Gestiunel nou 2012

CUPRINSOBIECTUL DE STUDIU AL GESTIUNII FINANCIARE A FIRMEI... 3

SARCINILE GESTIUNII FINANCIARE............................................... 5

MAXIMIZAREA VALORII ÎNTREPRINDERII ...........................................................6MEN INEREA NIVELULUI PERFORMAN ELOR FINANCIARE ...........................6ST PÂNIREA RISCURILOR FINANCIARE ...............................................................7RISCURI FINANCIARE SPECIFICE............................................................................8DIMENSIONAREA GLOBAL A RISCULUI FINANCIAR .......................................9MEN INEREA SOLVABILIT II FIRMEI.................................................................9

RESPONSABILIT ILE OPERA IONALE ALE GESTIUNII FINANCIARE 10

PRINCIPALELE SARCINI OPERA IONALE ALE GESTIUNII FINANCIARE .......10STRUCTURA I ATRIBU IILE PERSONALULUI DIRECT IMPLICAT ÎNGESTIUNEA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII....................................................10LOCUL GESTIUNII FINANCIARE ÎN SISTEMUL DE GESTIUNE ALÎNTREPRINDERII.......................................................................................................11

INFLUEN A SISTEMULUI FINANCIAR GLOBAL ASUPRA GESTIUNII

FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII................................................... 13

SISTEMUL FINANCIAR I STRUCTURA FINANCIAR GLOBAL ....................13CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE STRUCTURII FINANCIARE GLOBALE.....................................................................................................................................13MODURILE DE FINAN ARE FUNDAMENTALE ...................................................14NECESITATEA DEZVOLT RII FINAN RII DIN EXTERIORUL ÎNTREPRINDERII ......................15CARACTERISTICILE I ETAPELE EVOLU IEI SISTEMELOR FINANCIARE NA IONALE.............16GESTIUNEA FINANCIAR I DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII.............................................16CON INUTUL GESTIUNII FINANCIARE I CICLUL DE VIA AL ÎNTREPRINDERII ..................16DEZVOLTAREA EXTERN , DEZVOLTAREA INTERN I GESTIUNEA FINANCIAR ................17

SITUA IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII APRECIAT PE BAZA BILAN ULUI

............................................................................................................. 19

MODELE BILAN IERE FOLOSITE ÎN ANALIZA FINANCIAR ...........................19ELEMENTELE DE DIFEREN IERE ÎNTRE MODELELE DE BILAN ...................20BILAN UL FUNC IONAL ........................................................................................26BILAN UL PATRIMONIAL SAU FINANCIAR........................................................27

ANALIZA INDICATORILOR FURNIZA I DE BILAN UL CONTABIL 29

FONDUL DE RULMENT............................................................................................29INTERPRETAREA FONDULUI DE RULMENT........................................................31RELA IA FUNDAMENTALA A TREZORERIEI ......................................................35NECESARUL DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE (NFRE)......................36NECESARUL DE FOND DE RULMENT DIN AFARA EXPLOAT RII ...................37LIMITELE NECESARULUI DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE ............37NO IUNEA DE TREZORERIE I SITUA IA TREZORERIEI..................................40RELA IA TREZORERIEI...........................................................................................41

METODA RATELOR FOLOSIT IN STUDIUL BILAN ULUI........ 45

RATELE DE STRUCTUR .........................................................................................45RATELE DE ROTA IE...............................................................................................47INDICATORI DE EFICIEN PE BAZA DATELOR FINANCIARE DIN BILAN .50

Click h

ere to

buy

ABB

YY PDF Transformer 2.0

www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com

http://www.abbyy.com/buy


INDICATORI CE PERMIT EVALUAREA GRADULUI DE ÎNDATORARE AFIRMEI ........................................................................................................................52Aplica ie practic ..........................................................................................................54

CIRCUITUL FINANCIAR................................................................... 59

DESCRIEREA CIRCUITULUI FINANCIAR ..............................................................59DECIZIILE DE INVESTIRE I DE FINAN ARE ......................................................60PARTICIPAN II LA DERULAREA OPERA IILOR FINANCIARE.........................61CICLURILE DE OPERA II AFERENTE CIRCUITULUI FINANCIAR ....................62

SITUA IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII ANALIZAT PE BAZA

INDICATORILOR CUPRIN I ÎN CONTUL DE REZULTATE.......... 64

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE I RETRAT RILE POSIBILE ALEACESTORA.................................................................................................................66ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE I RETRAT RILEPOSIBILE ....................................................................................................................68CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE (C.A.F.) .....................................................71Aplica ie practic ..........................................................................................................74

TABLOUL DE FINAN ARE I TABLOUL FLUXURILOR............. 79

6.3. Metodele, instrumentele i procedeele analizei financiare.......................................856.4. Tablourile de flux instrumente ale analizei dinamice ..............................................876.5. Diferitele modele ale tabuului de flux.....................................................................916.6.Modelul elaborat de c tre P. Poncet i R. Portait în 1978.......................................1026.8.Tabloul de flux nord - american ............................................................................112

SELECTAREA MIJLOACELOR DE FINAN ARE A ÎNTREPRINDERILOR 132

IMPORTAN A DECIZIILOR DE FINAN ARE PENTRU ÎNTREPRINDERE........132AUTOFINAN AREA................................................................................................133APORTUL LA CAPITALUL PROPRIU....................................................................136RECURGEREA LA ÎNDATORARE .........................................................................137

COSTUL FINAN RII I CORELA IA ACESTUIA CU STRUCTURA FINANCIAR

A ÎNTREPRINDERII......................................................................... 140

COSTUL SPECIFIC PENTRU FIECARE RESURS DE FINAN ARE...................140COSTUL GLOBAL AL FINAN RII.......................................................................143CORELA IA DINTRE STRUCTURA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII ICOSTUL FINAN RII .............................................................................................144CONCLUZII PRIVIND TEORIILE REFERITOARE LA INFLUEN A STRUCTURIIFINANCIARE A ÎNTREPRINDERII ASUPRA COSTULUI FINAN RII..............151

ANALIZA GESTIUNII FINANCIARE A UNEI FIRME – APLICA IE PRACTIC 152

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILAN ULUI CONTABIL...152ANALIZA FINANCIAR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT I PIERDERE........156CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE:................................................................158ANALIZA FINANCIAR PE BAZA TABLOULUI DE FINAN ARE:....................160ANALIZA RATELOR DE STRUCTUR PATRIMONIAL ...................................161ANALIZA RATELOR DE SRUCTUR PENTRU PASIVUL BILAN ULUI ..........163DIAGNOSTICUL RENTABILIT II ÎNTREPRINDERII ........................................164

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 1

OBIECTUL DE STUDIU AL GESTIUNII FINANCIAREA FIRMEI

Orice agent economic trebuie s stabileasc rela ii comerciale cu alte persoane fizicesau juridice. Aceste rela ii comerciale presupun dezvoltarea fluxurilor materiale (de bunurimateriale sau nemateriale) precum i fluxuri financiare, care de cele mai multe ori (încondi iile în care ele însele nu reprezint obiectul tranzac iilor) au rolul de a stingeangajamente generate de fluxurile materiale. Acesta reprezint principalul motiv pentru carefirmele evolueaz într-un spa iu numit mediu financiar.

Spa iul financiar ofer firmei instrumente i posibilit i de ac iune specifice, dar osupune i unor constrângeri deosebite. Obiectul gestiunii financiare sau al finan elorîntreprinderii se poate defini prin raportarea la oportunit ile i constrângerile determinate demediul financiar.

Problematica gestiunii financiare i con inutul s u tehnic sunt în strâns leg tur cucontextul intern i cu cel extern. În aceste condi ii apare necesar eviden ierea aspecteloridentificate de teoria i practica financiar , dar i a aspectelor conjuncturale i locale propriiunui anumit tip de firm i unui anumit context na ional sau regional.

O firm de orice fel, trebuie s abordeze probleme de gestiune financiar de fiecaredat când efectueaz sau are în vedere o opera iune care implic achizi ionarea, de inerea saucesionarea de bani sau de titluri financiare, în consecin , orice întreprindere care face partedintr-o economie în care exist o circula ie a banilor sau a altor crean e, e confruntat cuoportunit i i constrângeri financiare i trebuie s i pun la punct proceduri adecvate degestiune financiar .

Factorii de influen ai gestiunii financiare ai unei firme sunt:- stadiul i formele de dezvoltare ale sistemului financiar na ional sau interna ional;- natura i diversitatea instrumentelor, institu iilor i mecanismelor.- caracteristicilor proprii întreprinderii i caracteristicilor inerente sistemului

financiar.Con inutul gestiunii financiare poate fi abordat într-un mod mai riguros f când referire

la obiectul s u, la sarcinile fundamentale care-i revin i la r spunderile opera ionaleîncredin ate diferi ilor speciali ti din domeniul finan elor.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Figura 1 Con inutul gestiunii financiare a întreprinderilor

Spa iul financiar în care î i desf oar activitatea întreprinderile constituie unansamblu de procese legate de crearea, conservarea i circula ia banilor i a altor activefinanciare. Banii i celelalte active financiare constituie una din formele de manifestare alesistemelor financiare complexe care pun în mi care, cinci ansambluri de componente:

1. un ansamblu de instrumente care reprezint activele financiare, având multipleforme. Aceste active constituie titlurile financiare, adic documente reprezentând drepturi deproprietate sau drepturi de crean de inute de o persoan fa de alt persoan . Oricare ar fiforma lor, material sau imaterial , oricare ar fi identitatea persoanei care le emite i a celeicare le de ine, oricare ar fi natura exact a drepturilor care le sunt ata ate, ac iunile,obliga iunile, bonurile, biletele de trezorerie, activele în bani i diverse alte titluri de creansau de proprietate apar in unei prime componente a sistemului financiar, aceasta fiind titlurilefinanciare. Se pot caracteriza opera iunile financiare ca fiind opera iuni de creare,achizi ionare, de inere sau cesionare a titlurilor financiare.

2. agen i cu specializare exclusiv sau principal în realizarea opera iunilorfinanciare i care sunt caracteriza i ca institu ii financiare. Este cazul, de exemplu, al

ncilor, al caselor de economii, al societ ilor de asigur ri, al intermediarilor specializa i înefectuarea tranzac iilor bursiere.

3. pie ele activelor financiare unde se încheie tranzac iile care pun titlurile financiare încircula ie. Aceste pie e pot avea unul din urm toarele roluri:

de finan are a ansamblului economiei (cum e cazul pie elor bursiere);de refinan are a institu iilor financiare i le sunt rezervate acestora înexclusivitate sau în principal (este cazul pie elor monetare i ipotecare);acoperirea riscurilor financiare (este cazul pie elor pentru op iuni i al pie elorpentru contracte financiare la termen).

4. reglement ri juridice i tehnice care definesc regulile formale ale practiciifinanciare. Aceste reglement ri, au ca scop organizarea i reglarea comportamentelorfinanciare i a pie elor financiare. Ele înglobeaz , atât dispozi iile referitoare la controlulcreditului i la organizarea profesiunilor bancare, cât i regulile profesionale ale asocia iiloragen ilor de valori mobiliare, fiscalitatea referitoare la veniturile din plasamente sau regulile

(1) Obiectul gestiunii financiareSt pânirea raporturilor cu

componentele mediului financiar alîntreprinderii

[2] Sarcinile gestiuniifinanciare

St pânirea dificult ilor financiarefundamentale si urm rirea

obiectivelor financiare majore

[3] Responsabilit ile opera ionaleale gestiunii financiare

Diviziunea interna a muncii de gestiunefinanciara si diferen ierea intre specialit ile

finan elor întreprinderii

GESTIUNEAFINANCIAR

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



de deschidere a unei pie e financiare.5. variabile care influen eaz modul de ac iune al operatorilor financiari i care includ de

exemplu, ratele dobânzilor care regleaz raportul între cei care dau i cei care iau cuîmprumut, cursurile de schimb care regleaz schimburile între monedele na ionale, cota iilecare fixeaz pre urile activelor financiare supuse tranzac iilor.

Pe baza celor cinci componente se poate reprezenta celor cinci ramuri ale gestiuniifinanciare, prezentate în figura 2.

Figura 2 Întreprinderea i mediul s u financiarAceast reprezentare arat c , în cazul oric rei organiza ii sau întreprinderi, gestiunea

financiar trebuie s asigure cunoa terea instrumentelor sau activelor financiare (1), avariabilelor (2) i procedeelor de reglare (3), s coordoneze opera iunile financiare i sst pâneasc rela iile cu partenerii financiari (4) i cu pie ele (5) care au implica ii înactivitatea întreprinderii.

SARCINILE GESTIUNII FINANCIARE

Înainte ca departamentul de conducere s ia orice decizie, trebuie stabilite obiectivelefirmei. De i unele firme pot avea unele obiective specifice organiz rii lor, obiectivul principalal majorit ii firmelor este maximizarea bog iei proprietarilor. Mai exist i alte obiectiveimportante dar acestea sunt în general subordonate acestuia.

Avu ia ac ionarilor este direct afectat atât de cursul de pia al ac iunilor pe care lede in cât i de dividendele primite. Cursul de pia al ac iunilor reflect , printre alte lucruri,

tept rile privind dividendele ce se vor primi în viitor. Deoarece pre ul ac iunilor firmeireflect cele dou aspecte ale bog iei ac ionarilor, obiectivul managementului este smaximizeze valoarea ac iunilor firmei.

De i valoarea ac iunilor firmei (ceea ce ele valoreaz în realitate) i valoarea de piapot fi diferite în condi iile unei pie e imperfecte, managerii nu pot controla diferen a. Deaceea, managementul poate cel mult încerca s maximizeze valoarea ac iunilor i s spere laun pre corect din partea investitorilor.

Rolul fundamental al gestiunii financiare a întreprinderii îl reprezintmaximizarea valorii acesteia sau maximizarea avu iei proprietarilor s i. Formul rile propuse

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



sufer uneori adapt ri pentru a ine seama de forma juridic a întreprinderii. Astfel, se vavorbi de maximizarea avu iei ac ionarilor în cazul societ ilor pe ac iuni i de maximizareacursurilor, când titlurile reprezentative ale capitalului sunt negociate la burs . Maximizareavalorii necesit ca patrimoniul s fie angajat în proiecte de investi ii, care s -1 valorifice,gra ie rentabilit ii lor viitoare.

Alte scopuri ale gestiunii financiare sunt:- asigurarea calit ii i nivelului performan elor realizate de întreprindere în

diversele sale proiecte i activit i.- evitarea risipirea patrimoniului cauzat de un faliment;- vegheze la men inerea solvabilit ii sau a echilibrului financiar al

întreprinderii.Riscul falimentului constituie o form particular a riscului financiar. Firma este

supus unor riscuri multiple legate de instabilitatea mediului s u financiar.

MAXIMIZAREA VALORII ÎNTREPRINDERII

Gestiunea financiar se ocup în primul rând de maximizarea valorii întreprinderii.Aceast valoare nu poate fi apreciat numai în raport cu patrimoniul s u, cu bog iileacumulate de întreprindere pân la un anumit moment. Ea trebuie analizat i în raport cuproiectele i activit ile viitoare în care va fi angajat patrimoniul.

Bog ia acumulat de întreprindere la un moment dat nu constituie decât unul dinelementele care permit aprecierea valorii sale. Aceasta trebuie s in seama i de rezultatele

teptate în viitor, ca urmare a folosirii patrimoniului acumulat. În acest sens valoareaîntreprinderii este o valoare anticipat . Ea ine seama de valoarea actual , corelat cuveniturile viitoare preconizate, provenite din activit ile întreprinderii.

Valoarea unei întreprinderi nu poate fi asimilat valorii patrimoniului ei prezent.Pentru a evalua o întreprindere trebuie luate în considerare trei aspecte:

1. valoarea întreprinderii este o valoare actualizat , adic echivalentul prezent alrezultatelor viitoare preconizate.

2. valoarea este o m rime dinamic , inseparabil de procesul de valorificare apatrimoniului. Percep iile legate de calitatea proiectelor desf urate, de perspectivele lorviitoare în ceea ce prive te rezultatele, determin o reexaminare permanent a valoriiîntreprinderii. A a se explic sensibilitatea evalu rii la informa iile noi care orienteazanticip rile într-un sens favorabil sau defavorabil. Astfel, cursul unei ac iuni la burs semodific în func ie de informa iile care apar pe pia în leg tur cu evolu ia firmei.

3. evaluarea este sensibil la toate riscurile percepute ca susceptibile s afecteze niveluli stabilitatea viitoare a rezultatelor preconizate. Aceste riscuri ar putea fi legate de

caracteristicile proprii întreprinderii, sau de evolu iile mediului înconjur tor.Maximizarea valorii întreprinderii este dependent de nivelul performan elor asigurate

de activit ile întreprinderii i de st pânirea riscului de faliment i a riscurilor financiare îngeneral.

MEN INEREA NIVELULUI PERFORMAN ELOR FINANCIARE

Gestiunea financiar trebuie s vegheze asupra men inerii performan elorîntreprinderii la un nivel satisf tor. C utarea unui anumit nivel al rezultatelor reflect , pe deo parte, o constrângere major suferit de întreprindere i pe de alta, alegerea deliberat aproprietarilor i a conduc torilor s i.

Întreprinderea folose te resurse care implic un anumit cost. Gestiunea financiartrebuie s verifice, mai întâi, dac activitatea este destul de eficient pentru a ob ine veniturile

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



care s permit plata furnizorilor de resurse i, dac va fi cazul, s asigure restituirea acestorresurse. Astfel, în cazul unui împrumut, responsabilul financiar va trebui s se asigure cresursele financiare ob inute vor fi utilizate în condi ii eficiente pentru a permite plata de c treîntreprindere a dobânzilor i ramburs rile la termenele convenite cu cel de la care a luatîmprumutul.

Ob inerea de c tre întreprindere a unor rezultate defavorabile sau insuficiente vareflecta o risipire a resurselor, d un toare, atât pentru întreprindere, cât i pentru furnizorii s ide fonduri i pentru economia na ional .

Finan ele întreprinderii nu urm re te c utarea cu orice pre a ob inerii unui profitmaxim pe termen scurt. Ele apreciaz , dimpotriv , într-un mod favorabil, stabilitateaperforman elor i introducând no iunile de valoare actualizat i de risc, caut s ob in uncompromis satisf tor între stabilitate i rentabilitate.

Resursefinanciare

Angajare aresurselor

Resursereale

RecuperareaRestituiri iremuner ri

FURNIZORIDE RESURSE ÎNTREPRINDERE

resurselor i uneventualsurplus

PROIECTESAU

ACTIVIT I

Figura 3 Constrângerea întreprinderii de a fi eficient

Cre terea profiturilor este important pentru firm , dar nu este obiectivul principal,deoarece bog ia ac ionarilor poate chiar s scad în ciuda cre terii profitului. Investitorii suntdispu i s fac o investi ie riscant numai dac se a teapt s fie compensa i printr-un venitsuperior. Cu cât este mai mare riscul, cu atât trebuie s fie mai mare venitul ob inut.

ST PÂNIREA RISCURILOR FINANCIARE

St pânirea riscurilor financiare constituie al treilea imperativ major al gestiuniifinanciare. În general, riscul legat de un activ, de un ansamblu de active i deci de oîntreprindere care folose te un anumit volum de fonduri poate fi definit în raport cuvariabilitatea anticipat a rezultatelor susceptibile a fi ob inute. Aceast no iune general derisc se bazeaz pe luarea în considera ie a instabilit ii sau a variabilit ii prev zute aperforman elor financiare viitoare.

Gestiunea financiar studiaz i caut s controleze instabilitatea legat de anumitesitua ii sau opera iuni precum: riscul în exploatare legat de structura costurilor, risculîndator rii legat de efectul structurii financiare a întreprinderii, riscul de faliment legat de oeventual insolvabilitate. De asemenea, gestiunea financiar caut s controleze influen eleexercitate asupra întreprinderii de instabilitatea inerent a unor variabile ale mediului, deexemplu: riscul de schimb valutar, riscul ratei dobânzii, sau de unele transform ri deosebitecare au loc în mediul institu ional: riscul administrativ i riscul politic.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



RISCURI FINANCIARE SPECIFICE

Nu numai forma general a riscului financiar definit prin variabilitatea (sauvolatilitatea) rezultatelor, dar i formele specifice ale riscului trebuie s fie analizate ist pânite de gestiunea financiar .

a) Riscul de exploatare determinat de structura costurilor. Riscul de exploatare areîn vedere structura costurilor întreprinderii. Reparti ia între costurile fixe i costurile variabileface rezultatele întreprinderii mai mult sau mai pu in sensibile la varia ia nivelului produc ieii vânz rilor. O întreprindere care are cheltuieli fixe sau de structur foarte ridicate va avea

rezultatele mai instabile i este deci mai riscant . în cazul când produc ia e sc zut ,întreprinderea nu va putea s repartizeze cheltuielile sale fixe asupra unui num r suficient deproduse i va ob ine astfel pierderi. La modul general, cre terea p ii cheltuielilor fixe încheltuielile întreprinderii se exprim prin cre terea diferen ei între rezultatele ob inute înipotezele cele mai favorabile i cele ob inute în ipotezele cele mai pesimiste. Aceast rela ieîntre dispersia rezultatelor (care d m rimea riscului) i structura costurilor pune în discu ieactivitatea curent a întreprinderii, adic activitatea de produc ie, de aprovizionare i devânzare, care constituie exploatarea curent . Structura costurilor exercit astfel, un riscspecific care poate fi caracterizat ca risc de exploatare.

b) Riscul îndator rii ca efect al structurii financiare. Riscul îndator rii e legat destructura finan rii întreprinderii. Când întreprinderea contracteaz noi datorii, ea se oblig sob in beneficii suplimentare pentru a asigura remunerarea i rambursarea împrumuturilorcontractate.

Cre terea îndator rii amplific dispersia rezultatelor i determin un risc financiarpropriu. Se m resc speran ele de rentabilitate a teptat dac evolu ia viitoare confirmipotezele favorabile, dar rezultatele a teptate se reduc în cazul când ipotezele defavorabile seconfirm .

c) Riscul de faliment. Situa ia de criz sau falimentul constituie sanc iunea posibilpentru insolvabilitatea întreprinderii. Controlarea acestui risc explic pentru ce men inereasolvabilit ii sau a echilibrului financiar constituie un imperativ major al gestiunii financiare.Crizele de solvabilitate nu conduc totdeauna la faliment. Când criza poate fi în final dep itîntreprinderea va sc pa de amenin area dispari iei i î i asigur supravie uirea. În acest caz,criza antreneaz costuri specifice care trebuie s fie luate în calcul când se urm re te a seaprecia riscul de faliment.

d) Riscul cursului de schimb valutar i riscul ratei dobânzii. Întreprindereasuport riscuri financiare specifice legate de evolu ia cursului de schimb al monedei na ionaleîn raport cu monedele str ine i legate de evolu ia posibil a ratei dobânzii.

Pe de o parte, de fiecare dat când întreprinderea efectueaz opera iuni exprimate îndevize sau moned str in , ea se expune riscului de pierdere legat de evolu ia defavorabil aratelor de schimb. Astfel, o întreprindere exportatoare, care realizeaz o vânzare în str in tatei factureaz în devize risc o pierdere din schimb dac moneda str in utilizat se depreciaz

în raport cu moneda na ional . Invers, un împrumut tor care s-a angajat s i pl teascfurnizorii str ini în devize se expune unei pierderi dac rata de schimb a acestor devize înraport cu moneda na ional cre te înainte ca plata s se fi efectuat. Instabilitatea ratelor deschimb constituie deci o cauz a variabilit ii rezultatelor. Ea creeaz riscul de schimb valutar,pe care gestiunea financiar trebuie s -1 controleze i s -1 st pâneasc .

Pe de alt parte, multe întreprinderi sunt expuse efectelor defavorabile date de varia iaratelor dobânzii pe pie ele de capital. O întreprindere care face apel la împrumuturi bancare petermen scurt va fi, de exemplu, obligat s suporte cheltuieli financiare majorate în cazulcre terii dobânzii. Dimpotriv , un împrumut tor, care a acordat un credit cu dobând fix icare ob ine deci, un randament plafonat sufer o "pierdere de câ tig" dac dobânzile cresc pe

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



pia , în timp ce remunerarea pe care el o prime te nu este înso it de aceea i cre tere.Evolu ia ratelor dobânzii constituie deci i ea o surs de instabilitate a rezultatelor. In acestsens se poate vorbi de un risc al ratei dobânzilor, a c rui urm rire i st pânire creeaz oresponsabilitate deosebit pentru gestiunea financiar .

DIMENSIONAREA GLOBAL A RISCULUI FINANCIAR

Un activ oarecare sau un ansamblu de active permit, atunci când sunt valorificate,speran a unor rezultate viitoare care s aib o rat de rentabilitate anticipat R,. Se pot asociaacestui activ o serie de rate de rentabilitate anticipate R1,R2,.....,Rn corespunzând diferiteloripoteze susceptibile de a fi enun ate în leg tur cu viitorul întreprinderii, cu activitatea i cumediul s u. Fiecare din aceste rate va avea o probabilitate subiectiv Pj, ceea ce duce laasocierea unui ansamblu de probabilit i (P1, P2,...,Pn) la ansamblul de rate preconizate (R1,R2,...,Rn).

Distribu ia ratelor de rentabilitate preconizate permite stabilirea speran ei matematicecorespunz toare ratelor de rentabilitate preconizate, ponderate cu probabilit ile asociate lor.

Se poate stabili de asemenea, instabilitatea acestor rezultate a teptate, avându-se învedere amploarea distan ei fa de medie (Rj, - R ) pentru diferitele rate preconizate.Dispersia 2(R) i abaterea medie p tratic (R) sunt m rimile care m soar aceastinstabilitate sau volatilitate a rentabilit ii prev zut i deci m rimea riscului.

Riscul ob inerii randamentelor preconizate e mai mare sau mai mic, dup cum suntrezultatele acestor calcule.

MEN INEREA SOLVABILIT II FIRMEI

Analiza riscurilor financiare c rora trebuie s le fac fa întreprinderea a dus lasublinierea importan ei riscului de faliment. Sursa fundamental a unui astfel de risc se afl îninsolvabilitatea posibil a întreprinderii.

Solvabilitatea exprim aptitudinea unui agent economic oarecare de a face fadatoriilor sale, când acestea ajung la scaden . Mai concret, men inerea solvabilit ii const înexecutarea cu scrupulozitate a ramburs rilor promise împrumut torilor i altor creditori.

În cazul unei organiza ii i în special al unei întreprinderi insolvabilitatea îi conduce pecreditori la constatarea încet rii pl ilor prin intermediul instan ei judec tore ti. Procedurajudec toreasc de "faliment", sau de "redresare pe cale judec toreasc ", astfel început poateduce la lichidare i deci la dispari ia întreprinderii.

n

jjj RPR

1

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



RESPONSABILIT ILE OPERA IONALE ALEGESTIUNII FINANCIARE

Domeniul competen elor gestiunii financiare prive te ansamblul problemelor ridicatede rela iile între întreprindere i mediul s u financiar. Sarcinile fundamentale care revinfinan elor întreprinderii privesc men inerea valorii acesteia, a performan elor sale financiare,st pânirea riscurilor cu care întreprinderea e confruntat i men inerea solvabilit ii.

PRINCIPALELE SARCINI OPERA IONALE ALE GESTIUNIIFINANCIARE

Responsabilit ile opera ionale ale gestiunii financiare sunt distribuite pe cele trei fazeale unui ciclu fundamental al gestiunii financiare.

Acest ciclu cuprinde:- faza de diagnosticare sau analiza financiar care are în principal ca obiect

aprecierea situa iei i a activit ii financiare a întreprinderii, pentru a preg ti adoptarea desuri concrete care s permit dep irea lacunelor i valorificarea avantajelor.

- faza de formulare i de aplicare a deciziilor financiare care se înscriu înperspectiva proiectelor pe termen lung i mediu i pun în mi care opera iuni de investi ii i definan are. Ele urm resc îns i efecte pe termen scurt care definesc domeniul gestiuniitrezoreriei. Pe de alt parte, anumite m suri trebuie oprite pentru a proteja întreprindereaîmpotriva riscurilor financiare c rora trebuie s le fac fa în diverse situa ii.

- faza urm ririi i controlului proiectelor a c ror aplicare a fost hot rât deîntreprindere. Aceast faz permite, cel mai adesea, constatarea "diferen elor" între realiz rileefective i proiectele ini iale. Ea ar trebui s duc la declan area unor m suri de corec ie, carear însemna fie o rectificare a traiectoriei i apropierea de proiectele ini iale, fie adaptarea saurevizuirea proiectelor ini iale.

STRUCTURA I ATRIBU IILE PERSONALULUI DIRECTIMPLICAT ÎN GESTIUNEA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII

Într-o firm , în general, responsabilul financiar este ajutat de dou persoane:trezorierul (casierul) i revizorul. Revizorul este, în general, responsabil de calcula iacosturilor, contabilitatea financiar , contabilitatea taxelor i impozitelor. Aceste func ii ajutla furnizarea de informa ii managementului cu privire la activit ile trecute i situa ia curenta firmei, ajutând la proiectarea unor planuri viitoare. Celelalte func ii financiare suntsubordonate casierului (trezorierului). Aceste func ii sunt: managementul capitalului circulant,bugetarea capitalului, managementul structurii capitalului, analiza financiar i planificarea.

Managementul capitalului circulant implic atât managementul activelor curente alefirmei (cash, inventar, valori imobiliare, etc.) cât i managementul pasivelor (taxe, facturi deplat ).

Bugetarea capitalului implic achizi ia i vânzarea activelor fixe ale firmei. Aceastactivitate este deosebit de important deoarece implic cheltuieli mari i irevocabile.

Managementul structurii capitalului determin luarea deciziilor privind propor iafondurilor pe termen lung, decizie bazat pe volumul datoriilor i m rimea veniturilor.

Analiza financiar i planificarea (planning) implic evaluarea situa iei curente afirmei, determinarea situa iei financiare a firmei i stabilirea modalit ilor prin care pot fiatinse obiectivele.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



În practic , responsabilit ile gestiunii financiare sunt prezentate pe baza uneienumer ri analitice a sarcinilor concrete care îi sunt încredin ate.

LOCUL GESTIUNII FINANCIARE ÎN SISTEMUL DE GESTIUNEAL ÎNTREPRINDERII

În calitate de proprietari ai firmei, ac ionarii de in autoritatea suprem i controlulactivit ii firmei. Imediat sub ac ionari se afl consiliul de administra ie, care este ales de c treac ionari. Ac ionarii au dreptul (puterea) de a înlocui membrii consiliului de administra ie ale

ror rezultate sunt considerate nesatisf toare. Consiliul de administra ie nume tepre edintele firmei i traseaz liniile directoare în ceea ce prive te managementul firmei. Dacresponsabilii numi i de c tre consiliu nu- i îndeplinesc corespunz tor datoria, ace tia pot fiînlocui i.

Managementul financiar este doar unul dintre aspectele ce privesc activitatea firmei,marketingul i produc ia fiind alte dou aspecte. împreun ele trebuie s coopereze eficientpentru ca firma în ansamblu s fie eficient .

Între domeniile marketing, finan e, produc ie exist numeroase interdependen e. Deexemplu, pentru a determina nivelul produc iei, managerul produc iei trebuie s primeascinforma ii de la departamentul marketing privind nivelul a teptat al vânz rilor. Iar pentru adetermina nivelul vânz rilor, directorul comercial trebuie s colaboreze cu managerulfinanciar pentru a determina cea mai potrivit politic comercial a firmei. Numeroase aspecteale activit ilor interdepartamentale necesit ca managerii din diferite arii func ionale s fiefamiliariza i cu activit ile din alte departamente i arii func ionale.

Pe de o parte, gestiunea financiar are o tehnic proprie, ceea ce face s i serecunoasc o anumit autonomie de decizie. Pe de alt parte, deciziile luate de celelaltedomenii de gestiune atrag consecin e în plan financiar, deoarece ele presupun resurse inecesit i financiare, presupun încas ri i pl i. în consecin , gestiunea financiar este subinfluen a ansamblului deciziilor privind gestiunea, ea reac ioneaz la m surile de tot felulluate în întreprindere, pentru c aceste m suri au consecin e în plan financiar. Dar ea trebuieîn plus s se angajeze în ac iuni de adaptare, corelându-se cu proiectele celorlalte func ii degestiune, pentru a asigura respectarea de c tre întreprindere a constrângerilor financiaremajore.

Modurile de încadrare a gestiunii financiare în cadrul organiz rii întreprinderii suntmultiple i exprim , în acela i timp, caracteristici istorice (competen ele ini iale alefondatorilor i ale înal ilor responsabili) i exigen e proprii ale întreprinderii. Reu itaîncadr rii gestiunii financiare în structura organizatoric a întreprinderii depinde derespectarea a trei condi ii fundamentale:

structura organizatoric trebuie s exprime recunoa terea autonomiei i acompeten elor tehnice proprii finan elor întreprinderiistructura organizatoric trebuie s comporte procedee sau mecanisme intime decoordonare, de negociere i de arbitraj între gestiunea financiar i celelalte func iuni,consumatoare de resurse sau generatoare de resurse pentru întreprinderestructura organizatoric trebuie s aib grij ca rela iile cu partenerii financiari externi(bancheri, operatori bursieri, ac ionari) s fie între inute de responsabili a c rorcompeten , autonomie i nivel ierarhic s fie adaptate situa iei întreprinderii.Se poate spune c gestiunea financiar constituie un ansamblu de metode de analiz i

de instrumente de lucru care permit întreprinderilor i altor organiza ii s î i asigure oîncadrare eficient în mediul lor financiar.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



APLICA IE PRACTICRiscul financiar determinat de variabilitatea rezultatelorO întreprindere vizeaz realizarea unei noi investi ii, având de ales între proiectele A

i B. Pentru fiecare proiect se fac previziuni privind produc ia, vânz rile i rezultatele i seatribuie fiec rui proiect rate de rentabilitate a teptate, func ie de diverse ipoteze referitoare laîntreprindere i la mediul în care î i desf oar activitatea. Presupunem c exist pentrufiecare proiect cinci ipoteze în care s-ar putea afla întreprinderea, fiecare ipotez avândaceea i probabilitate de a se realiza (probabilitatea pentru fiecare ipotez va fi P1=0,l; P2=0,3;P4=0,3; P5=0,l; P6=0,2;. Pentru fiecare ipotez Hj, având probabilitatea Pj, se preconizeaz orentabilitate Rj (tabelele 1 i 2).

Hj Pj Rj RjPj Rj - R (Rj - R )2Pj

H1 0,10 -10 -1 -18 32,4H2 0,30 -5 -3 -13 50,7H3 0,10 +10 +1 2 0,4H4 0,30 +20 +6 12 43,2H5 0,20 +25 +5 17 57,8

1 +8 2(R)=184,5 (R)=13,6

Tabelul 1 Elemente referitoare la proiectul A

Hj Pj Rj RjPj Rj - R (Rj - R )2Pj

H1 0,10 -20 -2 -27 72,9H2 0,30 -10 -3 -17 86,7H3 0,10 +10 +1 +3 0,9H4 0,30 +20 +6 +13 50,7H5 0,20 +25 +5 +18 64,8

1 +7 CT2(R)=276 (R)=16,6

Tabelul 2 Elemente referitoare la proiectul B

Se constat c proiectul A va avea o rentabilitate medie de 8%. Instabilitateaperformantelor pentru acest proiect poate fi apreciat prin diferen a dintre rata de rentabilitatecea mai ridicat (25%) i rata de rentabilitate cea mai sc zut (-10%), prin dispersie i prinabaterea medie p tratic .

Proiectul B ofer speran a unei rate medii de rentabilitate mai sc zut ( R =7%). Acestproiect prezint un risc mai ridicat în ob inerea rezultatelor preconizate, întrucât to iindicatorii care m soar instabilitatea performan elor financiare sunt mai mari.

Întreprinderea investitoare se confrunt în acest caz cu o situa ie frecvent întâlnit îngestiunea financiar . Din calcule rezult c proiectul A va fi cel optim, atât din punct devedere a rentabilit ii cât i a stabilit ii rezultatelor preconizate.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 2

INFLUEN A SISTEMULUI FINANCIAR GLOBALASUPRA GESTIUNII FINANCIARE A

ÎNTREPRINDERII

Întreprinderea nu este un element izolat. Ea este un sistem complex i totodat unsubsistem în cadrul mai multor sisteme ce se organizeaz la nivele superioare. Ea reprezintun conglomerat de interac iuni între sistemele: social, economic, cultural, ecologic etc. Dinpunct de vedere financiar interac iunile sunt reprezentate de modurile externe de finan are aactivit ii sale. Aceste interac iuni i sisteme, cu prec dere cel financiar, î i pun amprentamajor pe dezvoltarea întreprinderii.

Modul în care se pun problemele managementului financiar la nivel de întreprindere edeterminat în mare m sur de mediul financiar în care aceasta activeaz . Dat fiind cinstrumentele, variabilele, constrângerile managementului financiar sunt tributarecaracteristicilor mediului, analiza structurii financiare globale permite identificareainfluen elor pe care aceasta le exercit asupra problemelor puse managementului financiar.

Analiz a structurii financiare globale trebuie diferen iat în spa iu i timp.Compara iile între ri permit, la un moment dat, eviden ierea profundei eterogenit i astructurilor financiare na ionale. La fel, studiul evolu iilor care afecteaz structura financiarglobal a fiec rei ri duce la punerea în eviden a tendin elor evolu iei sistemelor financiare,care prezint similitudini pe plan interna ional, dar comport i caracteristici na ionale.

SISTEMUL FINANCIAR I STRUCTURA FINANCIARGLOBAL

Mediul financiar în care se încadreaz întreprinderile, are caracteristici care permit, înacela i timp, s se delimiteze domeniul gestiunii financiare i s se justifice instrumentele pecare le folose te i tipurile de reglement ri care o orienteaz i o sanc ioneaz . inând seamade interdependen a dintre componentele acestui mediu, se poate avansa conceptul de sistemfinanciar pentru a desemna ansamblul de instrumente, institu ii, pie e, circuite i tipuri dereglement ri care permit realizarea opera iunilor financiare într-un spa iu economic na ionalsau interna ional.

Sistemul financiar astfel definit prezint în majoritatea rilor forme de organizaretipice. Acest lucru e sugerat de recurgerea la no iunea de structur financiar . Aceast no iuneexprim caracteristicile majore i relativ stabile proprii îmbin rii componentelor sistemuluifinanciar.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE STRUCTURIIFINANCIARE GLOBALE

Se pot sublinia trei caracteristici principale ale structurii financiare:1. structura financiar global e caracterizat de gama de instrumente care servesc ca

suport al opera iunilor financiare, adic al opera iunilor de decontare, de constituire aeconomiilor, de finan are i acoperire a riscurilor financiare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



2. structura financiar e caracterizat de natura i diferen ierea institu iilor financiarecare intervin în mod regulat în procesul de creare, conservare i punere în circula ie aactivelor financiare. Diversitatea acestor institu ii, nivelul lor de specializare, influen a lorefectiv asupra comportamentului statului, întreprinderilor i particularilor, valoarea istructura patrimoniului lor i a opera iunilor lor, constituie a doua caracteristic major astructurii financiare globale. Aceste institu ii trebuie analizate în contextul pie elor pe care senegociaz i se încheie tranzac iile privind activele financiare, precum i studierea circuitelori canalelor care asigur circula ia fluxurilor financiare în economia na ional i

interna ional .Structura financiar global poate fi caracterizat în termeni cantitativi datorit

analizei raporturilor caracteristice între valorile atinse de activele financiare de diverse tipuri.De asemenea, ea poate fi studiat prin compara ia între fluxurile tranzac iilor (emisiuni noi,tranzac ii pe pie e secundare) legate de aceste tipuri diferite de active, prin indicatorii carereflect ponderea diferitelor tipuri de institu ii i de pie e i prin m rimile care exprimcaracteristicile majore ale economiei reale (produc ie, avu ie na ional , economii globale,patrimoniul particularilor, al întreprinderilor i al altor institu ii).

3. structura financiar global în care- i desf oar întreprinderile activitatea estecaracterizat de un anumit nivel de diferen iere a componentelor sale i printr-un modspecific de combinare a acestora. Complexitatea i stadiul de dezvoltare al structuriifinanciare globale determin variabilele de ac iune ale gestiunii financiare, termeniiproblemelor pe care aceasta i le pune, natura solu iilor pe care le poate aduce.

Astfel, un sistem financiar caracterizat de o structur pu in diferen iat apare dominatde gestiunea mecanismelor de creare i circula ie a banilor i ofer o gam limitat demijloace de finan are. Problematica gestiunii financiare e ancorat în domeniul autofinan riii al controlului pl ilor i încas rilor întreprinderii.

Într-un sistem financiar caracterizat de o intens diferen iere a instrumentelor,institu iilor i pie elor, gestiunea financiar a numeroase întreprinderi trebuie, dimpotriv , spun în mi care o gam complex de tehnici de finan are, plasare, investi ii, st pânire ariscurilor. În acela i timp, într-un context determinat, nu toate întreprinderile sunt în mod egalpreocupate de diferitele aspecte ale structurii financiare globale. Anumite caracteristici care lesunt proprii le determin posibilit ile de acces la diferitele câmpuri de ac iune ale gestiuniifinanciare, dar i eventuala evitare a unora dintre ele.

Analiza rela iilor dintre structura financiar global (sau "mediul financiar") istructura financiar a întreprinderii necesit în prealabil identificarea caracteristicilor majoreale structurii financiare globale. Aceste caracteristici sunt legate de cele trei modurifundamentale de finan are: autofinan area, finan area extern direct i finan area extern prinintermediari. Pe de alt parte, ele sunt legate i de diversitatea de institu ii i pie e financiare,precum i de gama de instrumente financiare propuse economiei na ionale.

MODURILE DE FINAN ARE FUNDAMENTALE

Aspecte generale ale finan rii. La un moment dat în cadrul economiei na ionalecoexist trei tipuri de situa ii.

Anumi i operatori, particulari, întreprinderi sau diverse institu ii asigur un echilibruriguros între resursele i cheltuielile lor imediate i viitoare. Ei î i acoper nevoile de finan areprin resurse din autofinan are i sunt deci total independen i de finan area extern .

Unii agen i economici prev d resurse care dep esc cheltuielile prev zute. Ei vordispune deci, de un excedent de resurse care ar putea r mâne nefolosit, dac nu g sesc unmijloc de a-1 pune la dispozi ia altor agen i care s -1 utilizeze. Este vorba deci, de agen i caredispun de capacitate de finan are, de resurse care ar putea fi avansate altor agen i economici.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Al i agen i au, dimpotriv , pentru perioada viitoare, prev zute cheltuieli, a c rorrime o dep te pe cea a veniturilor i a disponibilit ilor lor previzibile. E vorba în

special de întreprinderi care au proiecte de investi ii sau de extindere a produc iei lor. Poate fivorba i de stat, dac bugetul s u e deficitar, de particulari care efectueaz cheltuieli pentruachizi ionarea de bunuri de folosin îndelungat . To i ace ti agen i se afl deci în situa ia dedeficit previzibil i vor trebui s renun e la unele din proiectele lor, dac nu î i procurfonduri care s le acopere lipsa resurselor. Dac reu esc acest lucru au reu it s i finan ezedeficitul sau s i acopere nevoile de finan are.

Repartizarea excedentelor i a deficitelor prezint caracteristici de regularitate careexprim aspecte structurale ale finan rii. Anumi i agen i sunt esen ialmente excedentari. Evorba în special de particulari. Al i agen i sunt în general deficitari, acesta fiind în specialcazul întreprinderilor, în sfâr it, alte categorii au o situa ie variabil i pot fi, în func ie deopera iunile dintr-o anumit perioad , în situa ia de excedent sau de deficit.

Problema finan rii ridic la scara economiei na ionale, dou probleme principale:a. mijloacele prin care agen ii cu capacitate de finan are pot fi convin i s i pun

resursele excedentare la dispozi ia agen ilor afla i în deficit, acceptând s selipseasc momentan de excedentele lor. Aceast prim întrebare pune problemainstrumentelor i mecanismelor care permit asigurarea colect rii economiilor.

b. modalit ile prin care economiile vor putea fi canalizate spre agen ii care aunevoie de finan are. Ea permite discutarea instrumentelor i mecanismelor definan are i de distribuire a creditului.

Rela ia între agen ii cu excedent i agen ii cu deficit se poate stabili dup doumodalit i fundamentale ale finan rii externe, cea a finan rii directe i cea a intermedieriifinanciare.

Finan area extern poate fi finan are direct sau finan are cu ajutorul intermedieriifinanciare. În cazul rela iei de finan are direct se stabile te un contact direct între agen ii cuexcedent de finan are i agen ii cu deficit de finan are. Cei dintâi î i pun economiile ladispozi ia celor din urm , f ca un intermediar s intervin între ei.

Acest tip de situa ie se întâlne te în cazul în care o întreprindere folose te economiilepublice cu ocazia unui împrumut obligatar sau a emiterii de ac iuni noi.

NECESITATEA DEZVOLT RII FINAN RII DIN EXTERIORULÎNTREPRINDERII

Finan area extern se poate baza, fie pe un mod de finan are direct , fie pe ointermediere financiar . Finan area direct permite stabilirea unei rela ii imediate întreunit ile care au nevoie de finan are i cele cu excedente de finan are.

În cazul intermedierii, intermediarul financiar poate realiza reglarea, dac accept s iasume riscul transform rii opera iunilor pe care le efectueaz .

Cele trei moduri fundamentale de finan are corespund unor trei faze ale unui procesistoric de extindere a domeniului de finan are, care asigur trecerea de la un regim deautofinan are pur la un sistem care include finan area direct i apoi intermedierea financiar .Acest proces permite l rgirea cercului celor care concur la finan area economiei i m rireafondurilor mobilizate. Astfel, diferen ierea între cele trei moduri de finan are fundamentaleconstituie unul din aspectele majore ale evolu iei sistemelor financiare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



CARACTERISTICILE I ETAPELE EVOLU IEI SISTEMELOR FINANCIARENA IONALE

Analiza procesului de evolu ie a sistemelor financiare necesit , în acela i timp, oabordare istoric i una comparativ .

Din perspectiva istoric se caut punerea în eviden a transform rilor efective care auafectat sistemul financiar al fiec rei ri. Compararea evolu iilor observate permite apoidiscutarea existen ei tendin elor generale, care privesc ansamblul sistemelor financiarena ionale.

Din perspectiva comparativ intereseaz starea actual a sistemelor financiare pentru ase eviden ia caracteristicile lor comune i specifice.

GESTIUNEA FINANCIAR I DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERII

Con inutul gestiunii financiare e determinat de dezvoltarea sistemului financiar global,dar este de asemenea determinat i de dezvoltarea întreprinderii îns i. Transformareagestiunii financiare în diferite stadii de dezvoltare a întreprinderii va fi mai întâi pus îneviden prin referire la modelul ciclului de via al întreprinderii i apoi în cadrul uneicompara ii între stadiile dezvolt rii întreprinderii i fazele dezvolt rii mediului s u financiarglobal.

CON INUTUL GESTIUNII FINANCIARE I CICLUL DE VIA ALÎNTREPRINDERII

În diferitele etape ale ciclului lor de via , întreprinderile sunt confruntate cu nevoi definan are specifice. Dar ele degaj surse de fonduri în condi ii care se modific i care impunprobleme de ajustare financiar în termeni proprii fiec rui stadiu de dezvoltare a lor.

Formularea obi nuit a modelului ciclului de via pentru o întreprindere pune îneviden succesiunea a patru etape tipice pe plan comercial, strategic, tehnic, financiar.

Figura 4 gestiunea financiar i ciclul de via al întreprinderii

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Rezultatele financiare ale întreprinderii nu asigur resurse interne suficiente i econstrâns s solicite sprijin extern în condi ii defavorabile date de slaba sa notorietate, derezultatele înc mediocre i de incertitudinile care exist asupra dezvolt rii sale viitoare. Dacaccesul la resurse apare înc precar în aceast faz , întreprinderea este, pe de alt parte,confruntat cu nevoi de finan are ridicate, legate în special de investi ii, necesare pentrudemarajul produc iei i vânz rilor. Aceast faz apare dominat de necesitatea c ut rii defonduri externe. Pentru gestiunea financiar , problema esen ial const în c utarea mijloacelorde finan are care s -i permit men inerea solvabilit ii, finan area cheltuielilor curente i ainvesti iilor necesare pentru demaraj.

În faza de cre tere, întreprinderea care a dep it incertitudinile demarajului cunoa te ocre tere rapid a produc iei i a vânz rilor, în termeni financiari, aceast cre tere înseamn osporire a nevoilor de finan are legate de investi iile necesare pentru extinderea capacit ilor, ide nevoile de fond de rulment (sau de capital circulant) determinate de necesitatea constituiriide stocuri i pentru creditarea clien ilor. Resursele de autofinan are r mân insuficiente pentruacoperirea acestor nevoi, pentru c rezultatele sunt înc limitate de m rimea cheltuielilor fixedeterminate de demaraj i de cre terea activit ilor, în schimb, întreprinderea este de acumînainte bine plasat pentru ob inerea de finan ri externe, în special bancare.

Pentru gestiunea financiar , faza de cre tere r mâne deci dominat de preocupareapentru echilibrul financiar, i în consecin , de grija de a st pâni cre terea nevoilor de capitalfix i de fond de rulment, i de ob inerea unei acoperiri suficiente cu resurse externe.

În faza de maturitate, întreprinderea cunoa te o cre tere lent a produc iei i avânz rilor. Nevoile sale de finan are cunosc în continuare o puternic reducere, pentru cîntreprinderea nu mai este interesat s creasc volumul capitalului fix i circulant. Pe de altparte, nivelul ridicat al produc iei permite acoperirea din plin a cheltuielilor fixe i degajabundente resurse de autofinan are, în aceast faz de maturitate, gestiunea financiar econfruntat cu o nevoie de finan are redus . Frecvent întreprinderile ajunse la maturitateprezint o situa ie de supralichiditate. Ele trebuie atunci s i pun mai mult probleme deplasament sau de investire a excedentelor lor, decât probleme de c utare de finan risuplimentare.

Faza de declin se caracterizeaz prin reducerea produc iei, a vânz rilor i arezultatelor. Pentru gestiunea financiar , declinul pune mai întâi probleme de dezinvestire ide orientare spre activit i noi. Abandonarea activit ilor compromise poate permite eliberareade resurse susceptibile a fi investite în noi activit i care ofer perspective favorabile.

Derularea ciclului de via astfel descris apare la prima vedere ca un proces inexorabili liniar, îns observarea evolu iei efective a întreprinderilor arat c drumurile urmate sunt în

realitate mult mai complexe. Pe de o parte, ciclul de via al majorit ii întreprinderilor estemarcat de fenomene de discontinuitate cum sunt, accelerarea îmb trânirii, declinul prematur,sau din contr prelungirea fazei de cre tere, existând frecvente exemple de asemenea evolu iineliniare. Pe de alt parte, ciclul de via nu se deruleaz într-un mod uniform, ci poate scomporte reîntoarceri datorate ini iativelor întreprinderii. Astfel, relansarea fazei de cre tere,atunci când maturitatea pare deja în curs, sau stoparea declinului constituie dou exemple dereac ie voluntar i combativ susceptibile s împiedice derularea inexorabil a etapelorciclului de via .

DEZVOLTAREA EXTERN , DEZVOLTAREA INTERN I GESTIUNEAFINANCIAR

Leg tura între dezvoltarea extern (adic transformarea mediului financiar) idezvoltarea intern a întreprinderii permite s se eviden ieze sintetic ansamblul

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



caracteristicilor structurale care determin con inutul i orient rile gestiunii financiare.

ÎNTREB RI DE AUTOEVALUARE:4. Ce reprezint sistemul financiar? Dar structura financiar global ?5. Care sunt principalele caracteristici ale structurii financiare globale?6. Care sunt principalele moduri de finan are a întreprinderii?7. Explica i ce rela ie exist între ciclul de via al întreprinderii i gestiunea financiar a

acesteia.8. Cum se explic curba cifrei de afaceri i a rezultatelor întreprinderii, pe parcursul

ciclului de via a acesteia si ce rol are gestiunea financiar în acest context?

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 3

SITUA IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERIIAPRECIAT PE BAZA BILAN ULUI

Studiul financiar al bilan ului constituie aspectul esen ial al "analizei financiarestatice", i se bazeaz pe examinarea unei situa ii contabile (bilan ul).

O prim metod de analiz a bilan ului const în gruparea posturilor bilan iere însubansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetic a bilan ului i permite s seexprime i s se calculeze no iunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond derulment i trezorerie.

Confruntarea între grup rile bilan ului permite, s se formuleze rela iile fundamentalede trezorerie, pe care se sprijin func ionarea întreprinderii, atât pe termen scurt, cât i petermen mijlociu i lung.

Metoda ratelor aplicat la studiul bilan ului aduce informa ii complementare, maianalitice, care permit s se aprofundeze i s se precizeze aspectele relevate de apreciereasintetic a bilan ului.

MODELE BILAN IERE FOLOSITE ÎN ANALIZA FINANCIAR

Pentru a ob ine informa iile dorite se apeleaz la datele contabile care reprezintcuantificarea activit ii economice dintr-o firm .

Cele mai frecvente surse de informa ii utilizate sunt situa iile financiare, care prezintîn sintez situa ia economic a unei firma la un moment dat (cu ajutorul bilan ului) sauevolu ia principalilor indicatori economici într-o anumit perioad de timp, de obicei perioaddefinit de exerci iile financiare (date prezentate în contul de profit i pierdere).

Situa iile financiare nu cuprind îns numai bilan ul i contul de profit i pierdere. Altesurse de informa ii sunt constituite din:

bilan ul func ional;tabloul soldurilor intermediare de gestiune;tabloul de finan are i de urm rire a m rimilor esen iale: fondul de rulment,excedentul de trezorerie, etc.

Analiza comparativ a formelor de prezentare a bilan uluiFormularea normelor generale referitoare la analiza financiar a bilan ului se love te

de problema prezent rii bilan ului. Metodele de prezentare i întocmire a bilan ului variaz dela o ar la alta i într-o anumit m sur , de la o întreprindere la alta.

