Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiPOSEA, GRIGORE

Geografia flZicii a Romaniei. I Posea Grigore - ed. a IT-aBueure~ti, Editura Fundatiei RomaniadeMaine,2006

236 p; 23,5emISBNgenernl (10)973-725-711-1 (13)978-973-725-711-6

ParteaaIT-a (10)973-725-713-8 (13)978-973-725-713-0

912.2 (498)

@ Editura Fundapei Romania de Mtiin£, 2006

UNIVERSITATEA SPIRU HARETFACULTATEA DE GEOGRAFIE

GRIGORE POSEA

GEOGRAFIA FIZICA"

A ROMANIEIPartea a II-a

CLIMA . APELE . SOLURILE . BIOGEOGRAFIA.HAZARDELE NATURALE

AUTOEVALUARE - INTREBAIu~IRASPUNSURI

Editia a II-a

EDITURA FUNDATIEI RoMANIA DE MAINEBucure~i,,-2006

Educa~a ~i instruc~a prin geografie reprezinm educa~apentru mediu a mileniului III ~i pentru supravietuirea omeniriipe Terra, deoarece Geografia este ~tiinta integratoare aTerrei ca planeta a vietii ~ia omenirii.

Soarta geografiei se ho~te in ~coaHi.

Grigore Posea

.

CUPRINS

CLIMA ... .. .. . . .. .. . .. . .. ..enerale .. .. . .. . .. . .. . ... ... .. .. . .. .. . ... .. . .. . ... ... ... .. . ... ..

Aspecte.g li1'aatmosferei ~i centrii barici .,. . ... .. . .. . .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. .. .. .....CI

'rculatIagenera . .. . .. .. .. ... .. . .. . ... .

nteleclimatlce .. . ..: .. . .. . . .. .. . ... .. . .. . .. . ... . .. ...Eleme I. ecifice ... ... ... .........

menemeteoroogicesp ... ... ... ......Fenosfi . .......................

reaatmo erel . .. . ... .. . ... .. . . .. .. . .. . .. . . .. . . . ... .. . . .. ..P?l~~lede climi\(etajele ~iregiunile climatice) ......................Tip .

ul grafic . ... .. . ....Clima~imedl geo I. . . .. . ... .. . .. . ... . .. ... . .. .. .. .. . .. . .. . . .. . .. ..

APELE

Importanta,istoric, caractere generale ... ... . .. .. . .....Murile - reteaua interioara ... .. . .. . ... .. . . .. ... . .. .. . .. . .. . .. ... .. . . .. .. . .. . . .. ... .. . .. . . .. ...Dunilrea... ... .. . .. . .. . .., .. . .. . .. . ... .. . . .. . .. .. . .. . ... ... .. .. ... ... ... ... ... ... .. . . .. .. . ... .Lacurile... .., .., ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ....Antropizarearete1eihidrografice ... .,. .. ... .. . ... ... .. . .. . .. . .. . .. . .. . . .. . .. ... . .. . .. .. . . .. ..Apelesubterane ... ... ... .. . ... .. . .. . . .. ... .. .. . .. . .. . .. . .. . ." .. .. .. . .. . .. . ... .. . .. . . .. . ..MareaNeagra ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ." .. . ... ... ... ... ... ... ... ... ......Apele~igeosistemulCarpato-Danubiano-Pontic ... .,. ... ....Dezvoltarea~igospodi1rireadurabili\ a resurselor de api1 ... ... ... ... ... ... ....

BIOGEOGRAFIA

Aspeetegenerale . .. .. . .. . . .. .. . ." ... ... .. . .. . .. . .. . .. ....Originea~irepartipa elementelor floristice ..............~araeteregeneraleale florei ~ivegetapei in raport cu pozipa Romfuriei~Ieu Prineipalelemedii fizico-geografice ... ... .. . .., ... ... ... ... .Evoluhamed

'it b

.I. " . .

p'," I or 10CImauce ~Ia vegetapel ... ... ... ... ... .....

F=P.~~~~.~~~ridevegetape ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... :: ....................V ..egetatia"i do .ut Carp D b.

P.

"mem ato- anu lano- ontIc ... ... .....SOLURILE

Aspeetegeneral' d .'. emtr ..................

Tipurile de sol' 0 ?C~IVe...............................................Distrib ti .din Romama .. . . .. ... .. . .. . .. . .. .. .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. . . .. .. . .. . ... .. ..SoluI ,,~ a n:gtonali1 a solurilor Romfuriei ... ... ... ... ... ... ... .., ... ... ... ... . ... . . ..P "I geoslstemul C D b

.P .

roteet' . arpato- anu lano- ontIc...........................................tIa, amelio rare .

til.

durab'lx luril

IIAzA a ~Iu JZarea I a a so or ... .. ... ...IU)ELE NATURALE

liazardele natural e '" ............

11152041454652

59629098

104106109117119

127128

129131137149157

161171187215218

223

5

Lista figurilor

. . de circulape a atmosferei1. T1PunG ,araliaRomtiniei, vol. I, 1983).

(dupa eoo y' .tura medie anuala a aerulw (C<)Tempera R . ., 1 I2. x Geoarafia omamel, vo. ,

(dupa 0

1983). v'ratura medie anuala a aernlw2b Tempe d

./

. t. dupi'i Romania, Me lU ~l re,eaua

~/ectriciide transport,Atlas geografic,2002)

Temperatura medie a lunii iulie (C<)(dupaGeografiaRomaniei,vol. 1,1983).Temperaturamedie a lunii ianuarie (cl)(dupiiGeografiaRomaniei,vol. I, 1983).Temperaturilemedii lunare pe suprafatasolului (1961-1975) (dupa GeografiaRomaniei,vol. I, 1983).Durata de striilucire a Soarelui (ore),mediaanuala(dupi'iGeografiaRomtiniei,vol. I, 1983).

Precipitapile medii anuale (nun);(dupiiGeografiaRomaniei,vol. 1,1983).Vanturidominanle ~ ca1mulatmosferic(dupii Romania, Mediu/ ~i re!eauae/ectriciide transport,At/as geografic,2002,cu modificiiri).

Numarulmediu anual de zile cu viscol(dupii0.1. BiHescu~icolab., 1962).

10. Ev~potranspiratia potenpala (nun) inpenoada de vegetape (dupa GeografiaRomaniei,vol. I, 1983).

11. Duratam di .. .e e, IIIzile,a mtervalelordesecetii(d xA .

1 Upa grometeor%gw, 1970).2. Regionare 1. .

AI. a c lmatica (dupa RomaniawiedlUl . ,Atlas ~lre{eauae/ectriciide transport,

13 If geografic, 2002, cu modificiiri).. . ana. hidrografica a Romfutiei "I

'

IInpreJu" v Of

duna nm.i (dupa Atlasu/ TiM/or14 rene, Viena, 1983).

. Date asup b .ordinuI ra azIllelor hidrografice deApelor / (dupa Atlasu/ Cadastru/ui

In Romania, 1992).

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

15. Densitatea retelei hidrografice din bazinehidrografice de ordinul 1 (dupa At/asu/Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

16. Repartizarea retelei hidrografice codifi-care din bazinele hidrografice de ordinullpe categorii de lungimi (dupii At/asu/Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

17. Diagrama de frecventii a lungimiicursurilor de apa (dupii At/asu/Cadastru/uiApe/or din Romania, 1992).

18. Reteaua raurilor din Romfutia ~iprecipitap.ilemedii anuale pe perioadele1896-1915, 1925-1955 ~i 1950-1967(dupiiRaurile Romaniei, 1971).

19. Izoliniilestratuluiscurgeriimedii anuale,in nun (dupiiRaurileRomaniei, 1971).

20. Grnpele de rauri din Romfutia.21. Bazinul hidrografic al Dunaru.

22. Profil longitudinal pe Duniire (dupaAt/asu/ Cadastru/uiApe/or dinRomania,1992).

23. Epura cre~terii suprafetei bazinului ~idebitelor Duniirii (dupa Geografia ViiiiDuniirii, 1969).

24: Variapa amplitudinii nivelurilor inprofil longitudinal ale Duniirii, peperioada 1921-1960 (dupa GeografiaVaiiDunarii, 1969).

25. Delta Dunarii (dupaAt/asu/ Cadastru/uiApe/or din Romania, 1992).

26. Lacurile din Romfutia (dupa diferipautori).

27. Lacul Brebu (de tasare ~i dizolvare,foto Nedelcu).

28. Marea Neagra.

29. Tiirmul romanesc al Miirii Negre(dupii At/asu/ Cadastru/ui Ape/or dinRomania, 1992).

30. A~zarea Romfutiei in raport cuzonalitatea latitudinala (dupa GeografiaRomaniei,vol. I, 1983).

7

31. Zonele de vegetatie (dupa GeograflaRomdniei, vol. I, 1983).

32. Etajele de vegetatie (dupa GeograflaRomdniei,vol. 1,1983).

33. Regionalitatea geobotanica (dupaGeografia Romdniei, vol. I, 1983).

34. Etajul molidului (dupa GeografiaRomdniei, vol. I, 1983).

35. Etajul de amestec fag-ra~inoase (dupaGeografia Romdniei, vol. I, 1983).

36. Etajul fagului (dupa GeografiaRomdniei, vol. I, 1983).

37. Etajul cu gomn ~i de amestec gomn cualte foioase (dupa Geografia Romdniei,vol. 1,1983).

38. Subzona padurilor de cer ~i garnita(dupa Geografia Romdniei, vol. I,1983).

39. Subzona stejarilor bmmariu ~i pufos(dupaGeografiaRomdniei,vol. I, 1983).

40. Arealele stejamlui peduncu1at (dupaGeografia Romdniei, vol. I, 1983).

41. Paji~tealpina iarna,in Bucegi; in ultimplan, Ciuc~ul (foto Bmmarescu).

42. Paj~ montana, pe areale despadurite,in cu10amlBran-Rucar(fotoBlUlII3rescu).

8

43. Regiunilebiogeogrnfice(dupaCiUine1969).

44. Tabel cu clasele ~i tipurile de sOlllridin Romama.

45. Tabel cu corelarea aproximativilsolurilor Romamei cu gmparile ~O~de sol din clasificarea FAOIUNESCO(1988) (dupa diferiti autori).

46. Solurile Romamei (dupa M. Parichi).

47. Solurile Cfunpiei ROm3ne, P~ulUiGetic, SubcmpatilorGetici, SubC3lJ>a1ilorde Culburn ~i Po~ului Mehedinti(dupa M. Geanana ~iN. Florea). ,

48. Solurile Campiei ~i Dealurilor de Vest(dupa M. Geanana ~iN. Florea).

49. Solurile Dobrogei (dupa M. Geanana~iN. Florea).

50. Solurile Podi~ului ~i Subcarpatilor,Moldovei ~i Campiei Galatiului (dupi\:M. Geanana~iN. Florea). .

51. Solurile Podi~ului Transilvaniei (dupAM. Geanana ~iN. Florea).

52. Solurile Carpatilor (dupa M. Geanana'~iN. Florea).

53. Scam intensitatii ~i a magnitudi"cutremurelor.

CLIMA

ASPECTE GENERALE

d sebire de relief ~i, respectiv, de reliefosfera, atmosfera este cea maiSpre eo A h.

I v' .

