎN CARE TRĂIESC!

Dumitru B, Voluntar

Portretul Voluntarului

Altruism

Răbdare

Voință

Creativitate

Seriozitate

Curaj

Empatie

Perseverență

11

InterculturalitateaVoluntariatul presupune și să întâlnești culturi noi. Interculturalitatea este termenul ce denumeşte contactul dintre culturi, existenţa unui dialog între acestea şi nu în ultimul rând interacţiunea şi influenţa pe care o primesc reciproc.România fiind membră în Uniunea Europeană, iar acesta fiind constituită dintr-un ansamblu de ţări care încearcă să convieţuiască împreună şi să se ajute reciproc pe toate planurile

(social, economic, cultural etc.), intercuturalitatea este indispensabilă pentru că aceasta decurge de la sine. Aceste ţări pentru a putea colabora, trebuie să interacţioneze, să comunice, să intre în contact unele cu celelalte. De aceea, pentru că există această uniune există şi interculturalitate în spaţiul european care se poate recunoaşte pe mai multe planuri.

În prezent în componența Uniunii Europeane intră un număr de 27 de state. Vizitează www.europa.eu pentru mai multe detalii!

Modelul celor 7 pași ai învățării interculturale:

1. Experimentarea și acceptarea propriei culturi.2. Conștientizarea faptului că alte modele culturale sunt diferite fără a le judeca greșit.3. Conștientizarea mai profundă a propriei culturi.4. Lărgirea orizontului cultural (deținem mai multe criterii pentru indentificarea altor culturi).5. Dezvoltarea unei atitudini de înţelegere și respect față de diferite culturi. Spargerea stereotipurilor.6. Lărgirea propriilor opțiuni culturale:- abilitatea de a fi flexibil față de regulile culturale- capacitatea de a face alegeri rezonabile între opțiuni culturale7. Abilitatea de a avea relații interactive și satisfăcătoare într-un mediu cultural diferit. Capacitatea de a gestiona conflicte interculturale. Acceptarea prin selecție a unor standarde culturale diferite.

12

Grupurile interculturale Cum identificăm similitudinile și diferențele

Lucru în echipă

Comunicare

Leadership

Coordonare

Jocuri de echipă

13

Ce trebuie să știe un VoluntarDupă ce ai aflat ceea ce era de aflat despre voluntariat poți să te gândești să îți alegi cel mai potrivit loc în care ai putea să te implici pentru a dărui și altora și în același timp pentru a contribui la propria ta dezvoltare.

Voluntarii au anumite drepturi și anumite responsabilități în contextul activităţilor pe care le realizează în folosul cauzei respective. Relaţia dintre voluntari şi organizaţii este reciprocă: voluntarii oferă energie, timp şi implicare dar primesc în schimb informaţii, deprinderi şi experienţa.Înainte de a hotărî că vrei să devii voluntar, consultă cele mai utile sfaturi pentru voluntari:

• Gândeşte-te ce doreşti tu de la o acţiune de voluntariat. Vrei să înveţi lucruri noi sau doar vrei să contribui la o cauză? • Eşti interesat de un domeniu anume? • Ce ai de oferit? Entuziasm şi energie, aptitudini şi calităţi tehnice, experienţa de viaţa?• Cât timp eşti dispus să acorzi acestei acţiuni? Câte zile pe săptămână sau pe lună? • Fii sincer, deschis şi organizat!• Pune întrebări atunci când voluntariezi.• Fii curajos! De cele mai multe ori cel mai greu lucru în voluntariat este să faci primul pas.

Ce întrebări trebuie să pui organizaţiei pe care vrei s-o ajuţi:

• Care este rolul meu exact? În ce fel de activități pot să mă implic? Puteţi să-mi oferiţi o descriere exactă a responsabilităţilor?• Când vom semna contractul de voluntariat? Putem agrea împreună fișa postului?• Care este intervalul de timp în care voi avea de efectuat voluntariatul? • Cum voi fi susţinut şi ce tip de training mi se va oferi?• Care este politică organizaţiei privind voluntariatul? Respectă această legislaţia în vigoare? • Cine va coordonă activitatea mea şi cui mă adresez când am o problemă?• Care sunt valorile organizaţiei dumneavoastră? • Există anumite reguli care trebuie respectate în funcţie de domeniul de activitate Întreabă-ţi îndrumătorul dacă ai o nelămurire!

