Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius...

8/10/2019 Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius Stanciu

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-de-studiu-al-specificului-cunoasterii-stiintifice-in-psihologie-nergovan 1/63

VALERIA NEGOV AN

MARIUS STANCIU

GHID DE STUDIU

L SPE IFI ULUI

UNO STERII STIINTIFI E

IN PSIHOLOGIE

ditia a II a

f

EDITURA UNIVERSITARA

Bucuresti 2 14



Colectia PSIHOLOGIE

Redactor: Gheorghe lovan

Tehnoredactor: Arneluta Visan

Coperta: Monica Balaban

Editura recunoscuta de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (C.N.C.S.) i inclusa

de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor i Certificatelor Universitare

(C.N.A.T.D.C.U.) In categoria editurilor de prestigiu recunoscut.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

NEGOV AN, VALERIA

Ghid de studiu al specificului cuneastertl stiintifice in psihologie

Valeria Negovan, Marius M. Stanciu. - Ed. a 2-a. - Bucuresti : Editura

Universitarii,2014

Bib1iogr.

ISBN 978-606-28-0122-9

I. Stanciu, Marius

159.9

DOl: (Digital Object Identifier): 10.5682/9786062801229

© Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate, nicio parte din aceasta

lucrare nu poate fi copiata Tara acordul Editurii Universitare

Copyright

©

2014

Editura Universitara

Editor: Vasile Muscalu

B-dul. N. Balcescu nr. 27-33, Sector], Bucuresti

Tel.: 021-315.32.47/319.67.27

www.editurauniversitara.ro

e-mail: [email protected]

Distributie: tel.: 021-315.32.47/319.67.27/0744 EDITOR / 07217 CARTE,

[email protected]

O.P. 15, cr 35, Bucuresti

www.editurauniversitara.ro

CUPRINS

Capitolull

De la orientare la independenta in studiul specificului cunoasterii

stiintifice in psihologie , , .

Valeria Negovan

9

Capitolul2

Activitati/exercitii de (auto) verificare a cunostintelor factuale

referitoare la cunoasterea tiintifica in psihologie .

Valeria Negovan, Marius Stanciu

2.l. Verificarea cunostintelor referitoare la tema Relatia dintre

psihologie si teoria cunoasterii . . 20

2.l.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 20

2.1.2. Intrebiiri de verificare .. 20

2.1.3, Exercitii i teme de reflectie 22

2.1.4. Bibliografie suplimentara orientativii 23

2.2. Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Psiholcgia ca 1?tiintii

i ca profesie 24

2.2.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 24

2.2.2. Intrebari de verificare 24

2.2.3. Exercitii i teme de reflectie 28

2.2.4. Bibliografie suplimentara orientativa 33

2.3. Verificarea cunostintelor referitoare la tema Cunoa te rea stiintifica

in psihologie: de la descriere, explicatie si predictie la lege si

teorie , , , , , , 34

2.3.1. biectivele autoevaluarii cunostintelor 34

2.3.2. Intrebari de verificare 34

2.3.3. Exercitii si teme de reflectie 36

2.3.4. Bibliografie suplimentara orientativa 39

2.4, Verificarea cunostintelor referitoare la tema De la obiectul

cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul psihologiei ca

sti inta - perspective de abordare i consecinte in plan

metodologic , ,.......................... 40

18

5



2.4.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor .

2.4.2. Intrebari de verificare .

2.4.3. Exercitii i teme de reflectie .

2.5. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema "Viata psihica

interioara ca obiect al psihologiei (introspectionisrnul si

psihanaliza)" .




2.6. Verifica rea cunostintelor referitoare la subtema "Comportamentul,

conduita si omul concret ca obiect aI psihologiei" .




2.7. Verificarea cunostintelor referitoare la subtema .Extindere i

aprofundare In cautarea obiectului psihologiei (psihologia

evolutionista, ecologies ipozitiva)" .




2.7.4. Bibliografie suplimentara orientativa .

2.8. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Natura psihicului

uman ca obiect aI cunoasterii stiintifice in psihologie: de la

bazele biologice la determinarea si conditionarea social -

istorica si culturala" .

2.8.1. Obiectivele autoevaluiirii cunostintelor .

2.8.2. Intrebiiri de verificare .



2.9. Verificarea cunostintelor referitoare la tema .Jpostazele psihicului

ca obiect al cunoasterii stiintifice IIIpsihologie" .





6

40

40

42

2.10. Verificarea cunostintelor referitoare la tema "Stiirile de

constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) i caile de acces

spre acestea (meditatia, biofeedbackul, substantele psihoactive)

ca obiect al cunoasterii stiintifice" .

2.10.1. Obiectivele autoevaluiiri i cuno tintelor .



2.10.4. Bibliografie suplimentar ii orientativa .

2.11. Riispunsuri corecte la intrebarile de verificare .

46

46

46

49

Capitolul3

Exercitii de autoevaluare sumativa .

3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a cunostintelor

cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a psihicului .

3.2. Analiza si aprecierea produselor stiintifice ale activitatilor

independente de studiu conform unor criterii prestabilite .

3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare a hartii conceptuale (concept

map) ·..· ·· · · · · · · ·· .· ·..· .

3.2.2. Criterii de auto/heteroevaluare a analizei critice a unui

artico din literatura de specialitate .

53

53

53

60

64

64

64

66

8

Capitolul4

La final de evaluare/autoevaluare: Frauda i comportamentul

tiintific nccorespunzator .

Marius Stanciu

4.1. Plagiatul · ·.. ·..· ..· ·

4.2. Observatii i recornandari .

4.3. Teme de reflectie .

69

69

69

72

74

CapitolulS

Texte clasice ale psihologiei universale

Traducerea si adaptarea: M.Stanciu

75

75

75

8

8

Bibliografie

87

87

87

90

94

95

97

97

101

102

103

105

111

112

115

127



Capitolul I

DE L ORIENT RE L INDEPENDENT iN

STUDIUL

CUNO TERII TIINTIFICE

iN

PSIHOLOGIE

Valeria Negovan

Prezentul ghid pleaca de la premisa cii imersia In

fluxul informatiilor oferite de literatura de specialitate privind

specificul cunoasterii st iint if ice in psihologie (unele incJuse

explicit in domeniul psihologiei, altele oferite de alte

discipline academice) necesita un plus de orientare i suport,

comparativ cu angajarea In intelegerea mecanismelor si

parghiilor cunoasterii s ti int ifice a altor domenii ale existentei.

Acest plus de orientare i suport este justificat i de etapa

maturizarii academice in care se afla studentii care s-au

angajat in fascinantul demers al cunoasterii psihicului uman:

cea a tranzitiei de la activitatea intelectuala specifica invatarii

in l iceu la cea specifica invatarii in spatiul universitar.

Printre cele mai stringente obiective ale mai sus

mentionatei etape de tranzitie se numara optimizareai

eficientizarea tuturor abilitatilor academice dobandite In etapa

anterioara (dar mai ales a celor de management al timpului si

stresului), constientizarea dimensiunilor culturii academice, a

eticii, normelor si valorilor, cat i a practicilor vietii

academice. Finalizarea cu succes a tranzitiei i angajarea

deplina In fluxul progresului in planul cunoasterii stiintifice, a

forrnarii i dezvoltarii profesionale este conditionata de

modalitatea In care sunt intelese i utilizate orientarea si

suportul oferit de cei care deja au experienta comunicabila

9



(discursiv, explicit) de "navigare" in acest flux al progresului

in planul cunoasterii stiintifice.

Invatarea si predarea s-au transformat fundamental in

ultimele decenii. Perspectiva pasiv-receptiva asupra Inva arii

(ca proces de achizitie de informatii) este din ce in ce mai

palida iar cea participativa din ce In ce mai evidenta, in

aceasta din urma, cunostintele sunt un produs al part iciparii

celui care invata la practici culturale si activitati de invatare In

comun, In retele de persoane angajate intr-o mare varietate de

procese sociale, incluzand aici dialogul si modelarea (Sfard,

1998; Siemens, 2005; McLoughlin iLee, 2008,pp.13 -15).

Natura participativa a Inva¢rii transforma "consu-

matorii" de informatie in consumatori si producatori deopo-

triva (Tapscott si Williams, 2008; Hara, Shachaf si Hew, 2010,

pA), creand ceea ce este considerat a fi

noua specie de

consumator care produce buna parte din bunurile pe care Ie

consuma - "specie" numita de Alvin Toffler (1980)

"prosumator" prosumer).

Actualmente se vorbeste despre un "nou val de

"prosumatori", reprezentat "cel mai adesea de "invatacei' care

creeaza si schirnba informatii si idei in mod activ"

(McLoughlin Lee, 2008, p.IO), care sunt "nativi digital"

digital natives) i car e sunt "capabili de sarcini multiple de

imaginare si vizualizare In timp ce cornunica in mai muIte

modalitati" (Prensky, 2001). Aceste calitati prezinta Insa i

anumite riscuri si, asa cum subliniaza McLoughlin si Lee

(2008) (promotorii unei noi pedagogii, numite Pedagogia 2.0,

pentru a fi congruenta cu vocabularul aplicat ii lor Web 2.0), In

stimularea proceselor care favorizeaza generarea continuturilor

de catre cel care Inva¢ este Inca nevoie de responsabilitate.

Aceasta, mai ales pentru c s cum au aratat serie de

cercetari, desi nativi digital, multi studenti din invatamantul

superior nu detin competentele necesare pentru a naviga si

selecta sursele relevante din imensitatea de informatii

disponibile si trebuie spri jini ti pentru a-si dezvolta expertiza i

increderea in cautarea, evaluarea, crearea si schimbul de idei -

activitati care implica adesea abilitati complexe de gandire

crit ica (pentru un inventar al opiniilor care sust in aceasta idee:

p.19).

Autori precum Olin-Scheller i Wikstrom (20] 0, p.46)

noteaza In cultura participativa rolul de suport In acest

demers revine nu ati lt mentorilor formali cat celor informali

("persoane cu mai multa experienta care pot servi ca modele i

ca sprijin de 'indrumare pentru cei mai putin experimentati"),

fapt ce readuce in discutie problema imitatiei, in eleasa In

acceptiunea in care a fost promovata In Antichitate (Cicero, de

exemplu), ca modalitate de invatare a unui repertoriu lingvistic

si a unui vocabular adecvat unui domeniu specific al

cunoasterii. Autorii citati inventariaza

serie de opinii, unele

pro, altele contra promovarii imitatiei

imitatio)

ca principiu al

predarii-Inva¢rii. Printre opinii le contra imitat iei retinute de

autorii mentionati, este cea sustinuta de Andersen (1995) i

Nilsson (2002) conform carora imitatia poate submina atat

gandirea critica, cat si dezvoltarea unor mijloace de expresie

proprii si a unui stil personal de procesare a informatiilor.

Printre opinii le pro-imitatie (mai ales In stadiul de Incepator,

de nou venit intr-o comunitate de practici) prezentate de

autori, este aceea sustinuta de Kindeberg (2006) sau

Hakansson (2008). Conform acestora, sensul original al

imitatiei a fost de proces activ, nu pasiv, invatarea prin

imitatio denotand nu doar imitarea unui model bine definit, ci

i colectarea critica a diferitelor alt ernative de exprimare i

transferarea acestora in noi contexte. In orice caz, precizeaza

autorii, confuzia care s-a produs in timp intre imitatie i

plagiat, a conferit principiului .Imitano In Invat

are

reputatie

nu tocmai buna care trebuie insa reevaluata (p.46).

Toate consideratii1e de mai sus sunt valabile (si chiar

necesare) iIn perspectiva insusirii iconstruirii cunoasterii cu

privire la specificul formei sale stiintifice In psihologie.

Cunoasterea psihicului a reprezentat intotdeauna

tentatie intelectuala incitanta atat pentru mintea omului cat i

10

11



pentru comunitatile i soci etatile care exista prin i pentru

oameni. Cunoasterea stiintifica a psihicului inseamna

provo care in plus pentru cunoasterea umana, ea devenind in

timp i punct de focalizare al reflectiilor i conceptualizarilor

in discipline academice cu identitate bine conturata cum este

epistemologia, sau teoria cunoasterii, spre exemplu. Cunoas-

terea specificului cunoasterii stiintifice In psihologie se

transforma astfel intr-o datorie pentru cei care se pregatesc sa

profeseze in acest domeniu.

Un curs universitar care abordeaza explicit aceasta

problematica, poate veni in sprijinul temerarilor zilelor

noastre care se angajeaza In aventura cunoasterii psihicului

uman i poate facilita identificarea unor posibile raspunsuri la

intrebarile pe care ei si Ie pot pune.

Una dintre cele mai importante contributii romanesti la

clarificarea specificului cunoasterii stiintifice in psihologie

este tratatul elaborat de Mielu Zlate, intitulat .Jntroducere In

psihologie - tratat care, pe langa faptul ca inforrneaza docu-

mentat i complex, orienteaza de asemenea omul de stiinta

interesat de acest aspect In chiar demersul pe care el

intreprinde. De la prima editie (1994, la Editura Sansa,

Bucuresti), editiile reviizute i adaugite (1996, aceeasi editura;

2000, la Editura Polirom) si t irajele ulterioare (2001 - 2011),

tratatul of era tinerilor ternerari care vizeaza sa devina oameni

de stiinta in domeniul psihologiei aproape toata informatia

necesara formarii unei perspective nu doar corente, dar si

generatoare de noi directii de studiu.

Perspectivele de analiza initiate de M. Zlate, unele

conturate explicit, altele doar sugerate (cu

fina intuitie a

directiilor viitoare de dezvoltare a exegezei in domeniu), i i

releva, chiar de la prirnul contact, solida fundamentare pe

infortnatiile existente in cadrulliteraturii de specialitate, dar si

pe directi i noi, indraznete la data publicarii cartii.

Continuarea demersului initiat de M.Zlate, de a analiza

specificul cunoasterii stiintifice in psihologie, cu scopul

12

explicit de a contribui la formarea profesionala a speciali tilor

in acest domeniu, este de natura sa contribuie atat la

dezvoltarea cunoasterii cat si la afirmarea identitatii

profesionale a sti intei ia profesiei de psiholog.

Pornind, deci, de la terenul defri at (cu clarviziune si

dragoste pentru psihologie) de catre regretatul profesor Mielu

Zlate, cursul Teoria cunoa terii stiintifice In psihologie ,

propune

incursiune in specificul cunoasterii stiintifice a

psihicului In urmatoarele etape:

1. analiza specificului cunoasteri i In psihologie (caracterul

st iintific versus naiv/popular; caracterul general versus

specific) si analiza impactului ei In planul cunoasterii

psihologice (caracteristici, obiect si metodologie, utilitate

si aplicabilitate);

2. analiza part icularitati lor psihologiei ca tiintii i profesie

(definire; tendinte controversate; loc In sistemul tiintelor;

domenii aplicative ale psihologiei; loc In sistemul

ocupatiilor);

3. analiza specificului descrierii, explicatiei i predict iei in

psihologie precum si a specificului legilor si teoriilor

psihologice;

4. analiza problemelor care graviteaza 'in jurul obiectului

cunoasterii tiintifice in psihologie (psihicul in ultima

instanta, cu multiplele sale fatete) - cum a fost el

configurat, este congruent cu semnificatia clasica de

obiect al unei stiinte?;

5. analiza modului in care este abordata natura psihicului

uman, In cal itate de obiect al cunoasteri i - tiintifice In

psihologie (de la baza biologica a psihicului la deter-

minarea si conditionarea lui sociala, istorica si culturala];

6. analiza ipostazelor psihicului (constiinta, subcon tientul i

inconstientul), vazute drept obiect al cunoasterii stiintifice;

7. analiza specificului cunoasterii stiintifice a starilor de

constiinta modificata (somnul, visul, hipnoza) si a cailor

13



de acces spre aceste stari (meditatia, biofeedback-ul,

substantele psihoactive).

Este de asteptat ca acest ghid de studiu, fie pe baza

informatiilor asimilate in cadrul prelegerilor subsumate

cursului "Teoria cunoasterii stiintifice in psihologie", fie pe

baza altor informatii existente in literatura de specialitate, sa

contribuie la:

I Intelegerea, fixarea i operationalizarea cunostintelor cu

privire particularitatile psihologiei ca tiin a i ca profesie;

2. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor cu

privire la modul in care sunt reflectate aspectele definitorii

ale psihicului in produsele cunoasterii stiintifice: concepte,

modele descripriv-explicative, legi, teorii;

3. intelegerea, fixarea si operationalizarea cunostintelor eu

privire la: obiectul psihologiei, relatia dintre natura

psihicului uman si specif icul determinarilor sale (realitatea

psihica in sine) si dintre ipostazele sale si starile de

constiinta;

4. intelegerea limitelor cunoasterii stiintifice a psihicului ca

provocari pentru cunoasterea umana i pentru dezvoltarea

psihicului insusi.

de catre autorullautorii lor, pe de-o parte si receptarea -

stocarea - si reflectia ad hoc din partea auditoriului.

Activitatile complementare prelegerii (cursului aca-

demic), respectiv activitatile de seminar i cele independente,

presupun pregatirea prealabila, implicarea activa i mai ales

feedback-ul reciproc intre actorii implicati. Ele sunt destinate

aprofundarii i nuantarii informatiilor oferite de curs si au

aceleasi obiective ca toate activitatile de invatare in general:

atilt in plan cognitiv

t

i in plan afectiv, respectiv: cunoas-

terealstocarea de informatii pentru reactualizare, intelegerea,

aplicarea, analiza, evaluarea si creatia (in domeniul cognitiv),

receptarea, raspunsul, valorizarea, organizarea si stabilirea

setului de valori aferente caracteristicilor a ceea ce se

achizitioneaza (emotii i sentimente, preferinte, atitudini,

valori imotivatii) (in domeniul afectiv) (pentru nuantare, a se

vedea taxonomiile obiectivelor invatiirii (Anderson i

Krathwohl, 2001; Krathwohl, Bloom iMasia, 1964).