O examinare atent a diferitelor prezent ri permite s se observe c acestea prezinttotu i principii comune, care justific formularea metodelor generale de analiz financiarstatic . Bineîn eles, diferen ele de prezentare r mân, dar ele implic o simpl adaptare ametodelor de analiz , în cadrul principiilor generale.

Principii comune de prezentareOricare ar fi modelele de elaborare, bilan urile sunt totdeauna construite pe baza unor

reguli comune de prezentare.În bilan apar separat drepturile patrimoniale acumulate de întreprindere la un moment

dat (activele) i angajamentele patrimoniale contractate la aceea i dat (pasivele). Aceast

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



separare se poate face printr-o prezentare a bilan ului sub form de tablou cu dou coloanereprezentând activul i pasivul (prezentare sub forma de cont), într-o alt variant , activul ipasivul sunt prezentate sub form de list . Acest model este acum relativ abandonat, câ tigândteren modelul impus de Directiva a IV-a. Bineîn eles, suma i con inutul activului i pasivuluisunt acelea i, oricare ar fi prezentarea aleas .

Structura intern a activului i pasivului este în general prezentat pe baza criteriuluiduratei activelor i pasivelor. Posturile bilan ului sunt ordonate exclusiv, sau în principal,dup lichiditate în cazul activului i dup exigibilitate în cazul pasivului.

a) Ordonarea activelor dup criteriul lichidit ii. Lichiditatea unui activ exprimaptitudinea sa de a fi transformat în bani într-un termen mai mult sau mai pu in apropiat i încondi ii normale de utilizare. Lichiditatea apare astfel, ca o proprietate general a oric ruiactiv.

Unele active sunt sub form de bani (de exemplu disponibilit ile dintr-un contbancar) sau vor fi transformate în bani în scurt timp (de exemplu crean ele asupra clien ilorcare trebuie s fie încasate în câteva zile, sau stocurile de m rfuri ce vor fi vândute în curând).Aceste elemente sunt cele mai lichide i constituie activele circulante corespunzând intr rilorde fonduri a teptate pe termen scurt.

Alte active sunt, din contr , destinate a fi consumate un timp în condi ii normale defunc ionare a întreprinderii. Acestea trebuie considerate ca active ce exprim utilizareafondurilor pe termen mediu i lung. Sunt considerate imobiliz ri sau active imobilizate.

b) Ordonarea pasivelor dup criteriul exigibilit ii. Exigibilitatea unui element depasiv exprim apropierea scaden ei sale, adic perioada de timp pân la rambursare.

Fiecare element de pasiv corespunde de fapt unui angajament. Dar obliga iile de platcontractate de întreprindere o oblig s prevad pl i în timp dup scaden e foarte diferite.Unele elemente de pasiv comport o obliga ie ferm de rambursare (datoriile), în timp cealtele nu comport nici o constrângere de rambursare la o scaden determinat (capitalurileproprii). Pe de alt parte, unele elemente de pasiv sunt exigibile pe termen scurt, în timp cealtele nu sunt exigibile decât la o scaden îndep rtat sau nedeterminat (capitalurilepermanente).

Se consider în general, c distinc ia între elementele exigibile peste mai mult de un an(capitalurile permanente) i elementele exigibile în mai pu in de un an (datorii pe termenscurt, angajamente pe mai pu in de un an) exprim o caracteristic structural major apasivului. Ea permite s se aprecieze durata resurselor conferite întreprinderii i în consecin ,stabilitatea finan rii sale.

ELEMENTELE DE DIFEREN IERE ÎNTRE MODELELE DEBILAN

Principalele elemente care diferen iaz prezentarea bilan ului în diferite ri sunt:ordonarea activelor i pasivelor;modul de înscriere a rezultatului în bilan .

Primul din aceste elemente de diferen iere ridic problemele cele mai dificile, când serealizeaz analize financiare comparative între bilan urile societ ilor din diferite ri.

Ordonarea activelor dup lichiditatea lor i a pasivelor dup exigibilitatea lorconstituie o op iune universal . Dar aceast op iune e aplicat dup dou modalit i distincteîn diferite ri.

O prim modalitate de prezentare const în clasarea elementelor de activ în ordinealichidit ii cresc toare i a elementelor de pasiv în ordinea exigibilit ii cresc toare (Fran a,Belgia, Germania).

O a doua modalitate de prezentare claseaz elementele de activ dup lichiditatea

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



descresc toare i elementele de pasiv dup exigibilitatea descresc toare ( rile anglo-saxone).

Situa iile financiare în conformitate cu Directiva a IV-a a Comunit iiEconomice Europene i cu Standardele Interna ionale de ContabilitateInteresante pentru diagnosticul financiar sunt câteva din prevederile prezente în

documentele legislative privind întocmirea situa iilor financiare, precum:Situa iile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a pozi iei financiare,

performan ei, modific rilor capitalului propriu i fluxurilor de trezorerie ale întreprinderiipentru respectivul exerci iu financiar.

Administratorii întreprinderii vor elabora politici contabile în acord cu "Cadrul generalde întocmire i prezentare a situa iilor financiare" i se vor asigura c situa iile financiarefurnizeaz informa ii care s fie:

a) relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor; ib) credibile în sensul c :

(i) reprezint fidel rezultatele i pozi ia financiar a întreprinderii;(ii) reflect substan a economic a evenimentelor i tranzac iilor i nu doar

forma juridic ;(iii) sunt neutre, adic nep rtinitoare;(iv) sunt prudente; i(v) sunt complete sub toate aspectele semnificative.

c) bilan ul trebuie s prezinte cel pu in urm toarele posturile prezentate mai jos;d) contul de profit i pierdere trebuie s prezinte cel pu in elementele enumerate în

formatul de cont de profit i pierdere prezentat în continuare;e) situa ia fluxurilor de trezorerie trebuie s prezinte elementele enumerate într-unul

din formatele situa iei fluxurilor de trezorerie, prev zute de IAS 7;f) situa ia modific rilor capitalului propriu va prezenta informa iile cerute de

Standardele Interna ionale de Contabilitate.Fiecare element obligatoriu prezentat în situa iile financiare ale unei întreprinderi

poate fi prezentat mai detaliat decât se cere în formatul adoptat, dac aceast detaliere concurla prezentarea unei informa ii mai elocvente pentru utilizatorii de informa ii.

Bilan ul unei întreprinderi i contul de profit i pierdere al acesteia pot fi dezvoltate cuorice element de activ sau pasiv, venit sau cheltuial , care nu este prev zut în formatuladoptat.

În situa ia în care specificul activit ii întreprinderii necesit astfel de dezvolt ri,formatul bilan ului i contului de profit i pierdere va respecta ordinea elementelor cerute deformatul obligatoriu, detalierile efectuându-se numai la pozi iile numerotate cu numere arabe.

Structura bilan ului i a contului de profit i pierdere, în special în ceea ce prive teformatul obligatoriu, nu poate fi modificat de la un exerci iu financiar la altul. În cazuriexcep ionale se admit derog ri de la aceast regul . Orice derogare trebuie prezentat înnotele explicative, împreun cu motivele care au determinat-o.

Pentru fiecare post, respectiv element, prezentat în bilan ul sau în contul de profit ipierdere al unei întreprinderi, valoarea corespunz toare pentru exerci iul financiar precedenttrebuie prezentat într-o coloan separat .

În situa ia în care valorile corespunz toare exerci iului financiar curent i precedent,înscrise în bilan i în contul de profit i pierdere, nu sunt comparabile, cele aferenteexerci iului precedent trebuie retratate corespunz tor, astfel încât s se asigurecomparabilitatea. Rezultatele retrat rii, motivele pentru care a fost f cut i modalitatea deefectuare a acesteia trebuie prezentate în notele explicative.

Bilan ul contabil are urm toarea structur :

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



SITUATIA ACTIVELOR, DATORIILOR SI CAPITALURILOR PROPRIIla data de 31 decembrie .......

cod10 - lei -

Sold an curent la:Denumirea elementului Nr.

rd. 01ianuarie

31decembrie

A B 1 2ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZARI NECORPORALE1. Cheltuieli de constituire (ct. 201 - 2801) 012. Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203 - 2803 - 2903) 023. Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare si alteimobilizari necorporale (ct. 205 + 208 - 2805 - 2808 - 2905 - 2908) 03

4. Fond comercial (ct. 2071 - 2807 - 2907) 045. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie (ct. 233 + 234 - 2933) 05TOTAL (rd. 01 la 05) 06II. IMOBILIZARI CORPORALE1. Terenuri si constructii (ct. 211 + 212 - 2811 - 2812 - 2911 - 2912) 072. Instalatii tehnice si masini (ct. 213 + 223 - 2813 - 2913) 083. Alte instalatii, utilaje si mobilier (ct. 214 + 224 - 2814 - 2914) 094. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie (ct. 231 + 232 - 2931) 10TOTAL (rd. 07 la 10) 11III. IMOBILIZARI FINANCIARE1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct. 261 - 2961) 122. Imprumuturi acordate entitatilor afiliate (ct. 2671 + 2672 - 2964) 133. Interese de participare (ct. 263 - 2962) 144. Imprumuturi acordate entitatilor de care compania este legata in virtuteaintereselor de participare (ct. 2673 + 2674 - 2965) 15

5. Investitii detinute ca imobilizari (ct. 265 - 2963) 166. Alte imprumuturi(ct. 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 2968*) 17

TOTAL (rd. 12 la 17) 18

A.

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06 + 11 + 18) 19ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI1. Materii prime si materiale consumabile(ct. 301 + 321 + 302 + 322 + 303 + 323 +/- 308 + 351 + 358 + 381 + 328 +/- 388- 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398)

20

2. Productia in curs de executie(ct. 331 + 332 + 341 +/- 348* - 393 - 3941 - 3952) 21

3. Produse finite si marfuri (ct. 345 + 346 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 +326 +/- 368 + 371 + 327 +/- 378 - 3945 - 3946 - 3953 - 3954 - 3956 - 3957 - 396 -397 - 4428)

22

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri (ct. 4091) 23TOTAL (rd. 20 la 23) 24II. CREANTE(Sumele care urmeaza sa fie incasate dupa o perioada mai mare de un an trebuieprezentate separat pentru fiecare element)

B.

1. Creante comerciale1 (ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* - 2966* -2968*+ 25

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



4092 + 411 + 413 + 418 - 491)2. Sume de incasat de la entitatile afiliate (ct. 451** - 495*) 263. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtuteaintereselor de participare (ct. 453 -4 95*) 27

4. Alte creante (ct. 425 + 4282 + 431 ** + 437** + 4382 + 441 ** + 4424 +4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 461 + 473** - 496 +5187)

28

5. Capital subscris si nevarsat (ct. 456 - 495*) 29TOTAL (rd. 25 la 29) 30III. INVESTITII PE TERMEN SCURT1. Actiuni detinute la entitatile afiliate (ct. 501 - 591) 312. Alte investitii pe termen scurt(ct. 505 + 506 + 508 - 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114) 32

TOTAL (rd. 31 + 32) 33IV. CASA SI CONTURI LA BANCI(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542) 34

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 24 + 30 + 33 + 34) 35C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471) 36

DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DEPANA LA UN AN1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separatimprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 37

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 +1682 + 5191 + 5192 + 5198) 38

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 394. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 405. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 416. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 427. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor departicipare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***) 43

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale(ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +447*** + 4481 + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 +5193 + 5194 + 5195 + 5196 + 5197)

44

D.

TOTAL (rd. 37 la 44) 45

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. 35 + 36 - 45 -63) 46

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19 + 46) 47DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAIMARE DE UN AN1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentandu-se separatimprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 169) 48

2. Sume datorate institutiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 1627 +1682 + 5191 + 5192 + 5198) 49

3. Avansuri incasate in contul comenzilor (ct. 419) 504. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 515. Efecte de comert de platit (ct. 403 + 405) 526. Sume datorate entitatilor afiliate (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 537. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor departicipare (ct. 1663 + 1686 + 2692 + 453***) 54

G.

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale (ct.1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2693 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 +

55

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



431*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +447*** + 4481 + 455 + 456*** + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 +5194 + 5195 + 5196 + 5197)TOTAL (rd. 48 la 55) 56PROVIZIOANE1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare (ct. 1515) 572. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 583. Alte provizioane (ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518) 59

H.

TOTAL (rd. 57 la 59) 60VENITURI IN AVANS1. Subventii pentru investitii (ct. 475) 612. Venituri inregistrate in avans (ct. 472) - total (rd. 63 + 64), din care: 62Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an (ct. 472*) 63Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an (ct. 472*) 64Fond comercial negativ (ct. 2075) 65

I.

TOTAL (rd. 61 + 62 + 65) 66CAPITAL SI REZERVEI. CAPITAL1. Capital subscris varsat (ct. 1012) 672. Capital subscris nevarsat (ct. 1011) 683. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 69TOTAL (rd. 67 la 69) 70II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 71III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 72IV. REZERVE1. Rezerve legale (ct. 1061) 732. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 743. Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 754. Alte rezerve (ct. 1068) 76TOTAL (rd. 73 la 76) 77Actiuni proprii (ct. 109) 78Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 79Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 80

SOLD C 81V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(A) (ct. 117)SOLD D 82SOLD C 83VI. PROFITUL SAU PIERDEREA LA SFARSITUL PERIOADEI

DE RAPORTARE (ct. 121) SOLD D 84Repartizarea profitului (ct. 129) 85CAPITALURI PROPRII - TOTAL(rd. 70 + 71 + 72 + 77 - 78 + 79 - 80 + 81 - 82 + 83 - 84 - 85) 86

Patrimoniul public (ct. 1016) 87

J.

CAPITALURI - TOTAL (rd. 86 + 87) 881Sumele inscrise la acest rand si preluate din conturile 2675 la 2679 reprezinta creantele aferente contractelor

de leasing financiar si altor contracte asimilate, precum si alte creante imobilizate, scadente intr-o perioada maimica de 12 luni. *)Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective. **)Solduri debitoare ale conturilor respective, ***)Solduri creditoare ale conturilor respective

În România s-a folosit pân în anul 2001, respectiv 2002 o structur de tip tablou a

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



bilan ului care mai este denumit i bilan cu sec iuni separate i care se baza pe ecua iafundamental :

ACTIV = CAPITAL PROPRIU + DATORII

Acest model este important pentru analiza – diagnostic în m sura în care pune îneviden cele dou p i ale patrimoniului activul respectiv pasivul bilan ier, structuri a c rorvaloare este folosit în calculul unor indicatori financiari.

ACTIV PASIVEXERCI IUL INDICATORI EXERCI IULINDICATORI N-1 N N-1 N

Activeimobilizate

Capitaluri proprii

Active circulante Provizioane pentruriscuri i cheltuieli

Active deregularizare iasimilate

Datorii

Pasive de regularizareTOTAL ACTIV TOTAL PASIV

Tabelul 3 Model de bilan cu sec iuni separateLa sfâr itul fiec rui exerci iu contabil, întreprinderea ob ine un rezultat care apare ca o

consecin global a activit ii sale. Inciden a rezultatului asupra bilan ului poate fi pus îneviden diferit, dup cum rezultatul este pozitiv sau negativ.

Dac rezultatul eviden iaz un beneficiu, înseamn c activitatea perioadei trecute afost favorabil . Veniturile au dep it cheltuielile, întreprinderea a creat un venit suplimentarcare constituie o surs adi ional de fonduri, beneficiul apare ca o resurs care majoreazpasivul întreprinderii.

Dac rezultatul corespunde unei pierderi, înseamn c întreprinderea a f cut cheltuielicare au dep it veniturile sale, a utilizat fondurile într-un mod ineficient, în aceste condi ii,pierderea poate face obiectul a dou modalit i de înscriere, teoretic echivalente, în bilan . Eapoate fi sc zut din pasiv pentru c semnaleaz o reducere a resurselor, dar ea poate ficonsiderat i ca o utilizare ineficient a fondurilor i înscris în activ.

Caz 1 Beneficiu - resurs adi ional ce majoreaz pasivul:

Capitaluriproprii50.000

Capitaluriproprii50.000+ 8.000

Datorii42.000

Datorii42.000

Beneficiu8.000.000

Total activ100.000

Total pasiv100.000

Total activ100.000

Total pasiv100.000

Tabelul 4 Majorarea capitalului pe seama profitului

Caz 2 Pierdere - reducere a resurselor proprii (capitalului)

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Capitaluri proprii50.000

Capitaluri proprii50.000- 2.000

Datorii42.000

Datorii42.000

Rezultat- 2.000

Total activ90.000.000

Total pasiv90.000

Total activ90.000

Total pasiv90.000

Tabelul 5 Influen a pierderii asupra capitalului propriu

Rezultatul r mâne f efect asupra datoriilor, creditorii întreprinderii nu au nici undrept asupra beneficiului eventual, dar nici nu particip la pierderile eventuale. Inciden arezultatului e limitat la capitalurile proprii.

Bilan ul face obiectul a dou prezent ri succesive. În prezentarea dinaintea repartiz riirezultatului, acesta apare dup una din modalit ile ar tate mai înainte, în prezentarea de duprepartizare, rezultatul nu mai apare pentru c a fost repartizat între diferite conturi carecorespund destina iilor rezultatului. Dac e vorba de beneficiu, rezultatul va fi virat lacapitalurile proprii (pentru partea nedistribuit care r mâne la dispozi ia întreprinderii) i ladatorii (pentru partea destinat a fi distribuit ca dividende proprietarilor întreprinderii). Dace vorba de o pierdere, rezultatul e sc zut din capitalurile proprii.

BILAN UL FUNC IONAL

Pe baza acestei structuri poate fi construit bilan ul func ional:Imobiliz ri:necorporalecorporaleFinanciare

CapitalrezerveRezultat

CapitaluripropriiActiv

imobilizat

- provizioane pentruriscuri i cheltuieli Provizioane

Activecirculante

stocuricrean e de exploatarecrean e diversedisponibilit i

Datorii financiaredatorii de exploatareDatorii diverse

Datorii

Tabelul 6 Model de bilan func ional

Prin reclas ri i retrat ri ale posturilor bilan ului func ional se vor putea calcula fondulde rulment net global i necesarul de fond de rulment.

Realizarea de retrat ri i reclas ri în cadrul bilan ului func ionalReclas rile bilan ului func ionalAmortiz rile i provizioanele pentru deprecierea activelor din bilan sunt reclasate în

resursele stabile ale pasivului bilan ier.Cheltuielile de repartizat sunt reclasate în imobiliz ri.Capitalul subscris i nev rsat se deduce din capitalurile proprii.Primele de rambursare a împrumuturilor obligatare care figureaz în activul

bilan ului sunt reclasate în datorii diverse (aceea i regul se aplic dobânzilor cu privire lacrean ele ata ate participan ilor înscrise în activul din afara exploat rii).

Creditele de trezorerie care figureaz în datoriile financiare vor fi reclasate catrezoreria negativ .

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Diferen ele de conversie sunt eliminate i reintegrate în posturile corespunz toare.Clien ii creditori (avansuri i aconturi primite pentru comenzi) sunt reclasa i cu

crean ele comerciale.Valorile mobiliare de plasament a c ror sum este lichid i f risc de pierdere

intr în cadrul disponibilit ilor.

Retrat rile bilan ului func ionalBilan ul func ional trebuie s ofere imaginea valorilor patrimoniale pe cicluri de

activitate. De aceea, se cer reintegrate în bilan elementele excluse prin natura lor juridic sauprin utilizare.

Retratarea const în a face s apar în activul bilan ului suma efectelor scontate i acrean elor cedate cu o contrapartid corespunz toare în creditele de trezorerie ale pasivului.

Cheltuielile de constituire i cheltuielile de repartizat. Aceste posturi suntconsiderate ca non valori i pot fi suprimate din activul bilan ier, diminuându-se încontrapartid capitalurile proprii.

Plusurile din activ: Acestea pot fi re inute dac delimitarea lor este precis . In ipotezacontinuit ii exploat rii, evaluarea se poate face la „valoarea de utilitate”, aceasta neputând fiinferioar „valorii venale”.

Datoriile fiscale latente: Pot fi luate în calcul în redactarea bilan ului economic alîntreprinderii. De exemplu, impozitul latent corespunz tor provizioanelor reglementate(provizioane pentru cre terea pre urilor, fluctua ii de curs).

Aceste datorii fiscale latente pot fi actualizate pentru a ine cont de decalajul de plat .De exemplu, impozitul latent corespunz tor provizioanelor pentru cre terea pre urilorreintegrabil în ase exerci ii va trebui actualizat.

Leasing-ul: Retratarea const în înscrierea în cadrul imobiliz rilor a valorii brute deorigine, amortiz rile fictive calculate integrându-se în resurse stabili, iar valoarea net îndatoriile financiare. Alt retratare posibil a leasing-ului este actualizarea. În practic ,ramburs rile împrumuturilor nu se fac în mod constant, ci progresiv, iar rambursareadobânzilor se realizeaz tot în timp, dar degresiv. Durata leasing-ului (corespunz toare durateiîmprumutului fictiv) poate s difere de durata de via a imobiliz rii. Actualizarea permitecompararea anuit ii leasing-ului cu o anuitate constant de rambursare a împrumutului.Aceast retratare modific rezultatul exerci iului, rambursarea capitalului fiind diferit deamortiz ri.

BILAN UL PATRIMONIAL SAU FINANCIAR

Bilan ul financiar, preferat de planul contabil din 1957, este mai pu in folosit în zilelenoastre, dup cum aminteam în introducere.

Utilizarea sa este în general de natur bancar i are ca scop aprecierea solvabilit iiîntreprinderii.

Criterii de clasament:- Posturile de activ sunt regrupate în ordine cresc toare a lichidit ii- Posturile de pasiv în ordine cresc toare a exigibilit iiO alt ierarhie a lichidit ii sau solvabilit ii mai pu in restrictiv decât simpla no iune

de mai mult de un an sau mai pu in de un an ar permite o analiz mai fin (de exemplu, la 3luni, 1 an, 3 ani, 5 ani).

Prezentarea schematic a bilan ului financiar

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Capitaluri propriiAloc ri cu duratmai mare de un an Activ imobilizat

Provizioane pentruriscuri si cheltuieli

Datorii pe termen lung

Resurse cu duratamai mare de un an=CapitaluripermanenteAloc ri cu durat

mai mic de un anActiv circulant

Trezorerie Disponibilit iDatorii pe termen scurt Resurse cu durata

mai mic de un an

Figura 5 Structura bilan ului financiar

Reguli de evaluare a bilan ului financiarActivele imobilizate figureaz la valoarea net . Dac valoarea actual este diferit de

valoarea net contabil ce rezult din planul de amortizare, se va aplica o amortizare saureintegrare excep ional .

Activul este clasat în ordinea cresc toare a lichidit ii, activele mai pu in lichide(imobiliz ri) fiind înscrise în partea de sus a bilan ului. Ansamblul activelor este evaluat lavaloarea net .

Distinc ia „durat mai mic sau mai mare de un an” pentru crean ele i datorii este înfunc ie de scaden a împrumuturilor contractate sau acordata i nu de originea lor mai mic saumai mare de un an. Astfel, o datorie financiar poate fi distribuit între capitalurilepermanente (pentru partea de rambursat într-o perioad mai mare de un an) i datoriile cudurata mai mic de un an (pentru cele care au scaden în exerci iul urm tor).

Trecerea de la bilan ul contabil la bilan ul financiar cere în principal retragereacrean elor i datoriilor în func ie de scaden ele mai mici sau mai mari de un an. Acesteelemente sunt furnizate de documentele fiscale (detalii cu privire la scaden ele datoriilor i alecrean elor).

Ansamblul valorilor mobiliare de plasament este inclus în disponibilit i.În bilan ul patrimonial sau financiar, no iunea de activ net este extrem de important .

Activ net = Activ – Datorii= Capitaluri proprii

Aceast no iune reprezint patrimoniul întreprinderii f a ine cont deoriginea sa (exploatare, investi ii…). Activul net este pus îân eviden în actualul model alsitua iilor financiare întocmite în conformitate cu Directiva a IV-a i Standardeleinterna ionale de contabilitate.

Retrat rile bilan ului financiarEfectele scontate neajunse la scaden i crean ele „Legea Dailly” sunt retratate la fel

ca în bilan ul func ional.Concep ia patrimonial fiind apropiat de evaluarea întreprinderii, punctele reluate în

c) al bilan ului func ional vor fi întotdeauna retratate.Suprimarea nonvalorilor (cheltuieli de repartizat, cheltuieli de constituire)Înregistrarea datoriilor fiscale latente, împ irea provizioanelor reglementate în

capitaluri proprii i datorii.Provizioanele pentru riscuri i cheltuieli ar putea fi încadrate:

în capitalurile proprii pentru partea cu caracter de rezerv ,în datoriile pe termen lung pentru partea destinat acoperirii unor cheltuieli deachitat în mai mult de un an.în datoriile pe termen scurt pentru partea de achitat în mai pu in de un an.

Dividendele de plat sunt retrase din capitalurile proprii i înscrise în datoriile petermen scurt, bilan ul fiind retratat dup reparti ie.

Se poate efectua i urm toarea retratare:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Stoc permanent: întreprinderile având un stoc permanent minim necesar produc iei(stoc util) i un stoc permanent de siguran pot înscrie aceast parte a stocurilor în activeimobilizate. Acela i lucru se poate face i cu stocurile având o vitez de rota ie sc zut (deexemplu, stocul pieselor de schimb).

Întreprinderea nefiind proprietara bunurilor achizi ionate prin leasing, nu este necesarretratarea acestora.

ANALIZA INDICATORILOR FURNIZA I DEBILAN UL CONTABIL

Fondul de rulmentNecesarul de fond de rulmentTrezoreriaSe va aprofunda analiza func ional .

Fondul de rulment net sau permanent;Fondul de rulment net global;Fondul de rulment propriu;Necesarul de fond de rulment de exploatare,Necesarul de fond de rulment din afara exploat rii.

No iunile de fond de rulment permanent i de necesar de fond de rulment ale bilan uluipatrimonial aduc pu ine elemente în analiza economic a întreprinderii i nu permit decât

surarea solvabilit ii mai mici i mai mari de un an a întreprinderii.

FONDUL DE RULMENT

Determinarea fondului de rulmentNo iunea de fond de rulment a dat loc la multiple formul ri. Totu i, dou din aceste

formul ri prezint un interes particular i apar drept concepte fundamentale ale gestiunii ianalizei financiare. E vorba de no iunea de fond de rulment net sau permanent (anumi i autoriîl numesc fond de rulment net global), pe de o parte i de no iunea de fond de rulment propriu,pe de alt parte.

Fondul de rulment net sau permanent (FRN)Reducerea bilan ului la p ile mari ale acestuia. Pentru a permite formularea i

calcularea FRN, bilan ul trebuie s fie organizat în p i mari regrupând elementele de activ ide pasiv pe baza criteriului duratei activelor i pasivelor.

În acest scop s-a convenit s se repartizeze activele în active imobilizate, lichide pestemai mult de un an i active circulante, susceptibile de a fi transformate în bani, în condi iinormale, în mai pu in de un an.

Elementele de pasiv sunt împ ite în capitaluri permanente i datorii pe termen scurt.Capitalurile permanente regrupeaz capitalurile proprii, datoriile i alte resurse care suntexigibile peste mai mult de un an i prezint deci un caracter de stabilitate în timp pentruîntreprindere. Datoriile pe termen scurt corespund resurselor instabile, pentru c sunt exigibileîn mai pu in de un an i impun deci o rambursare (sau o reînnoire) a lor la scaden , punându-se la încercare solvabilitatea întreprinderii.

Bilan ul la sfâr itul exerci iuluiActive imobilizate (pe mai multde un an)

Capitaluri permanente (mai multde un an) - Capitaluri proprii -Subven ii pentru investi ii -

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Active circulante (mai pu in de unan)

Datorii pe termen scurt (maipu in de un an)

Figura 6 Reducerea bilan ului la marile p i ale acestuia

Determinarea FRN. No iunea de FRN poate fi definit prin dou formul riechivalente, exprimând, fie o abordare a p ii de sus a bilan ului, fie o abordare a p ii de josa bilan ului.

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizateFRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Active imobilizate 30.000Capitaluri permanente

58.000.000 • Fond de rulment net

Active circulante 70.000

Datorii pe termen scurt 42.000

Figura 7 Reprezentarea schematic a FRN

Prin datele furnizate de schema de mai înainte se verific echivalen a celor douformul ri ale fondului de rulment net sau permanent.

Capitaluri permanente- Active imobilizate

= FRN

58.000.- 30.000

28.000Active circulante

- Datorii pe termen scurt= FRN

70.000- 42.000

28.000

Figura 8 Fondul de rulment net global (FRNG)

Fondul de rulment net global reprezint o alternativ la fondul de rulment permanent.Fondul de rulment net global reprezint excedentul de resurse durabile constatat dupfinan area utiliz rilor stabile.

Spre deosebire de fondul de rulment permanent, fondul de rulment net global ia încalcul i o parte a capitalului circulant, mai precis stocul minim necesar de materii prime imateriale pentru produc ie.

Prin urmare, el reprezint capitalurile permanente care r mân la dispozi iaîntreprinderii pentru a sprijini func ionarea exploat rii.

Fondul de rulment propriu (FRP)a) Determinarea fondului de rulment propriu. Fondul de rulment propriu prezint

o utilitate mai limitat decât fondul de rulment net. Se calculeaz când se dore te s seaprecieze autonomia financiar a unei întreprinderi.

Se poate defini prin formula urm toare:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizateb) Evaluarea capitalurilor proprii. Capitalurile proprii trebuie s includ situa ia

net dup afectarea rezultatului, corespunzând fondurilor conferite întreprinderii deproprietarii s i f limit de durat . Dar anumi i anali ti consider c subven iile pentruinvesti ii i provizioanele pentru riscuri i cheltuieli trebuie s fie considerate quasifonduriproprii i deci s fie luate în calcul în formula de determinare a fondului de rulment propriu.

Pentru provizioane, aceast solu ie pare justificat când stabilitatea lor permite s seconsidere c au un caracter de rezerv i pot fi asimilate capitalurilor proprii. Totu i,provizioanele care nu acoper un risc real i viitor, dar constituie quasirezerve trebuie ssuporte ulterior un impozit. Vor fi reintegrate în masa beneficiului impozabil provizioaneleconstituite în exces în raport cu riscurile efective, întreprinderea va suporta o datorie fiscal .Dar scaden a acesteia va fi în toate cazurile peste un an. Se poate deci considera cprovizioanele care nu acoper strict riscuri reale i viitoare ( i nu sunt deci destinate a ficonsumate pe termen scurt) pot fi tratate drept capitaluri permanente.

Subven iile pentru echipamente pot fi în general considerate capitaluri permanente.Pentru calculul FRN, se poate îngloba ansamblul acestor subven ii în capitalurile

permanente. Pentru calculul FRP, în schimb, numai partea corespunz toare rezervelor latentetrebuie s fie inclus în capitalurile proprii. Partea corespunz toare datoriilor fiscale trebuie sfie exclus .

Fondul de rulment împrumutatAceast m rime se calculeaz ca diferen între fondul de rulment net sau permanent

i fondul de rulment propriu.

FRÎ = FRN - FRPFondul de rulment împrumutat exprim m rimea resurselor împrumutate pe termen

lung, destinate s finan eze activele pe termen scurt (circulante).

INTERPRETAREA FONDULUI DE RULMENT

Interpretarea fondului de rulment netFRN are dou exprim ri echivalente care permit s se defineasc aceast no iune din

dou unghiuri distincte.Compara ia între capitalurile permanente i activele imobilizateDup o prim formulare, FRN este definit astfel:

FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizateAceast formulare pune accentul pe compara ia între capitalurile permanente i

activele imobilizate a a cum sugereaz schema urm toare întocmit cu datele cifrice utilizatemai înainte.

Din aceast perspectiv , FRN corespunde excedentului capitalurilor permanenteasupra activelor imobilizate. Compara ia între cele dou m rimi corespunde uneia dinurm toarele trei situa ii:

(1) Capitaluri permanente > Active imobilizate FRN > 0Dac FRN e pozitiv, capitalurile permanente permit s se finan eze integral activele

imobilizate i o parte din activele circulante, a a cum sugereaz schema urm toare :

Active imobilizate30.000.000 Capitaluri

Permanente

Resurse stabileafectate finan rii

imobiliz rilor

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



58.000.000ActiveCirculante

Resurse stabileafectate finan rii

activelor circulanteFigura 9 Situa ia fondului de rulment net pozitiv

FRN corespunde m rimii capitalurilor permanente care permite s se finan ezeactivele circulante, dup finan area în totalitate a imobiliz rilor.

(2) Capitaluri permanente < Active imobilizate RN < 0Dac FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezint o sum suficient pentru

a finan a integral imobiliz rile. Acestea trebuie deci s fie par ial finan ate prin resurse petermen scurt.

Capitaluri permanente32.000.000

Active imobilizate70.000.000

Datorii peActive circulante

30.000.000termen scurt58.000.000

Resurse pe termenscurt afectate

finan riiimobiliz rilor

Figura 10 Situa ia fondului de rulment net negativ

3) Capitaluri permanente = Active imobilizate FRN = 0Aceast a treia situa ie, pu in probabil , exprim o armonizare total a structurii

resurselor cu utilizarea acestora.

Active imobilizate50.000

Capitaluri permanente50.000

Active circulante50.000

Datorii pe termen scurt50.000

Figura 11 Situa ia fondului de rulment net neutru

Compara ia între activele circulante i datoriile pe termen scurt.Dup o a doua formulare, FRN poate fi definit prin expresia urm toare:FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurtAceast a doua expresie a FRN, chiar dac e echivalent cu prima, atrage aten ia

asupra compara iei între p ile de jos ale bilan ului. Din aceast perspectiv , FRN corespundeexcedentului activelor circulante (acelea care sunt cele mai lichide, adic transformabile înbani în mai pu in de un an) asupra datoriilor pe termen scurt (acelea care sunt cele maiexigibile, adic acelea care trebuie s fie rambursate în mai pu in de un an). Compara iileposibile corespund urm toarelor trei situa ii:

Active circulante = Datorii pe termen scurt

(1) <=> Capitaluri permanente = Active imobilizate <=> FRN = 0în aceast prim ipotez , foarte pu in probabil , activele circulante sunt acoperite strict

de datoriile pe termen scurt.Active circulante > Datorii pe termen scurt

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



(2) <=> Capitaluri permanente > Active imobilizate <=> FRN > 0Aceast a doua situa ie semnific faptul c activele circulante permit s se spere

încas ri b ne ti pe termen scurt care vor permite, nu numai rambursarea integral a datoriilorexigibile pe termen scurt, dar i s se ob in lichidit i excedentare. Aceast situa ie apare ca ositua ie favorabil în ceea ce prive te solvabilitatea, pentru c se sugereaz c întreprindereabeneficiaz de perspective favorabile în ceea ce prive te capacitatea sa de rambursare

FRN = + 5.000Active circulante50.000 Datorii pe termen scurt

45.000Active transformabile în

bani în mai pu in de un anDatorii de rambursat în mai pu in

de un anFigura 12 Situa ia în care activele circulanta dep esc datoriile pe termen scurt

Active circulante < Datorii pe termen scurt

Capitaluri permanente < Active imobilizate FRN < 0

În aceast a treia situa ie, suma activelor circulante las s se prevad încas ri viitoarepe termen scurt insuficiente pentru a rambursa ansamblul datoriilor pe termen scurt. Aceastconstatare pare la o prim analiz defavorabil pentru solvabilitate. Aprecierea precis aperspectivelor solvabilit ii întreprinderii cere luarea în calcul a structurii la termen a activelorcirculante i a datoriilor pe termen scurt.

Dac scaden a medie a activelor circulante e mai apropiat decât cea a datoriilor petermen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond de rulment net foarte mic ichiar negativ, în schimb dac activele circulante au o scaden medie mai îndep rtat decât adatoriilor pe termen scurt, men inerea solvabilit ii cere un fond de rulment net relativ ridicat.

Formula care utilizeaz partea de jos a bilan ului pentru calculul fondului de rulmentprezint interes pentru c pune în termeni foarte concre i problema solvabilit ii viitoare aîntreprinderii, întrucât ea permite confruntarea direct a lichidit ilor previzibile pe termenscurt (activele circulante) cu ramburs rile imperative având scaden a apropiat (datorii petermen scurt), aceast formulare a FRN pune pe primul plan problema capacit iiîntreprinderii de a face fa datoriilor sale. Din aceast perspectiv , semnifica ia FRN caexcedent de lichidit i poten iale, apare ca o marj de securitate pentru întreprindere.

FRN – lichidit iexcedentare

ACDTS

Lichidit i previzibilepe termen scurt

Angajamente exigibilepe termen scurt

Figura 13 FRN ca excedent de lichidit i poten iale

Formularea pe baza p ii de sus a bilan ului prezint interes pentru c subliniazinfluen a structurii finan rii asupra constituirii FRN.

Un FRN pozitiv arat c sursele de finan are ale întreprinderii cuprind suficiente

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



resurse stabile pentru a finan a în acela i timp integralitatea imobiliz rilor i o frac iune dinactivele circulante.

Activeimobilizate

Capitaluripermanente

FRN pozitiv, o parte acapitalurilor permanente esteafectat activelor circulante

Figura 14 FRN pozitiv

Invers, un FRN negativ semnific faptul c întreprinderea vizeaz finan area unei p ia investi iilor sale prin resurse pe termen scurt.

CapitaluripermanenteActive

imobilizate FRN negativ, imobiliz rifinan ate prin resurse pe termen

scurtFigura 15 FRN negativ

Deci, FRN permite s se cunoasc structura financiar global a bilan ului.Un FRN pozitiv semnific faptul c întreprinderea are capitaluri permanente într-o

sum destul de ridicat pentru a putea finan a integral imobiliz rile sale i are lichidit iexcedentare care-i permit s fac fa riscurilor diverse pe termen scurt.

Un FRN negativ semnific , din contr , faptul c întreprinderea a afectat datoriile petermen scurt finan rii unei p i a investi iilor în imobiliz ri. Ea nu dispune de o marj desecuritate pe termen scurt, reprezentat de active lichide excedentare. Dar echilibrul financiarpoate fi totu i men inut în acest caz, cu condi ia ca activele circulante s fie foarte lichidei/sau ca datoriile pe termen scurt s fie pu in exigibile.

Interpretarea fondului de rulment net globalCu cât fondul de rulment net global este mai mare, cu atât întreprinderea î i va putea

finan a mai u or activitatea de exploatare.Fondul de rulment net global este în mod normal pozitiv (cu excep ia cazurilor

particulare). Dac el ar fi negativ, ar însemna fie c întreprinderea nu are capacitatea de a- ifinan a ciclul de exploatare, fie c ciclul de exploatare este cel care finan eaz aloc rilestabile. Finan area unei aloc ri stabile printr-o resurs ciclic genereaz grave probleme definan are atunci când activitatea este în sc dere.

Exemplu:Resursestabile

ActivestabileF.R.N.G.

Negativ

Activeciclice

Pasiveciclice

N.F.R. deexploatarenegativ

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Figura 16 Finan area unei aloc ri stabile printr-o resurs ciclic

În acest caz, necesarul de fond de rulment de exploatare negativ permite finan areafondului de rulment net global negativ. Necesarul de fond de rulment de exploatare negativ sepoate explica printr-o durat mare a creditului de la furnizori (de exemplu, plata în 120 dezile), vânz ri în numerar i stocuri reduse.

Atunci când activitatea se diminueaz (sc derea cererii), vânz rile scad, conturile defurnizori se mic oreaz , iar necesarul de fond de rulment nu mai este capabil s finan ezepartea aloc rilor stabile r mas neacoperit .

Caz particular: Întreprinderile de distribu ie „tip hiperpia ”Întreprinderile de distribu ie tip hiperpia î i pot permite s aib un fond de rulment

net global negativ i resurse stabile reduse, datorit structurii necesarului de fond de rulmentde exploatare.

- Furnizorii sunt pl ti i cu un termen cuprins între 90 i 120 de zile,- Clien ii pl tesc pe loc,- Viteza de rota ie a stocurilor este mare (intervalul între intrarea în gestiune a

stocurilor i vânzare este în medie de 10 zile).Întreprinderile beneficiaz deci în permanen de un credit de trezorerie egal cu

diferen a i durata de rota ie a stocurilor evaluate la costul mediu ponderat.Interpretarea fondului de rulment propriuFondul de rulment propriu prezint o semnifica ie mult mai limitat decât FRN.

Reflect totu i un aspect important al situa iei financiare pentru c exprim autonomia pe careîntreprinderea o dovede te în finan area investi iilor în imobiliz ri.

Un fond de rulment propriu pozitiv semnific faptul c imobiliz rile sunt integralfinan ate din resurse proprii, deci exist autonomie.

FRP > O <=> Capitaluri proprii > Active imobilizateUn fond de rulment propriu negativ semnific faptul c imobiliz rile nu sunt finan ate

decât par ial din resurse proprii, întreprinderea trebuie s fac apel la îndatorare pentru afinan a o parte din imobiliz rile sale.

FRP < O <=> Active imobilizate > Capitaluri proprii

RELA IA FUNDAMENTALA A TREZORERIEI

Rela ia trezoreriei permite aprofundarea constat rilor furnizate de FRN prin douno iuni definite de elemente pe termen scurt ale bilan ului. Aceste no iuni sunt: nevoia de fondde rulment (NFR) i trezoreria (T).

Nevoia de fond de rulment i trezoreria întreprinderiiCiclul de exploatareÎn cadrul activit ilor sale curente, o întreprindere efectueaz opera iuni repetitive a

ror reluare e definit prin no iunea de ciclu de exploatare.Pentru o întreprindere cu activitate de produc ie, ciclul de exploatare con ine trei etape

fundamentale care se deruleaz de fiecare dat când întreprinderea lanseaz în produc ie onou comand .

Aprovizionare Produc ie sautransformare

Vânzare deproduse finite

Figura 17 Ciclul de exploatare pentru o firm

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Nevoia de fond de rulment (NFR)Opera iile de exploatare antreneaz formarea nevoii de finan are care conduce la

constituirea mijloacelor de finan are. Confruntarea global a acestor nevoi i a acestormijloace de finan are face s se degaj o nevoie de finan are indus de ciclul de exploatare saunevoie de fond de rulment.

Nevoile de finan are determinate de ciclul de exploatare, sau utiliz rile ciclice,corespund avans rilor de fonduri pe care întreprinderea e constrâns s le afecteze pentruconstituirea stocurilor sale (materii prime i materiale, produc ie în curs de fabrica ie, produsefinite în depozit i altele) i pentru a acorda termene de plat partenerilor s i comerciali(clien ilor), c rora le-a livrat produse finite, le-a executat lucr ri, sau le-a prestat servicii.

Activitatea întreprinderii produce mijloace de finan are legate de ciclul de exploatare,numite resurse ciclice, de fiecare dat când întreprinderea ob ine de la furnizorii s i termenede plat . Aceste termene constituie angajamente pentru întreprindere. Dar ele permitîntreprinderii s beneficieze de aportul partenerilor s i f a face pl i imediate i apar cafonduri sau ca mijloace de finan are. Sunt de asemenea resurse ciclice datoriile fa de stat,fa de salaria i i fa de ac ionari.

Creditul acordat de furnizori apare ca form reprezentativ a resurselor ciclice.Se poate formula nevoia de finan are, indus de ciclul de exploatare, sau nevoia de

fond de rulment NFR:

NFR = Utiliz ri ciclice - Resurse cicliceAceast NFR este determinat prin luarea în calcul a elementelor pe termen scurt ale

activului i pasivului. De i fiecare dintre aceste elemente r mâne în întreprindere o perioadscurt de timp, ele se reînnoiesc permanent. Astfel, un lot de m rfuri care intr în stocul de

rfuri al unei întreprinderi de distribu ie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt.Dar stocul, în ansamblul s u, face obiectul unei reînnoiri permanente, în consecin ,reînnoirea utiliz rilor i a resurselor ciclice confer NFR caracterul unei nevoi de finan arepermanent , durabil , chiar dac fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca unelement pe termen scurt al bilan ului.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT DE EXPLOATARE(NFRE)

Necesarul de fond de rulment de exploatare este diferen a dintre activele ipasivele ciclice de exploatare.

În mod sintetic, putem considera crean ele i datoriile ca fiind de exploatare începânddin momentul în care acestea sunt ata ate cheltuielilor i veniturilor care compun ExcedentulBrut de Exploatare.

Este vorba de nevoia de finan are a activit ii întreprinderii. Prin ciclu de exploatareîn elegem timpul necesar pentru ca întreprinderea s parcurg ansamblul fazelor activit iisale economice.

Exist o nevoie de finan are în m sura în care:a) Exist termene de plat (clien i i furnizori);b) Exist un termen de fabrica ie (ciclu de produc ie);c) Se realizeaz o stocare a materiilor prime, a produselor finite i a m rfurilor.O întreprindere care ar vinde m rfurile imediat dup aprovizionare, f a ob ine

credite de la furnizorii s i i f s acorde credite clien ilor i care totodat nu înregistreazstocuri, nu are nevoie de un fond de rulment de exploatare.

adar, necesarul de fond de rulment de exploatare este func ie de duratele de rota ieale elementelor ce o compun.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



NFRE = Utiliz ri pentru exploatare - Resurse din exploatare

NECESARUL DE FOND DE RULMENT DIN AFARAEXPLOAT RII

Necesarul de fond de rulment din afara exploat rii este diferen a dintre activele ipasivele legate de ciclurile de investi ii, de finan are i reparti ie a rezultatului întreprinderii

Spre deosebire de necesarul de fond de rulment de exploatare care este în cea maimare parte recurent, elementele care compun necesarul de fond de rulment din afaraexploat rii sunt în general punctuale i nu neap rat recurente.

Exemplu: - Crean ele din cesiunea de imobiliz riÎn mod tradi ional, valorile mobiliare de plasament sunt integrate în necesarul de fond

de rulment din afara exploat rii. Evolu ia veniturilor financiare conduce la o analiz diferit .Elementele mai pu in legate de exploatare corespund componentelor activului i

pasivului care sunt influen ate de activitatea curent a întreprinderii, f a fi strict înscrise înciclul de exploatare. Este cazul, în activ de exemplu, al posturilor de debitori diver i, asupra

rora întreprinderea a dobândit crean e cu ocazia opera iunilor curente, altele decât obiectulprincipal al activit ii sale. în pasiv, astfel de posturi corespund datoriilor contractate cuocazia opera iunilor din afara exploat rii. Aceste resurse din afara exploat rii înglobeaz deexemplu datorii fiscale legate de impozitul pe beneficii, întrucât plata acestui impozit nu poatefi considerat ca fiind legat strict de exploatare. De asemenea, resursele din afara exploat riipot include datoriile fa de furnizorii de echipamente, care au acordat un credit comercialîntreprinderii cu ocazia unei investi ii nelegat de exploatare. Se poate scrie:

NFRAE = Utiliz ri în afara exploat rii - Resurse din afara exploat rii

NFRAE = UAE – RAEPrin urmare, nevoia de fond de rulment global va putea fi definit ca sum a NFRE i

NFRAE.

NFR = NFRE + NFRAEDistinc ia între NFRE i NFRAE este f cut ast zi de literatura financiar . NFRE

eviden iaz nevoia de finan are determinat de ciclul de exploatare i reprezint suma pe careactivitatea întreprinderii o solicit ca o nevoie continu , permanent , de finan are. No iunea deNFRAE e legat de opera iuni diverse ale întreprinderii, altele decât cele care constituieactivitatea de baz .

LIMITELE NECESARULUI DE FOND DE RULMENT DEEXPLOATARE

Componentele necesarului de fond de rulment de exploatareN.F.R.E. exprim nevoile de finan are datorate exploat rii întreprinderii. El este

generat de decalajul de plat a crean elor i debitorilor, precum i de durata de rota ie apostului stocuri (a se consulta principiile de baz ).

N.F.R.E. se descompune în elemente fixe i variabile.Fixe, pentru cheltuielile care nu variaz în func ie de nivelul de activit i (de exemplu,

datoriile sau cheltuielile pl tite în avans în contul chiriei, o parte a cheltuielilor cu personaluli deci o parte a cheltuielilor sociale).

Variabile, pentru cheltuielile propor ionale cu activitatea, de exemplu cheltuielile cu

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



furnizorii de materii prime sau de m rfuri, comisioanele pentru vânz rile agen ilor comercialii cheltuielile lor sociale, consumul de energie.

0

2

4

6

8

10

12

14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

CA

Valo

area

N.F

.R.E

.

suma NFR

NFR variabil

NFR fix

Figura 18 Componentele necesarului de fond de rulment i varia ia acestora la modificarea cifrei deafaceri

Aceast analiz va permite în cadrul analizei fondului de rulment normativ asociereanecesarului de fond de rulment cu cifra de afaceri.

Necesarul de fond de rulment de exploatare i duratele de rota ieNecesarul de fond de rulment de exploatare calculat plecând de la documentele

financiare ale unei întreprinderi presupune un calcul static. Pe de o parte, el nu m soarevolu ia în func ie de cifra de afaceri i, pe de alt parte nu ine cont de scaden ele datoriilor iale crean elor.

Pentru exemplificare se va lua un exemplu generalizator.Se va descompune fondul de rulment de exploatare în trei posturi principale:Nevoi - Stocuri

- Clien iResurse - FurnizoriSe va considera c pe termen scurt stocurile sunt constante.Necesarul de fond de rulment de exploatare va fi egal cu postul stocuri plus clien i

minus posturile de furnizori.

0.000.100.200.300.400.500.600.700.800.901.00

1 2 3 4 5 6 7 8 9

N.F.R.E.

F

Stocuri +Clienti

Stocuri

Furnizori

Figura 19 Comportamentul componentelor necesarului de fond de rulment pentru exploatare

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Plata furnizorilor i a clien ilor se face în func ie de datele de scaden . presupunem c furnizorii sunt pl ti i la un interval de 60 de zile pe data de 30, iar

clien ii pl tesc la un interval de 30 de zile pe data de 10 ale lunii, vânz rile i aprovizion rileefectuându-se liniar pe parcursul lunii.

între 10 i 30 ale lunii, se înregistreaz o absen a necesarului de fond derulment.între 30 i 10 se înregistreaz un necesar de fond de rulment important.

Necesarul de fond de rulment de exploatare din bilan ul func ional nu este neap ratrevelator pentru necesarul mediu de finan are a exploat rii. În plus, fenomenele de scadenne fac s asist m la decalaje voluntare sau involuntare.

Necesarul de fond de rulment de exploatare i activitatea sezonierExemplul nr. 1: Produc ie sezonier i vânz ri liniare: este cazul multor produc ii

agroalimentare, de exemplu, produc ia zah rului.produc ie timp de 2 luni;vânz ri liniare

Stocurile de materii prime i de produse finite au înregistrat o cre tere important de-alungul celor dou luni de produc ie;

Crean ele – clien i sunt relativ liniare;Se înregistreaz prin urmare, un puternic necesar de fond de rulment imediat dup

perioada de fabrica ie, necesar care scade pe m sur de se realizeaz vânz rile.

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1 3 5 7 9 11 13 15

Productie

F

Clienti+StocuriStocuriFurnizoriClienti

Figura 20 Evolu ia componentelor necesarului de fond de rulment în produc ia sezonier

În acest caz, analiza static a necesarului de fond de rulment de exploatare nu mai areo mare importan , analiza propriu-zis trebuie realizat în timpul campaniei de produc ie.

Finan area necesarului de fond de rulment de exploatare va fi un credit de campanieacordat în perioada de produc ie i rambursabil în timp liniar.

Exemplul nr. 2: Produc ie liniar i vânz ri sezoniere. Este cazul vânz rilor legate declim , exemplul clasic fiind cel al vânz rii de schiuri, costume de baie sau juc rii.

Produc ia fiind presupus liniar , aceea i tr tur o înregistreaz i resursele de lafurnizori, stocurile crescând pân în perioada vânz rilor. Începând din acest moment, stoculscade rapid, crean ele – clien ii cresc, iar necesar de fond de rulment scade i trezoreria seamelioreaz doar dup ce clien ii pl tesc.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1 4 7 10 13 16 19 22

Vanzari

Fclientifurnizori

stocuri

Figura 21 Evolu ia necesarului i a surselor de finan are în produc ia sezonier

Nevoia de finan are de exploatare egal cu nevoia de fonduri cre te o dat cu cre tereaproduc iei i se traduce printr-un credit bancar deblocat pe toat durata produc iei irambursabil global din încasarea vânz rilor.

NO IUNEA DE TREZORERIE I SITUA IA TREZORERIEI

În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curent i în special deactivitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de opera iuni financiare pe termenscurt realizate de întreprindere.

Pe de o parte, întreprinderea se vede constrâns s caute mijloace de finan are petermen scurt pe care le solicit b ncilor i altor parteneri financiari. Este vorba de resurse petermen scurt prezentând caracter financiar, sau mai simplu spus, resurse de trezorerie. Spredeosebire de resursele ciclice ob inute spontan în cadrul activit ii economice curente,resursele de trezorerie se ob in de la parteneri financiari specifici.

Pe de alt parte, când întreprinderea are excedente monetare, pentru o perioad maimic sau mai mare de timp, ea are posibilitatea s efectueze plasamente financiare diverse,realizând astfel utiliz ri ale trezoreriei, mai mult sau mai pu in diversificate, în timp ceresursele utilizate pentru imobiliz ri sau pentru active circulante sunt larg influen ate deactivitatea curent i de exigen e tehnice sau economice, aceste plasamente corespundutiliz rilor de natur strict financiar .

Trezoreria este diferen a dintre fondul de rulment net global i necesarul de fond derulment (de exploatare i din afara exploat rii). Ea reprezint de asemenea ansambluldisponibilit ilor r mase dup ce se scad creditele de trezorerie.

Trezoreria se explic prin decalajul dintre fondul de rulment i necesarul de fond derulment. Un fond de rulment superior necesarului de fond de rulment va conduce la otrezorerie pozitiv . Un fond de rulment inferior nevoilor de fond de rulment va genera otrezorerie negativ .

adar trezoreria rezum în sine ansamblul echilibrelor bilan iere, iar analiza varia ieisale va fi luat în calcul în cadrul tablourilor de fluxuri.

