Ghid Psihiatrie pediatrica

GHIDUL DE STUDIUDisciplina PSIHIATRIE &PSIHIATRIE PEDIATRIC Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRIC Introducere

Tipul cursului: obligatoriu Se adreseaz studenilor anului VI Medicin i i propune nsuirea de ctre acetia a unui nucleu informaional privind Psihiatria pediatric, precum i dobndirea unor competene aupra examenului psihic la copii i adolesceni prin care s fie capabili s prescrie medicamentele adecvate sau s ndrume cazurile la psihiatru dup evaluarea bolnavului. Pot participa: Studenii anului VI Medicin.Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburri psihice ntlnite n practica curent la copil i adolescent care trebuie identificate de orice medic.

Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anteriorAcest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului .

Parcurgerea cursului asigur (1) familiarizarea studenilor cu particularitile psihiatriei copilului i adolescentului, (2) nvarea factorilor importani n diagnosticul tulburrilor psihopatologice la copii i adolesceni, (3) nvarea unor tehnici de baz n terapia copiilor i adolescenilor cu tulburri psihice , (4) familiarizarea studenilor cu unele instrumente de evaluare i diagnostic clinic i familiarizarea lor cu munca n echip n acest domeniu.

Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesit ca i condiii preliminare cunotine de Psihologie medical i Neurologie pediatric, precum i noiuni de semiologie , n special privind anamneza.

Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului i adolescentului, Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca.

2.Iftene Felicia(2003):Relaia printe copil-educator din perspectiv psihiatric i psiho-social, Ed.Medical universitar Cluj-Napoca.

4.Lupu V.(2012):Introducere n hipnoterapia i n psihoterapia cognitiv-comportamental a copilului i a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca.

5. ***(1998) :Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureti.

Tabla de materii:1)Normalitate, boal psihic,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil i adolescent;

2)ADHD(Tulburarea hiperkinetic cu deficit atenional);

3)ntrzierile n dezvoltarea mintal.Tulburrile nevrotice la copii i adolesceni:particulariti;

4)Tulburrile de conduit la copii i adolesceni.Dezvoltrile dizarmonice de personalitate.Delincvena juvenil;

5)Ipsaia(Masturbaia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul i encoprezisul.Tulburrile de somn.Tulburrile de alimentaie(Anorexia mental i Bulimia);

6)Tulburrile psihotice la copii i adoleceni.Autismul infantil i alte tulburri din spectrul autist;

7)Schizofrenia la copii i adolesceni.Particularitaile tulburrii bipolare la copii i adolesceni;

8)Abuzul sexual asupra copiilor i adolescenilor;

9)Noiuni de psihoterapie la copii i adolesceni.

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice Conditii pentru acceptarea la examen: frecvena 100% la stagii i de minimum 70% la cursuri. Conditii pentru promovare: minimum nota 5. Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris i se susine mpreun cu Psihiatria aduli ,reprezentnd 25% din nota final, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II.

Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica Cadrele didactice de predare:

Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu14@yahoo.com stagii clinice

Bianca Sndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com

Roxana ipo rocsiana@yahoo.com Capitol 1. Normalitate, boal psihic,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil i adolescent.

Tabla de materii

1.1.Normal i patologic n viaa psihic

1.1.1Norma mediei statistice1.1.2.Norma ideal sau valoric

1.1.3.Norma funcional

1.1.4Anormalitatea

1.1.5.Boala psihic

1.1.6Defectul

1.2.Principiile care guverneaz particularitile activitii n domeniul pedopsihiatriei :

principiul unitii organismului principiul homeostaziei organismului

principiul dezvoltrii longitudinale, dinamice a activitii psihice la copil

principiul individualizrii

1.3.Evaluarea diagnostic n psihiatria copilului i adolescentului

(particulariti fa de evaluarea adultului cu probleme psihice) Ce trebuie sa stiti

Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica,ideala si functionala

Sa definiti anormalitatea,boala psihica si defectul

Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si adolescent fata de cel al adultului Ce trebuie sa faceti