Seminarul

academic reprezinta,

sensu lato

forma de

instruire academica avand ca functie principala reunirea unor

grupuri restranse de persoane in cadrul unor intalniri dinamice

i interactive in care subiectul discutiilor graviteaza in jurul

unor problematici specifice, de cele mai multe ori precizate

prealabil. In esenta, seminarul este locul in care participantii

au prilejul sa puna intrebari, sa se angajeze in dezbateri cu

privire la anumite teme i mai ales, au oportunitatea de a- i

prezenta, intr-o atmosfera cat mai apropiata de cea a

comunitatilor stiintifice, produsele activitatilor independente,

avand garantia ca ele vor fi receptate, analizate i comentate In

acord cu cele trei caracteristici ale invatarii autentice subliniate

de catre Rogers (1959): empatia, congruenta i valorizarea

pozitiva.

ctivitdtile individuale complementare prelegerilor i

seminariilor, se finalizeaza prin "produse/crea ii stiintifice"

speeif ice si se diferentiaza in ceea ce priveste capacitatea lor

formativa in functie de obiectivele si formatul produsului

vizat.

Abordarea temelor considerate a fi relevante pentru specificul

cunoasterii stiintifice in psihologie si real izarea obiectivelor

precizate mai sus se realizeaza in contextul:

• prelegerilor/conferintelor saptamanale;

• seminariilor academice saptamanale;

• activitatilor individuale, autonome, autoreglate,

de sistematizare si interpretare a informatiilor

asimilate;

• activitatilor individuale si/sau de grup/frontale de

auto- sihetero- evaluare si feedback

Prelegerile si conferintele presupun diseminarea de

informatii structurate dupa criteriile apreciate drept relevante

14

15



Angelo i Cross (1993), intr-un tratat adresat profe-

sorilor din invatamantul liceal si universitar, prezinta un

fecund inventar de activitati individuale care pot fi utilizate fie

pentru atingerea obiectivelor invatiirii pe care Ie precizeaza

taxonomia revizuita a lui Bloom (Anderson i Krathwohl,

2001), fie pentru activarea un or strategii particulare de

Invatare. Vizand eel de-al doilea scop, autorii mai sus citati

descriu:

• activitati care faciliteaza in special analiza (sistema-

tizarea informatiei, chestionarea si realizarea de

postere sau planuri/scheme);

• act ivi tati care facili teaza 'in special sinteza (hartile

conceptuale );

• activitati care faciliteaza in special gandirea critica

(mese rotunde, dezbateri, focus-group, analiza

critica),

Dintre acestea, avand in vedere specificul experientei de

invatare in perioada tranzitiei de la studiile de tip Iiceal la cele

de tip universitar, sunt propuse ca activitati independente:

a) Realizarea unor diagrame ale relatiilor dintre concep-

tele teoriile unui subiect (Harta conceptuaIalConcept Map

aferent.

b) Analiza critica a informatiilor prezentate In lucrari stiin-

tifice precum articole, tratate, monografii, etc.

Diagrama relatiilor dintre conceptele/teoriile unui

subiect (Concept-map) reprezinta in esenta un instrument

utilizat pentru a organiza si reprezenta cunostintele dobandite

i implica , alaturi de identificarea conceptului/conceptelor

importante legate de anum ita tema, i construirea unei retele

de legaturi, intelesuri si semnificati i plecand de la conceptul de

baza, Fiecare notiune este tradusa in plan vizual sub forma

unei figuri geometrice (e.g. paralelogram, dreptunghi, cere,

oval, etc.), relatiile de subordonare sau supraordonare

conceptuala formand

ierarhie simbolizata prin sageti. Aceste

reprezentari pot fi suplimentate si de etichete lingvistice In

16

scopul de a clarifica legaturile i de a spori gradul de

comprehensiune a temei abordate (Johnson si Johnson, 1994).

Analiza cri tica exprima

apreciere personala a

informati ilor continute de

sursa bibliografica,

evaluare a

exactitatii, corectitudinii si completitudinii acestora. Ea

necesita formularea i elaborarea unor argumente i

contraargumente contribuind la dezvoltarea abilitatilor de

gandire critica.

Pentru completarea/nuantarea invatarii facilitate de

aceste activitati, produsele stiintifice realizate urmeaza a I i

primi

v lid re

sociala prin activi tati de grup (seminari i)

care constau in:

a) Prezentarea In fata grupului a produsului activitatilor

independente (concept-map sau analiza cri tica) sub forma

unui poster sau a unei prezentari power-point;

b) Discutii de grup privind: a) inforrnatiile prezentate; b)

modul de prezentare.

Fiecare dintre mentionatele activitati au reguli de

desfasurare stabilite In timp prin eforturile specialistilor de

a le creste eficienta dar si relevanta pentru expertiza celor

care Ie desfasoara. Cunoasterea i respectarea lor face

diferenta dintre etapa initials si procesul continuu al

formarii profesionale

17



Capitolul

CTIVIT TIIEXERCITII DE VERIFIC RE

CUNO TINTELOR F CTU LE

REFERITO RE L

CUNO TERE

TIINTIFIC iN PSIHOLOGIE

Valeria Negovan, Marius Stanciu

o dimensiune irnportanta a dezvoltarii cunoasterii In

orice domeniu este constientizarea cantitatii si calitatii

informatiilor achizitionate si sistematizate astfel incat acestea

sa poata fi incluse cu cea mai mare viteza i adecvare intr-o

noua configuratie de inforrnatii cu

mai larga arie de

aplicabilitate.

Prezentul set de exercitii de (auto )evaluare a progresului

realizat in cunoasterea temelor abordate vizeaza:

a) Fixarea cunostintelor cu privire Ja modelele teoretice,

conceptele, paradigmele si personali tatile marcante care au

contribuit la eJaborarea acestora In cadrul psihologiei

stiintifice;

b) Dezvoltareacompetentelor in ceea ce priveste cautarea,

identificarea i evaluarea focalizata a resurselor traditionale

i digitale de informare (i.e. Aflabetizare informa tionala,

tehnologica si informatica);

c) Dezvoltarea abilitatilor de gandire critica si perfectionarea

discursului argumentativ prin formularea unor argumente

pertinente i s esizarea erorile In argumentare;

d) Aplicarea cunostintelor/informatiilor asimilate si interpre-

tate in demersul evolutiv de trecere de la cunoasterea

18

comuna la cea stiintifica in psihologie, atat in plan

epistemic, ontologie, cat si In plan metodologic.

In baza informatiilor existente in l iteratura de specia-

litate dar i In baza experientei lor didactice si de cercetare

autorii prezentului instrument de lucru au apreciat ca reali-

zarea obiectivelor specificate mai sus este facilitata de:

a) Intrebari de verificare pe baza de itemi cu alegeri multiple;

b) Exercitii i teme de reflectie sub forma de sarcini care

solicita argumentarea, comentarea, imaginarea unor situatii

pentru a identifica posibile dezvoltari ale cunoasterii in

legatura cu respectiva situatie;

c) Recapitulari esalonate sau comasate in forma unor succinte

discursuri pe tema data.

Fiecare set de exercitii este insotit de prezentare a

obiectivelor auto/hetero evaluarii i de bibliografie orienta-

tiva pentru aprofundarea studiului. Raspunsurile corecte la

intrebarile de veri care, oferi te la finalul sectiunii reprezinta

un suport pentru dezvoltarea capacitatii de autoevaluare i

auto-feedback - abilitati academice esentiale pentru progresul

In activitatile de invatare.

Informatiile necesare rezolvarii exerciti ilor se gasesc In

urmatoarele surse bibliografice:

Zlate, M. (2000).

Introducere inpsihologie

Iasi: Polirom.

Zlate, M. (2006). undamentele

psihologi i

pp 1- 123.

Bucuresti: Editura Universitara.

Zlate, M. (2009).

undamentele psihologiei

Iasi: Editura

Polirom.



2 1 Verificarea cunostintelor referitoare

tema

Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii.

2 1 1 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:

3. Spre deosebire de conceptul de

paradigmd

popuJarizat de

Thomas S. Kuhn (200811962), termenul episteme, utilizat

de Michel Foucault in Les Mots et les choses: Une

archeologie des sciences humaines

(1966) se refera Ja:

a)

intregul set de valori inteJectuale umane.

b) Un cadru conceptuaJ mai vast care cuprinde

discursuJ stiintific.

c) Spiritul intelectual al unei zone geografice (i.e.

ortgeist .

d) Nu exista diferente esentiale intre cele doua notiuni.

Rezultatele acestor intrebari/ exercitii ofera informatii despre

cantitatea icalitatea cunostintelor cu privire la:

o teoria cunoasterii stiintifice In psihologie;

o diferentele

dintre ontologie, epistemologie, psiho-

logie.

o

principalele controverse legate de

intelegerea si

definirea cunoasterii;

o diferentele dintre cunoasterea com una i cea

stiintifica doxa i episteme ;

o diferentele dintre epistemologia academica i cea

naiva;

4. In jargonuJ filozofiei analitice, exempJeJe care contesta

tratarea cunoasterii drept suma de credinte adevarate

justificate poarta numeJe de:

a) Cazuri Frankfurt.

b) Dileme distructive.

c) Paradoxuri.

d) ExempJe Gettier.

2 1 2 intrebari de verificare

I

EpistemoJogia reprezinta ramura filozofiei preocupata de:

a) Studiul originii universului,

b) Studiul binelui si al raului, cat si al unei conduite

corespunzatoare,

c) Studiul cunoasterii, al naturii acesteia si al surselor

el.

d) Studiul a tot ceea ce exista,

in care persoanele obisnuite

ale cunoasterii in situatii

Epistemologia naiva

sau poporana este preocupata de:

a) Cercetarea normativa a procedurilor care trebuie

utilizate pentru a putea ajunge la

cunoastere

autentica.

b) Cercetarea manierei

real izeaza evaluari

obisnuite, cotidiene.

c) Formularea unor principii prescriptive cu privire la

cunoastere i evaluarea acesteia.

d) Studiul formal al inferentelor deductive.

2. Conform abordarii traditionale a teoriei cunoasterii, spre

deosebire de

doxa,

care inseamna credinta sau opinie

personal a, cunoasterea adevarata presupune:

a) 0 opinie imparta ita de mai multe persoane.

b) 0 credinta sau opinie adevarata justificata,

c) 0 dogma.

d) Toate variantele de mai sus.

6. Fundamentele psihologice ale epistemologiei naive

depind eel mai probabil de:

a) Cunostintele academice ale persoaneJor.

20

21



b) Abilitatile matematice ale persoanelor.

c) Educatia informala primita de persoane.

d) Metacognitie i abilitati de baza ale psihologiei

comune.

2 1 3 Exercitii i t eme de reflectie

1. Considerati cii psihologia stiintifica, empirica reprezinta

amenintare care poate eroda fundatia normativa a teoriei

cunoasterii Oferiti minim 2 argumente).

a)

b)

22

2 1 4 Bibliografie supliment r orient tiv

Bengson, J., Moffett, M.A. Eds.) 2011). Essays on

Knowledge, Mind, and Action. New York: Oxford

University Press.

Heintz, C., Taraborelli, D. 2010). Editorial: Folk

Epistemology. The Cognitive Bases of Epistemic

Evaluation. Review of Philosophy and Psychology, 1 4 .

DOl: 10.1007/s13164-010-0046-8

Spaulding,

W

2013). Psychological Epistemology:

Epistemological Psychology.

Journal of Constructivist

Psychology,26 3 ,I72-180.

23



2.2.Verificarea cunostintelor referitoare la tern a

Psihologia ca stiinta ica profesie

2 2 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:

Rezultatele acestor testari / exerci tii ofera inforrnatii despre

cantitatea si cali tatea cunostintelor cu privire la:

o definirea psihologiei ca stiinta;

o principalele controverse legate de caracterul de

tii nta al psihologiei;

o natura psihologiei ca disciplina stiintifica;

o obiectivele principale ale psihologiei - i.e.

descrierea, Intelegerea si predictia comportamentului

uman si animal, cat si al atitudinilor si raspunsurilor

afective ale omului;

o locul psihologiei ll sistemul stiintelor;

o aspectele importante ale profesiei de psiholog statut,

functii, cod deontologic, debusee de plasare);

o factorii modelatori ai viitorului psihologiei ca tjinta

si ca profesie;

o note le definitorii ale psihologiei ca profesie;

o ariile principale ale psihologiei aplicate.

2 2 2 Intrebari de verificare

1. Pentru ca

discipl ina sa fie considerata sti inta ea trebuie sa

aiba urmatoarele elemente:

a. 0 institutie In care persoanele sa fie educate i un

corp profesoral;

b. 0 metoda proprie;

c. 0 serie de lucrari importante scrise despre un anumit

subiect;

d. Un obiect specific de studiu,

serie de metode

empirice adecvate, cat si legi specifice.

2. Immanuel Kant 200211786) considera ca psihologia nu va

putea deveni niciodata

stiinta naturala deoarece:

a. Psihicul nu face parte din cimentul cauzalitatii;

24

b. Psihicul este diafan;

c. Nu exista legi matematice ale psihicului , iar acesta

nu poate fi masurat In mod direct si obiectiv;

d. Psihicul nu poate fi inteles in totalitate.

3. Filozoful pozitivist Auguste Comte a exclus psihologia din

sistemul stiintelor deoarece:

a. Ea este

disciplina prea tanara;

b. Ea nu are

metoda obiectiva de cercetare i recurge

doar la metoda subiectiva a introspectiei;

c. Ea depinde In total itate de dezvoltarile teoretice ale

altar stiinte;

d. Psihicul nu exista ca realitate obiectiva.

4. Tratarea psihologiei comune ca teorie In adevaratul sens al

cuvantului presupune:

a. Posibilitatea ca psihologia comuna sa fie complet

falsa;

b. Posibilitatea ca psihicul sa nu existe;

c. Perspectiva conform careia simulam mintea altor

persoane pentru a Ie intelege;

d. Posibil itatea ca intelegerea intentionalitat ii sa fie

adaptare biologica.

5. In general , se considera ca nasterea psihologiei sti intifice a

avut loc In anul:

a. 1672;

b. 1742;

c. 1913;

d. 1879.

6. Dupa Thomas Kuhn 200811962), paradigma reprezinta:

a. Un algoritm folosit pentru a rezolva

problema;

b. 0 teorie;

c. 0 constelat ie de teori i, modele iexperimente clasice

care permit stiinta normala;

d. 0 pozitie metafizica asupra realitatii.

25



7. Dupa Lakatos (1978), programele stiintifice de cercetare

contin:

a. Doar un nucleu format din metode de cercetare

specifice;

b. Un nucleu dur, format din presupuneri metafizice si

legi generale, cat si

centura de ipoteze auxiliare;

c. Instrumente iaparate de masurare;

d. Niciuna din variantele de mai sus.

12. Dupa studiul efectuat de Rosenfeld, Schinberg i

Thornton pud Zlate, 2000, p. 62) putem grupa

responsabilitatile psihologului In patru subfactori:

a. Interventie, aplicatii organizationale, aplicatii

stiintifice i aplicatii tehnice;

b. Cercetare si masurare, evaluare scolara iaplicatii

militare;

c. Interventie, aplicatii stiintifice ieducatie.

d. Cercetare si masurare, interventie, aplicatii orgaru-

zationale i evaluare.

. Afirmatia psihologia

are un trecut lung, dar

istorie

scurta ii apartine lui:

a. Platon;

b. Johannes Peter Muller;

c. Thomas Kuhn;

d. Hermann Ebbinghaus

13. Cel mai cunoscut cod deontologic al profesiei de psiholog

a fost dezvoltat de:

a. COPSJ;

b. ONU;

c. APA;

d. O'Sl.

9. Primul model triunghiular cu privire la pozitia psihologiei

In cadrul stiintelor se datoreaza lui:

a. Jean Piaget;

b. P.E. Meehl;

c. B.M. Kedrov;

d. Karl Buhler.

14. Codul deontologic al APA a fost elaborat 'in:

1879;

b. 1992;

c. 1955;

d. 1913.

0.ln modelul sau triunghiular, Kedrov plaseaza psihologia:

a. Mai aproape de stiintele sociale decat de cele

filozofice;

b. Mai aproape de tehnica dedit de stiintele sociale;

c. Mai aproape de stiintele filozofice decat de cele

naturale

sociale.

d. Mai aproape de stiintele naturale dedit de cele

sociale.

11. In plan practic, serviciile furnizate de psihologi ocupa trei

mari arii :

a. Cea militara, organizationala si clinica;

b. Cea organizational

academica i comportamentala;

c. Cea clinica/consiliere psihologica si scolara, organi-

zationala si academica;


15. Dintre urmatoarele tari cea care nu are un cod deontologic

care se refera 'in mod special la cercetarea comporta-

mentala este

a. S.U.A.

b. Marea Britanie;

c. Belgia;

d. Franta.

2.2.3. Exercitii i teme de reflectie

1. Conform anumitor autori, psihologia comuna, fiind

teorie

nesistematica si naiva In adevaratul sens al cuvantului, este

26

27



complet falsa. Imaginati-va cum ar fi sa trait i fi ira a explica

i intelege comportamentele umane In termeni de dorinte,

credinte i aspiratii.

Este acest lucru posibil ? daJnu

Daca raspundeti .Da , mentionati doua posibile

consecinte a, b);

Daca apreciati ca Nu ,

mentionati

doua

argumente a, b).

a)

b)

2. Auguste Comte, parintele pozitivismului, considera

introspectia

metoda de cercetare profund eronata. Oferiti

minim doua argumente pentru a sustine astfel de pozitie.

a)

28

3. Credeti di pluralismul abordari lor prezent In psihologie

este un lucru bun? Argumentati minim 2 argumente).

a)

b)



4. Credeti

psihicul poate fi redus la dinamica materiei ?

Daca da, ar mai a tunc i nevoie de psihologie ? Oferiti

minim doua argumente indi ferent de poz it ia asumata.

a

b

5. Oferiti doua argumente pentru locul central al psihologiei

in sistemul stiintelor

a

30

b

6. Cum vedeti profesia de psiholog peste 100 de ani. Oferiti

minimum 2 argumente pent ru sustine rea pozi tie i expuse.

a

b

7. Considerati ca exista situatii In care principiile

genera le prop use de AP A pot fi incalcate, Oferiti

minim 2 argumente pentru a sustine pozitia asumata.

a

31



b)

8. Consultiind manuale, carti de specialitate si surse de pe

internet, , intocmiti lista de experimente celebre care au

incalcat principiile etice de baza ale codului deontologic.

