Ghid Comunicare Cu Pacientul Cu TSA

8/19/2019 Ghid Comunicare Cu Pacientul Cu TSA

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-comunicare-cu-pacientul-cu-tsa 1/7

March 11,

2011PACIENTUL CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST

PACIENTUL CU TULBURARE

DE

SPECTRU AUTIST

INFORMAŢII PENTRU

PERSONALUL MEDICAL



March 11,


Tulburările de dezvoltare pervasivă (sau tulburările de spectru autist -TSA) sunt

caracterizate prin deteriorare severă şi pervasivă (deviată în raport cu nivelul de

dezvoltare sau cu vârsta mentală a individului) în diverse domenii de dezvoltare: aptitudini

de interacţiune socială reciprocă, aptitudini de comunicare sau prezenţa unor

comportamente, interese şi activităţi stereotipe (DSM-IV-TR).

Autismul este o tulburare complexă

de dezvoltare neurobiologică de etiologie

foarte variată, cu debut înainte de vârsta

de 3 ani, cu o rată medie de apariţie 1 din 166 de naşteri.

Tulburarea este mai frecventă

în rândul băieţilor şi are evoluţie cronică

care afectează funcţionalitatea creierului.

Simptomele se manifestă în grade şi prin comportamente diferite la fiecare persoană

cu TSA.

Cu toate acestea există câteva caracteristici comune:

dificultate în folosirea şi înţelegerea limbajului

dificultăţi în interacţiunea socială

comportamente repetitive

sensibilitate crescută sau scăzută la sunete, lumină, gusturi, atingere sau mirosuri

dificultăţi în înţelegerea schimbărilor din rutina zilnică

comportamente inadecvate

Programarea persoanei cu autism în serviciul ambulator

Persoanele cu TS A au mari dificultăţ i în a-şi aştepta rândul, această situaţie poate fi

foarte frustrantă pentru ei astfel fiind foarte agitaţi încă dinainte de a începe consultaţia:

Încercaţi ca persoana cu TSA să fie programată prima sau ultima în acea zi

Rezervaţi timp dublu pentru această programare



March 11,


Luaţi numărul de telefon şi permiteţi pacientului şi familiei să aştepte afară sau înmaşină şi chemaţi-i doar când puteţi începe consultaţia

Dacă există întârzieri în program aproximaţi ora reală a consultaţiei şi anunţaţi familiapersoanei cu TSA sau faceţi o reprogramare

Limbajul

Persoanele cu TSA au mari dificultăţ i de comunicare. Aproximativ 75% din copiii cu

autism reuşesc să dezvolte limbaj verbal însă numai cu ajutorul unei forme adecvate de

terapie:

Folosiţi un limbaj simplu, clar, evitaţi termenii de specialitate şi folosiţi propoziţii scurte

Întrebaţi aparţinătorii care este forma de comunicare a copilului

Folosiţi un limbaj ad litteram, evitaţi ironia, metaforele, comparaţiile, cuvintele cu sensdublu sau conceptele abstracte

Daţi comenzi directe, simple, clare

Evitaţi să folosiţi gesturi, expresii faciale fără a le însoţi de un mesaj verbal

În special în cazul adulţilor sau adolescenţilor, întrebaţi în mod specific tot ceea ce ar puteafi important pentru stabilirea unui diagnostic sau pentru tratament, nu puneţi întrebărigenerale

Folosiţi un ton calm, vorbiţi mai rar şi acordaţi-le, între 2 întrebări, sau înainte de arepeta întrebarea, timpul necesar pentru a o înțelege şi a formula un răspuns



March 11,


Structurarea mediului

Interac ţiunea socială este profund afectată la persoanele cu TSA ei având mari

dificultăţ i în utilizarea comportamentelor nonverbale (contact vizual, expresii faciale, gesturi),

în sus ţ inerea rela ţ iilor cu al ţ ii sau în reciprocitatea emo ţională şi social ă.