Ce întrebări trebuie să-ţi pui ţie însuti:

• Sunt dispus să mă informez cât mai mult posibil despre ţară şi comunitatea în care voi participa la acţiunea de voluntariat? • Sunt gata să fac munca pe care o presupune voluntariatul respectiv?• Sunt pregătit să învăţ de la ceilalţi şi să fii uneori şi oaspetele altor oameni? • Sunt capabil să lucrez cu oameni dintr-o altă cultură? Îmi doresc să descopăr culturi noi?• Sunt gata să fiu un profesionist? • Sunt capabil să lucrez cu acel grup țintă?• Sunt pregătit să fiu flexibil? • Sunt gata să-mi asum responsabilitatea pentru propria sănătate şi siguranţă?

14

Riscu

ri în vo

lun

tariat și m

eto

de

de

de

pă

șireBariera lingvistică

Concepții, idei, principii de viață diferite

Segregarea grupurilor pe baze etnice

Existența prejudecăților

Lipsa de mobilizare

Alegerea unei limbi comune de socializare

Respectarea reciprocă sau, eventual, evitarea subiectelor sensiblile

Propunerea propriilor reguli din partea grupului, propunerea de activități care

ar mobiliza întreg grupul

Lucrul în echipe mixte, cazarea mixtă, prezentarea culturilor pentru a

apărea subiecte de discuție comune

Prezentarea propriilor culturi și tradiții, lucru în echipă, comunicare

15

Serviciul European de Voluntariat (SEV)

Serviciul European de Voluntariat (SEV sau EVS – European Voluntary Service) este un program al Comisiei Europene, finanţat prin programul Tineret în Acţiune, care sprijină serviciul de voluntariat transnaţional al tinerilor. SEV permite tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani să desfăşoare stagii de voluntariat pentru perioade de la câteva săptămâni până la 12 luni în organizaţii dintr-o altă ţară decât ţară lor de reşedinţă, de regulă ţări din cadrul UE însă şi alte ţări partenere în acest program.

În România, programul Tineret în Acţiune este gestionat de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) şi, în mod similar, agenţii naţionale din alte ţări coordonează acest

program în fiecare dintre celelalte ţări europene.SEV aspiră la dezvoltarea coeziunii sociale, a solidarităţii, toleranţei şi înţelegerii reciproce între tinerii europeni, totodată promovând cetăţenia activă. Dincolo de participarea la proiecte venite în sprijinul comunităţilor locale din ţările gazdă, SEV este în primul rând un serviciu de învăţare adresat tinerilor europeni: prin intermediul experienţelor de învăţare non-formală, aceştia îşi îmbunătăţesc sau căpăta competențe pentru dezvoltarea lor personală, educaţională şi profesională, cât şi pentru mai buna lor integrare socială. Voluntarii deprind noi abilităţi şi limbi străine, descoperind în acelaşi timp alte culturi. Anual, câteva mii de tineri europeni se modelează pe ei înşişi prin astfel de stagii SEV!

Dacă ai între 18 și 30 de ani și te-ai hotărât să devii voluntar în străinătate, până în 2013 poți să beneficiezi de un program minunat, numit Serviciul European de Voluntariat. Tot ce trebuie este să ai disponibilitate, să fii dornic să înveți și să îi ajuți

pe alți indiferent de etnie, naționalitate, religie, etc.

Atât în România, cât și în Republica Moldova există o lege a voluntariatului, așa că nu ezita să te informezi cu privire la legislația din țara respectivă. În România participarea persoanelor fizice la acţiuni de voluntariat organizate de persoane juridice de drept public şi de drept privat, fără scop lucrativ, este reglementată prin Legea voluntariatului nr. 195/20.04.2001, actualizată 30/07.2006, iar în Republica Moldova voluntariatul este reglementat prin

Legea nr. 121 din 18.06.2010

16

Stagiile SEV se derulează întotdeauna pe baza unui proiect scris şi implementat fie de organizaţia gazdă, fie de cea de trimitere, finanţat de agenţia naţională din ţară

respectivă. Orice proiect SEV include cel puţin trei actori principali:

Voluntarul tânărul care va derula stagiul de voluntariat într-o organizaţie dintr-o ţară UE sau parteneră în program, diferită de ţară sa de reşedinţă

Organizaţia de trimitere o organizaţie acreditată pentru acest rol, din ţara de reşedinţă a tânărului, care se ocupă de trimiterea lui şi care asigură comunicarea cu organizaţia gazdă, susţinând voluntarul în toate procedurile premergătoare plecării sale, dar şi pe parcursul sau după încheierea stagiului de voluntariat

Organizaţia gazdăorganizaţia (organizaţie non-profit sau instituţie) care derulează proiectul SEV în cadrul căruia voluntarul îşi va derula activitatea pe perioada stagiului de voluntariat SEV

Pot lua parte la un stagiu SEV tineri cu vârsta între 18 şi 30 de ani, rezidenţi legali într-o ţară membră UE sau într-o ţară parteneră, indiferent de mediul de provenienţă al acestora, respectându-se criteriul non-discriminării. Pot exista şi excepţii de la limita inferioară de vârsta în cazul tinerilor cu oportunităţi reduse, inclusiv tinerii cu dizabilităţi, care pot participa în proiecte SEV începând cu vârsta de 16 ani.