Credeti ca ele ar mai putea

efectuate astazi. Argumentati

(minim 2 argumente).

a

b)

9. Intocmiti un inventar al argumentelor personale pentru

progresul psihologiei ca tiinta.

a)

32

b)

10. Motivati propria alegere a profesiei de psiholog pe baza

argumentelor pentru progresul psihologiei (un paragraf de

maximum 100 de cuvinte)

4 Bibliografie

suplimentara orientativa

Herseni,

(1980).

Cultura psihologica romdneascd

Bucuresti: Ed. St. Enciclopedica, pp..209-261.

Legea

Of.

213 din 27 mai 2004 privind exercitarea profesiei de

psiholog, in Revista de psihologie organizationald

numar special, IV (3-4). Iasi: Polirom.

Pavelcu, V. (1972).

Drama psihologiei

Bucuresti: EDP.

Piaget, (1972). Dimensiuni interdisciplinare ale psihologiei

Bucuresti: EDP.

Popa, M., Anitei, M. (2003). Profesionalizarea psihologiei in

Romania - realitati

i

perspective in

Revista de

psihologie organizationald

(3-4).

33



2 3 Verificarea

unostintelor

referitoare la tema

Cunoasterea stiintifica 'inpsihologie: de la descriere, explicatie

si predictie la lege si teorie

2 3 Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:

Rezultatele acestor testari/ exerci ti i ofera informatii

despre cantitatea

i

calitatea cunostintelor cu privire la:

o diferenta dintre cunoasterea com una i cea stiintifica

In psihologie;

o punctele forte, dar si cele slabe ale intuiti ilor cauzale

care stau in spatele cercetarilor socio-umane.

o principalele note ale cunoasterii stiintifice in

psihologie;

o specificul descrierii si explicatiei In cunoasterea

psihologica;

o specificul legilor din psihologie;

o tipurile de explicatii oferite In cadrul psihologiei;

o tipurile de teorii in psihologie;

o specificul teoriilor psihologice.


1. Problema legilor 'inpsihologie este:

a. 0 problema incheiata, intrucat psihologia are legi

similare celor gasite in fizica,

b. problema fictiva intrucat nu exista legi in natura.

c. problema fictiva, intrucat legile sunt constructi i

normative.

d. 0 problema deschisa, deoarece legile psihologiei

sunt de natura statistic-probabilistica si teleologica.

2. Distinctia dintre nomotetic i idiografic a fost introdusa

de:

a. Carl Hempel.

b. Georg Hegel .

34

c. Wilhelm Windelband.

d. Jean Piaget .

3. Conform modelului formulat de Hempel, explicatiile

necesita:

a. Existenta unui model matematic al fenomenului

vizat.

r Existenta unui agent intentional In spatele

fenomenului vizat.

c. Ambele variante a si b.

d. Existenta unor Iegi de acoperire .

4 Sensu lata

psihologia este

stiinta:

a. Pur nomotetica,

dioteticd

c. Pur idiografica.


5. Demersurile interpretative In psihologie vizeaza:

a. Explicarea unui fenomen sau a unui comportament

In baza unor legi imuabile.

Utilizarea unui model matematic pentru a explica un

fenomen natural.

c. Intelegerea unui comportament sau a unui fenomen

psihic prin intermediul empatiei i prin simularea In

mintea cercetatorului a fenomenelor interne desfa-

surate In mintea agentului investigat.

d. Formularea unor modele abstracte explicative.

6. Dupa Piaget, modelul explicativ al reductionismului

psihologic imbraca doua mari forme:

a. Explicatii constructiviste si explicatii genetice.

b. Explicatii fizicaliste i explicatii organiciste.

c. Reductionism psihanalitic i reductionism beha-

viorist.

35



d. Reductionism intrapsihologic si reductionism extra-

psihologic,

7. Forta teoretica a unei abordari psihologice cuprinde,

inter

li

a. Educatia formala primita de teoreticieni.

b. Testabilitatea empirica a unei teorii, gradul de

incadrare empirica forrnala, gradul de formalizare f?i

eel de coeziune.

c. Inteligenta si creativitatea teoreticienilor.


8. Precizia conceptual-lingvistica:

a. Scade forta teoret ica a unei teori i.

Nu afecteaza forta teoretica.

c. Are un efect ambivalent asupra fortei teoretice.

d. Sporeste forta teoretica a unei teori i.

2 3 3 Exereitii si teme de reflectie

I. Anumiti psihologi si filozofi considera ca pozitia

traditionala a determinismului nu mai poate fi pastrata In

prezent. Evaluati aceasta conceptie oferind minim doua

argumente pro sau contra indiferent de pozitia asumata.

a

b

36

2 Credeti

ca psihologia are legi speciale, proprii, sau toate

aces tea se reduc ultima instanta la legi de natura

biochimica, care se reduc la randul lor la legi pur fizice.

Argumentati minim 2 argumente .

a

b

3. Daca legile f?iexplicatiile psihologice au

natura profund

teleologica, atunci care este eel mai redus nivel posibil de

analiza. Exprimati-va opinia personals oferind minim 2

argumente.

a

b

37



4. Din punct de vedere al preciziei conceptual-lingvistice,

care considerati

di

este cea mai evoluata paradigms

psihologica din cele studiate pana In prezent. Sustineti

alegerea facuta formuland minim 3 argumente.

a

b)

c

5. Considerati ca psihologia ar trebui sa urmeze modelul

stiintelor naturale sau pe eel al stiintelor socio-umane

Argumentati (minim 2 argumente)

a

38

b)

6. Demonstrati caracterul probabilist, statistic i te leologic al

legii adaptarii senzoriale (maximum 500 de cuvinte).

3 4 Bibliografie suphmentara orientativa

Bergstrom, L. (1996). Explicatia si interpretarea actiunii, In A.

Botez (coord.).

ilozofi

mentalului Bucuresti:

Ed.stiintifica, pp.140-161.

Neveanu, P.P. (1980). Lege i explicatie in psihologie, In B.

Zorgo (coord.). Probleme

fund ment le

ale

psihologiei

Bucuresti: Ed.Academiei.

Parot, F., Richelle, M, (1995). ntroducere in psihologie

Bucuresti: Ed.Humanitas.

39



2 4 Verificarea eunostintelor referitoare l tema

De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la obiectul

psihologiei ca tiinta - perspective de abordare iconsecinte In

plan metodologic

2 4 Obiectivele utoev lu rii cunostintelor

Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii despre

cantitatea i calitatea cunostintelor cu privire la:

o dificultatile de delimitare a obiectului psihologiei;

o principalele tendinte si orientari in definirea obiec-

tului psihologiei;

o rel ti obiect - metode - finalitate in tiintii/

psihologie.

o implicatiile in plan conceptual-metodologic ale

statuarii obiectuLui psihologiei;

o marile abordari din cadrul psihologiei e.g. psiho-

dinamica, comportarnentala, umanista, pozitiva,

evolutionista).


1. Problema ontologies sau existentiala a psihicului consta in:

a. ImposibiLitatea de a cadea de acord asupra metodelor

folosite pentru a il studia.

b. Incapacitatea de a patrunde intelectual in spatiul

vietii mintale.

c. Dificultatea de a intelege cu exactitate care este

natura psihicului si cum este ea conectata Cll natura

si dinamica entitatilor fizice.

d. Dificultatea de a atinge un consens cu privire la

jargonul stiintific folosit.

2. Problema complexitatii psihicului consta in:

a. Dificultatea de a intelege si de a prezice dinamica

mintii in raport cu cea a creierului i a universului

social.

b. Imposibilitatea de a desface psihicul in partile sale

componente.

c. Imposibilitatea de a reunii echipe de cercetare

multi-disciplinare care sa studieze mintea i creierul.

d. Dificultatea de a elabora ecuatii matematice care

descriu dinamica starilor mintale.

3. Divergentele inter-paradigmatice reprezinta:

a. Divergente existente intre diferite scoli ale psiho-

logiei cu privire la obiectul acestei discipline, la

instrumentele care trebuie folosite pentru a studia

la finalitatea demersului de cercetare.

b. Dificultati de a intelege termenii folositi de alti

cercetatori .

c. Discutii cu privire la valoarea practica a psihologiei.

d. Discutii cu privire la originea istorica a psihologiei.

4. Divergentele intra-paradigmatice reprezinta:

a. Discutii cu privire la intemeietorii paradigmei la

care cercetatori i adera.

b. Divergente existente intre adeptii unei scoli Cll

privire la coordonatele teoretice si metodologiee

ale acelei scoli i la necesitatea de a impune

transformari la nivelul principii lor adoptate.

c. Divergente existente intre adeptii unei scoli ell

privire la statutul psihologiei ca tiinta.

d. Discutii cu privire la statutul pre-paradigmatic al

psihologiei si la nevoia de a realiza

unitate intre

scolile acestei discipline.

41



2 4 3

xercitii

i teme de

reflectie

b)

2. Este fragmentarea un fenomen benefic pentru tiin1ii ?

(Oferiti minim 3 argumente indiferent de perspectiva

sustinuta).

5. In prezent, psihologia este

disciplina:

a. Unificata, in care toate scolile cad de comun acord

asupra unor concepte si principii de baza.

b. Unificata in masura in care to ate scolile cad de

com un acord asupra statutului ontologie al

psihicului.

c. Fragmentata, neexistand un acord general cu privire

la natura psihicului, la obiectul de studiu al

psihologiei, la metodele acestei discipline sau la

finalitatea sa.

d. Fragmentata, int rucat f iecare paradigma urmareste

scopuri politice, economice i sociale specifice.

a)

1. Este psihologia ti inta pre-paradigmatica, asemeni

chirniei in timpul Evului Mediu sau a biologiei inaintea lui

Charles Darwin ?(Oferit i minim 3 argumente indiferent de

perspectiva sustinuta).

a)

c

b)

3. Oferi ti cateva solut ii (minim 3) pentru a unifica psihologia

sub singura paradigma dominanta ? Este, totusi, acest

lucru dezirabil ? (Oferiti minim un argument).

a)

c)

42 43



b)

c)

Argument

4. Comentati problema ontologica a psihicului: credeti cii are

vreo importanta pen tru prac tica psihologiei daca psihicul

este material sau imaterial, potent din punct de vedere

cauzal sau complet inert? Oferiti minim 2 argumente).

a)

44

b)

5. Daca psihicul poate realizat pe mai multe suporturi

materiale, dupa cum sustin anumiti adepti ai

cognitivismului, este psihologia

tiintii complet

independentii? Oferi ti min im 2 argumente).

a)

b)

45



2.5. Verificarea cunostintelor referitoare subtema

Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei

introspectionismul psihanaliza)

2.5.1. Obiectivele autoevaluarii cunostintelor:

Rezultatele acestor testari/ exercitii ofera informatii despre


o scolile care au impus ca obiect de studiu al psihologiei

viata psihica interioara introspectionismul si psihanaliza);

o contributia

introspectionismului i a psihanalizei la

precizarea obiectului psihologiei;

o directi ile de dezvoltare ale obiectului psihologiei propuse

de introspectionism si psihanaliza.

2.5.2. intrebari de verificare

1. Obiectul de studiu al psihologiei propus de introspectionisti

era reprezentat de:

a. Comportament;

b. Inconstient si sexualitate;

c. Stari de constiinta interne;

d. Omul ea un intreg indivizibil.

2. Modelul conceptual analogic al structuralismului era:

a. Modelul biologiei;

b. Modelul fizicii;

c. Modelul chimiei;

d. Modelul geologiei.

3. Cel care aduce introspectionismul in S.U.A. este:

a. Wilhelm Wundt;

b. John Dewey;

c. E.G. Boring;

d. E.B. Titchener.

4. Modelul conceptual analogic al functionalismului era:

a. Modelul fizicii;

b. Modelul biologiei;

c. Modelul chimiei;

d. Niciunul de mai sus.

5. Printre adeptii functionalismului Ii putem nurnara pe:

a. William James, Wilhelm Wundt iE.B. Titchener;

b. Eduard Gruber si Florian Stefanescu-Goanga;

c. Wilhelm Wundt si Jean Piaget;

d. William James, John Dewey iJames Angell.

6. Concepti a central a a functionalismului era ca:

a. Psihicul nu are nicio functie adaptativa;

b. Psihicul trebuie descompus In elementele sale

componente;

c. Psihicul are

0

functie adaptativa deosebita.

d. Nu exista psihic.

7. Obiectul de studiu propus de psihanaliza este:

a. Comportamentul;

b. Sinele individual si unie al omului;

c. Starile de constiinta modificate;

d. Inconstientul si sexualitatea

8. Karl Popper 1963) considera ca psihanaliza nu este

0

tiintiideoarece ea:

a. A fost elaborata plecand de la cazuri cl inice;

b. Nu face uz de metodele sti intelor naturale;

c. Nu este falsificabila;

d. Foloseste vocabularul psihologiei comune.

9. In modelul topografic, compartimentele psihicului sunt:

a) Id-ul, ego-ul i superego-ul;

b) Constientul, preconstientul si inconstientul;

c) Id-ul, constientul i preconstientul;

d) Id-ul, ego-ul ipreconstientul.

7

. ·ilk ·r , .. f ,• • • • • • • • •••••M' l ' • .



10.ln eel de-al doilea model teoret ic promovat de Freud dupa

1920, sediul inconstient al instinctelor este reprezentat de:

a. Superego;

b. Ego;

c. Preconstient;

d. Id-ul

11. Dupa Freud, la nastere copilul are doar

singura ipostaza

a psihicului. Aceasta este:

a. Id-ul;

b. Ego-ul;

c. Superego-ul;

d. Constientul.

12. Daca id-ul este condus dupa principiul placerii, ego-ul

este condus dupa:

a. Principiul cognitiei;

b. Principiullibidoului;

c. Principiul realitatii;

d. Principiul violentei.

13. Tehnica considerata de Freud drept calea regala spre

inconstient este:

a. Hipnoza;

b. Metoda sugestiei;

c. Analiza viselor;

d. Metoda asociatiilor libere.

14. Visele la fel ca si actele ratate) au:

a. Un continut manifest si unullatent;

b. Un continut incomprehensibil;

c. Un continut perfect investigabil in timpul starii de

veghe;


48

15. Freud si-a elaborat teoria cu privire la vise plecand de la

un vis personal avut in jurul anului 1895. Acesta este

cunoscut in cadrulliteraturii sub numele de:

a. Injectia Irmei;

b. Omul cu sobolani;

c. Omul-Iup;

d. Visul Annei

2.5.3. Exercitii t m reflectie

1. Introspectia a fost aspru crit icata ati lt de psihologi cat si de

filozofi. Credeti, totusi cii ea poate conduce la

cunoastere

adecvata asupra psihicului uman

Oferiti 3 argumente

indiferent de pozitia asurnata)

a)

b)

c



2. In cadrulli teraturii de speciali tate au fost oferi te multime

de critici la adresa psihanalizei. Fadi a consulta aceste

surse, care credeti ca sunt barierele ce stau in fata acestui

statut al paradigmei Argumentati (minim 2 argumente).

a

b)

3. Credeti ca psihanaliza a fost

adevarata revolutie pentru

domeniul psihologiei Oferiti argumente pro- si argumente

contra (minim doua pentru fiecare perspectiva).

Argumente PRO

a

b)

50

Argumente CONTRA

a)

b)

4. Comentati in maximum 300 de cuvinte urmatorul citat

pentru a argumenta necesitatea depasirii perspectivei

introspectioniste asupra obiectului psihologiei:

.Daca

admitem totusi, ca realitatea constiintei, ca

fenomen subiectiv, poate fi explorata icunoscuta si ca aceasta

realitate constituie obiectivul exc1usiv al cercetarii psihologice,

suntem pusi In fata unei noi constatari: manifestarile vietii

psihice intrec limitele constiintei. Rezulta ca, redus la

constiinta, la studiul forme lor superioare si reflexive ale vietii

psihice, domeniul psihologiei devine considerabil saracit, Cine

oare studiaza, in cazul acesta, formele sau procesele

extraconstiente, cum sunt automatismele si, mai ales, acele

motivatii ale actiunilor proprii care scapa prizei noastre de

constiinta? Trebuie sa amintim

multirne de procese psihice,

traite in mod real i implicit, care nu sunt - i uneori nici nu

pot fi- traduse pe planul superior, reflexiv, explicit i logic, al

constiintei (Pavelcu, 1972, p.65).

51



5. Conceptia fundamentals a psihanalizei

reprezinta

existenta unui inconstient inaccesibil etajelor superioare

ale psihicului in cele mai multe circumstante. Astfel,

pulsiunile libidinale si agresive sunt impinse inapoi In

inconstient pentru a nu destabiliza structura i

functionarea psihicului. Imaginati un experiment prin care

se poate testa intr-o maniera obiectiva aceasta

presupunere.

52

2 6 Verificarea cunnstintelor referitoare la subtema

Comportamentul, conduita iomul concret ca obiect al

psihologiei

2 6 Obiectivele

utoev lu rii cunostintelor

Rezultatele acestor testari/ exercit ii ofera informatii despre


o scolile care au impus ca obiect de studiu al psiho-

logiei comportamentul, conduita si activitatea;

o contributiile si limitele behaviorismului, psihologiei

conduitei, psihologiei action ale i psihologiei uma-

niste la definirea obiectului psihologiei;

o directiile de dezvoltare ale obiectului psihologiei

propuse de behaviorism, psihologia conduitei, psiho-

logia actionala ipsihologia umanista;

o Evalueze critic afirmatia ca noile orientari in

psihologie se raporteaza la om ca la un element al

marii ordini universale;

o Discute critic avantajele si limitele psihologiei

umaniste.


1. Paradigma behaviorista propune ca obiect de studiu al

psihologiei:

a. Statile mintale interne;

b. Omul in intregime;

c. Comportamentul;

d. Inconstientul si sexualitatea.

2. Nasterea behaviorismului In psihologie este asociata cu:

a. Aparitia criticilor impotriva introspectionismului;

b. Formarea Cercului de la Viena.

c. Consolidarea metodei observatiei;

53



d. Aparitia articolului lui J .B. Watson, Psychology as

a behaviorist views it in 1913.

