Ghicitori de sărbătoriClinchete din ei răsună, Cine te iubeşte ştie Mii de sunete adună Cel mai mult pe-această lume (clopoţei) Cine-i creşte pe copii Şi-i învaţă cele bune? Cu beteală colorată (Mama)Într-un an, răsare-odată!. (steaua) Nu e fruct, da-i ca o pară Nu e zmeu da-l tragi de sfoarăSe mănâncă de Crăciun Nu e om da-l tragi de limbă E dulce, pufos şi bun. Şi stă agăţat de-o grindă! (cozonacul) (clopoţelul) Ce-i rotund şi colorat, Fiecare zilnic spuneÎn brad, iarna atârnat ? Domnului o… (globuleţul) (rugăciune)

Merg copii cu ea prin case Numai bine îţi aduceŞi are numele de astre. Ştii că se numeşte… (steaua) (Cruce) Când e vremea friguroasă, Sunt din ceară de albinăCare om nu intră-n casă? De le-aprinzi aduc lumină! (omul de zăpadă) (lumânările) Mama şi bunica-l face E din lemn de mare harÎl frământă şi îl coace Stă pe masă în altar. Cu stafide, nuci sau mac, (Sfânta Cruce) Aţi ghicit! E…(cozonac)

În biserică, în casă Face slujbe pentru toţi, Pe perete sau pe masă, Pomenind pe vii, pe morţi, Ne rugăm, privind la ele Învăţându-ne prin toateCăci ne ocrotesc de rele Iubire pentru aproapele. (icoanele) (Preotul) Cui îi spui tot ce-ai pe suflet Au trăit pe această lume Şi îi ceri să-ţi dea un sfat, Simplu-n post şi rugăciune.Să te-ndrume, Cine-i caută-i găseşteSă te-nveţe În icoane şi în fresce.Cum să scapi (Sfinţii)De-orice păcat? (duhovnicul)Sentimentul cel mai sfânt O icoană pe o cruceDin cer şi de pe pământ Aşezată la răscruce (Dragostea) (Troiţa)

1

Care-i sfânta mănăstire În sus, în casă Loc de-aleasă pomenire Pe perete sau pe masăUnde Ştefan, Domnul Sfânt Ne rugăm privind la ea Şi-a ales loc de mormânt? Căci ne ocrotesc de rele (Putna) (Icoana)

Mare, mândră mănăstire Cui îi spui tot ce-ai pe sufletLoc de pace şi tihnire Şi îi ceri să-ţi dea un sfatSfânt locaş brâncovenesc Să te îndrume, să te-nveţePe pământul oltenesc. Cum să scapi de-orice păcat?Trebuie să-l vizitezi! (Duhovnicul) Cred că ştii, este… (Hurezi)

Care taină îi uneşte Sentimentul cel mai sfântPe cei doi şi îi sfinţeşte, Din cer şi de pe pământ!Între ei mereu să fie (Dragostea)Doar pace şi armonie. (Cununia) Mama sau bunica-l face Îl frământă şi îl coaceDacă-l rogi, dreptate-ţi face Cu stafide, nuci şi mac.După ce ai fost furat Aţi ghicit! E…Şi îndată îţi întoarce (Cozonac)Ceea ce ţi-a fost luat. (Sf. Mina)

Care-i animalul blând Şapte sunt la număr toatePe care Domnul stând Şi ne scapă de păcateÎn cetate a intrat Sau de boală, sau de rele De mulţimi întâmpinat? Mântuindu-ne de rele. (Asin) (Sfintele Taine)

La culcare când se duce Taina-n care omul spuneFiecare-şi face… Câte a făcut pe lume! ( Sfânta Cruce) (Spovedania)

N-are nimeni aşa soartă E trimis de DumnezeuN-a fost vie, dar e moartă! E ocrotitorul tău.Că în Ţara Sfântă ştie Totdeauna ţi-e aproapeCine-i bun la geografie Şi în zi şi-n miez de noapteŞi-o zăreşti din depărtare Te va însoţi mereuFiindcă e atât de…mare! Şi la bine şi la greu! (Marea Moartă) (Îngerul păzitor)

2

E deschisă orişicui, Cu cât se lungeşte cu atât se scurteazăEste „Casa Domnului” (VIAŢA) (Biserica)

Ce-i la margine de drum Cad din cer pe casa mea,Le vezi oriunde te duci Nu-s nici zahăr nici fidea,Aşezate la răscruci. Dansează ca la paradă; (Troiţa) Sunt chiar... (Fulgii de zăpadă)

Chiar de nu-ţi mai aminteşti Cu sacul plin de jucăriiŢi-a zâmbit întâia dată Şi aşteptat de copiiTu mereu îi mulţumeşti An de an vine-n Ajun;Căci te-ajută viaţa-i toată. Cine-i, cine-i...? (Moş Crăciun) (Mama)

Dacă cineva îl bate Are ace multe, multeSe aude de departe, Arici nu-i şi stă la munte,Iar la slujbă, mic şi mare Este verde ca de jadSunt aduşi de-a sa chemare. Nu e greu, este un... (Brad) (Clopotul) Albă ca şi ceaţaŞapte fraţi sunt prinşi în horă Moale ca lânaŞi îi ştii pe toţi prea bine Uşoară ca panaLa biserica ne ducem Piere ca spuma Când al şaptelea revine. (Zilele săptămânii) (Zăpada)