Confruntarea între utiliz rile trezoreriei i resursele de trezorerie permite s secaracterizeze situa ia trezoreriei sau trezoreria net .

T = UT - RT

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



inând cont de elementele sale de definire, trezoreria exprim pozi ia global pe careîntreprinderea o are asupra opera iunilor sale financiare pe termen scurt.

1) T>0 UT>RTO trezorerie pozitiv semnific faptul c întreprinderea constituie plasamente

financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o dep te pe cea a resurselor petermen scurt ob inute de la partenerii financiari.

2) T < O <=> UT < RTO trezorerie negativ semnific , din contr , faptul c întreprinderea e dependent de

resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast situa ie de dependen , sau de tensiuneasupra trezoreriei, eviden iaz faptul c lichidit ile sau quasilichidit ile sunt insuficientepentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Men inerea resurselor de trezorerieapare ca o constrângere impus întreprinderii i limiteaz autonomia sa financiar pe termenscurt. Dar, dac o situa ie de trezorerie negativ (T < 0) exprim o cert dependenfinanciar , ea nu trebuie s fie interpretat imediat ca un simptom de insolvabilitate.Numeroase întreprinderi supravie uiesc i chiar prosper cu o asemenea situa ie.

RELA IA TREZORERIEI

Formularea rela iei de trezorerieAnalizele care urmeaz permit a se identifica în bilan ase mari p i fundamentale ale

acestuia.

Activeimobilizate Al Capitaluri

permanente CP

Resurse cicliceRC

Utiliz ri cicliceUC

Activecirculante

Utiliz ri detrezorerie UT

Resurse detrezorerie RT

Datorii petermen scurt

Figura 22 Bilan

Trei no iuni au fost definite datorit acestei prezent ri:

FRN = CP - Al

NFR = UC - RC

T = UT - RTDeoarece bilan ul este echilibrat, se pot scrie egalit ile urm toare:

Activ = Pasiv <=> AI + UC + UT = CP + RC + RTUltima rela ie se mai poate scrie:

UC + UT-RC-RT = CP-AIRegrupând termenii avem:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



(UC-RC) + (UT-RT) = CP-AISe pot formula urm toarele trei rela ii echivalente:

NFR+T = FRN FRN-NFR-T = O T = FRN-NFRUltima formul este cea mai des utilizat ca expresie a rela iei de trezorerie.Interpretarea rela iei de trezorerieInterpretarea rela iei de trezorerie poate fi f cut , atât din perspectiv static , cât i din

perspectiva analizei cronologice.a) Interpretarea static . Din perspectiva static rela ia trezoreriei pune pe primul

plan problema finan rii NFR. Cu toate c rezult din compara ia între elemente pe termenscurt ale bilan ului, NFR constituie o nevoie de finan are reînnoit constant i decipermanent . Aceast nevoie trebuie s fie acoperit prin mijloace de finan are permanente.FRN reprezint capitaluri permanente susceptibile s finan eze utiliz ri pe termen scurt i decicomponente ale NFR.

Dac FRN permite s se finan eze integralitatea NFR (FRN > NFR) spunem c NFRse finan eaz integral din resurse stabile i întreprinderea poate s evite orice dependen fade resursele de trezorerie. Dac FRN > NFR întreprinderea se g se te într-o situa ie favorabilîn ceea ce prive te solvabilitatea la scaden e apropiate, resursele permanente fiind suficientepentru a finan a în acela i timp:

b) Interpretarea rela iei de trezorerie din perspectiva cronologic .Recurgerea la rela ia trezoreriei se dovede te extrem de pre ioas de fiecare dat când

se analizeaz evolu ia unei întreprinderi pentru a se g si transform rile care au afectatechilibrele sale financiare. Aceast evolu ie exercit adesea o influen contrastant asupratermenilor rela iei de trezorerie.

Echilibrele func ionaleFondul de rulment netglobal

= Resurse stabile – Utiliz ri stabile

Necesarul de fond derulment

= N.F.R. de exploatare + N.F.R. din afaraexploat rii

N.F.R. de exploatare = Active de exploatare – Pasive de exploatareN.F.R. din afaraexploat rii

= Active din afara exploat rii – Pasive din afaraexploat rii

Trezorerie = Disponibilit i – Credite de trezorerieTrezorerie = Fondul de rulment net global – Necesarul de

fond de rulment

Aplica ie practicAnaliza pe baza bilan ului patrimonial

Nr.crt.

DenumireaIndicatorilor

Simbol Bilan laînceputul

anului

Bilan lasfâr itulanului

1. ActiveImobilizate

AI 89.757.922 95.884.834

2. ActiveCirculante

ACR 39.724.080 67.257.740

3. Disponibilit i b ne ti DPB 2.383.316 3.780.564

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



4. CapitaluriProprii

CP 96.390.976 117.099.804

5. Imprumuturi petermen lung

6.204.936 11.991.748

6. Capitaluri permanente CPM 102.595.912 129.091.5527. Datorii din exploatare DEX 22.869.094 27.848.8448. Credite pe termen

scurtCRT 6.400.312 9.982.742

Tabelul 7 Bilan ul patrimonial

Fondul de rulmentFR = CPM – AI= 102.595.912 – 89.757.922 = 12.837.990FR1 = 129.091.552 – 95.884.834 = 33.206.718

FR = 33.206.718 – 12.837.990 = 20.368.728Deoarece fondul de rulment este pozitiv, capitalurile permanente finan eaz o parte dinactivele circulante, dup finan area integral a imobiliz rilor nete. Aceast situa ie pune îneviden fondul de rulment financiar ca expresie a realiz rii echilibrului fiinanciar pe termenlung i a contribu iei acestuia la înf ptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Fondul de rulment propriu

FRP = CP – AIFRP0 = 96.390.976 – 89.757.922 = 6.633.054FRP1 = 117.099.804 – 95.884.834 = 21.214.970

FRP = 21.214.970 – 6.633.054 = 14.581.916Acest caz, în care fondul de rulment propriu este pozitiv, semnific faptul c întreprindereaeste capabil s i finan eze activele imobilizate din resurse proprii, existând astfel oautonomie financiar .

Fondul de rulment str inFRS = FRF – FRPFRS0 = 12.837.990 – 6.633.054 = 6.204.936FRS1 = 33.206.718 – 21.214.970 = 11.991.748

FRS= 11.991.748 – 6.204.936 = 5.786.812Acest fond de rulment str in, reprezint creditele contractate de banc pe termen mediu ilung.

Necesar de fond de rulmentNFR = ACR – DEXNFR0 = 39.724.080 – 22.869.094 = 16.854.986NFR1 = 67.257.740 – 27.848.844 = 39.408.896

NFR = 39.408.896 – 16.854.986 = 22.553.910Valoarea pozitiv a NFR semnific surplusul de nevoi temporare, în raport cu resurseletemporare, situa ia fiind considerat normal în cazul nostru, deoarece acesta este rezultatulunei politici de investi ii privind cre terea nevoii de finan are a ciclului de exploatare.

Trezoreria netTN = FR – NFRTN0 = 12.837.990 – 16.854.986 = - 4.016.996

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



TN1 = 33.206.718 – 39.408.896 = -6.202.178TN = -6.202.178 + 4.016.996 = -2.185.182

TN = DPB – CRTTN0 = 2.383.316 – 6.400.312 = - 4.016.996TN1 = 3.780.564 – 9.982.742 = -6.202.178

TN = -6.202.178 + 4.016.996 = -2.185.182Trezoreria net negativ semnific un dezechilibru financiar, la încheierea exerci iuluicontabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceastsitua ie eviden iaz dependen a întreprinderii de resursele financiare externe. În acest caz, seurm re te ob inerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea maimultor surse de astfel de capital. Situa ia de dependen , sau de tensiune asupra trezoreriei, încare lichidit ile sau cvasilichidit ile sunt insuficiente pentru rambursarea creditelor petermen scurt, limiteaz autonomia financiar pe termen scurt.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 4

METODA RATELOR FOLOSIT IN STUDIULBILAN ULUI

Principiul metodei ratelor const în calcularea raporturilor caracteristice între m rimilefinanciare. Aceast metod permite s se pun în eviden anumite aspecte semnificativerelative la bilan , la contul de rezultate sau la tabloul fluxurilor.

Structura diferi ilor indicatori din bilan poate fi determinat inând cont de modul deîntocmire i prezentare. Deoarece aceste ratelor au o mai mic inciden din punct de vederefinanciar, nu este prezentat în materialul de fa , f când obiectul de studiu la disciplina„analiz economico-financiar ”.

RATELE DE STRUCTUR

Ratele de structur reprezint o categorie important de indicatori, care ofer ocantitate considerabil de informa ii, totodat fiind u or de construit i utilizat.

Pentru a putea urm ri un ra ionament bazat pe criterii economice se poate apela lacalculul ratelor având ca reper ordinea indicatorilor din structura patrimoniului grupat dupcele dou criterii de clasificare – activ i pasiv.

Ratele de structur pot avea ca baz de referin întreaga valoare a patrimoniului sauvaloarea indicatorului sintetic din a c rui clas face parte. Analiza structurii patrimoniuluiunei firme poate fi simpl atunci când informa iile se ob in numai pe baza ratelor de structuranalizate la un moment dat pentru un anumit agent economic, sau complex , atunci când estecombinat cu o analiz comparativ în timp (pentru mai multe exerci ii financiare), sau înspa iu (se folosesc date de la mai mul i agen i economici comparabili ca profil de activitate ica m rime).

În cazul analizei comparative în timp se ob in informa ii privitoare la evolu ia sauinvolu ia parametrilor economico-financiari ai firmei. Atunci când se dispune de datele de lafirmele concurente, de obicei, se poate analiza pozi ia agentului economic într-un eventualclasament i se pot stabili valorile de performan a ratelor de structur .

Exist un num r mare de rate de structur care se pot calcula. R mâne la latitudineaeconomistului i mai ales a managerului economic s decid care sunt ratele reprezentativepentru un anumit moment din evolu ia firmei. De obicei se urm resc indicatorii care prezintvalori semnificative în cadrul patrimoniului sau a c ror modificare ofer informa ii despreperforman ele firmei. Este recomandat s se p streze pe cât posibil ratele precum i modul decalcul al acestora de la un exerci iu financiar la altul pentru a asigura comparabilitatea ipertinen a analizei.

inând cont de aceste aprecieri, ratele de structur cele mai utilizate sunt:Rata activelor imobilizate:

TAAIRAI

unde: AI – valoarea activelor imobilizate la un moment dat;TA – total active (valoarea integral a patrimoniului).

În cadrul activelor imobilizate, în func ie de specificul activit ii firmei, semnificativepot fi valorile imobiliz rilor corporale pentru societ ile care au activit i de produc ie,

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



imobiliz rile necorporale pentru firmele din domeniul serviciilor i a produc iei, sauimobiliz rile financiare în cazul firmelor care au un portofoliu de titluri cu valoare ridicat .Cele trei categorii de active imobilizate pot genera rate de structur având ca valoare dereferin totalul activelor sau totalul activelor imobilizate.

Rata imobiliz rilor necorporale:

TAINR IN ;

AIINR IN

unde: IN – imobiliz ri necorporaleAI – active imobilizate.

Rata imobiliz rilor corporale:

TAICR IC ;

AIICR IC

unde: IC – imobiliz ri corporale;Rata imobiliz rilor financiare:

TAIFR IF ;

AIIFR IF

unde: IF – imobiliz ri financiare;O categorie aparte o reprezint activele circulante care cuprind stocurile, crean ele i

disponibilit ile drept indicatori importan i pentru analiz . Asem tor ratelor imobiliz rilorcorporale, pentru fiecare indicator con inut în cadrul activelior circulante se pot construi doucategoerii de indicatori de structur , în func ie de totalul activelor sau de totalul activelorcirculante.

Astfel vor putea fi calculate i analizate:

TASRS ;

ACSRS

unde S – stocuri.Se poate men iona c în cazul unei analize structurale detaliate se pot urm ri separat

structurile stocurilor de materii prime, produc ie în curs de execu ie, produse finite sau derfuri. Suplimentar, în acest caz, pot fi determinate ratele ce reflect structura stocurilor:

TSSMpRSMp ;

TSSPCExRSPCEx ;

TSSPFRSPF ;

TSSMRSM .

Unde: SMp – stocuri materii prime;SPCEx – stocuri produse în curs de execu ie;SPF – stocuri produse finite;SM – stocul de m rfuri.

Rata crean elor ofer informa ii despre ponderea creditelor oferite de c tre firmter ilor. Crean ele comerciale de in în mod obi nuit ponderea cea mai ridicat în cadrulcrean elor unei firme, motiv pentru care este prezentat modelul matematic al ratei de structural acestei crean e.

TACcRCc

unde: Cc – creditul comercialDintre activele circulante, o importan deosebit o prezint disponibilit ile monetare,

sub forma sumelor aflate în conturi la b nci precum i sub forma numerarului din casieriafirmei. Sunt elementele cu maxim lichiditate ceea ce le face indispensabile în orice activitateeconomic . Ponderea acestor elemente de active circulante în total active depinde de maimul i factori precum: natura activit ii firmei (valoarea produselor realizate, a materiilorprime aprovizionate, valoarea serviciilor sau a m rfurilor), momentul eviden ierii lor încontextul ciclului de produc ie (ciclul format din fluxul real: materii prime, materiale,

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



combustibil – produc ie – desfacere i din fluxul monetar: desfacere – aprovizionare),necesarul de fond de rulment.

TADRD

unde: D – disponibilit i b ne ti.Ratele de structur ce pot fi construite cu ajutorul posturilor bilan iere de pasiv pun în

eviden m sura în care firma apeleaz la sursele de finan are proprii sau împrumutate sau,într-o alt interpretare, ponderea elementelor aflate în proprietatea firmei comparativ cu celeîmprumutate.

Rata stabilit ii financiare indic ponderea surselor de finan are pe termen lung înconstituirea elementelor de patrimoniu ale firmei.

TPCPermanentRSF

unde: CPermanent – capital permanent;TP – total pasiv.

Rata autonomiei financiare globale urm re te punerea în eviden a ponderii finan riiactivit ii firmei din resurse proprii:

TPCPropriuRAFG

unde: CPropriu – capital propriuRata îndator rii globale m soar ponderea datoriilor în patrimoniul întreprinderii:

TPTDR IG ; Rîg <1

unde: TD – total datorii.Rata îndator rii la termen (Rît)

Pentru fundamentarea politicii financiare a întreprinderii prezint interesgradul de îndatorare la termen, care se calculeaz prin raportarea obliga iilor (datoriilor) petermen mediu i lung, fie la capitalul permanent, fie la capitalul propriu.

TPDTMLR IT

unde: DTML – datorii pe termen mediu i lung;Calculul ratelor de structur poate oferi date pentru analiza evolu iei acestora în timp.

În acest sens vor fi calculate ratele de structur pentru mai multe exerci ii financiare imodific rile absolute ale ratelor între aceste exerci ii. În urma acestei analize se pot emiteaprecieri despre evolu ia în timp a activit ii firmei i mai ales a patrimoniului acesteia.Totodat pot fi generate i prognoze pentru perioada urm toare dac datele analizate cuprindperioade atât de lungi încât probabilitatea desf ur rii evenimentelor s fie apreciabil . Acesteprognoze se pot face pe baza unor scenarii mai complexe sau pe baza trendurilor ob inute prindiverse mijloace de extrapolare. Dintre aceste mijloace cea mai utilizat este metoda grafic ,ea neimpunând o munc laborioas .

RATELE DE ROTA IE

Ratele de rota ie furnizeaz informa iile calitative cele mai bogate în semnifica iipentru analiza bilan ului. Aceste rate exprim de fapt ritmul în care diferite elemente alebilan ului sunt reînnoite, în cadrul activit ii curente a întreprinderii.

Ratele de rota ie a stocurilor

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Stocurile sunt supuse unei constante reînnoiri, datorit efectului conjugat alopera iunilor de aprovizionare, produc ie i vânzare.

Pentru o întreprindere din comer , de exemplu, aprovizionarea permite ob inerea derfuri care alimenteaz stocurile, în timp ce vânz rile exprim o consumare a stocurilor

constituite. Este deci, o leg tur între cele dou fluxuri, de aprovizionare i de vânzare careasigur rota ia stocurilor.

Pentru o întreprindere de produc ie, ciclul de activitate este mai complex. O unitate deacest fel achizi ioneaz materii prime, materiale, combustibili, semifabricate i altele i letransform în produse finite.

Aprovizionare Produc ie Vânz riStocuri dematerii prime

Stocuri deproduse finite

Figura 23 Ciclul de produc ie

Ritmul de reînnoire sau de rota ie a stocurilor poate fi determinat prin rela ia întrevaloarea stocului mediu existent în întreprindere i valoarea aprovizion rilor care au alimentatstocul în cursul perioadei date.

Activele circulante asigur func ionarea firmei pe fiecare ciclu de produc ie. Rota iaactivelor circulante se refer la viteza cu care acestea se transform în venituri prin vânzareaproduc iei sau a m rfurilor. Aceast vitez poate fi m surat în num r de rota ii sau în durataunei rota ii. inând cont c fiecare rota ie este aduc toare de venit care con ine o parte dinprofit, rezult c situa ia este cu atât mai favorabil cu cât viteza de rota ie este mai mare.

circulanteActiveCAcirculanteactivelorRotatia

Dac se ia în considerare capitalul circulant se poate deduce:

curenteDatorii-circulanteActiveCAcirculanticapitaluluRotatia

În continuare vor fi prezenta i indicatorii punând în eviden diferite categorii deactive circulante.

O parte important a activelor circulante, urm rit cu interes de managementulfinanciar o reprezint crean ele. Din acest motiv se urm re te viteza de rota ie a crean elor.Aceast vitez indic capacitatea firmei de a recupera crean ele. O valoare cât mai ridicat aacestui indicator va reliefa o situa ie favorabil .

clientiCreanteCAcreantelorRotatia

O bun gestiune a stocurilor trebuie s determine o vitez cât mai mare de rota ie aacestora. Aceast rat ofer informa ii atât despre viteza de consum a stocurilor, dar i despreevolu ia valorii ad ugate.

stocurilorValoareavandutebunurilorCostulstocurilorRotatia

Rota ia datoriilor fa de furnizori arat cât din consumul de la ter i revine la un leudatorii, sau în ce m sura produc ia este realizat pe seama datoriilor. Cu cât acest indicatoreste mai mare, rezult o mai bun capacitate a firmei de a- i onora datoriile comerciale.

furnizoridefataDatoriivandutebunurilorCostul

furnizoridefataDatoriiorachizitiilValoareafurnizoridefatadatoriilorRotatia

Pentru a putea estima care este capacitatea firmei de a- i acoperi necesarul de fond derulment pe seama încas rii crean elor se poate calcula indicatorul „Perioada medie de

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



colectare a crean elor”. Rezultatul ob inut se compar cu valoarea indicatorului „Rota iadatoriilor fa de furnizori”. În condi iile în care perioada medie de colectare a crean elor esteinferioar rota iei datoriilor fa de furnizori, situa ia este favorabil pentru firma analizat .

zilnicer vanzariloMediacreantelorValoareacreanteloracolectaredemediePerioada

valoarea indicatorului „Perioada medie de stocare” indic durata medie a imobiliz riiresurselor materiale i implicit financiare în produc ia stocat . Este de dorit ca valoareaacestui indicator s fie cât mai mic . Acest rezultat ar indica o bun valorificare a produc ieistocate i o probabilitate mai mare de cre tere a ciclului de produc ie i a rezultateloreconomico-financiare ale firmei.

zilnicvandutebunuriloralmediuCostulstocurilorValoareastocaredemediePerioada

Indicatorul: „Perioada medie de întârziere a pl ilor”, pune în eviden decalajul întrevaloarea datoriilor fa de clien i i onorarea acestora. O situa ie favorabil este indicat de ovaloare mic a acestui indicator.

vandute)bunurilorcostuluia(sauorachizitiilazilnicamedieValoareafurnizoridefatadatoriilorValoareamipP

unde:Pmip – perioada medie de întârziere a pl ilor.

Rota ia activelor circulante i a capitalului circulant indic num rul de unit imonetare pe care le ob ine firma din vânz ri pentru fiecare unitate monetar investit în activecirculante sau în capital circulant. Rota ia crean elor, a stocurilor i a datoriilor fa defurnizori permit analistului s examineze cât de productiv sânt utilizate cele trei componenteale capitalului circulant. Perioada medie de colectare a crean elor reprezint al i indicatori aieficien ei managementului capitalului circulant al firmei.

Cl dirile, terenurile, i echipamentele reprezint cele mai importante imobiliz ricorporale din bilan ul companiei. Volumul vânz rilor generat de o unitate monetar investitîn imobiliz ri corporale este m surat de indicatorul imobiliz rilor corporale:

corporaleilorimobilizarValoareaCAcorporaleilorimobilizarRotatia

Utilitatea ratelor de rota ieRatele de rota ie permit s se m soare ritmul de derulare a opera iilor ciclice de

exploatare aducând indica ii în sprijinul interpret rii no iunilor de FRN i NFR.Ratele de rota ie permit s se m soare lichiditatea stocurilor i a crean elor comerciale,

pe de o parte i exigibilitatea datoriilor fa de furnizori, pe de alt parte. Duratele de rota ie astocurilor i a crean elor corespund duratelor necesare pentru a transforma în bani acesteelemente ale activelor circulante. Calcularea acestor rate furnizeaz o estimare o lichidit iiunei p i importante a activelor pe termen scurt. Durata de rota ie a datoriilor fa defurnizori m soar exigibilitatea acestor datorii, adic termenul acordat întreprinderii pentru aefectua plata lor. Evaluarea lichidit ii activelor i a exigibilit ii datoriilor, aduc elementeesen iale pentru aprecierea FRN.

De altfel, aceste rate arat formarea NFR, permit s se în eleag constrângerile la careeste supus întreprinderea i justific nevoia de finan are a ciclului de exploatare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



INDICATORI DE EFICIEN PE BAZA DATELORFINANCIARE DIN BILAN

Rentabilitatea financiar se mai nume te rentabilitatea capitalului propriu (RCP).Utilitatea RCPRCP m soar gradul de rentabilitate al investi iei f cut de ac ionari.RCP este determinat cu ajutorul formulei:

propriuCapitalPnRCP

unde:Pn – profit net.Acest indicator reprezint principala informa ie de care are nevoie un investitor în

momentul când analizeaz oportunitatea unui nou plasament, sau când evalueaz eficien aunei investi ii de capital financiar f cut anterior. Mai mult, acest indicator permiteidentificarea investi iei optime sau mai precis calculul costului de oportunitate a uneiinvesti ii.

Un de in tor de capital poate fi pus în situa ia de a alege între diferite investi ii deportofoliu la mai multe firme sau alte plasamente posibile precum: depozite bancare, fondurimutuale, investi ii imobiliare etc. Pentru fiecare din aceste investi ii sau plasamentepoten iale, posesorul de capital va calcula profitul ce-i revine pentru unitatea monetar decapital investit , valoare care corelat cu al i indicatori precum cei de risc, cei care cuantificsitua iile probabile viitoare favorabile etc. vor orienta decizia de investi ie.

Pe termen lung, valoarea capitalului propriu este influen at de rela ia întrerentabilitatea capitalului propriu i costul capitalului propriu.

Rate de rentabilitateRata de rentabilitate a capitalului propriu este influen at de:

rentabilitatea activelor totale (RAT);ponderea activelor în capitalul investit de ac ionari.

Aceast rat indic eficien a cu care a fost folosit capitalul. tiut fiind c activele suntrezultatul investirii capitalului, iar modificarea capitalului (prin intermediul profitului) are locpe seama utiliz rii activelor, rezult o strâns corela ie între performan ele acestora. Eficien afolosirii capitalului este influen at de rentabilitatea activelor din firm .

RCP = RAT x Kunde:K - factorul de multiplicare al capitaluluiRentabilitatea activelor totaleDin rela ia precedent rezult :

KRCPRAT

dar dup cum s-a ar tat anterior, rentabilitatea capitalurilor proprii depinde de:

CpActive

ActivePnRCP

unde:Cp – capital propriu;

Rentabilitatea activelor m soar profitul ob inut de c tre companie pentru fiecareunitate monetar investit în active.

Factorul de multiplicare al capitalului propriu arat câte unit i monetare active revinfiec rei unit i monetare investite de ac ionari. RAT se mai poate calcula luând în considerare

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



profitul înainte de plata dobânzilor. Num torul va fi profitul înainte de plata dobânzilor, dincare se deduc impozitele ajustate. Impozitele ajustate reprezint faptul c la profitul net seadaug economia de impozit, ca urmare a sc derii cheltuielilor cu dobânzile.

Rentabilitatea activelor totale înainte de dobând

ActivePID

RAT dobandadeinainte

unde:PID - profitul înainte de plata dobânzilor, din care se deduc impozitele ajustate.

Activeri)-(1 xChdPn

RAT dobandadeinainte

unde:Chd – cheltuieli cu dobânzile;ri – rata impozitului;

Rentabilitatea activelor neteRentabilitatea activelor nete (RAN) se mai nume te i rentabilitatea capitalului (RC)

reprezint raportul dintre PID i capitalurile proprii i împrumutate:

CiCp)ri1( xChdPn)RC(sauRAN

unde:Ci – capital împrumutat.

Cel mai potrivit indicator folosit pentru evaluarea rentabilit ii activelor nete estecostul mediu ponderat al capitalului propriu i împrumutat (CMPCPI).

CMPCPI se calculeaz ca suma costurilor surselor de finan are ponderat cu cota partea fiec reia dintre ele în finan area total .

)sf

sf(CsfCMPCPI m

1jj

jn

1ii

unde:Csf – reprezint costul surselor de finan are precum: dobânzi, dividende, discount-uri

neacordate etc.;Sf – sunt sursele de finan are precum: capitalul social, furnizorii, profitul, datorii pe

termen lung etc.;i - categoria de cheltuial cu sursele de finan are;n – num rul de cheltuieli cu sursele de finan are;j – tipul de surs de finan are;m – num rul de surse de finan are.n poate fi egal cu m dac fiec rei surse de finan are îi corespunde un sigur cost. De

obicei, în practic se întâlne te aceast situa ie.

Rentabilitatea activelor totale opera ionalCaracteristic acestei rate este faptul c ia în considerare numai veniturile din

exploatare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Its-D-CiCpri)-(1Vd)-(ChdPn

RAT loperationa

unde:D – disponibilit i;Its – investi ii pe termen scurt;Vd – venituri din dobânzi

Rentabilitatea activelor totale se poate descompune în doi factori:

ActiveCA

CAPnRAT

activelorRotatiaprofituluiRataRATunde:

afacerideCifranetProfit

- reprezint marja profitului net sau mai simplu, rata profitului înfunc ie de cifra de afaceri.

Nu trebuie uitat c cifra de afaceri reprezint principala form de venit din activitateade exploatare.

Evaluarea activit ii de investi iiManagementul activelor cuprinde dou domenii:

managementul capitalului circulant;managementul activelor pe termen lung.

Capitalul circulant reprezint diferen a dintre activele circulante ale firmei i datoriilecurente.

INDICATORI CE PERMIT EVALUAREA GRADULUI DEÎNDATORARE A FIRMEI

Evaluarea activit ii de finan are se face cu ajutorul indicatorilor ce permitevaluarea gradului de îndatorare a firmei. Lichidit ile pe termen scurt se exprim înfunc ie de datoriile pe termen scurt.

Evaluarea riscurilor datoriilor pe termen scurt se face cu ajutorul urm torilorindicatori:

scurt termenpeDatoriicirculantActivegeneraleiilichiditatRata

i:

scurt termenpeDatoriiCreanteItsNumerarRlp

unde:Rlp – rata lichidit ii par iale;

Rata lichidit ii generale exprim capacitatea firmei de a acoperi datoriile pe termenscurt cu ajutorul activelor circulante. La baza acestui ra ionament se afl conceptul înconformitate cu care activele circulante se vor transforma în produse sau servicii care vorgenera lichidit i (între activele circulante se afl de obicei i stocuri de produse finite precumi crean e – active circulante care au suferit procesul de transformare). Lichidit ile astfel

ob inute se vor folosi la stingerea datoriilor pe termen scurt. Rata lichidit ii par iale ia în

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



calcul acea parte a activelor circulante cu maximum de lichiditate, care pot fi utilizate cu oprobabilitate mare în achitarea datoriilor pe termen scurt. În acela i context se înscrie i ratalichidit ii imediate.

scurt termenpeDatoriiItsNumerarimediateiilichiditatRata

Continuând ra ionamentul, se construie te indicatorul „Rata de acoperire prin flux denumerar” care reprezint un indicator de eficien al activit ii de exploatare i totodat a celeifinanciare (privind recuperarea crean elor).

scurttermen peDatoriiexploataredin numerardeFlux numerardeflux prinacoperiredeRata

Situa iile sunt favorabile pentru firm atunci când ace ti indicatori sunt supraunitari.Aceste rate m soar capacitatea firmei de a- i achita datoriile pe termen scurt.Împrumuturile i solvabilitatea firmei pe termen lung se analizeaz cu ajutorul

urm torilor indicatori:Studierea mixului capitalului (ponderea capitalului propriu în structura capitalului

firmei) se face cu ajutorul urm toarelor rate:

)1( F.M.C. propriuCapitaldatoriiTotal propriucapital-datoriiRaportul

unde: propriuCapitalActiveF.M.C.

- factorul de multiplicare acapitalului

propriuCapitallung&scurt termenpeiimprumuturpropriucapital-imprumutatcapitalRaportul

Indicatorul reprezint num rul de unit i monetare finan ate prin împrumuturi pentrufiecare unitate monetar investit de ac ionari.

lung&scurt termenpeiimprumuturpropriuCap.lung&scurt termenpeiimprumutur totalcap.-imprumutatcap.Rap.

Acest raport eviden iaz propor ia capitalului împrumutat în capitalul total al firmei.Rata de acoperire a dobânzilor se calculeaz pe baza urm toarelor metode:a) în contabilitatea de angajamente:

dobanzilecuCh.impozitelecuCh.dobanzilecuCh.PndobanziiaacoperiredeRata

reprezint num rul de unit i monetare profit disponibil pentru fiecare unitatemonetar dobând de pl tit.

b) în contabilitatea trezoreriei:

platiteDobanziplatiteImpoziteplatiteDobanziFNAEdobanziiaacoperiredeRata

unde:FNAE – flux de numerar din activitatea de exploatare.

reprezint num rul de unit i monetare numerar generat din activitatea de exploatarepentru fiecare unitate monetar dobând de pl tit.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Aplica ie practic

La o societate comercial se ob in valorile indicatorilor de bilan prezenta i înurm torul tabel. S se analizeze rela ia fundamental a trezoreriei i ratele de structur abilan ului.

mii leiPosturi bilan iere La începutul

perioadeiLa

sfâr itulperioadei

Cre tereaSc derea

(col.2-col1) I. Active 1 2 3

A Active imobilizate totale1. Imobiliz ri necorporale2. Imobiliz ri corporale3. Imobiliz ri financiare

8975792215936

8970998632000

9588483435696

9581713832000

612691219760

6107152-

B Active circulante1. Stocuri2. Crean e3. Clien i4. Conturi de regularizare

3972408024398324

176467296902363870848

6725774048416560

3077636146890981

1074446

2753366024018236

13129644998862

-2796402C Disponibilit i b ne ti 2383316 3780564 1397248

TOTAL ACTIVE 131865318 166923138 35057820 II. Pasive

A Capitaluri permanente 102595912 129091552 264956401. Capitaluri proprii

RezerveRezultatul reportatRezultatul exerci iuluiRepartizarea profituluiAlte fonduriSubven ii pentru investi ii

963909761282176

324102576401025764016806692

107586

1170998042953448

-250030622500306235853620

108538

207088281671272

-324147454221474542219036928

9522. Imprumuturi pe termen lung 6204936 11991748 5786812

B Datorii din exploatare 19053476 26812488 77590121. Furnizori 10068148 12874536 28063882. Obliga ii fiscale 8701902 13669908 49680063. Clien i creditori 283426 268044 -15382

C Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 3815618 1036356 -2779262D Credite pe termen scurt 6400312 9982742 3582430

TOTAL PASIVE 131865318 166923138 35057820Tabloul de finan are

Partea I Fluxuri stabileUtiliz ri stabile

(+A sau –P)Suma Resurse stabile

(-A sau +P)Suma

- Achizi ii de imobiliz rinecorporale- Achizi ii de imobiliz ricorporale- Rezultatul reportat- Repartizarea profitului

19760

6107152324

14745422

- Capitaluri propriiRezerveAlte fonduriRezultatul exerci iuluiSubven ii pentru investi ii- Imprumuturi pe termen lung

354545741671272

1903692814745422

9525786812

Total 20872058 Total 41241386FR =Resurse stabile – Utiliz ri stabile = 41241386 - 20872658 = 20368728

Partea a II-a Varia ia NFR i a TNNecesar sau

utiliz riDegaj ri

sau resurseFluxul net

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



(+A/-P) (-A/+P)1. Varia ia activelor i pasivelor deexploatare i în afara exploat rii- stocuri (+A)- crean e (+A)- clien i (+A)- conturi de regularizare (-A)- furnizori i alte datorii (+P)- obliga ii fiscale (+P)- clien i creditori- provizioane pentru riscuri i cheltuieli

2401823613129644998862

153822779262

279640228063884968006

Total (NFR) 33124706 10570796 225539102. Varia ia activelor i pasivelor detrezorerie

1397248 3582430

Total (TN) 1397248 3583430 - 2185182

Analiza ratelor de structur ale activului i ale pasivuluiRata activelor imobilizate (Rai), calculat ca raport între activele imobilizate i totalulbilan ului, reprezint de fapt ponderea elementelor patrimoniale ce servesc întreprinderea înmod permanent

100* totalActiv

eimobilizatActiveRai

16692313895884834Rai *100 = 57,44%

1) Rata imobiliz rilor corporale (Ric), care se calculeaz astfel:

100*activeTotalcorporaleiImobilizarRic

100*16692313895817138Ric 57,40%

rimea acestei rate este determinat , în primul rând de natura activit ii. Datoritcondi iilor variate în care are inciden a asupra cre terii indicatorilor, e foarte greu de stabilito m rime optim , o rat de referin .

2) Rata imobiliz rilor financiare (Rif)

100* totaleActivefinanciareiImobilizarRif

100*166923138

32000Rif 0,01%

Politica de investi ii financiare este strâns legat de m rimea întreprinderii. Acesteaexplic valorile mici ale ratei imobiliz rilor financiare în cazul întreprinderilor mici..

Rata activelor circulante (Rac)

100* totaleActive

circulanteActiveRac

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



100*16692313867257740Rac 40,29%

a) Rata stocurilor (Rs):

100* totaleActive

StocuriRs

100*16692313848416560Rs 29,005%

Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul în func ie de natura activit ii:mai ridicate la întreprinderile din sfera produc iei i distribu iei de bunuri materiale, ifoarte sc zute în sferadurata ciclului de exploatare se reflect divers în aceast rat : la întreprinderile cu ciclu deexploatare lung, rata stocurilor este ridicat i invers

c) Rata crean elor comerciale (Rc)

100* totaleActive

comercialeCreanteRc

100*166923138

3077636Rc 1,84%

rimea acestei rate este determinat de natura rela iilor întreprinderii cu partenerii, determenele de plat pe care le acord clientelei sale. În cazul nostru aceast rat înregistreazvalori foarte sc zute deoarece întreprinderea se afl în contact direct cu o clientelnumeroas ce- i achit cump turile în numerar.

d) Rata disponibilit ilor b ne ti i plasamentelor

totaleActiveplasamentdemobiliareValoriitatiDisponibilRdpb

100*166923138

3780564Rdpb 2,26%

Disponibilit ile pot înregistra varia ii de mare amplitudine în intervale foarte sc zute:în câteva zile încas rile pot s creasc foarte mult datorit unor intr ri importante de fondurisau dimpotriv pot s scad ca urmare a unor pl i contractuale în timp.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Analiza ratelor de structur ale pasivului

Ratele de structur a pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii,prin punerea în eviden a unor aspecte privind stabilitatea i autonomia financiar aîntreprinderii.

Rata stabilit ii financiare (Rsf)

100*pasivTotal

permanentCapitalRsf

100*166923138129091552Rsf 77,33%

Din punct de vedere tehnic se ridic problema delimit rii exacte a resurselor propriisau împrumutate cu caracter durabil, permanent, de cele instabile, destinate a fi consumate petermen scurt.

Rata autonomiei financiare globale (Rafg)

100* totalPasivpropriuCapital

Rafg

100*166923138117099804Rafg 70,15%

Diversitatea de condi ii, în care se desf oar activitatea întreprinderilor face diferitstabilirea unor rate de referin . Totu i anumite autorit i recomand ca satisf toare pentruechilibrul financiar:

Rafg 33%

Prin urmare, existen a unui raport propriu egal sau maximal cu 33% din pasivul firmeieste o premis a autonomiei financiare a acesteia, care în cazul nostru se respect .

Rata îndator rii globale (Rig)Rata îndator rii globale m soar ponderea datoriilor în patrimoniul întreprinderii:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



totalPasiv totaleDatoriiRig ; Rîg <1

100*16692313842386666Rig 25,39%

Autonomia financiar este primordial pentru o întreprindere deoarece îi dposibilitatea de a decide în total libertate i totodat de a o g si i contracta noi împrumuturi

Rata îndator rii la termen (Rît)Pentru fundamentarea politicii financiare a întreprinderii prezint interes gradul de

îndatorare la termen, care se calculeaz prin raportarea obliga iilor (datoriilor) pe termenmediu i lung, fie la capitalul permanent, fie la capitalul propriu.

permanentCapitallungsimediu termpeDatoriiRit

100*12909155211991748Rit 9,28%

Capacitatea de îndatorare este saturat când Rît se apropie de 1. Probabilitatea deîndatorare va fi cu atât mai mare cu cât rata este mai sc zut .

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 5

CIRCUITUL FINANCIAR

Deciziilor financiare în interac iune cu a tept rile diferi ilor agen i din economie au învedere rentabilitatea i riscul. Aceste dou no iuni constituie aspectele de baz ale logiciideciziilor financiare.

DESCRIEREA CIRCUITULUI FINANCIAR

Schema reprezentativ a circuitului financiarDeciziile financiare care caracterizeaz domeniul finan elor întreprinderii pot fi

reprezentate sub forma unui circuit financiar.

Circuitul financiarFluxurile de lichidit iCircuitul permite s se pun în eviden fluxurile de lichidit i care rezult din

diferitele decizii financiare.Într-o prim faz (1), agen ii economici care dispun de lichidit i acord întreprinderii

fondurile necesare realiz rii opera iunilor de investi ii. Pia a de capital constituie locul deîntâlnire între cererea de lichidit i a întreprinderii i oferta de lichidit i a de in torilor decapitaluri. În acest sens întreprinderea emite titluri (active financiare), care sunt fie titluri deproprietate (ac iuni), fie titluri de crean . Pia a de capital este în consecin o pia carerezult din confruntarea ofertei i cererii de titluri financiare. Opera iunile de colectare acapitalurilor constituie opera iuni de finan are, finan area fiind în acest caz de origine extern .

În a doua faz (2a), conduc torii întreprinderii decid alocarea fondurilor colectate,achizi ionând active, în acest caz vorbim de un flux determinat de opera iile de investi ii.Activele achizi ionate pot fi, fie active industriale sau comerciale, fie active financiare emisede alte întreprinderi sau de institu ii financiare, întreprinderea poate ulterior s cedeze acestediferite active i prime te în contrapartid un flux de lichidit i. Acesta este un flux dedezinvestire (2b).

Investi ia în active industriale i comerciale este efectuat în vederea realiz riiulterioare de fluxuri de lichidit i (3) provenind din opera iile de exploatare (aprovizionare,

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



produc ie, desfacere), care implic achizi ia sau crearea de active de exploatare (stocuri,crean e, clien i ..). Aceste active sunt finan ate par ial prin creditul ob inut de la furnizori.Fluxurile de lichidit i rezultate din opera iile de exploatare sunt completate de fluxuriledeterminate de activele financiare (titluri de participare, titluri de plasament).

Fluxurile de lichidit i din exploatare, majorate eventual de fluxurile determinate deactivele financiare i de opera iile de dezinvestire i diminuate de prelev rile fiscale, suntutilizate, fie pentru renumerarea (sub form de dobând ) i rambursarea creditelor financiare(4a), fie pentru plata dividendelor c tre ac ionari (4a), fie reinvestite în întreprindere (4b).Opera iile de remunerare i de rambursare in de categoria opera iilor de finan are, întrucât elerezult din deciziile de colectare de capitaluri. Opera ia de reinvestire a fluxurilor constituie,în acela i timp, o opera ie de finan are (finan are intern sau autofinan are).

Deciziile financiare i participan ii la derularea opera iilor financiareDeciziile financiare luate de conduc torii întreprinderii sunt clasate în dou categorii:

decizii de investire ( i de dezinvestire), care privesc constituirea i gestionareaportofoliului de active;decizii de finan are care determin structura de finan are.

Patru categorii de agen i intervin în aceste decizii: ac ionarii, conduc torii, creditorii istatul.

DECIZIILE DE INVESTIRE I DE FINAN ARE

Distinc ia între deciziile de investire i cele de finan are constituie bazara ionamentului financiar.

Deciziile de investire i de dezinvestireA. Deciziile de investireOrice decizie de plat , care conduce la achizi ia unui activ, în vederea ob inerii de

fluxuri de lichidit i ulterioare i care are ca scop cre terea bog iei proprietarilorîntreprinderii, constituie o investi ie.

Cre terea bog iei proprietarilor întreprinderii este echivalent cu cre terea valoriiîntreprinderii. Se poarte spune c :

cre terea de valoare semnific faptul c investi ia este rentabil ;pentru a avea creare de valoare este necesar ca rentabilitatea investi iei s fiesuperioar costului resurselor din care se finan eaz .

Aceast definire larg a investi iilor permite s se considere investi ii toate activelemateriale i imateriale, industriale, comerciale sau financiare. Din punct de vedere financiar,loca ia de gestiune constituie un mod particular de finan are a investi iilor.

Structura portofoliului de active care rezult din deciziile de investi ii cuprinde doucomponente:

component principal reprezentat de activele imobilizate sau activele fixecomponent accesorie din care face parte activele circulante (stocuri, crean ede exploatare, disponibilit i).

Dac sc dem din valoarea activelor circulante de inute de întreprindere, datoriileantrenate de opera iile de exploatare (în principal datorii fa de furnizori), ob inem activul netde exploatare. Activele imobilizate împreun cu activul net de exploatare formeaz activuleconomic.

Activ economic = Active imobilizate + Activ net de exploatareB. DezivenstireaObiectivul dezinvestirii îl reprezint cre terea bog iei proprietarilor întreprinderii.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Dezinvestirea presupune ca lichidit ile degajate de vânzarea unor active s primeasc outilizare mai rentabil , fie prin reinvestirea lor în întreprindere, fie prin restituirea loraportorilor de capital.

Deciziile de finan areDeciziile de finan are privesc trei tipuri principale de decizii:

1. alegerea structurii de finan are, adic reparti ia între capitalurile apar inândac ionarilor i cele provenind de la creditorii financiari. Aceste decizii au o influendeterminant asupra m rimii riscului suportat de ac ionari. O cre tere a îndator rii m re teriscul pentru ac ionari;

2. politica de dividende, astfel spus, alegerea între reinvestirea beneficiului i distribuireaacestuia sub form de dividende;

3. alegerea între finan area intern (autofinan are) i finan area extern (fonduri aduse deac ionari i contractarea de datorii financiare).

Structura de finan are care rezult din deciziile financiare cuprinde capitalurile propriii datoriile financiare.

Datoriile financiare nu cuprind datoriile determinate de opera iile de exploatare (deexemplu datoriile fa de furnizori).

Datoriile financiare corespund datoriilor care fac obiectul unei remuner ri explicitesub form de cheltuieli financiare, fixate contractual.

Reprezentarea schematic a bilan ului financiarStructura bilan ului financiar, care rezult din deciziile de investi ii i de finan are, este

fondat pe trei categorii de opera ii: de investi ii, de exploatare i de finan are.inând cont de egalitatea activului cu pasivul, activul economic este egal cu suma

capitalurilor proprii i a datoriilor financiare:

Activ economic = capitaluri proprii + datorii financiare

ACTIVIMOBILIZAT

(imobiliz ri netecorporale,

necorporale

CAPITALURIPROPRII

ACTIVECONOMIC

ACTIV NET DEEXPLOATARE(active circulante

mai pu in datorii deexploatare)

DATORIIFINANCIARE

(împrumuturi petermen lung i

mediu i creditebancare curente)

PASIVFINANCIAR

Figura 24 Bilan ul financiar

PARTICIPAN II LA DERULAREA OPERA IILORFINANCIARE

Patru categorii de persoane intervin în derularea opera iilor financiare: ac ionarii,conduc torii unit ii, creditorii i statul.

Ac ionarii sunt de in torii de titluri de proprietate asupra întreprinderii, aceste titluriprezentându-se îndeosebi sub forma ac iunilor. Dac ac iunile sunt cotate la burs , riscul seapreciaz în func ie de evolu ia cursurilor. Remunerarea ac ionarilor este dat de doi factori

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



aleatori: dividendele i evolu ia valorii titlurilor financiare.Riscul legat de evolu ia valorii titlurilor financiare depinde de:

evolu ia mediului economic, care determin riscul de pia sau riscul sistematici care afecteaz ansamblul întreprinderii;

politica urmat de întreprindere în materie de investi ii i de finan are caredetermin riscul specific de întreprindere.

Poate fi precizat natura riscului, f când distinc ie între riscul de explotare determinatde politica de investi ii, riscul financiar i riscul de faliment, determinate de politica definan are.

Având în vedere riscurile, rata de rentabilitate a teptat de un ac ionar care investe teîntr-o întreprindere, se compune astfel:

Rata cuvenit pentru capitalurile proprii = rata f risc + prima de risc de exploatare +prima de risc financiar + prima de risc de faliment

Rata f risc corespunde ratei de rentabilitate adus de un plasament f risc, cum arfi de exemplu, o obliga iune emis de stat sau un certificat de trezorerie.

Creditorii pot fi creditori pentru exploatare sau creditori pentru investi ii, dup cumcrean ele lor sunt legate de opera ii de exploatare sau de opera ii de investi ii realizate deîntreprindere.

Se pot distinge trei categorii principale de creditori financiari:creditorii obligatari, ale c ror crean e apar adesea sub forma unui titlu cotat pepia i u or negociabil, obliga iunea. Numai marile întreprinderi au acces lapia a obliga iunilor;

ncile i diferite institu ii financiare care finan eaz majoritateaîntreprinderilor;cei care dau cu chirie, opera iile de finan are fiind f cute sub forma loca iei sauloca iei cu op iune de cump rare (leasing). Aceste opera ii se analizeaz ca untip particular de împrumut.

Creditorii primesc o dobând stabilit contractual i î i recupereaz la scadencapitalul împrumutat. Nefiind proprietari ai întreprinderii, remunerarea lor nu este variabil ,în func ie de rezultatele întreprinderii.

Creditorii financiari suport trei tipuri de riscuri.Primele dou î i au originea în varia ia valorii crean elor, care rezult din fluctua ia

ratei dobânzii i din varia ia nivelului de pre . Al treilea tip de risc, este riscul de faliment,determinat de imposibilitatea întreprinderii de a face fat pl ilor legate de îndatorare.

Statul intervine la diferite niveluri ale circuitului financiar i influen eaz ansambluldeciziilor financiare, modificând valorile variabililor care stau la baza calculelor agen iloreconomici. Posibilit ile de ac iune ale statului sunt multiple, între care se men ioneazmodificarea fiscalit ii (pentru întreprinderi i particulari) i modificarea ofertei i a cererii decapital.

CICLURILE DE OPERA II AFERENTE CIRCUITULUIFINANCIAR

Circuitul financiar cuprinde trei tipuri de opera ii diferite: opera ii de investire ( i dedezinteresare), opera ii de exploatare i opera ii de finan are, c rora le sunt asociate treicicluri.

Ciclul de investireConsider m o opera ie particular de investi ie. Activul achizi ionat contribuie în

timpul duratei sale de via la producerea de fluxuri de lichidit i în vederea satisfacerii

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



tept rilor aportorilor de capitaluri. Ciclul unei investi ii, care se identific cu durata sa devia , se sfâr te dac activul nu mai contribuie la ob inerea de fluxuri de lichidit i, fiepentru c el a fost vândut, fie pentru c a fost casat.

Extinderea acestui ra ionament la ansamblul investi iilor realizate de o întreprinderepermite s se defineasc no iunea de ciclu de investi ii pentru o întreprindere. Se poate astfelevalua durata medie de desf urare, din punct de vedere tehnic, a activit ii din întreprinderei totodat politica întreprinderii în domeniul investi iilor. Cel mai adesea ciclul are o durat

mare pentru industriile puternic capitalizate (industria grea de exemplu).Ciclul de exploatareÎntr-o întreprindere de produc ie, investi iile au ca scop producerea de bunuri, adic

realizarea de opera ii de exploatare (aprovizionare, produc ie, vânzare), c rora le sunt asociatediferite fluxuri de lichidit i. Ciclul de exploatare din întreprindere care începe cuaprovizion rile de la furnizori i se termin prin încasarea clien ilor, are o durat medie, decare depind caracteristicile diferitelor activit i efectuate în întreprindere. Durata ciclului deexploatare este, cel mai adesea, lung în activit ile de produc ie i redus în cele de comer iservicii.

Ciclul de finan areCiclul de finan are reune te ansamblul opera iilor care se desf oar între întreprindere

i aportorii de capitaluri, fie ei ac ionari sau creditori. Acest ciclu este o reflectare a ciclurilorde investi ii i de exploatare. Rolul s u este de a permite întreprinderii s fac fa decalajuluicare apare între fluxurile de încas ri i de pl i, provocate de opera iile de investi ii i deexploatare.

Rezumând cele prezentate în acest capitol, putem spune:Circuitul financiar pune în eviden fluxurile de lichidit i asociate diferitelor decizii

financiare, în interac iune cu rela iile dintre diferi ii agen i (ac ionari, conduc tori, creditorifinanciari i stat).

Distingem trei categorii de opera ii financiare: opera ii de finan are (fluxuri legate decolectarea capitalurilor i de remunerarea aportorilor de fonduri), opera ii de investire i dedezinvestire i opera ii de exploatare. Pia a de capital este locul de întâlnire a ofertei i acererii de lichidit i i, în acela i timp, al ofertei i al cererii de titluri financiare.

Conduc torii iau dou mari tipuri de decizii financiare: decizii de investi ii i deciziide finan are.

Opera iile de investire constau în achizi ia de active, a c ror finalitate este crearea devaloare. Portofoliul de active cuprinde o component principal , activele imobilizate i ocomponent accesorie, activul net de exploatare.

Decizia de finan are prive te raportul între fondurile proprii i datoriile financiare,distribuirea sau trecerea în rezerve a rezultatului financiar i alternativa finan are intern -finan are extern . Structura de finan are din bilan ul financiar cuprinde dou componente:capitalurile proprii i datoriile financiare.

Ac ionarii sunt proprietarii întreprinderii i î i asum riscul ob inerii de profit.Rentabilitatea a teptat de ace tia este în func ie de trei tipuri de riscuri pe care i le asum :riscul de exploatare, riscul financiar i riscul de faliment. Existen a sistemelor de control faceca cei care conduc s se conformeze intereselor ac ionarilor.

Creditorii financiari sunt remunera i într-un mod independent de evolu ia rezultatelor.Ei cunosc trei tipuri de riscuri, legate de fluctua ia ratei dobânzii, de varia ia nivelului pre uluititlurilor i de insolvabilitatea debitorului.

Distingem trei cicluri de opera ii: ciclul de investi ii, ciclul de exploatare i ciclul definan are.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



POZI IA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERIIANALIZAT PE BAZA INDICATORILOR CUPRIN IÎN SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR

Contul de profit i pierdere este imaginea activit ii întreprinderii într-o perioad dat .Aceast perioad este în general „exerci iul contabil” care se întinde pe 12 luni, dar

poate fi vorba în acela i timp de o analiz a activit ii pentru perioade mai scurte din cadrulexerci iului.

În conformitate cu Ordinul 52 din 16 ianuarie 20121 structura contului de rezultate seprezint astfel:

SITUATIA VENITURILOR SI CHELTUIELILORla data de 31 decembrie ...........

cod20 - lei -

Perioada deraportareDenumirea indicatorilor Nr.

rd. Anprecedent

Ancurent

A B 1 2Cifra de afaceri neta (rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06) 01Productia vanduta (ct. 701 + 702+ 703 + 704 + 705 + 706 + 708) 02Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707) 03Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile radiate din Registrul general si caremai au in derulare contracte de leasing (ct. 766*) 05

1.

Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 06Venituri aferente costului productiei in curs de executie (ct. 711 +712)Sold C 072.Sold D 08

3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata (ct. 721+ 722) 09

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417 + 7815) 10 - din care, venituri din fondul comercial negativ 11

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10) 12a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601 + 602 - 7412) 13Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 14b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct. 605 - 7413) 15

5.

c) Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 16 Reduceri comerciale primite (ct. 609) 17

Cheltuieli cu personalul (rd. 19 + 20), din care: 18a) Salarii si indemnizatii1 (ct. 641 + 642 + 643 + 644 - 7414) 196.b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct. 645 - 7415) 20a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale (rd. 22 - 23) 21a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813) 22

7.

a.2) Venituri (ct. 7813) 23

1

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



b) Ajustari de valoare privind activele circulante (rd. 25 - 26) 24b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 25b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 26Alte cheltuieli de exploatare (rd. 28 la 31) 278.1. Cheltuieli privind prestatiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622+ 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 - 7416) 28

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) 298.3. Alte cheltuieli (ct. 652 + 658) 30Cheltuieli cu dobanzile de refinantare inregistrate de entitatile radiate dinRegistrul general si care mai au in derulare contracte de leasing (ct. 666*) 31

Ajustari privind provizioanele (rd. 33 - 34) 32- Cheltuieli (ct. 6812) 33

8.