Nu este nevoie să cunoşti limba ţării gazdă, să ai abilităţi speciale, o calificare sau vreo experienţa anume pentru a deveni voluntar SEV. Orice tânăr aflat la vârsta vizată de acest program este binevenit să se înscrie. Totuşi, organizaţiile gazdă au libertatea de a-şi selecta voluntarii care se vor implica în proiectele lor în funcţie de criterii obiective legate de necesităţile proiectului, însă ţinând cont de principiul non-discriminării pe bază de rasă, sex, stătut social, apartenenţă la un grup religios sau etnic sau orice alte criterii de acest tip. Selecţia este la latitudinea organizaţiei gazdă şi poate depinde de natură proiectului şi de numărul aplicanţilor pentru a participa la acesta; ea poate consta într-o decizie luată pe baza scrisorii de motivaţie şi a CV-ului aplicantului sau pe baza unui interviu (telefonic sau prin internet, de ex.).

În ce ţări pot pleca voluntarii SEV?

Orice ţară membră UE sau parteneră în acest program, la alegerea ta, în care există organizaţii gazdă şi proiecte SEV în derulare la momentul respectiv. Pentru a afla care sunt acestea, parcurge secţiunea Paşii pentru a deveni

voluntar SEV şi accesează baza de date europeană menţionată acolo.

17

În ce domenii se pot implica voluntarii SEV?

Cultură şi arta | minorităţi | dezvoltare rurală sau urbană | informarea tinerilor pe diverse teme | sănătate | anti-discriminare | protecţia mediului şi a animalelor | media şi comunicare | şanse egale pentru toţi | integrare socială | cetăţenie activă | întărirea sectorului asociativ | măsuri anti-delincventă | dialog inter-religios | protecţie civilă | drepturile copiilor | rolul activ al femeii | cooperare pentru dezvoltare | dizabilitate | educaţie prin activităţi recreative | politici pentru tineret | cooperare regională | programe anti-drog | conservarea patrimoniului | informare europeană | tineret şi sport | dialog intercultural | etc.

Proiectele SEV nu presupun intervenţii cu grad de risc (de ex. ajutor umanitar, ajutor de urgenţă, etc.)!

Durata proiectului SEV

Stagiul de voluntariat SEV poate avea o durată minimă de 1 lună şi o durată maximă de douăsprezece 12 luni (excluzând pregătirea şi evaluarea). Orice proiect SEV include un ciclu de formare şi evaluare. De regulă, un tânăr poate derulă pe parcursul vieţii un singur stagiu de voluntariat în cadrul schemei SEV. În cazul tinerilor cu şanse reduse sau pentru activităţile voluntare de grup, dacă este suficient justificat, o durată minimă de două săptămâni este permisă.

Un voluntar, în general, poate participă într-o singură activitate de voluntariat (deci poate derulă pe parcursul vieţii un singur stagiu de voluntariat inclus într-un proiect SEV). În cazuri justificate (în special atunci când din motive pedagogice este prevăzută o abordare pas cu pas, atunci când au apărut probleme în activitatea prevăzută iniţial sau dacă voluntarul a participat într-o activitate de grup pe termen scurt), o participare la două sau mai multe activităţi consecutive de voluntariat este posibilă. Cu toate acestea, durată totală a activităţii nu poate niciodată să depăşească 12 luni pentru un singur voluntar.

18

Ce sprijin primesc pentru a putea participa la un stagiu SEV?

Programul oferă sprijin financiar şi logistic cvasi-complet tinerilor dornici să participe la acest serviciu de voluntariat. Programul acoperă cheltuielile necesare, inclusiv transportul. Voluntarii beneficiază de sprijin logistic de la organizaţia de trimitere înainte de plecare şi de la cea gazdă pe perioadă stagiului, inclusiv bani de masă şi de buzunar.

După întoarcerea din stagiu asigură participarea voluntarilor la evaluarea Activităţii oferă sprijin voluntarilor pentru a-i ajuta să se reintegreze în comunitate oferă voluntarilor oportunitatea de a face schimb şi de a-şi împărtăşi experienţa.

Cine găzduieşte voluntarii SEV în ţările de plasament?