. . d' t sferele exteme. In cadrul sau se ve ICUeaza contmuu matene1110blla.::~i energie solam ~i chiar cosmi~~~itelu~ca.. Daca reli~fu~ formeazagazoasa, Portul geosistemulUl, atmosfera ~l mdeosebI chma reprezmta sursa carebazasausu A' d

.d I I

..I. sau traDsmiteenergia 10 geosIstem, evenm e ementu pnnclpa care

~ol11pe~rcuitelede baza ale materiei ~ienergiei din cadrul mediului geografic caIl11punec .' v

sistem complex ~i medlU ~e vIafa-. A v . . . v .Mobilitateadeoseblta presupune msa ~I 0 anume stablhtate structurala ~I de

mpozi~epe lungi perioade, dar ~i 0 adaptare diversificam la conditiile locale ~i~~gionale,cu deoseb~r~la relie~ cu repercusiuni ~i in cel~lal~eelemente de m~diu.Este~icazulROm3IUeI,unde chmatul s-a adaptat DomemulUlCarpato-Danublano-Pontic,prin etaje ~i regiuni circumcarpatice, luand n~tere un climat temperat detip carpato-danubian.Ca ~i in restul lumii, ~i in Romania, clima influenteazaplanificareaactivitatilorumane ~ichiar viata cotidiana.

Istoricul cercet4rilor. Studiileprivind clima pe teritoriul Rom3nieiau debutatcn ins,taIareaunor Jtapi meteorologicein unele o~ mari, sau in interesulnavigapei,al agnculturiietc. In ordine, acesteaau fost: I~i (1770-1772),Bucure~ (1773-1829),Sibiu (1789-1834),Cluj (1833-1845), Sulina, Giurgiu, Bistrita, Galati, Timi~oara~1874).Unalt momentimportanta fost creareaSocietafii GeograficeRomane (1875)In ~adrul caccia a luat fiinta "Secpa de ~nte fizicale" (geografie fizica). inselctIa respectiviise desI~urau ~i observatii ,atmosferografice" (meteorolome c:i

c Imatol . )' . t' , 0" ..

in l884ogle, IIISpeCIalefe~at~ .~e$t. Hep!tes. (1851-1922 - fizician ~i meteorolog).(in cad ' lla ~T?pune~a SO~Ietall1,a fost mfimtat Institutul Meteorologic Centraltitulaturu Miru~ru1Ul Agnculturii), avfu1d ca 4irector pe ~t. Hepites. Mai tarziu,'

Ira s-a Schlmbat in Institutul de Meteorologie ~iHidrologie (!MH).A ntre IUcriiril " d . ..lntreprins '. ep~vm cltma, care au consemnat rezultatele observapdorClif11aBr~l~a la pnmul riizboi mondial, se pot cita: Clima Sinaiei (1895),ROf11Ql1iei:1~061900), Clima litoralului (1900), Harta regimului pluviometric alBnun.de M ), Secetele in Romania (1906), toate realizate de ~t. Hepites, apoiSta~irneteor:o~e (La Valachie, 1902) ~.a. Adaugam constituirea unei serii dei OgIce. .ge ntre cele do v v b . . v . . .

o~ro/i aVand Ii ua r~. o~~ mondlale, ce.rcemnle se mtensIfica, 0 serie de

b:clPltaliile (E P~ocupan ~I I.n acest do~emu. Importante sunt studiile privind:. . ,,~ l1eare(Bucu' . etele~anu ~I G. Eleftenu, 1921), clima unor o~e sau stapuni

,.JEi!le~anu_ ;~I ~C. Io~,. 1933; Govora, .Calimane~i ~.a.), regionari climatice· C. Brate 8, V. MlhiiIlescu - 1936) ~i cercetari regionale (I. Rick - 1924,

SCU- 1928, N. AI. Radulescu - 1930).11

.,

~I_~:

r!!1

[f ~.~J.l'~

~I . __

{I [J-~1 ~

Dupa eel de-al dailea razbai mandial s-au inmultit stapile metearolagice (ci200), pasturile pluviametrice (circa 1500), s-au creat Observatarul de fil.~1atmasferei (Bucure~-Afumap), abservataare aerolagice, abservataare radar. S~~dezvaltat mult ~roclimato!agia, ~ete?ro~a~i~ sinaptica (in sp'ecial cu Privire.1fenamenele de Vlscal,seceta, bruma, gnndma, mghet etc.). Studll de climatolagieinceput sa se efectuezemai amplu in centre universitarecu facultap de geagrafiesilvicultura(Bucure~, Cluj, I~i, Oradea, B~av), la Institutulde Geagrafie (infiinin 1944), sau la Institutul de Balnealagie. Au fast publicate lucrari de referin~Monografia geografica a R.P.R. (1960), C/ima RP.R (1962-1966), Atlasul cli~ '

t%gi~ a/ RSR (1966),At/as RSR (1972-1979),GeografiaRomaniei I (1983)~.a.QIn invatamantul universitar geagrafic s-au introdus cursuri de stric

specialitate, s-au sustinut multe teze de dactarat de catre geagrafi (~t. StoencscuBucegi, Elena Mihai - B~av, Elena Dumitrescu - Bucure~, Elena EThan- I~V. Belazerov- Cluj,Gh. Mahara- CfunpiaCri~urilar,Gh. Neamu- Olteniadeluro--"Octavia Bagdan - Baraganul, S. Ciulache - Sibiu, Elena Teodareanu - CulaRucar-Bran,I. Far~ - Turda - CfunpiaTurzii, I. Buc~ - Dabrogea, Rodica StaianSuprafata subiacenta, Gh. Bazac - Relieful ~i Clima Ram3.niei,N. Ian Bardci.Fenamenemetearolagice indusede configurapaCarpaplar in CfunpiaRamana ~.a.

Tipul general de clima ~i unele particularitati. Tara naastra, situataparalela de 45° N (extinsa pe 4°38' in latitudine) ~iin sud-estul Eurapei (pe circa

langitudine), aparpne climatului temperat cantinental. De altfel, in mad sumar'ispune ca este varba de un c/imat temperatcontinental,adaugandu-seuneari .nuantele de moderat spre excesiv. Ultima caracteristica este adesea criticataexpresie, deaarece temperat ar fi acel~i lucru cu maderat ~i ar exclude pe excesiIn ~iin!3.se incetatenesc insa expresii sau denumiri ce capata, treptat, un alt in!elesau ~ialt inteles, dedit cel strict etimalagic.

Climatul Ramaniei are tatu~i unele particularitati care mi sunt delicuprinse in defmipile de mai sus ~i care provin din: pazitia teritariului nastruinterferenfa principale/or tipuri europene de climat, la lacul de fntrepatrun~1(periadica, intfunpUitaare sau relativ pennanenta) a arealelor unor centri bar,extraeuropeni ~i din existen,ta, forma ~i pozifia Carpafi/or exact la ace.interferente (ei detenninand amt etajarea climatului, cat ~i blacarea regional!liextinderii unor influente exteme).

Din aceste particularitap rezulta mu/te nuanle regianale ~imai ales lacaleclimat, dar ~i aparipa brusca a unar cantraste tennice ~i pluviale, existenta1alacuri a multor zile trapicale, dar ~i a unar temperaturi de minus 20-30°C,a .diferente mari de precipitapi de la un an la altul etc., taate acestea fi~d cupCl~

ades~a in t.ennenu~de co~ti~enta/ism. Tatu~i, de~i ~par multe ~~ma,? c~nt;~contmentallsmul dm Ramanla este departe de a semana cu cel dm c~pla ~ dunde media lunii ianuarie este de - 11°C la Mascova sau -16°Cin Urah, pe can .

Ramania este de - 3 la - 4°C. . ~ wParticularitaple climatului Ramaniei i-au tacut pe unii cercetatan sa caur

nume care sa-i cantureze mai bine specificul geografic, de exemplu, CJdanubian (Emm. de Martanne, La Roumanie, Paris, 1931), ceea ce ar inseclimatul dintre Alpi, Balcani ~i Carpati, cu patrunderi de influente din exterior.12

,)

~ r;

'S!

ai multaprecizies-~ putea sp.uneca.in Ram~ia ~xistaun su"!um d.e" Cu J11 erate de tranzifie (mtre ace~mc-cantmental ~~contl~ental excesl': :s~c

fp/(1tetel11~'teranean ~i cel rece nardlc), suprapuse ~l madlficate de umta~tle~i lntre J11~~ presianare ~i care, lacal ~i regianal, imbracaforme proprii, ordonate

J11unto~e~lla;' confann Carpatilar, dar ~i cu a dubla zon?litate E-Y ~i S-N. D~(Of14/ClrCU irea de dimat temperat carpato-danublano-pontlc pare mata~ .den~ climat ar fi delimitat, cu aarecare aproximape, de intersecpa dintre careniJ11e~ta.ACCe~i daua izohiete specifice. Este varba de izoterme/e de 20 ~i 23°C dindoualzote: unmersE-Vin Europa,~icelede - 4° ... - 1°din ianuarie,cu unmersiulle,car~_S (din estul Scandinaviei spre sud-estul Rom3.niei),~i de izohiete/e deaproap~oomID cu un mers de asemenea N-S (Scandinavia - Ramania).1

400~lDinpoz{!iageagrafico-:l~~ica a Carpaplor in Europ~ re~ulta trans~a~~. rtante pe teritariul Ramanlel, ale maselor de acr care vm dm toate dtrecptle~~o carp;p, atat in altitudine, cat. ~i regi~n~, in~ ~i e~arp~ic. A~ar, ~el,e~ajeclil11aticecarpatice (~e l~ htaral ~l c~pn l~ etaj~l alp.m,e~je dlspu~se'rcumcarpatic)~i regiuni cbmatice extracarpattce (~l a'regmne melara mantana).

~a unnare, climatul Ramaniei nu ramane numai temperat cantinental, ci devineclimat carpato-danubian ~i, in mica masura, ~i pantic. Evidenfierea acestuisubsistemclimatic carpata-danubian in cadrul geosistemului romanesc se abservain toateelementele~iin tap indicii climatici de pe teritoriul tariL

Factorii genetici ai climefz

Ace~tiasunt: radiafia salatj, circulafia generala in atmosfera, centrii baricieuropeni~ifactarii geagrafici soo;suprafata subiacenta activa a Romaniei.

I. Radiatia solara

. ~iatia salara reprezinta energia venita in atmasfera, de la Saare, pe calea~latJe1 elect~omagneticecu diferite lungimi de unda. Ea este sursa tuturor,1~D?menelar~I proceselar din atmosfera ~i chiar de la suprafata terestra Sasecle laIJnltasupe' ~ . 2 . . ."i'

sol b fI n~ara a a~?sferel cu 1,98 cal/cm /mm. (constanta salam) ~i ajunge lade s:~ra~rma d~ ~Ia!l~ ~irecta ~i difuza. Aceasta radiafie este in parte absarbitaranduls' ata actI~a (radlape absorbita), care a transfanna in energie calorica. Laau, cea dtn urma~ t fi ad . ~

( ad' .

Dauin atInosfi ' poa e r lata r lape reflectata) in parte sau total dinD_-,. . era, a parte a ei fiind preluata de sol.

A~'h ''dUlatia solara se ~ ~ .