- Venituri (ct. 7812) 34CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL(rd. 13 la 16 - 17 + 18 + 21 + 24 + 27 + 32) 35

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:- Profit (rd. 12-35)

36

- Pierdere (rd. 35-12) 37Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7613) 389.- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 39Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele imobilizate(ct. 763) 4010- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 41Venituri din dobanzi (ct. 766*) 4211- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate 43

Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 44VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 38 + 40 + 42 + 44) 45

Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si investitiile financiaredetinute ca active circulante (rd. 47 - 48) 46

- Cheltuieli (ct. 686) 4712

- Venituri (ct. 786) 48Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666* - 7418) 49- din care, cheltuielile in relatia cu entitatile afiliate 5013Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 51

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 46 + 49 + 51) 52PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):

- Profit (rd. 45 - 52)53

- Pierdere (rd. 52 - 45) 54PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A):- Profit (rd. 12 + 45 - 35 - 52) 5514- Pierdere (rd. 35 + 52- 12 - 45) 56

15 Venituri extraordinare (ct. 771) 5716 Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 58

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARA:- Profit (rd. 57 - 58) 5917- Pierdere (rd. 58 - 57) 60

VENITURI TOTALE (rd. 12 + 45 + 57) 61CHELTUIELI TOTALE (rd. 35 + 52 + 58) 62

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):- Profit (rd. 61 - 62)

63

- Pierdere (rd. 62-61) 6418 Impozitul pe profit (ct. 691) 6519 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 6620 PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A PERIOADEI DE RAPORTARE: 67

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



- Profit (rd. 63 - 65 - 66)- Pierdere(rd. 64 + 65 + 66);(rd. 65 + 66 - 63)

68

1La acest rand se cuprind si drepturile colaboratorilor, stabilite potrivit legislatiei muncii, care se preiau dinrulajul debitor al contului 621 „Cheltuieli cu colaboratorii", analitic „Colaboratori persoane fizice". *)Conturi de repartizat dupa natura elementelor respective.

Contabilitatea dup natur i tipul de activitateAplicarea principiilor contabile i a regulilor juridice (decret contabil, drept comercial)

sfâr te printr-o contabilitate dup natur :- a cheltuielilor i a veniturilor pentru contul de profit i pierdere,- a categoriilor de crean ieri sau debitori (aloc ri i resurse) pentru bilan .Aceast analiz este coerent pentru conturile din bilan , a a cum s-a v zut deja

(separarea p ii stabile de elementele circulante, a elementelor de exploatare de cele din afaraexploat rii).

Pentru contul de profit i pierdere, analiza activit ii ridic numeroase probleme.Logica este cea a unor fluxuri fizice sau cvasifizice în ciclul de produc ie (materii primeconsumuri intermediare servicii externe). Soldurile intermediare de gestiune permit maidegrab analiza activit ii de produc ie, foarte pu in a activit ii comerciale i deloc aactivit ii de prest ri servicii.

Contabilitatea dup natur i segmentareAnaliza contului de profit i pierdere se face dup natur . De exemplu, ansamblul

cheltuielilor cu personalul se regrupeaz pe o linie, la fel ca i ansamblul vânz rilor derfuri.

Ea nu permite analiza:- costurilor generate de un serviciu func ional al întreprinderii: produc ie, distribu ie,

administra ie general ;- activit i specifice: rezultatul generat de activitatea de îmbuteliere sau de activitatea

electromecanic ;- zone geografice: vânz rile în Europa, vânz rile în Asia.Contabilitatea dup natur i structura costurilorContul de profit i pierdere nu permite o analiz în termeni marginali deoarece nu

separ costurile fixe de costurile variabile: de exemplu, cheltuielile fixe de produc ie(amortizare, personal permanent) i cheltuielile variabile de produc ie (energie, personalsezonier, materii prime). Prin acest fapt analiza punctului mort devine dificil .

Cum am v zut deja, analiza contului de rezultate i analiza global a activit ii dupnatur vor fi insuficiente. Pentru o m surare fin a activit ii întreprinderii, se va face apel lacontabilitatea analitic i la tehnicile controlului de gestiune.

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE IRETRAT RILE POSIBILE ALE ACESTORA

a) Principalele componente ale contului de profit i pierderepentru a putea construi soldurile intermediare de gestiune, structura contului de

rezultate va fi prezentat sub form de tablou, a a cum se întâlne te în analiza contabil ,având debitul afectat cu cheltuielile iar creditul cu veniturile.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Cheltuieli de exploatare Venituri de exploatareRezultat de exploatare

Cheltuieli financiare Venituri financiareRezultat financiar

Cheltuieli excep ionale Venituri excep ionaleRezultat excep ional

Contul de rezultate se descompune în trei blocuri de importan inegal :- De exploatare. Este activitatea recurent a întreprinderii, rezultatul meseriei sale.

Rezultatul exploat rii permite compararea a dou întreprinderi cu aceea i activitate indiferentde modul de finan are a acestei activit i (dup retratarea leasing-ului).

- Financiar. Este costul de finan are a activit ii. Costul de finan are poate fi în func iede decizia de produc ie (de exemplu, o puternic substituire a capitalului cu munca i investi iiimportante). Rezultatul financiar este de asemenea în func ie de istoricul întreprinderii. Oîntreprindere cu tradi ie, care a acumulat rezultate pozitive importante i deci rezervefinanciare va avea un rezultat financiar pozitiv. O întreprindere recent va fi puternicîndatorat (sl biciunea capitalurilor proprii, cre tere puternic a necesarului de fond derulment de exploatare datorit cre terii rapide a activit ii).

Rezultatul financiar puternic negativ înseamn întotdeauna dezechilibre bilan iere, darnu neap rat o întreprindere a c rei s tate este periclitat , dinamismul economic, creândadesea dezechilibre financiare (importan a datoriilor financiare în capitalurile permanente saudezechilibrul FRNG – NFR).

- Excep ional. Rezultatul excep ional este nerecurent, el fiind în general pu insemnificativ în activitatea exerci iului. Exist , cu toate acestea, cazuri ce pot fi analizate; deexemplu, cesiunea important de imobiliz ri (ramura de activitate) va conduce la apari ia unorprobleme de recuren a rezultatului de exploatare etc. Penalit ile importante înscrise înrândul cheltuielilor excep ionale pot fi efectul unor disfunc ionalit i.

Analiza form rii rezultatului folosind tabloul soldurilor intermediarede gestiune

A. Etape de analiza. Etapa 1: se face o analiz general asupra portofoliului de activit i ale

întreprinderii prin care se urm re te modului în care întreprinderea î i desf oar activitatea istrategia acesteia. În absen a sa diagnosticul financiar nu poate ajunge decât la constatareasuperficial a unui dezechilibru, f a putea stabili care sunt cauzele reale.

b. Etapa 2: diagnosticul trece la construirea unui tablou al soldurilor intermediarede gestiune (TSIG). Acest tablou serve te ca suport pentru studierea nivelului i evolu ieiprincipalelor solduri i la compararea lor cu cele ale altor întreprinderi.

B. Construc ia i utilizarea TSIG.Vânz rile de m rfuri + Produc ia vândut ±Produc ia stocat =Veniturile totale- Costul de cump rare al m rfurilor vândute- Consumurile materiale=Marja brut- Alte cheltuieli externe=Valoarea ad ugat+ Subven iile de exploatare- Impozitele i taxele- Cheltuielile de personal

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



=Excedentul brut din exploatare- Amortiz rile i provizioanele+ Alte venituri- Alte cheltuieli=Rezultatul din exploatare+ Veniturile financiare=Rezultatul economic- Cheltuielile financiare=Rezultatul curent înaintea impozit rii+ Rezultatul excep ional- Participarea salaria ilor la profit- Impozitul asupra beneficiului=Rezultatul exerci iului

ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE IRETRAT RILE POSIBILE

Venituri totaleIndicatorul de activitate venituri totale cuprinde în afara vânz rilor, produc ia stocat

i imobilizat . Analiza financiar a activit ii trebuie s separe evolu ia real de evolu ianominal , s stabileasc influen a modific rii pre urilor i influen a modific rii volumului deactivitate.

Marja comercialMarja comercial permite întreprinderilor de comer s determine rezultatul degajat

din vânz rile de m rfuri.Primul sold intermediar de gestiune este de fapt insuficient pentru a analiza activitatea

unei întreprinderi cu activitate pur comercial . Aceste întreprinderi î i vor analiza marja într-omanier sectorial , pe produs sau pe sector geografic.

Soldurile intermediare de gestiune sunt pu in adaptate analizei activit ii comerciale,îndeosebi conceptul de valoare ad ugat .

Întreprinderile industriale dezvolt adesea i o mic activitate de comer(complementul unei game de produse, vânz ri de m rfuri legate de produc ie).

În general, cu cât sectorul de vânz ri al întreprinderii este mai aproape deconsumatorul final, cu atât procentul marjei comerciale este mai ridicat.

Produc ia exerci iuluiProduc ia exerci iului este un amestec de venituri din exploatare cu origine i principii

de evaluare diferite.Vânz rile de produse finite i prest rile de servicii sunt evaluate la pre ul de vânzare,

în vreme ce produc ia stocat i produc ia imobilizat sunt evaluate în costuri de produc ie.Veniturile nete par iale din opera iile pe termen lung reprezint o cot parte din beneficiulcontractelor cu o durat mai mare de un an.

Retratarea produc iei exerci iului- Produc ia stocat (cre terea stocurilor): Evaluarea stocurilor cuprinde în acela i timp

pre ul de cump rare al materiilor prime, cât i cheltuielile accesorii, mâna de lucru direct iamortiz rile. Aceste m rimi vin s falsifice valoarea ad ugat , majorând-o cu cheltuielinecuprinse în consum.

Produc ia stocat poate fi diminuat cu mâna de lucru direct i cu amortiz rile

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



incluse, aceste m rimi fiind retratate la nivelul excedentului brut de exploatare i la nivelulrezultatului de exploatare

Valoarea ad ugat (V.A.)Conceptul de valoare ad ugat este extrem de important din punct de vedere

economic. Este vorba de diferen a dintre intr ri i ie iri. Ea m soar crearea de valoare detre întreprindere. Vorbim de o creare de valori începând din momentul din care vânz rile

exerci iului sunt superioare consumurilor generate de aceste vânz ri.Valoarea ad ugat este un bun indicator al ponderii activit ii economice a

întreprinderii în ansamblul economiei na ionale. Aceast no iune este apropiat de agregateledin contabilitatea na ional .

Valoarea ad ugat nu este adaptat analizei unei activit i de prest ri servicii în careconsumul nu reprezint altceva decât cheltuielile generale ale întreprinderii.

Pe lâng activit ile de comer i prest ri de servicii, o puternic valoare ad ugatpoate însemna:

- o tehnologie avansat sau produse protejate prin brevete,- o puternic integrare pe vertical care diminueaz consumul. Invers, se poate estima

valoarea ad ugat este ceea ce r mâne pentru remunerarea factorilor de produc ie (munca,statul, investitorii).

Retratarea valorii ad ugateSe pot aduce anumite critici defini iei consumurilor intermediare. Natura juridic a

opera iei este cea care va determina contul de înregistrare contabil .- Personalul interimar facturat de c tre un furnizor se va înscrie în „alte servicii

externe”: cu cât decizia de produc ie a întreprinderii se va îndrepta c tre substituireapersonalului permanent de c tre personalul interimar, cu atât valoarea ad ugat va sc dea. Înmajoritatea cazurilor este a adar de preferat o reclasare a cheltuielilor cu personalul interimarîn cheltuielile cu personalul.

- Chiriile pentru leasing sunt clasate în rândul serviciilor externe, fapt care nu permiteanaliza costului investi iei incorporate în produc ie. Chiriile vor fi retratate în dou p i:amortizarea care ar fi fost practicat în condi ii de proprietate a imobiliz rii, pe de o parte;cheltuielile financiare pl tite societ ii de leasing pentru diferen . Aceasta situa ie face screasc valoarea ad ugat i s se diminueze rezultatul exploat rii cu suma amortiz rii irezultatul financiar cu cheltuielile financiare. De asemenea, retratarea poate fi actuarial(retrat rile din bilan ul func ional).

Excedentul Brut de Exploatare (EBE)Excedentul brut de exploatare este rezultatul dup remunerarea factorilor de produc ie,

mân de lucru i stat. Impozitele i taxele pl tite sunt considerate ca o remunerare a serviciilorprestate de c tre stat.

Dac diferen a dintre valoarea ad ugat i excedentul brut de exploatare esteimportant , aceasta arat o întreprindere cu o puternic utilizare a mâinii de lucru.Întreprinderea este slab mecanizat : fie c substituirea capital - munc este imposibil , fie cîntreprinderea are o tehnologie îmb trânit .

Excedentul brut de exploatare va fi soldul intermediar semnificativ pentruîntreprinderile prestatoare de servicii în care cheltuielile cu personalul reprezint o parteimportanta din costuri. Excedentul brut de exploatare este un bun indicator al performan elorindustriale i comerciale.

Pân la excedentul brut de exploatare, ansamblul veniturilor i al cheltuielilor are uncaracter incasabil i decasabil.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Retratarea excedentului brut de exploatare- Personalul interimar integral în valoarea ad ugat este dedus din excedentul brut de

exploatare.- Participarea salaria ilor poate fi astfel retratat la nivelul excedentului brut de

exploatare dac se estimeaz c aceasta este recurent i face parte din costul global alpersonalului.

- Subven ia de exploatare: aceasta poate face referire la posturile specifice ale contuluide rezultate: de exemplu, subven ia pentru angajarea unui salariat. Aceste subven ii pot fideduse din suma conturilor de cheltuieli corespunz toare.

Rezultatul exploat riiRezultatul exploat rii permite m surarea rezultatului activit ii. El va permite

surarea eficientei aparatului productiv ca o combina ie între capital i for a de munc .Diferen a dintre excedentul brut de exploatare i rezultatul exploat rii este constituit

în esen din amortizarea imobiliz rilor: incorporarea uzurii investi iilor la produc ie. Deasemenea, se pot constata provizioane pentru deprecierea activelor circulante.

O întreprindere a c rei func ie de produc ie arat o puternic substituire a capitaluluicu munca va constata o puternic degradare a rezultatului de exploatare în raport cuexcedentul brut de exploatare. Rezultatul exploat rii va permite compararea deciziilorproductive f cute de mai multe întreprinderi din acela i sector de activitate, independent demodalitatea de finan are practicat .

Retratarea rezultatului de exploatare- Cota parte din chiria pentru mijloacele de inute în leasing corespunz toare

amortiz rii care s-ar fi practicat în condi ii de proprietate a imobiliz rii este dedus dinrezultatul de exploatare.

- Transferul cheltuielilor de exploatare: acesta poate privi conturi de consumuri (cotaparte a cheltuielilor rambursate de c tre o întreprindere care ocup spa ii comune). Deasemenea, el poate face referire la salariu (rambursarea indemniza iilor zilnice de securitatesocial ) i la alte posturi.

Se prefer afectarea transferurilor de cheltuieli la fiecare sold intermediar implicatpentru a face posturile omogene.

Rezultatul curentRezultatul curent integreaz costul finan rii întreprinderii (rezultat financiar).Retratarea rezultatului curent - Cheltuielile financiare incluse in redeven ele leasing-ului se deduc la nivelul

rezultatului financiar.

Rezultatul excep ionalRezultatul excep ional se înregistreaz ca urmare a efectu rii de c tre firm a unor

activit i excep ionale care determin înregistrarea unor venituri sau/ i a unor cheltuieli.Retratarea rezultatului excep ionalAnumite activit i includ în modalitatea de gestiune cesiunea de imobiliz ri. De

exemplu, o societate care împrumuta automobile va împrumuta pentru o anumit perioada detimp un vehicul dup care îl va vinde la momentul oportun pentru a- i maximiza profitul. Deasemenea, întreprinderile de transport rutier cedeaz în mod sistematic camioanele dup X anide utilizare. În acest caz, putem considera c plusurile sau minusurile de valoare fac parteintegrant din rezultatul activit ii i astfel trebuie s fie reclasate la nivelul rezultatului deexploatare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Rezultatul exerci iuluiRezultatul exerci iului cuprinde rezultatul curent i rezultatul excep ional minus

impozitul pe societate. El este astfel egal cu suma veniturilor minus suma cheltuielilorexerci iului.

Impozitul pe societate se scade din acest sold i nu din excedentul brut de exploatare,deoarece se consider c rezultatul este repartizat între:

- ac ionari ( rezultatul exerci iului- stat ( impozitul pe societateDe notat c , în urma legii fiscale cu privire la reportarea deficitelor, se pot constata

credit ri ale impozitelor pe societate

Plusurile sau minusurile de valoareAcestea sunt rezultatul cesiunii de imobiliz ri; soldul este în general nesemnificativ

(cesiune de imobiliz ri pentru o înlocuire cu o valoare net contabil sc zuta i un pre decesiune redus).

De notat c plusurile sau minusurile de valoare sunt deja incluse în rezultatulexcep ional.

CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE (C.A.F.)

a) Principii de bazRezultatul exerci iului contabil nu înseamn o cre tere (sau o sc dere) a trezoreriei cu

aceea i suma. Aceasta din doua motive principale:- Nu toate veniturile i cheltuielile sunt încasabile i respectiv de pl tit: atunci când se

înregistreaz o amortizare, este vorba de o cheltuiala calculat care nu corespunde unei pl i(pre ul investi iei fiind achitat în momentul achizi iei). De asemenea, o reintegrare deprovizioane nu conduce la nici o încasare, este doar un venit calculat.

- Nu toate încas rile i pl ile corespunz toare veniturilor i cheltuielilor se realizeazla închiderea exerci iului.

Acestor dou motive se adaug ponderea finan rii ciclului de investi ii i a evolu ieicheltuielilor financiare.

Capacitatea de autofinan are este degajarea poten ial a trezoreriei atunci când toateveniturile incasabile sunt încasate i toate cheltuielile de pl tit sunt achitate.

Pe de alt parte, ea reprezint capacitatea întreprinderii de a- i autofinan a investi iilei cre terea necesarului de rulment, precum i capacitatea de a- i rambursa datoriile

financiare.

b) Metode de calculCapacitatea de autofinan are este diferen a dintre toate veniturile monetare i toate

cheltuielile monetare ale exerci iului.

1) Metoda deductivEste suficient sa analiz m caracterul monetar sau nemonetar al veniturilor i al

cheltuielilor.Pân la nivelul excedentului brut de exploatare, toate veniturile i cheltuielile sunt

încasabile i respectiv de plat . Putem pleca prin urmare de la excedentul brut de exploatare.Transferurile de cheltuieli au un caracter încasabil; este vorba, de exemplu, de o

rambursare a indemniza iei de securitate social sau de o rambursare a unei prime deasigur ri. In cazul transferului de cheltuieli pentru cheltuielile de repartizat, este vorba de o

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



asimilare a cheltuielilor de exploatare în investi ii.

2) Metoda aditivRezultatul exerci iului fiind egal cu ansamblul veniturilor i cheltuielilor exerci iului

(monetare sau calculate), capacitatea de autofinan are se poate calcula ad ugând la rezultatulexerci iului ansamblul cheltuielilor calculate i sc zând ansamblul veniturilor.

O eroare frecvent comis în calculul capacit ii de autofinan are prin metoda aditiveste neluarea în calcul a provizioanelor i a veniturilor din provizioane cu caracter financiarsau excep ional, care sunt clasate în contul de profit i pierdere în blocurile financiare sauexcep ionale.

c) Analiza capacit ii de autofinan areCapacitatea de autofinan are permite eviden ierea capacit ii întreprinderii:- de a- i autofinan a investi iile;- de a- i rambursa datoriile financiare.Indicatorul: Datorii financiare / C.A.F. arat într-o manier teoretic în câte exerci ii

întreprinderea va fi capabil s i ramburseze datoriile financiare, dac s-ar perpetua în fiecareexerci iu aceea i capacitate de autofinan are.

F retratare Calculul prin metoda deductiv

Excedentul brut al exploat rii 10.128.386 15.333.806Alte venituri 905.237 10.380Alte cheltuieli (60.286) (18.679)Transferuri de cheltuieli de exploatare 54.106 0Venituri financiare 87.758 (1.433.519)Cheltuieli financiare (929.196) (2.003.982)Venituri excep ionale 2.986 0Cheltuieli excep ionale (186)Participarea salaria ilor (452.651) (561.904)Impozitul pe societate (1.482.285) (1.906.465)Capacitatea de autofinan are 8.253.869 11.286.675

Calculul prin metoda aditivRezultatul exerci iului 3.454.226 3.097.104Venituri din provizioane de exploatare (10.090) 0Cheltuieli cu amortiz rile i provizioanele 4.829.954 8.219.480Venituri din provizioane financiare (1) 0 (30.000)Venituri excep ionale din opera ii de capital (2) (28.000) 0Cheltuieli excep ionale din opera ii de capital 3.215 91Cheltuieli excep ionale cu provizioanele 4.564 0Capacitatea de autofinan are 4.966.141 11.286.675

(1) Totalul veniturilor financiare minus reintegr rile de provizioane (47.058 – 17.058)(2) Poate fi vorba despre pre ul de cesiune sau despre o reintegrare a subven iilor

pentru investi ii; aici, pre de cesiune.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



d) Marja brut de autofinan areNo iune mai pu in normalizat , marja brut de autofinan are este apropiat de

capacitatea de autofinan are, dar consider c cheltuielile cu provizioanele pentru depreciereaactivelor au un caracter monetar. De asemenea, cheltuielile cu provizioanele pentru riscuri icheltuieli sunt cheltuieli ce urmeaz a fi achitate (monetare) pentru acea parte care se cunoa tecu certitudine.

Marja brut de autofinan are (metoda deductiv )+ Venituri încasabile+ Reintegr ri de provizioane pentru deprecierea activelor+Reintegr ri de provizioane pentru riscuri i cheltuieli pentru activele i pasivele circulante- Cheltuieli de pl tit- Dot ri la provizioane pentru deprecierea activelor- Dot ri la provizioane pentru riscuri i cheltuieli pentru active i pasive circulante= Marja brut de autofinan are

Marja bruta de autofinan are (plecând de la capacitatea de autofinan are)+ Capacitatea de autofinan are+ Venituri din provizioanele pentru deprecierea activelor+Venituri din provizioanele pentru riscuri i cheltuieli pentru activele i pasivele circulante- Cheltuieli cu provizioanele pentru deprecierea activelor- Cheltuieli cu provizioanele pentru riscuri i cheltuieli pentru active i pasive circulante= Marja brut de autofinan are

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Aplica ie practic

Valorile posturilor aferente contului de profit i pierdere a unei firme sunt prezentateîn urm torul tabel. S se întocmeasc i analizeze tabloul soldurilor intermediare de gestiune.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE- mii lei -

Denumirea indicatorilor Nr. Exerci iul financiarrd. precedent încheiat

A B 1 2Venituri din vânzarea m rfurilor 01 39986988 49356826

Productia vândut 02 200042522 276920554Cifra de afaceri (rd. 01+02) 03 240029510 326277380Venituri din productia stocat Solduri creditoarre 04 13657794 32808990

Solduri debitoare 05 - -

Venituri din productia de imobiliz ri 06 - -

Productia exercitiului) 07 213700316 309729544

Venituri din subventii de exploatare 08 29716 98152Alte venituri din exploatare 09 744388 1007730

Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare 10 13162 -

I. VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL(rd. 03+04-05+06+08 la 10)

11 254474570 360192252

Cheltuieli privind m rfurile 12 35419828 43719274Cheltuieli cu materiile prime 13 74323940 112147396Cheltuieli cu materiale consumabile 14 51274684 73369228Cheltuieli cu energia si apa 15 7923422 10291358Alte cheltuieli mteriale 16 806818 1664900Cheltuieli materiale - total (rd. 13 la 16) 17 134328864 197472882Cheltuieli cu lucr ri si servicii executate de terti 18 11312986 16629470

Cheltuieli cu impozite, taxe si v rs minte asimilate 19 5592840 8450734 Cheltuieli cu remuneratiile personalului 20 20889288 29160332 Cheltuieli privind asigur rile si protectia social 21 9219986 13186718 Cheltuieli cu personalul - total (rd. 20+21) 22 30109272 42347050 Alte cheltuieli de exploatare 23 48380 33182 Cheltuieli cu amortiz rile si provizioanele 24 7164600 10338816

II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE - TOTAL(rd. 12+17 la 19+22 la 24)

25 223976770 318991408

A.REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit (rd. 11-25)26 30497800 41200844

Pierdere (rd. 25-11) 27 - - Venituri din participatii, alte imobiliz ri financiare

si creante imobilizate28 - -

Venituri din titluri de plasament 29 - - Venituri din diferente de curs valutar 30 10940 662662 Venituri din dobânzi 31 260140 362104 Alte venituri financiare 32 118 256946 Venituri din provizioane 33 - 4381376

III. VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 28 la 33) 34271198 5663088

Pierderi din creante legate de participatii 35 - -

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate 36 - -

Cheltuieli din diferente de curs valutar 37 3933596 5547776

Cheltuieli privind dobânzile 38 6552904 5196020

Alte cheltuieli financiare 39 - 1582

Cheltuieli cu amortiz rile si provizioanele 40 3815618 1036356

IV. CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL(rd. 35 la 40)

41 14302118 11781734

B. REZULTATUL FINANCIARProfit (rd. 34-41)

42 - -

Pierdere (rd. 41-34) 43 14030920 6118646

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUIProfit (rd. 11+34-25-41)

44 16466880 35082198

Pierdere (rd.25+41-11-34) 45 - -

V. VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL 46 99824 805754

VI. CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL 47 404210 2462500

D. REZULTATUL EXCEPTIONALProfit (rd. 46-47)

48 - -

Pierdere (rd. 47-46) 49 304386 1656746

VII. VENITURI TOTALE (rd. 11+34+46) 50 254845592 366661094

VIII. CHELTUIELI TOTALE (rd. 25+41+47) 51 238683098 333235642

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUIProfit (rd. 50-51)

52 16162494 33425452

Pierdere (rd. 51-50) 53 - -

Impozitul pe profit 54 5904854 8422390

F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUIProfit (rd. 52-54)

55 10257640 25003062

Pierdere (rd. 53+54) (rd. 54-52)

56 - -

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

1. Marja comercialMC = Venituri din vânzarea m rfurilor (707) - Costul m rfurilor vândute (607) =49.356.826 –43.719.274 = 5.637.552

rimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat în func ie de tipulpoliticii de vânzare promovat de întreprindere. De pild , marjele comerciale ridicatecorespund în general, întreprinderilor specializate în comer de lux, sau comer careasigur i service dup vânzare.

2. Produc ia exerci iuluiPE = Produc ia vândut (70-707) +/- Produc ia stocat (711) + Produc ia de imobiliz ri(721,722) = 276.920.554 +32.808.990 = 309.729.544Produc ia exerci iului este un indicator inevitabil, dar ambigu, întrucât este constituit dinelemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la pre de vânzare (produc ia vândut ), iaraltele, la cost de produc ie (produc ia stocat i produc ia imobilizat ). În plus, nivelulrezultatelor se poate modifica în func ie de metoda re inut pentru evaluarea stocurilor.Datorit acestui fapt, valoarea produc iei nu poate s reflecte o realitate financiar .

3. Valoarea ad ugatVA = MC + PE – Consumuri de la ter i (60-607,61,62) =

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



= 5.637.552 + 309.729.544 – 112.147.396 – 73.369.228 – 10.291.358 – 1.664.900 –16.628.470 = 101.264.744Acest indicator ne prezint criteriul privind aprecierea aportului specific al întreprinderiila realizarea produc iei sale.Rata cre terii cifrei de afaceri este adesea nerealist . Numai rata privind cre eterea valoriiad ugate permite evaluarea cre terii reale a întreprinderii.

4. Excedentul brut din exploatareEBE = VA + Subven ii pentru exploatare (74) – Cheltuieli cu impozite, taxe i alte

rs minte asimilate (635) – Cheltuieli cu personalul (64) = = 101.264.744 + 98.152 – 8.450.734 – 42.347.050 = 50.565.112EBE exprim acumularea brut din activitatea de exploatare (opera ii care sunt strictlegate de produc ia industrial , de activitatea comercial sau prest ri servicii), resursprincipal a întreprinderii.Acest sold intermediar de gestiune nefiind perturbat de politica întreprinderii în materie definan are, investi ii, provizioane, fiscalitate, furnizeaz informa ii semnificative cu privirela performan ele industriale i comerciale, fiind de aceea recomandat în studii previzionalei analize comparative ale întreprinderilor apar inând aceluia i sector de activitate.

5. Rezultatul exploat riiRez.exp. = EBE + Alte venituri din exploatare (75) + Venituri din provizioane privindactivitatea de exploatare (781) – Alte cheltuieli de exploatare (65) – Cheltuieli cuamortiz ri i provizioane (681) = 50.565.112 + 1.007.730 – 33.182 – 10.338.816 =41.200.844

Acest profit de 41.200.844 exprim rentabilitatea activit ii de exploatare, ob inut prindeducerea tuturor cheltuielilor (pl tibile i calculate) din veniturile exploat rii (încasabile icalculate).

6. Rezultatul curent al exerci iuluiRez.curent = Rez.expl. + Venituri financiare (76) – Cheltuieli financiare (66) =41.200.844 + 5.663.088 – 11.781.734 = 35.082.198Nefiind perturbat de elemente excep ionale, acest sold permite analiza dinamiciirezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerci ii succesiveÎn cazul nostru întreprinderea degaj rentabilitatea sa, întrucât rezultatul exploat rii irezultatul financiar nu este negativ.

7. Rezultatul brut al exerci iuluiRez. brut = Rez.curent + Venituri excep ionale (77) – Cheltuieli excep ionale (67) = = 35.082.198 + 805.754 – 2.462.500 = 33.425.452

8. Rezultatul net al exerci iuluiRez.net = Rez. brut – Impozitul pe profit (691) = = 33.425.452 – 8.422.390 = 25.003.062

Acest rezultat exprim m rimea absolut a rentabilit ii financiare cu care vor firemunera i ac ionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie s fiesus inut de existen a unor disponibilit i monetare reale, altfel el va r mâne doar unpoten ial de finan are.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Capacitatea de autofinan area. Metoda deductiv CAF = EBE + Alte venituri de exploatare încasabile – Alte cheltuieli de exploatarepl tibile + Venituri financiare încasabile – Cheltuieli financiare pl tibile + Venituriexcep ionale încasabile – Cheltuieli excep ionale pl tibile – Participarea salaria ilor laprofit – Impozitul pe profit = 50.565.112 + 1.007.730 – 33.182 + 1.281.712 – 10.745.378– 8.422.390 = 33.653.604

b. Metoda aditiv CAF = Rez. net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate = = 25.003.062 + 2.462.500 – 805.754 + 1.036.356 – 4.381.376 + 10.338.816 =33.653.604 Importan a autofinan rii se poate argumenta prin multiplele avantaje pe care aceasta leofer întreprinderii, principalele fiind:

Diagnosticul prin sistemul ratelor

1. Ratele de rentabilitate comercial

a. Rata marjei comerciale Rmc = ( Marja comercial / Vânz ri de m rfuri ) x100 = = ( 5.637.552 / 49.356.826 ) x 100 = 11,42 %

Aceast rat pune în eviden strategia comercial a întreprinderii analizate. Astfel,o marj comercial de 11,42% reprezint o marj comercial important , rezultând astfel cîntreprinderea reclam cheltuieli generale sporite i deci servicii mai bune c tre clien i

b. Rata marjei brute de exploatareRmb = ( EBE / CA ) x100 = ( 50.565.112 / 326.277.380 ) x 100 = 154,9 %

Valoarea ridicat a acestei rate, reflect posibilitatea financiar de reînnoire rapid aechipamentelor întreprinderii

c. Rata marjei neteRmn = ( Rez.net al exer. / CA ) x 100 = ( 25.003.062 / 326.277.380 ) x 100 = = 7,66 %

d. Rata marjei nete de exploatareRmne = ( Rez. expl. / CA ) x 100 = ( 41.200.844 / 326.277.380 ) x 100 = = 12,62 %

e. Rata marjei brute de autofinan are

Rmba = ( CAF / CA ) x 100 = ( 33.653.604 / 326.277.380 ) x 100 = = 10,31 %

2. Ratele de rentabilitate economic

Activ economic = Active fixe ( val. brut ) + NFR + DPB = = 140.424.986 + 39.408.896 + 3.780.564 = 183.614.446

a. Rata excedentului brut din exploatare

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Rebe = ( EBE / Activ economic ) x 100 = = ( 50.457.112 / 183.614.446 ) x 100 = 27,53 %

b. Rata rentabilit ii economiceRe = ( Rezult. economic / Activ economic ) x 100 = = ( 33.425.452 / 183.614.446 ) x 100 = 18,20 %

c. Rata profitului netRpn = ( Profit net / Activ economic ) x 100 = = ( 25.003.062 / 183.614.446 ) x 100 = 13,61 %

3. Ratele de rentabilitate financiara. Ratarentabilit ii financiare neteRfn = ( Profit net / Capitaluri proprii ) x 100 = = ( 25.003.062 / 117.099.804 ) x 100 = 21,35 %

b. Rata de rentabilitate financiar înainte de impozitRfin = ( Profit brut / Capitaluri proprii ) x 100 = = ( 33.425.452 / 117.099.804 ) x 100 = 28,54 %

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 6

TABLOUL DE FINAN ARE I TABLOULFLUXURILOR

6.1. Introducere

Dup multe analize i studii de specialitate precum experien în domeniulfinanciar contabil s-a observat c bilan ul confer o viziune static asupra structuriifinanciare a societ ii, iar contul de profit si pierdere, o viziune dinamica asupra activit iieconomico financiar a agentului economic .

O atare viziune cade sub inciden a interesului atât al analistului financiar extern alîntreprinderii, cât i al managerilor acesteia. Un conduc tor de întreprindere este adeseadeterminat s se întrebe i s g seasc r spuns asupra localiz rii beneficiului, in structurilepatrimoniale (trezorerie, stocuri, imobiliz ri etc.).Se poate constata o disconcordan întrecre terea produc iei i cifrei de afaceri, pe de o parte, i volumul i mobilitatea trezoreriei,pe de alt parte.

În urma multor cercet ri i lucr rii s-a acordat un interes deosebit posibilit ilorde investire mijloacelor pe care le poate pune in oper . La toate aceste cerin e, teoria,doctrina i practica mondial au r spuns prin crearea unui instrument extrem de interesant, “tabloul de finan are”.

El a îmbr cat dea lungul timpului mai multe forme. Dintre toate formele imetodele dou a câ tigat aderen a speciali tilor anali ti financiar i anume:

- tabloul de utiliz ri si de resurse

- tabloul fluxurilor de trezorerie.Prima metoda cate domina spre sfâr itul anilor 1970, de i a sedus prin elegan a

ra ionamentelor sale, s-a dovedit vulnerabil în confruntare cu fenomenele infla ioniste dindeceniul al optulea i cu manifestarea tot mai pregnant a economiilor de credit

or-u or ea a trebuit s lase locul celeilalte forme, tabloul fluxurilor de trezorerie, careera mult mai mobil i care prezenta mult mai multe avantaje. Înv mintele unui tablou deutiliz ri i de resurse este extrem de necesare pentru ac ionari, creditori, manageri, anali tifinanciari i al i utilizatori.

Tabloul de utiliz ri i de resurse permite s se explice varia ia patrimoniului întrebilan ul de deschidere i bilan ul de închidere al unui exerci iu. Ca atare, el este orientat spreo analiz patrimonial a întreprinderii. i, nu in ultimul rând, el furnizeaz o vedere deansamblu asupra echilibrului financiar.

În elaborarea unui tablou de utiliz ri i de resurse, trebuie s se fac o distinc iecât se poate de net între fluxurile patrimoniale, fluxurile financiare i fluxurile monetare.

Bernard Colasse apreciaz ca fluxurile patrimoniale nu au în mod obligatoriu un

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



impact asupra disponibilit ilor întreprinderii acesta este motivul pentru care el procedeazla clasificarea acestora in trei categorii:

Prima categorie - Fluxurile patrimoniale – care au un impact imediat asupradisponibilit ilor; exemple: toate cump rile ( de imobiliz ri, de m rfuri, de materii-prime,de presta ii de servicii) pl tite imediat; toate vânz rile încasate imediat.

A doua categorie - Fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat ci întimpul de perspectiv asupra disponibilit ilor întreprinderii: exemple: cump rile ivânz rile pe credit .

A treia categorie – Fluxurile care nu au, nici imediat, nici ulterior, un impactasupra disponibilit ilor; exemplu: cheltuielile cu amortiz rile genereaz un flux dediminuare a valorii, dar nu conduc, în nici un caz, la un flux de lichidit i.

Tabloul de utiliz ri i de resurse are ca obiect prezentarea fluxurilor financiare, întimp ce fluxurile monetare, luate separat, fac obiectul tabloului fluxurilor de trezorerie.

Referitor la tabloul de utiliz ri i de resurse, plecând de la opiniile extrem dediverse ale diferi ilor utilizatori, privind valorile care sunt structurate în aceast situa iefinanciar . Astfel tabloul de utiliz ri i de resurse poate fi calificat ca:

Un instrument indispensabil de gestiune i de previziune;

Un mijloc de realizare a diagnosticului de întreprindere, printr-o abordaremai global i mai dinamic decât cea care face apel la rate;

Un mijloc de a face referire la fluxurile economice i financiare care autraversat întreprinderea i au modificat patrimoniul s u, precum i de a explicaprincipalele aspecte ale comportamentului i perspectivelor acesteia;

Un mijloc pentru aprecierea gestiunii financiare a întreprinderii ( rata deinvestire, politica de autofinan are, raportul între finan area intern i ceaextern );

Un mijloc pentru a analiza politica de investi ii a întreprinderii ( prinraportarea investi ilor la capacitatea de autofinan are, la cifra de afaceri i laimobiliz rile nete la începutul exerci iului);

Un mijloc de apreciere a politicii de dezinvestire a întreprinderii;

Un mijloc de evaluare i interpretare a politicii întreprinderii, de distribuirede dividende ( în special, prin raportarea m rimii sumelor distribuite lacapacitatea de autofinan are);

Un mijloc pentru evaluarea politicilor comerciale ale întreprinderii, pebaza evolu iei datoriilor i crean elor comerciale;

Un mijloc pentru deprecierea riscurilor;

Un mijloc pentru aprecierea rela iei dintre rentabilitate i riscul asumat deintre-prindere;

Un instrument esen ial în diagnosticul realizat de b nci asupraîntreprinderii cliente, in privin a necesit ilor de finan are trecute i viitoare;

Un document pentru informarea ac ionarilor, personalului i altor categoriide ter i;

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii.

Analiza financiar este o proiectare a obiectului si metodelor proprii analizeimicroeconomice in domeniul finan elor agentului economic. Necesitatea apari iei ei s-a impusodat cu na terea i dezvoltarea economiei financiare. Cu toate c au existat i mai înainte forme ale sale, economia financiar , adic ramurafinanciar a tiin elor economice, este relativ tân ca domeniu de cercetare de sine st tor,atribut conturat in perioada postbelic .

Component la nivel microeconomic a economiei financiare i anume finan eleagentului economic au luat avânt în aceea i perioad .

Dezvoltarea pe plan teoretic a microeconomiei financiare a fost sus inut iimpulsionat de evolu ia cantitativ i calitativ a practicii financiare bazate pe cre terea idiversificarea pie elor financiare i pe crearea pie ei secundare. Acestea au condus la apari iaunor noi produse financiare care s r spund mai bine nevoilor în materie de costuri i riscuriale agentului economic. Criza economic a anilor `30 a extins aria preocup rii în domeniul microeconomieifinanciare, asupra problematicii falimentului, reorganiz rii financiare i a reglement rilorfiscale.(1 Manolescu GH.)

Începând cu anul 1950 se analizau activele bilan ului sub aspectul modului de utilizarea fondurilor alocate în activitatea agentului economic. De asemenea s-au dezvoltatinstrumentele de m surare a costului capitalului i de evaluare a activelor financiare sub toateformele ei.

La începutul anilor `60 Modigliami i Miller formulau propuneri privind structura definan are a agentului economic. În aceea i perioada s-au introdus modelele matematice itehnicile statistice care vizau optimizarea aloc rii activelor curente, ap rând o orientarecantitativ în domeniul finan elor agentului economic.

Anii deceniului al 7-lea al acestui secol au fost boga i în reflec ii privind conceptul delichiditate a agentului economic. Astfel a ap rut necesitatea introducerii modelelor de analiza riscului în vederea protec iei creditorilor i a maximiz rii avu iei ac ionarilor. Începând cu anii `80, finan ele agentului economic s-au asigurat cu noi instrumente dedecizie financiar in vederea gestion rii noilor caracteristici ale economiei: cre terea niveluluidobânzilor, a ratei infla iei , a riscului economic i financiar.

În cadrul microeconomiei financiare sau a finan elor agentului economic, disciplinacare studiaz procesul de luare a deciziilor financiare poart numele de management financiar.(2, M.Gh.) La nivelul agentului economic, managementul financiar al turi de metodele ieviden ele contabile sunt principalele surse de alimentare a analizei financiare. Managementul financiar are drept sarcini g sirea surselor de finan are ale activit iiagentului economic i asigurarea remuner rii i restitutorii fondurilor avansate de c treac ionari i creditori. De asemenea, managementul financiar trebuie s determine nevoile definan at, atât pe cele curente ( plata furnizorilor, plata salariilor, acordarea dividendelor iachitarea dobânzilor i ratelor la creditele angajate), cât i proiectele de dezvoltare ale agentuluieconomic. Pentru realizarea celor dou sarcini este necesara analiza financiara. Leg turile dintre managementul financiar, contabilitate de gestiune i analiza

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



financiar se prezint schematic astfel:

- Management financiar = surse de finan are- Contabilitate de gestiune = nevoi de finan at

- Contabilitate financiar = înregistrare i raportare

Analiza financiar :Ofer instrumente pentru aprecierea situa iei financiare a agentului economic,fiind util atât fine elor agentului economic, cât i ter ilor cu care acesta între inerela ii economice.

Este o parte important a activit ii agentului economic contribuind ladeterminarea cuantumului elementelor de patrimoniu necesare, a resurselor deacoperire ale acestora, precum i a rezultatelor financiare ob inute.Se efectueaz in corela ie cu to i factorii economici care au generat rezultatelefinanciare. De aceea, ea se înregistreaz în analiz numita de unii autori ( 4,St nescu C.) economico-financiar i studiaz corela iile dintre activitateaeconomic ( de exploatare) i cea financiar , vizând cu prec dere fluxurilefinanciare care se formeaz la nivelul agentului economic, modul de gestionare iplasare a capitalurilor.Analiza financiar se înscrie ca i obiect de studiu în urm rirea sistemuluiechilibrelor economice, financiare, patrimoniale, de trezorerie, cauzele modific riilor, efectele i m surile necesare reechilibr rii lor în scopul asigur rii uneieficien e economice maxime.

In general, informa ia financiar oferit de analiza financiar prezint date utile lu riideciziilor în domeniul gestiunii, investi iilor, creditului, în leg tur cu activitatea unui agenteconomic.

În particular, analiza financiar prezint date care s permit previziunea, m rimea,calendarul i probabilitatea intr rilor viitoare de fonduri.

In anii `80 s-au înmul it situa iile care reclamau un diagnostic al agentului economic.Dac înainte doar b ncile sau alte institu ii specializate în finan e î i puneau întreb ri asuprasitua iei financiare a agentului economic, cu timpul i al i parteneri ai acestuia au devenit totmai aten i la evolu ia sa financiar , atât sub unghiul performan elor cât i al regresuluieconomic. A a cum prezint Cohen E., evolu ia analizei financiare este efectul a patru categoriide factori:

1. Cresterea riscurilor financiare pentru agentul economic, care se pot repercutaasupra situa iei partenerilor acestuia;

2. Dezvoltarea pie ei de capital i recunoa terea tot mai frecvent a agentuluieconomic la finan are extern prin emisiune de titluri. Acestea determin investitoriipoten iali s se preocupe de situa ia financiar i performan ele agentului economicemitent al titlurilor;

3. Gestionarea atent a trezoreriei i a patrimoniului cump torilor de titluri,având în vedere importan a fondurilor investite în ele;

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



4. Aspectul financiar care acapareaz toat activitatea agentului economic. Prinprisma lui se judec proiectele de investi ii, precum i ansamblul activit ii saleeconomice, ceea ce i-a determinat pe unii autori s afirme c industria este bolnav definan e.

Având in vedere noul context economico-financiar, metodele i tehnicile analizeifinanciare s-au dezvoltat la rândul lor, r spunzând evolu iei obiectivelor mai ales fluxurilorfinanciare foarte complexe. Aceasta a condus la reexaminarea instrumentelor de analiztradi ional : analiza bilan ului, analiza fondului de rulment i metoda indicatorilor. De i s-aafirmat uneori c sunt dep ite, examinarea lor critic le-a p strat valabilitatea, aducându-sedoar îmbun iri in ceea ce prive te prelucrarea datelor contabile i aprofundarea condi iilorlor de aplicare.

A a dup cum se va ar ta in subcapitolele urm toare, fundamentul metodologic alanalizei financiare, r mâne, perfec ionându-se doar modul de prelucrare al surselorinforma ionale, modul de aplicare al procedeelor i interpretarea rezultatelor analizei.

6.2. Obiectivele i utilizatorii analizei financiare

În literatura de specialitate, prezentarea obiectivelor analizei financiare const înenumerarea caracteristicilor economico-financiare ale activit ii agentului economic caretrebuie urm rite i interpretate în vederea lu rii deciziilor.

Se poate spune c analiza financiar reflect rezervele nevalorificate ale profitabilit ii,infla iei, lichidit ii, solvabilit ii, comportamentului la burs de valori i apreciaz starea defaliment a agentului economic. Cea mai complet prezentare a obiectivelor analizei financiare, in postura sa deinstrument al managementului financiar, dovede te c acesta este utilizat .

Selectarea obiectivelor afacerii care pot fi m surate pentru:Stabilirea ,coordonarea i administrarea, ca parte component a

managementului, a unui plan referitor la toate activit ile afacerii;Compararea performan ei înregistrate cu planurile i standardele;

Ob inerea de informa ii i controlul sistemului în concordan cu politicageneral ;

Administrarea politicii i procedurilor de impozitare;Analiza i interpretarea implica iilor situa iei economice, a politicii guvernului i

a presiunilor sociale;Negocierea, achizi ia sau fuziunea de întreprinderi;

Men inerea liniilor de credit cu b ncile;Asigurarea protec iei activelor prin sistemul asigur rilor i al controlului intern;

Stabilirea i men inerea unor rela ii bune cu anali tii în domeniul investi iilor, cupresa financiar i cu poten ialii investitori;

Formularea politicii contabile i financiare; Analiza financiar pus în slujba utilizatorilor interni poart numele de analiz interni serve te la stabilirea diagnosticului financiar intern al agentului economic.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



In linii mari, func ia financiar a agentului economic se caracterizeaz prin aceea c :

Ac ioneaz sub constrângerea rentabilit i i a solvabilit ii;Asigur controlul vie ii financiare a agentului economic;

soar performan ele agentului economic; Rolul func iei financiare i importan a ei variaz în cadrul organiz rii agentuluieconomic, în func ie de m rimea i evolu ia acestuia. Astfel, în cazul unui agent economic mic nu se face sim it necesitatea unei analizefinanciare în adev ratul sens al cuvântului, datorit faptului c riscurile în materie de proiectede investi ii i financiare sunt relativ sc zute. Deciziile pe care le ia conduc torul agentuluieconomic în aceste domenii se bazeaz mai mult pe o analiz financiar intern pertinent . In cazul agen ilor economici de talie mijlocie proprietatea acestora apar ine în generalmai multor ac ionari sau asocia i, deci la nivel decizional are loc o descentralizare. Existtotu i o polarizare a propriet ii, iar ac ionarul principal este, in cele mai multe cazuri, iconduc torul agentului economic. El are interese de moment, legate mai mult sau mai pu in de cele personale, care îighideaz în ac iunile sale manageriale, motiv pentru care acord analizei financiare oimportan relativ modest .

Se pot exemplifica câteva dintre aspectele comportamentelor ale conduc toruluiagentului economic de talie mijlocie:

Pentru a- i asigura putere i prestigiu trece la mari proiecte de investi ii f s sepreocupe de rentabilitatea lor;

Preferând îmbog irea personal rapid distribuie dividende în detrimentulautofinan rii i a independen ei financiare;

utându- i independen a financiar ( neapelarea la credite) intr în contradic ie cuobiectivele de cre tere i de competitivitate care necesit investi ii importante;

Responsabilitatea social prost asumat poate antrena conflicte sociale grave care conduc la greve ce pun în pericol supravie uirea agentului economic.

În cazul agen ilor economici importan i, considera i mari din punctul de vedere alperforman ei lor economico-financiare i al num rului de salaria i. În acest caz toatactivitatea de produc ie i comercial este supus unei analize din punct de vedere financiar.Riscul de a nu fi rentabil face chiar s prevaleze “financiarul” in fa a “industrialului” sau“produc iei”. Deci cu alte cuvinte func ia financiar are rolul s arbitreze nevoile agentuluieconomic legate de produc ie i de desfacere i constrângerile sale financiare (atât interne câti externe).

Analiza financiar intern se concretizeaz în stabilirea unui diagnostic financiar intern.Func ia financiar a agentului economic, cu ajutorul c reia se realizeaz diagnosticulfinanciar, trebuie s se analizeze mai întâi obiectivele de atins i apoi s detecteze puncteleslabe i forte ale agentului economic. Func ia financiar , prin stabilirea diagnosticului financiar, furnizeaz celorlalte func iiale agentului economic dimensiunea mijloacelor financiare de care acestea au nevoie pentrua- i atinge obiectivele, concurând la realizarea obiectivului global al entit ii.

Diagnosticul financiar se integreaz intr-un diagnostic general. Aceasta pentru caactivitatea unui agent economic trebuie studiat ca un sistem care are un scop unitar:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



fabricarea de produse sau prestarea de servicii. Între activit ile societ ii existinterdependen e m surabile cu indicatori adecva i. Astfel, rezultatele activit ii economico-productive se reflect în indicatori financiari. Destina iile profitului, m rimea i propor iile lorinfluen eaz activitatea productiv din perioadele urm toare, iar interdependen a dintreactivitatea productiv i cea financiar depinde de alte interdependen e ca: aprovizionare,produc ie, desfacere, conjunctura pie ii interne i mondiale. Diagnosticul general sau strategic trebuie s descrie variabilele cheie ale mediuluiagentului economic: natura i importan a factorilor externi care influen eaz via a agentuluieconomic: economici, tehnologici, sociali, politici, juridici.

Diagnosticul strategic insist asupra :Pie ii, care înseamn : sector de activitate, imagine comercial , produse, pre uri,

cerere, re ea de desfacere, publicitate;Resursei umane, studiat sub urm toarele aspecte: structura, nivel de preg tire,

calificare, climat social;Mijloacelor tehnice, studiate sub aspecte care vizeaz : starea utilajelor, gradul

de uzur , ponderea brevetelor, activitatea de cercetare. Cu toate c utilizatorii externi ai informa iei financiare a agentului economic pot fiservi i de c tre func ia financiar a acestuia, deci de c tre anali tii interni, de cele mai multeori ei opteaz pentru o analiz proprie. În acesta caz, utilizatorii externi dispun de mai pu inedate interne, motiv pentru care:

Analiza extern i diagnosticul extern:Se bazeaz doar pe datele publicate ale marilor agen i economici, concretizate

în documentele de sintez cerute de legisla ia in domeniu.

Datele sunt furnizate de documentele de sintez contabil , care trebuieelaborate astfel încât s serveasc o eventual analiz financiar .

Analistul extern prelucreaz documentele de sintez contabil impuse delegisla ia agen ilor economici i care trebuie întocmite cel pu in o dat pe an, laîncheierea exerci iului financiar. În cadrul acestuia un rol însemnat îl are anexa labilan ul contabil care d detalii referitoare la posturile sintetizate in documentele desintez .

Pe lâng datele contabilit ii analiza extern mai folose te i date referitoare lapie ele pe care opereaz agentul economic, la domeniul de activitate specific acestuia.

6.3. Metodele, instrumentele i procedeele analizei financiare

Demersul pentru ilustrarea metodelor i instrumentelor analizei financiare pleac de laobiectul acesteia care const în stabilirea diagnosticului asupra situa iei financiare irentabilit ii prezente i viitoare a agentului economic.

Dezvoltarea contextului în care are loc analiza financiar , sublinierea obiectivelor saleare menirea s dea indicii asupra informa iilor care vor trebui colectate i prelucrate, amijloacelor i tehnicilor folosite, precum i a modului de interpretare care vor fi adoptate.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Având în vedere interesele utilizatorilor informa iei financiare care sunt fieinformative, fie opera ionale, ac iunea în analiza financiar are dou finalit i:

6.3.1. Metoda de analiz previzional este utilizat în vederea elabor rii, evalu rii icontrolului deciziilor de gestiune. Ea furnizeaz reguli în conformitate cu strategia adoptat ,care permit fundamentarea unei decizii. Asistarea deciziilor manageriale se face cu ajutorulunor indicatori simpli i apropia i utilizatorilor, în vederea elabor rii unor proiecte deinvesti ii, de finan are complex , de gestionare a opera iilor curente ale agentului economic. Metoda de analiz previzional folosesc informa iile analizei financiare pe baza

rora se construiesc urm toarele instrumente:Indicatori economico-financiari c rora li se dau valori previzionale i

care ofer o interpretare par ial a activit ii agentului economic;Tablouri de prezentare previzional i de analiz a întregii activit i

economice i a situa iei financiare a agentului economic ( de exemplu: planul definan are a unui proiect de investi ii, bugetul de venituri i cheltuieli sau planuriopera ionale, de investi ii, de finan are, de trezorerie)

6.3.2. Analiza financiar retrospectiv este utilizat ca mijloc permanent de descriere isurare care serve te la evaluarea de o manier continu a st rii sistemului, a prevederilor

fa de obiective, f când posibil elaborarea unor reguli de decizie în func ie de rezultateleobservate. În acest caz sunt necesare mijloace de m surare precise, complexe considerate ”universale” pentru to i cei care intr în leg tur cu agentul economic i care trebuie s sebucure de o anumit stabilitate în timp pentru a permite analize comparative dinamice.