Voluntarii sunt găzduiţi de aşa numite organizaţiile gazdă, în cadrul cărora tinerii îşi vor desfăşura activitatea de voluntariat. Doar organizaţiile acreditate de agenţia naţională din ţară respectivă pot derula proiecte SEV şi pot aşadar găzdui voluntari SEV. În funcţie de proiectele pe care le derulează şi care te interesează, vei avea libertatea să îţi alegi o organizaţie gazdă din ţară ta de preferinţă.

Primesc vreun certificat de participare la proiect?

La finalul oricărui stagiu SEV, voluntarul are dreptul să îi fie eliberat certificatul YouthPass, prin intermediul căruia îşi poate auto-evalua învăţarea de pe parcursul stagiului (comunicare într-o limbă străină, abilităţi matematice, competente civice şi sociale, etc.).

Ce NU este SEV! - perioadă de studiu sau formare profesională în străinătate sau un stagiu de practică într-o firmă; - voluntariat cu program parţial;- un loc de munca plătit;- oportunitate de recreere sau turism; - un curs de limbă străină;- un program care necesită anumite abilităţi sau experienţă;- intervenţie în situaţii de urgenţă sau post-criză.

19

Voluntariat în acțiune!Impresii despre proiect

Proiectul ”Are we different?” și-a propus ca obiectiv general scă-derea riscului apariţiei excluziunii sociale în rândul persoanelor aparţinând etnoculturilor româno-moldovenești. Obiectivele specifice stabilite au fost stimularea interacţiunii, familiarizarea cu specificităţile convieţuirii într-un cadru intercultural și creșterea gradului de implicare a 20 de tineri cu vârsta între 15 și 25 de ani

din România și Republica Moldova în activităţi de voluntariat

Voluntariatul m-a ajutat să mă autodetermin ca şi personalitate. De aici am învăţat că fericirea constă în cooperare şi în acţiunile pozitive pe care le facem pen-tru societate. A fi voluntar nu este deloc uşor dar este

plăcut. (Mădălina Ichim, 15 ani)

Voluntariatul pentru mine este un mod prin care simt ca pot fi utilă pentru ceilalţi fără a aştepta o recompensă în schimbul activităţilor pe care le

desfăşor. (Ema Mîrţi, 18 ani)

20

Ceea ce numin noi voluntariat nu ţine neapărat de partea fizică și materială a unei persoane. Alegând

voluntariatul poţi beneficia de o comoară din punct de vedere spiritual şi poţi dobândi multe experienţe

plăcute ajutând societatea omenească. (Răzvan Juncu, 17 ani)

Tinerii au puterea să schimbe lumea, sau cel puţin să o facă mai bună. Fiecare dintre noi poate face ceva în

folosul comunităţii. Alegerea este a noastră! Fie acceptăm lumea aşa cum este, fie ne unim forţele şi încercăm să

facem schimbări. Aleg să fiu voluntar pentru că îmi pasă! (Liuba Anghel, 21 ani)

Voluntariatul este o formă foare bună de a face ceva pentru cine-va din suflet şi să nu aştepţi nici o răsplată. A fi voluntar şi a prac-tica voluntariatul cred că ne ajută să devenim persoane mai bune, cu un suflet mare şi ne ajută să ne dăm seama că nu banii sunt cea mai

mare comoară pe această lume. (Alina Sfetcu, 16 ani)

Voluntariatul reprezintă un punct de plecare care ne

propulsează către o carieră de succes. Un voluntar nu are

pretenţii financiare şi trebuie să fie dispus să aloce timp pro-

priului grup. Consider că o viaţă plină de activităţi de voluntariat

este ca o cură cu fructe pe o perioadă lungă.

(Robert Mocanu, 20 ani)

21

Ina R.

Iată că s-au scurs rapid și cele două săp-tămâni, prea repede aș spune chiar. A fost un interval de timp în care am avut parte de clipe frumoase, clipe impresionante, clipe de neuitat, combinate cu bună dispoziție. Din toată peri-oada aceasta voi rămâne nu doar cu frânturi de amintiri, ci și cu multe lucruri noi învățate aici: experienţă, informații și, desigur, prieteni. Am cunoscut aici persoane calde, sincere, pri-etenoase, amabile, sociabile, împreună cu care am format o Echipă unită : echipa “Are we di-fferent?” . Suntem din țări diferite: România și Republica Moldova, dar am descoperit aici că avem interese și scopuri comune.Ne-am pus în plan niște obiective clare și am făcut fapte con-crete pentru a le realiza. În aceste 14 zile am desfășurat activități de voluntariat în aer liber, ne-am familiarizat cu tinerii din România, de-oarece am conviețuit în același spațiu, ne-am implicat activ în proiect, pentru ca, într-un fi-nal să ne atingem obiectivele de bază și anume, am creat un Ghid Intercultural al Voluntaru-lui. Tot în cadrulul proiectului, ne-am dedicat câteva ore ca să petrecem diverse activități cu 40 de copii cu oportunități reduse. Pregătirile le-am făcut într-o zi, iar toată activitatea a du-rat ceva mai mult de trei ore. Ne-am bucurat