3. Behaviorismul metodologic este:

a. 0 teza ontologica despre natura psihicului uman;

b. teza despre rolullimbajului in gandire;

c. teza normativa asupra cercetarii in psihologie care

consider c

doar datele observabile pot fi tratate

drept date empirice concludente;

d. Toate de mai sus.

4. Metodele de cercetare ale behaviorismului sunt repre-

zentate de:

a. Introspectie;

b. Observatie i experiment;

c. Analiza viselor;

d. Interpretarea cazurilor clinice.

5. Watson (1920) a incercat sa evidentieze rolul conditionarii

clasice in formarea fobiilor intr-o cercetare cunoscuta

astazi sub numele de:

a. Micul Albert;

b. Injectia Irmei;

c. Inchisoarea Stanford;

d. Experimentul Robbers Cave.

6. Dupa Watson, finalitatea psihologiei behavioriste este:

a. Vindecarea disfunctiilor psihice;

b. Analiza psihicului ca un produs sui g n ris

c. Controlul si modelarea comportamentului;

d. lnvestigarea constiintei.

7. Behaviorismullogic are la baza doua concepte importante.

Acestea sunt:

a. Falsificationismul si fizicalismul;

b. Verificationismul si epifenomenalismul;

54

c. Verificationsirnul i fizicalismul;

d. Falsificationismul si operationalizarea.

8. Dupa Hempel (1980/1935) i alti adepti ai behaviorismului

logic, sensul unei asertiuni reprezinta:

a. Rolul pe care joaca asertiunea 'in discurs;

b. Conditiile de verificare al acelei asertiuni;

c. Clasa de obiecte la care face referire acea asertiune;

d. Asert iunile nu au sens.

B.F. Skinner este cunoscut pentru elaborarea conceptului

de:

a. Conditionare clasica;

b. Conditionare operanta;

c. Harm cognitiva;

d. Inconstient dinamie.

10. Abordarea promovata de Skinner poarta numele de:

a. Behaviorism metodologie;

b. Behaviorism teleologic;

c. Behaviorism radical;

d. Behaviorism logic.

11.

n

terminologia behaviorismului,

int rire pozitiv

semnifica:

a. Un stimul care seade frecventa de aparitie a unui

comportament;

b. Un stimul indiferent organismului.

c. Un stimul introdus care creste frecventa de aparitie a

unui eomportament;

d. Un stimul nociv.

12. E.C. Tolman este eunoscut pentru elaborarea conceptului

de:

a. Condition are operanta;

b. Legea efectului;

55



c. Conditionare clasica;

d. Harta cognitiva.

13. Printre cele mai importante doua idei care stau la baza

abordarii promovate de Pierre Janet In cadrul psihologiei

sunt:

a. Omul are un caracter determinat In principal de

ereditate i s tudiu l animalelor ne poate ajuta sa

intelegem acest caracter

perspectiva evolutionista.

b. Introspectia este

metoda valida de cercetare si

putem implementa cu succes.

c. Studiul bolilor mintale ar putea constitui cale de

acces spre cunoastere si intelegerea viet ii mintale

normale, dar acest studiu nu poate fi rea lizat prin

introspectie,

d. Comportamentul este eel mai adecvat obiect de

studiu propus in cadrul psihologiei si el poate fi

cercetat doar prin experiment.

14. Pierre Janet a introdus In psihologie conceptul de:

a. Inconstient colectiv.

b. Arc reflex.

c. Cognitie,

d. Conduita.

15. Din punct de vedere metodologic, Janet propune:

a. Metoda introspectiei;

b. Metoda chestionarului;

c. Metoda clinica;

d. Metoda interviului.

16. Daniel Lagache Intelegea prin conduita:

a. Pur si s implu comportamentul extern observabil a l

unei persoane;

b. Totalitatea operatiilor materiale i s imbolice prin

care organismul aflat intr-o anumita situatie i i

realizeaza propr ii le posibili tati si incearca sa reduca

tensiunile care Iiameninta unitatea i integritatea;

56

17. Dupa Lagache, actiunile simbolice sunt:

a. Aloplastice (modifies anturajul);

b. Autoplastice (modifica organismul);

c. Ambele var iante;

d. Niciuna din variante.

c. Comportamentul in tern, subepidermic al u u

organism.

d. Toate de mai sus.

18. Definita In sens extensiv, activitatea reprezinta:

a. Totalitatea proceselor organ ice interne;

b. Totalitatea proceselor simbolice interne;

c. Relatia dintre organism si mediu care are finalitate

adaptativa si presupune un consum energetic.

d. Comportamentul observabil al organismului.

19. Paul Popescu-Neveanu considera ca uni tatea de baza In

psihologie este:

a. Actiunea.

b. Comportamentul.

c. Neuronul.

d. Constiinta.

20. Din punct de vedere al extensiunii, psihologia conduitei

propune un obiect de studiu:

a. Mai restrans dedit eel propus de Behaviorism.

b. Mai restrans decat eel propus de Introspectionism,

c. La fel de complex precum comportamentul.

d. Mai vast atat decat eel propus de Behaviorism cat si

de Introspectionism.

21. La momentul aparitiei, psihologia umanista a fost

supranumita a treia forti din psihologie, celelalte dona

fiind:

a. Psihologia cognitiva si psihanaliza.

57



b. Structuralismul si functionalismul.

c. Functionalismul i behaviorismul.

d. Psihanaliza si behaviorismul.

22. Cei mai importanti doi teoreticieni ai curentului umanist

sunt adesea considerati a fi:

a. J.B. Watson i E.G. Boring.

b. Jean Piaget iNoam Chomsky.

c. Abraham Maslow si Carl Rogers.

d. Fritz Pearls i Erik Erikson.

23. Primele lucrari care au promovat ideile de baza ale

psihologiei umaniste au aparut in:

a. Anii 70, In Europa.

b. Anii 80, In S.U.A.

c. Anii 60, In S.U.A.

d. Anii 40, In S.U.A.

24. Abraham Maslow este cunoscut In special pentru:

a. Promovarea terapiei centrate pe client.

b. Elaborarea piramidei nevoilor.

c. Inventarea metodelor psihometrice de cercetare.

d. Elaborarea metodelor proiective.

25. Modelul paradigmatic al persoanelor capabile de

auto-realizare a fost dezvoltat de Maslow In urma unei

proceduri numite:

a. Anal iza cantitativa.

b. Metoda chestionarului.

c. Metoda interviului.

d. Analiza biografica.

26. Psihologia umanista a propus ca obiect de cercetare:

a. Comportamentul uman ianimal.

b. Starile modificate ale constiintei.

c. Omul intreg, ca un tot unitar.

d nconstientul

58

27. In ultimele trei decenii, cele mai importante curente

dezvoltate pe cadrul conceptual promovat de psihologia

umanista sunt reprezentate de:

a. Psihologia analitica ipsihologia transpersonala,

b. Psihologia transpersonala si psihologia pozitiva.

c. Abordarea psihodinamica psihologia cognitiva.

d. Psihologia cognitiva ipsihologia pozitiva.

28. Printre primele contributii aduse de Carl Rogers In cadrul

psihoterapiei amintim:

a. Inventarea metodei desensibilizarii sistematice.

b. Dezvoltarea metodei analizei visului.

c. Dezvoltarea terapiei centrate pe client.


29. Carl Rogers considera ca toate organismele sunt rnanate

de

forta inconstienta de natura:

a. Distructiva ipasionala.

b. B)Distructiva, libidinala.

c. Constructiva de cele mai multe ori, dar capabila sa

destabilizeze individul in anumite circumstante.

d. Constructiva, man i fe stata in directia atingerii

potentialului de dezvoltare.

30. Valorizarea organismica reprezinta:

a. Comportamentele considerate dezirabile in urma

valorilor asimilate printr-un proces de introiectie

datorat conditionarii sociale.

b. Hranirea, sexul i agresivitatea.

c. Totalitatea consecintelor care urmeaza unor compor-

tamente naturale si care sunt reprezentate pozitiv In

spatiul fenomenologic propriu al individului.

d. a si b.

31. Metodele de cercetare implementate in cadrul psihologiei

umaniste sunt:

a. Atilt obiective, cat si subiective.

b. Pur obiective.

59



c. Pur subiective.

d. Niciuna din variante.

32. Finalitatea abordarii umaniste vizeaza:

a. Modificarea si rnodelarea comportamentului uman si

animal.

b. Descompunerea psihicului in elementele sale

componente.

c. Intelegerea psihicului In perspectiva filogenetica.

d. Intelegerea dinamicii personalitatii, ajutarea omului

de a I i atinge potentialul maxim si chiar schimbarea

societatii,

2.6.3. Exereitii i teme de reflectie

I. Credeti ca

tiintii a psihologiei care nu face apel la

termeni mintali este dezirabila ? Oferiti trei argumente pro

sau contra pentru oricare pozitie asurnata.

a

b

c

2. Considerati ca principii le behaviorismului descoperite in

principal in urma cercetarilor efectuate pe animale pot fi

extinse cu succes la nivelul fiintei umane ? (oferiti minim

doua argumente pro idoua argumente contra).

Argumente PRO

a)

b)

Argumente CONTRA

a)

b)

3. Abraham Maslow i-a elaborat teoria cu privire la nevoile

de auto-realizare ale omului investigand un numar restriins

61



de personalitati mareante. Formulati doua argumente

pentru i impotriva aeestei abordari eunoseute sub nume1e

de analiza biografica.

Argumente PRO:

Argumente CONTRA:

4. In dorinta de a elimina asimetria de putere existenta intre

terapeut i paeient, Carl Rogers a pus bazele terapiei

eentrate pe client, pe care a numit-o initial terapie

non-direetiva. Considerati ca astfel de abordare este

fecunda (oferiti minim 2 argumente indiferent de pozitia

asumata).

a

62

b)

5. Evaluati eurentul umanist in comparatie eu eel

behaviorist vizand urmatoarele dimensiuni: a)

eomplexitatea obieetului de studiu propus; b)

claritatea conceptuala; c) rigurozitatea metodologiei;

d) fmalitatea. Care abordare vi se pare mai adecvata

din punet de vedere stiintific

(Oferiti minim 2

argumente ).

a) Complexitatea obieetului.

b) Claritatea conceptuala

c) Rigurozitatea metodologica

d) Finalitate.

Argumente:

a

b)

63



7 Verificarea cunostintelor referitoare la subtema

Extindere si aprofundare in cautarea obiectului psihologiei

(psihologia evolutionista, ecologica si pozitiva)

2.7.1. Obiectivele autoevaluaril cunostintelorr

Rezultatele acestor testari/ exercitii of era inforrnatii despre

cantitatea i calitatea cunostintelor cu privire la:

o scolile care au prop us ca obiect al psihologiei noi

aspecte ale psihicului (psihologia evolutionista,

ecologica i pozitiva);

o contributiile si limitele acestor scoli la stabilirea

obiectului psihologiei.

2.7.2. Intrebari de verificare

1. Inteleasa in sens de paradigma, psihologia evolutionista

nativista umana s-a nascut din imbinarea:

a. Neurobiologiei cu filozofia.

b. Psihologiei cognitive cu teoria evolutiei prin selectie

naturala.

c. Etologiei cu genetica.


2. Majoritatea psihologilor evolutionisti care urmeaza

modelul teoretic propus de John Tooby i Leda Cosmides

considera ca:

a. Mare parte din arhitectura cognitiva umana este

influentata de cultura.

b. Psihicul uman are un centru cognitiv universal

adaptativ.

c. Mare parte din arhitectura cognitiva umaria s-a

fundamentat in Pleistocen, in cadrul unor grupuri de

hominizi cu

organizare socio-economica de

vanatori-culegatori.

d. Nu exista constante cognitive la nivel de specie.

3. Conceptul de Mediu Evolutionist Adaptativ (eng.

Envioronment of Evolutionary daptness

origineaza in

opera lui:

a . Sigmund Freud.

b. Carl Jung.

c. Niko Tinbergen.

d. John Bowlby.

4. Afirmatia conform careia craniile noastre modeme

gazduiesc

minte din epoca de piatra Ii apartine lui:

a. Steven Pinker.

b. M.D. Buss.

c. Geoffrey Miller.

d. John Tooby i Leda Cosmides.

5. Nasterea propriu-zisa a psihologiei pozitive

reprezinta:

a. Operele lui Abraham Maslow.

b. Aparitia psihologiei umaniste.

c. Aparitia numarului 1 al revistei

merican

Psychologist din anul 2000.


6. Cei mai influenti si cunoscuti adepti ai psihologiei pozitive

sunt:

a. Carl Rogers si Martin Seligman;

b. M. Csikszentmihalyi iMartin Seligman;

c. Carl Rogers iAbraham Maslow.


7. Psihologia pozitiva este preocupata cu eereetarea:

a. Comportamentelor violente ale indivizilor i a

psihopatologiilor;

b. Dependentelor biologice si psihologice.

65



c. Experientelor pozitive (e.g. speranta, placerea,

fericirea, starea de bine subiectiva, etc.), cat si a

personalitatii pozitive.

d. Gandirii umane.

8. Metodele psihologiei pozitiviste sunt:

a. Doar experimentale ,iipsihometrice.

b. Pur fenomenologice.

c. Psihometrice si neurologice.

d. Fenomenologice, psihometrice, neurologice ,il

evolutioniste,

2 7 3 Exercitii i teme de reflectie

1. Ce fel de presiuni selective credeti ca au influentat

dezvoltarea creierului in cadrul genului

omo

Oferiti

minim 3 argumente pentru pozitia asurnata.

a

b)

c)

2. Evaluati importanta investigatiilor neurobiologice ,ii

evolutioniste pentru domeniul psihologiei pozitive,

oferind minim 2 argumente pro sau contra.

a)

b)

3. Intocmiti

lista fermata din comportamente si trasaturi

psihice umane in functie de ponderea pe care credeti ca

invatarea individual a, sociala i culturala

are in

model area trasaturii respective. Ce trasaturi considerati ca

sunt ereditare ,ii ce trasaturi credeti ca sunt pro fund

influentate de mediul cultural

(elaborati

lista de minim

10 astfel de trasaturi).



2 7 4 Bibliografie suplimentari orient tiv

Ceausu, (1978). Cunoasterea psihologica si conduia

incertitudinii.

Bucuresti: Ed.Militara.

Golu, M. (2002). Bazele psihologiei generale.Bucure ti:

Editura Universitara.

Mucchielli, A. (1996).

Noua psihologie.

Bucuresti:

Ed.Stiintifica,

Pavelcu, (1972). Drama psihologiei- Bucuresti: EDP.

Teodorescu, S. (1972). Psihologia conduitei. Bucuresti:

Ed. Stiintifica.

Zlate, M. (1988). Omul fa/a in t cu lumea. Bucuresti:

Ed.Albatros.

Zlate, M. (2001). Trei psihologii, in M.Zlate (coord.).

Psihologia la rdspdntia mileniilor

Iasi: Editura

Polirom.

Zlate, M. (2003). Eul i personalitatea. Bucuresti: Editura Trei

(Psihologia umanista, Psihologia, transpersonalii,

Psihologia Pozitiva).

68

2 8 V erificarea

cunostintelor

referitoare la tema

Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice in

psihologie: de la bazele biologice la determinarea si

conditionarea social - istorica si culturala

2 8 Obiectivele autoevaluirii

cunostintelor

Rezultatele acestor testari/ exercit ii ofera informatii despre

cantitatea si calitatea cunostintelor cu privire la:

o psihicul ca forma a vietii de relatie;

o rel ti psihic--creier din perspectiva diferitelor

modele elaborate in timp;

o psihicul ca reflectare i reproducere a realitatii

exterioare In pianul interioritatii subiective;

o relatia de reciprocitate existenta intre creier

comportament;

o limitele in elaborarea unei stiinte obiective a

constiintei fenomenale;

o dihotomiile specifice psihicului uman.


1. Printre cele mai cunoscute criterii avansate de filozofi

pentru a delimita psihicul de celelal te forme de existenta

intalnim:

a. Obiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;

b. Subiectivitatea, intentionalitatea si materialitatea;

c. Subiectivitatea, intentionalitatea i infailibilitatea.

d. Obiectivitatea si perenitatea.

2. Conceptia intalnita atat In cadrul religiilor occidentale

cat si in opera unor filozofi ca Platon sau Descartes cu

privire larelat ia dintre minte si corp este cea a:

a. Dualismului paralelist;

b. Dualismului interactionist;

c. Monismului psihoneural;

d. Emergentismului.

69



3. Dupa Rene Descartes mintea i corpul interact ioneaza

intr-o anumita regiune a creierului cunoscuta sub numele

de:

a. Hipotalamus;

b. Hipocamp;

c. Glanda pineala;

d. Cortexulorbito-frontal.

4. Gottfried yon Leibniz este cunoscut pentru avansarea tezei:

a. Dualismului interactionist;

b. Ocazionalismului;

c. Paralelismului;

d. Emergentismului.

5. Conform epifenomenalismului starile si procesele mintale

sunt:

a. Responsabile de miscarile corpului;

b. Ident ice cu starile si procesele cerebrale;

c. Impotente din punct de vedere cauzal;

d. Tot ce exista

6. Teza dualismului de propr ietate considera ca:

a. Mintea si creierului au exact acelasi set de

proprietati;

b. Mintea este tot ce exista;

c. Proprietatile mintale i cele fizice sunt atribute ale

aceleiasi substante;

d. Materia este tot ce exis ta.

7. Cel mai cunoscut adept al idealismului subiect iv este:

a. Georg Hegel;

b. Immanuel Kant;

c. Bertrand Russell;

d. George Berkeley

70

8. Teza ident itat ii de stare central a considers ca:

a. Starile mintale sunt stari cerebrale;

b. Starile mintale nu pot fi reduse la stari cerebrale;

c. Statile mintale emerg din stari cerebrale;

d. Tot ce exista sunt starile mintale.

9. Conform materialismului eliminativ:

a. Psihologia comuna este a teorie adevara ta care ofera

predictii extrem de bune;

b. Intreg universul este constituit dintr-o singura

entitate;

c. Obiectele exterioare mintii nu exista;

d. Psihologia cornuna este teorie eronata care face uz

de un vocabular obsolet si postuleaza existenta unor

procese si stari fictive din punct de vedere ontologie.

10. Kar l Popper este cunoscut pentru avansarea unei teze:

a. Monist materialiste;

b. Monist neutre;

c. Pluraliste;

d. Dualiste.