În ceea ce prive te metodele de analiz retrospectiv , se poate vorbi de metodeletradi ionale i de metode moderne:

Metodele tradi ionale, care se axeaz pe o analiz static bazat pe studiul bilan uluicu componentele sale: bilan propriu-zis, cont de profit i pierdere, anexa la bilan . Cu toate cîn ultimii 20 de ani au fost deseori contestate, aceste metode, ofer totu i informa ii deneînlocuit, culese din bilan ul contabil propriu-zis i anex la bilan privind condi iilerealiz rii echilibrului financiar al agentului economic i anume:

- structura patrimoniului i evolu ia sa în timp;

- ajustarea lichidit ilor acumulate de c tre agentul economic i scaden ele ce pot fianticipate la o anumit dat ;

- adecvarea între structura resurselor colectate de c tre agentul economic i utiliz rilecare pot fi finan ate cu aceste resurse.

Metoda modern , care se bazeaz pe o analiz dinamic cu ajutorul fluxurilorfinanciare. Aceste fluxuri sunt degajate cu ajutorul unor tablouri construite pe bazainforma iilor mai multor bilan uri succesive, numite tablouri de fluxuri de fonduri, respectivtablouri de fluxuri de trezorerie . Acestea permit în acela i timp o analiz a echilibruluifinanciar i a performan elor economico-financiare ale agentului economic. Aceast diferen iere a metodelor de analiz retrospectiv conduce la definirea a doufeluri de analiz :(a) Analiz static , bogat in abord ri, care poate fi o analiz tradi ional orientat spre

solvabilitatea agentului economic sau o analiz func ional .

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



(b) Analiz dinamic , care este la rândul ei diversificat , utilizând ca instrumente adev ratefamilii de tablouri de fluxuri de fonduri, respectiv tablouri de fluxuri de trezorerie.

6.4. Tablourile de flux instrumente ale analizei dinamice

6.4.1. Fluxurile

Adep ii analizei dinamice a bilan ului contabil sunt numi i finan ti,ace tia suntinteresa i în reconstituirea mi rilor i transform rilor patrimoniului imputabile unei anumiteperioade, care au concurat la ob inerea unui anumit rezultat financiar i la asigurareaechilibrului financiar al încas rilor i al pl ilor propriu-zise.

În limbaj financiar, aceste mi ri i transform ri ale patrimoniului poart denumirea defluxuri.

Pentru a cunoa te fluxurile unei perioade trebuie ca acestea s fie înregistrate pe m surce se efectueaz . Acest lucru este posibil numai în cazul fluxurilor pentru care se determinrezultatul perioadei i sunt înregistrate în contul de profit i pierdere din cadrul documentelorde sintez contabil . Acest cont reflect varia iile capitalurilor proprii care provin dinopera iile unei anumite perioade, cu excep ia opera iilor legate de capitalul social. El nu poateexplica îns varia iile celorlalte elemente constitutive ale patrimoniului. Acestea ar putea daun r spuns în ceea ce prive te localizarea sau materializarea rezultatului financiar înstructurile de activ ale patrimoniului: imobiliz ri, stocuri sau trezorerie. De asemenea ar puteaexplica cum s-au alocat în vederea ob inerii acestui rezultat, resursele la nevoi i cum s-arealizat echilibrul financiar. Cunoa terea acestora se poate face indirect, prin compararea unorbilan uri succesive care s reflecte fluxuri degajate de opera iile efectuate de agentuleconomic în cursul unei perioade de timp. În acest caz, analiza nu este dinamic în sensulstrict al cuvântului, ci static comparativ . Pentru a servi scopului men ionat se construie teun al treilea document de sintez numit tabloul de flux.

Clasificarea general a fluxurilor economice, conform teoriei financiare esteurm toarea:

A. Fluxuri care au un impact imediat sau amânat asupra lichidit ilor(trezoreriei ), în cadrul c rora se disting:

Fluxuri reale sau fizice, care corespund unor cump ri sau vânz ri debunuri i servicii i care au inciden asupra trezoreriei prin pl ile, respectiveîncas rile imediate (în numerar) sau amânate ( pe credit); se mai numesc fluxuride compensare

Fluxuri monetare, care nu au ca contrapartid un flux fizic de bunurii servicii (cum sunt: plata dividendelor, rambursarea creditelor, plata impozitelor,

încasarea sau plata dobânzilor) i au inciden imediat sau amânat asupralichidit ilor (trezoreriei), dup cum exist sau nu un decalaj de timp între deciziade realizare a acestor opera ii i încasarea sau plata propriu-zis ;se mai numescfluxuri autonome.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



B. Mi ri contabile f inciden imediat sau amânat asupralichidit ilor (trezoreriei), care au rolul de a corecta rezultatul financiar prin înregistr ride ajustare cu ocazia inventarului i înregistr ri de delimitare în timp a veniturilor i acheltuielilor; se mai numesc decalaje contabile.

C. Mi ri contabile f inciden imediat sau amânat asupralichidit ilor, care se concretizeaz în înregistr ri pentru:

Corectarea valorii activelor sau pasivelor: amortiz ri, ajust ri, diferen edin reevaluare, opera ii interne de majorare a capitalului social, erori deînregistrare contabil ; se mai numesc fluxuri fictive sau nonfluxuri;

Reflectarea opera iilor de fuziune, diviziune, aport par ial de activ; semai numesc mi ri legate de schimb rile de baz .

Analiza dinamic studiaz fluxurile financiare pe ciclurile activit ii agentuluieconomic. Astfel, fluxurile financiare se împart:

-fluxurile legate de opera iile de exploatare ( sau curente)-fluxurile legate de opera iile de finan are

-fluxurile legate de opera iile de investi ii Scopul analizei dinamice a fluxurilor financiare este de a descrie i aprecia

condi iile de ajustare între diferitele tipuri de fluxuri. Aceste ajust ri, înainte de a ilustra întermeni globali realizarea echilibrului financiar, vizeaz echilibre par iale specificediferitelor concep ii cu privire la echilibrul financiar. Combin rile diferite ale elementelorechilibrului financiar determin optici diferite asupra fluxurilor financiare i pe aceast baz ,modele diferite ale tablourilor utilizate în cadrul analizei dinamice.

Tipologiile fluxurilor financiare, în func ie de concep iile cu privire laechilibrul financiar, sunt:

a) Din punct de vedere al evalu rii fluxurilor:1) Fluxuri la costuri istorice sau contabile;2) Fluxuri la valori actuale care in seama de factorii ce distorsioneaz valorile

contabile, cum sunt: infla ia, raportul de schimb al monedei na ionale, gradul realde învechire a bunurilor.

b) Din punct de vedere al modului de urm rire a fluxurilor pe parcursul unuiexerci iu financiar - contabil sau al sistemului de contabilitate adoptat, fluxurilese clasific în: - fluxurile de trezorerie

- fluxuri de fonduri

Fluxurile de trezorerie (de lichidit i, cash-flow-uri) Acestea reprezint suma fluxurilor de lichidit i degajate într-o anumit perioad i

se calculeaz ca i diferen între încas rile i pl ile perioadei. Varia ia lichidit ilor reflectrezultatul activit ilor desf urate de agentul economic.

Fluxurile de trezorerie se pot ob ine cu u urin pe baza datelor contabilit ii detrezorerie sau de încas ri i pl i. Construc ia fluxurilor de trezorerie se face prinreconstituirea mi rilor monetare ale perioadei pe baza bilan ului contabil, a contului deprofit i pierdere i a anexei la bilan . Analiza fluxurilor de trezorerie include analiza

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



rezultatelor, a utiliz rilor , resurselor i a varia iei trezoreriei. Se ob in astfel informa ii privindsolvabilitatea întreprinderii ca leg tur periodic între încas ri i pl i.

Fluxurile de fonduri Acestea reprezint ansamblul fluxurilor reale legate de activit ile agentului

economic, indiferent de momentul încas rii sau pl ii. Fluxurile de fonduri sunt denumitefluxuri poten iale de trezorerie în m sura în care conduc pe termen scurt sau lung la un flux detrezorerie efectiv.

Fluxurile de fonduri se materializeaz în cre terea sau diminuarea unei utiliz ri,respectiv resurse. Ilustrarea lor presupune întocmirea bilan ului contabil i aplicarea uneicontabilit i de angajamente.

Construc ia fluxurilor de fonduri se face prin compara ia dintre dou bilan uri contabile,a anexei la bilan i eventual a contului de profit i pierdere sau pierdere. Analiza fluxurilor defonduri include analiza rezultatelor i analiza ajust rilor dintre fluxurilor de utiliz ri ifluxurile de resurse. Aceasta ilustreaz astfel transform rile petrecute în timp în cadrulbilan ului i d o idee asupra solvabilit ii, autonomiei i riscului financiar.

Fluxurile financiare fac deci leg tura între analiza static i cea dinamic adocumentelor de sintez contabil i în special a bilan ului contabil.

Întocmirea tabloului de flux

Doctrina i practica mondial a analizei dinamice a bilan ului contabil sub forma unuitablou al fluxurilor a evoluat în timp, în paralel cu teoria i analiza financiar în general,precum i cu interesul stârnit de aceast form a analizei financiare. Cercet rile în materie de tablouri de flux nu sunt recente. În Statele Unite NorthernCentral Railroad publica în 1863 un rezumat al opera iilor financiare, iar în Fran a, primuldocument de acest fel a fost publicat în anul 1952.

Aceste cercet ri au r mas la început izolate i, în general, la nivel de teorie. Apoi, încadrul unor anumite sisteme contabile a ajuns s fie prev zut ca un document de sintezadi ional a c rei întocmire obligatorie nu era cerut prin lege. Tabloul de flux a r mas mul iani, din punct de vedere conceptual, un fel de “ cenu reas ”. Era utilizat doar pentru a ajustao parte a elementelor utilizate în crearea contului de profit i pierdere. Aceast structur a fostdeliberat conceput s nu dea informa ii suplimentare, ci doar s rearanjeze informa iile dejaprezentate în alte documente de sintez .

Pe m sura înregistr rii unor schimb ri ale conjuncturii economice mondiale, a cre teriicomplexit ii pie elor i a riscurilor financiare, a crescut i interesul pentru supraveghereasitua iei financiare a agen ilor economici i c utarea unor noi instrumente financiare. Acesteaerau puse la dispozi ia managerilor pentru a urm ri retrospectiv asigurarea echilibruluifinanciar microeconomic, pentru a limita volatilitatea trezoreriei i pentru a asigura o gestiuneoptim a acesteia. În acela i timp, accentuarea concuren ei i mondializarea economic a f cut

creasc interesul utilizatorilor externi pentru informa ia financiar-contabil a agen iloreconomici, care s le prezinte situa ia financiar a acestora ca i o component a valoriiactuale, precum i a poten ialului lor de cre tere.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Pe m sura sporirii importan ei sale, tabloul de flux a primit pe lâng rolul de a descrie iîn elege situa ia financiar a agentului economic i un rol normativ. Rolul normativ const înprezentarea unor criterii de apreciere a echilibrului financiar care trebuie avute în vedere încadrul strategiei financiare a agentului economic i anume: riscul financiar i dezvoltarea. Cualta cuvinte, tabloul de flux este un instrument de diagnosticare a situa iei trecute i ajut laelaborarea unor norme sau previziuni în leg tur cu echilibrul financiar, factori care îldetermin i efectele sale.

Toate aceste considerente au condus pe plan interna ional la prevederea obligativit iiîntocmirii unui tablou al fluxurilor.

Norma contabil interna ional IAS nr.7 a IASC, adoptat în martie 1976 arat ctabloul de finan are trebuie s fac parte integrant din documentele financiare.

El trebuie s fie prezentat pentru fiecare exerci iu pentru care se întocme te contul derezultat. Norma citat a fost revizuit în 1990 numai în sensul prevederii unui nou model altabloului fluxurilor, nu i în privin a renun rii la obligativitatea întocmirii acestuia.

Normele contabile americane prev d de asemenea obligativitatea întocmirii unuitablou de flux.

În ceea ce prive te Fran a, în anul 1977, centrele de gestiune agregate carerealizau statici regionale cereau aderen ilor lor un dosar de gestiune care includea i untablou al fluxurilor. Importan a i utilitatea tabloului fluxurilor a crescut odat cuadoptarea, în martie 1984, a unei legi cu privire la prevenirea i solu ionarea amiabil adificult ilor agen ilor economici.

În acest context se recomand prevederea, cuprins în legea contabil româneasc ,a întocmirii de c tre agen ii economici a unui tablou de flux, chiar numai cu titlufacultativ. Necesitatea elabor rii acestuia este actual din dou considerente:

În primul rând schimb rile în conjunctura economic mondialimpun adâncirea i multiplicarea analizelor financiare privind echilibrul financiar la nivelmicroeconomic;

În al doilea rând, particularit ile etapei traversate ast zi deeconomia na ional impun urm rirea permanent i interven ia operativ sau care vizeazun termen mai lung în ceea ce prive te situa ia financiar a agen ilor economici.

Defini ia tabloului de flux

Agentul economic este în permanent leg tur cu pia a i componentele ei: pia amateriilor prime, pia a mijloacelor de produc ie, pia a muncii, pia a capitalurilor, pia abunurilor i serviciilor. Schimburile efectuate pe aceste pie e, adic vânzarea - cump rarea iîncasarea, respectiv plata elementelor de schimb poart denumirea de fluxuri. Situându-se în centrul analizei dinamice a bilan ului contabil, conceptul de flux a fostexplicat în mai multe lucr ri de specialitate. Planul contabil francez define te tabloul de flux, pe care îl nume te tabloul de finan are,astfel: tablou al utiliz rilor i resurselor care explic varia ia patrimoniului întreprinderii încursul perioadei de referin .

defini ie simpl arat c Fluxurile corespund ansamblului mi rilor care au un impact,fie imediat, fie amânat asupra lichidit ilor agentului economic. (7 Cohen E.)

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Nicolae Feleag , sus ine c : Tablourile de finan are, în general, rezum varia iile privindrimea i compozi ia situa iei financiare care provin din opera iile i faptele ce ocazioneaz

interac iunile dintre întreprindere i mediul s u economic i social.

In ceea ce prive te obiectivele tabloului de flux, H. Stolowy consider c acestaspunde la dou obiective principale: constituie un document de informare a ter ilor i arat

cum i-a finan at întreprinderea nevoile sale de fonduri. În plus, H. Stolowy enumer motivelepentru care tabloul de finan are devine util analizei financiar, i anume pentru c este:

un instrument indispensabil de gestiune i previziuneun mijloc de realizare a diagnosticului întreprinderii printr-o abordare mai

global i mai dinamic decât aceea care folose te indicatoriun mijloc de reconstituire a fluxurilor economice i financiare care au traversat

întreprinderea i i-au modificat patrimoniul i de explicare a principalelor aspecte alecomportamentului i perspectivelor sale

un mijloc de apreciere a gestiunii financiare a întreprinderiiun mijloc de apreciere a politicii de distribuire a dividendelor întreprinderii

un mijloc permanent de în elegere a ceea ce sunt circuitele i mi rile financiareîntr-o întreprindere

un mijloc de testare a impactului deciziilor strategice ale întreprinderii

În plus, pentru investitori, manageri sau al i anali ti, tabloul de flux poate r spundeurm toarelor întreb ri:

Ce s-a întâmplat cu profitul în cursul perioadei ?

De ce dividendele nu sunt mai mari?

Cum s-au ob inut banii (cash-ul ) reclama i de afaceri ?

Cum au fost folosite fondurile ob inute prin emisiune publica

Cum a fost finan at achizi ia unei filiale ?

6.5. Diferitele modele ale tabuului de flux

A a dup cum arat B. Colasse cererea anali tilor i a gestionarilor agen iloreconomici pentru tabloul fluxurilor este tot mai mare, dar nici la ora actual aceast cerere nueste corect satisf cut pe plan mondial, datorit dificult ilor conceptuale i metodologice pecare le implic construc ia sa . Din punct de vedere general, alegerea unui anumit model altabloului fluxurilor, care s descrie evolu ia situa iei financiare a agentului economic, depindede concep ia analistului asupra echilibrului financiar.

S-a v zut cum o defini ie exact a echilibrului financiar este dificil de dat, existând maimulte opinii sau concep ii cu privire la acesta. Astfel c , modelele tabloului de flux nu vorindica un anumit echilibru financiar, ci vor aprecia în ce m sur dezechilibrul financiar este

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



suportabil i în ce m sur sunt îndeplinite anumite norme stabilite anterior de c tre analist.

Fiec rei concep ii financiare îi corespunde un anumit tip de tablou, care pune accentulpe câteva m rimi financiare i se bazeaz pe anumite ipoteze. În ceea ce prive te m rimile sauconceptele financiare se pot da ca i exemplu:

- rentabilitatea,

- autonomia financiar ,- rolul finan rii externe,

- capacitatea de îndatorare,- riscul financiar.

În ceea ce prive te ipotezele re inute poate fi amintit tipul de bilan al analizei staticecare se folose te ca i baz de date pentru construc ia tabloului de flux, precum i tipuri defluxuri utilizate pentru a explica cum s-a realizat egalitatea dintre utiliz ri i resurse, respectivdintre încas ri i pl i.

În plus, diversitatea modelelor tabloului de flux este determinat i de alteaspecte, cum ar fi:

Obiectivele sau preocup rile celor care construiesc tablouri de flux (managerul agentului economic, directorul financiar, expertul contabil, bancherul, analistulfinanciar) sunt variate;

Evolu ia conjuncturii mondiale, care a determinat noi cerin e de analiz inoi modalit i de a le satisface sub forma unor noi tablouri de flux;

Accesul la informa iile agentului economic este diferit pentru un analistextern fa de un analist intern, acesta din urm cunoscând mai multe detalii privindmodificarea, pe parcursul exerci iului, a unor mai multe elemente patrimoniale;

Nici un sistem contabil nu a impus spre aplicare un anumit model de tabloude flux.

În ceea ce prive te ultimul punct, modelele propuse pentru tabloul de flux difer înfunc ie de normele contabile care le reglementeaz , astfel:

a) IASC, în norma sa contabil interna ional nr.7 din 1976, enun principiul flexibilit ii înceea ce prive te prezentarea tabloului de flux: fiecare întreprindere trebuie s adopte aceaprezentare a tabloului fluxurilor care i se potrive te cel mai bine: fie un tablou în careresursele de fonduri sunt egale cu utiliz rile, fie un tablou care pune accent pe diferen adintre originea i utiliz rile fondurilor i care poate s prezinte cre terea sau mic orareatrezoreriei ori a fondului de rulment.

b) În cadrul sistemului contabil anglo-saxon, în Marea Britanie, au fost elaborate dou tipuride tablouri de flux:

- tabloul surselor i a utiliz rilor fondurilor elaborat în iulie 1975 i aplicat începândcu ianuarie 1976, denumit Stetements of source and application of funds;

- tabloul fluxurilor de numerar denumit Cash-flow statements elaborat într-o primvariant , de c tre Comitetul Standardelor Contabile în iunie 1990 i într-o a douavariant de c tre Consiliul Standardelor Contabile în septembrie 1991;

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



c) În cadrul sistemului contabil continental, în Fran a, primul tip de model normalizat învederea aplic rii facultative s-a numit Tableau de financement i s-a elaborat în 1982, încadrul Planului contabil general; era axat pe analiza varia iei fondului de rulment. În 1988,Consiliul superior ala Ordinului exper ilor contabili a elaborat Recomandarea 1.22, careprezint dou tipuri de tablouri:

- tabloul de analiz a varia iei fondului de rulment;- tabloul de analiz a varia iei trezoreriei.

Se poate observa c toate normele interna ionale care reglementeaz elaborareatablourilor de flux le împart în dou mari familii: tablouri bazate pe analiza fondului derulment i tablouri bazate pe analiza varia iei trezoreriei. În cadrul celor dou familii, pe plean teoretic i practic, s-au dezvoltat urm toareletipuri de tablouri de flux, a a cum le enun H.Stolowy:

a) tablouri bazate pe fondul de rulment “ func ional, care arat formarea iutilizarea acestuia”;

b) tablouri bazate pe fondul de rulment financiar, care arat formarea i utilizareaacestuia;

c) tablouri bazate pe trezorerie, care sunt fundamentale pe leg tura fond derulment-nevoi de fond de rulment-trezorerie;

d) tablouri explicative ale trezoreriei, dar care nu se bazeaz pe varia ia fonduluide rulment;

e) tablouri care nu pun accentul nici pe fondul de rulment, nici pe trezorerie, ci auîn vedere ansamblul utiliz rilor i ansamblul resurselor.

Independent de marea varietate a modelelor tabloului de flux i de diferitele opiniiprivind clasificarea lor, acestea trebuie analizate separat, în func ie de tipul de fluxuri pe care-l utilizeaz . Astfel, tablourile de flux se pot împ ii în dou categorii:

- tablouri bazate pe fluxuri de fonduri

- tablouri bazate pe fluxuri de trezorerie.

Tablouri bazate pe fluxuri de fonduri

Aceste tablouri au fost concepute i utilizate sub form anual sau plurianual . Servescunei analize dinamice comparative a unui bilan de închidere fa de un bilan de deschidereaferente perioadei analizate. Prin compararea celor dou bilan uri se poate explica varia iapatrimoniului agentului economic prin punerea în eviden a noilor resurse de care aceasta abeneficiat în cursul perioadei analizate, pentru a- i finan a noile ap rute în aceea i perioad . Fiind construit pe baza a dou sau mai multe bilan uri succesive, care reflect fiecare înparte o egalitate patrimonial , tabloul bazat pe fluxuri de fonduri va descrie, la rândul lui,modul de realizare a egalit ii fluxurilor de utiliz ri cu cele de resurse într-o perioad trecut .Aceasta nu înseamn c menirea sa este de a verifica egalit ile bilan iere de la începutul,respectiv la sfâr itul perioadei analizate. Datele sale pot fi interpretate de c tre analistulfinanciar, astfel încât s furnizeze o explica ie, o apreciere de ansamblu a modului de realizarea echilibrului financiar în perioada trecut .

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Tabloul bazat pe fluxuri de fonduri constituie pentru utilizatorii s i un document sintetici vizeaz în special echilibrul pe termen lung al agentului economic.

În primul rând este un document financiar sintetic pentru descrie i comparfluxurile generate de cele dou obiective principale ale gestiunii agentului: politica definan are i politica de investi ii, ar tând totodat i influen a acestora asupra echilibruluifinanciar.

În al doilea rând, tabloul bazat pe fluxurile de fonduri reflect echilibrulfinanciar pe termen lung al agentului economic din dou considerente:

- o bun gestionare economic , precum i un utilizator extern al informa iilorspecifice acestuia ,analizeaz politica financiar i de investi ii pe o perioad lungde timp, având în vedre continuitatea activit ii;

- politica de investi ii este prin defini ie ancorat pe mai mul i ani, iar finan areainvesti iilor avute în vedere trebuie s se raporteze la aceea i durat de timp.

În ceea ce prive te interpretarea tabloului bazat pe fluxuri de fonduri, ea este axat înprincipal pe câteva aspecte, chiar dac exist unele diferen e de la un model de tablou la altul.Astfel se poate observa, de exemplu, cum utiliz rile durabile (imobiliz rile) care au crescut încursul perioadei ca urmare a unor investi ii au putut fi acoperite de c tre capitalurilepermanente. De asemenea, tabloul bazat pe fluxuri de fonduri indic evolu ia resurselor care aufinan at nevoile. Concret se urm re te dac agentul economic a recurs la o majorare de capitalori la credite pe termen lung sau scurt. Acest model de tablou permite aprecierea riscului denerambursare a creditelor în func ie de scaden a ramburs rilor deja efectuate în cursulperioadei, precum i de existen a resurselor destinate acestui scop:

- resursele de autofinan are,- vânzarea de imobiliz ri.

Prin urmare, construc ia tabloului bazat pe fluxuri de fonduri urm re te evaluareafluxurilor de fonduri, adic a fluxurilor de trezorerie poten iale înregistrate în cadrul uneicontabilit i de angajamente. Evaluarea fluxurilor de fonduri const în eliminarea fluxurilor

inciden imediat sau amânat asupra trezoreriei din totalul mi rilor unei perioade.Astfel se ajunge la reflectarea fluxurilor de fonduri care permite analiza politicii de investi iii de finan are a agentului economic.

În acest scop se parcurg dou etape:1. Se construie te un bilan diferen ial, care s reflecte diferitele mi ri contabile

în cursul unei perioade, ob inute prin compararea datelor a dou bilan uri succesive. Posturileacestor bilan uri se transform în varia ii (+,- ) de utiliz ri sau de resurse. Fluxurile deutiliz rile reprezint fie cre terea unei utiliz ri, fie diminuarea unei resurse. Fluxurile deresurse reprezint fie diminuarea unei utiliz ri, fie cre terea unei resurse;

2. Se identific fluxurile de fonduri semnificative din punct de vedere financiar. Pentru aceasta trebuie eliminate fluxurile care nu au inciden imediat sau amânatasupra trezoreriei, cum sunt:

- cre terea capitalului prin opera ii interne

- reducerea capitalului social pentru reducerea pierderilor- înregistrarea diferen elor din reevaluare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Interpretarea tabloului bazat pe fluxurile de fonduri se va concentra asupra dou aspecte:

Resursele i utiliz rile care reflect evolu iile semnificative ale agentului economic ianume, resursele i utiliz rile pe termen mediu i lung, precum i resursele i utiliz rileciclice. Resursele pe termen mediu i lung, iar utiliz rile pe termen mediu i lung suntimobiliz rile de care dispune agentul economic.

Resursele i utiliz rile ciclice sunt datoriile i crean ele pe termen scurt destinateexploat rii care se reînnoiesc continuu i ca atare au un caracter de permanen la fel caresursele i utiliz rile pe termen mediu i lung. Doar c acestea pot reflecta o evolu iecaracteristic unui agent economic i pot ar ta tendin ele sale de evolu ie, pentru c varia ialor de la un exerci iu la altul este relativ stabil în timp. În opozi ie cu acestea, resursele i utiliz rile pe termen scurt neciclice pot conduce lao interpretare eronat a echilibrului financiar al perioadei analizate.Resursele i utiliz rile pe termen scurt neciclice sunt datoriile i crean ele nelegate direct dinexploatarea agentului economic, precum i elementele de trezorerie i creditele pe termenscurt. M rimea lor este discontinu i instabil în timp. Prin urmare, valorile de început i desfâr it de perioad care le corespund i între care se face diferen a pentru a reflecta varia ia lornu sunt întotdeauna semnificative. Ele pot fi influen ate de evenimente accidentale,nerecurente, aleatorii. Pentru toate resursele i utiliz rile se vor analiza doar opera iile economicesemnificative ale evolu iei lor în timp. Analistul financiar este interesat doar de opera ii economice importante care provoacadev rata varia ie a elementelor analizate atât ca pondere, cât i ca repetitivitate. De exemplu,la cre terile de imobiliz ri sunt considerate ca fiind importante cre teri de natura investi iilorindustriale, comerciale sau financiare nu i în plusurile la inventar sau dona ii. La fel suntconsiderate semnificative diminu rile prin vânzare ale imobiliz rilor corporale, necorporalesau financiare. Nu sunt considerate importante minusuri la inventar sau scoaterea dinfunc iune a imobiliz rilor corporale.

Schema simplificat a tabloului bazat pe fluxuri de fonduri este urm toarea:

Fluxuri de utiliz ri Fluxuri de resurse

CRE TERE DE UTILIZ RI: CRE TERI DE RESURSE:

- Investi ii în imobiliz ri corporale ,financiare

- Cre terea capitalului social

- cre terea nevoii de fond de rulment deexploatare

- Primirea de subven ii pentru investi ii

- cre terea titlurilor de plasament i adisponibilit iilor b ne ti

- Rezultatul încasat al exerci iului- Aportul asocia ilor în conturi curente

- Contractarea de împrumuturi pe termenlung

- Cre terea creditelor pe termen scurt

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



- Cre terea nevoii de fond de rulment înafara exploat rii

DIMINU RI DE RESURSE: DIMINU RI DE RESURSE:

- distribuirea de dividende - vânzarea de imobiliz ri

- rambursarea împrumuturilor pe termenmediu i lung

Pentru a putea fi preluat în cadrul tabloului de flux, rezultatul contabil trebuiesupus unor corec ii pentru a reflecta doar acele fluxuri care au inciden asupra trezoreriei ide asemenea, pentru a ar ta doar acea parte care r mâne la dispozi ia agentului economic inu se distribuie ca i dividendele ac ionarilor sau asocia iilor. Rezultatul contabil astfelcorectat este numit, în concep ia francez , capacitate de autofinan are, iar în cea englez ,cash-flow.

Tabloul resurselor i utiliz rii fondurilor

Con inutul modelului

Este un tablou bazat pe fluxurile de fonduri care s-a aplicat începând cu anul 1976în Marea Britanie de c tre acei agen i economici care au avut o cifr de afaceri mai mare de25.000 de lire sterline.

Tabloul este construit pentru a reflecta profitul sau pierderea perioadei i aajust rilor reclamate de acele elemente care n-au folosit sau produs fonduri în cursulperioadei. În plus, în tablou mai sunt cuprinse alte surse i utiliz ri de fonduri cum sunt:

Dividendele pl tite aferente exerci iului precedent;

Achizi ii i vânz ri a activelor fixe i a altor active neciclice;

Fonduri încasate sau pl tite prin cre terea, respectiv rambursareaîmprumuturilor pe termen lung i mediu sau provenite din modificarea capitalurilor proprii deprovenien extern ;

Cre terea sau descre terea capitalului circulant, adic a nevoii de fondde rulment subdivizat în componentele sale, precum i mi rile de fonduri lichide nete.

În concep ia anglo-saxon : Fondurile lichide nete sunt definite drept disponibil la banc , numerar i echivalentede disponibilit i diminuate cu soldurile creditoarele ale conturilor de disponibilit i i alteîmprumuturi cu scaden a mai mic de un an.

Interpretarea modelului Este construit sub form de list i reflect distinct sursele, utiliz rile, nevoia fonduluide rulment i varia ia fondurilor lichide nete.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Primul element prezentat în cadrul surselor agentului economic este profitul exerci iulpe care se pune accentul în analiza tabloului. Aceast orientare se deduce i din enun areaobiectivul tabloului: de a rearanja elementele contului de profit i pierdere i de a-i aduceacestuia anumite ajust ri în vederea reflect rii fluxurilor financiare ale perioadei. Pentru a ilustra deosebirea de m rime între profitul contabil i fluxul financiar alperioadei (încas ri i pl i efective), ajustarea profitului contabil cu elementele de corec ie(amortiz ri, ajust ri, rezultat din vânzarea imobiliz rilor) se face direct în cadrul tabloului inu extracontabil. Pe planul al doilea al analizei se situeaz celelalte fonduri sau utiliz ri în cadrul c rora,în func ie de orientarea agentului economic, pot s prezinte mai mare importan : fondurilelichide nete, nevoia fondului de rulment sau finan area extern .

Tabloul arat de asemenea provenien a surselor de finan area de care a beneficiatagentul economic în cursul perioadei: interne sau externe, cu toate c nu prezint o delimitareclar a acestora. În cadrul finan rii externe sunt diferen iate finan area pe termen lung sauscurt pentru care a optat agentul economic.

Limitele modelului Tabloului i se atribuie unele neajunsuri,care sunt:

Nu reflect exact m rimea profitului r mas la dispozi ia agentuluieconomic dup impozitare i plata dividendelor, deoarece profitul este prezentat în celemai multe cazuri, înainte de impozitare în categoria resurselor, în timp ce dividendele iimpozitul pe profit sunt trecute mai jos, în categoria utiliz rilor. Determinarea profituluinet ar necesita calcule suplimentare;

Nu arat clar ce investi ii sau dezinvesti ii s-au f cut sub formaparticipa iilor la filiale, imobiliz rilor corporale i a nevoi de fond de rulment deexploatare:

Astfel, în primul rând, mul i agen i economici nu delimiteaz tranzac iileprivind participa iile la filiale de late tranzac ii privind activele imobilizate, lucru careîmpiedic cunoa terea modalit ii de cre tere (financiar , comercial sau industrial )pentru care s-a optat;

În al doilea rând, nu se pot citi cu u urin mi rile imobiliz rilor corporalecum sunt: depreciere, vânzare, achizi ii, care sunt dispersate în tablou. Ar fi mai util caacestea s fie reunite în aceea i subgrup ;

Diferitele modele ale tabloului întocmite de c tre agen ii economici sediferen iaz în unele puncte i nu sunt întotdeauna clare ca i prezentare i con inut, motivpentru care o persoan neavizat nu le poate citi cu u urin .

Tabloul de finan are prev zut de Planul contabil general francez (PCG) elaborat în1982

Con inutul modelului

Este un tablou bazat pe fluxuri de fonduri care distinge în cadrul acestora fluxurile de

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



resurse i fluxurile de utiliz ri din opera iile efectuate de agentul economic în cursul uneiperioade de gestiune. Criteriul lichidit ii i exigibilit ii, specific concep iei patrimoniale

Acest criteriu se aplic resurselor i utiliz rilor care apar in activit ii de investi ii i definan are a agentului economic. Necesitatea aplic rii sale este determinat de opticacaracteristic concep iei amintite, care serve te inform rii ter ilor agentului economic, pentruca ace tia s poat aprecia în ce m sur activele (utiliz rile) permit s se fac faangajamentelor (resurselor) cu aceea i scaden . Ace ti ter i urm resc în dinamic echilibrulpatrimonial al agentului economic, adic posibilitatea de vânzare rapid a utiliz rilor lichidepentru a se onora resursele (datoriile)exigibile. Prin principiul maturiz rii se pot diferen ia, pe de o parte utiliz rile i resursele petermen mediu i lung, iar pe de alt parte utiliz rile i resursele pe termen scurt, conformurm toarei scheme

Criteriul clasific rii dup maturitate permite o analiz a modalit ilor de finan are autiliz rilor din resursele cu aceea i scaden . Astfel:

Dac diferen a dintre resursele i utiliz rile pe termen mediu i lung estepozitiv , aceasta indic un excedent al noilor resurse stabile în raport cu noile utiliz ri stabile,care poate fi folosit pentru finan area unor noi utiliz ri pe termen scurt. Se determin astfelindicatorul fond de rulment (FR) a c rui varia ie (DFR) este pozitiv ;

Dac diferen a dintre resursele i utiliz rile pe termen mediu i lung estenegativ , înseamn c o parte a utiliz rilor stabile a fost finan at din resurse pe termen scurt.În acest caz varia ia fondului de rulment (DFR) este negativ . În cazul Tabloului de finan are al PCG 1982, fondul de rulment poart denumirea defond de rulment net global (FRNG). Structurarea tabloului de finan are dup criteriul lichidit ii i exigibilit ii areacelea i obiectiv, la fel cu cel lalt criteriu al func iunii i anume degajarea informa iilorprivind evolu ia trezoreriei. Varia ia trezoreriei depinde deci de varia ia fondului de rulmentnet global i de varia ia nevoii de fond de rulment. Aceasta din urm se ob ine prindiferen a dintre utiliz rile i resursele pe termen scurt.

Capacitatea de autofinan are, ca prim resurs stabil a Tabloului de finan are,reprezint ansamblul resurselor financiare ob inute din opera iile de exploatare de care agentuleconomic ar putea dispune (în absen a acord rii dividendelor) pentru a- i acoperi nevoilefinanciare, pentru continuarea activit ii i pentru dezvoltare.

Capacitatea de autofinan are (CAF) este un flux financiar care se ob ine din structuracontului de profit i pierdere ca document de sintez contabil .

El provine din excedentul brut de exploatare (EBE), care este un sold intermediar degestiune, sau din rezultatul net contabil, în func ie de cele dou metode de determinare, înfelul urm tor:

(a) Metoda direct , bazat pe excedentul brut din exploatareExcedentul brut din exploatare este rezultatul ob inut în urma opera iilor de exploatare

înainte de a se lua în calcul opera iile de finan are, amortiz rile i ajust rile.

Astfel se permite m surarea performan elor industriale i comerciale ale agentuluieconomic, independent de politica sa financiar i de investi ii. El exprim capacitatea de a vindepe pia un produs cu profit, constituind leg tura dintre aspectul industrial i cel comercial al

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



activit ii agentului economic pe de o parte, i aspectul financiar al activit ii sale pe de altparte. Excedentul brut din exploatare se calculeaz pornind de la valoarea ad ugat (VA), la carese adaug subven iile de exploatare (SE) i se scad cheltuielile cu impozitele i taxele (CI) icheltuielile cu personalul (CP) :

EBE= ( VA + SE)- (CI+ CP)

Valoarea ad ugat la agen ii economici cu activitate comercial se determin astfel:

VA= MC- SC MC- marja comercial

SC- alte servicii consumate

MC= PM- CM unde, PM – pre ul de vânzare al m rfurilor vândute

CM – costul de achizi ie al m rfurilor vândute

Valoarea ad ugat la agen ii economici cu activitate de produc ie se determinastfel:

VA= Pv + Ps + Pi - Ce Pv- produc ie vândut Ps – produc ie stocat

Pi - produc ie imobilizat Ce – consumuri externe

Odat determinat EBE, capacitatea de autofinan area se calculeaz ad ugându-iacestuia un anumit num r de elemente în afara exploat rii, astfel:

CAF= EBE + Alte venituri i cheltuieli de exploatare + Cote p i din opera iile în participa ie

+ Venituri i cheltuieli financiare + Venituri i cheltuieli extraordinare

- Impozit pe profit Veniturile i cheltuielile financiare, respectiv extraordinare nu includ elementelecalculate de natura ajust rilor, amortiz rii, plusuri sau minusuri din vânzarea imobiliz rilor.

(b) Metoda indirect , bazat pe rezultatul net contabil (RNC) Pentru determinarea CAF, rezultatul net contabil i se înregistreaz cheltuielile i

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



veniturile calculate, care-i fuseser ini ial imputate, astfel:

CAF= RNC + Cheltuielile cu amortiz rile i ajust rile

- Veniturile din reducerea sau anularea ajust rilor + Plusvalori sau minusuri ob inute din vânzarea imobiliz rilor

Capacitatea de autofinan are reprezint un flux de trezorerie caracteristicsistemului contabil continental (francez) .

În rile anglo-saxone, în analizele financiare se calculeaz ni te indicatori similaricapacit ii de autofinan are care poart denumirea de cash-flow-uri. Cei mai reprezentativisunt:

1) Cash- flow brut (CFb)CFb = RNC

+ Impozit pe profit + Cheltuieli i veniturile cu amortiz rile i ajust rile

+ Cheltuieli financiare

2) Cash – flow net ( CFn)

Fn = RNC + Cheltuieli i venituri cu amortiz rile

+ Cheltuieli i veniturile cu ajust rile cu caracter de rezerv (ajust rireglementate)

Interpretarea modelului

Obiectivul principal al analizei Tabloului de finan are îl constituie modul de asigurarea echilibrului financiar al agentului economic de care depinde securitatea acestuia i, indirect.a ter ilor cu care intr în leg tur . Securitatea agentului economic înseamn , sub aspectfinanciar, solvabilitatea, lichiditatea i riscul de faliment. Analiza tabloului de finan are este centrat pe conceptele de fond de rulment netglobal, nevoie de fond de rulment i trezorerie. Aceste trei concepte sunt prezentate în cadrul tabloului ca evolu ie pe parcursul uneiperioade de timp. Varia iile acestora sunt analizate mai întâi separat, dup care sunt puse înleg tur cadrul rela iei financiar:

DFRNG = DNFR + DT

Exist opinii divergente în ceea ce prive te locul central al analizei dinamice:

Dup G. Charreaux – locul central îl ocup varia ia de fond de rulment de exploatare,care corespunde activit ii de exploatare a fiec rui agent economic i define te

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



comportamentul economic i financiar al acestuia.

Dup N. Feleag – echilibrul financiar este bazat pe rela ia de trezorerie, în sensul cexist echilibru atunci când agentul economic este capabil s i finan eze cre terea f a- idegrada trezoreria. Conform articolului M. Albouy- cel mai important indicator al analizei dinamice estefondul de rulment, care joac un rol fundamental în rela ia agentului economic - creditori imai ales a agentului economic - b nci. El indic riscul de nerambursare a datoriilor i riscul deinsolvabilitate. Independent de aceste opinii, analiza dinamic a bilan ului func ional, concretizat înTabloul de finan are al PCG 1982, se realizeaz pe urm toarele criterii:

a) Analiza varia iei fondului de rulment Analiza dinamic a fondului de rulment arat un eventual risc de faliment. Din acestmotiv este adesea luat în considerare de c tre creditorii agentului economic interesa i asupramodului de asigurare a echilibrului financiar al entit ii pe care au finan at-o. În acest scop secompar resursele stabile cu utiliz rile durabile. Cu toate c , în optica func ional , se ineseama de criteriul lichidit ii i exigibilit i, acesta nu este întotdeauna aplicat riguros, înfunc ie de limita exigibilit ii i lichidit ii, care este anul calendaristic.

Analiza varia iei fondului de rulment, inând cont de componentele sale, indic politicade investi ii i finan are pe care a avut-o agentul economic în perioada analizat .

În cadrul politicii de finan are a investi iilor se poate analiza contribu ia capacit ii deautofinan are a agentului economic, care este principalul factor ce determin m rimeafondului de rulment. Legat de politica de finan are a agentului economic se poate observa dince resurse au fost finan ate utiliz rile: fonduri proprii sau datorii pe termen lung.

b) Analiza varia iei nevoii de fond de rulment Analiza dinamic a acestui indicator st în centrul concep iei func ionale asupraactivit ii agentului economic i este important pentru cunoa terea de c tre managerulagentului economic a evolu iei elementelor legate de exploatarea sa.

Pentru o analiz pertinent a varia iei nevoii de fond de rulment trebuie s se facdistinc ie între varia iile structurale i cele conjuncturale.

Varia iile structurale sau ciclice (stabile) se refer strict la elementele de utiliz rile iresurse care sunt legate direct de exploatare i care sunt cele mai importante pentru definireacomportamentului agentului economic în mediul industrial sau comercial c ruia îi apar ine. Înacela i timp, varia iile structurale sunt un indiciu al perenit ii, al continu rii activit iiagentului economic. Varia iile conjuncturale sau aciclice (instabile) se refer la elemente de utiliz ri i resurseindirect legate de exploatare Ele nu pot caracteriza un comportament specific pentru unanumit agent economic.

c) Analiza varia iei trezoreriei Evolu ia trezoreriei nu poate fi apreciat corect dac este pus în rela ie cu ceilal i doiindicatori. Înainte de aprecierea respectivei corela ii se pot analiza elementele trezoreriei, carereprezint diferen a dintre lichidit i i credite bancare pe termen scurt.

Acestea din urm ,pot uneori indica prezen a unui risc financiar, vulnerabilitate idependen a fa de banca agentului economic.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



d) Analiza corela iei dintre varia ia FR, NFR i T Aceasta se bazeaz pe ecua ia de echilibru: DFR = DNFR + DT. Ea arat c oricecre tere a NFR nefinan at printr-o cre tere corespunz toare a FR va conduce la degradareatrezoreriei. Altfel spus, se eviden iaz modul de finan are a NFR: s fie prin Fr, fie princredite de trezorerie (credite bancare pe termen scurt) .

Prin construc ia sa, Tabloul de finan are conduce la ideea c în primul rând DNFRtrebuie s fie acoperit de c tre DFR. În fapt este vorba doar de componenta structural aDNFR i anume DNFR de exploatare considerat a avea acela i caracter ca i utiliz rilestabile, a c ror varia ie este de asemenea finan at de c tre DFR.

Necesitatea acoperirii DNFR de c tre DFR este o cerin a concep iei func ionale careafecteaz resursele unor utiliz ri specifice, adic finan area pe termen lung a imobiliz rilor (atât active imobilizate, cât i NFR de exploatare). Tabloul de finan are al PCG 1982 prezint o serie de neajunsuri criticate de speciali tiicare au încercat în consecin s elaboreze alte modele ale tabloului de flux. Aceste neajunsurideriv din concep ia func ional care a stat la baza construc iei sale, la fel ca i a bilan uluifunc ional. Ele au fost prezentate în cadrul analizei statice a bilan ului contabil i se refer lafaptul c :

nu pentru to i agen ii economici NFR trebuie s joace rolul central în analiz ;

Principiul afect rii resurselor la nevoi specifice este criticabil;

Rolul trezoreriei este neglijat.

6.6.Modelul elaborat de c tre P. Poncet i R. Portait în 1978

6.6.1.Con inutul modelului

Pe m sura evolu iei economice pe plan mondial în sensul dezvolt rii unor mari agen ieconomici, a extinderii ac ionariatului i a dezvolt rii pie elor financiare, teoreticienii analizeifinanciare au creat noi modele ale tabloului de flux, adaptate noilor realit i. Acestea sebazeaz pe noua orientare a comportamentului agentului economic: maximizarea bog ieiac ionarilor i cre terea valorii ac iunilor, implicit a valorii societ ii pe pia a financiar . Pentru a r spunde acestui scop, modelele tabloului de flux care reflect rezultatelegestion rii i se bazeaz pe teoria financiar neo-clasic . Aceasta ofer diferite metode degestiune în materie de politic de investi ii, politic de finan are i evaluare a agentuluieconomic i a ac iunilor sale. Primul model al unui asemenea tablou a fost elaborata în 1978 de c tre P. Poncet i R.Portait, alte contribu ii îi revin lui M. Levasseur i G. Charreaux. Toate modelele se bazeazpe aceea i concep ie financiar , îns primele dou o reflect cu ajutorul fluxurilor de fonduri,în timp ce modelul G. Charreaux o reflect cu ajutorul fluxurilor de trezorerie. Tablourile deflux încearc s fac o leg tur între gestiunea financiar a agentului economic i evolu iapie ei financiare. Ele analizeaz comportamentul agentului economic care are ca scopprincipal maximizarea bog iei ac ionarilor s i. Pentru ca valoarea capitalurilor proprii ceapar in ac ionarilor s creasc este necesar s creasc valoarea total a afacerii, a societ ii.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Valoarea societ ii este dat atât de capitalul economic (active sau utiliz ri),cât i de capitaluljuridic (pasive sau resurse). Ele reprezint cele dou fa ete ale patrimoniului agentului economic care îi dauacestuia valoare. Modelele tabloului de flux amintite prezint cele dou laturi alepatrimoniului sub forma fluxurilor de resurse i a fluxurilor de utiliz ri. Analiza acestorapermite cunoa terea contribu iei lor la cre terea valorii globale a societ ii. Cu alte cuvinte,analiza financiar este axat pe analiza rentabilit ii capitalurilor investite, atât sub formaresurselor, cât i a utiliz rilor. Dintre modelele tabloului de flux care analizeaz modalit ile de cre tere a valoriiagentului economic ca entitate, modelul lui P. Poncet i R. Portait se bazeaz pe urm toareleipoteze:

1) Fluxurile de fonduri pe care le reprezint sunt separate în fluxuri de utiliz ri ifluxuri de resurse.

2) Resursele i utiliz rile agentului economic sunt prezentate în ansamblul lor,analiza f cându-se pe vertical , fiind axat pe cunoa terea structurii resurselor, respectivutiliz rilor.

S-a renun at astfel la principiul afect rii resurselor la utiliz rile specifice, denumiti analiz orizontal . În acest mod, deciziile financiare nu mai urm resc ajust ri par iale cu

utiliz rile care conduc la echilibre par iale. Politica financiar a agentului economic esteprivit în ansamblu, iar deciziile financiare sunt mult mai coerente.

3) Fluxurile de fonduri sunt evaluate la valori previzionate, determinate pe bazavaria iilor patrimoniului constatate în perioadele trecute prin intermediul bilan urilorcontabile.

Totu i, modelul propus nu este un document previzional, fiindc valorile estimatepentru viitor sunt actualizate, transformate în unit i monetare actuale. Aceasta se face prinaplicarea unei rate de actualizare calculat ca o dobând a teptat de ac ionari i creditori,pentru c i-au investit fondurile în societate i nu pe pia a financiar . A tept rile ac ionarilori creditorilor mai poart denumirea de cost de oportunitate al capitalului. Pentru a se ajunge

la rata de actualizare se adaug i o prim de risc, care reflect m rimea riscului economic ifinanciar specific agentului economic. Prin actualizarea valorilor previzionate se poate cunoa te valoarea societ ii în termeniactuali i influen ele politicii de investi ii i de finan are asupra valorii sale.

Fluxurile de utiliz ri i de resurse prezentate în tablou sunt împ ite în:

a) fluxuri reale, generate de investi ii i activitatea de exploatare a agentuluieconomic;

b) fluxuri financiare, care îi privesc pe ac ionari i creditorii agentului economic.

6.6.2.Construc ia modelului

Const în definirea fluxurilor reale i financiare ale agentului economic.

a) Fluxurile reale cuprind elemente de utiliz ri i de resurse

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Elementele de utiliz ri cuprinse în fluxuri reale se refer la investi ii, nevoia de fond derulment de exploatare i disponibilit ile b ne ti. În func ie de aceste elemente, modeluldefine te investi ia global brut care se noteaz cu Ib.

Ib = achizi ii de – vânz ri de + varia ia NFR de + varia ia disponibilit ilor b ne ti

Imobiliz ri imobiliz ri exploatare i a plasamentelor

Dac se ia în considerare impozitul pe profit, se ob ine investi ia global net . Impozitulpe profit este calculat în ipoteza în care agentul economic nu are datorii i nici cheltuieli cudobânzile. Tratarea fiscalit ii în cadrul modelului îmbrac forme particulare care necesitexplica ii suplimentare. Elementele de fiscalitate (privind impozitul pe profit) trebuie ata ate fluxurilor care legenereaz , atât sub aspectul de resurs sau utilizare, cât i sub aspectul naturii fluxuri legatede finan are sau investi ii. Astfel, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor, ca urmare adeductibilit ii lor fiscale, vor genera reducerea impozitului pe profit, pe care o numimeconomie de impozit asupra cheltuielilor cu dobânzile.

Fiind o surs legat de finan are se va ata a fluxurilor financiare. Pe de alt parte,impozitul de profit de plat , care este o utilizare ce va diminua fluxurile reale încasabile înviitor, se va ata a acestor fluxuri. Cum îns , în cadrul fluxurilor financiare a fost reflectat oeconomie privind impozitul pe profit, în cadrul fluxurilor reale, acesta trebuie trecut la ovaloare brut ca i cum nu ar exista datorii i cheltuieli cu dobânzile care s reduc impozitulpe profit. Prin compensarea impozitului brut, trecut la fluxurile reale, cu economia de impozit,trecut la fluxurile financiare, se ob ine o cheltuial real cu impozitul pe profit. Elementele de resurse cuprinse la fluxurile reale se refer la o form a rezultatului ianume la excedentul brut de exploatare. Aceasta indic surplusul de monetar poten ial degajatde activitatea de exploatare a agentului economic . Este un indicator al profitului economicbrut care nu include cheltuielile i veniturile de natur financiar sau fiscal ale agentuluieconomic.

inând cont de fluxurile de resurse i de resurse i de utiliz ri pe care le include, fluxulreal total, notat cu Rt, se calculeaz astfel:

Rt = EBE – Ib- Ip

Unde, Ip- impozit pe profit în ipoteza unor datorii nule

b) Fluxurile financiare sunt structurate , la fel ca i cele reale, în fluxuri de utiliz ri ifluxuri de resurse.

Elementele de utiliz ri cuprinse în fluxurile financiare sunt dividendele pl titeac ionarilor i cheltuielile cu dobânzile pl tite creditorilor.

Elementele de resurse cuprinse în fluxurile financiare sunt economia deimpozit privind cheltuielile cu dobânzile, varia ia capitalurilor proprii de provenienextern i varia ia datoriilor.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



În cadrul fluxurilor financiare, în vederea punerii în eviden a politicii de finan are aagentului economic, modelul face distinc ie între fluxuri privind ac ionarii notate cu At i celeprivind creditorii, notate cu Ct. Astfel:

c) fluxurile financiare primite de c tre ac ionari sunt:

At = dividende pl tite - varia ia capitalurilor proprii prin opera ii externe (DIV) (DCs)

d) fluxurile financiare primite de c tre creditori (Ct)

Ct = cheltuielile cu dobânzile (Dob) - varia ia datoriilor (DD)

Având în vedere egalitatea existent între resursele i utiliz rile agentului economic,aceasta se transpun în termenii fluxurilor de utiliz ri i resurse astfel:

At + Ct = Rt+ Eieconomia de impozit privind cheltuielile cu dobânzile (Ei)

Modelul de tabloul de flux propus de P.Poncet i R. Portait arat c valoareaîntreprinderii este egal atât cu suma valorilor actualizate a fluxurilor reale viitoare, cât i cusuma actualizat a fluxurilor financiare care-i privesc pe ac ionari i pe creditori.

6.6.3.Interpretarea modelului.

Modul de construc ie a modelului ofer posibilitatea unor multiple analize. El prezintdou particularit i:

Separarea fluxurilor degajate de activitatea agentului economic în fluxuri

reale i fluxuri financiare: Aceasta permite, în primul rând, cunoa terea rentabilit ii fluxurilor reale separate derentabilitatea fluxurilor financiare. Fiecare rezultat în parte poate da indicii privind cre tereavalorii agentului economic.

Astfel, valoarea societ ii cre te dac , pe termen lung sau mediu, fluxurile sunt reale saupozitive, adic :

EBE > Ib + Ip

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



De asemenea, cre terea valorii societ ii se poate constata pornind i de fluxurilefinanciare, dac suma dividendelor i a cheltuielilor cu dobânzile pl tite este mai mare decâtvaria iile capitalului social, a datoriilor i a economiilor de impozit.

