GEOGRAFIA ROMANIEI

5/13/2018 GEOGRAFIA ROMANIEI - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/geografia-romaniei-55a75426e0f8b 1/70

GEOGRAFIA ROMANIEI-unitati de relief-



CARPATII ORIENTALI

-Grupa Nordica-

Limite: N – granita cu Ucraina

S – Depresiunea Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis

Caracteristici de relief : - Grupa Nordica s-a format prin cutarea scoartei terestre, in

orogeneza alpina;- este alcatuita din siruri paralele de roci: vulcanice in vest,

cristaline in centru si sedimentare in est;

- altitudine maxima: 2303 m. in vf. Pietrosu Rodnei (MuntiiRodnei);

- grupa nordica este orientata pe directia NV-SE;

- are relief glaciar (circuri si vai glaciare), relief vulcanic

(cratere si conuri vulcanice) si relief carstic (chei si pesteri

formate pe calcare);- grupa nordica este fragmentata accentuat de vai, pasuri si

depresiuni.

Diviziuni: Mt. Oas, Mt. Gutai, Mt. Tibles – sirul vulcanic din vest

Mt. Rodnei (cei mai inalti), Mt. Maramures, Mt. Suhard, Mt. BargauluiObcinele Bucovinei (un aliniament de culmi paralele, care scad in altitudine de

la vest la est).

Depresiunile Maramures, Oas, Dornelor si Campulung Moldovenesc.

Ape: Bistrita, Somesul Mare, Tisa, Viseu, Iza

Lacuri: Lala si Buhaescu (glaciare), Ocna Sugatag (in masiv de sare)

Clima: - etaj climatic de munte : - alpin

- de depresiune

- influente climatice baltice si oceanice

Vegetatie: etajul padurilor de conifere

etajul de vegetatie alpina

Soluri: Clasa spodosoluri, tipul podzol

Resurse: minereuri neferoase complexe (Cu, Pb, Zn,), aur si argint

2



CARPATII ORIENTALI

-Grupa Centrala-

Limite: N – Depresiunea Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis

S – Valea si Pasul Oituz

Caracteristici de relief : - Grupa Centrala s-a format prin cutarea scoartei terestre, in

orogeneza alpina;- este alcatuita din siruri paralele de roci: vulcanice in vest,

cristaline in centru si sedimentare in est;

- altitudine maxima: 2100 m. in vf. Pietrosu (Muntii

Calimani);- grupa centrala este orientata pe directia NV-SE;

- are relief glaciar (circuri si vai glaciare), relief vulcanic

(cratere si conuri vulcanice), relief carstic (chei si pesteri

formate pe calcare – Cheile Bicazului) si relief peconglomerate (stanci cu forme ciudate in Mt. Ceahlau);

- grupa centrala este fragmentata accentuat de vai, pasuri sidepresiuni.

Diviziuni: Mt. Calimani, Mt. Gurghiu, Mt. Harghita - sirul vulcanic din vest

Mt. Bistritei, Mt. Giurgeului, Mt. Hasmas, Mt. Ciucului – in centruMt. Stanisoarei, Mt. Gosmanu, Mt. Tarcaului, Mt. Ceahlau, Mt. Berzunti – in

est

Mt. Rarau si Giumalau – in nordMt. Persani, Mt. Baraolt, Mt. Bodoc – in sud

Depresiunile Giurgeu, Ciuc, Comanesti (cu exploatare de carbune brun)

Ape: Bistrita, Olt, Mures, Bicaz, Trotus

Lacuri: Sf. Ana (vulcanic), Rosu (de baraj natural)

Clima: - etaj climatic de munte : - alpin

- de depresiune

- influente climatice continentale


etajul de vegetatie alpina


Resurse: carbune brun in Depr. Comanesti

Orase/activitati industriale: Miercurea – Ciuc – jud. HR. – constructii de masini

3



CARPATII ORIENTALI

-Grupa Curburii-

Limite: N – Valea si Pasul Oituz

SV – Valea Prahovei

Caracteristici de relief : - Grupa Curburii s-a format prin cutarea scoartei terestre, in

orogeneza alpina;- este alcatuita din roci sedimentare cutate (flis);

- altitudine maxima: 1954 m. in vf Ciucas din Mt. Ciucas;

- grupa curburii are orientare dubla, pe directia N-S si E-V;

- are relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare – in Mt.Piatra Mare) si relief pe conglomerate in Mt. Ciucas;

- grupa curburii este fragmentata accentuat de vai, pasuri si

depresiuni.