. "'uma~, C~nstan I ~as.a~ cu actm~metrulla cateva stapuni din tara (Bucure~-senedecalcul . ~ ~l, Tlml~oara,Cluj-Napaca),Pentru restul teritoriilar se fuc ae ~ltnterpohlri.I

rZoter onerelunijiuIi

(v~). ~iCeade 230~( cea d~ 20"C (trecepc la sud-est de Mosoova,N de RomfuUa~i S de~ ~E, Ulldeeste po~e Pl1ll ~duJ tmii ~i.ajunge la Madrid). Izohieiele _ cea de 400 mm

. (~'.Ullde atinge~ ~natAlaJ.~ distanteidintreMoscova~iMareaCaspica~vestul\i~':~ taciteSCandi0 rogea~ se indreaptaapoicatreTurcia)~iceade 600 nun, cu un IDers:1->ijntateadateror d' nave,.estul Balticei ~ estul Romfu:riei~isud-vestul Marii Negre).

Il1a,Ed. Acade"'U:~apItolul "clima" sunt din volumul Geografia Romdniei, vol. IulJel, Bucure~ti, 1983. '

~

13

Radiafia directi'i este variabila ~i depinde de inaI~mea Soarelui deasorizontului (aceasta variaza dupa latitudine ~i anotimp), de inclinarea ~ioricn\.[pantelor (unghiul de incidentii),de opacitatea atmosferei in fiecare moment.

La 45° latitudine, radiatia solara are un unghi de incidentii redus la 0 l11ed'o.scil.e~ain j~r de ~O~, int!e.Ecuator ~iPol. V~, unghiul ~e i~cidentiise l11a~::~lp~mlm.mat.~ulta caIdu~ la~a se redu~e. Osctlarea un~h~~lu~de incidentadevara la lama lmpune ~l contmua schlmbare a lungImll ztlelor ~i noptil~ajungandu-se, la solsti~ul de varn, la 0 zi mai mare cu 7 ore ~i42 minute in n~ ~I

!iirii~imai redusa cu 0 ora ~i 12 minute in sud (6 ore ~i30 de minute). Dar, a.ce~marire a zilei in nord se refera numai la iluminat, deoarece radia~a solara este'intensa in sud (densitate mai mare de radiatii pe unitatea de suprafatii). La l110jgeneral, din cauza pantelor ~i altitudinilor, cercul carpatic diferen~aza yaJoamedie a radia~ei directe; astfel, in interiorul cercului carpatic aceasm radiatieende 0,70 cal/cm2/min, iar in exteriorintre 1,11- 1,14 cal/cm2/min. Versantii'eXPispre sud maresc unghiul de incidentii, iar cei expu~ispre nord il pot reduce eno .

Radiafia difUzaeste mare in pa~le joase, descre~teu~orin altitudine pana'!circa 1700 m (nivelul optim de condensare al vaporilor), dupa care scade pute ;prezinm 0 medie de 0,02 cal/cm2/min (iama) ~i0,44 cal/cm2/minla inceputul yen]

Radialia globala (direcm + difuza) descre~te de la sud spre nord, dar ~Laltitudine ~i in interiorul cercului carpatic, depinzand foarte mult ~icaracteristicile maselor de aer exteme in interiorul ~i exteriorul Carpa~lor.solstitiul de vara apare cea mai mare radia~e globala, de 1,19-1,10 cal/cm2/minlsud ~i sud-est, 1,06 cal/cm2/min in nord ~i 0,99-1,00 in interiorul Carpa~lortimpul iemii, aportul radiatiei difuze la cea globala este de 65% (scade foarteradia~a direcm), iar varn, de 35% (cre~te mult radiatia direcm). Ca medii am~radia~a globala este de: 135 kcal/cm2 la gurile Dunarii, 132,5 kcal/cm2pe lit~130 kcal/cm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Cfunpia Romana, 120-'kcaVcm2in Cfunpia de Vest ~i Subcarpa~i Getici ~i de Curbura, se reduce la .

117 kcal/cm2 in Transilvania ~i Podi~ul Moldovei ~i la numai 110 kcal/cniimunte (Geografia Romdniei, vol. I, 1983). .

Radialia rejlectata depinde de albedoul suprafetei active ~i de caracteristl~fizice ale aerului de deasupra. Pe arealele cu zapada, reflectarea atinge paniiladin cea globala, iar pe arealele verzi, vara, numai 30%. Ca valoarc cone.radia~a reflectatiiatinge iama 0,10 cal/cm2Imin ~ivara 0,20 cal/cm2min. . .

Radiafia absorbitii de suprafata activa ~i transformata in caIdurii este, Ide circa 50% din radiatia globala, iar din luna martie, cre~tela peste 80%.~ .,

Energia calorica sau caldura este apoi transmisa in mica masura 10sorestul contribuie la incaIzirea atmosferei ca radiafie rejlectata. Aceasta estC0,03 caVcm2/miniama ~i0,22 cal/cm2/minvara.

BilanfUlradiativse refera la valoareaschimbuluienergeticdin~ suprafafa~~iatmosfera (cat prime~ ~icat cedeaza). Raportat la zi ~inoapte, btlan!Uleste .

negativ noaptea, inclusivpe litoral (-0,07 caVcm2/min), iar ziua este totdeaun~/01'~imult mai mare vara, cand, la amiaza,tot teritoriulprime~ peste 0,60 caVCln

14

luare - intrebari ~i raspunsuri/\utoe"a

. factor geograjic i se adapteaza clima temperati'i a Romdniei?.'T I. c.an,ll in special, Carpaplor, care determina etaje ~i regiuni cIimatice

(Rd~efu1U1~I, .Specd1ce)

C'

Poate fi numit climatul Romdniei? (ClImat temperat carpato-2 um

daJ1Ub~~~:o:;~)~onsiderat fnte~~ie.to~l c~imatolo~i~i Rom~n~ei? (~t. .He~ites). .,J, C e sunt factorii genetlcl al cbmel Romdmel? (Radlapa solara, clfculapa4" a:tmosferei,centrii barici europeni ~isuprafata subiacenma Romaniei).

gene~a ~e edte feluri este radia,tia solara? (Constanm solara, direcm, difuza,:. absorbita,calorica, reflectam). ~

glob : Ce faetori injluen,teaza ~aria,tia radia/~ei. ~irecte? (In~!imea ~?areluid praorizontului,pantele, opacltatea atmosferel ~lm mod specIal Carpatl1),easu7. Ce rol joaca osci/area unghiului de inciden,tii a raze/or solare la

latiWdineaRomdniei ? (Lunge~te~iscurteaza zilele ~inop~le in timpul unui an).8. Underadialia difuza este mare ~i unde este mica? (Mare In regiunile joase

~imicape culmilemontane).9. Ce valori medii anuale are radia,tia globala (direcm + difuza)?

(132,S kcal/cm2 pe litoral, 130 kcaVcm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Campi aRomana, 120 kcal/cm2 in Cfunpia de Vest, Subcarpa~i Getici ~i de Curburn,lIS kcal/cmin podi~urileMoldovei ~iTransilvaniei ~i 110kcal/cm21amunte).

10. Ce este bilan,tul radiativ? (Valoarea schimbului energetic dintre

~osfera, rad~ati~solara ~isuprafa!a subiacenm; este ne~ativ noaptea, pozitiv ziua,tarYara,la ammza,are 0 valoare generala de 0,60 callcm Iminut).

CIRCULATIA GENERAL.\ A ATMOSFEREI ~I CENTRII BARICI

. I, Cauzele circulatiei generale. IncaIzirea diferentiam a maselor de acr dinenusfcra nordica, preponderent a celor situate pe arealele extrem europene _atJanhc~,nordice, nord-africane ~i ruso-siberiene -, conduce la 0 circulape relativgenerahzataa atmosferei inferioare din Europa, care afecteaza ~i Romania. In:drul ,acestei circulapi generale se contureaza mai multe direcpi. Ele pot fid~numl~edupa punctele cardinale dinspre care vin, dupa originea aerului la locul(ex~~~~e,~ar in ~nele cazuri ~idupa efectul avut asupra altor direcpi de deplasareindic/ ' clr~ula.!tade blocare). Astfel, 1. Saccu (1971, Geografiafizica a R.SR.)2] % ~ hpun de mase de acr peste Romania (atlantice 28%, crivatuI sau de estn,ord:yeStI~~sau de ~ud-vest 15%, euxinica sau de sud-est 12%, groenlandeza sau de

~ C. Stoi 0, polaras~ de NE 8% ~itropica1asau de S 6%). MeteorologiiN. ToporrJeQ,SUprQ:-(I 9~S, T1Pllri de circulape ~i centrii barici de acfiune atmosferica

. -,j',ica (4S;.)opel,1.~M.) admit insa patru direc~i sau tipuri de circu1a~eatmosferica:I~preluate0: polara (30%), tropica1a (1S%) ~i de blocare (10%). Aceste direc~i au.". ~Iln Geograjia ROmdniei, vol. I, 1983 (fig. 1).

15

A~, patrn direcfii principale, dar fiecare dintre acestea are mai m:variante,impusede pozipa gcnerala sau sezonieraa sistemelorbaricecare0 detenn

2. Directiile de circulatie ~isistemele barice (anticicloni ~icicloni) au c~pozitie relativ fixa ~i genereaza continuu tipuri de mase de aer cu caraeteD.fizice specifice. Sistemele barice care pulseaza sau pot trimite periodic mase d~~i catre Romania sunt in numar de noua, din care ~asesistcme anticiclonale ~Isisteme ciclonale. Sistemele anticiclonale, in ordinea importantei, sunt: AZIRuso-siberian, Polar, Groenlandez, Scandinav, Nord-amcan, iar ciclonii - IslanMediteraneeni ~iArab. Importanta lor pentru tara noastra este diferim. , .

-Anticiclonul Azoric, care impune circulapa vestica, reprezin~ un sub~.de mare presiune al marelui sistem al Atlanticului, fiind centrat pe msulele d(la circa 20-40° lat. N). Pe timpul verii se deplaseaza catre nord, spre IslaI1:1catre est, respectiv peste Mediterana de vest. Prime~e continuu aer eaId subt~~~ coboara ai~i p~n partea de mijloc a ~osfe~i. An~~i~lonul ,,\z~ric este ac11i'tImpul anulUl ~I Impune preponderent clrculatla vestlca 10 RomanIa, eu 0 p.o .

d~ 40% ~a!3 de intre~a~ c.ircu.lati~ gene~a. Vantu~l~ de vest pot du~ rn~aJ.IIZlle contmuu. Determma Icrnl blande, chlar cu plOt, lar vam provoaea vafl .vreme ~i chiar instabilitate de timp in nordul tiirii.16

, 'a de nord-vest, cunosc:uta~i sub numele d~ ~irculape polara, are ~CirculaP Este determinata de clc10nul Islandez, antlclc10nul Groenlandez ~Id 30%.. .1'ere e dinav.