nespus că copiii au fost receptivi și ne-au primit foarte cald. Au fost două săptămâni în care ne-am odih-nit activ și productiv. Cel mai mult am lucrat în echipe. Datorită metodelor interactive (jo-curi energizante, schimb de păreri și idei), co-operării și simțului responsabilității, am avut niște echipe eficiente, care au dat dovadă de rezultate bune și chiar foarte bune. În cadrul echipelor ne-am dezvoltat diverse abilități ce ne vor fi de folos în viitoarele posibile experiențe. Am învățat cum să realizăm o distribuire efi-cientă a rolurilor, cum să determinăm stra-tegia de acțiune, iar respectul, solidaritatea și înțelegerea reciprocă ne-au fost prieteni devotați. Dacă ar fi să caracterizez cele două săptămâni prin câteva cuvinte-cheie, aș spune dinamism, implicare și productivitate în simbi-oză cu voie bună. În ceea ce mă privește, mă bucur nespus că am fost selectată pentru acest proiect și nu re-gret nici o clipă din cele petrecute aici. Pe lângă faptul că am învățat foarte multe lucruri noi care îmi vor fi necesare pe viitor, am vizitat și multe locuri frumoase, ce mi-au lărgit ori-zontul cultural și sunt ferm convinsă că toți participanții sunt de aceeași părere. Afară de astea, mai e și o plăcere enormă pe care am primit-o dedicându-mă voluntariatului. Mi-am sacrificat timpul, dar în schimb am primit mult mai mult. Zâmbetele și curcubeul din pri-virile copiilor mi-au trezit un val de sentimente de satisfacție și euforie. Îndemnul meu este să ne implicăm cât mai activ în viața societății, pentru că putem face ceva dacă suntem uniți și responsabili.

Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă ce poţi face tu pentru ea. (J. F.

Kennedy)

22

Vali C.Are we different?”

-o noua experiență, noi prieteni-

Au fost două săptămâni (9- 22 iulie) în care 20 de tineri din România și Rep. Moldova au petrecut timpul împreună. Și nu l-au petrecut doar distrându-se, cântând, dansând sau râ-zând, ci au avut sesiuni la care au participat, dezbateri și teme de discutat, proiecte de rea-lizat. Am intrat în acțiune încă din prima zi cu discuții despre voluntariat. Ce este voluntaria-tul și ce reprezintă el am aflat din „cărțile noas-tre vii” care ne-au stat la dispoziție pe durata celor două săptămâni. Discriminarea a fost altă temă de dezbatere și de jucat într-o scenetă. Pe lângă acestea s-au adăugat și „micile drumeții” pe care le-am făcut în scop educativ, dar nu pot spune că nu ne-am simțit bine. Lucrul în echipă a fost elementul cheie în fie-care proiect pe care l-am făcut. Pe această cale mi-am îmbunătățit comunicarea și leadership-ul (unele echipe au nevoie și de un lider), coope-rarea cu ceilalți. Au fost proiecte care ne-au pus puțin la încercare precum crearea unui ghid al voluntarului, crearea de afișe pentru a „ilustra” proiectul „Are we different?”. Muncă, voie bună, dedicare, zâmbete. Au so-sit ! Să le punem în aplicare, după 11 zile în care am lucrat intens. Cum am făcut asta? Ne-am organizat cu toții și am pornit spre biblioteca G.T. Kirileanu din Piatra Neamț pentru a învă-ţa și alți tineri ce înseamnă voluntariatul. Am făcut jocuri de cunoaștere cu ei, jocuri de rol, arătându-se foarte încântați. Aceste activități au fost urmate de cântece și dansuri, moment care i-a bucurat și mai tare pe tineri. SUCCES!!! După cum am spus, nu a fost doar mun-că, ne-am și distrat. Micile drumeții în Piatra Neamț, Târgu Neamț și Lacul Roșu au fost un prilej de voie bună pentru toți participanții.