Div + Dob > DCs + DD + Dei

În al doilea rând, separarea dintre fluxurile reale i cel financiar serve te pentruaprecierea global a activit ii agentului economic, dac aceste dou tipuri de fluxuri suntanalizate comparativ, astfel:

a) dac fluxul real este pozitiv iar fluxul financiar negativ, acest lucru semnific :

- fie c agentul economic î i vinde imobiliz rile pentru a- i achita obliga iile,- fie c rentabilitatea agentului economic nu permite investi ii i în acela i timp,

posibilitatea ramburs rii datoriilor;c) dac fluxul real este negativ iar cel financiar este pozitiv, acest lucru semnific

- agentul economic nu a fost destul de rentabil pentru a- i achita obliga iile de careeste dependent,

- fie c agentul economic are o rentabilitate normal , dar a f cut a f cut investi iicare l-au obligat s recurg i la finan area extern .

inând cont c nu aplic principiul aloc rii resurselor unor nevoi specifice, modelulconcentreaz analiza asupra structurii fluxurilor reale independent de structura fluxurilorfinanciare. Astfel se poate analiza:

a) politica de investi ii agentului economic sau tipurile de investi ii pentru care aoptat, independent de modul lor de finan are;

b) politica de finan are a agentului economic sau structura financiar pentru care aoptat, independent de modul de utilizare a resurselor de finan are;

c) pe baza cunoa terii structurii financiare i a costului resurselor de finan are sepoate stabili rata de actualizare a fluxurilor viitoare ale agentului economic. Unadintre modalit ile de calcul a ratei de actualizare ar putea fi o medie între ratade fructificare a capitalurilor investite de c tre ac ionari, respectiv creditori,ponderat cu contribu ia acestora la totalul resurselor de finan are;

d) inând cont de structura financiar se poate aprecia autonomia financiar iriscul financiar pe care îl prezint agentul economic.

6.6.4.Limitele modelului

Actualizarea fluxurilor viitoare ale agentului economic se face la o rat care nu includeriscul, pentru care modelul se bazeaz pe o pia financiar perfect . În func ie de pia afinanciar s-a stabilit rata de fructificare a capitalurilor investite de c tre ac ionari i creditori.În condi iile unei pie e financiare imperfecte, rata de actualizare trebuie majorat cu o primde risc, pentru c numai poate fi estimat cu certitudine evolu ia variabilelor pe baza c rora s-a construit modelul.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



6.7.Tablourile bazate pe fluxurile de trezorerie

6.7.1.Con inut i structur

Tabloul bazat pe fluxuri de trezorerie este un document de sintez contabil de sinest tor, care explic varia ia trezoreriei a a cum contul de profit i pierdere explic formarearezultatului. Prin acesta se deosebe te de tabloul bazat pe fluxuri de fonduri, care nu poate ficonsiderat un document independent. Tabloul bazat pe fluxuri de fonduri serve te unei analizedinamice comparative a unui bilan de închidere fa de un bilan de deschidere aferente uneiperioade. Prin compararea celor dou bilan uri se poate explica varia iei patrimoniuluiagentului economic, prin punerea în eviden a noilor resurse de care aceasta a beneficiat încursul perioadei pentru a- i finan a noile nevoi ap rute în acest r stimp. Fiind construit pebaza a dou bilan uri succesive, care reflect fiecare parte în egalitate patrimonial , tabloulbazat pe fonduri va descrie la rândul s u modul de realizare a egalit ii fluxurilor de utiliz ricu cele de resurse într-o perioad trecut . De aceea la o prim apreciere se poate spune cmenirea acestui tablou este de a verifica egalit ile bilan iere de la începutul, respectivsfâr itul perioadei analizate. Dar cu toate c nu are o structur original cum are tabloul bazatpe fluxurile de trezorerie, ci este structurat dup concep ia patrimonial proprie bilan uluicontabil, tabloul bazat pe fluxurile de fonduri poate fi interpretat prin procedeele analizeieconomice, astfel încât s furnizeze o explica ie a modului de realizare a echilibrului financiarîn perioada trecut .

Pornind de la aceste deosebiri cu caracter general, desprinse din defini iile lor, dintretabloul bazat pe fluxurile de trezorerie i tabloul bazat pe fluxurile de fonduri, se vor prezentatoate aspectele care le deosebesc. Se va ar ta ce este i de ce este util tabloul bazat pe fluxurilede trezorerie. Aceste explica ii se impun cu atât mai multe cu cât, la prima vedere, cele doutablouri ar p rea c prezint acelea i informa ii financiare. Notând tabloul fluxurilor de fonduri cu TFF i tabloul fluxurilor de trezorerie cu TFTse pot pune în eviden urm toarele deosebiri:

a) cu toate c amândou tablouri reflect echilibrul financiar al agentului economic, TFFprezint o imagine de ansamblu al acestuia, în timp ce TFT arat leg tura dintrefiecare opera ie efectuat de agentul economic i echilibrul financiar;

b) dac TFF este axat în primul rând pe axarea modului de realizare a echilibruluifinanciar prin analiza comparativ a fluxurilor de utiliz ri i a fluxurilor de resurse,TFT arat în primul rând efectele pe termen scurt sau lung ale realiz rii echilibruluifinanciar;

c) cu toate c ambele tablouri se bazeaz pe rezultatul exerci iului, TFF porne te de lavaria ia în timp a activelor i a pasivelor prin integrarea rezultatului ca o component asitua iei patrimoniale, în timp ce TFT pleac de la rezultatul exerci iului, prinintegrarea varia iei activelor i pasivelor.

Se consider c aceast apreciere caracterizeaz incomplet tablourile bazate pefluxuri de trezorerie, în sensul c rezultatul este considerat punct de plecare în determinareafluxurilor de trezorerie doar în cazul activit ii de exploatare a agentului economic. Astfelfluxul de trezorerie privind activitatea de exploatare se ob ine printr-o metod indirect saudirect , adic pornind de la rezultatul de exploatare sau rezultatul net i influen ându-le cuvaria ia elementelor de activ i de pasiv, care genereaz decalaje privind încas rile i pl ile

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



perioadei.

În schimb, fluxurile de trezorerie aferente activit ii de investi ii de finan are aagentului economic se determin pe baza varia iei activelor, respectiv a pasivelor pe care lereflect i uneori includ elemente ale rezultatului. Cu alte cuvinte, TFT caracterizeaz mai bine situa ia financiar a agentuluieconomic sub aspectul solvabilit ii i a riscului de faliment. Acest lucru este ar tat i de N.Feleag care spune c TFT indic mai mult solvabilitatea agentului economic sau capacitateade a genera fluxuri pozitive de trezorerie pornind de la activit ile sale curente, decâtflexibilitatea financiar a acestuia.

Tablourile bazate pe fluxuri de trezorerie s-au dezvoltat foarte mult ca teorie ipractic în ultimul deceniu. Ele au crescut ca i importan , imputându-se în fa a tablourilorbazate pe fluxuri de fonduri, datorit neajunsurilor acestora din urm i a schimb rilorconjuncturii economice care a f cut mai complexe cererile utilizatorilor situa iilor financiare,mai ales ale anali tilor financiari. Pe plan interna ional, norma I.A.S. nr. 7 a Comitetului Interna ional al StandardelorContabile (I.A.S.C.) a fost revizuit i s-a elaborat un proiect de text privind un model al TFTcare este acela i cu cel recomandat de c tre organiza iile profesionale canadiene, americane ifranceze. Preferin a organismelor specializate de normare, a teoreticienilor i a celor careutilizeaz tablourile de flux în analiza situa iei financiare a agentului economic pentru TFT sejustific prin avantajele pe care îl reprezint aceasta în raport cu TFF.

Ele decurg din rolul i importan a deosebit a trezoreriei a c rei evolu ie o prezintTFT. În opozi ie cu el, TFF nu reflect direct fluxurile de trezorerie, ci doar fluxuri detrezorerie poten iale, adic acele fluxuri financiare care au inciden asupra trezoreriei,imediate sau în timp.

De asemenea, TFF poate nu numai s ascund mi rile sau opera iile care indiclichiditatea i viabilitatea agentului economic, ci i s induc greut i în aprecierea acestora.Aceste afirma ii se explic astfel:

a) în primul rând, soldurile finale ale elementelor de trezorerie ale celor dou bilan urisuccesive pe baza c rora este construit TFF nu relev întotdeauna evolu iasemnificativ a trezoreriei în perioada analizat . Ele sunt ni te date existente la unmoment dat, care pot reflecta situa ii izolate, accidentale, necaracteristice pentrurespectiva perioad ;

b) în al doilea rând, o anumit varia ie a trezoreriei în cursul perioadei (cre tere saudescre tere) poate fi interpretat în mai multe moduri. De exemplu, o cre tere atrezoreriei poate indica fie o situa ie favorabil , fie o situa ie defavorabil datoratnevoi fondului de rulment mici, corespunz toare unei activit i de investi ii sauexploatare slabe. Invers, o diminuare a trezoreriei indic fie reducerea mijloacelor deplat i deci, un risc privind lichiditatea, fie o activitate de investi ii sau de exploataredinamic , care cere într-un anumit interval de timp mai multe lichidit i.

6.7.2 Planul contabil general francez

Define te trezoreria ca diferen între disponibilit ile i creditele pe termen scurt. Fa

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



de aceast defini ie Recomandarea O.E.C.C.A nr. 1.22 privind tablourile de finan are adaugdisponibilit ilor:de plasament i conturile curente ale asocia ilor cu sold debitor, iar creditelorpe termen scurt le adaug : obliga iunile cau ionate, efectele scontate nescadente, conturilecurente ale asocia iilor cu sold creditor. A a dup cum reiese din defini iile prezentate, fluxurile de trezorerie aferente uneiperioade i reflectate în tabloul de flux se pot ob ine în dou moduri:

a) Prin diferen a dintre utiliz rile prezentate, fluxurile de trezorerie aferente uneiperioade i reflectate în tabloul de flux .

Aceasta este o metod direct care presupune c în cursul perioadei de gestiune s tino eviden clar a încas rilor i pl ilor aferente a tuturor opera iilor efectuate de agentuleconomic. În acest scop este necesar utilizarea sistemului contabilit ii de trezorerie. Ori,pentru rile care utilizeaz o contabilitate de angajamente, aplicarea metodei directe dedeterminare a fluxurilor de trezorerie ar conduce la dou eviden e paralele ale acelora iopera ii economice. Din acest considerent, metoda direct este pu in operant în practic . Concret tabloul bazat pe fluxurile de trezorerie p streaz structurarea activit iloragentului economic în activit i de exploatare, financiare i extraordinare din cadrul contuluide profit i pierdere. Veniturilor i cheltuielilor acestuia, înregistrate conform principiilorcontabilit ii de angajamente, li se al tur , în sensul sc derii, varia iile din cursul exerci iului,a elementelor care includ decalaje de încas ri i pl i. Aceste elemente apar in activelor ipasivelor circulante sau, în limbajul analizei financiare, nevoii de fond de rulment ca diferendintre stocuri, crean e i datorii circulante. Varia ia acestora se cite te din dou bilan urisuccesive.

6.7.3.Tabloul de flux anglo – saxon

Tabloul de flux (cash-flow ) trebuie s includ cre terile sau descre terile de cash sauechivalentelor de cash aferente opera iilor angajate i finalizate în cursul exerci iului..

Tabloul clasific fluxurile de trezorerie (cre teri sau descre teri) aferente unei perioadeîn urm toarele grupe:

Fluxurile ale activit ile de exploatare;Fluxurile privind rezultatele investi iilor de natur i costurile finan ri;Fluxurile privind impozitele;Fluxuri ale activit ile de investi ie;Fluxuri ale activit ii de finan are.

Tabloul apare sub form de list i calculeaz câte un total pentru fiecare grup , precumi un total al fluxului net de trezorerie înainte de finan are. Fluxul net de trezorerie poate s fie

pozitiv, numit cash inflow sau negativ, numit cash outflow. În finalul tabloului apar elementele de cash i echivalentele de cash. Echivalentele decash sunt urm toarele: investi ii pe termen scurt foarte lichide (titluri de plasament) care pot firapid transformate în bani i care au o scaden mai mic de 3 luni; sume primite de la b nci(solduri creditoare ale conturilor de disponibilit i sau credite pe termen scurt) cu o scadenmai mic de 3 luni.

Diferen a dintre activele lichide i avansuri de la b nci cu scaden a mai mic de 3 ,luni

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



reprezint fluxul de trezorerie aferent echivalentelor de cash.

Construc ia grupelor tabloului se bazeaz pe tipul activit ilor desf urate, astfel:

1. Activit i de exploatare

Fluxul de trezorerie al activit ilor de exploatare reprezint efectul sub aspectmonetar al tranzac iilor legate de activitatea de exploatarea sau de comer a agentuluieconomic.

Fluxul de trezorerie net rezultat din activit ile de exploatare reprezint cre tereasau descre terea net a cash-ului sau echivalentelor de cash care provin din rezultatulreflectat în contul de profit i pierdere contabil.

Acest rezultat poate fi trecut în tablou înainte sau dup impozitare i este apoi corectatcu elementele care nu produc sau care amân încas rile i pl ile de cash sau echivalente decash. Diferen ele care exist între rezultatul exploat rii net de trezorerie al exploat rii suntprezentate în anexa acestui tablou, unde sunt puse în eviden separat mi rile legate destocuri, debitori i creditori aferente exploat rii. Pentru a se ajunge de la rezultatul ob inut din exploatare la fluxul net de trezorerie sepot utiliza dou metode:

b) metoda direct , care const în determinarea deferen ei dintre încas rile i pl ileînregistrate în conturile de disponibilit i;

c) metoda indirect , care const în corectarea rezultatului exploat rii cucheltuielile i veniturile nefinanciare i cu elementele de activ i de pasiv careimplic amân ri ale încas rilor i pl ilor.

Consiliul Standardelor Contabile (A.S.B.) care a elaborat acest tablou de flux folose temetoda indirect , pentru c cea direct este mai greoaie i mai costisitoare în cazul aplic riiunei contabilit i de angajamente. A a cum s-a mai ar tat, metoda direct ar cere un sistemcontabil care s determine fluxul de trezorerie al fiec rei opera ii efectuate, ceea ce ar însemnaexisten a a dou sisteme contabile. Determinarea fluxului net de trezorerie al activit ilor de exploatare, dup metodaindirect , este ilustrat astfel:

Rezultatul brut contabil + Venituri i cheltuieli cu deprecierea (amortiz ri i ajust ri) + Profit sau pierdere din vânzarea imobiliz rilor (venituri din cedarea activelor -cheltuieli privind activele cedate) Varia ia stocurilor

d) Varia ia debitorilore) + Varia ia creditorilor

1. Rezultatele investi iilor de natur financiar i costuri ale finan rii Acestea reprezint încas ri i pl i de cash (trezorerie) care apar in activit ii financiarea agentului economic.

Încas rile acestea îmbrac forma dobânzilor i a dividendelor aferenteimobiliz rilor financiare i titlurilor de plasament ap rând activului patrimonial alagentului economic.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Pl ile îmbrac forma dobânzilor aferente împrumuturilor contractate deagentului economic i a dividendelor pl tite ac ionarilor pentru resursele aduse de c treace tia.

Dobânzile i dividendele încasate, precum i dobânzile pl tite sunt citite din contulde profit i pierdere contabil, din rândul veniturilor, respectiv al cheltuielilor financiare. Însc4himb, dividendelor pl tite sunt citite din bilan ul contabil i reprezint o repartizare dinprofit net. Tabloul de flux nu ine seama de aceast deosebire de natur contabil dintreelementele men ionate i le reune te în aceea i grup din dou considerente:

În primul rând ele genereaz în cursul perioadei fluxuri de încas ri saupl i:veniturile i cheltuielile financiare au fost încasate, respectiv pl tite în momentulînregistr rii lor în contabilitate (eventualele dobânzi de încasat sau de pl tit sunt crean e idatorii care se vor sc dea, respectiv aduna fluxului de trezorerie men ionat), iardividendele datorate în numele exerci iului precedent au fost achitate în cursul perioadeianalizate;

În al doilea rând, ele sunt de natur financiar reprezentând remunerarea unorresurse de finan are care au fost achitate, respectiv încasate de c tre agentul economic.

2. Activit i de investi ii- încas ri din vânzarea activelor imobilizate, a titlurilor de participare la

filiale, a altor titluri imobilizate la al i economici

- din ramburs ri de împrumuturi din partea filialelor sau altor economici. Fluxurile de trezorerie negative sau ie irile de cash sunt urm toarele:

- pl i pentru achizi ia de imobiliz rilor corporale, titluri de participare la filiale,a altor titluri imobilizate la al i agen i economic

- împrumuturi acordate filialelor sau altor agen i economici.

4.Activit i de finan are. Fluxul de trezorerie aferent finan rii cuprinde încas rile sau pl ile de la sau c tre ceicare au asigurat finan area extern a agentului economic. Fluxurile de trezorerie pozitive sau intr rile de cash sunt:

- încas ri provenite din opera ii de capital i încas ri provenite din credite,- împrumuturi, angajamente i alte datorii pe termen scurt sau lung.

- altele decât cele incluse la echivalentele de cash. Fluxurile de trezorerie negative sau ie irile de cash sunt:

- ramburs ri de împrumuturi (altele decât cele incluse la echivalentele de cash),- pl i pentru restituirea sau r scump rarea ac iunilor proprii,

- pl i pentru cheltuielile cu comisioanele legate de ac iuni, credite, împrumuturi,angajamente i alte finan ri.

Tabloul de flux anglo - saxon este înso it de o anex care:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



explic modul de determinare a fluxului de trezorerie provenit dinactivit ile de exploatare;

face o verificare a m rimii varia iei trezoreriei ob inute din tablou princompararea datelor bilan urilor de la sfâr it i început de perioad privind disponibilit ile

ne ti, activele lichide i creditele pe termen scurt;

face o analiz a varia iilor opera ilor de finan are pe parcursul perioadei,pe baza datelor din dou bilan uri succesive i a fluxului net de trezorerie legat definan are determinat prin tablou.

6.7.4.Interpretarea modelului

Tabloul ofer informa ii privind fluxurile de trezorerie trecute utile pentru:

A) a da o indica ie despre rela ia dintre profitabilitatea i trezoreriaîncasat ;

B) utilizatorii s i, care pot s determine valoarea i gradul de stabilitate afluxurilor de trezorerie viitoare sau care pot s fac compara ii în leg tur cu valoareaprezent a respectivelor fluxuri;

C) verificarea exactit ii evalu rilor trecute, a modului de derulare aactivit ilor agentului economic.

6.7.5.Limitele modelului

De i reflect fluxurile de trezorerie ale perioadei trecute, tabloul d informa iiincomplete privind m rimea fluxurilor de trezorerie viitoare. Explica ia este c fluxurileviitoare depind de tipul tranzac iilor implicate i care pot s se refere la o perioad de timpmai apropiat sau mai îndep rtat . Analiza corect a acestor tranzac ii se poate faceutilizând al turat datele bilan ului contabil de profit i pierdere; Utilizatorii datelor contabile nu sunt înc obi nui i cu conceptul de trezorerie(cash-flow ) a a cum sunt obi nui i cu conceptul de profit;

Tabloul de flux trebuie analizat de al i indicatori ai situa iei financiare aagentului economic;

Practicienii îl consider prea complex;

Conceptul de cash i de echivalentele de cash, precum i limita de lichiditateintrodus (3 luni) poate fi criticat ;

Trezoreria nu este la fel de stabil în timp ca i profitul, existând mari fluctua ide la un an la altul i deci o mai bun interpretare a ei s-ar face pe termen lung.

6.8.Tabloul de flux nord - american

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



6.8.1.Con inut modelului

Datorit tendin elor observate în practica agen ilor economici din Statele Unite care,în propor ie de 60% utilizau un tablou bazat pe fluxurile de trezorerie, Financial AccountingStandards Board (F.A.S.B.), organism de normare contabil american , a adoptat propriulmodel al acestui gen de tablou. Norma care îl reglementeaz este “ Statements of financialaccounting standards no.95” S.F.A.S. 95). Aceast norm a impus tuturor agen ilor ca începând cu anul 1988, s întocmeasc untablou bazat pe fluxuri de trezorerie. Tabloul de flux adoptat de S.F.A.S. 95 prezint încas rile, pl ile i varia ia net alichidit ilor la un agent economic în cursul exerci iului, sub o form care s permit punereaîn rela ia a soldurilor ini iale cu cele finale ale lichidit ilor întreprinderii.

Dup cum reiese din defini ia sa, modelul nord - american, la fel ca i cel anglo-saxon,structureaz activit ile realizate de agentul economic în trei categorii:

- de exploatare- de investi ii- de finan are.

Tabloul apare sub form de list i se compune din trei p i:

Prima parte prezint în ordine fluxurile de trezorerie aferente activit ilor de exploatare,investi ii i finan are, dup care apar fluxul net de trezorerie (cash i echivalente de cash),precum i valorile fluxurilor de trezorerie aferente începutului, respectiv sfâr ituluiexerci iului. Aceast parte a tabloului este identic cu cea a modelului anglo-saxon, cudeosebirea c valorile trezoreriei de la început i sfâr it de perioad sunt trecute în anex ,servind verific ri, i nu în cadrul tabloului;

A doua parte prezint trecerea de la rezultatul net al exploat rii la fluxul net detrezorerie al exploat rii; aceast parte de tablou se reg se te i în modelul anglo-saxon, doar

este denumit anex ;

A treia parte, care reprezint anexa, arat activit ile de investi ii i finan are finciden monetar cum sunt: ac iuni achizi ionate care nu s-au pl tit integral, cre teri ale unorobliga ii privind închirierea de echipamente, tipul de active pentru care s-au f cut datorii petermen lung. Aceast anex este specific , modelului nord - american.

Grupele din structura tabloului se determin astfel:

Trezoreria (cash i echivalente de cash) Este primul element definit de norma american , fiind considerat punctul central altabloului. Trezoreria cuprinde:

(a) În primul rând, cash-ul, adic disponibilit ile de care dispune întreprinderea încasierie i la banc ;

(b) În al doilea rând, trezoreria cuprinde echivalentele de cash care suntplasamentele pe termen scurt rapid realizabile i f riscuri de pierdere a valorii;

Se specific faptul c , în principiu, aceste plasamente trebuie s aib scaden a maimic de 3 luni. Dar, spre deosebire de norma anglo-saxon , cea american d libertateagen ilor economici de a stabili propria defini ie a echivalentelor de cash în acord cuactivitatea i politica lor de plasament pe termen scurt.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



O a doua deosebire fa de norma anglo-saxon i Recomandarea nr. 1.22 aA.E.C.C.A. din Fran a care a adoptat în 1988 un model de tablou de flux asem tor celuinord - american, este c în trezorerie nu sunt incluse creditele pe termen scurt i soldurilecreditoare ale conturilor de disponibilit i. Acestea apar in activit ii de finan are.

Activit i de investi ii La fel ca i în cazul modelului anglo-saxon, activit ile de investi ii cuprind opera iilegate de:

1) Achizi ia i vânzarea activelor necesare produc ie de bunuri i servicii;2) Instrumente financiare care nu sunt incluse la trezorerie;

3) Acordarea i rambursarea de împrumuturi sub forma crean elor imobilizate. Deosebiri dintre modelul anglo-saxon i cel nord-american privind activit ile deinvesti ii este c , în primul model, dividendele încasate aferente titlurilor imobilizate suntexcluse de la activit ile de investi ii i trecute la o grup separat : rezultatele investi iilor denatur financiar i costurile finan rii. În modelul nord - american acestea sunt incluse îngrupa activit ilor de investi ii. Modelul anglo - saxon le eviden iaz separat pentru a se citiveniturile ob inute din activit ii “ secundare” altele decât cele de baz : industriale saucomerciale.

Fluxul net de trezorerie aferent activit ilor de investi ii se ob ine prin diferen a dintreîncas rile i pl ile generate de aceste opera ii.

Activit i de finan are Ca i elementele anglo-saxon sunt incluse aici mi ri de trezorerie referitoare laelementele capitalurilor permanente (capitalurile proprii i datorii pe termen lung), cuexcep ia rezultatului exerci iului, precum i a creditelor pe termen scurt i a soldurilorcreditoare ale conturilor la b nci. Fluxul net de trezorerie aferent activit ilor de finan are seob ine prin diferen a dintre încas rile i pl ile generate de aceste opera ii.

Fa de modelul anglo-saxon exist dou deosebiri:

În cadrul pl ilor include pl ile de dividende, în timp ce la modelul anglo-saxonacestea sunt incluse la o grup aparte: rezultatele investi iilor de natur financiar icosturile finan rii, apreciindu-se c nu ele trebuie considerate resurse de finan are, ciremunerarea acestor resurse. Al i speciali ti le clasific la activit ile de exploatare;

Creditele pe termen scurt i soldurilor creditoare ale conturilor la b nci sunt incluseîn aceast grup a activit ilor de finan are, în timp ce la modelul anglo-saxon ele apar intrezoreriei elementelor de activ cuprinse la trezorerie.

Modelul de tablou adoptat de Recomandarea 1.22 a O.E.C.C.A. din Fran a le trateazla fel ca i modelul anglo-saxon.

Activit i de exploatare În general, activit ile de exploatare cuprind elementele care servesc la determinarearezultatului exerci iului. Modelul nord-american are o concep ie extensiv legat de acesteactivit i, adic include aici toate elementele care nu se pot lega de activit ile de investi ii ide finan are.

Fa de modelul anglo-saxon, în modelul nord-american sunt trecute în plus laactivit ile de exploatare: încas ri i pl i de dobânzi i încas ri de dividende. Modelul anglo-

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



saxon le eviden iaz separat grupa denumit rezultatele investi iilor de natur financiar icosturile finan rii. Fluxul net de trezorerie aferent activit ilor de exploatare poate fi determinat în moddirect, la fel ca i în cazul activit ii de investi ii i finan are, prin compararea încas rilor ipl ilor generate de opera iile de exploatare. Norma american, S.F.A.S. 95, încurajeazutilizarea metodei directe, dar cere ca, în acest caz s se prezinte trecerea de la rezultatul net lafluxul net de exploatare, fie în cadrul tabloului de flux, fie într-o anex . Norma sus ine cmetoda direct este cea care arat fluxurile de trezorerie, în timp ce metoda indirect face doaro leg tur între contul de profit i pierdere i bilan . Metoda indirect corecteaz rezultatul netcu elementele nemonetare i alte varia ii ale activelor i pasivelor circulante. În practicaamerican metoda indirect este cea mai r spândit .

6.8.2. Interpretarea modelului

Informa iile con inute de tablou ajut utilizatorii s i în cunoa terea:(a) solvabilit ii, lichidit ii i capacit ii agentului economic de a ob ine fonduri

din resurse interne, de a- i rambursa datoriile, de a reinvesti i de a distribui dividendeproprietarilor s i;

(b) Capacit ii agentului economic de a genera fluxuri viitoare de trezoreriepozitive;

(c) Nevoilor de finan are extern ale agentului economic;(d) Cauzelor diferen elor dintre rezultat i fluxul de trezorerie care-i corespunde;

(e) Politicii de investi ii i de finan are a agentului economic i consecin elorasupra varia iei trezoreriei în cursul perioadei analizate.

În ceea ce prive te limitele tabloului de flux nord-american i se pot ata a cele expusela modelul anglo-saxon care caracterizeaz , în general, tablourile bazate pe fluxurile detrezorerie .

Rela ia cont de profit si pierdere – tablou de utiliz ri si de resurse

Pentru determinarea rela iei cont de profit si pierdere – tablou de utiliz ri i de resurse,se pleac de la modelul de structurare al contului de profit i pierdere, forma bilateral .

Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri:a) Cheltuieli care comport pl i imediate sau ulterioare, in cadrul aceluia i

exerci iu. În aceast categorie sunt incluse: cump rile de stocuri, consuma iile depresta ii externe, cheltuielile cu personalul, dobânzile i cheltuielile asimilate , destinatecelor care au împrumutat întreprinderea. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuielimonetare sau cheltuieli pl tite i vor fi simbolizate prin CM.

b) Cheltuieli cu amortiz rile i ajust rile (CAP) care corespund deprecierii realesau riscurilor probabile, dar care nu dau na tere unor pl i, cel pu in în timpul curent.

c) Alte cheltuieli care nu genereaz o plat , corespunz toare unor consuma ii saupierderi reale. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau nepl tite. Ele

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



vor fi simbolizate prin CNM. De exemplu, înregistrarea pierderilor din crean e, prinsc derea din evidenta a clien ilor incer i sau in litigii; valoarea neamortizata aimobiliz rilor necorporale, corporale sau financiare cedate sau scoase din evidenta.

d) Cheltuielile privind impozitul asupra beneficiului (IB) corespund unui fluxmonetar efectiv sau poten ial, deoarece ele genereaz sau vor genera o plat în favoareastatului.

e) Beneficiul exerci iului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere ireprezint o component a surplusului monetar virtual.

Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri:

Veniturile care au dat sau vor da na tere la încas ri efective. În aceast categorie suntincluse, în primul rând, elementele produc iei vândute. Aceste venituri vor fi numitevenituri monetare ( VM).

Venituri nemonetare (VNM) de i conduc la cre terea efectiv a situa iei nete, ele nudau na tere la încas ri. Sunt încadrabile în acest subansamblu: veniturile din ajust ri, carecorespund unei simple ajust ri relative la valorile ajust rilor anterior constituite; cota-parte a subven iilor pentru investi ii virate la venituri etc.

Pierderea exerci iului (PE) corespunde situa iei în care veniturile sunt mai mici decâtcheltuielile, la nivelul unui exerci iu.

In varianta normal , a unui beneficiu, cele dou serii de elemente genereazurm toarea rela ie de echilibru:

CM+ CAP + CNM +IB + BE= VM +VNM

Procedând la regruparea elementelor rela iei i asimilând impozitul asuprabeneficiului cheltuieli monetare, vom ob ine:

CAP + BE + ( CNM- VNM) = VM- CM Diferen a VM - CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul

exerci iului, prin compararea fluxurilor de încas ri cu fluxurile de pl i, luând în calcul; atâtfluxurile efectiv generate de activitatea întreprinderii cât i fluxurile poten iale.

Acest surplus constituie capacitatea de autofinan are a întreprinderii. Atunci când diferen a CNM –VNM este nul sau neglijabil (elementele

nemonetare corespund, in principiu, ajust rilor), CAF tinde c tre o formul simpl decalcul:

CAF= VM- CM= CAP + BE Se poate deduce c rela ia dintre contul de profit si pierdere i tabloul de

utiliz ri i de resurse este realizat prin intermediul capacit ii de autofinan are. În acestsens se poate constata c :

a) beneficiul exerci iului (BE) se interpreteaz ca o cre tere de pasiv deci, ca oresurs ;

b) cheltuielile cu amortiz rile (CA) conduc, implicit, la o sc dere a valorii unorposturi de imobiliz ri, ceea ce corespunde unei diminu ri a activului, deci aunei resurse;

c) cheltuielile cu ajust rile (CP) au corespondent fie in diminuarea valorii unorelemente de activ, in cazul ajust rilor pentru depreciere, fie in cre teri de

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



pasiv, în cazul ajust rilor pentru riscuri i cheltuieli; în ambele cazuri, vominterpreta corect rile de valoare generate de amortiz rile i ajust ri ca fiindresurse.

1.9. Criteriile de clasificare a utiliz rilor si resurselor si modelul global al tabloului

La baza analizei fluxurilor stau trei criterii de clasificare a utiliz rilor i resurselor:(a) maturitatea ( durata, termenul) acestora;

(b) func ia îndeplinit sau locul ocupat de fiecare utilizare sau resurs , în cadrulciclurilor fundamentale ale activit ii întreprinderii;

(c) inser ia în gestiunea globala a unui “pool” de resurse i utiliz ri aleîntreprinderii;

inând cont de primele dou criterii i plecând de la imaginea a dou bilan urisuccesive întocmite de o întreprindere, “Planul contabil “francez reconstituie structura unuitablou de utiliz ri i de resurse. Criteriul “ maturit ii” permite disocierea mi rilor care afecteaz “partea de sus abilan ului” de cele care influen eaz “ partea de jos a bilan ului”. Primele definesc utiliz rile iresursele pe termen lung i mediu, celelalte, utiliz rile i resursele pe termen scurt.

UTILIZ RI (U) RESURSE (R)

Utiliz ri pe termen lung i mediu (UTLM) Active imobilizate Capitaluri permanente

Resurse pe termen lung si mediu(RTLM) Capitaluri permanente Active imobilizate

Utiliz ri pe termen scurt (UTS) Active circulante Datorii pe termen scurt

Resurse pe termen scurt (RTS) Datorii pe termen scurt

Criteriul “func ional” permite disocierea elementelor pe termen scurt, dup cumurmeaz :

(a) fluxurile de exploatare, care permit determinarea “ varia iei necesarului în fondde rulment” în cursul perioadei;

(b) fluxurile generate de opera iile pe termen scurt, care presupun o “modificare asitua iei trezoreriei”

(c) În cazul unei întreprinderi mari, cu activitate complex , se va putea proceda ladisocierea “ necesarului în fond de rulment” in :

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



1. necesar in fond de rulment referitor la activitatea de ‘exploatare propriu-zisa (NFRE)

2. necesar in fond de rulment referitor la opera iile ” in afara exploat rii’(NFRAE)

În mod evident, aceast disociere presupune disocierea varia iilor corespunz toare.

În concluzi, pe baza celor dou criterii de clasificare, s-ar putea ob ine o a douaimagine global a tabloului: Modelul global, prezentat mai sus, permite degajarea urm toarei rela ii de echilibrufinanciar func ional:

FRN- (NFRE – NFRAE) =T

Interpretarea unui tablou de utiliz ri i de resurse nu are sens, numai dac varia iiledegajate au o semnifica ie economic i financiar clar . Astfel, varia iile posturilor din parteade sus a bilan ului, varia ii care, au relevat anterior, corespund func iei de investire, prezintun caracter de stabilitate suficient de mare, i ca atare, permit degajarea unor tendin e deevolu ie.

Dimpotriv , în ceea ce prive te elementele pe termen scurt, în general, evolu ia denotposibilitatea unei anumite instabilit i i a unei discontinuit i. În atare condi ii, varia iilecorespunz toare conduc, în nu pu ine cazuri, la o interpretare îndoielnic , cel mai ilustrativcaz fiind cel al disponibilit ilor. Instabilitatea cvasicontinu a varia iei disponibilit ilor facedificil orice analiz . De exemplu orice element poate s fie consecin a unor încas riimportante, în ultimele zile ale anului, colaborat cu întârziere în efectuarea pl ilor c tre ter i.În acest caz, o astfel de evolu ie este lipsit de semnifica ie. De asemenea, o sc deresubstan ial a disponibilit ilor ( la sfâr itul exerci iului curent fa de sfâr itul exerci iuluiprecedent) ar putea s fie interpretat ca o deteriorare a gradul de lichiditate. Dar aceastreducere poate s fie consecin a unor evenimente fortuite, corijabile în primele zile sau

pt mâni ale exerci iului urm tor.

Spre exemplu “ tensiunea” creat în trezoreria întreprinderii, ca urmare a pl iiprimelor, la sfâr itul exerci iului, are în principiu, un caracter tranzitoriu. Totu i, nu toateelementele pe termen scurt cunosc evolu ii aleatoare, sau chiar stânjenitoare, precumdisponibilit ile. În aceast situa ie, plas m, de obicei, stocurile i crean ele fa de clien i.

În general, se accept ca analiza privind varia iile FRN i varia iile NFRE conduce laconcluzii semnificative, în timp ce analiza varia iilor elementelor “în afara exploat rii” i detrezorerie nu vizeaz decât o ajustare global .

6.9.1.Delimit ri i structuri referitoare la tabloul de utiliz ri i de resurse

Tabloul de utiliz ri i de resurse este un document facultativ, deoarece el face partenumai din documentele de sintez ale sistemului dezvoltat. Acest tablou mai este definit cadocumentul de sintez “ care explic varia iile patrimoniului întreprinderii, în cursulperioadei de referin ’. În vederea determin rii elementelor tabloului, trebuie s se proiecteze în prealabil

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



imaginile consecutive a dou bilan uri func ionale. Or, spre deosebire de bilan urile contabileîntocmite i prezentate de întreprinderi, în care elementele de activ i de pasiv sunt clasificatedup destina ia i originea lor, in bilan ul func ional, aceste elemente sunt regrupate dupfunc iile întreprinderii sau, altfel spus, conform ciclurilor inerente acestor func ii:

1) ciclul de investire i de dezinvestire;

2) ciclul de finan are, care regrupeaz efectele opera iilor ce au ca obiectresursele financiare utilizate pentru finan area necesit ilor permanente ale întreprinderii;

3) ciclul de exploatare, care regrupeaz opera iile legate de activitatea ciclica întreprinderii;

4) gestiunea trezoreriei, care are ca func ie asigurarea ajust rii globale întregestiunea de acumulare i ciclul de exploatare.

Ciclurile de investire i de finan are formeaz ciclul de acumulare a capitalului. Analizafunc ional presupune regruparea posturilor contabile care apar in aceluia i ciclu, astfel încât

se poate aprecia echilibrul financiar, prin intermediul a trei agregate ( indicatorii)fundamentale.

Fondul de rulment (FR) este determinat ca diferen a între resursele stabile iimobiliz rile, exprimate în valori brute. El oglinde te m rimea resurselor stabile, disponibilepentru finan area necesit ilor generate de activitatea curent . Necesarul in fond de rulment ( NFR), dup cum am precizat anterior este formatdin necesarul in fond de rulment privind exploatarea (NFRE) i necesarul în fond de rulmentîn afara exploat rii (NFRAE).

NFRE reprezint necesarul referitor la finan area ciclului de exploatare. El indicrimea capitalurilor pe care întreprinderea trebuie s le de in pentru finan area stocurilor i

a decalajelor temporare între plata cump rilor i a altor datorii din exploatare i încasareavânz rilor.

NFRAE regrupeaz elementele neciclice i instabile, referitoare, de exemplu, lainvesti ii ( datorii fa de furnizori de imobiliz ri) sau la finan are ( dobânzile datorate,neajuns la scaden , aferente împrumuturilor). Trezoreria net reprezint excedentul de resurse sau insuficien a de resurse stabilite.Dup finan area imobiliz rilor i a necesarului în fond de rulment. Ca atare, ea se determinca diferen a între fondul de rulment i necesarul în fond de rulment. Tabloul de utiliz ri i deresurse poate fi prezentat atât sub forma de cont cât i sub form de list . Ambele forme deprezentare cuprind dou p i, rela ia obiectiv fiind cea de trezorerie.

Varia ia fondului de rulment net global func ional – resursele i utiliz rileimplicate în aceast varia ie au un caracter stabil.

Resursele stabile – func ia principal a resurselor stabile este de a finan a utiliz riledurabile ale întreprinderii. Stabilitatea este apreciat prin natura deciziei care a stat la origineautiliz rii sau resursei. Resursele stabile se clasifica in doua mari categorii:

1) resurse interne, m surate prin capacitatea de autofinan are (CAF)

2) resurse externe, in care sunt cuprinse: - resursele in fonduri proprii; - resursele stabilite de îndatorire.

Capacitatea de autofinan are a unei întreprinderi este, dup cum am precizat anterior,surplusul monetar poten ial generat de activitatea acesteia. Ea reprezint o contribu ie

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



esen ial a activit ilor curente la varia ia fondului de rulment net global.

Determinarea ei se realizeaz prin dou metode:A. Metoda substractiv : permite s se realizeze leg tura între contul de profit i pierdere

i tabloul de finan are. Conform acestei metode, CAF se calculeaz plecând de la excedentul brut din exploatare(EBE), indicator stabilit în cadrul tabloului soldurilor intermediare de gestiune: CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE = + excedent brut din exploatare + transferuri de cheltuieli + alte venituri din exploatare

- alte cheltuieli din exploatare +- cota-parte din rezultatul opera ilor efectuate în comun + venituri financiare - cheltuieli financiare + venituri extraordinare - cheltuieli extraordinare - participarea salaria ilor la profit - impozit pe profit

B. Metoda aditiv – permite s se calculeze CAF, plecând de la rezultatul exerci iuluicorectat cu cheltuielile i cu veniturile care nu au inciden asupra trezoreriei:

CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE =

Rezultatul exerci iului + Cheltuielile cu amortiz rile + Cheltuielile cu ajust rile ( din exploatare, financiare si extraordinare) - Veniturile din amortizare i ajust ri ( din exploatare, financiare si extraordinare) + Valorile contabile ale activelor cedate ( ie ite din patrimoniu) - Veniturile din vânzarea imobiliz rilor - Subven iile pentru investi ii virate la venituri Rela ia de calcul al metodei aditive relev anihilarea influen ei plusurilor iminusurilor de valoare rezultate din cesiunile de elementele de activ. Scopul anihil rii esteevitarea includerii de dou ori a acestor valori în resursele stabile. Totodat , rela ia dintreCAF i rezultatul exerci iului exprim , prin elementele sale de calcul, utilizarea din punct devedere teoretic, a surplusului monetar poten ial. Astfel, CAF, în calitatea sa de indicator alfinan rii interne, poate asigura:

1) înnoirea echipamentelor ( ca o consecin a amortiz rilor);

2) acoperirea pierderilor probabile i a riscurilor la care este expus întreprinderea ( cao consecin a constituirii sau major rii ajust rilor pentru depreciere i a celor pentruriscuri i cheltuieli);

3) dezvoltarea poten ialului de produc ie i cre terea extern ( prin capitalizareaconservarea unei p i din rezultat);

4) remunerarea ac ionarilor (partea distribuit din rezultat)

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



6.9.2.Cesiunea sau reducerile de elemente ale activului imobilizat

Aceast rubric de resurse stabile externe trebuie s cumuleze cesiunile cu simplereduceri. In acest sens, ea regrupeaz :

pe de o parte, veniturile exprimate la pre ul de cesiune, din elementele cereprezint imobiliz ri necorporale, corporale i financiare înregistrate pe intermediulcontului 7583 Venituri din vânzarea activelor i alte opera ii de capital

pe de alt parte, reducerile de imobiliz ri financiare, care corespund ramburs rilorde împrumuturi acordate anterior sau stingerii altor categorii de crean e imobilizate.

Vir rile ( transferurile) de imobiliz ri, de la un post la altul, nu sunt incluse încategoria reducerilor deoarece acestea nu genereaz fluxuri financiare. În acest sens, oaten ie deosebit trebuie acordat diminu rii de imobiliz ri în curs, care corespund puneriiîn folosin de noi imobiliz ri i care relev , deci, vir ri de la un post la altul.

Se deduce c aceste diminu ri nu trebuie s fi luate în calculul cesiunilor saureducerilor; în schimb, ele trebuie s fie deduse din valoarea achizi ion rilor de imobiliz ri,care figureaz în calculul utiliz rilor.

6.9.3.Cre terile de capitaluri proprii

Se refer la:

1) aporturile in fonduri proprii ;2) subven iile pentru investi ii;

Aporturile în fonduri proprii cuprind cre terile propriu-zise de capital i primele deemisiune aferente.

Cre terile de capital social cuprind valoarea aporturilor în bani, la nivelul m rimii lorsubscrise i v rsate.

Cre terile privind încorpor rile de rezerve în capitalul social sau din conversia de datoriiîn capital, care nu au o influen imediat sau ulterioar asupra trezoreriei nu sunt înscrise înresursele tabloului. De i nu se fac referiri precise în acest sens cre terile de capital prin aportîn natur , la rândul lor, nu ar trebui s fac obiectul tabloului, deoarece nu au incidenasupra trezoreriei. M rimea subven iilor pentru investi ii este dat de totalul noilor de subven ii ob inute încursul exerci iului. Aceste subven ii sunt înscrise la valoarea lor ini ial , cota-parte asubven iilor virate la venituri fiind exclus din CAF.

Intr-o perspectiv a introducerii modelului de tablou de utiliz ri i de resurse în practicaromâneasc , perspectiva pu in probabil , datorit superiorit ii tabloului de trezorerie, un locdistinct în cadrul acestei rubrici s -l ocupe retrat rile privind fondurile.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



6.9.4.Cresterile de datorii financiare

Aceast rubric regrupeaz noile împrumuturi, contracte în cursul exerci iului, excep iecând creditele de trezorerie, care contribuie la varia ia trezoreriei nete Deoarece este vorb

de o concep ie func ional , în aceast rubric nu sunt re inute decât împrumuturile care au cafunc ie finan area investi iilor. Ca atare, sunt încadrate aici împrumuturile primite ini ialpentru o perioad mai mare de un an.

Cre terile de datorii financiare pe termen lung i mediu sunt înscrise în tabloul lavaloarea corespunz toare inciden ei lor asupra trezoreriei. Deducem c împrumuturile dinemisiunea de obliga iuni sunt înscrise la nivelul valorii lor de rambursare, din care au fostsc zute primele de rambursare a obliga iunilor.

Dobânzile datorate i neajuns la scaden , referitoare la aceste împrumuturi, sunt înscriseîn structuri aferente calcului ‘necesar în fond de rulment în afara exploat rii “ la rubricaintitulat ‘ creditori diver i’. Utiliz ri stabile – cele mai importante rubrici de utiliz ri se refer la:

dividende,

investi iidatorii financiare stabile

Distribuirile de dividende în cursul exerci iului corespund dividendelor pl tite peparcursul acestuia, sub forma de repartiz ri ale rezultatelor exerci iului precedent. Dac dividendele nu au fost pl tite efectiv, datoria fa de ac ionari va figura la rubricacreditori diver i în structurile necesarului fiind un rulment în afara exploat rii”. Achizi ion rile de elemente ale activului imobilizat regrupeaz investi iile icre terile de elemente ale activului imobilizat. Conform naturii lor, investi iile sunt clasificatein :

- investi ii necorporale,- corporale

- si financiare. Ele cuprind investi iile realizate în cursul exerci iului, din care sunt deduse vir rile

interne de imobiliz ri ( de la un post la altul) i la care sunt ad ugate major rile deimobiliz ri, ca urmare a eventualelor reevalu ri.

Valoarea achizi ion rilor este stabilit pe baza valorilor brute aleimobiliz rilor,deoarece amortiz rile i ajust rile pentru depreciere au fost incluse la resurselestabile, prin determinarea CAF. Atunci când nu se dispune de valorile brute, m rimea achizi ion rii se calculeazpornind de la valorile nete, la care se adaug amortiz rile i ajust rile pentru depreciere. Dup cum am v zut, bilan ul în ara noastr , prezint activele la valoarea lor net .Pentru o eventual întocmire a tabloului de utiliz ri i de resurse, s-ar face apel al valorilebrute reg site fie in balan a de verificare, fie în piesa de anexa ‘ Situa ia activelor imobilizate’.

Dac , în cursul exerci iului, au avut loc cesiuni de imobiliz ri, pentru determinareavalorii achizi ion rilor, este necesar s ad ug m valoarea cesiunilor.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Diminuarea capitalurilor proprii reprezint o categorie de opera ii destul de rare, învia a societ ilor de capitaluri. Rubrica se refer la opera iile cu inciden e monetare precum:

1) rambursarea unei cote p i la nominalul fiec rei ac iuni, in favoareaproprietarilor;

2) scump rarea de ac iuni proprii, în vederea anul rii acestora;3) retragerile operate din exploatantul (întreprinz torul) individual.

Ramburs rile de datorii financiare se refer la ramburs rile de împrumuturiconsiderate datorii financiare stabile. Se deduce c , din aceste datorii, nu fac parte creditelede trezorerie

Varia iile necesarului in fond de rulment i varia iile trezoreriei –în func ie deevolu ia fondului de rulment net global, obiectul p ii a doua a tabloului de utiliz ri i deresurse este:

1) fie de a analiza modalit ile de utilizare a cre terii fondului de rulment net global;2) fie de a analiza modalit ile de acoperire a reducerii fondului de rulment. În

ambele situa ii se vor pune in eviden varia iile necesarului in fond de rulment, adic :

varia iile aferente exploat rii;

varia iile corespunz toare opera iilor în afara exploat rii.

Varia ia net a necesarului în fond de rulment din exploatare cuprinde varia iileposturilor de activ i de pasiv, care se refer la ciclul de exploatare. In principal, acesteaexprim stocuri, crean e - clien i, datorii fa de furnizori i cea mai mare parte a datoriilorfiscale i sociale.

În conformitate cu concep ia func ional , stocurile i crean ele sunt prezentate lavaloarea lor brut , deoarece varia ia ajust rilor pentru depreciere a f cut obiectul CAF.Valoarea brut acestor elemente se reg se te, fie în balan ele de verificare, fie în piesele anex‘Situa ia stocurilor i a produc iei în curs” i Situa ia crean elor i a datoriilor”.

Varia ia net a necesarului în fond de rulment în afara exploat rii cuprindevaria iile debitorilor i creditorilor diver i, care reprezint elementele neciclice i instabile. Înleg tur cu cele dou varia ii nete ale necesarului în fond de rulment, se impun urm toarelepreciz ri:

datoriile fa de furnizorii de imobiliz ri sunt separate de cele referitoare lafurnizorii din exploatare, fiind înscrise la rubrica “Varia iile creditorilor diver i “ în afaraexploat rii;

datoria fa de bugetul de stat, referitoare la impozitul pe profit, este separatde alte datorii fa de stat, fiind înscris la rubrica “Varia iile creditorilor diver i” în afaraexploat rii;

posturile bilan iere referitoare la cheltuielile i la veniturile constatate în avansfac obiectul unei repartiz ri între “exploatare” i “în afara exploat rii”, conform originii

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



elementelor care le compun. Titlurile de plasament sunt incluse în “varia iile în afaraexploat rii”, rubrica varia iilor debitorilor diver i.

Varia ia trezoreriei nete cuprinde varia iile disponibilit ilor i varia iilecreditelor de trezorerie.

6.10. Tabloul fluxurilor de trezorerie în sistemul contabil românesc

Legea 82/1991 Legea contabilit ii, men ioneaz obligativitatea reflect rii îndocumentele contabile a fluxurilor de trezorerie. Contabilitatea, ca activitate specializat în

surarea, evaluarea, cunoa terea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilorproprii, precum i a rezultatelor trebuie s asigure înregistrarea cronologic i sistematic ,prelucrarea, publicarea i p strarea informa iilor cu privire la pozi ia financiar , performan afinanciar i fluxurile de trezorerie, atât pentru cerin ele interne ale entit ilor, cât i înrela iile cu investitorii prezen i i poten iali, creditorii financiari i comerciali, clien ii,institu iile publice i al i utilizatori2.

Documentele oficiale de prezentare a situa iei economico-financiare a entit ilor suntsitua iile financiare anuale, care trebuie s ofere o imagine fidel a pozi iei financiare,performan ei financiare, fluxurilor de trezorerie i a celorlalte informa ii referitoare laactivitatea desf urat .

Pentru persoanele juridice care aplic Reglement rile contabile armonizate cudirectivele Comunit ilor Economice Europene i cu Standardele Interna ionale deContabilitate, situa iile financiare anuale se compun din bilan , cont de profit i pierdere,situa ia modific rilor capitalului propriu, situa ia fluxurilor de trezorerie, politici contabile inote explicative. O întreprindere româneasca aflat în situa ia de a aplica reglement rileOrdinului Ministrului Finan elor Publice nr. 94 / 2001 pân în decembrie 2005, aplic de la 1ianuarie 2006 OMFP 1752/2005 care este o contabilitate armonizat cu Directivele ContabileEuropene. Aceasta trebuie s întocmeasc , s prezinte i s publice urm torul set de situa iifinanciare:

- bilan , - cont de profit i pierdere,

- situa ia modific rilor capitalului propriu, - situa ia fluxurilor de trezorerie,

- notele explicative la situa iile financiare anuale.Persoanele juridice care la data bilan ului nu dep esc limitele a dou dintre criteriile

de m rime întocmesc situa ii financiare anuale simplificate care cuprind: - bilan prescurtat,

- cont de profit i pierdere, - note explicative la situa iile financiare anuale simplificate.

Op ional, ele pot întocmi situa ia modific rilor capitalului propriu i/sau situa ia

2 LEGE nr.82 din 24 decembrie 1991 Legea contabilit ii, republicat în M.Of. nr. 629/26 aug. 2002

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



fluxurilor de trezorerie.

Conform Normelor Na ionale, situa iile financiare anuale trebuie s ofere o imaginefidela a pozi iei financiare, performantei, modific rilor capitalului propriu i fluxurilor detrezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerci iu financiar. Acestea trebuie s respecteprevederile Legii contabilit ii nr. 82 / 1991, republicata, ale reglementarilor cuprinse înOrdinul ministrului finan elor publice nr. 1752/2005.

Criteriile de m rime care impun aplicarea diferit a reglement rilor contabile sunt:

- total active: 3.650.000 euro, - cifr de afaceri net : 7.300.000 euro,

- num r mediu de salaria i în cursul exerci iului financiar: 50Directivele Contabile Europene sunt dispozi ii generale privind întocmirea,

prezentarea, publicarea i auditarea conturilor anuale (bilan ul, contul de profit i pierdere,anexe). Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Directiva a IV-a i Directiva a VII-a.

Directiva a IV-a a vizat, cu predilec ie, coordonarea dispozi iilor na ionale cu privirela structura i con inutul conturilor anuale i ale raportului de gestiune, modurile de evaluarecât i la publicarea acestor documente, în special pentru societ ile cu r spundere limitata isociet ile pe ac iuni.