Una dintre cele mai cunoscute clasi ficar i a fenomenelor

parapsihologice le imparte pe acestea in doua clase:

a. Telepatie si celelal te fenomene PSI;

b. Precognitie itelepatie;

c. Fenomene de perceptie extrasenzoriala si fenomene

psihokinetice;

d. Fenomene psihokinetice si telepatie.

12. Telepatia reprezinta:

a.

presupusa forma de comunicare cu persoanele

decedate;

b. presupusa forma de comunicare la distants

intr-o maniera mijlocita de particule elementare;

c. presupusa forma de ant icipare a viitorului ;

71



d. 0 presupusa forma de comunicare la distanta

intr-o rnaniera neintermediata de particule i

ciimpuri cunoscute fizicii.

2.8.3. Exercitii i teme de reflectie

1. Formulati doua argumente irnpotriva i doua argumente In

favoarea tezei metafizice a dualismului interactionist

cartezian.

Argumente PRO

a)

b)

Argumente CONTRA

a)

b)

72

2. De ce credeti ca dualismul interactionist a fost cea mai

populara teza cu privire la relatia existenta intre minte si

corp din ultimele doua milenii in cadrul culturilor

occidentale? Formulati minim 3 argumente).

a)

b)

c

3. Unii filozofi contemporani considera ea material ismul nu

poate explica natura proprietatilor fenomenale ale

psihicului. Credeti

l

acest lucru reprezinta un motiv

suficient de bun pentru a sustine dualismul ? Dar pentru a

postula faptul ca proprietatile fenomenale sunt proprietati

primitive ale materiei ? formulati minim 2 argumente

indiferent de pozitia asumata).

a)

73



b)

4. Identificati intr-un proces psihic (e.g. reprezentarea,

gandirea, memoria):

i. realitatea naturala pe care

reflectii (continutul

informational, forma retlectorie etc.);

11.

baza neurofiziologica;

conditionarea si determinarea socio-istorica

I

socio-culturala

2 8 4 Bibliografie supliment r orient tiv

Golu, M. (2004). Bazele psihologiei generale Bucuresti:

Editura Universitara.

Golu, M. (1984). Natura psihicului uman - problema a

cercetari i interdisciplinare, In Revista de psihologie

nr

David, D. (2000).

Prelucrari inconstiente de informatie

Cluj-Napoca: Editura Dacia.

Constandache, G.C. (coord.) (1998).

Cum ne tesem Eul

Bucuresti: Editura All.

74

2 9 Verificarea cunostintelor referitoare la tema

Ipostazele psihicului ca obiect a1cunoasterii stiintifice in

psihologie

2 9 Obiectivele utoev lu rii cunostintelor

Rezultatele acestor testari / exercit ii ofera informati i despre


o posibili tati le de cunoastere st iintifica a ipostazelor

psihicului;

o progresul in cunoasterea stiintifica a continuturilor

ipostazelor psihicului.


1. Dupa Wilhelm Wundt, constiinta este:

a. Capacitatea de a gandi;

b. Capacitatea de a avea simtiri subiective;

c. Capacitatea de a reproduce obiectiv realitatea;

d.

sinteza creatoare ;

2. Dupa savantul francez Henri Ey, a fi constient inseamna:

a. A gandi despre spatiul exterior;

b. A putea vorbi prin intermediul unui limbaj despre

realitatea obiectiva;

c. A dispune de un model personal allumii;

d. A avea afecte.

3. Problema grea a constiintei (Chalmers, 1995, 1996)

reprezinta:

a. Incapacitatea stiintei de a intelege cum transformii

mintea intrarile in iesiri;

b. Incapacitatea de a stii daca suntem sau nu

constienti ;

c. Imposibilitatea de a stii daca alte persoane au

constiinta sau nu;

75



d. Incapacitatea stiintei de a furniza

explicatie cu

privire la caracterul calitativ al trairilor subiective.

4. Ned Block a introdus distinctia dintre:

a. Constiinta si auto-constiinta;

b. Constiinta de acces si constiinta fenomenala;

c. Constiinta 'inact si constiinta reflexiva;


5. Teoriile de ordin superior ale constiintei spun ca:

a. Pentru ca

stare psihica sa fie constienta ea

trebuie sa fie efectul procesarii analizatorilor;

b. Pentru ca

stare psihica sa fie constienta este

necesar ca ea sa fie obiectul intentional al unei alte

stari de ordin superior.

c. Pentru ca

stare psihica sa fie constienta ea

trebuie sa fie realizata 'in neocortex.


6. Functia informational-cognitiva a constiintei se refera

la:

a. Faptul putem anticipa viitorul;

b. Faptul putem regIa procesele mintale interne

prin activitatea constienta;

c. Faptul ca constiinta reprezinta reproducere

sintetica in subiectiv a realitatii obiective, exte-

rioare;

d. Faptul ca constiinta directioneaza organismele

catre un scop 'in baza unor trebuinte, nevoi sau

aspiratii.

7. In ceea ce priveste conceptul de constiinta, 'in prezent:

a. Toti filozofii, psihologii si neurobiologi au cazut

de acord asupra proprietatilor esentiale ale acestui

fenomen;

b. Nu exista un consens c1ar cu privire la aceasta

notiune;

c. Stirn cu siguranta ca doar organismele inzestrate

cu neocortex au constiinta;

d. Stirn ca constiinta presupune un substrat material

chimic de natura organica.

8. Printre cele mai cunoscute operationalizari ale constiintei

intalnim 'inpractica:

a. Testul Turing;

b. Scala Glasgow

si

testul petei Galup;

c. Testul Rorschach;


9. Dupa Daniel C. Dennett (1991) iluzia teatrului cartezian

presupune: .

a.

Intuitia

conform careia doar organismele umane

au constiinta;

b. Iluzia ca avem liber arbitru;

c. I1uzia ca exista un sediu central care sintet izeaza,

discrimineaza i coroboreaza to ate procesele

mintale inferioare;

d. Iluzia ca exista viata dupa moarte.

10. Intrebarea daca au calculatoarele constiinta sau nu:

a.

primit un raspuns unanim acceptat 'in ultimele

ou

decenii;

b. A ramas

intrebare deschisa;

c. Nu se poate stii niciodata;

Nu reprezinta intrebare cu sens.

11. Intr-o prima etapa, subconstientul a fost defmit ca:

a. Regiune a psihicului care nu poate fi niciodata

accesata in mod constient;

b. Rezervor al pulsiunilor biologice;

77



c. Ipostaza a psihicului care cuprinde actele care au

fost candva constiente, dar care In prezent se

desfasoara In afara controlului constient;

d. Nicuna din variantele de mai sus.

b. Total itatea proceselor desfasurate la nivelul

telencefalului;

c. Totalitatea activitatilor desfasurate la nivelul

sistemului nervos central i periferic care nu sunt

controlate constient si nu sunt integrate In

constiinta;

d. Procesarea informatiilor la nivelul analizatorilor.

12. Wallon definea subconstientul ca

a Cerebratie latenta

b. Inconstient activ;

c. Sediu al memoriei ancestrale a speciei;

d. Servo-mecanism al constiintei,

17. Inconstientul cognitiv este notiune introdusa in cadrul:

a. Psihanalizei;

b. Psihologiei cognitive;

c. Neurofiziologiei;


13. Printre calitatile i rolurile subconstientului putem aminti:

a. Impenetrabilitatea;

b. Evanescenta;

c. Transparenta cognitiva;

d. Latenta si potentialitatea.

18. Conform tezei rnodularitatii (e.g. Cosmides Tooby,

1992, 1994), psihicul este:

a. Un tot unitar ce nu poate fi analizat dedit intr-o

maniera holista, integrativa;

b. Format din module cognit ive, eel putin la nivel de

periferie, acestea fiind dedicate unei categorii

restranse de stimuli, avand procesare rapida si

manifestand un caracter impenetrabil din punct de

vedere cognitiv.

c. Fragmentat la eel mai intim nivel de procesare, eel

al neuronilor;

d. Fragmentat la nivelullobilor cerebra l i

14. Cel care a introdus notiunea de inconstient 'in cadrul

literaturii de specialitate este:

a. Carl Gustav Jung;

b. Gustave Le Bon;

c. Sigmund Schlomo Freud;


15. Freud este creditat pentru dezvoltarea notiunii de

inconstient ca:

a. Inconstient colectiv;

b. Inconstient dinamic;

c. Inconstient cognitiv;

d. Inconstient cerebral.

19. Teza modularitatii masive extinde conceptul de

modularitate la:

a. Nivelul sistemului nervos periferic;

b. Nivelul tuturor organelor interne;

c. Nivelul intregului psihic uman;

d. Nivelul f iecarei celule din corp.

16. Inconstientul cerebral se refera la:

a. Totalitatea proceselor desfasurate In sistemul

nervos periferic;

78

79



20. Conceptul de inconstient colect iv a fost dezvoltat de:

a. Sigmund Freud;

b. Alfred Adler;

c. Melanie Klein;

d. Carl G. lung.

21. Arhetipurile reprezinta:

a. Structuri cognitive dezvoltate in timpul

ontogenezei;

b. Complexe subconstiente;

c. Principii ancestrale de organizare a psihicului

uman In jurul carora se cristalizeaza experientele

de viata si se forrneaza complexe;

d. Amintiri, dorinte :;;i nevoi refulate impinse In

inconstient.

22. Printre cele mai cunoscute arhetipuri despre care

vorbeste lung, putem aminti:

a. Scaunul i vasla;

b. Raul si mama;

c. Pacaliciul si scorbura;

d. Animus si anima.

2.9.3. Exercitii

i t eme e

reflectie

1. Dintre toate pozitiile cu privire la constiinta amintite

anterior care vi se pare cea mai plauzibila Dar cea

mai implauzibila ? Argumentati (minim 2 argumente).

a)

b)

2. Intrucat avem acces doar la propriul spatiu privat al

constiintei nu putem stii niciodata in mod cert daca alte

persoane sunt constiente sau nu. In aeeste circum stante,

considerati ca ar trebui sa fim agnostiei fata de consti inta

altor persoane sau sa acceptam axiomatic faptul

di

ele au

constiinta ? Formulati minim doua argumente indiferent de

pozitia asumata,

a

b)

3. Incercati sa oferiti

definitie proprie conceptului de

consti inta . Ati intampinat vreo dificultate in acest sens

Daca raspunsul este da , oferiti minim doua motive pentru

care credeti ca ati intampinat aeeste dificultati.

81



2.

4. Credeti ca entitate extraterestra inzestrata cu structura

biochimica pro fund diferita fata de cea a organismelor de

pe Pamant ar putea avea constiinta ? Dar un computer ?

Oferiti minim doua argumente pro si contra).

Argumente PRO

a)

b)

Argumente CONTRA

a)

b)

5. Unii autori, precum Colin McGinn 1989, 1993), au

sustinut faptul cii fenomenul constiintei nu poate fi

niciodata elucidat de mintea um ri In consecinta, nu vom

intelege niciodata cum dinamica unor particule poate da

nastere unor reprezentiiri onto logic subiective inzestrate cu

proprietati cali tat ive inefabile. Evaluati aceasta teza a

inchiderii cognitive oferind minim trei argumente pro sau

contra, invariabil de pozitia asumata. Specificati sensul

argumentului pro sau contra).

a)

b)

83



c)

6. Identificati / enumerati cateva continuturi ale unei

experiente constiente (senzatii, perceptii, relatii, sinteze etc.)

care, in conditiile cunoscute, sunt depozitate in subconstient.

7. Evaluati notiunea de subconstient In termeni de

comprehensibil itate, verosimili tate si utiJitate explicativa,

Credeti ca este

notiune indispensabila psihologiei ? (oferiti

minim doua argumente). Specificati sensul argumentului

a)

84

b)

8. Comentati compatibiJitatea dintre teza rnodularitatii masive

dezvoltata In cadrul psihologiei evolutioniste i notiunea de

inconstient colectiv in viziunea u e Jung.

9. Care considerati ca sunt cele mai freevent intalni te t ipuri de

relatii dintre constient si inconstient In decursul vietii

umane

Oferiti minim 2 argument pentru pozitia propusa

si asumata.

85



a)

b

2 9 4 Bibliografie suplimentara orientativa

Allport, G.W. 1991).

Structura si dezvoltarea personalitatii

Bucuresti: EDP, pp.148-170

Biberi, I. 1970).

Visul si structurile subconstientului

Bucuresti: Editura Stiintifica,

Constandache, G.G. 2000). Existd oare constiinta Bucuresti:

Editura ALL.

Dennet, D.C. 1998). Tipuri mentale incercare de

intelegere a constiintei Bucuresti: Humanitas.

Ey, H, 1983). Constiinta Bucuresti : Editura Stiintifica si

Enciclopedica,

Fernandez-Zoila, A. 1996). Freud si psihanalizele Bucuresti:

Ed.Humanitas.

Laplanche, J., Pontalis, J.B. 1994). Vocabularul psihanalizei

Bucuresti: Ed.Humanitas.

Predescu, V. 1989) . Psihiatrie Bucuresti: Editura Medicala.

86

2 1 Verificarea cunostintelor referitoare la tema

Statile de constiinta modificata somnul, visul, hipnoza) si

caile de acces spre acestea meditatia, biofeedback-ul ,

substantele psiboactive) ca obiect al cunoasterii stiintifice

2 1 1 Obiectivele autoevaluarii cunestintelor

Rezultatele acestor testari/ exerci tii ofera informati i despre


o definirea i caracterizarea starilor de constiinta

modificata prin opozitie cu starile normale de

constiinta;

o posibilitatile de cunoastere stiintifica a starilor de

constiinta modificata somnul, visul, hipnoza);

o posibilitatile de cunoastere stiintifica a modalitatilor

de modificare a starii de constiinta rneditatia,

bio-feed back-ul i substantele psihoactive).


1. Starile biologic adaptative de constiinta modificata prm

care tree majoritatea persoanelor sunt:

a. Halucinatiile si vise Ie;

b. Extazul i halucinatiile.

c. Somnul ivisul.

d. Starea de hipnoza si extazul.

2. Dupa populara taxonomie dezvoltata de Anne

Chassaing 1977), principalele stari de constiinta sunt:

a. Starea de veghe ireveria;

b. Visul, somnul i extazul;

c. Starea hipnagogica, somnul si reveria.

d. Starea de veghe, cea de visare, somnul si extazul.

3. In timpul somnului, undele beta apar exclusiv in:

a. Stadiul l somnului non-REM.

87



b. Stadiul III al somnului REM.

c. Stadiul III siIVaI somnului non-REM.

d. Stadiul somnului REM.

4. Somnul

rapid

caracterizat de aparitia undelor beta,

scaderea substantials a tonusului muscular si miscari rapide

ale ochilor apare cu

periodicitate de aproximativ:

a. 30 de minute.

b. 15 minute.

c. 90 de minute.

d. 150 de minute.

5. Imaginile mintale care apar in timpul visului au un caracter

preponderent:

a. Tacti .

b. Olfactiv.

c. Auditiv.

d. Vizual.

6. Sigmund Freud, care a propus una dintre cele mai

cunoscute si populare teorii cu privire la vise din prima

jurnatate a secolului XX, considera ca in vis:

a. Simulam evenirnente neplacute pentru a ne pregati

dinainte raspunsurile.

b. Visul este un epifenomen al rnodificarilor chimice

realizate la nivelul neuronilor.

c. Visul permite realizarea unor dorinte refulate sau

nefinalizate din timpul stari i de veghe.


7. Dupa Hobson si McCarley, visele reprezinta pur si simplu:

a. Incercarea creierului de a asambla excitatii provenite

de la trunchiul cerebral in naratiuni si imagini cu

sens.

b. Simularea unor situati i concrete de viata.

88

c. Efectul produs de desincronizarea activitatii

talamusului cu cea a scoartei cerebrale.

d. Reactivarea stocastica a unor imagini stocate 'in

memone.

8. Visele lucide reprezinta:

a. Vise al carer continut este usor de inteles apoi 'in

starea de veghe.

b. Vise In timpul carora sunt rezolvate problemele

concrete ale visatorului.

c. Vise In care persoana este constienta ca viseaza,

d. Vise In care nu exista diferente intre continutul

manifest si cellatent.

9. Concepti a Imparta ita de majoritatea psihologilor de astazi

cu privire la hipnoza considera ca aceasta este:

a. forma de halucinatie.

b. stare de somn partial sau somn incomplet.

c. Un fenomen supranatural.


10. In ceea ce priveste hipnoza, Pavlov credea ca:

a. Aceasta nu poate fi explicata prin metodele sti intei,

b. Fenomenul este pur si simplu

inselatorie.

c. Fenomenul se datoreaza inhibarii selective a

anumitor zone corticale.

d. Este datorata modificarilor survenite la nivel de

receptori sinaptici.

11. Teoria hipnozei ca

comutare la nivel emisferic

considera ca:

a. Acest fenomen se datoreaza unor

disocieri

la nivelul

sistemelor care constituie personalitatea individului.

b. Fenomenul apare doar la persoanele care nu au un

corpus callosum



c. Stare a de hipnoza este legata de diferentele

functionale existente intre emisfere.

d. Hipnoza este strans legata de sugestibilitatea i

credulitatea individului.

12. Clasa substantelor psihoactive care determina cele mal

mari schimbari la nivelul starilor de con tiintii este:

a. Clasa narcoticelor;

b. Clasa sedativelor;

c. Clasa substante10r halucinogene.

d. Alcoolul.

13. Din urmatoarele substante, stimulatoare sunt:

a. Nicotina i alcoolul.

b. Alcoolul si heroina.

c. LSD-ul si cannabis-ul.

d. Amfetamina i cocaina.

14. Halucinogenele produc de regula modificari majore la

nivelul constiintei deoarece structura lor chimica

aproximeaza:

a. Structura chirnica a GABA;

b. Strucutra chimca a dopaminei;

c. Structura chimica a adenosinei.

d. Structura chimica a serotoninei.