Diviziuni: Mt. Ciucas, Mt. Vrancei, Mt Buzaului, Mt. Piatra Mare, M. Postavaru, Mt.

Baiului, Mt. Intorsurii;Depresiunile Brasov (cea mai mare depresiune intramontana din tara),

Intorsura Buzaului

Ape: Olt, Buzau, Prahova, Putna

Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune)




Orase/activitati industriale: Brasov – jud. BV – constructii de masini, ind. cosmeticelor Sfantu Gheorghe – jud. CV. – ind. chimica, constructii de

masini

4



CARPATII MERIDIONALI LA EST DE OLT

-Grupele Bucegi si Fagaras-

Limite: E – Valea Prahovei

V – Valea Oltului

Caracteristici de relief : - s-au format prin cutarea scoartei terestre, in orogeneza alpina;

- sunt alcatuiti din conglomerate si calcare (Bucegi) si sisturicristaline (Fagaras);

- altitudine maxima: 2544 m. in vf Moldoveanu din Mt.

Fagaras;

- au orientare E-V;- au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare – in Mt.

Bucegi si Mt. Piatra Craiului: Cheile si Pestera

Dambovicioarei, Cheile Orzei, Cheile Tatarului), relief pe

conglomerate (Babele si Sfinxul din Bucegi) si relief glaciar datorita altitudinilor mari de peste 2000 m.;

- Carpatii Meridionali la est de Olt au masivitate datoritainaltimilor mari (> 2500 m.)

Diviziuni: Mt. Bucegi, Mt. Piatra Craiului, Mt. Leaota, Culoarul Bran-Rucar – pt. Gr.

BucegiMt. Fagaras, Mt. Iezer, Mt. Cozia, Mt. Frunti, Mt. Ghitu si Depr. Lovistei –

pt. Gr. Fagaras

Ape: Prahova, Ialomita, Dambovita, Arges, Olt, Timis

Lacuri: Balea, Podragu, Capra, Doamnele (glaciare), Vidraru (de acumulare, peArges)

Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune si alpin)

- influente climatice continentale si de tranzitie

Vegetatie: etajul padurilor de conifere si etajul alpin


5



CARPATII MERIDIONALI LA VEST DE OLT

-Grupele Parang si Retezat-Godeanu-

Limite: E – Valea Oltului

V – Culoarul Timis-Cerna


- sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline; mai apar sicalcare si granite;

- altitudine maxima: 2519 m. in Mt. Parang, vf. Parangu

Mare;

- au orientare E-V;- au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare – in

Mt.Capatanii – Cheile Oltetului, Pestera Muierii, Pestera

Polovragi), si relief glaciar datorita altitudinilor mari de

peste 2000 m.;- Carpatii Meridionali la vest de Olt au masivitate datorita

inaltimilor mari (> 2500 m.)

Diviziuni: Mt. Parang, Mt. Sureanu, Mt. Candrel, Mt. Lotrului, Mt. Capatanii – pt. Gr.

Parang

Mt. Retezat, Mt. Godeanu, Mt. Mehedinti, Mt. Cernei, Mt. Valcan, Mt. Tarcusi depresiunile Petrosani si Hateg– pt. Gr. Retezat

Ape: Olt, Jiu, Motru, Gilort, CernaLacuri: Galcescu, Bucura (cel mai intins lac glaciar din Romania), Zanoaga (cel

mai adanc lac glaciar din Romania) (glaciare), Vidra (de acumulare, pe Lotru)

Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune si alpin)

- influente climatice submediteraneene si de tranzitie

Vegetatie: etajul padurilor de conifere si etajul alpin


Resurse: huila in Depr. Petrosani

6



CARPATII OCCIDENTALI LA SUD DE MURES

-Muntii Banatului si Poiana Rusca-

Limite: N – Valea Muresului

S – Valea Dunarii


- sunt alcatuiti din mozaic petrografic (toate tipurile de roci – Mt. Banatului) si sisturi cristaline si marmura in Poiana

Rusca;

- altitudine maxima: 1446 m. in Mt. Semenic, varful cu acelasi

nume;- au orientare NE - SV;

- au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare – in Mt.