Directiva a IV-a a fost modificat i completat prin urm toarele directive: - Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC din 13 iunie 1983 privind conturile

consolidate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 193 din 18iulie 1983;

- Directiva a XI-a a Consiliului 89/666/EEC din 21 decembrie 1989 privind cerin elede prezentare referitoare la sucursalele deschise într-un Stat membru de c treanumite tipuri de societ i comerciale care intr sub inciden a legisla iei unui altstat, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 395 din 30 decembrie1989;

- Directiva Consiliului 90/604/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificareaDirectivei 78/660/EEC privind conturile anuale i a Directivei 83/349/EECprivind conturile consolidate în ceea ce prive te excep iile pentru întreprinderilemici i mijlocii i publicarea conturilor în ecu, publicat în Jurnalul Oficial alUniunii Europene nr. L 317 din 16 noiembrie 1990;

- Directiva Consiliului 90/605/EEC din 8 noiembrie 1990 pentru modificareaDirectivei 78/660/EEC privind conturile anuale i a Directivei 83/349/EECprivind conturile consolidate în ceea ce prive te aria de aplicabilitate a acestordirective, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 317 din 16noiembrie 1990;

- Directiva 2001/65/EC a Parlamentului European i a Consiliului din 27 septembrie2001 pentru modificarea Directivei 78/660/EEC, Directivei 83/349/EEC i aDirectivei 86/635/EEC privind regulile de evaluare pentru conturile anuale iconsolidate ale anumitor tipuri de societ i comerciale, precum i ale b ncilor iale altor institu ii financiare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.L 283 din 27 octombrie 2001;

- Directiva Consiliului 2003/38/EC din 13 mai 2003 pentru modificarea Directivei78/660/EEC privind conturile anuale în ceea ce prive te sumele exprimate în euro,

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 120 din 15 mai 2003;

- Directiva 2003/51/EEC a Parlamentului European i a Consiliului din 18 iunie 2003pentru modificarea Directivelor 78/660/EEC, 83/349/EEC, 86/635/EEC i91/674/EEC privind conturile anuale i consolidate ale anumitor tipuri de societ icomerciale, b ncilor i altor institu ii financiare i ale societ ilor de asigurareprivind modernizarea i actualizarea regulilor contabile, publicat în JurnalulOficial al Uniunii Europene nr. L 178 din 17 iulie 2003.

În pofida naturii prescriptive a textelor sale, Directiva a IV-a nu a condus la oprezentare identic a conturilor anuale a societ ilor statelor membre. Explica ia ar fi c , înprimul rând, directiva nu este o lege iar, în al doilea rând, ea las statelor membre un num rmare de op iuni i de dispozi ii care precizeaz „statele membre vor putea autoriza”. Directivaa VII-a a avut ca obiect armonizarea întocmirii conturilor consolidate.

Conform legisla iei române ti în vigoare, situa ia fluxurilor de trezorerie areurm toarea structur :

1. Fluxuri de trezorerie din activit i de exploatare:2. Încas ri de la clien i3. Pl i c tre furnizori i angaja i4. Dobânzi pl tite5. Impozit pe profit pl tit6. Încas ri din asigurarea împotriva cutremurelor7. Trezorerie net din activit i de exploatare8. Fluxuri de trezorerie din activit i de investi ie:9. Pl i pentru achizi ionarea de ac iuni10. Pl i pentru achizi ionarea de imobiliz ri corporale11. Încas ri din vânzarea de imobiliz ri corporale12. Dobânzi încasate13. Dividende încasate14. Trezorerie net din activit i de investi ie15. Fluxuri de trezorerie din activit i de finan are:16. Încas ri din emisiunea de ac iuni17. Încas ri din împrumuturi pe termen lung18. Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar19. Dividende pl tite20. Trezorerie net din activit i de finan are21. Cre terea net a trezoreriei i echivalen elor de trezorerie22. Trezorerie i echivalen e de trezorerie la începutul exerci iului financiar23. Trezorerie i echivalen e de trezorerie la sfâr itul exerci iului financiar

Pentru fiecare element din situa ia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentat valoareaaferent elementului corespondent pentru exerci iul financiar precedent.

Un element din i situa ia fluxurilor de trezorerie pentru care nu exist valoare nu

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



trebuie prezentat, cu excep ia cazului în care exist un element corespondent pentru exerci iulfinanciar precedent,

Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, noteleexplicative prezint : pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informa ii privindaria i natura instrumentelor, inclusiv termenii i condi iile semnificative care pot afectavaloarea, momentul i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie

Notele explicative trebuie s ofere informa ii suplimentare care nu sunt prezentate înbilan , contul de profit i pierdere i, dup caz, în situa ia modific rilor capitalurilor propriii/sau situa ia fluxurilor de trezorerie, dar sunt relevante pentru în elegerea oric rora dintre

acestea.Raportul administratorilor ofer informa ii care s ajute la în elegerea mai bun a

semnifica iei instrumentelor financiare bilan iere sau extrabilan iere asupra situa iei financiarea unei entit i, rezultatelor activit ii ei i fluxurilor de trezorerie i de a ajuta în evaluareasumelor, momentului apari iei i gradului de siguran a fluxurilor de trezorerie viitoareasociate cu acele instrumente.

Viteza de intrare sau de ie ire a fluxurilor de trezorerie ale entit ii se poate m sura cuajutorul rela iei:

6.11. Valoarea cognitiv i punctele nevralgice ale tabloului de utiliz ri i deresurse

Echilibrul este respectat atunci când întreprinderea este capabil s i finan ezecre terea f s i degradeze trezoreria net . Fapt care presupune ca fondul de rulment netglobal s acopere partea structurat a necesarului în fond de rulment.

Spre deosebire de partea permanent a activit ii, care se finan eaz din fondul derulment, varia iile sezoniere sau conjuncturale pot fi acoperite din creditele de trezorerie.Dac resursele stabilite sunt mai mari decât utiliz rile stabile, întreprinderea dispune, înprincipiu, de o trezorerie pozitiv , deoarece varia ia este mai mare decât varia ia necesaruluiîn fond de rulment privind exploatarea. În caz contrar, va trebui s se recurg la credite detrezorerie, ceea ce conduce la o trezorerie net negativ .

Utilizarea creditelor de trezorerie pentru finan area p ii structurate a necesarului înfond de rulment privind exploatarea conduce la o stare vulnerabil a întreprinderii.

Pentru men inerea echilibrului financiar, ea va trebui s î- i reînnoiasc aceste credite,asumându- i astfel riscuri suplimentare.

Tabloul de utiliz ri i resurse, modelul planului contabil francez,permite prezentareaechilibrului financiar al unei întreprinderi a c rei activitate este centrat pe produc ie,component de baz a veniturilor sale fiind vânzarea bunurilor produse. Produc ia presupuneun ansamblu de ma ini, utilaje i instala ii care au o durata lung de via a si un ritm de înnoireneregulat. Ca atare, investi iile au fost catalogate în categoria utiliz rilor neciclice. În cadrul ciclului de exploatare, existen a unui decalaj permanent între fazele de

Costul vânz rilor = Num r de ori

Stoc mediu

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



produc ie, de vânzare i de trezorerie genereaz un necesar continuu de finan are. Deoareceinvesti iile i necesarul continuu de finan are sunt acoperite din capitalurile pe termen lung,politica financiar exclude orice risc de natur financiar .

Centrându-se pe func ia de produc ie, tabloul de utiliz ri i de resurse liciteaz numaisfera economiei reale, corespunz toare imaginii propuse de contabilul na ional. Sub influen ainfla iei, care a cuprins economiile occidentale , in anii 70, abordarea financiar - func ional aînceput s fie pus sub semnul întreb rii. Norma privind finan area totalit ii necesarului infond de rulment structurat din fondul de rulment s-a dovedit inadecvat . Practicile bancare aucontribuit la o nou imagine a finan rii necesarului în fond de rulment structural: par ial, dinfondul de rulment i par ial din creditele bancare pe termen scurt. Mai mult, ele au aprobat ca,de fapt, creditele de trezorerie nu constituie o resurs excep ional , a a dup cum prevederegula de echilibru financiar, ci o resurs permanent . Criteriul de stabilitate, care a stat la baza clasific rii fluxurilor, în tabloul de utiliz rii de resurse a fost criticat pentru ambiguitatea i imprecizia sa, deoarece, în lipsa unor

defini ii riguroase, a confundat no iunile de maturitate i permanent . Fondul de rulment net,calculat ca diferen a între resursele durabile i utiliz rile stabile. Este un concept i o m rireafectate de conven ii imprecise i influen at de politicile contabile alese. Pe unda criticilor sesitueaz i locul major acordat no iunii de necesar în fond de rulment privind exploatarea, înanaliza echilibrului financiar. Acesta, cu atât mai mult cu cât no iunea de ciclul de exploatarese confund în unele sectoare de activitate cu ciclul de investi ii. Limitele tabloului de resursesunt date de utilizarea capacit ii de autofinan are. Acestui indicator i se pot aduce câtevacritici:

CAF nu este decât un surplus monetar poten ial, deoarece nu ia în considera iedecalajele de plat . Ea nu devine un flux disponibil de trezorerie decât dup încasareaveniturilor i plata cheltuielilor. Caracterul poten ial al CAF este i mai mult înt rit deintegrarea ajust rilor în con inutul acestei resurse. Integrarea lor în zona exploat rii punesub semnul întreb rii caracterul de stabilitate al CAF , cu excep ia situa iei ipotetice areînnoirii cu regularitate i cu aceea i m rime a acestor ajust ri. De asemenea, s

relev m ca o parte a beneficiului este distribuit sub forma de dividende ac ionarilor. Unargument în plus pentru a afirma ca aceast resurs nu este integral disponibil pentrufinan area întreprinderii.

CAF este o resurs de natura heteroclit , deoarece ea con ine atât elemente din zonaexploat rii, care au un caracter structural, cât i elementele în afara exploat rii, care au uncaracter variabil (impozite, cheltuieli financiare, elemente extraordinare).Din aceastnatur disparat , rezult c ea nu permite s se aprecieze profitabilitatea activit iiindustriale i comerciale. Validitatea sa ca indicator al rentabilit ii este pu in asigurat ,tiut fiind c aceast resurs este determinat înainte de luarea în considera ie a costului de

reînnoire a echipamentelor.

CAF este influen at de politicile contabile i fiscale ale întreprinderii. Dac , deexemplu o întreprindere, prin op iunile sale contabile sau fiscale, procedeaz la netezireaprofiturilor, o astfel de practic de împodobire a bilan ului gole te de con inut informa ionalcapacitatea de autofinan are. Fiind determinat dup impozitarea profitului, CAF esteinfluen at de implica iile fiscale ale politicilor de amortizare i de ajust ri. In acela i senssunt apreciate i implica iile alegerilor privind evaluarea stocurilor, evaluarea lucr rilorexecutate de întreprindere pentru sine i capitalizarea unor cheltuieli în activul bilan ului. Avantajul de puncte nevralgice redate mai sus a condus la începutul anilor 80, laapari ia de noi abord ri ale analizei solvabilit ii i riscului de faliment la baza c rora s-au

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



sit model rile fluxurilor de trezorerie.

Tabloul fluxurilor de trezorerie

Principala critic adus de tabloul de utiliz ri i de resurse este dat de disimulareafluxurilor monetare. El nu permite relevarea influen ei fenomenelor de stocaj si a decalajelortemporare care pot exista între contabilitatea unui flux financiar i a consecin ei salemonetare, dup caz, încasarea sau plata, asupra disponibilit ilor. Altfel spus, cele douinfluen e împiedic indicatorul “excedent brut din exploatare” s capete o expresie riguroasde disponibilit i. În mod corespunz tor, capacitatea de autofinan are este numai un surplusmonetar poten ial.

Un pas înainte pe linia cre terii gradului de relevan a informa iilor generate decontabilitatea de angajamente este calculat i utilizarea indicatorului excedent de trezoreriedin exploatare (ETE), plecând de la excedentul brut din exploatare (EBE)

Excedentul brut din exploatare - Produc ia stocat ( stoc final - stoc ini ial)

+ Varia ia stocurilor din aprovizion ri ( stoc ini ial – stoc final) - Varia ia crean elor – clien i ( solduri finale – solduri ini iale)

+ Varia ia datoriilor fa de furnizori ( solduri finale – solduri ini iale) =

Excedent de trezorerie din exploatare

Cum varia ia stocurilor, a crean elor –clien i i a datoriilor fa a de furnizori, ca sumaalgebric , genereaz indicatorul varia ia necesarului in fond de rulment, rela ia anterioardevine:Excedent brut din exploatare – varia ia necesarului în fond de rulment

= excedent de trezorerie din exploatare Ceea ce permite s se eviden ieze anumite dezechilibre financiare. Dar calculul iutilizarea ETE în analizele financiare erau insuficiente pentru asigurarea unor abord ri mairelevante a a cum sunt cele bazate pe analiza solvabilit ii i a riscului de faliment.

Era nevoie de un alt instrument care s dep easc modelul tradi ional al tabloului deutiliz ri i de resurse, ca situa ie de trecere de la bilan ul de deschidere in bilan ul deînchidere. A a cum contul de profit i pierdere explic formarea rezultatului, era util s seconceap o situa ie care s explice varia ia de trezorerie. Într-a atare situa ie, trezoreria devineinforma ia – cheie, deoarece, prin ea, întreprinderea î i finan eaz activitatea i î i asigurperenitatea. Prin ea, se determin indicatorii necesari gestiunii i analizei financiare, atât petermen scurt, pentru m surarea solvabilit ii cât i termen lung. Printr-o astfel de informa ie, se asigur obiectivitatea in analiz , deoarece, spredeosebire de fondul de rulment, necesarul în fond de rulment i capacitatea de autofinan are,trezoreria nu este un concept dominat de inciden a conven iilor i politicilor contabile. În plus,

spunzându-se cerin elor unei contabilit i conceptualizate, informa iile circumscriseconceptului de trezorerie se adapteaz previziunilor i unei abord ri de tip bugetar. Începând cu 1 ianuarie 1994, marile întreprinderi din rile dezvoltate, care aplic

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



normele contabile interna ionale, trebuie s publice în raportul lor anual un tablou de finan areatât pe analiza varia iei de trezorerie. De altfel, cadrul conceptual al IASC face din tabloul definan are o component distinct a situa iilor financiare.

Concluzionând, se poate afirma c menirea de baz a tabloului fluxurilor detrezorerie este s furnizeze informa ii relevante privind încas rile i pl ile unei întreprinderi,în cursul unui exerci iu, pentru a ajuta utilizatorii de situa ii financiare, în special investitori,în evaluarea solvabilit ii acesteia.

1.11.2.Defini ii in perimetrul trezoreriei

Dup câte am v zut anterior, în ani 70, trezoreria net a fost definit ca diferen aîntre fondul de rulment i necesarul în fond de rulment fiind m surat ca diferen a întredisponibilit i i creditele de trezorerie. Re inut de PCG francez 1982, aceasta defini ie seutilizeaz , pe plan conceptual, pentru desemnarea diferen ei dintre activele cu lichiditateimediat i datoriile cu exigibilitate imediat . Recomandarea Ordinului exper ilor contabili reia defini ia PCG i o dezvolt . Maiîntâi ea include în con inutul trezoreriei activele i datoriile a c ror lichiditate, respectivexigibilitatea, sunt imediate. Altfel spus, este vorba de activele a c ror transformare in banipoate s intervin imediat, f pierdere de valoare, i de pasivele externe ( datoriile) a c rorplat poate s fie pretins în orice moment.

În detaliu, trezoreria asimileaz disponibilit ilor urm toarele elemente : titlurile deplasament i conturile curente supuse unor restric ii. Recomandarea asimileaz creditelor detrezorerie : obliga iile garantate, efectele scontate dar neajuns la scaden , crean ele cedate iconturile curente creditoare, a c ror exigibilitate este imediat .

Contrar PCG, care include efectele scontate dar neajunse la scaden i crean elecedate, în categoria angajamentelor în afara bilan ului, recomandarea le cuprinde în varia iade trezorerie i, ca urmare, în contrapartid , se înregistreaz m rimile corespunz toarecrean elor – clien i.

Conform standardului american FAS 95, tabloul fluxurilor de lichidit i trebuie sexplice varia iile, în cursul exerci iului, a lichidit ilor sau echivalentelor lor. Cvasilichidit ilecorespund investirilor pe termen scurt, foarte lichide, care îndeplinesc urm toarele condi ii:

1) Sunt imediat convertibile în sume de bani perfect determinate,

2) Sunt atât de aproape da data lor de exigibilitate încât un risc de schimbare a valoriidatorat unei schimb ri a ratelor dobânzii este nesemnificativ;

În general, corespund acestei defini ii numai investi ii care au o dat de exigibilitateoriginal de cel mult trei luni.

Conform standardului american, sunt definite trei condi ii care permit s se estimezeca lichiditatea nu suport nici o restric ie :

existen a unei pie e care s asigure lichiditatea imediat a activelor;

absen a unei pie e care s asigure lichiditatea imediat a activelor;

absen a conven iei de blocaj;

absen a riscului de pierdere de capital, legat de varia ia ratelor dobânzi. Se poate deduce ca defini ia recomand rii franceze este mai larg decât cea adoptat

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



de standardul american. FAS 95 retine no iunea de “cash si cash echivalent “ care excludecreditele de trezorerie. Acestea din urm sunt înscrise în cadrul func iei de finan are . De iIASC nu define te conceptul de trezorerie, se consider ca este vorba de ansamblullichidit ilor i echivalentelor de lichidit i. Conform normei interna ionale IAS 7, expresia fluxuri de trezorerie desemneazansamblul intr rilor i ie irilor de lichidit i sau de echivalente de lichidit i. Lichidit ile se refer la fondurile disponibile i la depozitele la vedere. Echivalentelede lichidit i sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu u urin într-o

rime determinat de lichidit ile i a c ror valoare nu risc s se schimbe în modsemnificativ. Scopul de inerii echivalentelor de lichidit i este de a face fa angajamentelor detrezorerie pe termen scurt. Se deduce ca scaden a lor este apropiat , de regul sub trei luni. Înorice caz, de inerea de echivalente de lichidit i nu se face în scopul realiz rii unor obiectivede plasament. Titlurile care reprezint capitalurile proprii sunt excluse din echivalentele delichidit i. Fac excep ie ac iunile privilegiate achizi ionate cu pu in timp înaintea scaden ei lori care au o dat de rambursare determinat .

Dac împrumuturile bancare sunt, elemente ale activit ilor de finan are,împrumuturile pe termen scurt la vedere rambursabile la vedere, acordate prin conturilecurente, sunt incluse, în unele ri, în categoria lichidit ilor i echivalentelor de lichidit i. Fluxurile de trezorerie nu cuprind mi rile între elementele care constituie lichidit isau echivalente de lichidit i, pentru c aceste componente fac parte din gestiunea trezorerieiîntreprinderii., un tablou al fluxurilor de trezorerie trebuie s prezinte intr rile i ie irile defonduri generate de activit ile de exploatare, de investi ii i de finan are. Cât prive tegestiunea trezoreriei, aceasta cuprinde plasamentul excedentelor de lichidit i în echivalentede lichidit i.

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situa iilor financiare:

evalueze capacitatea întreprinderii da a degaja lichidit i

determine necesit ile de lichidit i

prevad scaden ele i riscul încas rilor viitoare

compare rezultatele întreprinderii prin eliminarea efectelor utiliz rii diferitelormetode contabile pentru acelea i opera ii i evenimente Informa iile furnizate de tablou pot s serveasc ,de asemenea la evaluarea rela iilorîntre cele trei genuri de activit i .Una i aceea i opera ie poate s presupune mi ri detrezorerie incluse în categorii diferite.

Este in instrument indispensabil de gestiune i de previziuneUn mijloc de realizare a diagnosticului de întreprindere,printr-o abordare mai global

i mai dinamic decât cea care face apel la rate Instrument de a face referire la fluxurile economice i financiare care au traversatîntreprinderea i au modificat patrimoniu s u ,precum i de a explica principalele aspecte alecomportamentului i perspectivelor acesteia.

Este un mijloc pentru aprecierea gestiunii financiare a întreprinderii ,deinvestire,politica de autofinan are,raportul dintre finan area intern i cea extern

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Lec ia 7

SELECTAREA MIJLOACELOR DE FINAN ARE AÎNTREPRINDERILOR

Dup stadiul s u de dezvoltare, mediul financiar pune la dispozi ia întreprinderilor ogam de mijloace de finan are mai mult sau mai pu in substan ial .

Autofinan area constituie baza oric rei dezvolt ri a întreprinderilor.Aportul la capitalul propriu constituie de asemenea, o surs esen ial de finan are a

întreprinderilor. Dar amploarea i modalit ile acestor aporturi variaz dup cumîntreprinderea dispune sau nu de acces direct la pie ele de capital.

IMPORTAN A DECIZIILOR DE FINAN ARE PENTRUÎNTREPRINDERE

Diversitatea i clasificarea mijloacelor de finan areÎn func ie de rela ia care se stabile te între întreprindere i mediul s u cu ocazia unei

opera iuni de finan are se cunosc trei moduri fundamentale de finan are:- Autofinan area;- finan area direct care pune întreprinderea în rela ie cu cei care economisesc

sau cu împrumut torii primari;- intermedierea financiar care pune întreprinderea, având nevoi de finan are, în

raporturi cu institu iile specializate.Spre deosebire de modurile de finan are, mijloacele de finan are cunosc urm toarele

criterii de clasificare:a) dup natura titlurilor financiare (sau a activelor financiare) care servesc ca suport

pentru opera iunile financiare.b) Clasificarea dup termenul opera iunilor.

Termenul scurt corespunde în general unui orizont de un an. În anumitedomenii, opera iile al c ror termen se întinde pân la o scaden de doi ani pot ficonsiderate ca fiind pe termen scurt (este mai ales cazul finan rii exporturilor).Creditele cu scaden apropiat corespund, în general, creditelor de trezorerie, sau definan are a opera iunilor de exploatare legate de cump ri de bunuri i servicii.

Termenul mediu e definit conven ional ca având un orizont de timpcorespunzând unei perioade care se întinde de la 1 sau 2 ani la 5 - 7 ani. în modobi nuit acest termen e specific pentru finan area investi iilor în ma ini, utilaje,instala ii, etc.

Termenul lung corespunde scaden elor care dep esc 5 sau 7 ani.c) Clasificarea dup originea fondurilor. Clasificarea dup originea resurselor

permite s se disting patru tipuri de mijloace de finan are:autofinan area;cre terea de capital propriu;împrumuturile;creditul între întreprinderi, adic livr rile pe credit ale furnizorilor.

d) Clasificarea dup destina ia fondurilor cuprinde:utiliz ri fundamentale i permanente, indiferent de întreprindere i de etapa sa

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



de evolu ieutiliz ri ocazionale, corespunzând opera iunilor particulare sau unei

conjuncturi particulare.Utiliz rile fundamentale se refer le finan area dot rii cu echipamente, la finan area

exploat rii i la finan area trezoreriei.Utiliz rile ocazionale corespund opera iilor particulare efectuate cum ar fi finan area

exporturilor, finan area inova iilor, finan area investi iilor care vor aduce economie deenergie, finan area opera iunilor de descentralizare, finan area cre rii de întreprinderi.

Limitele inerente oric rei clasific ri a mijloacelor de finan areMultitudinea criteriilor de clasificare a resurselor exprim fragilitatea oric rei

clasific ri. Toate sursele de fonduri ob inute converg spre finan area tuturor necesit ilor.Astfel, o întreprindere care a ob inut un credit destinat finan rii investi iilor, poate sutilizeze aceste resurse pentru ameliorarea situa iei trezoreriei, dac e alonarea pl ilor pentruinvesti ii îi permite.

Se poate observa "glisarea" utiliz rilor în raport cu destina iile ini iale prev zute.Aceasta se întâmpl de fiecare dat când sistemul financiar asigur credite privilegiate cuprivire la cost sau la facilit i de ob inere. Astfel este cunoscut faptul c , creditele pentruexport, mult timp plasate în afara câmpului de aplicare a controlului asupra creditelor, aupermis multor întreprinderi s ocoleasc rigorile controlului cantitativ asupra creditului,procurându- i resurse care au servit în fond ca resurse de trezorerie.

AUTOFINAN AREA

Autofinan area constituie în general pivotul finan rii întreprinderilor i pentru uneledintre ele, sursa exclusiv a finan rii în fazele decisive ale dezvolt rii.

Caracterul fundamental al acestei resurse ine de faptul c aceasta constituie elementulîn baza c ruia finan area extern va putea fi solicitat i atras de c tre întreprindere. Aceststatut al autofinan rii ine de dou ra iuni fundamentale.

Pe de o parte, m rimea sa (în valoare absolut i în valoare relativ ) furnizeazindica ii cu privire la performan ele întreprinderii. O autofinan are ridicat asigur peinvestitorii financiari asupra posibilit ilor de remunerare i de punere în valoare, de c treîntreprindere, a fondurilor pe care ei le vor investi.

Pe de alt parte autofinan area creeaz capacitatea de rambursare a datoriilorîntreprinderii i d o m sur riscului pe care furnizorii de fonduri i-1 asum .

surarea autofinan riiAutofinan area corespunde resurselor noi ob inute din activitatea întreprinderii i

destinate s finan eze activitatea viitoare. E vorba de profitul brut sau rezultatul brut reinvestitîn întreprindere. Aceast formulare pune mai întâi probleme terminologice i poate s susciteconfuzii pentru c exist mai multe no iuni ale rezultatului i pentru c epitetul "brut" aresemnifica ii precise.

Determinantele autofinan riirimea autofinan rii este determinat de factori a c ror influen poate fi pus în

eviden în diferite etape ale form rii sale. Aceste etape pot fi reprezentate astfel:1- 1 Vânz ri- Cheltuieli curente legate de presta ii externe| Valoarea ad ugat |- Cheltuieli de personal- Impozite, taxe i v rs minte asimilate| Excedent brut din exploatare + Venituri financiare + Venituri excep ionale- Cheltuieli financiare

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



- Cheltuieli excep ionaleCash Flow Brut(Excedent monetar înaintea impozit rii)- Impozit asupra beneficiilorCash Flow net sau marja brut de autofinan are- DividendeAutofinan areLa nivelul (1) se compar m rimea activit ii comerciale cu m rimea aprovizion rilor,

determinându-se m rimea valorii ad ugate. Aceasta din urm suport astfel, influen a politiciii a condi iilor de vânzare, a politicii de aprovizionare i de consumuri intermediare, în

leg tur cu bunurile i serviciile furnizate de parteneri din afara întreprinderii i consumate încadrul activit ii curente.

La nivelul (2) formarea autofinan rii e determinat de condi iile de activitate curent .Se pune frecvent accentul pe influen a exercitat de rela ia salarii-profit. Dar caracteristici cadinamismul comercial, politica pre urilor, evolu ia productivit ii, evolu ia diferitelor costuri,influen eaz favorabil sau defavorabil asupra m rimii excedentului brut din exploatare i, înconsecin , asupra autofinan rii.

La nivelul (3) intervin factorii financiari i alte elemente excep ionale care afecteazexcedentul degajat de opera iunile curente. Pe de o parte, suma prelev rilor asupra acestuiexcedent va fi condi ionat de nivelul îndator rii i rata dobânzii, precum i de alte aspecte(incendii, penalit i etc.). Pe de alt parte, câ tigurile speculative (plusvaloare asupracesiunilor de exemplu) determin o cre tere a excedentului.

Luarea în calcul a cheltuielilor i veniturilor financiare i a pierderilor i profiturilorexcep ionale permite s se determine excedentul asupra ansamblului opera iunilor efectuate încursul perioadei.

La nivelul (4) dup prelevarea impozitului asupra beneficiului putem m sura surplusulmonetar ob inut i pus la dispozi ia întreprinderii i a proprietarilor, adic cash-flow-ul net,sau marja brut de autofman are, sau capacitatea de autofinan are. Suma prelev rilor fiscale edeterminat de politica de amortizare i de provizioane, în m sura în care reglement rilefiscale permit s fie deduse din beneficiul impozabil i condi ioneaz împ irea între impoziti beneficiu net. La rândul s u cash-flow-ul va fi repartizat pe dou destina ii.

La nivelul (5), o parte va fi prelevat pentru plata dividendelor i eventual pentruparticiparea salaria ilor la profit, iar alt parte r mâne la dispozi ia întreprinderii i va permite

se finan eze activit i viitoare, aceast parte reprezentând m rimea autofinan rii.Autofinan area apare deci, ca un fond de acumulare pe care întreprinderea îl ob ine din

propria activitate i este o consecin sintetic a diferitelor aspecte ale politicii sale.Importan a autofinan rii pentru finan area întreprinderiiAutofinan area constituie o resurs financiar complet diferit de celelalte, ea având

un statut deosebit în politica de finan are a întreprinderii. În m sura în care autofinan areaexprim aptitudinea întreprinderii de a asigura reproducerea capitalurilor care-i sunt conferite,aceasta constituie singura finan are independent i stabil , putând s asigure rambursareaîmprumuturilor întreprinderii. Autofinan area constituie fundamentul pe care se va puteaedifica o politic de finan are viabil .

Autofinan area exprim aptitudinea întreprinderii de a asigura reproduc ia simpl , i însura în care este posibil, reproduc ia l rgit , cre terea capitalului. Autofinan area

corespunde resurselor care permit mai întâi compensarea uzurii fizice i morale a activelor petermen lung (amortiz ri).

Autofinan area asigur compensarea riscurilor, referitoare fie la anumite elemente deactiv (provizioane pentru deprecierea crean elor, a stocurilor etc.), fie la ansamblulpatrimoniului (provizioane pentru pierderi i cheltuieli).

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Autofinan area corespunde p ii din rezultate care este men inut i reinvestit înactivitatea întreprinderii.

Primele dou componente ale autofinan rii enun ate mai înainte, corespund resurselornecesare pentru reconstituirea capitalurilor angajate permanent în activitatea întreprinderii (sespune autofinan are de men inere). A treia component permite s se l rgeasc produc ia ideci s se dezvolte activitatea întreprinderii (denumim aceast component autofinan are decre tere).

Amortizare- provizioane= autofinan are de men inere+ beneficiu nedistribuit= autofinan are de cre tere

Autofinan are = Amortiz ri - Provizioane + Beneficiu nedistribuitÎn cazul în care se înregistreaz pierdere, autofinan area nu permite s se men in

constant nivelul fondurilor angajate de întreprindere, deci capitalul întreprinderii va sc dea.

Autofinan area poate s vizeze dou direc ii fundamentale:- activele imobilizate (investi iile în sensul tradi ional al termenului)- rambursarea împrumuturilor.Compara ia între suma datoriilor pe termen lung i mediu i cea a m rimii

autofinan rii permite s se aprecieze capacitatea de rambursare de c tre întreprindere adatoriilor.

Autofinan area i capacitatea de rambursare a datoriilorIndicatorul care exprim capacitatea de rambursare de c tre întreprindere a datoriilor

este dat de raportul între datoriile pe termen mediu i lung i m rimea autofinan rii.Recurgerea la acest indicator se justific prin faptul c autofinan area m soar

capacitatea întreprinderii de a crea un surplus monetar, singura surs de fonduri pentrurambursarea împrumuturilor. Dac raportul de mai înainte prezint valori mici, întreprindereanu este prea îndatorat , în raport cu capacitatea sa de autofinan are, în schimb dac raportulatinge valori mai mari, întreprinderea are un grad ridicat de îndatorare i va avea dificult ipentru rambursarea în viitor a datoriilor ajunse la scaden . Valorile medii pentru acestindicator ar fi cuprinse între 2 i 3 ani, ceea ce înseamn c întreprinderea ar trebui s afectezede la 2 pân la 3 ani marja brut de autofinan are sau autofinan area pentru rambursareadatoriilor pe termen mediu i lung.

Întreprinderile pentru care acest indicator e mai mic de 2 ani dispun de o ridicatcapacitate de rambursare i sunt în m sur s solicite noi împrumuturi f s i periclitezesolvabilitatea la termen, întreprinderile pentru care acest indicator dep te 3 ani au o sc zutcapacitate de rambursare, iar recurgerea la noi datorii le agraveaz situa ia. Autofinan areaconstituie fundamentul capacit ii de rambursare.

Autofinan area i autonomia financiarAutofinan area fiind ob inut prin activitatea întreprinderii, ea apare ca singura

garan ie pentru autonomie i stabilitate financiar . Exist i alte surse stabile, în afaraautofinan rii, ca de exemplu cre terea de capital sau împrumuturile pe termen mediu i lung.Insuficien a autofinan rii face s se reduc posibilit ile de finan are extern . Autofinan areava constitui garan ia i punctul de pornire al oric rui plan de finan are la termen.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



APORTUL LA CAPITALUL PROPRIU

Cre terea capitalului prin aport în numerar i în naturAportul extern la capitalul propriu corespunde, fie fondurilor ini iale avansate de

proprietari pentru constituirea întreprinderii, fie fondurilor ad ugate cu ocazia cre teriicapitalului. Aceste aporturi se efectueaz , fie în natur (cedarea c tre între-prindere deimobile, materiale, active necorporale), fie în bani lichizi sau numerar.

Asocierea la capital apare sub diverse forme, dup natura întreprinderii: participareacu p i sociale într-o societate în nume colectiv sau într-o societate cu r spundere limitat , cuac iuni într-o societate pe ac iuni sau societate în comandit pe ac iuni etc.

În cazul cre terii capitalului social prin aporturi în numerar, cu drept preferen ial desubscriere, pre ul de emisiune al ac iunilor este inferior cursului bursier, pentru a atrageinvestitorii, i superior valorii nominale a ac iunilor.

Prima de emisiune = Pre ul de emisiune - Valoarea nominalVechii ac ionari au un drept preferen ial de subscriere, num rul ac iunilor care pot fi

subscrise fiind limitat. Acest drept este teoretic materializat, este deta abil de ac iuni i estenegociabil la burs , în acest fel to i vechii ac ionari, care nu vor s subscrie preferen ial lacre terea de capital, pot ceda dreptul ata at fiec rei ac iuni vechi i- i compenseaz astfelprejudiciul determinat de cre terea de capital.

Dreptul de subscriere (DS) se calculeaz astfel:

)( EBnN

nDS

Unde: n - num rul de ac iuni noiN - num rul de ac iuni vechiB - valoarea bursierE - valoarea de emisiuneCre terea capitalului social prin încorporarea de rezerveEste o form de cre tere a capitalului care nu aduce resurse noi, ci se limiteaz s

fixeze, s stabilizeze resursele deja existente în întreprindere, în cazul cre terilor de capitalprin încorporarea de rezerve, întreprinderea integreaz în capitalul social o frac iune dinrezervele reprezentând beneficiile anterioare ob inute i nedistribuite proprietarilor. Cu ocaziaunei astfel de cre teri a capitalului, se procedeaz la distribuirea de ac iuni gratuite asocia ilor,propor ional cu participarea lor la capitalul întreprinderii.

Pe de o parte, noile ac iuni sunt mai u or de cedat decât dreptul anterior de inut asuprarezervelor. Ac ionarii amelioreaz astfel mobilitatea plasamentului lor, adic posibilitatea de arecupera în bani lichizi, total sau par ial, participarea lor la fondurile întreprinderii.

Pe de alt parte, dac întreprinderea men ine sau maj oreaz în viitor dividendele pecare le distribuie pentru fiecare ac iune (este cazul cel mai frecvent), ac ionarii vor primidividende sporite datorit cre terii num rului lor de ac iuni.

Astfel, încorporarea de rezerve reprezint un avantaj acordat ac ionarilor iîmbun te imaginea asupra întreprinderii, ceea ce, indirect, va spori posibilit ile definan are accesibile întreprinderii.

Cre terea capitalului prin conversia datoriilorCre terea capitalului prin conversia datoriilor se face prin virarea la capitaluri proprii a

unei sume care figura anterior în conturile de datorii, f a se modifica m rimea global aresurselor, adic suma pasivului. Opera ia are totu i trei incidente directe sau indirecte asuprafinan rii.

În m sura în care datoriile sunt transformate în participare la capital, întreprindereaeste eliberat de o scaden viitoare i cre te astfel stabilitatea finan rii sale. Li se recunoa te

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



vechilor creditori participarea la capital, cu toate consecin ele ce decurg, mai ales influen aasupra deciziilor întreprinderii.

Pentru c suma datoriilor se diminueaz i cea a capitalurilor proprii cre te,întreprinderea este de acum înainte mai pu in îndatorat , î i amelioreaz structura financiar ,în caz de nevoie ea va putea s solicite u or noi împrumuturi. Conversia datoriilor îi vapermite s i reconstituie capacitatea de îndatorare ( i capacitatea de finan are).

Evaluarea capitalurilor propriiEvaluarea capitalurilor pune probleme complexe datorit pluralit ii formelor de

surare. Trei no iuni referitoare la valoare sunt utilizate curent în leg tur cu capitalurileproprii.

Valoarea nominal a capitalului corespunde unei simple valori de referin . Valoareanominal este cea imprimat pe ac iunile societ ii. Termenul "capital social" desemneazvaloarea nominal a capitalului în cazul unei societ i, oricare ar fi forma sa (societate peac iuni, cu r spundere limitat , în nume colectiv...).

Valoarea intrinsec a capitalului este o valoare patrimonial . Ea corespunde situa ieinete (S), adic sumei care ar fi retrocedat proprietarilor dac întreprinderea i-ar încetaactivitatea, în acest caz activele ar fi cedate i s-ar ob ine o sum de bani (B). Apoi, creditoriifiind prioritari în raport cu asocia ii, va trebui prelevat suma necesar pentru rambursareatuturor datoriilor (D).

Suma r mas s se împart între asocia i, propor ional cu partea de capital de inut vafi: B-D = S

Aceast sum (S) permite s se calculeze valoarea intrinsec a fiec rei p i acapitalului sau a fiec rei ac iuni. Se poate scrie:

Unde: n - reprezint num rul de ac iuni sau p i de capital iVI - reprezint valoarea intrinsec a fiec rei ac iuni sau p i sociale.Valoarea intrinsec coincide cu valoarea nominal a capitalului decât dac

întreprinderea s-ar limita s men in capitalul ini ial, f s pun în rezerv nici cea mai micparte din beneficiile realizate dup înfiin area sa i f s înregistreze pierderi. Valoareasitua iei nete va fi deci, foarte probabil, diferit de cea a capitalului nominal, superioar dacîntreprinderea a lucrat bine i a ob inut beneficii i acestea (sau o parte a lor) nu au fostdistribuite i inferioar dac întreprinderea a ob inut pierderi, diminuându- i astfel capitalul.

Valoarea de pia a capitalului (se mai spune valoare venala) corespunde valorii cucare capitalul sau p i ale acestuia sunt schimbate cu ocazia tranzac iilor, în cazul particularal întreprinderilor cotate la burs se poate vorbi de un pre determinat numit curs bursier.

În general, în cazul societ ilor ale c ror ac iuni sunt cotate la burs , valoare de pia asau capitalizarea bursier se calculeaz astfel:

Capitalizare bursier = Num r de titluri x Curs bursierExist un decalaj între valoarea de pia a capitalului i valoarea intrinsec .

RECURGEREA LA ÎNDATORARE

Clasificarea a diferitelor forme de îndatorare:

Forme de îndatorare Împrumut prin apel direct Obliga iuniTitluri de participareCertificate de investitor

nSVI

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



BonuriBilete de trezorerieCertificate de depozit

Împrumuturi prin intermediari financiari Pe termen lung i mediuCredite pe termen lung i mediu prin mobilizare de crean e

Credite pe termen lung i mediu f mobilizare de crean e

Pe termen scurt Credite de mobilizare (scontare, factoring)Credite de trezorerie (facilit i de cas , credite de campanie)

Al turi de elementele prezentate în structura anterioar , se mai utilizeaz trei tipuri decredite sau de împrumuturi:

- creditele specifice se refer la anumite opera iuni cum ar fi exportul, creareaîntreprinderii, descentralizarea. Aceste credite sunt în general acordate de intermediarifinanciari i trebuie deci cuprinse în aceast categorie.

- creditele inter-întreprinderi apar când o întreprindere acord clien ilor s i termene deplat , nef cându-se deci apel la economiile publice sau la intermediari.

- credite ob inute pe pie ele interna ionale de capitaluri sau de la b nci interna ionale,reprezentând sume importante, prin tehnici financiare complexe. Dar acestea nu vizeaz decâtun num r limitat de mari întreprinderi, publice sau private.

Îndatorarea prin apel direct la economiiÎndatorarea prin apel direct la economii constituie un mod deosebit de finan are, care

vizeaz marile întreprinderi sau importante institu ii publice sau private. Dac situa iaeconomic i rezultatele lor sunt favorabile, publicul larg poate fi atras prin apelul lor laeconomiile acestuia, în practic acest mod de finan are se reg se te prin dou tipuri deopera iuni: emisiunea de titluri pe termen scurt i emisiunea de obliga iuni i alte titluri petermen lung.

Pot exista i angajamente intermediare între datorii i capitaluri proprii, numite quasi-fonduri proprii.

Emisiunea de obliga iuni (sau lansarea unui împrumut obligatar) constituie formaprincipal de împrumut prin apel direct la economii, chiar dac aceasta e rezervat numaisociet ilor pe ac iuni care îndeplinesc anumite condi ii.

Împrumuturi acordate de b nci i al i intermediari financiariîmprumuturile acordate de intermediarii financiari se pot clasifica dup obiectul lor

economic:- credite pentru investi ii;- credite pe termen scurt de mobilizare i de trezorerie;- credite imobiliare.- credite de export;Creditele pentru investi ii reprezint o parte important a creditelor distribuite de

intermediarii financiari. O form special a creditelor pentru investi ii o reprezintopera iunile de leasing, în acest caz, o institu ie financiar sau o banc de credit pe termenlung i mediu achizi ioneaz un bun ales de întreprinderea care dore te s investeasc . Apoibunul este dat în loca ie întreprinderii care are posibilitatea s -1 r scumpere.

Creditele pe termen scurt au în general scaden e de pân la un an, dar pot merge ipân la doi ani. Sunt acordate de b nci i pot fi disociate în credite de mobilizare i credite detrezorerie.

Creditele de mobilizare se constituie de fiecare dat când o banc accept smobilizeze crean e de inute de o întreprindere. Ea pune la dispozi ia întreprinderii imediat o

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



sum de bani care corespunde valorii crean ei, diminuat cu o sum care reprezintremunerarea b ncii (dobând i comision).

În afar de aceste credite de mobilizare, întreprinderile pot avea acces la credite detrezorerie care s asigure echilibrul financiar pe termen scurt.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



COSTUL FINAN RII I CORELA IA ACESTUIA CUSTRUCTURA FINANCIAR A ÎNTREPRINDERII

Sistemul financiar na ional sau interna ional ofer întreprinderilor o gam complexde mijloace de finan are. De aceea, alegerile efectuate dintre resursele accesibile icombinarea acestor resurse constituie dou aspecte importante ale politicii financiare.

În luarea deciziilor de finan are, întreprinderea trebuie s dispun de criterii riguroasecare s -i permit s selec ioneze i s combine aceste resurse. Printre variabilele care pot sintervin pentru a orienta aceste decizii, trebuie subliniat importan a considera iilorreferitoare la durata finan rii, la autonomia i flexibilitatea asigurate întreprinderii ca urmarea folosirii diferitelor resurse de finan are. Dar costul finan rii constituie f îndoialprincipalul determinant în alegerea resurselor de finan are.

COSTUL SPECIFIC PENTRU FIECARE RESURS DEFINAN ARE

Costul datoriilorDup indica iile furnizate de contabilitate, costul datoriilor corespunde cheltuielilor

suportate de întreprindere ca urmare a recurgerii la împrumuturi. Aceste cheltuieli înglobeazdobânzi v rsate, prime acordate împrumut torilor, comisioane i alte cheltuieli financiareefectuate pentru aceste opera ii de finan are. Din aceast perspectiv , costul datoriilor seanalizeaz ca un flux de cheltuieli financiare, efectuate de întreprindere i care greveaz , înconsecin , rezultatul s u.

Într-o optic financiar , no iunea de cost presupune o defini ie extrem de divergent .Ea corespunde unei rate de actualizare care poate fi exprimat , atât din punctul de vedere alîmprumut torului, cât i din punctul de vedere al împrumutatului.

Din punctul de vedere al împrumut torului, opera ia const în a pune fonduri ladispozi ia celui ce dore te s se împrumute, în compensa ia acestui aport, împrumut torulbeneficiaz de o promisiune ferm de rambursare a împrumutului i de o remunerare, subform de dobânzi, sau sub alt form , împrumut torul caut s ob in o rat de randamentpentru opera ia respectiv . Aceast rat de randament corespunde tocmai ratei de actualizarecare îi permite s stabileasc echivalen între:

plata ini ial ocazionat de acordarea împrumutului;încas rile viitoare reprezentând ramburs ri ale împrumutuluidobânzi promise de împrumutat.

Rata actual de randament a împrumut torului este deci rata (r) care permite s sestabileasc aceast echivalen :

Unde: C – capitalul împrumutat;Sn – suma rambursat la scaden ;r – rata dobânzii.

În aprecierea aceleia i opera iuni, punctul de vedere al împrumutatului e simetric fade cel al împrumut torului. Pentru împrumutat, opera ia înseamn o încasare imediat

n

1iir)(1

SnC

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



generatoare de angajamente de pl i viitoare. Împrumutatul determin rata de actualizare careechivaleaz fluxul încas rilor imediate cu fluxurile pl ilor viitoare, el stabile te rata derevenire pentru împrumutul s u sau costul actual al datoriei sale.

Se observ c în afara costurilor tranzac iei, toate încas rile împrumut torilorconstituie pl i pentru împrumutat i invers. Costul actual sau rata de revenire (r) pentruîmprumutat se ob ine de asemenea, din formula de calcul deja utilizat în m surarea ratei derandament pentru împrumut tor. M rimea (r) este rata de actualizare care permite s seasigure echivalen a.

Dimensionarea costului capitalurilor propriiCostul capitalurilor proprii e mult mai dificil de m surat decât cel al datoriilor.

Întreprinderea î i ia, în cazul împrumuturilor, angajamente clare de remunerare aîmprumut torilor s i, ceea ce permite s se m soare cu o anumit precizie costul datoriilorsale. în schimb, angajamentele luate fa de proprietari sunt formale, ceea ce face m surareacosturilor destul de dificil .

a) Formularea costului capitalurilor proprii într-un caz general. Un investitor careinten ioneaz s cumpere ac iuni ale unei societ i la cursul (P0) este confruntat cu oproblem de investi ii. în fapt, opera ia considerat antreneaz :

plat imediat (P0);încas ri viitoare sub forma de dividende D1, D2, ..., Dn i eventual sub forma

unui pre (Pn) de revânzare a ac iunilor în viitor.Dac anticip m aceste fluxuri de încas ri viitoare, sau cel pu in formul m ipoteze

asupra evolu iei lor, investitorul va putea s determine rata randamentului actual aferentopera iei respective. Aceasta este rata de actualizare (r) care anuleaz valoarea actual net aacestui proiect i verific astfel expresia urm toare:

Cum pre ul (Pn) va fi determinat prin anticiparea dividendelor pentru cump torulviitor al titlului, se poate scrie:

Randamentul actual avut în vedere sau cuvenit pentru investitorii dispu i s pl teasccu (P0) ac iunile societ ii. Ea corespunde deci unei cerin e de randament formulat deac ionarii actuali sau poten iali ai societ ii, ale c ror titluri sunt supuse compara iei iconcuren ei cu titlurile emise de alte societ i. Aceast cerin de randament exercit oconstrângere asupra societ ii emitent a ac iunilor, care se vede nevoit s asigure un anumitnivel de remunerare ac ionarilor s i, pentru a nu fi pus în situa ia de a vedea c titlurile salese depreciaz i c posibilit ile sale viitoare de finan are prin capitaluri proprii vor disp rea.

b) Costul capitalurilor proprii pentru o societate care asigur dividende stabile,în cazul unei societ i pe ac iuni care ar asigura ac ionarilor s i dividende stabile pe operioad lung sau medie de timp, un nou ac ionar va putea s considere cump rarea uneiac iuni ca o investi ie care antreneaz :

un cost ini ial corespunzând unui pre de cump rare a ac iunii (sau cursulac iunii) (P0);

r)(1 nPn

r)(1 nDn...

r)(1 2D2

r)(1 1D1P0

...r)(1 n

Dnr)(1 i

Di...r)(1 2

D2r)(1 1

D1P0

n

1ii

i0

r)(1DP

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



un venit real stabil primit la sfâr itul anilor l,2,3,...,n,...Se poate m sura rata intern de randament (r) care permite s se verifice egalitatea:

Aceast progresie geometric are urm toarele elemente definitorii:primul termen (l+r)-n cu n tinzând spre infinit;ra ia (1+r).

Suma primilor (n) termeni ai progresiei este:

Dac (n) tinde la infinit, rezult c (1+r)-n tinde la 0, (P0) va fi:

Aceast expresie apare ca o formul de evaluare. Ea semnific faptul c , cump toriieventuali de ac iuni consider determinat pre ul (P0) pe care sunt dispu i s -1 ofere, pentru unir infinit de dividende constante (D), la o rat de actualizare (r). De altfel, aceast formul

corespunde aceleia care permite evaluarea unei rente perpetue pentru c furnizeaz valoareaactual a unui v rs mânt constant, perpetuu. Invers, dac se cunoa te pre ul (P0) achitatpentru cump rarea unei ac iuni (de exemplu cursul în burs pentru o societate cotat ), i dacse poate formula o ipotez credibil asupra nivelului dividendelor stabile a teptate decump torii titlurilor, se poate deduce (r), rata de randament intern cerut de investi ia înac iuni. Aceast rat apare ca rat de randament necesar pentru furnizorii de capitaluriproprii, sau, din punctul de vedere al întreprinderii, ca fiind costul specific al acestor capitaluriproprii.

c) Costul capitalurilor proprii pentru o societate care asigur dividendecresc toare cu rat constant .

Dac ac ionarii poten iali ai unei societ i anticipeaz ob inerea unor dividendecresc toare cu rata stabil (g), rata intern de randament pentru investi ia lor în ac iuni esterata r, astfel c :

D1 este primul dividend a teptat dup contribu ia investitorului la capitalul firmei,rezult :

D2 = D1 (1+g);D3 = D2 (1+g) = D1 (1+g)2;…………………………….Di = Di-1 (1+g) = D1 (1+g)i-1

0...r)(1 i

D...

r)(1 2D

r)(1 1D

P- 0

rr)(11D]

r1r)(1r)(1D[P

nnn

0

rD

P0

0...r)(1 i

Di...r)(1 2

D2r)(1 1

D1P- 0

...r)(1 i

Di...r)(1 2

D2r)(1 1

D1P0

...r)(1 ig)(1D1...

r)(1 2)g1(D1

r)(1 1D1P 0

1i

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



În parantez este o progresie geometric care are primul termen (1+r)-1, iar ra ia este:

r1g1R

Suma progresiei geometrice este:

rg

1r)(1g)(1

D]1R1R

r11[ 1

n

10

n

n

DP

Dac g<r, n rezult c R 0. decigr

DP 10

Aceast formul permite unui subscriitor interesat în cump rarea de ac iuni sevalueze cursul pe care ar accepta s -1 pl teasc pentru achizi ia unei ac iuni care aducedividende cresc toare an de an cu o rat constant (g).

Invers, rata (r) care verific aceast egalitate reprezint rata de randament intern,cerut de investitorul care pl te te (P0) ast zi pentru achizi ia unei ac iuni de la care a teaptîn viitor dividendele Dj, D2,...,Dn,.. cresc toare cu rata constant (g).

Aceast rat de randament cerut de ac ionarii poten iali, define te constrângerea deremunerare care apas asupra întreprinderii i-i permite s determine costul capitalurilorproprii.

COSTUL GLOBAL AL FINAN RII

Combinând mijloace de finan are diverse întreprinderea ar putea determina un costmediu egal cu media costurilor suportate pentru diferitele resurse utilizate. Asimilareacostului global al finan rii cu costul mediu ponderat al resurselor ridic dificult i complexepentru c structura financiar aleas de întreprindere poate exercita o influen asupra fiec reiresurse utilizate.

Determinarea costului mediu ponderat al finan riiPentru determinarea costului mediu ponderat al capitalului, se presupune, pentru

început, c nu exercit nici o influen asupra costului fiec rei resurse modul de combinare aacestora.

În cazul unei întreprinderi care folose te active în suma (A), finan ate prin capitaluriproprii în suma (S) i prin îndatorare în suma (D), se va putea scrie:

Unde:K0 - reprezint costul mediu ponderat;Kp - reprezint costul capitalurilor proprii S;Kd - reprezint costul datoriilor D;Prima problem prive te sistemul de ponderare utilizat. Pentru m surarea

gPDr

0

1

DSD

KDSS

KK dp0

...]r)(1 i

g)(1...r)(1 2

)g1(

r)(1 11[D

1i

1

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



coeficien ilor S/(S+D) i D/(S+D) trebuie s se foloseasc valoarea contabil a capitalurilorproprii i a datoriilor astfel cum apar ele în bilan . Se pot utiliza i alte metode de evaluare i,mai ales, s se ia în calcul valoarea de pia a titlurilor emise de întreprindere. În cadrulgeneral adoptat de teoria deciziei financiare, este evident referirea la valoarea capitalurilorproprii i a datoriilor pe pia , care este solu ia cea mai bun . De aceea, (S) ar trebui sreprezinte capitalizarea ac iunilor întreprinderii pe pie ele financiare, iar (D) capitalizareatuturor titlurilor reprezentând datorii, de asemenea pe aceste pie e.

Contabilitatea impune evaluarea dup costul istoric pentru active. Se iau în calculnumai datoriile cu caracter financiar, excluzându-se din analiz datoriile de exploatare.

CORELA IA DINTRE STRUCTURA FINANCIAR AÎNTREPRINDERII I COSTUL FINAN RII

Structura financiar a întreprinderii i criterii de optimizare a acesteia.Dezvoltarea în mediul s u financiar pune întreprinderea în fa a unui ansamblu

diversificat de mijloace financiare, a c ror folosire implic interven ia pe pie e (cazulemisiunii de ac iuni, de obliga iuni sau alte categorii de titluri), i/sau contactul cu institu iispecializate (b nci sau alte organisme financiare).

Pentru teoria deciziei financiare, dezvoltarea pune întreprinderii problema uneicombin ri a mijloacelor de finan are, adic alegerea unei structuri financiare, în acest context,structura financiar a întreprinderii se analizeaz ca fiind configura ia pasivului din bilan , sauca o combinare a resurselor acumulate la o anumit dat .

Structura financiar poate fi caracterizat cu ajutorul ratelor relative la compozi iapasivelor.

De exemplu, se pot distinge în cadrul pasivului P, urm toarele:S, capitalurile proprii;- D1, datoriile pe termen lung;- Dse, datoriile pe termen scurt pentru activitatea de exploatare;- Dsa, datoriile pe termen scurt din afara exploat rii.Se poate caracteriza structura financiar cu ajutorul ratelor P1, P2, P3, P4 astfel încât:P1+P2+P3+P4 = 1unde:

Problema structurii financiare este abordat pe baza unei delimit ri globale întreansamblul datoriilor (D) i capitalurile proprii (S). Rata D/S este un indicator sintetic careexprim raportul între fondurile împrumutate i fondurile proprii, în aceste condi ii, problemastructurii financiare se reduce la alegerea combina iei datorii/capitaluri proprii cea maiavantajoas pentru întreprindere.