Ne-am plimbat cu barca pe lac, am văzut zim-brii, am intrat în cetate (Cetatea Neamțului), am hoinărit pe jos prin Cheile Bicazului, asi-gurându-ne că prezența noastră acolo a fost remarcată. Participanții din Rep. Moldova au fost surprinși într-un mod plăcut de peisajele românești și de locurile vizitate. Pentru mine, acest proiect a deschis noi oportunități în viață, noi prieteni, noi șanse. Mă simt mai bine acum, mă simt mai împlinit, simt că am ceva în plus, ceva care mă va ajuta pe viitor să-mi ating scopul. Interacțiunea cu participanții, orele de reflexie m-au ajutat să-i

cunosc mai bine și să învăț să comunic mai bine cu ei. Am adus în viața mea noi prieteni...prie-teni buni cu care voi ține legătura și cu care sper eu că ne vom revedea cât de curând. Răspunsul la întrebarea „Are we different?” l-am aflat din prima zi a proiectului...Răspunsul? Nu, nu suntem diferiți. Două țări diferite, aceeași istorie, același grai, același neam, același sânge.

CREEDem în viitor!

23

La Bibliotecă Judeţeană G.T. Kirileanu noi am ajuns, locul unde urmă să ne desfășurăm ac-tivitatea de voluntariat cu tinerii cu vârste cuprinse între 7-14 ani și 14-18 ani. De cum am ajuns la bibliotecă am fost întâmpinaţi de domnul director Constantin Bostan și domnia să ne-a prezentat una dintre comorile literaturii românești ce salajuieste în această bibliotecă: o colecţie de carte unicat, veche, care a aparţinut scriitorului Ion Creangă (cel care ne-a bucurat copilăria cu poveștile și amintirile sale) precum și alte cărţi rare cu o inestimabilă valoare culturală.

Pentru a-i întâmpină cum se cuvine pe participanţii activităţilor dedicate, noi, voluntarii proiectului Are we different? am pregătit spaţiul destinat activităţilor. Astfel ne-am grupat în 2 echipe: o primă echipă de lucru pentru copii cu vârsta între 7-14 ani și o a două pentru tinerii adolescenţi. Astfel, activităţile au început să se desfășoare simultan; în săli diferite; cu echipe de volun-tari diferite. Datorită abilităţilor și competentelor voluntarilor implicaţi în desfășurarea și coordonarea activităţilor destinate copiilor aceștia au avut o zi memorabilă sub egidă ate-lierului CREAŢIE ÎN EDUCAŢIE care s-a adresat atât celor mici cât și celor mai mari. Cei mici au învăţat jocuri noi, au învăţat și exersat din tainele împăturirii hârtiei-origami, astfel au creat animăluţe de hârtie și au concurat într-o competiţie a broscuţelor de hârtie. Bucu-ria celor mici a fost fără mărgini și o nouă etapă a programului a fost de a învăţa și exersă realizarea de felicitări din hârtie și alte elemente decorative.

Tinerii adolescenţi au avut o sesiune specială în cadrul atelierului destinat lor. Au învăţat despre voluntariat și tainele acestuia, au exemplificat sub formă unui joc de rol tipurile de voluntariat conștientizând situaţii specifice în care voluntariatul se poate aplica. Ca apoi o altă componentă a acestui atelier a fost să-i învăţăm pe acești tineri tainele realizării corecte a unui Curriculum Vitae precum și elemente privind depășirea barierelor la un interviu prin simularea unor situaţii specifice.

După o bine meritată pauză atât cei mici cât și mai mari s-au întâlnit și au cântat în acom-pania unuia dintre voluntarii chitariști ai “Are we different?”, cântece pentru cei mari și mici. Apoi o colegă voluntar ne-a cântat și dansat, ne-a încântat cu vocea ei deosebită; nu în ultimul rând două perechi de voluntari i-au învăţat atât pe cei mari cât și pe cei mici pași specifici dânsului, atât din dansurile de societate cât și disco. Că apoi totul să devină un ring de dans al celor mici și mari precum și al voluntarilor.

Cum soarele a răsărit, noi toţi la drum azi am pornit. Resursele ni le-am luat şi la VOLUNTARIAT noi am plecat…

24

O mare surpriză și bucurie au primit și cei de la Are we different? cei mici ne-au încântat… prezentându-ne secvenţe de dans învăţate în școală. Ne-am bucurat nespus de timpul de-dicat lor și am învăţat și noi la rândul nostru să depășim bariere ale societăţii alături de ei. Pentru a ne îmbunătăţi și noi cunoștinţele despre voluntariatul internaţional, despre tra-diţiile acestuia precum și a modului de viaţă al voluntarilor internaţionali, a misiunilor pe care aceștia le desfășoară am avut o întâlnire cu un voluntar internaţional al Corpului Păcii care ne-a vorbit despre cele menţionate și ne-a încurajat în acest posibil mod de viaţa.

Ca o recompensă a efortului nostru pentru această zi am beneficiat de acces gratuit în Com-plexul de agrement Piatra Neamţ, cu acces la piscină, Grădina Zoo precum și o călătorie spre soare cu Telegondolă.