Banatului – Cheile Nerei, Cheile Carasului);

- Carpatii Occidentali la sud de Mures au un grad ridicat defragmentare datorita depresiunilor, vailor si pasurilor;

- Mt. Banatului au inclinarea reliefului de la E la V.

Diviziuni: Mt. Semenic, Mt. Almajului, Mt. Locvei, Mt. Aninei, Mt. Dognecei

Depresiunile Almaj (Bozovici), Timis-Cerna (cu Pasul Domasnea), Caras-

Ezeris; Defileul Dunarii – 144 km. = cel mai lung defileu din EuropaMt. Poiana Rusca

Ape: Timis, Nera, Caras, Minis, Bistra, Barzava, Bega + fluviul DunareaLacuri: Portile de Fier I (de acumulare, pe Dunare)

Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune)- influente climatice submediteraneene si oceanice



Resurse: huila in Mt. Aninei, fier si marmura in Mt. Poiana Rusca

Orase/activitati industriale: Resita – jud. CS – ind. siderurgica, constructii de masini,

ind chimica Deva – jud. HD – ind energetica (termocentrala Mintia-

Deva)

7



CARPATII OCCIDENTALI LA NORD DE MURES

-Muntii Apuseni-

Limite: N – Valea Barcaului

S – Valea Muresului


- sunt alcatuiti din cel mai mare mozaic petrografic din tara,cel mai pregnant amestec de roci (toate tipurile de roci:

vulcanice, sedimentare si cristaline);

- altitudine maxima: 1849 m. , Mt. Bihor, vf. Bihor;

- culmile se directioneaza din partea centrala mai inalta intoate directiile;

- au relief carstic (chei si pesteri formate pe calcare – Cheile

Turzii, Ch. Aiudului, Ch. Rametilor, Pestera Scarisoara,

Pest. Ursilor, Pest. Vantului, Pest. Cetatile Ponorului);- Carpatii Occidentali la nord de Mures au un grad ridicat de

fragmentare datorita depresiunilor, vailor si pasurilor;- Mt. Apuseni sunt strapunsi din vest de patrunderile

Dealurilor de Vest, sub forma depresiunilor-golf.

Diviziuni: Mt. Bihor, Mt. Vladeasa, M. Mare, Mt. Gilau, Mt. Trascaului, Mt.Metaliferi, Mt. Zarandului, Mt. Codru-Moma, Mt. Padurea Craiului, Mt.

Plopis

Depresiunile Zarandului, Beius si Vad (depresiuni-golf), Brad, Huedin,Simleu, Halmagiu.

Ape: Mures, Barcau, Somesul Mic, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Aries,Ampoi

Lacuri: Ighiu (carstic), Tarnita, Fantanele si Gilau (de acumulare, pe Somesul Cald)

Clima: - etaj climatic de munte (de depresiune)

- influente climatice oceanice



Resurse: minereuri neferoase complexe (Cu, Pb, Zn), minereuri de aur si argint, bauxita

(singurul zacamant din tara, in Mt. Padurea Craiului)

Orase/activitati industriale: Zalau – jud SJ – ind energetica, ind siderurgica, constructii

de masini, ind chimica (cauciuc)

8



DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

Limite: N – Carpatii Orientali, gr. nordica

S – Carpatii Meridionali

Caracteristici de relief : - s-a format prin scufundare tectonica lenta, ca o consecinta a

ridicarii Carpatilor;

- este alcatuita din roci sedimentare: gresii, argile, marne,conglomerate, pietrisuri, nisipuri (grosimea depozitelor de

roci atinge 4500 m);

- altitudine maxima de ~ 1000 m.pe latura estica;