Ce se pune pe cărbuni Fără oase sunt născutPeste tot cu ea afumi Din carne şi piele sunt făcutCu mireasma ei sfinţită Cap am, dar n-am picioareŞi pe diavoli îi goneşte? Când cald, când rece (Tămâia) O lume-ntreagă cu mine petrece (Cârnatul) Pentru sfânta lor credinţă Ce nod cu gura se înnoadăAu sfârşit în umilinţă Şi cu mâinile nu se deznoadă?În teamă şi în tortură (Cununia)Chinuiţi cu multă ură. (Sfinţii Mucenici) Când nu e zăpadăLa nevoie e vădit Doarme în ogradă,Dacă-i sincer şi cinstit! Dar când ajunge-afară, (Prietenul) Cu copiii zboară! (Sania)Sus pe coama munţilor Munţilor, cărunţilor Moale, albă şi pufoasăStă voinicul cel ţepos, Pentru câmp e haină groasăVeşnic verde şi frumos (Zăpada) (Bradul)

3

Este om, dar nu vorbeşte,La zăpadă se topeşte! (Omul de zăpadă)

Cântec de iarnaVesteşte-o taină!

(Colindul)

Primii care-au cunoscutCă Mesia S-a născut. (Păstorii)

Te transportă fără caiNu-i maşină, nici tramvaiŞi-n ea numai iarna stai!

(Sania)A venit baba din munţi Peste râuri, făcând punţi,Şi aprins, spunând poveştiFlori de gheaţă pe fereşti. (Iarna)

Baba iarna pe la caseA prins ace luminoase

(Ţurţurii)

Are foi şi nu e pom,Îţi vorbeşte ca un om,Şi cu cât o îndrăgeştiTot mai mult o foloseşti.

(Cartea)

La statNu-i înaltDar la nasN-o să-i ajungiNici cu scări din cele lungiPrieteni puţini areCă-i măreţ, nevoie mare. (Îngâmfatul)

Am doi fraţi

4

Cu sfori legaţiŞi-n picioare încălţaţi,Dar mereu îi îngrijescPrieten bun ei mă numesc(Bocancii)

La cap pieptene,La trup pepene,La coadă secere,La picioare, răşchitoareDe ştii să-i vorbeşti,Prieten bun îi eşti. (Cocoşul)

Cine ştie o crăiasă,Toată noaptea luminoasă,Între stele locuieşte,Cu ele prietenă esteŞi atunci când norul nu vineri Împreună le stă bine (Luna)

Din pădure l-a luatŞi bunicului l-a datÎn el se va sprijiniŞi prieteni buni vor fi.(Bastonul)

El acasă te aşteaptăBucuros şi dă din coadăŢi-e prieten adevăratTe-ntâmpină cu-n lătrat (Câinele)

Lângă sobă se cuibăreşteMieunând prieteneşteDupă şoareci e-nnebunităŞi-i prinde-ntr-o clipităPrietenia ţi-o aratăDând raită prin covată?? (Pisica)

5

Sunt pe dealuri, prin câmpii, Vin în vizită copii,Să se roage, să se-nchine,Să le meargă-n viaţă bine.

Cine te iubeşte, oare,Cel mai tare şi mai tareŞi te-nvaţă şi te creşte Şi doar binele-ţi doreşte?

Cine îţi aduce-aminteZilele când să posteşti,Praznicele-mpărăteşti,Sărbători şi zile sfinte,Unde, oare, le găseşti?

Chiar de nu-ţi mai aminteşti,Ţi-a zâmbit întîia dată.Tu mereu să-i mulţumeşti,Căci te-ajută viaţa-i toată.

Cine ştie îmi va spune!Când au toţi acelaşi nume?Pot să fie doi sau trei,

Şi-s atât de-apropiaţi,Că-s părinţi, surori şi fraţi!

Din cele Şapte Taine sfinteCâte creştinul are,E singura pe care-o beiÎn prag de sărbătoare!

În mijloc de Bucureşti,Pe colină, lângă pod,Ce locaş sfânt întâlneştiCu nume de voievod?Mrea Radu Vodă sau Sfanta Toita

Sfântul care predicaŞi pe toţi îi botezaÎn apa râului IordanAţi ghicit? Este…!

Ce se pune pe cărbuni?Peste tot cu ea afumi,Fiindcă-aroma ei sfinţeşteŞi pe diavoli îi goneşte!

La nevoie e văditDe e sincer şi cinstit!

Mircea Domnul o zideşteŞi aici se odihneşte.E pe malul Oltului,Chiar la umbra codrului.

Inima de sfoară-i ardeTrupul unsuros îi scade!Lumânarea

Ia să-mi spuneţi voi acumCe-i la margine de drum?Le vezi oriunde te duciAşezate la răscruci!

Dacă-l rogi, dreptate faceDupă ce ai fost furatŞi îndată ţi se-ntoarceCeea ce ţi se-ntoarce

Ceea ce ţi-a fost fost!

Agăţată de perete Ruga ta spre cer s-o-ndrepte!

De-a fost bine, de-a fost greu,Roagă-te lui …!

La icoane se aninăO fărâmă se lumină!Candela

Pe masă mama puneDoar fructe şi legumeŞi ne mai serveşteUneori şi peşte.Timp de rugăciuneŞi de fapte bune!

postul

6