Ca la finalul zilei să putem interpreta tipul de voluntariat social prin cântec… astfel toţi participanţii proiectului Are we different?, voluntari am cântat și ne-am bucurat când ce-tăţeni ai orașului au zăbovit o clipă spre a asculta versurile cântecelor noastre. O zi de vis și bucurie!

SemnatVoluntari ai proiectului Are we different?

25

Cu mulţi ani în urmă, 3 soldaţi înfometaţi și obosiţi de atâtea lupte, au ajuns într-un mic sătuc. Ţăranii de aici abia supravieţuiau de la o zi la alta ca urmare a unei recolte sărace și a multor ani de război. S-au adunat repede în piaţa satului să-i întâmpine pe soldaţi însă au făcut-o cu mâna goală. Au început să se plângă că nu le-a mai rămas nimic și că sunt muritori de foame.

Soldaţii au schimbat repede între ei câteva vorbe. Apoi s-au întors către bătrânii satului. Primul soldat le-a spus: “Pământul vostru sărăcit v-a lăsat fără nimic de oferit, dar vă vom împărtăși noi din puţinul pe care îl avem: Secretul cu ajutorul căruia poţi face supă din pietre.”

Bineînţeles că ţăranii au fost intrigaţi de spusele soldatului. Au aprins focul și au pus cel mai mare vas cu apă la fiert. Soldaţii au aruncat în apă trei pietricele.“Aceasta va fi o supă foarte bună”, zise al doilea soldat, “dar un pic de sare ar face-o mi-nunată”. În acel moment o ţărancă s-a ridicat și a spus “Ce noroc! Tocmai mi-am amintit unde a mai rămas câtăva.” S-a întors repede și a mai adus și un șorţ de bucătărie, un pătrunjel și o gulie. În timp ce acestea au fost puse la fiert și altor ţărani li s-a mai împros-pătat memoria. În curând în oală au fost puse orz, morcovi, carne de vacă și smântână. Până să fie gata supa, a mai apărut și o sticlă de vin. Tot satul alături de cei trei soldaţi s-au pus să se ospăteze. Au mâncat, au dansat, au cântat până târziu în noapte cum nu s-a mai întâmplat de mult.

Dimineaţa când cei trei soldaţi s-au trezit, toţi sătenii stăteau în faţa lor. La picioare aveau pus un rucsac cu cea mai bună pâine și brânză. “Ne-aţi împărtășit cel mai mare secret, acela de a face supă din pietre, a spus un ţăran soldaţilor, și pentru aceasta nu vă vom uita”. Auzind acestea, al treilea soldat s-a întors către mulţime și a spus:“Nu e nici un secret, însă un lucru rămâne mereu adevărat: doar împărţind poţi face o mare sărbătoare.”

Întrebări:1. Cum vi se pare acestă poveste?2. Te-ai regăsit în locul vre-unui personaj din poveste noastră?3. Cum am putea preveni lipsa resurselor și a cooperării între oameni?

Povestea ciorbei de bolovani(preluare www.ozibuna.org)

Morala este că motivația și lucrul în echipă ne pot ajuta să depășim probleme pe care singuri le considerăm de nedepășit. Voluntariatul ne învață nu doar cum să-I ajutăm pe alții ci și cum să ne ajutăm pe noi.

26

O tânără stătea și aștepta avionul în sală de așteptare a unui aeroport mare. Pentru că trebuia să aștepte mult timp, și-a cumpărat o revistă și un pachet de biscuiți, ca să treacă timpul mai ușor. S-a așezat în sală de așteptare VIP și a început să citească. Lângă ea, pe scaunul alăturat erau biscuiții și pe următorul scaun era un domn care citea ziarul.

Când a început pachetul și implicit primul biscuit, domnul de alături a luat și el unul. Ea s-a simțit indignată, dar n-a zis nimic și a continuat să citească. În interiorul ei își spunea «uite ce fel de pesoana e acest bărbat! Dacă aș avea numai puțin curaj, i-aș face morală...»

Și așa de fiecare dată când ea luă un biscuit, luă și el unul, până când a mai rămas în pachet ultimul biscuite. Ea gândea: «Ah, acum vreau să văd ce îmi zice când se vor termina toți!!» Bărbatul a luat ultimul biscuit, l-a rupt în două și i-a dat jumătate. «Ah, asta e culmea !», gândi și își luă lucrurile, cartea și geantă și se îndreptă spre ieșirea sălii de așteptare. Când se simți un pic mai liniștită și nervii îi trecuseră, se așeza pe un scaun de-a lungul unui coridor mai ferit de priviri indiscrete.