- are doua tipuri de straturi geologice: cutate, pe marginileestica, sudica si vestica si boltite, sub forma de domuri

gazeifere, in centru;

- pe argile se pot produce alunecari de teren;

- este fragmentata de ape mari;

Diviziuni: ZONA MARGINALA: Depresiunile Sibiu si Fagaras (in S), Alba-Iulia – Turda si Almas-Agrij (in V) si Subcarpatii Transilvaniei (in E)

ZONA CENTRALA: Pod. Tarnavelor, Campia Transilvaniei, Pod. Somesan

Ape: Mures, Somesul Mic, Somesul Mare, Aries, Ampoi, Olt, Tarnava Mare, TarnavaMica

Lacuri: iazuri, in Cp. Transilvaniei

Clima: - etaj climatic de deal si podis

- influente climatice oceanice

Vegetatie: etajul padurilor de fag si stejar

Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscateClasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide

Resurse: gaz metan (in domurile din centru) si sare (pe margini)

Orase/activitati industriale: Sibiu-jud SB- constructii de masini

Cluj-Napoca-jud CJ- ind chimica, portelan, constructii de

masiniTargu-Mures-jud MS- constructii de masini, ingrasaminte

chimice

Alba-Iulia-jud AB- constructii de masini, portelanBistrita-jud BN- constructii de masini, ceramica si sticla

Deva – jud. HD – ind energetica (termocentrala Mintia-

Deva)

9



SUBCARPATII MOLDOVEI

Limite: N – Valea Moldovei

S – Valea Trotusului

Caracteristici de relief : - s-au format prin cutarea scoartei terestre, la finele orogenezei

alpine;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne;- altitudine maxima de ~ 1000 m.;

- orientarea lor este NV-SE


- sunt fragmentati de ape;- inclinarea reliefului se face dinspre munte spre exterior (V-

E)

- au un singur sir de dealuri si unul de depresiuni submontane

Diviziuni: Depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin

Dealurile Plesu, Bistritei, Pietricica

Ape: Moldova, Trotus, Neamt (Ozana), Bistrita, Tazlau

Clima: - etaj climatic de deal si podis- influente climatice baltice (in N) si continentale



Resurse : petrol, gaze naturale, sare (Tg. Ocna)

Orase/activitati industriale: Piatra-Neamt-jud NT- constructii de masini, celuloza si

hartie, ceramica, ind lanii, ind vinului

Bacau-jud BC- constructii de masini, celuloza si hartie,

tricotaje si confectii, ind lanii,

10



SUBCARPATII CURBURII

Limite: N – Valea Trotusului

SV – Valea Dambovitei


alpine;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne;- altitudine maxima de ~ 1000 m.;

- orientarea lor este dubla; N-S si E-V


- sunt fragmentati de ape;- inclinarea reliefului se face dinspre munte spre exterior;

- au doua siruri de dealuri si doua de depresiuni

(submontane si intracolinare)

- au contact direct cu Campia Romana- au forma curbata

- au aspect de labirint, avand multe subdiviziuni

- prezinta doua fenomene geologice: Vulcanii Noroiosi si

Focurile Vii

- reprezinta principala zona seismica a tarii (Subcarpatii

Vrancei)

- au cea mai mare latime dintre toti Subcarpatii

Diviziuni: Depresiunile Vrancei, Slanic, Valenii de Munte, Campina, etc.

Dealurile Odobesti, Ivanetu s.a.

Ape: Trotus, Putna, Buzau, Teleajen, Ialomita





Resurse : petrol

Nota: Caracteristicile de relief scrise ingrosat sunt argumente pt. a demonstra

complexitatea Subcarpatilor Curburii !

11



SUBCARPATII GETICI

Limite: E – Valea Dambovitei

V – Valea Motrului


alpine;

- sunt alcatuiti din roci sedimentare: gresii, argile, marne;- altitudine maxima de ~ 1000 m. (Dealul Chiciora=1218 m.);

- altitudine minima de 333 m. in D. Bran

- orientarea lor este E-V

- pe argile se pot produce alunecari de teren;- sunt fragmentati de ape mari;

- inclinarea reliefului se face dinspre munte spre Pod. Getic

(N-S)

- au doua siruri de dealuri si doua de depresiuni (submontanesi intracolinare)

Diviziuni: Depresiunile Campulung, subcarpatica nord-olteana, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti

Dealurile Chiciora (Chicera), Bran, Matau (1018 m.)