Examenul psihic al copilului mic

Examenul psihic al adolescentului Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare, necesare parcurgerii capitolului)

Psihologie medicala Puericultura Neurologie pediatrica

Semiologie medicala

Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.Capitolul 2- ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional)

ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional)

Obiective educationale

Ce trebuie sa stiti

Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international

Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara

Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, posibilitati de diagnostic si interventie precoce

Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice

Ce trebuie sa faceti

Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential

DEFINITIE

Tulburarea de atenie i/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder, prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorat unei condiii neurobiologice particulare cu impact asupra capacitii individului de a-i modula nivelul activitii, slab capacitate de control al impulsivitii i de concentrare a ateniei. Prin definiie, tulburarea se manifest naintea vrstei de 7 ani, dar simptomele pot fi identificate cu uurina ncepnd cu vrsta de 5 ani i adesea nainte de 2 ani (Taylor si colab., 2004). Netratat, la copiii ajuni la vrsta colar, aceast afeciune poate genera dificulti de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor i a linitii n clas, conflicte cu colegii i profesorii, rezultate academice nesatisfctoare.

PATOGENEZA

S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. Cele 3 modele au cteva diferene, dar n mare parte se suprapun. Puncte comune privesc structurile implicate n patogenie: disfuncia cortico-prefrontal, la care se adaug perturbri ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral, plus deficitele majore din ADHD de inhibare a rspunsurilor, de funcie executiv (Modelul lui HEILMAN, Modelul lui PLISZKA, Modelul lui ARNSTEN).

DETERMINISM GENETIC grad inalt de heritabilitateFACTORII DE MEDIU

efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine, toxemia din preeclampsie, fumatul la mama, rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii, circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv)

bolile care afecteaza creierul, institutionalizarea copiilor, reactiile idiosincrazice la alimente, otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb, sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica)

calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii.

PREVALENTA

Prevalena cuprins ntre 3 i 5 % se raporteaz la populaia general Se presupune c ntre 4% pn la 12% dintre copiii de vrst colar sunt afectai, i aproximativ 4% liceeni i aduli.

SEX RATIO

afectarea baietilor este mai mare dect a fetelor ( 4:1)

afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata), pe cnd la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea.

DIAGNOSTIC

COMPARATIE NTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV

1. Neatentie2. Hiperactivitate3. Impulsivitate

nu este atent- neastmparat- vorbeste excesiv (ICD10)

lipseste concentrarea- si paraseate locul- si pierde cumpatul usor

- nu asculta ce se vorbeste- fuge- nu poate astepta

nu-si termina lectiile- galagios (DSM-IV)- ntrerupe orice activitate

este dezorganizat-dificultati n pastrarea linistii (ICD-10)

si pierde lucrurile- vorbeste excesiv

este distrat

uita usor

ICD-10: 1. 6 simptome din 8////2.3simptome din 5///3. 1 din 4 simptomeCOMORBIDITATI

1. Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vrsta scolii primare este un factor de risc)2. Tulburari emotionale: anxietatea, depresia, stima de sine scazuta, nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane)

- risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica, raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti).

3. Dificultati specifice de invatare. Posibil diferite grade de intrziere a dezvoltarii neuropsihice, exprimare simpla, coordonarea motorie nesigura, scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari, fata de vrsta cronologica.