Închise revistă și deschise geantă pentru a pune acolo jumătatea de biscuit rămasă când... deschizând geantă vede că pachetul ei de biscuiți era întreg, în geantă. Se rușina de modul în care se comportă și abia atunci înțelese că pachetul de biscuiți pe care îl mâncase nu era al ei, ci al domnului de alături care a împărțit cu ea chiar și ultima bucățica, fără a se simți indignat, nervos sau superior, față de ea care se comportase urât și chiar își simțise orgoliul atins.

Întrebări: 1. Cum vi se pare istorioară asta? O întâmplare tristă?? Sau una amuzantă? 2. În care dintre personaje vă regăsiți? 3. Cine ați prefera să fiți, tânără cu cartea sau domnul cu ziarul?

Morală: De câte ori în viață am mâncat biscuiții altcuiva fără să ne dăm seamă? Înainte de a ajunge la o concluzie și înainte de a gândi rău despre o persoană, UITĂ-TE atent la ceea ce ai în jur, de cei ceea ce vezi nu e și adevărul situației !!!! Ar fi mai bine că înainte să ne grăbim să-i judecăm pe alții să privim cu atenție în jur și mai ales în sufletul nostru! Să dai când poți, fără să aștepți nimic în schimb, nici măcar un mulțumesc, și să nu regreți că ai dat! Cui dai? Cui are nevoie! Cât dai? Totdeauna mai mult de cât ai primit!

O poveste cu biscuiți(preluare www.dirigentia.blogspot.ro)

27

• http://www.voluntareuropean.ro/sev.php• www.tianpse.ro• www.tinact.ro• www.creedromania.wordpress.com• www.taraluiandrei.ro• www.ozibuna.org• www.europa.eu

Surse și resurse:

Citate1. “Există două modalităţi de a împrăştia lumină: să fii lumânarea sau oglindă care o reflectă.” (Edith Wharton)2. “Voluntarii nu sunt plătiţi nu pentru că nu au nicio valoare, ci pentru că sunt de nepreţuit.” (Sherry Anderson)3. “Nu poţi lăsa urme în nisip atâta timp cât stai jos.” (Nelson Rockefeller)4. “O civilizaţie înfloreşte atunci când oamenii plantează copaci în umbra cărora nu vor sta niciodată.” (proverb grec)5. “Voluntarii reprezintă IUBIREA în mişcare.” (autor anonim)6. “Ia toate deciziile în viaţă gândindu-te la persoana care ai vrea să devii.” (Dr. Paul Homoly)7. “Fără îndoială că un grup mic dar dedicat şi gânditor de cetăţeni poate schimba lumea; de fapt, este singurul lucru care a schimbat lumea până acum.” (Margaret Mead)8. “Munca în folosul altora este ceea ce plăteşti pentru locul tău pe pământ.” (Mohammed Ali)9. “Niciodată înaine, omul nu a avut o aşa mare capacitate de a controla mediul în care trăieşte, capacitatea de a pune capăt foametei, sărăciei sau dezastrelor. Avem puterea de a fi cea mai bună generaţie pe care a cunoscut-o vreodată omenirea.” (President John F. Kennedy)10. “Voluntarii sunt singurele fiinţe de pe faţa pământului care reflectă compasiune, grijă nemăsurată, răbdare şi dragostea adevărată pentru naţiune.” (Erma Bombeck )11. “Voluntariatul este cel mai bun exemplu de democraţie. Votăm la alegeri, dar când te oferi voluntar, votezi în fiecare zi pentru comunitatea în care vrei să trăieşti.” (Marjorie Moore)

28

Participanți

Manager de proiect: Ionela-Gianina Vașnic

Aducem sincere mulțumiri pentru implicare și ajutorul acordat: Maria Oancea și Simona Gherasim

29

30

Participanți la proiectul ”Are We Different?”

ANGHEL LIUBOVIBINIUC DUMITRUBLIDARU MĂDĂLIN CĂTĂLINCIOBANU CRISTINACIOCÎRLAN IOAN-VALENTINCIOFU ANACIZMAȘ MĂDĂLINA-IONELADONI IULIANGIUROIU DAN IOANICHIM MĂDĂLINAJUNCU RĂZVANMARINIUC ALEXANDRUMIHAILA OANA ELENAMÎRŢI EMAMOCANU ROBERT IULIANPOPESCU IONEL CONSTANTINRABACU INARAȚĂ OLGAROTARIU EMA BIANCA NICOLETASFETCU ALINA-MARGARETASTACI NINAŢENCHIU SILVIAVAȘNIC IULIAN ADRIANVICOVANU ANDREI MIHAI

31