Ape: Dambovita, Motru, Arges, Olt, Jiu, Gilort


- influente climatice de tranzitie si submediteraneene


Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate

Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide

Resurse : petrol, gaze naturale, sare (Ocnele Mari), ape minerale (Calimanesti, Olanesti,

Govora)

Orase/activitati industriale: Ramnicu Valcea-jud VL- constructii de masini, indchimica, ind pielariei

Tg. Jiu-jud GJ- constructii de masini, cauciuc sintetic,

producerea liantilor, confectii

12



PODISUL GETIC

Limite: E – Valea Dambovitei

V – Valea Dunarii

Caracteristici de relief : - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de raurile ce

coborau din munti;

- este alcatuit din roci sedimentare: gresii, argile, marne,acoperite de pietrisuri;

- altitudinile scad lent de la N (~700 m.) la S (300 m.);

- la contactul cu Subcarpatii Getici apare un relief de cueste;

- orientarea este E-V- este fragmentat de ape mari, care il impart in “platforme”;

- inclinarea reliefului se face pe directia N-S

Diviziuni: Platformele (piemonturile) Candesti, Argesului, Cotmeana, Oltetului, Jiului siStrehaiei

Ape: Dambovita, Motru, Arges, Olt, Jiu, Gilort, Vedea si fluviul Dunarea


- influente climatice de tranzitie si submediteraneene


Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscate

Clasa cambisoluri, tipul de soluri brune si brun-acide

Resurse : petrol, gaze naturale, lignit (bazinul Motru-Rovinari)

Orase/activitati industriale: Drobeta-Turnu Severin-jud MH- ind energetica, constructiide masini, cauciuc sintetic, celuloza si hartie

13



PODISUL MOLDOVEI

Limite: N – Granita cu Ucraina

S – Campia Romana

Caracteristici de relief : - s-a format prin acumulare de sedimente pe un fundament

foarte vechi, ce apartine Platformei Est-Europene;

- este alcatuit din roci sedimentare: gresii, argile, marne;- altitudinile maxime sunt de 600-700 m., in Podisul Sucevei ;

- la contactul Podisul Barladului cu Campia Moldovei apare

un relief abrupt de cueste (ex: Coasta Iasilor);

- orientarea este NV-SE- pe argile se produc alunecari de teren;

Diviziuni: Podisul Sucevei (NV), Campia Moldovei (Jijiei, NE), Podisul Barladului (S)

Ape: Prut, Siret, Jijia, Bahlui, Baseu, Barlad

Lacuri: Stanca-Costesti (de acumulare), Dracsani (iaz)


- influente climatice baltice (in Pod. Sucevei), continentale (in rest)

Vegetatie: etajul padurilor de stejar, silvostepa

Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul de soluri brune si brun-roscateClasa molisoluri, tipul cernoziom

Orase/activitati industriale: Suceava-jud SV- ind energetica, constructii de masini,celuloza si hartie

Iasi-jud Iasi- ind energetica, ind siderurgica, constructii de

masini, ind chimica,Botosani-jud BT- ind energetica, constructii de masini,

ind bumbacului

Vaslui-jud VS- ind chimica, constructii de masini

14



PODISUL DOBROGEI

Limite: N – Valea Dunarii

S – Granita cu Bulgaria

Caracteristici de relief : - s-a format diferentiat: in orogeneza hercinica si caledoniana

(in N, Mt. Macin si Pod Casimcei) si prin acumulare de

sedimente in S;- este alcatuit din granite si calcare in N, sisturi verzi in C,

calcare acoperite de loess in S;

- altitudine maxima = 467 m. in Mt Macin ;

- orientarea este N-S- relieful inclina de la NV la SE

- in N relieful are aspect ruiniform, imbatranit, datorita

vechimii si eroziunii;