2.10.3. Exercitii

teme de reflectie

1. Dintre teoriile prezentate cu privire la natura si functia

viselor, care considerati ca este cea mai pertinenta. Oferiti

minim 2 argumente pentru pozitia asumata.

a)

90

b)

2. In randul anumitor comunitati se mai pastreaza inca ideea

ca unele vise au un caracter premonitoriu. Incercati sa

explicati aceasta convingere recurgand la informatiile

asimilate. Oferiti minim 2 argumente in acest sens.

a)

b)

3. Incercati sa furnizati

explicat ie pentru faptul

non-nascutii dorm

perioada de timp mult mai mare

decat adultii aproximativ. 16 ore, distribuite atat ziua,

cat i noaptea). Din acest interval, jumatate este

petrecut in somn REM. Oferiti minim 3 argumente in

cadrul explicatiei avansate.

91



a)

b)

b)

Argumente CONTRA

a)

c)

b)

4. Unele persoane cred ca in timpul starilor de con tiinta

modificata induse prin meditatie sau prin eonsumul unor

droguri, au acces la

rea lit ate mai apropiata de subst ratul

ontologie ultim al universului. Incercati sa oferiti minim 2

argumente pro si contra la adresa aceste i convingeri .

5. in majoritatea tarilor civlizate studiul efectelor induse

prin consumul unor substante haluciogene a fost

interzis in anii 60. Credeti ca aceasta decizie a avut

un impact negativ asupra progresului stiintific.

Argurnentati, oferind minim 2 argumente.

a)

Argumente PRO

a)

93

b

2.11. Raspunsuri corecte la mtrebarile de verificare



2.10.4. Bibliografie suplimentara orientativa

Relatia dintre psihologie si teoria cunoasterii

1 c; 2 b; 3 b; 4 d; 5 b; 6 d; 7 b.

Psihologia ca tiin1a i ca profesie

l d; 2 c; 3 b; 4 a; 5 d; 6 c; 7 b; 8 d; 9 d; 10 c; 11c; 12 d;

13 c; 14 b ; 15 d.

Cunoasterea tiin1ifica in psihologie: de la descriere

explicatie ipredictie la lege iteorie

l d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 c; 6 d; 7 b; 8 d.

loru, R., Steriade, M. 1967 .

Veghea si somnul

Bucuresti:

Editura Stiintifica.

Gheorghiu, 1977 . Hipnoza realitate si

fi tiune

Bucuresti: Editura Stiintifica,

Parot, A., Parot, M. 1999 .

Toxicomaniile

Bucuresti: Editura

Stiintifica.

Popoviciu, I. red. . 1972 .

Somnul normal si patologic

Bucuresti: Editura Medicala.

Popoviciu, I., Foisoreanu.V. 1994 . Visul Bucuresti:

Ed.Universul.

De la obiectul cunoasterii stiintifice in psihologie la

obiectul psihologiei ca tiin1a- perspective de abordare i

consecinte in plan metodologic

1c; 2 a; 3 a; 4 b; 5 c.

Viata psihica interioara ca obiect al psihologiei

Ic; 2 c; 3 d; 4 b; 5 d; 6 c; 7 d; 8 e; 9 b; 10 d; 11 a; 12

c; 13 c; 14 a; 15. a.

Comportamentul conduita si omul concret ca obiect al

psihologiei

l c; 2 d; 3 c; 4 b; 5 a; 6 c; 7 c; 8 b; 9 b; 10 c; 11 c; 12 d;

13 e; 14 d; 15 c; 16 b ; 17 b; 18 e; 19 a; 20 d. 21. d; 22

c; 23 d; 24 b; 25 d; 26 c; 27 b; 28 c; 29 d; 30 c; 31 a;

32 d.

Extindere i aprofundare in cautarea obiectului de studiu

al psihologiei

1b; 2 c; 3 d; 4 d; 5 e; 6 b; 7 c; 8 d.

Natura psihicului uman ca obiect al cunoasterii stiintifice

in psihologie: de la bazele biologice la determinarea i

conditionarea social - istortca si culturala

1e; 2 b; 3 c; 4 c; 5 e; 6 c; 7 d; 8 a; 9 d; 10 c; 11 c; 12d.

94

95

Ipostazele psihicului ca obiect al

cunoasterii tiintifice

in



psihologie constientul, subconstientul

i

inconstientul)

1d; 2 c; 3 d; 4 b; 5 b; 6 c; 7 b; 8 b ; 9 c; 10 b; 11c; 12 a ;

13 d; 14 c; 15 b; 16 c; 17 b; 18 b; 19 c; 20 d; 21 c; 22

d.

Starile de con tiinta modifieata somnul, visul, hipnoza i

caile de acces spre acestea meditatia, biofeedback-ul,

substantele

psihoactive ca obiect al

cunoasterii stiintifice

1c; 2 d; 3 d; 4 c; 5 d; 6 c; 7 a; 8 c; 9 b; 10 c; 11 c; 12 c;

13 d; 14 d.

96

Capitolul3

EXERCITII DE UTO VALUARE

SUMATIVA

Valeria Negovan Marius Stanciu

La finalul autolhetero evaluari i intelegeri i s i aplicari i

cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice ill

psihologie realizate sub forma raspunsurilor la intrebarile de

verificare i la exercitiile de reflectie autorii ghidului va

propun

noua categorie de exercitii de autoevaluare

sumativa:

1. tratarea discursiva a unui subiect si verificarea

completitudinii si acuratetii reactualizarii informa-

tiilor asimilate;

2. analiza

i

aprecierea produselor stiintifice ale

activitatilor independente de studiu conform unor

criterii prestabilite.

3.1. Subiecte pentru recapitulare esalonata sau comasata a

cunostintelor cu privire la specificul cunoasterii stiintifice a

psihicului

Fiecare dintre subiectele de mai jos solicits reamintirea

unor informatii esentiale pentru domeniul specificului

cunoasterii stiintifice

ill

psihologie. Reamintirea informatiilor

poate fi completa sau Iacunara acurata sau ambigua

Autoevaluarea completitudinii si acuratetii informatiilor

reactualizate se poate face cornparand discursul propriu

rezultat din tratarea subiectului cu eel existent in literatura

97

19. Obiectivitatea metodei empatiei In cunoasterea



utilizata pentru stocareaimemorarea lor. Procentul sau numarul

unitatilor de informatie absente din propriul diseurs reprezinta

riseul de a nu obtine punetajul maxim la evaluarea de tip

examen seris sau oral.

1. Diferenta dintre teoria cunoasterii academica si cea

naiva, poporana .

2. Principalele eontroverse cu privire la legalitatea

statutului de tiinta al psihologiei.

Precizati argumente pentru earacterul de tiintii

idiotetica al psihologiei.

4. Modelul interpenetrarii stiintelor i loeul pe care

acesta confera psihologiei.

5. Speeifieul descrierii 'in psihologie

6. Speeifieul explicatiei 'in psihologie

7. Ce presupune speeifiearea sistemului explicativ?

8. Asemanarile si deosebirile dintre interpretare si

explicatie;

9. Principalele criterii de clasificare a teoriilor

psihologice?

10. In ce consta speeifieullegilor psihologice?

11. Caraeterul probabilist allegilor psihologice;

12. Caracterul statist ic si teleologic sau finalis t al

legilor psihologice

13. Criteriile utilizate pentru clasifiearea orientarilor si

scolilor psihologice care au contribuit la delimi-

tare a obiectului psihologiei.

14. In ce consta dinamica conceptiilor despre obieetul

psihologiei?

15. Tipuri de solutii la problema definirii obiectului

psihologiei?

16. Consecintele In plan teoretic si practic ale solutii lor

selective la problema obiectului psihologiei

17. Obiectul psihologiei in concepti a lui Wundt?

18. Eficienta metodei introspectiei 'in cunoasterea

psihicului

98

celuilalt

20. Contributia lui James la delimitarea obiectului

psihologiei

21. Directiile de dezvoltare contemporana a intro-

spectionismului.

22. Aparatul psihic 'in conceptia lui Freud.

23. Criticile aduse de behaviorism introspectionis-

mului

24.

Obiectul psihologiei In concepti a

lui

Watson.

25. Contributia behaviorismului la dezvoltarea

cunoasterii psihologice.

26. Definitia conduitei (Janet).

27. Metoda recomandata de Janet pentru studierea

conduitei umane.

28. Criticile aduse psihologiei umaniste.

29. Conceptele de baza prom ovate de psihologia

umanista.

30. Perechi de polaritat i sub care se rnanifesta psihicul.

31. Argumente pentru ideea

ca

psihicul este

forma a

vietii

de relatie.

32. Relatiile psihicului care definesc ca expresie a

vietii

de relatie.

33. Argumente al modele lor moniste si dualiste ale

relatiei psihic creier.

34. Asumptiile modelelor interactioniste (emergentist

si s is temic) cu privire la relatia psihic - creier.

35. Caracteristicile reflectarii psihice.

36. Functiile reflectarii psihice.

37. Diferenta dintre conditionarea si determinarea

sociala a fenomenelor psihiee.

38. Prineipalele poziti i teoret ice existente in psihologie

cu privire la constiinta ca ipostaza a psihieului.

39. Etapele definirii constiintei - rezultate

40. Cele 2 componente ale constiintei In viziunea lui

H.Ey.

99

41. Realizari ale celei de-a treia etape in definirea

3 2 Analiza iaprecierea produselor stiinfifice ale



constiintei.

42. Ce inseamna a fi constient ?

43. Subconstientul ca ipostaza a psihicului - definire.

44. Trasaturile subconstientului.

45. Continuturile suhconstientului.

46. Semnificatiile conceptului de inconstient in

modelul freudian clasic.

47. Cum pot fi accesate continuturile inconstientului.

48. Care sunt formele prin care continuturile

inconstientului incearca se intoarca in constient,

dupa ce au fost refulate.

49. Conceptia lui Carl Gustav Jung cu privire la

inconstient.

50. Natura inconstientului.

51. Functiile si rolurile inconstientului.

52. Tipuri le de relat ii dintre constient I?iinconstient.

53. Clasificari ale starilor de constiinta,

54. Caracteristici ale starilor de constiinta rnodificata

55. Somnul ca stare modificata de constiinta

principale caracteristici

56. Visul ca stare modificata de constiinta - principale

caracteristici?

57. Hipnoza ca stare modificata de conl?tiint

principale caracteristici

58. Cele mai frecvente tipuri de bio-feed-back

59. Cele mai raspandite forme de meditatie

60. Cele mai importante modificari fizice, mintale,

emotion ale I?icomportamentale pe care le produc

drogurile.

activitatilnr independente de studiu conform unor

criterii prestabilite

Abilitatea de intelege si respecta reguli le presupuse de

formatul unor lucrari stiintifice este

parte din ce in ce mai

importanta a competentei academice. Produsul activitatii

stiintifice este din ce mai conditionat de standarde de calitate

asumate de comunitatea academica, Nerespectarea acestor

standarde de calitate are ca efect neglijarea daca nu chiar

rejectarea lui de catre comunitatea careia i se adreseaza.

Autocunoasterea nivelului de dezvoltare a acestei

abilitati reprezinta una dintre prime Ie conditii ale dezvoltarii

el.

Procentul sau numarul unitat ilor de informatie absente

din propriul discurs reprezinta riscul de a nu obtine punctajul

maxim la evaluarea de tip examen scris sau oral.

3.2.1. Criterii de auto/heteroevaluare a hartii conceptuale

(concept map)

Pentru evaluarea calitatii formative a hartii concep-

tuale se pot util iza urmatoarele criterii:

1. prezenta urmatoarelor detalii:

a) Autor:

b) Tema:

c) Sursa bibliografica (cu consemnarea date lor de

identificare, conform APA):

d) Rezumat de maximum 300 cuvinte in care sunt

specificate: obiectivul lucrarii, metoda uti lizata In

identificarea conceptului cheie i a conceptelor

relation ate, contributia la cunoasterea problemei

aprofundate.

2. Selectarea corecta a sursei (relevanta pentru tema);

100

101

3. ldentificarea si precizarea conceptului cheie l a



conceptelor relationate;

4. Lizibilitatea reprezentarii grafice;

5. Acuratetealcorectitudinea utilizarii conceptelor;

6. Originalitatealsubtilitatea in surprinderea si redarea

relatiilor

3.2.2. Criterii de autolheteroevaluare a analizei critice a

unui articol din literatura de specialitate

Pentru evaluarea calitatii formative a analizei critice a unui

art icol din literatura de specialitate se pot utiliza

urmatoarele criterii:

prezenta urmatoarelor detalii:

• Autor:

• Tema:

• Sursa bibliografica cu consemnarea datelor de date de

identificare, conform APA);

• Rezumat de maximum 300 de cuvinte In care sunt

specificate: obiectivul lucrarii, contribut

ia

la cunoas-

terea problemei abordate).

2. Selectarea corecta a articolului relevanta pentru tema,

actua1itatea);

3. Identificarea siprecizarea ideii principale a articolu1ui;

4. Listarea ideilor si argumentelor utilizate de autorul artico-

lului relevante pentru tema;

5. Aprecieri asupra organizarii i calitatii surselor biblio-

grafice utilizate;

6. Apreeierea personala asupra congruentei dintre informatiile

prezentate si concluziile autorului.

102

Capitolul4

LA FINAL DE EVALUARE AUTOEVALUARE:

FRAUDASICOMPORTAMENTUL

STIINTIFIC NECORESPUNZATOR

Marius Stanciu

Tnprezent, dupa aproape 60 de ani de la formarea ISI i

20 de ani de la popularizarea Intemetului, dominarea lumii

academice de catre S.U.A. reprezinta un adevar incontestabil.

Acesta fiind cazu1, este probabi1 eel mai indicat sa investigam

inca de la bun inceput maniera In care aceasta tara cu

lunga

si semnificativa traditie sti int if ica intelege i defineste frauda

si lipsa de onestitate academica.

ensu stricto comportamentul stiintific necorespun-

zator cuprinde falsificarea, fabricarea i plagierea datelor

utilizate intr-o cercetare, cat i comunicarea si publicarea

acestora Parrish, 1999).

ensu lata

conform recomandarilor

exprimate de Fundatia Nationals a Stiintelor din America,

lipsa de onestitate academica cuprinde pe liinga practicile

enumerate anterior orice incalcare sau deviere de la practicile

de cercetare general acceptate Horton, 1995). Desigur, la

prima vedere,

astfel de defini tie poate parea extrem de vaga

i dependents de conte xt. Invariabil, ea are totusi meritul de a

lua in consideratie i dimensiunea sociala a comportamentelor

neadecvate, subliniind faptul ca oriee atac impotriva unei

persoane sau grup de persoane facuta in rea credinta reprezinta

o incalcare a codu\ui etic.

De partea cealalta a Atlanticului, conform raportului

COPE 1999), definitiile graviteaza in jurul acelorasi principii

de baza. Mai precis, daca in Danemarca si Suedia frauda e

103



inteleasa in termenii neglijarii, falsificarii sau distorsionarii

intentionate a mesajului stiintific, plagierea datelor , a meto-

delor sau a ipotezelor unui alt cercetator, in Norvegia definitia

oficiala aproximeaza opinia Fundatiei Nationale a Stiintelor

din S.U.A., fiind adoptata viziune mai generals dar

concomitent mai vaga asupra problemei.

Din nefericire, pe teritoriul

Romaniei

nu

exista

definitie general acceptata cu privire la frauda, codul deon-

tologic al COPSI rezumandu-se la a recomanda psihologilor sa

promoveze acuratetea, obiectivitatea, onestitatea i buna-

credinta in activitatile lor profesionale (Art. III .4). Bine-

inteles, anumite prevederi cu privire la pastrarea si protejarea

datelor (Art . VIII. 2 i Art. VIII.3) sau la abuzul de autori tate

(Art. XI.7) se suprapun partial peste principiile etice generale

consacrate la nivel mondial. Pe de alta parte, in lipsa unui

echivalent national al codului APA, definirea, gestionarea i

pedepsirea cazurilor de frauda ramane la lat itudinea fiecarei

institutii academice in parte.

Avand acest tab Iou sintetic la indemana, se poate vedea

cu usurinta cum majoritatea conventiilor nationale converg

asupra trei mari dimensiuni atunci cand vine yorba de frauda

stiintifica:

1 Fabricarea - reprezentand generarea x ni ilo a

datelor de cercetare care sunt apoi prom ovate si

raportate ca fiind reale. Majoritatea cazurilor

consacrate de frauda (e.g. Jan Hendrick Schon,

Hwang Woo-Suk, Diederik Stapel) cad

n

aceasta

categorie.

(2) Falsificarea - insemnand operarea asupra datelor,

a materialelor

si/sau

a echipamentelor de cercetare,

cat

si

asupra proceselor In

directia

omiterii,

neglijarii sau distorsionarii unor rezultate care nu

decurg din date le brute colectate si inregistrate.

(3) Plagierea sau insusirea unor idei, expresii, rezul-

tate si metode de cercetare ale unei alte persoane

104

sau grup de persoane Tara a oferi credit acestora

intr-o maniera

corespunzatoare.

in

principiu,

la nivelul ciclului de licenta se insista

adesea mai mult asupra plagiatului decat asupra celorlalte

forme de comportamente academice necorespunzatore,

deoarece

studentii

trebuie mai lntai

sa-si

dezvolte aparatul

critic inainte de a se angaja in studii propriu-zise. In realitate,

desigur, toate practicile enumerate anterior sunt daunatoare si

blamabile, ele

reprezentand

conduite transgresive la adresa

codului etic. Data fiind natura cursului pentru care a fost

elaborata aceasta

lucrare,

ne vom

preocupa in cele ce urmeaza

cu precadere de plagiat, aceasta practica fiind de altfel extrem

de raspandita in randul studentilor in prezent.