- . 'cic1onulscant dez ia n~re in noroul Atlanticului (Islanda) sau in OceanulSJjJ Ciclonul .l~ an. reaza Spre Islanda. Actioneaza in tandem cu anticic10nul Azoric,.

de atel rnlg .d . .

jsghetat ~I . . a, cand anticiclonul Azoric se retrage spre su , lar vara se restmteI'~ndio~ e~l1nsIa: este impins spre noro ~i are focta redusa. Masele de aer oceanicw 110deoare ..

b I . .foarteput" '. ~ iideri ale temperaturn, ne u OZltate~Iaverse vara.polardetenn~a se lara are uneori ~i 0 directie dinspre nord, ~i anume cand dorsala

, Circul~f1;J~ese une~ cu anticiclon~lPolar,soocu cel Gr~enlandez,ori cuaDticlc1onul:.~bele variante de c~rc~lape <Ny ~i!'l) PI?duc scarlen de~tem~ra~celScandln. ~ ani-vara ~i toamna, lar lama, scarlen man de temperatura, mal ales In

raclO~e ~::~~arpatice, zap~~ ~i vis~le (Ge?grafia, Ro~niei, vol. I, 1983).depre~~e specifice numai antlclc1onul~~ ScandI.n~v .~I.~lw <!,roenlandez sunt:

lnfl.u\fuibru~e de vreme,mai alesvara, ~IInghe~n tarzu ~Itlmpum. 0 .sc.him_Circulafia tropica~ti,..sau.des~~ sud-est~l sud-vestare ~ ~ndere ~e 15Yo~I

. edinsprenoroulAmen, ASIaMicaplus Mediteranade vest ~IdInAltantic;aceasta~'~~pusa deanticiclonul N.0r1-afri~an,ciclonul Ara~ ~i ciclonii Mediteraneeni.Este\lorbadeaertropical~d po~t, In sch~ cu celrece,catrepol~ ~oro.. .

Cic10niiMediteraneem se nasc In partea central-vestlca a Medlteranel, suntimpu§ideciocnireaaerului polar cu eel tropical, cu precadere iama, incepand chiarde la sffir~itulverii. Provoaca schimbari de vreme ~i precipitapi in sudul Romaniei.lama, ace~ti eic10ni patrund ~i peste Marea Neagra, se intaInesc cu aerul rece alanticidonului Rus ~i determina zapada ~i viscol in sud-estul ~i estul tiirii.

I Anticic10nulNord-african trimite aer cald ~i praf, care determina in sudul ~isud-vestulRomanieivreme calda iama ~iadesea cu precipitapi in sud-vest (cand seincarcacu vapori de apa din Mediterana ~i in parte din Atlantic) ~i timp senin ~ifoarte c~d vara, uneori cu oraje.

. CIc10nularab are 0 influentii redusa, determinand foarte rar in Romania, 0Clrculapcestica. '

fOrth - ~ircula,tia esticti .(~ide blocare) este impusa de anticiclonul Ruso-siberian,pcste~ easupra .EuropeIde nord-est ~i a Siberiei, iar blocarea"se produce candIlenJIat~rota se Insta1~aza un mare camp de presiune ridicam. In aceste condipi,1ntara n~c ~nuse ma.,rabate catre Europa Central a, ci merge direct spre nord, iarSCcetaiam ra s~menpne0 presiuneridicata,cu cer senin,varacu calduramare~i. Antic~fUtImp~oh~r.1t,dar precipitapi reduse.J:ineCuint"eCon~l Rus se Impune in sezonul rece, ince pand earn din septembrie c;:i~- .' I1Ipen P " ~" . , 'I

"<UId seintalne c an~In~~e. ~ompe~ aer rece~iuscatdinnord-est~iest,darabundenta §i .~ CU"clclonn medlteraneem, peste Marea Neagra, provoaca zapada- Inll vIscole In sud-est.Oat<); ,tuel1{a Carnntil . '. '. . .m.;;-" la I110dul r"', o~ ~l a ~ebejUIUlasupra clrcula,tiel atmosfimce este deosebitti.II. l11ent<fat dintrge~eral,c1rcu1apaatmosfericaeste determinarade raporturile la un~P~ta activ:SIste~ele~ariceamintitemaisus, lanivelregional~ilocal,relieful' , -' ~fizlCiia ma:elsublacenta "transforma esenpal atat direcpile de circulape dit ~i

.:.ticadeZVOltare°rde acr. In Romania, cercul Carpaplor ~i fiecare ramura in partea Proceselor atmosferice de mari dimensiuni, schimba traiectoria

17

cicl~nilor, deformeaza fro~turile,produc,di~r:en~eriale aspectului vremii" (R.()~.

St01an~ 1972, IMH. I. Bordel, 1972, IMH. Clta!I din Geografia Romaniei, 1983),

, .~ 'princi~al,:amuril~carpaticebareazainfluen!eleclimaticevenitedindift._direc!ll, lffipunand m extenor regiuni climatice (de Vest, de Est. de NNE sau b e,neana, de sud ~i bana!eana), iar Carpatii in general impun etaje climatice conceuCG.

vanturi .de tip foehn,. canalizeaza van~e p~ vai, dete~d difere?te climatiC:t~~,ve~p. ",Marea v~e~ a nuantel~~.clim~ce de pe tentonul ~maniei se expli 'iSpeCIal pnn ampla diversltate a condi!Iilor fiZlco-geografice ale tanl. Clima vailor In~~i a ina1~milor inconjuratoare, cea a pantelor cu diferite orientari ~iinelinari, cea a C.',.

l~. deschise ~i a ~e~leelor ing~~, in s~it. cea a zonelor cu caractere geomorfo~~1Stm1~~, dar ~espfu11«:de c~~ inalte ~ne~tate de ~ }lord spre ~ud,~ de la vest SPI'e11preZlDta,deslgur, parbculantap deoseblte ~l reflecta m mare masura influenta conditiilocale"(Monograjia geograjica a RP.R., vol. I, 1960,p. 260). '

3. Suprafata subiacentii activa

Suprafata subiacenta activa este suprafata topografica, cu tot ceea ce .suprapune, care ia contact cu radialia solam. ~i cu atmosfera, cu care intinteractiune, Ea devine factor elimatogen prin aceea ca transforma energia solacaldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aerse deplaseaza pe deasupra sa, '

Elementele suprafefei active sunt: relieful, impreuna cu altitudinorientarea versan~lor ~iinclinarea pantelor ~.a., la care se adauga vegeta!ia,rdsolul, a~ezarile, suprafetele cu apa ~.a.

Relieful este cel mai important factor geografic elimatogen, impunan;.prin aspectele sale morfografice ~imorfometrice. Altitudinile sale, des~urate Iii!o m ~i 2544 m, fac ca relieful sa determine tipurile principale de climat: de mde deal ~ipodi~, de campie, la care se poate adauga ~itipul de litoral. Aceste ...totodata ~i etajele principale climatice. Forma de cerc a Carpatilor, c~~

geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic, face, la r.lndul sau, ca aceste tipun sdispuna aproape circular. Altitudinea reliefului determina etaje climatice, deo 'I

temperatura aerului scade cu 0,5-0,7°C la 100 m (gradientul termic v~rtI.umezeala relativa medie cre~te cu 1-1,5% la 100 m, nebulozitatea cre~te~I0.1 zecimi la 100m, iar precipitatiile anuale cresc cu 70-100 mm/l00 m, in -

de expunere (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983); cre~terea precipitatiilor.~~.numai pana la optimum de condensare, care este la 1600-1800 m in ~endl.1400-1600 m in Orientali ~i 1200-1400m in Muntii Apuseni ~iBanatulul.. 1-

Pozifia ramurilorcarpatice in raport cu circulatiagenerala a atmosferel,lajinferior joaca rol de baraj oroclimatic, Carpatii Orientali bareaza indeosebl,1I1:estice ~i Ie dirijeaza cltre sud, peste partea de est a Campiei Roman~. Tot,Ocedar prin versantul vestic, bareaza circulatia vestica patrunsa in Transtlvanta" eMeridionali opresc masele sudice sa patrunda in Transilvania. in p~ ~l~vestice. Muntii Apuseni ~i Mun!ii Banatului sunt mai u~or esc~adap de £dvestice, De aceea, climatul vestic, inclusiv Transilvania, este mal mo~~ra~a"cel estic ~i chiar fata de eel sudic, unde ariditatea este mai mare, precI~I~. cputine ~i nebulozitatea mai redusa, plus viscole, ingheturi ~i brume ~~ eIn concluzie, pozitia ramurilor carpatice regionalizeaza clima Rom3Iuel.

18

.' versanfilor fata de circulat~a atm,osfe~ca ~i fatA de radi,alia direc~'''''':p'0Zlpa. fa!eta climatogena a reltefulUl, mat, ~es .,a ~untelUl. Yersanpl

zin~ 0 alta de caldura, de umezeala, ~e p~e~lpl~tll ~~ neb~l~zlt:ate., ~e.. un dlferen~ 1 s versantii estici fata de cel vestIcI (clrculap.a vestlca ~l estIca)~ferenti~ l11ald~~ fata d~ cei sudici (expunerea fata de radiatia solara). DetJkIJI nor ICI . , I al

.d

,.al

,.... versanPI .' n.entati catre vest ~lnord-vest au, a tltu 1meg e, preclpltapl~1 ersantIl 0 . .. ., d'cl11plu, v .' ulte ca opu~ii lor, Pe de alta parte, versanpl onentap. spre sut:."

0 nun l11al l11 . , di.

d I ~ adaell 10 'ulm energie solara, in timp c::pe versan!l1~or;..CI,.~ e::,empu'.zapprirnescl11~l11 pana la 0 luna mai mult. In asemenea sltuap.l,~lhmltele etaJelordepoate~rs;: ~ai joase spre,~o~ fa~.~e s~d.Dar chiaro~d~ este m~ marepevegeta~~vestici fata de cei estICI(msonp m pnm~ p~ a ztlel; can~ ~ste ma~ rece~,vcrsant~t prive~te pa~ta vers~~lor, c~~a?rupe pnmesc mat pup.na energle fata de

. . ' endiculan pe radlap.asolara dlrecta.eel hn~'/~~ugii vaile,largi s~u ingu~te, ~recum ~i ~epres~u,!ile intramo~~e, Va~le

aI, a circulatia aerulul pe duectla lor, umformlzand aerul ~l chma, lareanlzeaz . ." d ~'

al c,'

, niledeterminainverslunllmportante e temperatura ~lc m atmoslenc,dcpre~~ectele climatice ale orientarii versan!ilor, vaile, depresiunile ~i interfluviileconduc la conturarea de topoclimate: de interfluvii, de vale, de versanti insoriti sauumbriti de depresiune etc.

Vegetatia este al doilea factor geografic ca importanta climatogena, in

s'pecialde topoclimat ~i microclimat. La nivelul superior al vegeta~ei se formeaza<>a doua suprafata activa, care poate opri ~i prelucra pana la 80% din radiatia solara~i pana la 15-20% din precipitatii. Cre~erea caldurii la ac~st nivel conduce la 0ere~tere a temperaturii ~i 0 scadere a umezelii relative, In cadrul tipurilor devegetaJ,ie,padurea joaca rolul topoclimatic ~i microclimatic cel mai important. Eaproduce, in interiorul sau, un regim termic mode rat, 0 umezeala a aerului ~i soluluierescuta, un strat de zapada uniform, calm atmosferic; este, totodata, un obstacol indeplasarea aerului, uneori provocand chiar brize la marginea padurii.

Celelalte elemente ale suprafetei active cu exeeptia apei adica sol roci careapar l' .. ., t', ,a ZI,construcp.l,~osele etc., influenteaza in functie de albedoul fiecaruia.

respectivde culoare,de umezeala etc.' .Sup~~uP

lrafet~le cu apa atenueaza diferentele termice dintre zi c:i noapte iar..ueteem' h' . ..,

Cste111" al .man, c lar dintre iama ~i varn. Pe astfel de suprafete, evaporareaeu til11:m~ ~I,ca unnare, apar inversiuni termice ~i curenti de aer descendentiROI11§nia,senm~i reducerea precipita!iilor, uneori ~i brize i~tre apa ~i uscat. kDunarea~,~rafete1e acvatice cu influente climatice importante sunt numaikl11spreu~cat~~tNe~ra. In ambele caz~ri,'influenf3 apei se simt~ pe circa 20-25ce facecau~ ' pnve~te Marea Neagra. ea este ~lun areal de clclogeneza, ceea

oare mfluen!eale acesteia sa ajunga pana spre Carpatii Curburii.A.utoevalu _ " _ . . _ .