- Pod Casimcei este cea mai veche unitate de relief din taranoastra (orogeneza caledoniana)

- Mt. Macin sunt cei mai vechi munti din tara noastra(orogeneza hercinica)

Diviziuni: MASIVUL DOBROGEI DE NORD: Mt. Macin, Dealurile Tulcei,

Depresiunea Nalbant, Culmea Niculitel, Podisul Babadag, Podisul CasimceiPODISUL DOBROGEI DE SUD: Podisul Medgidiei, Podisul Mangaliei

(zona litorala), Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei

Ape: Dunarea, Casimcea, Taita, Telita

Lacuri: Complexul Razim-Sinoie, Siutghiol (lagune), Tasaul, Techirghiol,Mangalia, Babadag (limane maritime)

Clima: - etaj climatic de deal si podis (in N) si de campie (in S)

- influente climatice continentale si pontice

Vegetatie: stepa si silvostepa

Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziom si balane dobrogene

Resurse: Roci de constructie: granite si calcare

Orase/activitati industriale: Constanta-jud CT- ind energetica, ind siderurgica,

constructii de masini, ind chimica

15



PODISUL MEHEDINTI

Limite: N – Mt. Mehedinti

S – Podisul Getic

NE – Valea MotruluiSV – Valea Dunarii

Caracteristici de relief : - s-a format prin cutarea scoartei terestre, ca si muntii;- este alcatuit din sisturi cristaline si calcare;

- altitudini maxime de 600-700 m.;

- orientarea este NE-SV;

- este un podis unicat deoarece se aseamana cu muntii prinmod de formare si alcatuire geologica si cu dealurile prin

altitudini;

- este cel mai mic podis din tara

Ape: Dunarea, Bahna, Cosustea, Motru


- influente climatice submediteraneene

Vegetatie: etajul stejarului si fagului

Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brune si brun-roscate

Clasa cambisoluri, tipul brune si brun-acide

Orase/activitati industriale: Drobeta-Turnu Severin-jud MH- ind energetica, constructiide masini, ind chimica, carne si produse din carne.

16



DEALURILE DE VEST

Limite: N – Valea Somesului

S – Valea Nerei

Caracteristici de relief : - s-au format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce

coborau din Carpati ;

- sunt alcatuite din roci sedimentare: gresii, marne, argile,acoperite de pietrisuri; din loc in loc, in N, apar roci mai

dure, ca sisturile cristaline sau rocile eruptive (dealurile se

cheama maguri sau culmi);

- altitudinile scad de la E(250-300 m.) la V(150-200 m.);- orientarea este N-S

- dealurile patrund adanc in Mt. Apuseni sub forma asa

numitelor depresiuni-golf;

- ele se aseamana cu Pod Getic in structura de piemont.

Diviziuni: Dealurile Banatului, Dealurile Crisurilor, Dealurile Silvaniei (Culmea Codru,Magura Simleu), Depresiunea Baia Mare

Ape: Somes, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Barcau, Bega, Mures, Nera, Timis


- influente climatice oceanice si submediteraneene (in SV)

Vegetatie: etajul stejarului

Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brune si brun-roscate

Resurse: petrol, gaze naturale, ape termale

Orase/activitati industriale: Zalau – jud SJ – ind energetica, ind siderurgica, constructii

de masini, ind chimica (cauciuc)

Baia Mare-jud MM- ind energetica, prelucrarea

minereurilor neferoase, constructii de masini, ind chimica(acid sulfuric), portelan

17



CAMPIA ROMANA

Limite: N – Pod Getic, Subcarpatii Curburii, Pod Moldovei

S, V, E – Valea Dunarii

Caracteristici de relief : - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce

coborau din Carpati, pe locul unui fost lac ;

- este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marne, argile,loess; apar dune de nisip in Cp. Olteniei si pe luncile

Ialomitei si Calmatuiului;

- altitudine maxima: 300 m.(C. Pitesti); altitudine minima: 5

m.(C Siretului Inferior);- altitudinile scad pe o dubla directie: N-S si V-NE, dupa cum

curg apele;

- orientarea este E-V;

- pe loess se formeaza prin procesul de tasare excavatiunicirculare numite crovuri; in ele pot aparea lacuri temporare;

- exista trei tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (desubsidenta), tabulare (netede).