Persoanele cu autism au dificultăţi în procesarea stimulilor şi pot prezenta răspunsuri

neobişnuite la stimuli senzoriali (prag ridicat la durere, hiperestezie la sunete, lumină,

mirosuri, gusturi sau atingere):

Oferiţi persoanei cu TSA un salon privat dacă este nevoie de internare

Evitaţi folosirea lanternei oftalmologice, a lămpii stomatologice sau a altor surse delumină intermitentă sau fluorescentă

Opriţi aparatura medicală pe care nu o folosiţi în acel moment, aceasta poate producesunete insuportabile pentru persoana cu TSA

Pacientul cu TSA poate prezenta răspunsuri bizare la durere manifestându-se prin râs,

cântec, agitaţie, comportamente de stimulare corporală, folosirea unor comportamenteverbale de calmare care pot fi expresii auzite anterior, dezbrăcarea hainelor sauproducerea unor sunete specifice

Încercaţi să limitaţi numărul cadrelor medicale care interacţionează cu copilul,predictibilitatea îi ajută să înţeleagă ce se întamplă şi să fie calmi



March 11,


Examenul fizic, tratamentul injectabil i prelevarea mostrelor pentru analize

Explicaţi-le de fiecare dată ce urmează să faceţi, avertizaţi-i întotdeauna înainte de a-iatinge şi nu faceţi mişcări bruşte

Demonstraţi prin intermediul unei păpuşi (când este adecvat situaţiei), pe o persoanăfamiliară sau folosiţi imagini dacă este posibil

Solicitaţi ajutor familiei cu fiecare ocazie dar în special la persoanele nonverbale sau carefolosesc un sistem alternativ de comunicare

Presupuneţi că persoana simte durerea şi folosiţi un anestezic local

Situaţii de urgenţă

Agita ţia specifică situaţ iilor de urgen ţă, schimbările din rutină, multitudinea stimulilor

senzoriali (lumini puternice, sirene, lumini intermitente, gălăgia) pot duce la suprastimularea

senzorială şi la producerea unei crize de tantrum sau retragerea totală:

Permiteţi aparţinătorului să preia controlul şi nu îl despărţiţi de pacientul cu TSA

Controlul oftalmologic si tratamentul stomatologic



March 11,


Experienţa senzorială pe care o implică aceste servicii medicale poate fiinsuportabilă pentru persoana cu TSA (lumina folosită, sunetul produs de

aparatura de specialitate, senzaţia instrumentelor reci sau gustul materialelordentare)

Permiteţi pacientului să facă câteva vizite scurte la cabinet pentru a se acomoda cuspaţiul, cu dvs şi cu aparatura

Demonstraţi dacă este posibil pe o păpuşă sau pe o persoană familiară

Permiteţi persoanei cu TSA să atingă instrumentele dacă este posibil Apelaţi la sprijinul familiei pacientului dvs

Folosiţi anestezia (chiar şi totală) dacă este nevoie însă ţinând cont de

particularităţile mecanismelor de detoxifiere specifice TSA

Importanţa familiei Familia vă poate oferi toate informaţiile legate de caracteristicile pacientului dvs cu

TSA

Membrii familiei pot reorienta şi menţine persoana cu TSA calmă, pot facilitacomunicarea cu acesta şi o pot ajuta în situaţii de suprastimulare, anxietate saufrustrare

Permiteţi unui părinte să stea tot timpul cu persoana cu TSA şi apelaţi la ajutorullui cu fiecare ocazie

Sugestii utile Recompensaţi pacientul cu TSA prin laudă şi încurajări pentru fiecare

comportament adecvat, pentru fiecare comandă pe care o realizează, pentrucolaborare însă folosiţi cuvinte puţine şi un ton calm

Nu aşteptaţi contact vizual

Mişcaţi-vă încet şi aşezaţi-vă la nivelul pacientului pentru a comunica

Aşteptaţi-vă ca pacientul cu TSA să aibă nevoie de mai mult spaţiu personal sau să îl invadeze pe al dvs

Daţi voie pacientului cu TSA să atingă instrumentele medicale când este posibil

Ignoraţi comportamentele neobişnuite (mişcări bizare, diferite vocalizări, cuvintesau expresii inadecvate)

Material furnizat de

psihopedagog Cî ță Alexandra

Asociația Autism Baia Mare



March 11,


Asociaţia Autism Baia Mare

Centru de zi

Str. 22 Decembrie nr.23

www.autismbaiamare.ro

[email protected]

tel.: 0742993067

Ghid Comunicare Cu Pacientul Cu TSA

Documents

Transcript of Ghid Comunicare Cu Pacientul Cu TSA