".,-, I are mtreban ~lraspunsunjoJ!)_ . Ce rn"'\{Tf114/1' ecanism d t '.x' l . -

fa? (Gradul . e e~mmu ~lr~u l!pa ~ener,!la a atmo~ferej inferioare In~,Ie barice dlferen~at de mcalzlre dm emlsfera nordlCa ~i cu precadere. t.n.avo~baltic~xtreme.~l .extr~uropene:, atlantice, nord-vestiee ~i nordice,

, ruso-slbenene ~lnord-afncane),

19

ELEMENTELE CLIMAnCE

2. Care sunt sistemele barice ce pulseaza periodic mase de aer catre ROh1{j"".(Sisteme antieiclonice: azorie, ruso-siberian, polar-groenlandez, seandinav l'j,afiican; sistemeeicloniee:islandez,mediteraneeni,arabiei). ' n.

3. Care sistem baric domina in circula,tia atmosferica a Romaniei? .azorie, in propor~e de 40%). . (,

4. Care centri barici determina circulafia polarii peste Romania? (Cicl 'islandez ~i doi antieicloni: polar-groenlandez ~i seandinav). 0,

5. Ce determina vreme calda iarna ~i chiar precipita,tii in sud-vestul!Ci(Cireulatia de sud, sud-est ~i sud-vest eu aer de tip tropical).

6. Ce rol au Carpafii in circulafia almosferica? (Modifica direc~i1circula~e ~i starea fizica a maselor de aer, bareaza ~i localizeaza influenta ma:de aer, impunand regiuni ~i etaje climatice, determina climate de depr~siune 6;'vale ~ide versant). '

7. Ce rol joaca slrfJrafafa subiacenta activa? (Transforma energia solara!caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aeIise deplaseaza deasupra sa).

8. Care este importanla reliefului ca factor climatogen? (Determina, P.'altitudine, tipurile principale de climate, ramurile carpatice bareaza masele de -versan~i impun varletati climatice nordice ~i sudice, estice ~i vestice, pmodifica unghiul de incidentii, iar vaile redirectioneaza vanturile).

9. Care este rolul padurii ca factor climatogen? (Creeaza ~i 0 a d'suprafatii subiacenta activa, produce un regim termic intern moderat,atmosferic, umezeala crescuta ~istrat uniform de zapada).'

10. Care sunt principalele suprafefe acvatice din Romania? (Marea N~~i Dunarea).

Elementele climatice sunt urmatoarele: temperatura aerului, precipita~i~vanturile, la care se adauga umezeala relativa a aerului, nebulozitatea atmosfe.~iprocesemeteorologicespecifice. .

Temperatura aerului ~isolului

Mersul temperaturilor aerului sta sub comanda latitudinala, a iI!fluenpozitiei geografice pe continent ~ia reliefului dominat de cercul carpatic. In geizotermele se deruleaza arcuit ~i concentric, ca ~i Carpatii; au valori mai ridicsudul ~i sud-estul tarii, datorita influentelor sudice, ale Marii Negre ~ialAeD .~i scazand spre nord, ca ~i de la vest spre est, dar mai ales in altitudine. In ~de deal, podi~ ~i munte, un rol important in mersul temperaturilor il aUprincipale ~i depresiunile, iar in munte intervin ~i expunerea versan!ilor, precvanturile de tip foehn. .

1. Temperaturi!e medii anuale ale aerului oseileaza intre II,5~Cat .2°C la peste 2500 m. In sud sunt II,5°C, pe cand in nordul tarii numal 8 ,vest 1oac ~ila est 9°C (pe paralela de 46° lat. N) (fig. 2).

20

-'"0;;.

21

Izotermele semnificative, in ordine descrescanda, sunt:

· 11°C trece paralel cu litoralul, cuprinzand intreaga Delta. apoi ParaDunarea (intre CaHira~i-Bazi~) ~i sudul Cfunpiei Banatului;

° · lAO°C.~eeteazato~.C~pia ~o~~a ~i Dobrogea (excep~e Macin8-9 C), campllie BanatulUl ~l Cn~el ~l patrunde pe unele vai largi in d(paoa la RfunnicuVaIcea, Tg. Jiu); e~

· 9°C .patrund~ mult mai adaoc spre nord pe Prut-Bahlui-Jijia, pe B'"(N de VaslUl), pe ~lfet (N .de Bacau), Trotu~ 0' .de One~ti), Buzau (PtitarlOlt (N de BrezOJ), pe Jm, Cerna, Nera, Tlml~, Mure~ ~i Tamave (LTamaveni), Some~(Jibou); II,

. 8°C afecteaza Podi~ul Sucevei, majoritatea dealurilor subcjumatatea de ~~i de N a .P~di~~luiT~silvaniei ~i ~epresiunea B~ov ~poalele Muntdor Mehedmt1 ~l Cernel, ale Muntdor Banatului ~i Ap'Depresiunea O~ului ~ivestul Depresiunii Maramure~. u

· 6°C face limita dintre munte ~idealuri, cu excep~a muntilor din vestse ridiea mai sus (1000-700 m), pe caod in nordul Fag~ului trece pe la 600'in~~~~ '

. O°Cse afla la 2000 m in Meridionali ~i 1800-1850m in N.

. -2°C la peste 2500 m.

Temperaturi medii specifice regionale:Cfunpia Romaoa: 11,5-1 O°C;Cfunpia de Vest: ll-goC;Dobrogea ~i litoralul: II-9°C;Dealuri ~i podi~uri: 1O-6°C;Podi~ul Moldovei: 10-7°C;Podi~ul Getic ~i Mehedin~: 10-9-8°C;Podi~ul Transilvaniei: 9-6°C;Subcarpatii: 1O-6°C;Dealurile de Vest: 1O-8°C;Carpa~i: 6 la - 2°C (in vest 10-2°C);Depresiuni intracarpatice: 9-6°C.

lzoterme cu specific agricol §iforestier:. 11°C contureaza litoralul ~i lunca ~i terasele Dunarii, precum §i 10

unde ar putea cre~ plante mediteraneene;. 10-9°Climiteaza cfunpiile~iarealele dominate de cereale; .. 8°C ~i JOCin NE mehid treapta culturilor amestecate, cereale cu vii.'It

separa oarecum muntele de dealuri ~i podi~uri, mai sus urmaod domeDlUIpastoral; . '

. 2°C separa padurea de stepa aIpina (intre 2°C-O°C cresc ~i tutari§un),ro

2. Temperaturilemediiale lunilor extreme(iulie,ianuarie)sunt~e::-diferen~ate tot de cercul carpatic, de pozi~~ de adiipost sau de expunere .fata~ ~

externe de mase de aer etc. De exemplu, iama, masele de aer rece contmen ~adanc in Cfunpia Romana pe 0 diagonala NE-SV, iar pe de aim parte, acel~sunt blocate de Carpa~i Orientali fata de Transilvania. De asemenea, }nanotimp, in arealele depresionare se produc inversiuni de temperatura.22

23

." #

~ Dobrogea de Vest, in lungul Dunm-ii, Cfunpia Olteniei, Cfunpia dei la ~2~~1"I1atilorCurburii ~i Getici ~i cfunpiile piemontane sau de glacis

.-. ala Sub"",,!,.

~ 0 mediana a CfunpieiRomane, ce trece ~ipe la Bucure~, Podi~ul, _ 30Cpe ' .· .' carnpia Moldovel: .,u1U1~I 60C

~

ln unitatlle deluroase dm extenorul ~l mtenorul Carpatllor4 la - ' ,

, .- Dealurile de Vest);~pupn 0 c archeaza izoterma de la baza deal-munte;'II':'I'C ~6 rn I

.·61 _ 10°Ctemperatura munte U1.. ~ a

- In luna iu/ie (fig. 3), temperaturile medii oscileaza intre 23°C ~i circpe vfufurile cele mai inalte (5,4°C la Omu). Regional, temperaturile medii ~.iulie sunt unnatoarele: a e

· 23-22°C in Campia Romana ~imajoritatea Dobrogei (21-20 pe litopartile mai inalte); , ral

. 2I-20°C in Campia de Vest;

· ~ I-18°C in d~~u~ ~i P?di~uri (~ai ~dic~ta in Po?i~u!Barladului, CaMoldovel, Subcarpatll ~l POdl~ul Getlc ~l mal coborata m Podi~ul S'Subcarpa~i Moldovei ~icei ai Transilvaniei); Uc

. 16-5,5°Cin munte (poala muntelui are circa 16°C).

TEMPER/,TURAAERULUI.M£OI" LUNHIANUllfm:

,I,J

~k~

\ (~ )J

J.

Fig.4. Temperatura medie a lunii ianuarie (CO)(dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.3. Temperatura medie a lunii iu/ie (C)(dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

CObol1!~r:~peraturimedii diurne specifice. in luna ianuarie, media zilnica poate~peratu a a -~oCin regiunile extracarpatice ~i pana la _ 12°Cin munte. In iulie,:~ase d~:;~Ie zi!ni~a scade d~.la 23°C in~campie la 7°C in ~un~; ~ar.: veni~le" la" 2°Cla ece:n .timpulvem pot cobon temperatura la cample pana la 14 C

", Inunte(In Iulie).

In luna ianuarie (fig. 4), temperatura medie oscileaza in;re 10.'(la Mangalia, singurulloc cu temperatura pozitiva), la minus 11°C Ia varfii(in februarie). in sens regional se observa:. ceva peste O°Cpe litoral; '.. _ 1 in Dobrogea de est, defileul Dunarii ~i sudul Dealurilor Banatulu1

24 25

..

Trecerea de la temperaturi medii diurne negative la temperQfllpozitive se face intre: r

. 1-16 II in Dobrogea ~iin cfunpii;

. 16. II - 1. III in podi~uri (tara Dobrogea) ~iSubcarpati;

. 1. III - 1. IV in depresiunile intracarpatice;

. dupa 1. V in munPi inalp, cand turme1eurea la p~unat in stepa al .'

Trecerea de la temperaturi medii diurne pozitive la temperaturi medii Pin.

. 15- 30. X in etajul alpin; neg,

. 1- 15.XIin spatiulmontan(minusuneledepresiuni);

. 1- 15.XII in Subcarpati ~ipodi~uri (minus Dobrogea);

. 15 - 30. XII in campii ~iDobrogea;

. in ianuarle pe litoral ~iin Delta.Numarul zilelor cu temperaturipozitivelan:. 325 pe litoral ~iDelta (cumuleaza circa 4000°C);. 300 in campie ~iDobrogea (cumuleaza circa 4000°C);. 275 in podi~uri ~idealuri (cumuleaza 3000-3500°C);. sub 150 zile in Carpap ~icumuleaza sub 1000°Cla peste 2000 m.

Numarul zilelor de iama (sub O°C):. 15pe litoral;. 20in Campiade Vest~iDobrogea;. 20 - 25 in vestul Campiei Romane;. 25- 30in estulCampieiRomane;. 35 - 40 in dealuri ~ipodi~uri;. 155 la peste 2500 m.