Diviziuni: Sectorul vestic (C. Olteniei), cuprinsa intre Dunare si Olt;

Sectorul central (Campia dintre Olt si Arges): C. Pitesti, C. Burnazului, C.Boianului, C. Gavanu-Burdea

Sectorul estic (Campia dintre Arges si Prut): C. Baraganului, C. Siretului

Inferior, C. Buzaului, C. Vlasiei, s.a.

Ape: Jiu, Olt, Arges, Dambovita, Ialomita, Vedea, Siret, Calmatui

Clima: - etaj climatic de campie

- influente climatice submediteraneene (in SV), de tranzitie (in C), continentale

(in E)

Vegetatie: stepa si silvostepa

Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziomuri

Resurse: petrol, gaze naturale

Orase/activitati industriale: Bucuresti- capitala cu rang de municipiu- constructii de

masini, ind chimica, ind energetica, materiale de constructii

Craiova-jud DJ- constructii de masini, ind chimica, pielarie, confectii, ind lanii

Slatina-jud OT- ind energetica, producerea aluminiului,

constructii de masini, ind bumbacului

18



Pitesti-jud AG- ind petrochimica, ind energetica,

constructii de masini, ind chimica

Alexandria-jud TR- constructii de masini, ind carnii si produselor din carne

Targoviste-jud DB- ind siderurgica, constructii de masini

Giurgiu-jud GR- ind bumbacului, ind chimica,constructii de masini

Ploiesti-jud PH- petrochimie, constructii de masini, ind

chimica, materiale de constructieCalarasi-jud CL- ind energetica, ind siderurgica, ind

chimica

Slobozia-jud IL- ind chimica, ind bumbacului, ind

zaharuluiBuzau-jud BZ- ind siderurgica, constructii de masini, ind

chimica

Focsani –jud VN- constructii de masini, ind vinului

Braila- jud BR- ind energetica, constructii de masini, indchimica, ind siderurgica

Galati –jud GL- ind siderurgica, constructii de masini,ind chimica

Buftea-jud IF- constructii de masini

19



CAMPIA DE VEST

Limite: N – granita cu Ucraina si grupa nordica a Carpatilor Orientali

S – granita cu Serbia

Caracteristici de relief : - s-a format prin acumulare de sedimente aduse de apele ce

coborau din Carpati, pe locul unui fost lac ;- este alcatuita din roci sedimentare: gresii, marne, argile; apar

dune de nisip in Cp. Carei;

- altitudinile scad de la E la V (maxima 173m);

- orientarea este N-S;- exista trei tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de

subsidenta), tabulare (netede);

- campiile joase sunt inundabile (au sub 100 m.)

Diviziuni: C. Vingai (cea mai inalta campie din vest), C. Aradului, C. Carei, C.

Timisului, C. Somesului, C. Crisurilor, s.a.

Ape: Timis, Mures, Bega, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somes, Barcau

Clima: - etaj climatic de campie- influente climatice submediteraneene (la S de Mures) si oceanice

Vegetatie: silvostepa

Soluri: Clasa molisoluri, tipul cernoziomuri

Resurse: ape termale

Orase/activitati industriale: Timisoara-jud TM- rafinarea petrolului, ind energetica,constructii de masini, ind chimica

Arad-jud AR- constructii de masini, ind energetica, ind

chimica

Oradea-jud BH- ind energetica, producerea aluminei,constructii de masini, ind chimica

Satu-Mare- jud SM- ind energetica, constructii de masini,

ind chimica

20



DELTA DUNARII

Limite: N – granita cu Ucraina

S, E – Marea NeagraSV – Pod Dobrogei

Caracteristici de relief : - s-a format prin actiunea comuna a fluviului Dunarea si a Marii Negre;

- este un fost golf al Marii Negre;

- uscatul in delta a aparut in urma depunerii de aluviuni de

catre Dunare si curentii marii;- altitudini maxime de 12 m., pe grindul Letea;

- altitudini medii de 0,5 m.;

- formele de relief pozitive sunt reprezentate de grinduri (13%

din suprafata sa).