4.1. Plagiatul

Perspectiva conform careia furtul unui obiect fizic este

fapta mult mai grava dedit furtul unei idei sau a unei conceptii

este adanc inradacinata in perceptia multor persoane. De

asernenea, in anumite culturi, reproducerea verbatim a

scrierilor sau a gandurilor unui invatat este considerata

forma de respect i nicidecum practica necorespunzatoare- In

spatiul academic, insa, plagiatul, sau insusirea unor conceptii,

opinii sau perspective rara a acorda credit autorului original,

nu este un fapt tratat cu indulgentii . In continuare, vom incerca

pe cat posibil sa conturam explicit notiunea de plagiat ,

exemplificand

cele mai frecvente forme ale sale inregistrate in

practica,

efinitii iforme

Din perspectiva istorica, intelegerea plagiatului drept un

act imoral, complet deplorabil (e.g. Hexharn, 1992; Maddox,

1995), origineaza In seeolul XVIII, viziunea in sine fiind

puternic Iegata de curentul Romantic (Mazzeo, 2007). In

105



prezent, cu predidere in mediul academic, putem gasi multe

definitii oferite terrnenului, majoritatea dintre ele gravitand in

jurul acelorasi idei de baza. In acest sens, dupa Universitatea

din Oxford plagiatul inseamna utilizarea ideilor sau a

frazeologiei unui alt autor rara a oferi credit acestuia

(Student Honor COde, Oxford College) In timp ce Princeton

vede plagiatul drepr folosirea deliberata a Iimbajului, ideilor

sau a .materialelor originale (cunoastere care nu este generala)

a unet alte persoane tara a preciza sursa. (WPA Statement on

Best Practices, PrinCeton University). Pe teritoriul american

gasim formu lari sitnilare Yale definind plagiatul drept

uti lizarea cuvintelo

r

ideilor sau a lucrarilor unei alte

persoane rara

.specifica acest fapt ( What is

PIagiarism? Yale College), iar Stanford drept folosirea

lucrarilor originale ale unei alte persoane, indiferent daca

aceste lucrari reprezintii idei, coduri, formule, un limbaj

specific,

cercetare,

strategie, un eseu sau orice alta forma

de informatie rara a oferi recunoastere s i credit adecvat

autorului. ( What is Plagiarism? , Stanford University).

esi multe institutii de invatamant superior rnentioneaza

foarte elar faptul ea exista mai multe forme de plagiat, poate

cea mai matura, extinsa si detaliata descriere gasim Ia

Harvard University care posteaza pe site-ul oficial un ghid

menit sa previna astfel de acte In randul studentilor. Astfel,

up Harvard (Barvard Guide to Using Sources, Harvard

College Writing Program), plagiatul poate fi:

a Verbatin; _ prezent atunci cand materialul original

este cOPiat litera cu litera;

b Mozaica/ _ prezent atunci cand sunt operate doar

mici mOdificari asupra materialu lui original rara a

cita lnSa sursa de unde a fost facuta preluarea s i tara

a preciz ca frazele adoptate reprezint de fapt

parafrazare·

Toate definitiils urmatoare au fost traduse din engleza de catre

autoru prezentei IUcrari.

106

c Prin paraJrazare inadecvatd; sau preluarea cu

modificari minore a unui pasaj dintr-o alta opera;

d Prin paraJrazare o r citat -

sau reformularea

unor idei care apart in unui alt autor rara a preciza

acest lucru.

e Prin citare inadecvata -

prezenta atunci cand se

utilizeaza ghilimelele pentru a indica

preluare

dintr-o alta opera, dar aceasta nu este mentionata

corespunzator.

i i

Avand la indernana aceasta fecunda taxonom ie, vom

incerca In continuare sa oferim viziune sintetica asupra celor

mai recente studii realizate cu privire la plagiat in dorinta de a

identifica nu doar gradul de raspandire al aces tei practici, ci si

motivele ce stau in spatele ei.

sp ndire motiv tii

Una dintre cele mai bune estimari cu privire la rata

plagiatului in randul studentilor plaseaza practica la

frecventa de 14% (O'Connor, 2003), desi studii ulterioare

arata ca pana la 27% din disertatiile masteranzilor reprezinta

cazuri de plagia t (McCullogh & Holmberg, 2005). Din

nefericire, in trucat in ultimu1 deceniu in temetul a devenit

sursa tot mai populara de informare - ducand In cele din urma

la nasterea a ceea ce Tapscot a numit Inca din 1998 generatia

Net

(Tapscott, 1998, p. 15) - iar unele studii indica faptul ca

tinerii (eel putin cei din America) au

atitudine din ce In ce

mai relaxata fata de inselatorie, copia t si plagia t (Josephson

Institute of Ethics, 2002;2004;2006;2008;2010), este posibil ca

aceasta frecventa sa fi crescut considerabil in ultima perioada

(vezi i Comas & Sureda , 2007;2008; Sunderland-Smith,

2008).

Indiferent de rata reala a plagiatului, ceea ce este poate

mai important pentru prevenirea faptei In sine sunt motive le ce

stau In spatele e i. Invocand diferentele axiologice si culturale

107



manifestate la nivelul intelegerii conceptului, unii autori au

sugerat ca eel putin studentii straini care Invata la universitat

ile

din occident adopta acest comportament inadecvat pentru ca

nu pricep gravitate a faptelor comise. Astfel, realizandu-si

analiza pe studenti chinezi, Penny cook (1996) a aratat

in

cultura sinoasiat ica util izarea cuvintelor sau a ideilor unui

autor consacrat e inteleasa drept

forma de respect, In timp ce

Caroll i Appelton (2001) au sugerat ca studentii proveniti din

orient sau din tarile est-europene sunt mai predispusi spre a

plagia intrucat nu au experienta evaluari i prin scrierea unor

documente care necesita gandire critica si originala (vezi i

Hayes & Introna, 2005, p. 226). In paralel, alti autori considera

ca presiunea simtita de studentii bursieri straini de a nu esua in

plan academic (O'Donoghue, 1996), coroborata cu proasta

intelegere a sarcinilor i a limbii engleze (Angelova &

Riazantseva, 1999; Myers, 1995) poate explica rata mare a

plagiatului inregistrata chiar i 'in cadrul unor institutii

academice de prestigiu.

Mai aproape de zilele noastre, studiul uitreprins de

Hayes si Introna (2005) pe un esantion multicultural de

studenti masteranzi de la Lancaster University Management

School a sustinut multe din opiniile enumerate mai sus. Poate

chiar mai important, acelasi studiu a ararat 'in afara

studentilor englezi, tot i ceilal ti au declarat ca erau obisnuiti ca

In tara lor examenele sa fie adevarate teste de memorie in

care redarea verbatim a manualului sau a discursului

profesorului de la curs corela puternic cu nota finala (Hayes i

Introna, 2005, pp. 222-223). In lumina acestor afirmatii, ne

putem intreba daca asemenea obisnuinte nu favorizeaza

plagiatul chiar i in eazul studenti lor eare invata in institutiile

nationale de stat. Mai precis, atat ciclul liceal cat i eel de

licenta pun adesea accentul (eel putin in Romania si In alte

state post-comuniste) pe invatarea mecanica a unor manuale,

in timp ce criteriile necesare cresterii In grad academic impun

o gandire critica, personala, Aceasta discrepanta, impreuna cu

disonanta cognitiva consecventa, poate fi un factor important

10S

in sustinerea plagiatului, cu atat mai mult cu cat scoala induce

perspectiva eronata conform careia redarea

ad litteram

a unor

informatii nu este

problema, ci chiar

virtute.

Abordand situatia intr-o maniera diacronica, este de

asemenea posibil ca actualii i viitorii studenti sa recurga la

plagiat intrucat nu au

conceptie clara despre ce inseamna

practica in sine. Astfel, Lofstrom concluzioneaza ca cea mai

raspandita i populara intelegere data tennenului In randul

studenti lor este copierea verbatim a unui material i

prezentarea sa ca fi ind un produs personal (Lofstrom, 2011,

p. 272); desi, bineinteles, plagiatul ocupa un spectru mult mai

vast de practici (vezi sectiunea precedenta). Studii efectuate pe

elevi de gimnaziu (Ma

et al

2006) au aratat ca, intr-adevar,

putini dintre acestia pot defini concludent termenul si intelege

severitatea lui (Ma et al 2006, p. 7S). Acelasi studiu a aratat si

ca presiunea sociala simtita din partea colegilor, usurinta cu

care pot fi gasite informatiile pe internet, dar i lipsa de

promptitudine a sanctiunilor consecvente, reprezinta cei mai

importanti factori care i i fac pe elevi sa recurga la plagiat (Ma

et al 2006;

vezi de asemenea Ma

et al

2008, p. 200). in ceea

ce priveste populatia studentilor, frica de a esua pare sa fie mai

pronuntata randul asiatici lor (Hayes i Introna, 2005,

p.224), In timp ce occidentalii declara ca lipsa de timp,

procrastinarea, presiunea de a preda mai multe lucrari 'in

aceeasi perioada scum de timp, dar i usurinta cu care

informatiile pot fi culese de pe internet sunt eauzele principale

ale plagiatului.

Cum literatura de specialitate nu ne of era prea multe

informatii cu privire la motivele din spatele motive lor - sau,

al tfel spus, de ee ajung studentii sa i i amane sarcinile

academice pe ultima suta de metrii - iar operarea asupra unor

variabile individuale este imposibila, situatia se prezinta

extrem de dramatic. Spunem acest lucru deoarece incercarea

de a opri plagiatul prin introducerea unor sanctiuni severe (e.g.

exmatricularea studentului sau concedierea cercetatorului)

sufera de un mare neajuns: ea presupune

metodele de

109



detectare sunt infailibile. Din nefericire, data fiind

complexi tatea intemetului i ingeniozitatea ocazionala a celor

care recurg la copiat, intreaga lupta impotriva plagiatului se

inrati eaza drept un scenariu de tipul Reginei Rosii (Van

Valen, 1973), in care orice avantaj temporar al pradatorului

este anulat de dezvoltarea unui mecanism defensiv

corespondent al prazii . Asadar, trebuie mentionat de la bun

inceput ca universul publicatiilor digitale este fundamental

diferit fata de eel al publicatiilor scrise. In hypertext, intregi

documente i c hiar baze de date pot aparea si disparea de la

zi la alta, editarea oricarui document se petrece in t imp real, iar

originile surselor se pierd adesea In enciclopedii internationale

deschise. Adaugand la toate acestea si aparitia recenta a

paper-mills , credem ca efortul de a eradica plagiatul are

toate sansele sa se transforme intr-o sarcina sisifica. Cu toate

acestea, ne vom hazarda in continuare spre a face

ser ie de

recomandari prin care speram sa reducem rata impresionanta a

plagiatului operand asupra culturii academice care perpetueaza

astfel de conduite.

2

Conceptul de pap er-mills , un termen tara echivalent in Limba

Romana, face referire la site-uri specializate care ofera referate in

baza unor plat] banesti sau la schimb pentru alte referate donate de

eel care face solicitarea.

110

4 2 Observatii i recomandari

1. Stiinta, spre deosebire de religie, nu este practica

dogrnatica, Astfe l, orice fapt, lege sau adevar stiintific

cunoscut in prezent poate fi revizuit in fata noilor date

empirice culese de cercetatori.

2. Inainte de a redacta

Iucrare este recomandabil ca autorul

sa se asigure ca ideile sale nu au mai fost exprimate In

alte opere anterioare.

3. Este preferabil ca un student sa se In ele, dar sa manifeste

o gandire originala, dedit sa reproduca textele a ltor

persoane rara a Ie examina.

4. 0 Iucrare nu trebuie sa fie un mozaic de citatii, dar nici un

desert de platitudini itrivialitati,

5. 0 lucrare de calitate se raporteaza critic la textele citate.

6. Reformularea ideilor reprezintii un indicator al faptului ca

ceea ce este citi t trece prin fi lt rul cogni tiv al autorului. Cu

toate acestea, ea nu este

maroa a originalitatii,

7. Sursele online trebuie de regula evitate deoarece ele pot fi

editate, sterse si transformate in timp real. Citarea lor

trebuie intotdeauna insot ita de specif icarea ult imei date

cand a fost accesata pagina.

8. Procrastinarea, lenea i imaturitatea sunt inamicii

dezvoltarii intelectuale ale individului.

9. A plagia inseamna sa te ineci in oceanul amorf al

mediocritatii.

10. Costul real al plagiatului nu il reprezinta exmatricularea,

ci negarea propriei inteligente.

111

4 Teme de

refleetie

3. Ati avea Incredere intr-un medic care a comis un plagiat In

lucrarea sa de licenta ? Oar intr-un psiholog

Explicati opinia



dumneavoastra minim un argument).. Plagiatul reprezinta In esenta forma de furt intelectual.

Daca toata lumea ar fura, ar mai avea sens notiunea de

proprietate

exprimati-va opinia in maximum 400 de

cuvinte).

4. Ce credeti ca este mai daunator: furtul unor expresii sau al

unor idei ? Explicati minim 3 argumente).

a)

2. Ati plagiat vreodata ? Daca raspunsul este da , enuntati si

explicati motivul sau motivele maximum 300 de cuvinte).

b)

c)

112

113

5. Considerati di autoplagiatul (i.e. prezentarea unor expresii,

a unor date sau chiar a unor paragrafe intregi dintr-o lucrare



anterioara drept

noua contributie originala) este la fel de

problematic precum plagiatul ? Argumentati perspectiva

dumneavoastra (minim 2 argumente).

a)

b)

114

Capitolul5

TEXTE CLASICE ALE PSIHOLOGIEI

UNIVERSALE

Traducerea i adaptarea: Marius Stanciu

Fluxul

constiintei

(1892)3

William James

(fragmente)

Ordinea studiului nostru trebuie sa fie una analitica.

Suntem acum pregatiti sa incepern studiul introspectiv al insasi

constiintei adulte. Majoritatea cartilor adopta asa-numita

metoda sintetica. Pomind de la 'ideile simple ale senzatiilor',

s i considerand ca acestea sunt atomii psihicului, majoritatea

scrierilor pureed In a construi starile superioare ale

nt

din

asociatii ,

integrari' si

fuziuni , intr-o

maniera similara cu

felul in care sunt construite casele prin aglutinarea caramizilor.

Aceasta procedura are avantajul didactic specific metodei

sintetice. Cu toate acestea, ea presupune dinainte corecti-

tudinea teoriei dubitabile conform careia starile superioare ale

constiintei sunt compuse din unitati; si, in loc sa porneasca de

la ceea ce stie direct ci ti torul , mai precis - totali tatea starilor

sale mintale concrete, procedura porneste de la un set de 'idei

simple' fata de care cititorul nu are

cunoastere imediata si a

caror interactiuni

lasa la mila oricarei formulari plauzibile.

Toate textele cuprinse In cadrul acestui capitol apartin domeniului

public.

3 Publicata initial in capitolul XI al volumului

sychology

Cleveland

New York, World.

115

In consecinta, din toate perspective Ie, metoda de a avansa de

nomenclatura utilizata i sa folosim termeni psihologici ce nu



la simplu la compus ne expune unei iluzii . Toate persoanele

pedante si toti adeptii abstractizarilor vor uri ideea de a parasi

metoda in cauza. Pe de alta parte, un cercetator ce iubeste

completitudinea [sic] naturi i umane va prefera sa urmeze

metoda ana litica i sa porneasca de la cele mai concrete

fapte, acele fapte pe care Ie cunoaste zi-de-zi In viata sa

interna. Metoda analitica va descoperi intimp util toate partile

elementare, daca ele exista, Tara a cadea In pericolul de a-si

asuma presupuneri precipitate. [... ]

Faptul fundamental. - Primul si eel mai important fapt

concret pe care toata lumea va admite legat de experienta

interioara este ca

pur si simplu constiinta continua intr-o

forma sau alta. Stdrile mintii se succed in noi .

Daca am

putea spune in engleza ga ndeste , asa cum spunem ca ploua

sau tuna , atunci ar trebui sa afirmam acest fapt cat se poate

de franc si cu un minim de presupuneri suplimentare. De

vreme ce nu putem face acest lucru, trebuie sa spunem pur i

simplu ca

gdndirea continua.

Cele patru caracteristici ale constiintei. - Cum continua?

Observam imediat cele patru caracteristici importante in cadrul

procesului, fi ind datoria prezentului capitol tratarea lor intr-o

maniera generala:

1) Fiecare stare tinde sa fie

parte a constiintei

personale.

2) In cadrul fiecarei constiinte personale starile se

schimba intotdeauna.

3) Fiecare constiinta personala este sensibil continua.

4) E interesata In parte de anumite obiecte,

excluzandu-Ie pe altele si primeste sau respinge

obiecte - alege dintre ele.

pot fi definiti in mod adecvat decat in capitolele finale ale

cartii. Toata lumea cunoaste, insa, intr-o maniera bruta ce

inseamna termenii folositi, Acest capitol este precum

schita

facuta de un pictor in carbune, linii le f ine nefiind prezente

Inca.

Atunci cand spun ca

jiecare stare sau gdnd este

parte dintr-o constiinta personala,

constiinta personala

reprezinta unul din termenii avuti in vedere. Intelegem

sernnificatia termenului atata timp cat nimeni nu ne roaga sa il

definim, descrierea sa corecta fiind una dintre cele mai dificile

sarcini filozofice. Aceasta sarcina va trebui confruntata in

capitolul urmator; aici, cateva cuvinte preliminare sunt

suficiente.

In aceasta camera - aceasta camera de lectura, sa

spunem - sunt

multirne de ganduri, ale mele si ale tale, unele

dintre ele intrand intr-o coerenta mutuala, iar altele nu.

Acestea sunt la fel de putin de forma fiecare-pentru-sine,

reciproc independente, cum sunt si toate-impreuna. Nu sunt de

aceasta factura: niciunul din ganduri nu e complet separat, dar

toate apartin unui colectiv In care sunt alte ganduri specifice i

niciunul in plus. Gandurile mele se afla langa celelalte ganduri

ale mele, iar gandurile tale langa celelalte ganduri ale tale.

Daca exista undeva in camera un gand singur, un gand ce nu

apartine nimanui, nu putem stii cu siguranta, intrucat nu avem

niciun fel de experienta privind natura sa. Singurele stari de

constiinta pe care Ie confruntam In mod natural se gasesc in

mintile i constiintele noastre, In forme Ie particulare concrete

ale mele si ale tale.