Numarul zilelor de vara (25 - 30°C) este foarte ridicat in CampiaR:~(peste 100),devine 0 exceptie la peste 1000m, iar pe litoral se reduce la 50 zil~

Numlirul zilelor tropicale (peste 30°C) cel mai ridicat este tot in fi

Romana (35-40), scade la 20-30 in Campia de Vest, scade ~i pe litoral,depresiunile intracarpatice atinge 5-10 zile.

4. Temperaturile extreme sunt tot mai marl de la vest la est ~ide laspre campie, in special cele maxime:

. 42 -44°Cin Campia Romana;

. 39 -41°C in Campia de Vest;

. 38 -40°Cin Podi~ulMoldovei;

. 37- 3~C in Subcarpati;

. 37 - 38°Cin Podi~ulTransilvaniei;

. 22°Cla peste 2500 m.

Temperaturileextrememinimeau atinsaproapcpe tot teritoriul?Oi ~

_ 30°C, mai putin pe litoral (-25 -28°C) ~i chiar in Subcarpap.

26

...

t ri rnaxime ~iminime absolute:.el11pera utaria Ion Sion din CfunpiaBrailei (10 august, 1951);

44,so~~al:Bod (25.1. 1942) ~ineofic!al- ~3,IoC la!oseni in Depresiunea. 8 -3,8,5lZ.I. 1985.LavarfulOmus-amregIstrat- 38 C (10.II. 1929).

~J1torghenl, l~ d' a termicii anuals indica gradul de continentalism al climei ~iA Phtu Ine 1

~ . S d b'J.' 6. 111 d la vest la est ~i de la munte a cample. e eose escrat cre~te e

f. gtne , ' rmicemediianuale:.Rf1SPli/1/dmr~eZ30Cin Campia Romana ~iDobroge~; ..

: ;~oC pe litoral, in Campia de Vest, POdI~ulTransllvanIeI ~I depresIunIle

il1traJ11ontanl

e,z' 00Cin dealurile ~ipodi~urilepremontane;

8 Z -17-18°Cin munte,

. 8litudinimaxime: 83°C, sau neoficial, 87,6°C.$1amp " . ~ d ~ 1 . ~ 1

., . 7 T mperatura solulUleste mat mIca ecat cea a aeru Ul m sezonu rece ~I,j, . m~ ~n sezonul cald. Temperatura medie anuala este mai mare cu I-2°C laWID ~ ~ A tfi 1

Prafatasoluluidecat m aer. s e:su .8 IZ-l3°C in cfunpii;8 II - l2°C pe litoral;. 10-11°Cin dealuri ~ipodi~uri;. 7 -goCin depresiunile intramontane.

.,j.. In lunaianuarie,mediiletemperaturilorvarlazade la minus 1,5°Cin campiila -4°C in dealuri ~i -9°C in depresiunile intramontane (fig. 5). Trecerea de la iarna

),a,variise facepentru sol in aprilie, cand plantele se dezvolta brusc.

'".; In lunaiulie,mediile sunt de 27-29°Cin Campia Romana, 26°Cin Campia de

.~est~2~-25°~in dealuri ~i 19-22°Cin depresiunile intramontane. Foarte marl au. t msa maxlmele absolute la suprafata solului:

· 69,3°C la Calafat (pe nisip, la 26 august, 1965);· 67-63°C in campii, podi~uri ~i dealuri'· 61°C~ d '" '

m epreslunIle mtracarpatice.Cat prive~te '. l '. ~ .

CfunpiaR ~ _ . mmrmee absolute, acestea au oscllat mtre mmus 26°C inS-aatins _~~~a C~I- 35°Cin depresiunile intramontane, dar la Joseni - Gheorgheni

, (18. I. 1963). .

27

o iOOkm

, _ intrebari ~iraspunsuri.' valuareI.oe izotermele pe teritoriul Romaniei? (Arcuit, concentric - sub

,i<Ce ffler~ au_ ~icu patrunderi iI1terioare pe viii).fa Carpatdor t mmeraturile medii anuale din sudul :ji nordul {arii :ji la peste. sunt e r

2. Care-0 80C~i_2°Cla peste2500m)..- ffI? (I P C, ce izoterma de 11°C? (Vfuful Deltei, paralel cu litoralul ~i cu

P unde tre . d 1C~ .. B 1

.)

~"/5. .e Cal~i ~iBazi~ ~ipnn su u ~plel anatu ~I . .<'~ea tntre mersulizotermeide 8'C? (Podl~ulMoldovel,Subcarpap,poalele. ,:JIIJ 4. Care .e~t~ epand din Munpi Mehedinti, Depresiunea Maramure~, Podi~ul, 'lor vestICI IDC

::rsiJvaniei). mificatie are izoterma de (fC? (Merge la limita deal-munte,5 Ce sem, ~ d d M

..F

~ ~d

~1 1000

. e la 600 m in nord ~i 700 m In su e untIl aga~, ar urca a~pl~fii Banatului~i700 m in O~). ~ .. ..

. m1n~. La cealtifudinese plaseaza izoterma de (f>C?(La 2000 m In MendlOnall~I~'iT~1850 m in nord)...'bJ..1. Pe ce izoterma se fixeaza bmita superioara a padurii? (Pe 2°C).II ?8f'8.La ce izoterma incepe domeniul silvopastoral :ji se termina cel al cu/turilor

,iJt!lH.,estec?(La 8-7°C). .

:...:v.nlii9.Ce temperatura medie anuala :ji ce medii ale lunilor iube :ji ianuarie sunt

}.lifice Campiei Romane? (11-IO°C, 23-22°C, - 2 _3°<;).~i.'IO. La ce data urca turmele in stepa alpina ? (Incepand cu 1 mai, cand peh.:J\I}X~e alpine se trece de la temperaturi medii diume negative la pozitive).',. .nr '1"1.Cate zile de iarna/an pot avea loc pe /itoral :ji la peste 2500 m? (15 ~i 155).\ " 12. Care au fost temperaturile maxime :ji minime absolute pe teritoriul

,~Unrtiniei?(44,5°Cla Ion Sion, in 10 august 1951, ~i- 38,5°C la Bod, 25 ianuarieJ~2. sauneoficial- 43,I°C la Joseni, in 12 ianuarie 1985).· ~i;13..Caresunt amplitudinile termice medii anuale in campii, in munte :ji cea1lfPNjrnaIn Romania? (26-23°C- 17-18°C' 830C)

'. W ~. .' , .~. . emperaturamedle anuala a solului este mai mare sau mai mica decat

",.a a~rului:jicu cat? (Mai mare cu I-20C),)~ b. Cand ar I I . .' ~. .

.la~peratu' e .oc exp OZla~e pnmavara a plante lor? (In apnhe, la trecerea deI." . 16 C n negativeale solulUlla temperaturi pozitive).

J . e temperaturi maxime poate atinge suprafa{a solului ? (40-600C).

o ;00 ..m

\ "I. D Umezeala relativa a aeruluilie.. D1ezealarelativa~ . ~ .

I.. .

1 d~

d.

' "" '.tesPeCtiv . - care reprezmtaconpnutu ~Itenslunea vapon or e apa m~. DD1eze~roPJer~~saudepartareade punctulde condensare- determinastarllede

. ,~~ UtnezeaI::la~v~ este ~ c~~ vaporiise aprop~ed.econdensare~iinvers.De. - ~Jnea.A.St.fellati~~este ndlcata m arealele cu apa ~I,de asemenea, cre~ cu

, Jar cele ' .me~l1.leanuale ale acesteia ating 85% pe litoral ~i 87% pe vfufulI ie"ni~aJ. mJCI SUnt de 77% in estul Campiei Romane ~i in Dobrogea.

ltneori~i~~z~la relativa este mare in toam fal:a, fiind de circa 8~%,10In decembrie (Mangalia, Timi~oara). In timpul verii, incaIZlreaFig.5. Temperaturile medii lunarepe suprafafa solului (1961-1975): a) ianuarie;b

(dupii Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).

28

.I

l

29

diferentiata a teritoriului conduce la variatii importante ale umezelii relative65% in campia Romana, 8] % pe litoral ~i 92% la vartUl Omu. Pe durat~r, ,

apare un maxim noaptea, spre dimineat;l (86%), ~i un minim la amiaza, It,diferentiat pe altitudine, 60% in cfunpie ~i 86% pe culmile montane. d,

Sttirile de !imp, in functie de umezeala relativa, sunt unnatoarele:

· timp uscat, cu umezeala relativa sub 30%; se produce circa 20 d,an in Cfunpia de Vest ~i40 de zile in estul t;lrii; e z~

· timp cu umezeaHimoderata, avand 40-50% umezeala: se produ150 de zile in cfunpie ~iscade foarte mult in altitudine; Ce

· timp umed, cu peste 80% umezeala; se produce circa 80-100 de zilin cfunpie, 170-190 de zile pe litoral ~icirca 260 de zile la peste 2500 m. e,l

II':,:IQ~,';'iI. A t I "

b ' . .II u oeva uare - mtre sri ~IraspunsurI

.&r, 1. in care regtunt se fntalne~te cea mat mare umezealti rela!iva anuala aQIiJ.tlUi?JPe litoral~ipe culmile inalte montane).

. :;:., 2..In ce lunt ale anulut exista cea mai redusa nebulozitate? (in septembrie,'JZ~lmi, ~iin octombrie,pentru regiunile montane, 4,5 _ 5,6 zecimi).~l : Care este durata cea mai lunga ~i care este durata cea mai scurta de

UClrea Soareillt ~t unde ? (2500-2400 ore pe litoral ~i 1600 ore la vfuful Omu).

Fig. 6. Durata de striilucire a Soarelui (ore), media anualii(dupa Geografia ~omdniei, vol. I, 1983).

Nebulozitatea atrnosferica

Valoarea, in zecimi, a nebulozitatii difera mult de la vest (unde vi~:oceanic umed) la est ~i de la regiunile joase catre cele inalte; astfel, mediaepeste 5,5 zecimi in vest ~i sub 5,5 zecimi in est, iar la peste 2000 m se ajli6,5-7 zecimi.Cea mai redusanebulozitateeste pe litoral,in Delta~idc-a~,

Dunarii (sub 5 zecimi), unde aerul coboara risipind norii. De asennebulozitate redusa apare ~i sub arealele cu foehn. Pe timpul unui an, maxim'

nebulozitate se plaseaza in decembrie, cu 7,5-8,5 zecimi, cand cerul este m~acoperit cu nori, iar minimum in septembrie (3-4 zecimi), cu un decal

octombrie (4,5-5,6 zecimi) pentru regiunile muntoase, cand domina timpul scf.Zilele cu cer seninlan oscileaza intre:

. peste 80 pe litoral ~iin lunca Dunarii (~i sub 100 cu cer acoperit);

. sub 40 la peste 2000 m (~icirca 110-170cu cer acoperit).Durata de strslucire a Soarelui (fig. 6) este in legatura cu nebulozi

se prezinta in medie/an astfel:. 2500 ore in arealul Sf. Gheorghe - Delta;. 2300-2250 ore in CfunpiaRomana (mai mult in est);. 2050-2250 ore in Cfunpia de Vest;. 2000-2100 ore in podi~uri (mai mult in Podi~ulGetic);. 2050 ore in regiunile adapostite din nord-vestul Olteniei,

Transilvaniei, depresiunile Fagar~ ~iB~ov ~.a.;. 1600ore la vfuful Omu. , .Numarul orelor de mai sus se repartizeaza in propoqie de circa 2/3 /11~

cald, aproximativ in felul unnator:. 1700-1800ore pe litoral;. 1500-1600ore in CfunpiaRomana;. 1400-1550 ore in Cfunpia de Vest;. 1400 ore in podi~uri;. 1300ore in Depresiunea B~ov ~ipe unii versanti montani;. 900 ore la varful Omu.