Grinduri: fluviatile: - urmaresc bratele Dunarii- au orientare V-E

- sunt formate de fluviu

fluvio-marine: - sunt orientate perpendicular pe bratele Dunarii

- sunt formate atat de Dunare cat si de Marea Neagra

- exemple: Letea, Caraorman

continentale : - sunt resturi ale uscatului predeltaic

- exemple: Chilia

Ape: brate, lacuri, garle, mlastini, canale (87% din delta)

Brate: Chilia: - se afla in N

- transporta 60% din volumul de apa si aluviuni al Dunarii

- la varsarea in mare s-a format o delta secundara ce apartine Ucrainei

21



22



23



24



25



26



27



28



29



30



31



32



33



34



35



36



37



38



39



40



41



42



43



44



45



46



47



48



49



50



51



52



53



54



55



56



57



58



59



60



61



62



63



64



65



66



Sulina: - se gaseste in centru - transporta 18% din volumul de apa si aluviuni al fluviului

67



- are un curs de apa rectiliniu si mai scurt in lungime pentru ca a fost

indreptat de om si amenajat pentru navigatie

- la varsare se formeaza asa numita “bara” de aluviuni ce este in permanenta dragata

Sf. Gheorghe: - este bratul sudic - transporta 22% din volumul de apa si aluviuni

- are un curs meandrat

- la varsare s-au format doua insule: Sacalinu Mare si Sacalinu Mic

Clima: - etaj climatic de campie si etaj climatic de lunca si delta

- influente climatice pontice

Vegetatie: nufarul, iarba broastei, stuf, papura, salcia, plop, stejar

Soluri: Clasa argiluvisoluri, tipul brun-roscateSaraturi

Importanta: - rezervatie a Biosferei

- turistica (agroturism)

- agricola (pe grinduri exista restranse terenuri agricole)

- piscicola- stuf, papura, Padurea Letea, specii de animale si pasari

Orase/activitati industriale: Tulcea-jud TL- producerea aluminei, constructii de masini,ind chimica

68



MAREA NEAGRA

Pozitie: SE Europei, la contactul cu Asia;

Comunica prin stramtorile Bosfor si Dardanele cu marile Marmara, Egee si

Mediterana si prin stramtoarea Kerci cu Marea Azov.

Tarmuri: Apartin statelor Romania, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia si Bulgaria.Au putine sinuozitati: Peninsula Crimeea, Golful Odessa

Tarmul este inalt in S si E si jos in N si NV

Tip: Marea Neagra este o mare de tip continental

Relieful: - platforma continentala (self), care ajunge pana la 180-200 m. adancime

- taluzul continental, pana la 1600 m adancime- zona cu adancimi maxime, pana la -2245 m.

Clima: - temperat-continentala in jumatatea nordica- subtropicala in jumatatea sudica

Ape: Principalele fluvii care se varsa in Marea Neagra sunt Dunarea, Nistrul, Niprul siDonul

Curentii de ape: - de suprafata, cauzati de vanturile din NE

- de compensatie, unul cu apa dulce circuland pe la suprafata

dinspre Marea Neagra spre Marea Egee si unul cu apa mai sarata, pe la fund, in sens opus.

- lipsesc curentii pe verticala !; astfel, se formeaza doua straturi

de apa: - stratul superior (pana la -200 m. adancime, 18

o

/oosalinitate, prezenta oxigenului si a vietuitoarelor)

- stratul inferior (22o/oo salinitate, absenta oxigenului,

prezenta hidrogenului sulfurat, lipsa vietuitoarelor)

Importanta: - realizarea legaturilor comerciale catre tot Oceanul Planetar;

- prezenta zacamintelor de petrol si gaze din platforma continentala;

- fauna piscicola;

69



- asezarile-porturi de-a lungul Marii Negre: Constanta, Mangalia;

- statiuni turistice

70

GEOGRAFIA ROMANIEI

Documents

Transcript of GEOGRAFIA ROMANIEI