Fiecare din aceste minti I i tine gandurile doar pentru

sine. Nu exista schimburi si negoturi intre ele. Niciun gand nu

vine in contact direct cu un alt gand dintr-o constiinta

personala careia nu Ii apartine. Izolarea absoluta, pluralismul

ireductibil, reprezinta legea. Pare, astfel, ca faptul psihic

elementar nu e

gdndul

sau

aces gdnd

sau

acel g n

ci

gdndul

meu, fiecare gand apartindnd cuiva. Nici contemporaneitate,

Luand in considerare succesiv aceste patru puncte, va

trebui s plonjam in medias res In ceea ce priveste

4 Toate cuvintele initalice apartin textului original

116

117

nici proximitatea in spatiu i nici similaritatea in termeni de

calitate si continut nu sunt capabile sa fuzioneze gandurile

Istoria Mi carii Psihanalitice (1914)5**

Sigmund Freud



laolalta care sunt despartite de aceasta bariera a proprietatii

personale a mintilor. Abisurile dintre ganduri sunt unele dintre

cele mai pronuntate din natura. Orice persoana va recunoaste

adevarul acestor afirmatii atata vreme cat insistarn asupra

existentei a ceva ce corespunde termenului de 'minte

personala' , Tara a implica aici vreo perspectiva specifica

asupra naturii sale. In acesti termeni, sinele personal, ci nu

gandul, ar trebui sa fie tratat drept datum ul imediat al

psihologiei. Faptul universal constient nu este reprezentat de

ideea ca 'afeetele i g andurile exista', ci de realizarea ea 'simt'

si gandesc . Niciun curent din psihologie nu poate pune la

indoiala

x s t ntn

sinelui personal. Ganduri conectate asa cum

le simtim eonectate reprezinta

intelegerea data

termenului de

sine personal. Cel mai rau lueru pe care poate face un curent

in psihologie este sa interpreteze natura acestor forme ale

sinelui si sa Ie jefuiasca de orice fel de semnificatie.

(fragmente)

Intrebari de reflectie

Daca in cele ee urmeaza aduc vreo contributie la istoria

miscarii psihanaliste nimeni nu trebuie sa fie surprins de

natura subiectiva a acestei lucrari sau de rolul ce cade asupra

mea. Spun acest lucru deoarece psihanaliza este creatia mea;

t imp de zece ani eu am fost singura persoana preocupata de ea

si toate neplacerile cauzate de acest subiect in randul

contemporanilor mei au fost aruncate asupra mea sub forma

criticilor. Chiar iastazi, cand nu mai sunt singuru psihanalist,

ma simt justificat in a presupune

nimeni nu stie mai bine

decat mine ee inseamna psihanaliza, cum difera ea de aIte

metode de investigare a viet ii psihice, ce cuprinde numele ei i

ce desemneaza.

In anul 1909, atunci cand am fost pentru prima oara

privilegiat sa vorbesc public despre psihanaliza intr-o univer-

sitate din America, animat de aceasta ocazie extraordinara, am

declarat ca nu eu am fost eel care a creat psihanaliza. Am spus

cii aceasta onoare ii revine lui Josef Breuer, care a dezvoltat

miscarea atunci nd eu eram student i m pregateam pentru

examene (1880-1882). Cu timpul, prieteni bine intentionati

mi-au repetat frecvent ca am exprimat atunci

recunostinta

nejustificata. Au eonsiderat ca, dupa cum m-am mai pronuntat

anterior, trebuia sa spun ea procedura cathartica a lui Breuer

a fost doar un pas preliminar pentru psihanaliza i miscarea In

sine a aparut doar atunci cand eu am rejectat tehniea hipnozei

i am introdus-o pe cea a asociat ii lor l ibere. Acum, are putina

importanta daca istoria psihanalizei considera ca ea a pomit de

la metoda cathartica sau de la modificarea pe care eu am

adus-o acesteia. Ma abat asupra acestei intrebari neinteresante

deoarece unii adversari ai psihanalizei vor sa-si rearninteasca,

acum iatunci, ca arta psihanalizei nu a inceput deloc cu mine,

1. Aprecian calitatea argumentelor lui James privind

plasarea sinelui personal si nu al gandului drept

obiectul primar i imediat al psihologiei.

2. Apreciati

atitudinea lui James fata de teza structu-

ralismului. Sunt criticile sale intemeiate ?

118

119

Publicata

initial In

Jahrbuch der Psychoanalyse 4.

ci cu Breuer. In mod natural, aceasta afirmatie apare doar

clinica, dar si terapia nevrozelor, ciind stateam complet singur



atunci cand atitudinea lor le permite sa gaseasca ceva notabil

'in psihanaliza; pe de aha parte, atunci ciind renegarea miscarii

este nelimitata, psihanaliza devine intotdeauna creatia mea in

mod indisputabil. N u am auzit niciodata piina acum ca

influenta importanta pe care a avut-o Breuer asupra psihana-

lizei i-a adus un volum similar de insulte i reprosuri. Dupa

cum am recunoscut de mult timp, intrucat soarta inevitabila a

psihanalizei este sa atiite oponentii si sa invenineze oamenii,

am ajuns la concluzia ca eu trebuie sa fi fost cu siguranta

creatorul original al tuturor lucrurilor care caracterizeaza

psihanaliza. Adaug, cu satisfactie, ca nicio incercare de a

minimiza importanta pe care am avut-o asupra acestei

psihanalize desconsiderate nu a venit din partea lui Breuer i

nici nu s-a bucurat de sustinerea lui. [ ... ]

Prima diferenta de opinii manifestata intre mine i

Breuer a venit pe marginea unei intrebari legate de meca-

nismele psihice intime ale isteriei. El inca sustinea

teorie

fiziologica, incercand sa explice ruptura psihica manifestata la

pacientii isterici in planul constiintei prin lipsa unei

comunicari intre diversele stari psihice ale acestora (sau stari

de constiinta, dupa cum Ie numim). Astfel, el a creat teoria

starii hipnoide , rezultatele ei presupuniindu-se a aduce

corpul strain, neasirnilat, in interiorul constiintei de veghe .

Am refonnulat astfel de presupuneri intr-o maniera mai putin

stiintifica. Am suspectat atunci ca tendintele si nemultumirile

asemanatoare cu cele intalni te 'in viata cotidiana eonduc la

ruptura psihica, ele fiind rezultatul unui proees de respingere

pe care I-am numit aparare , iar apoi regresie . Am incercat

pentru putin timp sa reconciliez cele doua mecanisme, insa,

intrucat experientele mi-au ararat intotdeauna unul i acelasi

lucru, am devenit in scurt timp un oponent al teoriei lui Breuer

legata de starile hipnoide. [... ]

Interpretarea viselor a venit pentru mine ca alinare si

ca

metoda de sustinere in acei ani dificili ai analizei ciind

trebuia sa aprofundez in acelasi timp tehnica, procedura

si ma confruntam eu probleme confuze, temandu-ma adesea de

pierderea orientari i i a increderi i mele. Dura de regula mult

piina ciind probele presupunerilor mele, ca nevroza trebuie sa

devina comprehensibila prin analiza, erau asimilate de

paeientul perplex, insa visele, care pot fi considerate analoage

simptomelor, eonfirmau aproape intotdeauna cu regularitate

aeeste presupuneri.

Doar datorita acestor suecese am putut persevera. In

consecinta, am dobiindit obiceiul de a masura intelegerea avuta

de un psiholog prin atitudinea pe care el are asupra

interpretari i vise lor si , am descoperit cu satisfact ie, ca multi

adversari ai psihanalizei au evitat complet acest domeniu, sau,

daca s-au aventurat in el, ei s-au comportat extrem de nefiresc.

Analiza propriei persoane, a carei necesitate a devenit cu

timpul evidenta pentru mine, a fost intreprinsa cu ajutorul mai

multor vise personale care m-au condus prin diverse

experiente din copilarie . Chiar iastazi cred ca pentru visatorii

prolifici i persoanele mai putin anormale, aceasta forma de

analiza este suficienta. [ ... ]

Orice rama ita a sensibilitatii mele personale a fost, spre

avantajul meu, amorti ta in acest i ani . Am fost 'insa salvat de la

a deveni

persoana amara de circurnstante care nu ajuta tot i

savantii s inguratici . Astfel de persoane se preocupa adesea de

aflarea cauzei lipsei de simpatie primite sau a rejectarilor

oferite de contemporani, percepiind situatia drept

contradictie dureroasa fata de propri ile convingeri. Aceste

lucruri nu m-au preocupat pe mine, pe de alta parte, deoarece

principii Ie fundamentale ale psihanalizei mi-au permis sa

inteleg ca aceasta atitudine a mediului in care ma aflu

reprezinta secventa necesara. Daca asociatiile descoperite de

mine erau intr-adevar tinute deoparte de cunoasterea

pacientului de rezistente afective interne, atunci aceste

rezistente trebuiau sa se manifeste de asemenea la persoanele

normale atunci ciind materialul reprimat era avansat din

exterior. Nu era deloc straniu ca astfel de persoane puteau

120

121

oferi motive intelectuale pentru rejectarea afectiva a ideilor

Psihologia asa cum vede

behaviorist 1913 6***



122

123

mele. Asemenea lucruri se intamplau la fel de frecvent i cu

pacientii, iar argumentele oferite - argumentele sunt la fel de

comune ca murele, pentru a imprumuta din discursul lui

Falstaff - erau similare si nu tocmai stralucite. Singura

diferenta era ca In cazul pacientilor se putea pune presiune

asupra lor pentru a-i ajuta sa- i recunoasca i sa- i depaseasca

rezistentele; In cazul celor aparent normali, un astfel de ajutor

nu putea fi oferit. Fortarea acestor persoane normale In directia

unei exarninari obiective i reci reprezenta problema

nerezolvata, solutia ei venind odata cu tirnpul. In decursul

istoriei stiintei s-a intamplat adesea ca asertiunea

intampinata initial cu ostilitate sa primeasca recunoasterea

necesara mai tarziu, rara a fi necesare probe suplimentare.

Faptul ca nu am dezvoItat respect fata de opinia lumii si

nici nu am manifestat deferenta In toti acesti ani, cand eu

singur am reprezentat psihanaliza, nu ar trebui sa surprinda pe

nimeni.

o n B. Watson

fragmente

1. Apreciati cal itatea argumentului lui Freud conform

caruia el trebuie sa fie considerat singurul creator al

psihanalizei intrucat criticii miscarii l-au vizat doar pe

el.

2. Privind retrospectiv scrierile lui Freud credeti ca

acesta a fost cu adevarat razbunat odata cu trecerea

tirnpului? (Argumentati - maxim 500 de cuvinte).

Psihologia asa cum

vede un behaviorist reprezinta

ramura experimentala, pur obiectiva a stiintelor naturale.

Obiectivul sau teoretic este prezicerea i controlul comporta-

mentului. Int rospectia nu este parte esentiala a metodelor

sale, iar valoarea stiintifica a date lor nu depinde de accesi-

bilitatea cu care ele pot fi interpretate In termenii constiintei.

Comportamentalistul, In eforturile sale de a obtine imagine

unitara asupra raspunsurilor animale, nu recunoaste vreo linie

de separatie intre om si animale. Comportamentul omului, cu

tot rafinamentul si complexitatea sa, reprezinta doar

parte a

spectrului de investigatie ce preocupa behavioristul.

Adepti i psihologiei au sustinut In general ca disciplina

reprezinta studiul stiintific al fenomenelor constiintei,

Problemele vizate au fost, pe de-o parte, analiza starilor

mintale complexe (sau aI proceselor) i descompunerea lor in

const ituenti elementari simpli, iar pe de alta, construirea unor

stari complexe atunci cand constituentii elementari sunt dati.

Lumea obiectelor fizice (stimulii, incluzand aici orice lucru

care excita activitatea unui receptor) care forrneaza

fenomenele globale investigate de savantul naturalist, e vazuta

drept un mijloc pentru a atinge un scop. Obiectivul final este

producerea unor stari mintale care pot fi inspectate sau

observate . Obiectul observatiei psihologice In cazul unei

emotii, spre exemplu, este starea mintala In sine. Problema in

cazul emotiilor este as tfel determinarea numarului si naturii

constituentilor elementari prezenti, a locatiei lor, a intensitatii,

a ordinii In care apar, etc. Consensul este ca introspectia

reprezinta metoda

prin excelenta

prin intermediul careia starile

mintale pot fi manipulate urmand scopurile psihologiei. In

Intrebari de reflectie

Publ icata ini tial ca Watson, 1. B. (1913). Psychology as the

Behaviorist Views it. Psychological Review, 20, 158-177.

baza acestei presupuneri, datele legate de comportament

(incluzand In acest termen orice lucru studiat de psihologia

mai buna va genera rezultate ce pot reproduse. Psihologia

este altfel. Daca nu poti observa 3-9 stari de claritate in atent

ie

,



comparativa) nu au niciun valoare

p r s

Semnificatia pe care

ele poseda este legata doar de masura in care datele pot

ilumina starile de constiinta [ ...

In psihologie suntem mca in starea de dezvoltare in care

simtim ca trebuie sa ne selectam cu atentie materialul de

studiu. Discreditam adesea procesele, anatemizandu-le in

privinta valorii lor pentru psihologie, spunand 'acesta este un

reflex'; reprezinta un fapt pur fiziologic care nu are nicio

legatura cu psihologia . Nu suntem interesati (ca psihoLogi) in

a observa toate procesele de adaptare pe care Ie intreprinde un

animal i a descoperi cum aceste raspunsuri variate sunt

asociate, i cum ele se descompun, obtinand astfel

schema

sistematica pentru prezicerea si controlul raspunsurilor in

general. Daca faptele observate nu indica prezenta constiintei,

l

discreditarn, iar daca aparatul i metodele nu sunt proiectate

pentru a scoate 'in relief aceste fapte, Ie tratam intr-o maniera

depreciativa similara, Imi voi aminti intotdeauna remarca pe

care a facut-o un psiholog renumit atunci cand a vazut aparatul

destinat testarii raspunsurilor animalelor la lumina

rnonocromatica In podul de la Johns Hopkins. A spus: Si asta

numesc ei psihologie

Nu doresc sa cri tic psihologia intr-o maniera nejust i-

ficata. In ultimii cincizeci de ani de existenta ca disciplina

experimentala, cred, totusi, ca ea a esuat considerabil,

neputand sa I i faca un loc 1n randul stiintelor naturale

nedisputate. Psihologia, asa cum este ea adesea conceputa,

contine ceva ezoteric In metodele sale. Daca nu poti sa imi

reproduci rezultatele, acest fapt nu se datoreaza unei erori

inregistrate la nivelul aparatului utilizat sau unei deficiente In

controlarea stimulilor, ci pentru ca introspectia ta nu este

antrenata ... Atacul este adresat observatorului inu contextului

experimental. In fizica i chimie atacul vizeaza conditiile

experimentale. Aparatul nu era suficient de sensibil, substante

chimice impure au fost folosite, etc. In aceste stiinte, tehnica

introspectia ta este slaba, Pe de alta parte, daca un sentiment It

i

este foarte clar, introspectia ta este de asemenea deficitara.

Vezi prea mult. Sentimentele nu sunt niciodatii clare.

Se pare ca a venit momentul ca psihologia sa renunte

la toate referintele facute fata de con tiinta; in care nu mai

trebui sa se minta crezand ca face starile mintale obiectul

observatiei. Am devenit atat de Incatu ati de Intrebiiri

speculative legate de elementele rnintii si natura continutului

constiintei (spre exemplu, gandirea Tara imagini, atitudinile, i

Bewuseinslage, etc.) incat eu, un adept al studiilor

experimentale, simt ca ceva este in neregula cu premizele

adoptate si tipul de probleme care izvorasc din ele. Nu mai

exista nicio garantie ca ne referim la acelasi lucru atunci cand

utilizam termenii consacrati din psiholog

ie

. [...

Psihologia pe care voi incerca sa

construiesc va avea

ca punct de pornire, In primul rand, faptul observabil i

organismele, oamenii i animalele deopotriva, se ajusteaza

mediului prin intermediul unor echipari ereditare si legate de

habitat. Aceste ajustari pot fi extrem de adecvate sau pot fi

inadecvate in directia In care organismul de abia i i ment

ine

existenta; In al doilea rand, propun ideea ca anumiti stimuli

conduc organismele spre generarea unor raspunsuri. Intr-un

sistem psihologic complet elucidat, dat fiind raspunsul, se pot

prezice stimulii care l-au generat; iar dat fiind stimulii,

raspunsul poate fi intui t. Astfel de afirmatii sunt rara Indoiala

extrem de obtuze si brute, dupa cum trebuie sa fie to ate

generalizarile. Cu toate acestea, ele sunt eel putin la fel de

brute si slab realizabile ca si cele ce apar in manualele de

psihologie de astazi. [...

In concluzie, banuiesc ca trebuie sa admit ca detin

incl inatie distorsionata spre aeeste intrebari. Am dedicat

aproape douazeci de ani din viata experimentelor efectuate pe

animale. Este natural ca astfel de preocupare sa aluneee spre

o pozitie teoretica aflata in armonie eu munea experimentala.

124

125

Este posibil sa fi eonstruit un om din paie si sa mil.f i luptat eu



el. Poate sa nu existe lipsa absoluta de armonie intre pozitia

evidentiata aiei si eea a psihologiei functionale. Sunt inclinat

sa ered, totusi, ea eele doua pozitii nu pot fi armonizate eu

usurinta. Cu eertitudine, pozitia pe care avansez este

sufieient de slaba in prezent pentru a putea fi atacata eu sueees

din mai multe direct ii. Cu toate aeestea, adrnitand totul, simt

Inca faptul ell.multe din consideratiile pe care Ie-am avansat ar

trebui sa aiba influenta vasta asupra tipului de psihologie ee

va fi dezvoltat in viitor. Ceea ee trebuie sa faeem este sa

lucram asupra psihologiei, facand omport mentul si nu

onstiint

punetul obieetiv al ataeului. Desigur, exista

suficiente probleme legate de eontrolul eomportamentului

pentru a ne tine ocupati mai multe vieti Taraa ne permite sa ne

gandim la constiinta n sich Odata lansat aeest program ne

vom gasi in scurt timp divortati de psihologia introspectionista

In aceeasi maniera In care psihologia din prezent este divortata

de psihologia facultatilor mintale.

Intrebari de

r l ti

Ataeul lui Watson la adresa focalizarii excesive a

psihologiei asupra starilor de constiinta superioare

are pretentii pur metodologice sau i ontologiee

Argumentati - minim 300 de e uvinte).

2 Apreciati ealitatea eriticii aduse de Watson

introspectionismului minim 300 de euvinte).

126

Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius...

Documents

Transcript of Ghid de Studiu Al Specificului Cunoasterii Stiintifice in Psihologie - Nergovan, Valeria - Marius...