Precipitatiile atrnosferice

~ ~:s~ecte generale. Pozitia Romfutiei in raport cu centrii barici europeni ~i, in~/e Caura, sau chiar mai pregnant, ordonarea concentricii a retiefului tfuii, reprezimaL. redetenni">: A .

al " "I M ul~letelor :u.trepartifiaregionala~ivariafiilem trmp e preclpltaplor. ers

"~ar, i~panU:e~ .lunare,este aproximativacel~i cu cel al izotermelor,adiciiarcuit~i1~'SerernllSe reheful concentric ~ide influentple extrem-europene (fig. 7).I ..,area I"'· d

'C lirrnCitoarelecaracteris!ici'her .

'tme tfe roan intre mediile precipitatiilor mini me (350 mm la SuJina) ~iPeste 1500 rom la Stana de Vale);

30L 31

. neregularitatea caderii lor in timp;· cre~terea cantitativa in altitudine pana la nivelul maxim

(1200-1800m); ,

· descre~tereade la vest la est (627 mm la Timi~oara, 550 mm la B '~i377 rom la Constanta); Uo

· 0 descre~ere in locurile cu coborare a aerului (depresiuni, culosub foehn, litoralul ~iDunarea) ~ipe versanpi expu~ispre est ~isud; are,

· sub aspect pluviometric, tara poate fi imparpm in doua jumatativestica, ce sta sub influenta aerului oceanic (cu precipitapi de 550_65~na.ijcarnpie ~i 700 mm in dealuri), ~i alta sud-estica, ce sta sub influcnta ~continental (cu circa 500 rom in campie ~i600-700 mm in dealuri). . ~

2. Precipitatiile medii anuale se supun regulilor de mai sus. Cele maj)precipitapi cad pe litoral (350-400 mm)3, urmat de Dobrogea continenP.Baragan cu 400-450 rom. Restul Carnpiei Romane, Podi~ul Casimcei ~i M"primesc 500-600 rom (Bucure~ti 550 rom); izohieta de 500 rom, care fooarecum ~i limita dintre stepa ~i padure cuprinde ~i sudul Moldovei ~i\Carnpiei Moldovei, afectand pupn ~i sud-vestul Olteniei. Campia de Vestmedie de 570 mm (in vestul extrem) pana la 650 mm sub dealuri.

Podi~1 Moldovei prime~e 600 rom, Podi~ul Getic ~i Subcarpapi Moti600-700 rom, iar restul Subcarpaplor 700-800 mm. Podi~ulTransilvaniei osciintre 600-800 mm, dar in sud-vest coboara la 500 rom.

Muntele incepe cu 800-1000 mm (izohieta de 1000 rom urmeaza 0izohipsa de 1000 m), dar cu variatii de 100-200rom mai mult pe versanPivenordici, dedit pe cei estici ~i sudici; are deci 0 medie de 1000-1200 mInl.,asemenea, important este ~i nivelul de condensare maxima (stabilit de EMartonne, 1909 - de 1200-1400 m pe fatada vesticii a Carpaplor Ban.Apuseni ~i Vulcanicii Nordici, de 1400-1600 m in Carpapi Orien1600-1800 m in cei Meridionali. Peste acest nivel precipitapile incep sa'$~ajungand, de exemplu, la vfuful Omu la numai 1350 mm, in Iezer 130la vfuful Vladeasa 1100 rom, dar sub el, la Stfuta de Vale, 154()1Ca medie, deci, muntele prime~te 1100-1200 mm, cu 0 cre~ere P1400 rom in dreptul nivelului maxim de condensare din Retezat, parfutg,F,Bihor, Vladeasa ~iRodna, dupa care precipitapile scad la 1300-1200mm.

'\

L..

13 Mediile precipitapilor pe anii 1961-2000 aratAceva sub 300 mmlan in estul v;:izohieta de 400 mm trece peste mijlocul Deltei, prin vestul Razelmului, pc la C~..-!.

unneaza apoi faleza spre sud (Ia Constanta cad 407 mm ~i Ia Mangalia la feaceea~iperioach'i).32

:.-;..~;.. I" ~ /~. ._,......

........ ... ,,'\.' .

l

.......

33

Abateri locale de la aceste medii anuale se intalnesc in d .intramontane (in jur de 600 rom, exceptie Maramure~, cu 800 nun) Iepfoe~ (~uloarul Mure~-Alba Iulia cu 470-500 r:om, poala sudica 'a ~U~Istnta-Pletroasele cu 490 mm, poala SUbcarpatlca olteana a Retezat Uprecum ~iin depresiunile subcarpatice. ul

Maximum pluviometric se plaseaza in mai-iunie, cu prelungiri pemontane ~i in iulie. Minimum pluviometric este in februarie-martie Eunel~nord-vestul ~i sud-vestul tarii, cu doua maxime (in mai-iunie ~i xcepnoiembrie), ~i doua minime (in februarie-martie ~i august-septembrie).~odin ~ai-iunie este.d~terminat ~e ~xtin~e~eai~t1uente.i~!iciclonului atlant~toam tara, determmand la penfena lUl ciclom atlantic1. In schimb, min'februarie-martie este determinat de aportul mare de aer continental. ~m

munte, la peste 1500 m, luna cea mai secetoasa este octombrie, timpodominat de 0 stare anticiclonala. U

Variafiile neperlodice anuale sunt amt excedentare, cat ~i foarte mieiexcedentare se produc in cazul dominani indelungate a activitii~lor cic1d"frontale pe teritoriul tiirii, ca, de exemplu, in anii 1969-1972,cand precipita:~atins 800-1100 rom in Campia Romana, 1000-1200 rom in Dobrogea (pe lito].750 rom), 1300-1600mm in Subcarpa~,iar in munte chiar peste 2000 mm (24'la Omu, dar in 1941).Mediile foarte mici de precipita~i apar atunci cfu1ddotimp indelungat activitii~leanticiclonale, cu veniri de aer cald tropical dincontinentalestic, ca, de exemplu,in perioadelede mari secetedin 1896-1907 .1946. In aceastiisitua~e,precipita~ilese reduc la circa 200 mm/an in Dobrog400 mm/an in campii, podi~uri~i dealuri (130-200 rom in Baragan, 300-400depresiuni~iculoare)~i500-800romin munte (542mm la Omu, in 1936).

3. CantitAtile semestriale ~i lunare. In semestrul cald (din aoctombrie), precipitapile sunt aproximativ duble fata de semestrul rece..;fata de necesarul plantelor, valoarea lor este deficitara in campie ~ipodi~urt,de sud-vest ~i nord-vest ale tarii primesc insa mai multe precipitapi in s~rece, aproape egal cu semestrul cald. In schimb, locurile adapostite sub~(Giurgeu, Aiud ~.a.) recepponeaza foarte pupne precipita~i in semest(exemplu, 167mm la Joseni ~i 175mm la Aiud). ..

Maxime ~iminime lunare se pot produce in orice luna. Precipi~tllle ,lunare au loc totu~i mai ales vara, cand se formeazii ~i averse (cantitap ~~pe timp scurt, cu inceput ~iSIa.~itbrusc; acestea ating peste ~OOmml1u~aI~~i dealuri, peste 300 rom in Depresiunea Olteana, MunPl Ban~lul: DPodi~ul Transilvaniei ~i Depresiunea Maramure~ului,podi~urile ?en~ ~I 16~i la altitudine de peste 1500 m; local, in Rodna, Poiana Ruscal ~l ~~.restranse din Cfunpia Romana au cazut in iunie ~i peste 500 rom. PertO

lungi ploioase au avut loc intre anii 1901-1920 ~i 1965-1973. . ~ darCele mai mici cantitiip lunare apar, de asemenea, in once luna, an

in sezonul cald, fie ca precipitatii deficitare, fie ca absenta totala, prov~c"Odeosebite. Aceste luni, spre deosebire de cele excedentare, se grupeaza lit3-6 luni, mai ales in Bariigan ~i Dobrogea, dar in 1945-1946 s-au lung

34

.' Lehliu, Iazu pe valea Strachina ~.a.). Existii secete aproape.Uni(VIZI:, tre anii 1941-1963, secete de varn (1899-1910 ~i 1941-1963),

ca acele(I~~9_1900) ~i de iarna-primavara (1865-1890).ideto~a 'I maxime de precipitatii in 24 de ore sunt importante,

4 cantlt.atlt dep~esc media lunarn multianuala ~i chiar media anu~a,ie uneort e.~ . pagube. Se produc la intalnirea unor circulapi atmosfenced . undatll ~l ..

d I.d

~

. '~cfu1 In 'mai mult locale: convectn locale, ep asarea rapl a a unor~i a~ cauze 'uni foqate pe unii versanp montani. Au 0 repartipe neomogena

!IireCI,ascensl domina jumiitatea central-sudica ~i estica, unde ating 100-120naJa.dar.parx:'tea vestica - sub 100 rom (1a fel, sub 100 mm, au loc ~i in

- fa.!Ade Jumaua.· . 'Ie intramontane).

uOJ 'I stor Precipitatii au urmatoarele frecvenfe: 30% sub 100 mm, 40%Va/on e ace '.rr 0 m 65% peste 150 mm ~l foarte rar peste 200 rom.',o0-1

13 .m

l ';'~imeinregistrate in 24 de ore au fost: 530 rom (29 august, 1924)Vaon e . .1925) 1 C

. ..V h

...~ Rosettiin Del~ (n~sigur), 350 mm (26 mOle, a mpercenn ec 1~nia)~i306mm(19Iunle,1924)la Fundata(CuloarulBran).

~ "5, Durata ~i intensitatea ploilor, ploil~ tore~tia1e. D~pa ~urata medie,~r.pot fi: de lunga duratii (peste 19? de mm~te), mtermedlare (~ntre A150-190

1tJI)~icu duratii mica (sub 150 de mmute). Pnmele se produc mal des m vestul'; nordul Carpa~lor Orientali ~i in Carpatii Meridionali. Ultimele (cele mai~jJrseplaseaziiin regiunilecu foehn~i,respectiv,cu descendentaa aerului(sud-,iji inunti10rApuseni,B~ov, Ciuc,Subcarpapide Curbura).,brrrCitprive~e intensitatea medie a ploilor, apar tot trei categorii: 0,03 mm/min

:nsitatemica, in Campia de Vest, Podi~ul Transilvaniei ~i nordul Orientalilor),. Imm/min(intensitate medie ~i domina tara) ~i 0,05 mm/min (intensitate mare ~ic'~o~uce in munPi Banatului, Apuseni, vestul Meridionalilor ~i dealurile

,un), I~tensita!ile maxime urea insa la 0,20-0,40 mm/min, maximum~t fimd de 0,52 mm/min la Targu Jiu. Maxime/e absolute ating insa ~i 6-8

':. ; I,narealele de cfunpie (la ploi torenpale).. h. IO

)J/e,torenpale sunt cele cu intensitate mare duratii relativ mare (3 minute,Pre ~I afe t ~ A ~. A

' pe fa .. Ic e~a ~uprafete restranse (dar mal man decat aversele, care sefronta~lI ongltudm~e). Ele sunt provocate de convecpi frontale sau locale.