În general, structura financiar optim este aceea care corespunde unei combin ri aresurselor astfel încât s se minimizeze costul capitalului. Alte criterii care sunt deopotrivluate în seam , se pot men iona i autonomia întreprinderii, men inerea îndator rii la un nivelcorelat cu riscurile financiare pe care conduc torii în eleg s i le asume, asigurarea uneiflexibilit i care s permit o îndatorare adi ional dac va fi nevoie, timpul necesar ob ineriiresurselor de finan are.

Teoriile referitoare la influen a structurii financiare a întreprinderii

PS

P1 PDP sa

1PDP1

se

PDP 1

2

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



asupra costului finan riiEnun area teoriilorDiscu iile teoretice relative la structura financiar vizeaz îndeosebi determinarea unei

combin ri a resurselor ( i mai ales o combinare între capitaluri proprii i datorii) care sminimizeze costul finan rii i care s permit ajungerea la o structur financiar optim .Aceast problem g se te în teoria financiar trei tipuri de r spunsuri.

Dup teoria beneficiului net (net income), fiecare surs de finan are antreneaz un costspecific, independent de structura financiar global a întreprinderii. Aceasta nu suport decidecât costurile de finan are explicite. În aceste condi ii, dac diferitele resurse accesibileimplic costuri inegale, întreprinderea va trebui s caute s maximizeze partea resurselor cucost mai redus, pentru a reduce costul global al finan rii sale. în aceste condi ii nu existstructur financiar optim decât dac finan area este integral asigurat prin resursele cele maipu in oneroase. Chiar dac întreprinderea nu reu te o asemenea situa ie limit , ea ar putea sadopte un comportament tinzând spre optim, m rind prin toate m surile posibile partearesurselor cu cost redus.

Contrar acestui prim curent prezentat, teoria beneficiului din exploatare (net operatingincome) contest existen a unei structuri financiare optime. Aceast teorie, ilustrat mai alesde F. Modigliani i M. Miller3, c uta de fapt s arate neutralitatea structurii financiare,considerând c aceasta nu exercit nici o influen asupra costului finan rii, c toatecombina iile posibile ale resurselor financiare determin un cost global identic i c cercetareapentru g sirea unei structuri financiare optime ar fi zadarnic .

Exist îns i o alt teorie care caut s stabileasc un compromis între cele dou teoriiprezentate. Aceast pozi ie este exprimat de teoria clasic a structurii financiare careidentific rela ii diferen iate între costul global al finan rii i structura financiar , în func iede rata îndator rii atins de întreprindere.

Din acesta perspectiv , s-ar putea verifica teoria beneficiului net pentru niveluriridicate sau sc zute ale îndator rii. Pentru o îndatorare sc zut , costul datoriilor e favorabil iîntreprinderea poate s reduc astfel costul finan rii sale, recurgând mai mult la împrumuturi.Pentru o îndatorare ridicat , costul datoriei devine defavorabil i întreprinderea poate spera sreduc din costul finan rii sale, apelând la capitaluri proprii. Dar, pentru niveluri deîndatorare intermediare, structura financiar ar fi relativ neutr , conform concluziilor teorieibeneficiului din exploatare.

Teoria beneficiului net (net income)Pentru teoria beneficiului net, costul datoriilor (Kd) i costul capitalurilor proprii (Ks)

nu se schimb atunci când, rata îndator rii (L = D/S) variaz .Dac avem Ks Kd comportamentul ra ional va consta în cre terea p ii resurselor

mai pu in costisitoare în finan are. Se observ frecvent c m rimea (Kd) e inferioar m rimii(Ks) din cauza posibilit ii deducerii din rezultate a cheltuielilor financiare determinate deîndatorare, înaintea impozit rii profitului, în aceste condi ii, (K0) apare ca o func iedescresc toare a m rimii (L).

O asemenea analiz poate fi prezentat ca o simpl prelungire a metodelor de calcularea costului mediu ponderat, în care se folose te rela ia:

Dac L = D/S rezult :

3 Franco Modigliani and Merton Miller: The cost of capital, Corporation Finance and the Theory of Investment,American Economic Review, no.48, 1958.

DSD

KDSS

KK ds0

L11

KL1L

KK ds0

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Cu (Kd) i (Ks) constante, (Kg) va constitui deci o func ie descresc toare de (L), atuncicând Kd < Ks.

Particularitatea acestei analize rezid în ipoteza invariabilit ii pentru (Ks) i (Kd). Oasemenea invariabilitate semnific de fapt c , cei care ofer fonduri nu au nici o reac ie atuncicând structura financiar variaz i nu- i modific deloc cerin ele lor în func ie de acesteschimb ri. Astfel, o majorare a îndator rii, care spore te în mod normal riscul financiarperceput de partenerii întreprinderii, nu se reg se te într-o cerere a acestora de remuneraresuplimentar i, pentru întreprindere, în reducerea posibilit ilor de finan are.

Invers, o mic orare a îndator rii ar trebui s permit întreprinderii ameliorareaimaginii sale în ochii furnizorilor de capitaluri i s ob in astfel, finan ri mai pu in oneroase.Dar o asemenea rela ie nu este luat în calcul dac se presupun (Ks) i (Kd) ca fiind m rimiindependente fa de structura financiar .

Recurgerea la aceast ipotez apare deci ca un punct slab al teoriei beneficiului net.Acesta nu recunoa te deci modificarea riscului financiar suportat de întreprindere atunci cândea caut s ob in mai mult, plecând de la efectul modific rii structurii financiare.

Teoria beneficiului net afirm c , costul pentru capitalurile proprii (sau rata decapitalizare a beneficiului net) r mâne constant atunci când (L) (raportul datorii-capitaluriproprii) variaz . Se admite prin aceasta c pia a reac ioneaz numai la varia ia beneficiului net(de unde numele teoriei), f a se preocupa de combinarea finan rilor utilizate.

Teoria beneficiului din exploatare (net operating income)Pentru teoria beneficiului din exploatare, costul capitalurilor proprii (Ks) (sau rata de

capitalizare a beneficiului net), trebuie din contr , s fie considerat ca o m rime care variazîn func ie de riscul financiar, pe care pia a îl asociaz gradului de îndatorare a întreprinderii.

Se consider c în evaluarea unei întreprinderi trebuie avut în vedere numai beneficiuldin exploatare i nu beneficiul care rezult dup luarea în calcul i a veniturilor i cheltuielilorfinanciare, întrucât cheltuielile financiare sunt determinate i de costul datoriilor. Se semnificastfel c :

valoarea global a întreprinderii e independent de structura sa financiar ,chiar atunci când valoarea ac iunilor i obliga iunilor este în func ie de structurafinanciar ;

costul global al capitalului e independent de structura financiar .Aceast teorie consider c nu se poate ajunge la o structur optim a finan rii, care

minimizeze costul global i s maximizeze valoarea întreprinderii.Dac m rimea Kd = Kd(L) i dac m rimea Ks = KS(L) atunci în ceea ce prive te

valoarea întreprinderii: V0 = Vs + Vd unde,V0 = constantVS = VS(L)Vd = Vd(L)

Egalitatea nu poate fi acceptat decât dac , pentru orice varia ie L, varia ia m rimii Vseste exact compensat de varia ia m rimii Vd în sens invers.

Pentru orice varia ie a structurii financiare, va avea:

VS = - Vd => Vs Vd = V0 = 0

În aceste condi ii, (V0) fiind total independent de (L), nu exist dup teoriabeneficiului din exploatare, o combinare optim a finan rii care s maximizeze valoareaîntreprinderii i care s minimizeze costul finan rii sale.

Pentru a înl tura aparentul paradox con inut în afirma ia invaria iei costului global alfinan rii, teoria beneficiului din exploatare nu poate s g seasc decât urm toarea solu ie:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



trebuie s admit c pia a capitalizeaz valoarea întreprinderii ca un tot i în consecinreparti ia între datorii i capitaluri proprii este f importan . O cre tere a îndator rii,presupus mai pu in scump , este exact compensat de cre terea ratei de capitalizare acapitalurilor proprii (Ks). Astfel, media ponderat între (Kd) i (Ks) r mâne neschimbat ,indiferent de nivelul îndator rii.

În aceste condi ii, nivelul îndator rii i structura financiar nu au efectiv nici oinciden asupra costului finan rii. Nu exist combina ie între capitalurile proprii i datoriicare maximizeaz valoarea întreprinderii i nu exist structur financiar optim .

Orice modificare intervenit în structura financiar a întreprinderii va antrena, pentrucostul capitalurilor proprii i datoriilor, evolu ii contradictorii care tind s se neutralizezereciproc. Astfel, dac întreprinderea vrea s beneficieze din jocul modific rii structurii m rindpartea datoriilor (considerate mai pu in costisitoare) în finan area sa, sc derea a teptat acostului va fi complet neutralizat de evolu ia costului pentru capitalurile proprii. De fapt,analizând majorarea îndator rii ca o agravare a riscului pentru întreprindere, ac ionarii vortinde s cear o rat a randamentului mai ridicat pentru participarea lor cu fonduri înîntreprindere.

Teoria "clasic " a structurii financiare a întreprinderiiTeoria "tradi ional " datoreaz aceast denumire mai multor ra iuni, în primul rând, ea

beneficiaz de o anterioritate istoric asupra analizelor inspirate de punctele de vedere aleteoriei "beneficiului net" sau ale teoriei "beneficiului din exploatare", în al doilea rând, eapoate pretinde c reprezint punctul de vedere cel mai apropiat de observa iile empirice.

Aceast teorie se opune mai întâi teoriei beneficiului net prin aceea c asociazcre terii p ii datoriilor, perceperea unui risc financiar sporit de c tre furnizorii de fonduri,deci ine cont de influen a structurii financiare asupra costului specific al fiec rei resurse.

Aceast teorie se diferen iaz pe de alt parte, de teoria Modigliani - Miller, prin faptul exclude ideea compens rii totale între varia ia costului capitalurilor proprii i varia ia

costului datoriilor i contest deci teoria neutralit ii structurii financiare avansat deModigliani-Miller.

a) Comportamentul împrumutatorilor. Pentru teoria clasic , povara îndator riiîntreprinderii, m surat prin cre terea ratei L = D/S determin pe împrumut tori s sporeascexigen ele lor, ceea ce ar majora costul datoriilor întreprinderii.

În general, costul datoriilor (Kd) e presupus a se schimba dup valoarea (L) în douetape (a se vedea graficul care urmeaz ):

Pentru 0 < L < L1, adic pentru m rimi moderate ale îndator rii, (Kd) ar r mâne stabil.Pentru L > L1, împrumut torii percep o agravare a riscului financiar i cer o

remunerare crescut . În aceste condi ii (L1) apare ca o m rime definind nu atât un nivel-limital îndator rii, cât un "prag" definind ascensiunea întreprinderii la un nou "palier de risc".

în aceste condi ii func ia Kd = Kd(L) ar putea fi reprezentat astfel:

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



b) Comportamentul ac ionarilor. Teoria tradi ional propune pentrucomportamentul ac ionarilor o analiz apropiat de aceea f cut atitudinii împrumutatorilor.

Ac ionarii întreprinderii ar reac iona la cre terea lui (L) printr-o ridicare a ratei deremunerare, adic a costului capitalurilor proprii.

Dup o prim formulare, costul capitalurilor proprii are varia ii identice celor pe carele cunoa te costul datoriilor. Func ia KS = KS(L) ar fi deci constant pentru toate valorile (L)inferioare unui prag determinat (L2). Dep irea lui (L2) ar antrena o cre tere pentru (KS). Înaceste condi ii func ia KS = KS(L) ar putea fi reprezentat astfel:

Dup o a doua formulare, (Ks) ar fi o func ie care devine cresc toare dup o miccre tere a lui (L) ( i nu dup o cre tere mai mare, dup cum reiese din figura precedent ).

Orientarea convexit ii curbei reprezentative pentru (Ks) va indica cre terea accelerata costului capitalurilor proprii în m sura în care partea îndator rii spore te în finan areaîntreprinderii, dup cum se vede în figura urm toare:

A treia formulare: func ia costului capitalurilor proprii cunoa te trei zone de varia ie:Pentru 0 < L < L2, corespunzând nivelurilor moderate de îndatorare, (Ks) ar r mâne

constant. Astfel K'S(L) = 0.Pentru L2 < L < L, ac ionarii ar începe s reac ioneze la o cre tere a îndator rii i ar

cere o remunerare cresc toare cu o rat constant . Am avea K'S(L) = a, cu a>0.Pentru L > L'2, ac ionarii, considerând c un prag critic a fost deja trecut, vor cre te

încetare exigen ele în m sura în care (L) se ridic . Atunci K'S=K'S(L) cu K"S(L) mai maredecât zero.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



c) Evolu ia costului global al finan rii. Dup analiza varia iilor costuluicapitalurilor proprii i a datoriilor atunci când (L) cre te, teoria clasic analizeaz rela iadintre diferitele combina ii de finan are posibile i costul global al finan rii pentruîntreprindere.

Am putea reprezenta dup cum urmeaz func ia costului global al finan rii pentruîntreprindere:

Forma atribuit curbei reprezentative pentru K0 = K0(L) permite sa se formulezeconcluziile urm toare:

1) Pentru 0 < L < L1, (Ks) i (Kd) r mân constante, (KS) fiind superior lui (Kd),întreprinderea poate s beneficieze de un efect al modific rii structurii, crescând îndatorareasa. în aceste condi ii, (K0) este o func ie descresc toare de (L).

2) Pentru L > L1, (K0) va cunoa te mai multe domenii de varia ie. Pornind de la (L1)costul capitalurilor proprii cunoa te o cre tere accelerat . O cre tere a lui (L) va produce decidou efecte contradictorii asupra costului global al capitalurilor (K0).

Pe de o parte, (Ks) e cresc tor i tinde s determine cre terea lui (K0). Dar pe de altparte, (K1) r mâne constant atâta timp cât L < L2- De asemenea avem Kd < KS.

în aceste condi ii, efectul structurii va exercita o presiune de sc dere a costului global(K0), dar cu o influen contradictorie dup cum sunt valorile lui (L) i (L*).

a) într-o prima faz , pentru valori L1<L<L*, influen a efectului structurii o dep tepe cea exercitat de cre terea capitalurilor proprii. Costul global va continua s scad , darîntr-un mod din ce în ce mai lent.

K0(L) = K0 cu: K'0(L)<0 i K"0(L)<0.Pentru L=L*, cele dou influen e asupra lui (K0) se vor neutraliza i vor permite s se

ob in un cost minim al capitalului.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Pentru L>L*,costul global al finan rii se va ridica cu ra ia (L).Începând cu (L2), aceast cre tere pentru (K0) va exprima o cre tere pentru (Kd) i

(KS). To i furnizorii de fonduri estimeaz c ridicarea nivelului îndator rii întreprinderii ridicriscul financiar. Vor spori propriile exigen e de randament i aceasta se va reg si în cre tereacostului global al finan rii întreprinderii.

Aceast prezentare a func iei costului global al capitalului permite s se defineasc ostructur financiar optim atunci când L = L*, exprimând combina ia între capitaluri propriii datorii pentru care costul finan rii este minim.

Dac se va adopta reprezentarea costului capitalurilor proprii printr-un grafic caredevine cresc tor dup o u oar cre tere a lui (L), se va ob ine rezultate sensibil diferite fa deconstruc ia func iei costului global din situa ia precedent . Curba reprezentativ a costuluitotal nu mai permite s se eviden ieze un optim într-un punct corespunzând unei valoridefinite a lui (L).

În schimb ea permite s se ob in o "zon optim " corespunzând unui palier al costuluiglobal minim.

De fapt, având în vedere aceast analiz , curba costului capitalurilor proprii sufervaria ii diferen iate pe trei intervale.

Când L<L2, (Ks) este constant. Datorit acestui fapt, dac (L) cre te, efectul structuriise exercit , antrenând diminuarea costului global al capitalului întrucât (Kd) este inferior lui(KS) pe tot acest interval.

Când L2<L<L'2, (KS) este cresc tor cu o rat moderat , în acest caz, cre terea pentru(KS) poate fi neutralizat de efectul structurii pentru toate valorile (L) pe acest interval. (K0)

mâne constant, datorit compens rii între reducerea capitalurilor proprii i reducereacostului legat de apelul crescut la datorii, care sunt mai pu in oneroase.

Când L > L'2, are loc cre terea accelerat a lui (KS), apoi a lui (Kd) care antreneaz oridicare pentru (K0).

Reprezentarea K0 = K0(l) printr-o curb în form de "U" define te nu numai ocombina ie optim , dar i o zon de finan are optim (zona L2 - L'2 din figura urm toare).

d) Concluziile teoriei clasice. Aceast teorie afirm ( i ine s ilustreze) existen a uneistructuri optime a finan rii, chiar dac sus in torii acestei teorii difer între ei atunci când secere s se precizeze forma curbei costului global al capitalului.

Pentru aceast structur financiar optim , costul global al capitalului sau costulmediu ponderat al capitalului este minim.

Pe de alt parte, pentru aceast structur optim , costul marginal al datoriilor tinde segalizeze costul marginal real al capitalurilor proprii, în general, pentru niveluri de îndatorareinferioare acestui optim, costul marginal real al datoriilor tinde s dep easc pe cel alcapitalurilor proprii, în m sura în care urcarea riscurilor financiare va antrena o cre tererapid a costurilor explicite i implicite ale îndator rii.

KSCosturi

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



CONCLUZII PRIVIND TEORIILE REFERITOARE LAINFLUEN A STRUCTURII FINANCIARE A ÎNTREPRINDERIIASUPRA COSTULUI FINAN RII

Din toat analiza structurii financiare se sugereaz c întreprinderea poate, în practic , exercite o influen asupra costului finan rii sale, datorit unei ac iuni asupra structurii

sale financiare.în pofida caracterului uneori abstract i uneori "irealist" al diferitelor sale dezvolt ri,

aceast teorie furnizeaz scheme analitice de referin , esen iale pentru elaborarea, aplicarea iîn elegerea politicii financiare a întreprinderii i mai ales pentru politica sa de investi ii.

Pentru întreprinderile române ti nu a existat preocupare în ceea ce prive te costulfinan rii. Atâta timp cât proprietarul era unul singur, respectiv statul, nu putea s existepreocuparea de a plasa capitalul într-o întreprindere sau alta astfel încât fructificarea s fie câtmai bun . Capitalul propriu al întreprinderilor era capital de stat, iar b ncile care puteau sîmprumute întreprinderile erau de asemenea proprietate de stat. Alocarea capitalului se f ceadup criterii care nu exprimau, în primul rând, confruntarea între produc tori, pe de o parte iinvestitorii financiari, pe de alt parte.

Aspectele nefavorabile se p streaz în continuare în condi iile când multe societ icomerciale, îndeosebi marile întreprinderi, sunt cu capital de stat în cea mai mare parte.

Au ap rut îns unele aspecte caracteristice pentru perioada actual pe care o parcurgeeconomia noastr . tim c în general costul pentru capitalurile proprii trebuie s fie mai maredecât costul datoriilor, dar deocamdat lucrurile stau invers. Pentru multe din marileîntreprinderi capitalul propriu este al statului, care nu poate s emit preten ii de rentabilitatepentru capitalurile sale, întrucât el nu are posibilitatea de a alege între mai multe întreprinderi,el este în fostele întreprinderi ale statului. Statul va primi dividende conform rezultatelorîntreprinderilor. Dar capitalul întreprinderilor este i capital împrumutat de la b nci. Dobândapentru împrumuturile bancare este mult mai ridicat decât rentabilitatea capitalurilor proprii,costul pentru capitalurile împrumutate de la b nci este mult mai ridicat decât costulcapitalurilor proprii care apar in statului. Dar i b ncile sunt cu capital de stat i, pe aceastcale, profiturile r mân în sfera propriet ii de stat. în acest fel nu se stimuleaz preocupareapentru eficien a economic .

Trebuie f cut privatizare efectiv , trebuie creat capitalul privat formându-se astfel opia a capitalurilor, statul nefiind un bun ac ionar în întreprinderi.

Situa ia actual când costul datoriilor este mai ridicat decât costul capitalurilor propriiva conduce la dezvoltarea pie ei financiare a capitalurilor, pe care s circule titlurireprezentând capitaluri proprii. Se va ob ine astfel pentru început reducerea costului datoriilor,iar în timp se va ajunge la situa ia de a fi mai ridicat costul capitalurilor proprii decât costuldatoriilor. Acesta este sensul evolu iei, iar noi trebuie s -1 gr bim.

Într-o economie liber , evoluat , dezvoltat , cu o pia a capitalurilor bine conturat ,costul ridicat al capitalurilor are un aspect pozitiv, astfel c economia este eficient i poate sasigure o remunerare superioar pentru de in torii de capitaluri, dup ce s-a f cut remunerareacelor care folosesc capitalurile, în primul rând sub form de salarii.

Costul ridicat al capitalurilor este expresia eficien ei economice. Dar indiferent decostul global al finan rii, un cost mai ridicat al datoriilor fa de costul capitalurilor propriiexprim ineficienta. Costul ridicat al capitalurilor împrumutate este dat de faptul c b ncile audevenit societ i comerciale, fiecare urm rindu- i interesul de a ob ine profit, în timp ce statul,de in torul capitalurilor proprii al multor întreprinderi, în general mari, nu are decât s semul umeasc cu profitul r mas dup remunerarea datoriilor fa de b nci.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



ANALIZA GESTIUNII FINANCIARE A UNEI FIRME –APLICA IE PRACTIC

Dup cum rezult din situa ia patrimonial a firmei „ALTGEN S.A.” obiectulactivit ii îl constituie produc ia de bunuri de larg consum. Firma dispune de activeimobilizate reprezentate prin ma ini, utilaje, mijloace de transport, aparatur de birotic , etc.i active circulante: stocuri de materii prime i materiale, obiecte de inventar,produc ie în curs

de execu ie,semifabricate,produse finite, etc. toate necesare bunei desf ur ri a procesului deproduc ie.

Analiza financiar ce urmeaz a fi efectuat se va structura în câteva etape succesive:1. analiza echilibrului financiar pe baza bilan ului contabil:

- un fond de rulment;- nevoia de fond de rulment;- trezoreria net

2. analiza marjelor de rentabilitate (solduri intermediare de gestiune procesuleconomic:

- valoarea ad ugat ;- rezultatul exploat rii;- rezultatul curent;- rezultatul net al exerci iului.

3. diagnosticul firmei:- rentabilitatea economic i financiar ;- diagnosticul rentabilit ii economice, financiare, de faliment.

Drept surse de date pentru analiza financiar se vor folosi urm toarele documente:1. bilan ul contabil al firmei;2. contul de profit i pierdere;3. anexele la bilan (situa ia activelor imobilizate în valoare brut i amortiz rile

înregistrate pentru acestea ).Deci, analiza financiar ce urmeaz a fi realizat î i propune s eviden ieze

urm toarele aspecte:1. modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung i pe termen scurt-

analiz pe baz de bilan contabil2. stabilirea treptelor de acumulare b neasc numeric i marjele de rentabilitate sau

soldurile intermediare de gestiune - analiz pe baza contului de profit i pierdere.

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILAN ULUICONTABIL

Bilan ul contabil constituie documentul principal care st la baza evalu riipatrimoniale a întreprinderii, existând trei abord ri diferite ale acestuia, i anume:

1. abordare patrimonial ;2. abordare financiar ;3. abordare func ional .Bilan ul patrimonial este anexat la acest proiect,ar tând situa ia patrimonial a firmei

la sfâr itul unui exerci iu financiar.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Pentru acest tip de bilan se calculeaz un singur indicator :

Activul Net Contabil (ANC) = total activ - total datorii.sau:Situa ia net =total activ-total datorii=capital propriu – subven ii - provizioane.

Luând în calcul datele disponibile ob inem urm toarele rezultate:2008:ANC=559.002-628.517=-69.515 SAU : SN=-69.515-0-0=-69.515.2009:ANC=1.822.750-1.792.750=30.000 SAU: SN=30.000-0-0=30.000

Rezultatele ob inute indic o ANC negativ în anul 2008 i una pozitiv în anul 2009.Acest fapt pune în eviden o situa ie prefalimentar în anii preceden i, situa ie ce a

fost dep it de firm în exerci iul încheiat,lucru care atest o gestiune economic s toascare a reu it s acopere pierderea din anii preceden i i de a ob ine un profit de 145.295.000leicare poate fi investit în vederea maximiz rii profiturilor viitoare.

BILAN UL FINANCIAR:

NEVOI: 2008:2009:1.Nevoi permanente:Active imobilizate (>1an):Imobiliz ri corporale1738 956Imobiliz ri necorporale16653221222Imobiliz ri financiare002.Nevoi temporare:Active circulante (<1an):Stocuri820061286578Crean e 454825276621Titluri de plasament10028951Disponibilit i36788422TOTAL ACTIV:5590021822750

RESURSE PROPRII:1. Resurse permanente:2008:2009:capital social100025000rezerve 0 5000profitul nerepartizat -705150provizioane pentru riscuri i chelt (.1an)00datorii financiare (.1an)2. Resurse temporare:furnizori157479517483datorii c tre salaria i3000001100267datorii c tre bugetul de stat 171038 175000datorii bancare (<1an)0 0TOTAL PASIV: 5590021822750.

Pe baza bilan ului financiar se analizeazLichiditatea - exigibilitatea > 1 an a firmei.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



În continuare se calculeaz urm torii indicatori:

FOND DE RULMENT (FR) = capital permanent-nevoi permanentesau:FR=nevoi temporare (activ circulant net < 1 an) - datorii pe termen scurt;

2008:Capital permanent = 1000-25146-45369=-69.515; nevoi permanente = 18.391;FR=-69515-18391=-87.906;FR=540611-628517=-87.906.2009:FR=30000-222178=-192.178;FR=1600572-1792750=-192.178.

FR la sfâr itul a dou exerci ii consecutive are valori negative, respectiv –87.906 i –192.178.

Aceste valori arat o situa ie de dezechilibru financiar datorat absorb iei unei p idin resursele temporare pentru finan area activelor imobilizate contrar principiului financiarconform c ruia nevoilor permanente trebuie s li se aloce resurse permanente.

FR PROPRIU = capital propriu - imobiliz ri nete;

Anul 2008:FRP =-69515-18391=-87.906;Anul 2009;FRP=30000-222178=-192.178;

FRP are,de asemenea, valori negative pentru ambele exerci ii financiare, fapt carerelev o insuficien de capitaluri proprii în raport cu imobiliz rile nete.

FR str in=FR NET - FRP.

2008:FRS=-69515+69515=02009:FRS=-192178+192178=0.

FRS = 0, fapt care arat c firma „ALTGEN”S.A. nu are datorii pe termen lung, fapt,care-i poate asigura un echilibru pe termen lung.

Nevoia de FR = nevoi temporare – resurse temporare.

2008: NFR = (540611-2416-1264-100)-628517 = -91.686;2009: NFR = (1600572-1782-223-6417-28951)-1792750 =-229.551;

NFR(2008) = -91.686 i NFR(2009) = -229.551,ambele având valori negative,semnific un surplus de resurse temporare în raport cu necesit ile existente,rezultat ce poatefi apreciat ca unul pozitiv dac este datorat acceler rii vitezei de rota ie a mijloacelorcirculante sau a angaj rii unit ii a unor datorii pe termen scurt cu scaden e mai mari.

Trezoreria Net = FR net - NFR.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



2008: TN=-87906+91686=+3.7802009: TN=-192178+229551=+37.373

TN ia valori pozitive în ambele exerci ii,fiind rezultatul desf ur rii de c tre firmaanalizat a unei activit i eficiente prezentând un excedent de trezorerie care se afl în casieriaunit ii i conturile bancare sub forma de disponibilit i. În acest caz firma dispune de oautonomie pe termen scurt.

FR Net = NFR + TN.

2008:FRN=-91686+3780=-87.906;2009:FRN=-229551+37373=-192.178;

Din aceasta ultima rela ie rezult c principala component a echilibrului financiar aunit ii o reprezint Nevoia de Fond de Rulment a c rui valoare depinde de Cifra de Afaceri afirmei, astfel putând fi previzionat politica financiar de c tre conducerii firmei.

BILAN UL FUNC IONAL:

Nevoia de Fond de Rulment Total = Nevoia de FR de Exploatare + Nevoia de FRîn Afara Exploat rii.

NFR de Expl. = nevoi ciclice de expl.- aloc ri ciclice de expl.;NFR în Afara Expl. = nevoi ciclice în afara expl. - resurse ciclice în afara expl.;

Trezoreria Net = FR net Global - NFRT;

FRNG = AIE + AIAE – PPR - Datorii >1 an;

2008:NFRE=(71647+411175)-(157479)=482822-157479=325.343NFRAE= 37738-471038=-433.300NFRT=325343+(-433300)=-107.957;FRNG=(2345+19700)- 3656=18.389;TN=18389-(-107957)=126.346;

NFRE = 325.343 > 0, exist un surplus de nevoi temporare în raport cu resurseletemporare. Un asemenea rezultat se poate aprecia ca fiind normal atâta vreme cât acesta esterezultatul unei politici de investi ie privind cre terea nevoii de finan are a ciclului deexploatare.

NFRAE = -433.300 < 0, exist un surplus de resurse temporare în raport cu nevoilecorespunz toare de capitaluri circulante;

NFRT = -107.957 < 0, se apreciaz prin prisma componentelor sale ca fiind o situa ienegativ generat de absorb ia unei p i din resurse pentru finan area activelor imobilizate;

TN = 126.346 > 0, rezult c FRNG acoper nevoile existente, exist un echilibrufinanciar.

2009:NFRE=(144412+210913)-(517483)=-162.158;

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



NFRAE=65708-1275267=-1.209.559;NFRT=-162158+(-1209559)=-1.371.717;FRNG=(2345+227352)-7519=222.178;TN=222178-(-1371717)=1.593.895;

NFRE = -162.158 < 0, acest fapt semnific un surplus de resurse temporare în raportcu nevoile corespunz toare. Un asemenea rezultat se apreciaz ca unul pozitiv atâta timp câteste rezultatul acceler rii vitezei de rota ie a mijloacelor circulante sau este rezultatul angaj riide c tre firm a unor datorii pe termen scurt;

NFRAE = -1.209.559 < 0, un surplus de resurse temporare în raport cu necesit ileexistente;

NFRT = -1.371.717 < 0 - existen a surplusului de resurse;TN = 1.593.895 > 0, FRNG acoper NFRT, exist un echilibru financiar, adic firma

analizat desf oar o activitate eficient .

ANALIZA FINANCIAR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT IPIERDERE.

În cadrul acestei analize se studiaz veniturile i cheltuielile pe cele trei domenii deactivitate: de exploatare; financiar ; excep ional , i soldurile intermediare de gestiune.

Determinarea indicatorilor se face dup urm toarele rela ii,începând cu cel maicuprinz tor pân la cel mai sintetic,astfel:

Marja Comercial (adaosul comercial) = venituri din vânz ri de m rfuri-costulrfurilor vândute.

2008:MJ=278143-278559=-416mii lei <0,aceasta valoare arat c exist o insuficien în

activitatea comercial a unit ii, adic veniturile nu acoper cheltuielile în ceea ce prive tevânzarea de m rfuri.

2009:MJ = 814603 – 779674 = +34.929 mii lei > 0, exist un excedent privind vânzarea de

rfuri în raport cu costul acestora, adic firma ob ine profit din activitatea comercialdesf urat .

Produc ia Exerci iului = + produc ia vândut+ produc ia stocat+ produc ia imobilizat- varia ia stocurilor.

2008:PE=537907+67239+106-0=605.252 mii lei >02009:PE=6208051+2931089+500465=9.639.605mii lei>0

Produc ia exerci iului caracterizeaz activitatea de produc ie a unit ii: ceea ceîntreprinderea a fabricat i a vândut, ceea ce ea a fabricat i a r mas în stoc (produc iastocat ),precum i ceea ce ea a fabricat pentru ea îns i (produc ia imobilizat ). Calculeleefectuate arat c PE a crescut de 14,93 ori, dar interpretarea acestui indicator se poate face

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



numai în compara ie cu rata infla iei din aceea i perioad .

Valoarea Ad ugat = + marja comercial+ produc ia exerci iului- consumul extern

2008:VA= -416+605252-240830-136384=227.622mii lei >02009:VA=34929+9639605-2924050-5180762=1.569.722mii lei>0Conform calculelor f cute VA a înregistrat valori pozitive la sfâr itul ambelor

exerci ii, lucru care poate însemna cre terea vânz rilor sau aprovizion ri mai pu in importante(sau mai pu in scumpe). Se poate calcula rata de varia ie a VA în raport cu exerci iulprecedent:

Rva= ,aceasta reprezint rata de cre tere a întreprinderii.

EBE sau IBE = + valoarea ad ugat+ subven ii de exploatare- impozite, taxe- cheltuieli cu personalul

2008:EBE= 227622+ 0- 1817- 199498=26.307mii lei>02009:EBE= 1569722+ 0 – 95559- 1013544=460.619 mii lei >0

Valorile pozitive ale EBE arat c firma analizat dispune de resurse financiarenecesare men inerii sale sau cre terii acesteia. Existen a EBE demonstreaz performan aeconomic a unit ii, independen a politicii financiare, a politicii de investi ie i a celei dedividend.

Rezultatul din exploatare = +EBE+ relu ri asupra provizioanelor+ alte venituri din exploatare- IBE- provizioane calculate- alte cheltuieli din exploatare.

2008:RE=26307+0+106-0-3056-7503=15.854 mii lei >02009:RE=460619+0+714-0-5703-197594=258.036mii lei>0

Datele de mai sus arat c „ALTGEN S.A.” ob ine profit din activitatea de exploatareexprimând rentabilitatea activit ii curente rezultat din deducerea tuturor cheltuielilor dinveniturile de exploatare.

Rezultatul Curent = +RE+ venituri financiare- pierdere din exploatare- cheltuieli financiare.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



2008:RC = 15854+647-0-60763=-44.262 mii lei <02009:RC = 258036+10818-0-123559=+145.295mii lei>0

RC din anul 2008 ia valori negative cu toate c firma a ob inut profit din activitatea deexploatare, fapt care arat ,prin analiza contului de profit, c unitatea a înregistrat pierderi înactivitatea financiar .

RC în anul 2009 înregistreaz o valoare pozitiv ,dar totu i are o valoare mai micdecât RE lucru datorat faptului c firma i în acest exerci iu înregistreaz pierdere dinactivitatea sa financiar ,pierdere datorat în special cheltuielilor privind sconturile acordate.

Rezultatul Net = +RC+ venituri excep ionale- cheltuieli excep ionale.

2008:RN = -44262+0-1107=-45.369mii lei <02009:RN = 145295+0-0= 145.295 mii lei>0

RN în 2008 înregistreaz o valoare negativ , chiar mai mare decât RE i RC datoritunor cheltuieli excep ionale legate de opera iile de gestiune, de capital, precum i cheltuielileexcep ionale privind amortiz rile i provizioanele.

RN în exerci iul financiar 2009 ia valori pozitive,RN=RC, adic unitatea n-a avutvenituri sau cheltuieli excep ionale.

Cre terea valorii RN de la un exerci iu la altul demonstreaz faptul c unitatea s-aredresat din punct de vedere economic.

CAPACITATEA DE AUTOFINAN ARE:

Reflect poten ialul financiar degajat de activitatea rentabil a unei întreprinderi lasfâr itul unui exerci iu financiar destinat s remunereze capitalurile proprii prin dividende iinvesti ii de men inere i înlocuire, precum i cele noi (de dezvoltare).

CAF se poate calcula prin dou metode:metode deductiv ;metoda adi ional ;

Aceste metode sunt puse în eviden prin structura contului de profit i pierdere.

Metoda deductiv :CAF se calculeaz ca o diferen între venituri incasabile i cheltuieli pl tibile, ca

punct de plecare se ia EBE .CAF = (ven. Incasabile - ven. din cesiuni)- chelt. Pl tibile;CAF = EBE + (alte ven. Incasabile(exclusiv cele din cesiuni) - alte chelt.

Pl tibile);

2008:2009:CAF = +EBE 26307460619

+ alte ven din exploatare 106714

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



- alte chelt. din exploatare 7503197594+ ven. Financiare (a) 647 10818- chelt. financiare (b) 60763123599+ ven. Excep ionale (c) 00- chelt. excep ionale (d). 1107 0

a = f relu ri asupra provizioanelor;b = f amortiz ri i provizioane calculate;c = f ven. din cesiunea elementelor de activ;

cote p i din subven ii virate asupra rezultatului; relu ri asupra provizioanelor excep ionale;

d = f valoarea net contabil a elementelor de activ cedate; amortiz ri i provizioane calculate;

când calculele corespunz toare luând în calcul datele prezentate mai sus rezulturm toarele :

CAF în 2008 este –42.313 mii lei <0,reiese c întreprinderea analizat înregistreazpl i mai mari decât încas ri i a ob inut pierdere în acest an . Firma nu dispune de mijloacefinanciare necesare activit ii de men inere a poten ialului productiv i nici pentru activitateade expansiune - efectuarea de investi ii. Rezult c în exerci iul urm tor întreprinderea va finevoit s contacteze credite, ac iune care va duce inevitabil la cre terea cheltuielilorfinanciare a unit ii.

CAF în 2009 este egal cu 150.998 mii lei >0, unitatea dat dispune de un flux net delichidit i la sfâr itul exerci iului financiar, adic fluxul dintre încas ri i pl i care rezult dinprezentarea contului de profit i pierdere în termeni de trezorerie. Firma dispune de mijloacelenecesare activit ii de men inere a procesului de produc ie i a celei de expansiune duprepartizarea profitului conform destina iilor stabilite de ac ionari sau de c tre conducereaîntreprinderii.

Metoda adi ional :

CAF se determin pornind de la rezultatul net al exerci iului la care se adaugcheltuielile calculate i se scad veniturile calculate.

CAF = + rezultatul net al exerci iului + valoarea net a activelor cedate - ven. din cedarea de active + chelt. calculate (provizioane, cote p i din subven iile virate)

2008 2009CAF = +(-45.369) CAF = +145.295

+ 0 +0- 0 - 0+3056 + 5703-42.313 150.998

Se observ c valorile ob inute prin metoda adi ional coincid cu cele ob inute prinmetoda deductiv , deci interpret rile acestor valori sunt similare. Pentru o analiz maidetaliat se consult contul de profit, analizându-se sumele din fiecare cont în parte pentru aelucida cauzele care au dus la astfel de rezultate.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



ANALIZA FINANCIAR PE BAZA TABLOULUI DEFINAN ARE:

Tabloul de finan are permite descrierea egalit ii dintre fluxurile de utiliz ri ifluxurile de resurse pe o perioad de gestiune, din care cauz se mai nume te i tabloulutiliz rilor i resurselor.

Pe baza bilan ului patrimonial disponibil se ob ine urm torul tablou de finan are:

UTILIZ RI (U) SUMA RESURSE (R) SUMA1.UTL:cre teri de active imobilizatediminu ri de capital permanent2.UTS:cre teri de capital circulantdimin. ale datoriilor pe termenscurt

2094900

10599610

1.RTL:cre teri de capital permanentdiminu ri ale imobiliz rilor2.RTS:cre terea datoriilor pe termenscurt.diminu ri ale activelor circul.

995155703

1164233

0TOTAL UTILIZ RI 1269451 TOTAL RESURSE 1269451

Tabelul 8 Tabloul de Finan are pentru „ALTGEN S.A.”

Pe baza tabloului de finan are prezentat anterior se pot scrie urm toarele rela ii deechilibru:

Total Utiliz ri = Total Resurse;Utiliz ri = utiliz ri pe termen scurt (UTS) + utiliz ri pe termen lung (UTL);Resurse = resurse pe termen scurt (RTS) + resurse pe termen lung (RTL);UTS + UTL = RTS + RTL;UTS –RTS = RTL –UTL;

Pe baza datelor ob inute în tabloul de finan are se calculeaz urm torii indicatori:

1. Varia ia FR = resurse stabile - utiliz ri stabile.

VFR = (5703+99515) – 209490= -104.272mii lei <0

2. Varia ia NFRT =VFRE + VFRAEVNFRE = utiliz ri de exploatare – resurse de exploatare;VFRAE = utiliz ri în afara exploat rii – resurse în afara exploat rii;

VFRE = (144412+210913-71647-411175)-(517483-157479) == -127497-360004 VFRT = -487.501

VFRAE = (65708-37738)- (1275267-471038) = 27970- 804229 == -776.259

VNFRT = -487501 + (-776259) = -1.263.760 mii lei <0

3. Varia ia Trezoreriei Nete = VFR - VNFRT = VFR – (VFRE + VFRAE)

VTN = -104272 - (-1263760) = - 104272 - (-487501 - 776259) = = 1.159.488 mii lei > 0;

Din rela iile prezentate mai sus se deduce urm toarea ecua ie fundamental pentrudeterminarea fondului de rulment :

VFR = VNFRT + VTN = VFRE + VFRAE + VTN.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



VFR = -1263760+1159488 = -104.272 mii lei <0

Din calculele prezentate anterior rezult c întreprinderea a înregistrat o sc dere aFR,lucru care se datoreaz faptului c :RTL<UTL echivalent cu UTS>RTS- adicîntreprinderea este nevoit s i finan eze o parte din imobiliz rile stabile pe baza resurselorpe termen scurt.

ANALIZA RATELOR DE STRUCTUR PATRIMONIAL

Analiza ratelor de structur privind activul bilan ului:

Pe baza acestor rate se reflect ,în principal, aspectele privind patrimoniul economic alunit ii, natura activit ii acesteia i mai pu in aspecte de structur financiar .

1. Rata activelor imobilizate (%) = activ imobilizat/ total activ

2008:2009:Rai = 18391/559002= 3,3%Rai = 222178/1822750 = 12,2%Rezult c imobiliz rile au crescut cu 8,9%, adic unitatea a efectuat opera ii de

investi ii în mijloace fixe.

2. Rata imobiliz rilor corporale (%) = imobiliz ri corporale/total activ.

2008:2009:Ric = 16653/559002 = 3%Ric = 221222/1822750 = 12,1%Deci, din rezultatelor ob inute reiese c întreprinderea dat este una de produc ie,ea

înregistrând cre terea, în special, a imobiliz rilor corporale.

3. Rata imobiliz rilor financiare (%) = imobiliz ri financiare/total activ.

2008:2009:Rif =0/559002 = 0%Rif = 0/1822750 =0%Unitatea analizat nu are imobiliz ri financiare, adic nu a stabilit leg turi i rela ii

financiare cu alte unit i, mai ales în cadrul opera iunilor de cre tere extern .

4. Rata activelor circulante (%) = active circulante/total activ.

2008:2009:Rac = 540611/559002 =96,7% Rac =1600572/1822750 =87,8%Unitatea a înregistrat o u oar sc dere a activelor circulante în exerci iul 2009.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



5. Rela ia de leg tur între Rai i Rac: Rai + Rac = 1

2008:2009: 3,3/100+96,7/100 = 1; 12,2/100+87,8/100 = 1

6. Rata stocurilor (%) = stocuri/total activ.

2008:2009:Rs = 82006/559002 = 14,6%; Rs = 1286578/1822750 = 70,6%;Acest rezultat indic o cre tere a stocurilor în 2009 cu 56%, cre tere care se poate

datora dezvolt rii func iei de produc ie, adic cre terii productivit ii muncii.Dup cum stocurile unei firme au mai multe componente,în continuare, se calculeaz

Rm, Rpf, Rmf i Rpc fiind componentele Rs.

7. Rata materialelor, mat. Prime (%) = materii prime/active circulante.

2008:2009:Rm = 71647/540611 = 13,3%; Rm = 144412/1600572 =9,0%

8. Rata produc iei finite (%) = produc ia finit activ circulante.

2008:2009:Rpf =2956/540611 =0,5%; Rpf =590/1600572 =0,04%;

9. Rata m rfurilor (%) = m rfuri/activ circulant.

2008:2009:Rmf = 0/540611 = 0%; Rmf = 0/1600572 = 0%;

10. Rata produc iei în curs (%) = produc ia în curs de execu ie/active circulante.

2008:2009:Rpc = 6748/540611 = 1,3%; Rpc =1136047/1600572 = 80%;

Calculele efectuate arat c ponderea cea mai mare în stocurile unit ii date, lasfâr itul anului 2009 o de ine produc ia în curs de execu ie datorit ciclului lung de fabrica ieurmat de volumul de stocuri de materii prime în valoare de doar 9%.

La sfâr itul anului 2008 unitatea dispune de o cantitate mic de active circulante,ponderea cea mai mare fiind de inut de stocul de materii prime, materiale, materialeconsumabile, etc.

11. Rata crean elor comerciale (%) = crean e/total activ.

2008:2009:Rcc = (411175+37738)/559002 = 80,3%; Rcc = 276621/1822750 = 15,2%;

Întreprinderea în anul 2008 are o Rcc =80,3%- adic unitatea a înregistrat un num rmare de crean e asupra clien ilor s i datorit faptului nu î i vinde m rfurile cu am nuntul ciprin intermediarii altor unit i. Îns în anul 2009 se înregistreaz o ameliorare a acestei situa ii

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



prin îmbun irea rela iilor directe cu publicul i poten ialii clien i, Rcc mic orându-se cu65,1%.

12. Rata disponibilit ilor i plasamentelor (%) = (disponibilit i + plasamente)/total activ.

2008:2009:Rdp = (2416+1264+100)/559002=0,7%;Rdp = (6417+223+1782+28951)/1822750=2,1%;

ANALIZA RATELOR DE SRUCTUR PENTRU PASIVULBILAN ULUI

Ratele de structur ale pasivului bilan ului permit aprecierea politicii financiare afirmei i pun în eviden aspecte privind stabilitatea i autonomia acesteia.

Rata stabilit ii financiare (%) = capital permanent/total pasiv. sau:Rata stabilit ii financiare (%) = 1 - datorii pe termen scurt/total pasiv.

2008:2009:Rsf = -69515/559002 =-12,4% Rsf =30000/1822750 = 1,6%;Rsf = 1-628517/559002 =-12,4%; Rsf= 1-1792750/1822750=1,6%;

Valorile calculate arat o pondere foarte mic a capitalurilor permanente în totalulpasivului,dar totu i firma are o autonomie pe termen lung în ceea ce prive te creditele bancarepe o perioad mai mare de un an.

Rata autonomiei financiare globale (%) = cap. propriu/total pasiv.

2008 : 2009:Rafg = -69515/559002 =-12,4%Rafg =30000/1822750 = 1,6%Întreprinderea analizat are o situa ie proast în ceea ce prive te autonomia sa

financiar , deoarece se recomand ca Rafg>=3%.

Rata autonomiei financiare la termen (%) = cap. Propriu/cap. Permanent.

2008:2009:Raft =-69515/(-69515) =1; Raft =30000/30000 =1;În cazul firmei analizate capitalul propriu = capital permanent,adic unitatea nu are

datorii pe termen lung sau n-a putut s ob in credite de la b ncile comerciale datorit situa ieiîn care se afl .

Rata îndator rii (%) = datorii pe termen lung/capital permanent.

2008:2009:Rî =0/(-69515) = 0% ;Rî =0/30000 = 0%;Rezultatele ob inute demonstreaz , înc o dat , c firma analizat nu are obliga ii

financiare pe termen lung fa de alte persoane juridice.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



DIAGNOSTICUL RENTABILIT II ÎNTREPRINDERII

Rentabilitatea reprezint o dimensiune important a unui bilan diagnostic financiar.Sub aspect economic profitul firmei este generat de rentabilitatea tuturor investi iilorefectuate.

Diagnosticul se realizeaz prin intermediul a dou categorii de rate:1. rata rentabilit ii economice - care m soar eficien a mijloacelor economice i

financiare alocate de întreprindere.2. rata rentabilit ii financiare - care m soar randamentul capitalurilor proprii,

respectiv a plasamentelor financiare pe care ac ionarii le-au efectuat atunci când au cump ratac iunile întreprinderii în cauz .

Ratele de rentabilitate economic

Rata economic net (%) = profit de exploatare/capitaluri investite.Cap. Investite = active fixe +disponibilit i + NFR.

2008:cap. Investit =22047 + 2416+ 1264 + 100+(-91686) =

= -65.859 mii lei <0Ren = 15854/(-65859) = -24,1%;2009:cap. Investit =229697+6417+223+1782+28951+(-229551) =

= 37.519 mii lei >0Ren = 258036/37519 = 687,8%;

Rata economic brut (%) = EBE/cap. Investite.2008:Reb = 26307/(-65859) = -40,1%;2009:Reb = 406619/37519 =1083,8 %;Calculele f cute arat c în 2008 firma nu era una rentabil din punct de vedere

economic, pe când în 2009 aceasta a înregistrat niveluri de rentabilitate foarte mari prinefectuarea de investi ii profitabile.

Rata rentabilit ii financiare (%) =profit net/capital propriu.

2008:Rf =-45369/(-69515) =65,3%;2009:Rf = 145295/30000 = 484,3%;Conform rezultatelor de mai sus rezult c întreprinderea a înregistrat un nivel de

rentabilitate destul de mare în ceea ce prive te plasamentele financiare pe care ac ionarii le-auefectuat în momentul cump rii de ac iuni .

Ratele de rentabilitate se pot descompune în 2-3rate,de exemplu :

# R ec. = Rde structur * Rde rota ie a cap. permanent.Rec = EBE/cap. Investit =(EBE/CA)*(CA/cap. Investit).

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



EBE/CA – este un factor cantitativ care exprim o marj de acumulare; CA/cap. Investit – este un factor calitativ care exprim eficien a folosirii capitalurilor

în activitatea de investi ie;

2008:Rec = (26307/816050)*(816050/(-65589)) = = 0,032*(-12,44)*100 = -40,1%2009:Rec = (406619/7022654)*(7022654/37519) = = 0,0579*187,176*100 = 1083,8%;

Calculele rezultate arat c :În anul 2008 - firma a gestionat neeficient capitalurile sale în activitatea de investi ie i

a avut a marj foarte mic de acumulare, respectiv capitalurile consumate;În anul 2009 unitatea a folosit la o eficien maxim capitalurile sale în ceea ce

prive te activitatea de investi ie, având totu i o marj mic de acumulare.

#Rec = (EBE/Valoarea ad ugat ) * (Val. adaug./Active fixe) * (Active fixe/Cap.Investite).

unde:EBE/Valoarea ad ugat – rata marjei asupra valorii ad ugate;Valoarea ad ugat /Active fixe – productivitatea activelor fixe;Active fixe/Capitaluri investite – coeficientul de investi ii strategice;

2008:Rec=(26307/227622)*(227622/22047)*(22047/(-65589))==0,116*10,324*(-

0,336)*100Rec = -40,1%;2009:Rec=(406619/1569722)*(1569722/229697)*(229697/37519)=

=0,259*6,834*6,122*100Rec = 1083,8%;Conform calculelor f cute se pot trage urm toarele concluzii :2008: problema unit ii o constituie ineficien a ac iunilor sale în activitatea de

investi ie,dup cum confirm i rezultatul ob inut anterior. În acela i timp firma a înregistrat oproductivitate a activelor sale fixe;

2009: cre terea accentuat a rentabilit ii se datoreaz , în special, unor investi iiprofitabile pe când productivitatea activelor fixe ale firmei a sc zut cu 3,5% fa de valoareadin anul precedent.

#Rfin(%) = Profit net/Cap. propriu = (Profit net/CA) * (CA/Capital propriu).unde: Profit net/CA = rata marjei nete; CA/Capital propriu = rota ia capitalului propriu prin cifra de afaceri;

2008:Rfin = ((-45369)/816050)*(816050/(-69515)) == -0,0556*(-11,74)*100 = 65,3%;2009:Rfin = (145295/7022654)*(7022654/30000) =

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



= 0,0207*234,0885*100 = 484,3% ;Rezultatele ob inute pot fi interpretate astfel:2008: - se înregistreaz valori negative ale marjei nete i rota iei capitalului

propriu,acesta din urm având o valoare foarte mic datorit randamentului sc zut alcapitalului.

2009: - exist o rat foarte mic a marjei nete,chiar mai mic decât cea din 2008, pecând rota ia capitalurilor propriu prin CA înregistreaz o valoare foarte mare.

# Rfin (%) = Profit net/Cap Propriu = (Profit net/CA) * (CA/Cap Investite) *(cap inv./cap pr).

unde:Profit net/CA - rata marjei nete;CA/Capitaluri investite – rota ia capitalurilor investite;Cap. Investite/Cap. Proprii – exprim sructura capitalului;

2008:Rfin=((-45369)/816050)*(816050/(-65589))*((-65589)/(-69515))=-0,055*(-

12,44)*0,943*Rfin = 65,3%;2009:Rfin =(145295/7022654)*(7022654/37519)*(37519/30000)== 0,0207*187,18*1,251*100Rfin = 484,3%;Analizând rezultatele de mai sus se afirm concluziile trase mai sus, i anume:2008: - problema firmei const în efectuarea unor investi ii ineficiente cu atât mai mult

cu cât valoarea capitalurilor investite este aproape egal cu cea a capitalurilor proprii.2009: - cre terea rentabilit ii se datoreaz unor investi ii profitabile; valoarea

capitalurilor investite a crescut i chiar a dep it-o pe cea a capitalurilor proprii.În concluzie, se poate spune c firma „ALTGEN S.A.” în 2008 a avut o situa ie

prefalimentar înregistrând aproape to i indicatorii în valoare negativ . Totu i, în exerci iulfinanciar 2009 unitatea s-a redresat din punct de vedere economic i financiar înregistrândrezultate, se poate spune, excep ionale în diagnosticarea rentabilit ii sale, luând în calculsitua ia din exerci iul anterior.

Click h

ere to

buy

ABB


www.ABBYY.comClic

k here

to buy

ABB


www.ABBYY.com



Gestiunel nou 2012

Documents

Transcript of Gestiunel nou 2012