4. Ticurile. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Hiperchinezia cu stereotipii, alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare

Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii

Tulburarili de adaptare, tulburarile de atasament

Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv. Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza)

Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul)

Tulburarile de comportament fara deficit de atentie

ETAPE IN DIAGNOSTIC

Asistenta primara de sanatate:

detectare simptome de AD / HD

examen fizic complet, pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica:

trebuie sa furnizeze un sfat adecvat

evaluare diagnostica amanuntita

copilul trebuie vazut de mai multe ori, cu reevaluare a simptomelor

gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida

echipa multidisciplinara

Teste psihometrice

testul pentru coeficientul de inteligenta

teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare

teste pentru atentie, impulsivitate

Alte examinari

trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului

auzul copilului

imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere pentru ticuri

daca exista antecedente sugestive - EEG,

daca este o tulburare de dezvoltare, teste genetice

TRATAMENT

Educatia si consilierea

examinatorul informeaza parintii copilului, profesorul, educatorul despre tulburarile hiperkinetice, in special simptome, etiologie, evolutie clinica, prognostic si tratament

consultarea examinatorului cu parintii, cu scoala, transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii.

copiii cu varsta suficient de mare, educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze.

antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie

Tratamentul farmacologic

Medicaie stimulat: Methylphenidate (Ritalin,Concerta..), Dextroamphetamine, Dextroamphetamine, Pemolin

Medicaie antidepresiv: Anitdepresive triciclice: Imipramina, Amitriptilina, Clomipramina

ISRS: Fluoxetina

Bupropion

Antipsihotice: Haloperidol, Tioridazin, Risperidona

Anticonvulsivante: Carbamazepin, Acid valproic i valproat de sodiu

Alte medicamente: Clonidina

PROGNOSTIC

Aplicarea unui tratament precoce, condus corect, cu consecven va duce la:1. Prevenirea apariiei comorbiditilor, complicaiilor.

2. Impactul ocupaional, familial, social va fi diminuat

3. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorect sau depistarea tardiv a cazurilor.

4. Particularitile de rspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste n aceste situaii.

Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor.Informatiiwww.psych.orgwww.aacap.orghttp://iacapap.ki.sewww.autismromania.roActivitati (teme) obligatorii si facultativeActivitate clinica

Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului

Bibliografia obligatorie si facultativ

1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului i adolescentului, Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca.

2.Iftene Felicia(2003):Relaia printe copil-educator din perspectiv psihiatric i psiho-social, Ed.Medical universitar Cluj-Napoca.

4.Lupu V.(2012):Introducere n hipnoterapia i n psihoterapia cognitiv-comportamental a copilului i a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca.

5. ***(1998) :Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureti.

6.***(2003):DSM-IV-TR-2000 .Manual de Diagnostic i statistic a tulburrilor mentale Ediia a Patra revizuit.,Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania,Bucuresti.

Intrebari si teme recapitulativeIntrebari cu raspunsuri redactionale scurte:

1. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10

2. Metode de interventie multimodala.

3. Evolutie. Prognostic.

Capitolul 3- Intarzierile in dezvoltarea mintala.

Intarzierile in dezvoltarea mintala

Obiective educationale

Ce trebuie sa stiti

Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international

Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara

Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, posibilitati de diagnostic si interventie precoce

Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice

Ce trebuie sa faceti

Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential

DEFINITIERetardarea mintala presupune o stare psihica defectuala, disproportionata, permanenta, cu caracter global si omogen, lipsita de progredienta, ale carei cauze au actionat n etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal, pna la 3-4 ani ca vrsta limita n maturarea creierului, dar al caror nceput de actiune s-a situat naintea conturarii elementare a functiilor psihice, nainte de 18 luni de viata extrauterina. Aceasta forma de insuficienta, desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice, nu mai este considerata azi ca boala, lipsita de orice posibilitate de ameliorare, asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran, 1998). Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare, ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului n crestere. Chiar si n forma usoara, retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara.

ncadrare nozologica

I. ntrzierea mintala usoara. ntrzierea mintala usoara, cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza ntre 50 si 69. Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie, a capacitatii de socializare, a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lnga cele psihice. Din acest motiv se poate mparti n trei subgrupe:

a. arieratie mintala usoara;

b. debilitate mintala;

c. deficienta mintala usoara.

II. ntrzierea mintala moderata, QI=35-49, corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare.

III. ntrzierea mintala severa, QI=20-34, corespunde imbecilitatii inferioare.

IV. ntrzierea mintala profunda, QI