- ~e au in~pO,tdura Chlar 3 ore, dar intensitatea lor searle pe parcurs, iar cele~e. inten~:tate mare, de pesre 1,0 mm/min, ~i duratii de pana la 0 ora. In. in.campie ~~ nu. trece 'peste 3,0 mm/min, dar dureazii peste 20 minute, pe.~c ploi este~IAeal.Intensltatea este mai mare, dar dureazii sub 15 minute. Acest1~IUl1ca sol ul . InSo~t adesea de grindina ~i Provoaca mari pagube: inundatiiUI alUVl ~. d . , ,.. 6, Nu1t14' onan, lstrugerea culturilor, impotmolirea unor case etc.

Il1 P rul de zile cu pre" "t tOO . ~

1.

d.

al . ." recipitatiilec A Clpl a II .vanaza a ~tu m ~l regiOnal. La peste

_,J~n,~u 10-20 Zi~ In 180-20~.de z,d~(~el m~. m~lt in Yl~easa, 207 zile)~'~Int~ontane pe ~ersantJ.I.estlcl ~l .sudlcl. In regmnde de dealuri ~l

-~%Plade V ,numarul de zde cu plOlscadela 135-15.0(maiputinspre'ra!,circa98e~7e~boarii la 130 zile, in Cfunpia Romana, la 110-120 zile,

35

Vanturile

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

I. Ce cauze determinti reparti,tia regionalti §i variafiile In .;

precil!i~a~~lor? (Interdepe~?en~ .variabila. i~ t~p dintre pozitia geo ti/;Romamelm raport cu centm bancl europem ~l reheful concentric al tirii) gra:

2. Care sunt caracteristicile de bazti ale precipitafiilor din Romania ? '(l}~mariintre mediileminime- 350rom- ~icele maxime- 1540mm~ne~ I~caderii lor in timp~ cre~rea cantitativa in altitudine ~i descre~rea de la veguJaijdescre~re in locurile cu descendenJ:i a aerului, ca in locurile cu foehn, in deSt!.intramontane, pe litoral ~.a.~conform influentelor exteme, tara poate fi u: -douajumata~, una in n~~-vest, m~ ~.~da, ~iuna ~nsud-est,.mai continentalf.1

3. Care sunt medllie de preclplta,tll extreme §l cele specifice diferitelor re) .

Romaniei ? (Litoralul cu 350-400 rom ~i StfuIa de Vale cu 1540 mm~ 400-45~Dobrogea ~i Baragan~ 500-600 rom in restul Cfunpiei Romane~ 570-650 rom Inde Ve~ 600 rom in Podi~ul Moldovei~ 600-700 rom in Podi~l Getic ~i SU"Moldovei~ 700 rom in Dealurile de Vest; 700-800 rom in Subcarpatii Getici; 61

rom in Po~i~ulTransilvaniei~ 1000-1200 rom in munte, cu 600 rom in depresiuni):.4. In ce luni se produc maximum §i minimum pluviometric? (Mai-iu

februarie-martie ).5. Cate luni in §ir se pot extinde minimele pluviometrice ? (3-20 de luni~16. Care au lost (§i unde) valorile maxime ale precipitafiilor in 24 del,

(530 rom la C. A. Rosetti, 350 mm la Ciupercenii Vechi ~i 306 mm la Funda:7. Ce intensitti/i maxime §i ce duratti pot avea ploile toren/iale in camp'

munte ? (in campie, pana la 6-8 mm/min ~i 15 minute, iar in munte, 3,0 mm1peste 20 minute).

8. Care este numtirul mediu de zile cu ploi in munte, la campie §ipe lit~

(180-200 zile, 110-130 zile ~i 98 zile).

[I

1. Vanturile dominante sunt cele care actioneaza cu relativa perm~

provin din circula~a generala a atmosferei ~i pot suferi sau nu modific;,direc~e la contactul cu Carpa~i. Exista diferen~eri importante intre van~ IE

deasupra culmilor muntoase, determinate de circula~a generala a atmosferel,.;situate la altitudini mai joase, care sunt influentate (ca directie, ~eintensitate ~i viteza) de relief, cu precadere de rolul climatic al Ca:Pa!d~~culmile montane, direc~a vantului este orientati de culoarele de va., dedculmilor ~i expunerea versan~lor, iar in exteriorul Carpatilor intervine rolulal ramurilor montane, care pot intoarce aproape invers direc~a vanturilor~influentele fiind insa cu atat mai mici, cu cat distantele faJ:ide munte se.111,,,1'creeaza astfel patru situa,tii "concentrice": deasupra culmilor cele l11al1Jl.

interiorul muntelui, in interiorul cercului carpatic ~iin extracarpatic (fig. 8~. iU. Pe culmile inalte, de obicei peste 2500 m, dar in ramurile ves~c~~

domina vanturile de vest, in propo~e de 67% (cele dinspre est nUl11~11 11'-jos, pe la circa 1800 m, aceasta dominanJ:i scade la 60%, intervenind dlfere .expozitiile versantilor ~i intre orientarile culmilor.36

I

37

L

· in interiorul propriu-zis al muntelui intra in joc mai porie!1~ea culmilor ~ia vers.anti1o~dit ~i rolu~viiilor ~i al depresiunil~;gp~~pa f~tade1or~xt~arpatl~ fata ~e c~rcul~tlagene~a de vest, est, su' PVatIe ~l depreslUmlecanallzeaza vantun uneon cu directii ~ sconcomitent, opuse (exemplu, pe defileul Oltului, Culoarul Ruca;_B:IOQ1P~ovei ~ ~.~.),i~ vantu~l.ecircu~atieigenerale, ajunse~ la marginileC Ppatrund m mtenor pe vatIe largl, ca, de exemplu, vanturile de e t .Moldovei,?Bistrifei sau pe Trotu~~ipasul Oituz. s P~I

· In Transilvania, respeotiv in interiorul cercului Carpatic sesituatie complexa, prin patnyIderi de aer peste Poarta Some~eana p cMure~ului, dar ~i peste pasuri ~i culmi mai joase (exemplu, peste APU:e"..ie~irispre B~ov peste Per~ani,sau efectul de intoarcerespre sud ~is ~Ivantului izbit de fatada transilvaneana a Orientalilor. Ca unnare u~.do~inante in acest bazi~ central-~t~arp~tic au u.rmat?~re~edirectii:'N~POdl~ul.Som~~an;N-S ~1..NE-S':'m ~~pta Tr~stIvanlel ~l Podi~ulTanispre S ~l SE m SUbcarpatllTranstIvanlel; SV-NE m culoarele O~tie-Aiud'~Sibiu (se l?relunge~teoarecum directia dinspre vest). '

. In exteriorul Carpatilor, masele de aer exteme suporta modi£i:direcpe Ia contactul cu fatadele exteme carpatice, avand loc devieri ale vaflIa nivelul suprafeteireliefului,pana aproapeIa inversan ale orientiirilor~Aceste qevieri insa sunt mai pregnante Ianga munte ~i tot mai putin la disacesta. In Moldova, de exemplu, situata in fata estica a Orientalilor,vanturile de nord-vest in jumatatea nordica ~i se schimba dinspre nord c(adica deviaza spre sud) in cealaltajumatate. In exteriorul Carpatilor de Cu'resimte mai putin directia dinspre nord ~i se trece la 0 directie dinspre nordsudul Meridionalilor, vanturile dominante bat dinspre nord-cst (in rasaridinspre nord (in partea centrala) ~idinspre nord-vest (in partea de apus). "

In CfunpiaRomana, situata la distantiide munti ~ideschisacatre est,Adraman vanturilede vest (in vest) ~i de est (m est) ~i de interferentaIn1

Teleonnanului, dar ~i cu modificarl la extremitati, respectiv vanturi de no~!!vest) ~i de nord (in est). Tot aici trebuie amintita valea Dunarli, cu donH_.vanturi pe direcpe est-vest, dar dinspre nord peste Balp ~i din nord-vestPO)Galap-Tulcea. Cat prive~ Dobrogea~i Iitoralul,acestea sunt dominatede ~a./,vest ~inord-vest (Plusbrizelede litoral),iarin Delta,vanturide lanord, d~ ~I

Dealurile Vestice ~iestul Campiei de Vest au vanturi orientate dl~SPdinspre sud-est (vanturile de vest sunt deviate conform cu rama montana).vestul campiei, vantul imbraca directia dinspre est (se inverseaza).

2. Viteza vantului, ca medie, cre~e cu altitudinea ~ide I~ m:rgi:i~ale Carpaplor spre exterior ~i este, de asemenea, scazu~ ~n. e eintramontane ~iin Depresiunea Transilvaniei. AstfeI, deasupra lImltel.suP

padurii ~~ pe versantii mon~i~ expu~i,,:,ite~ ~antului dep~e~e 4 ~s, ~~ IadapostIp scade sub 3 mis, lar m depreslUmie mtramontane coboara la S ticDepresiunea Transilvaniei urca la 1,6-2,5 mis, iar in regiunile extraca:P~ '

progresiv de la 3 mls la 4 mls in Podi~1 Moldovei ~i Cfunpia Roman '

Cfunpia de Vest ~i atinge 5 mls pe litoral ~i 7 mls in estul Deltei. .'Vitezele medii maxime sunt in martie-aprilie, in majoritatea tan1, c

fHnd relativ dezgolit, vantol provoadi 0 mare evaporare; in muntele inalt38

_ A C.bruarie, iar pe litoral in ianuarie. in august ~i septembrie. a In Ie ~ I . . . - P I .1 tania~rn . .clonal ~iviteza vantu Uleste mImma. e cu ml e mon e, pe. UI antICI . Id I ~ - 1~

." reglln ~ l'

el' Romane, in Dobrogea ~l Mo ova se pot cumu a pana a.. I camp - 'b'

l'

" 10estUA d an~ tul atinge viteze de 10-12 mis, ceea ce da pOSl I ltatea, can vore/anA eolomicrocentrale,

Jjisale111 t osferic scade ca durata de la campie spre culmile montane ~i

" I j. cahnu~::t. Cel mai indelungat calm. se produ~e i~ ,depresiunlle.jt1vest ~u 60-80% din timp. Urm:aza DepreslUneaTr:an~tIva~l1elcu ~5-50Yo,

ontane,. d-vestul Campiei Romane cu 35-40%, reglunlle dm est ~l sud-cstcentlUl.~IsuI mai redus calm are loc pe inaltimile carpatice, eu 3-5% (fig. 8),

0-:30%.Iarce . .. .al~ '

al- .1 . _.' " t ile locale au 0 penodlcltate anottmpu a-regIOn a sau Zlmea4 Van ur ~' al I al )

.. . Ele actioneazap~ sup~~te restran~e(regIOne sau oc e ~l sunt~!tJe).

d erturbari ale clrculatle1 generale Impuse de obstacole de rehef, dee.catc e Pb

'

d.,

1 D ~,. d- ziri diferite ale unor sup.~f~te su ta~ente e ~~ tentonu ~o~anl~l,. ~ e

nor depresiuni sau am clclonale ~l altele antlclclonale la nO! m tara ~l mfU'eau. - ' M d.

(.

'sula Baleanica (vezl AustruI) sau pe Marea Neagra ~l e Iterana veZl

~tul ~iMunteanuI)~.a(fig.12). . _ ". . . , ., Vtinlurilede tip foehn sunt cele m31 raspandlte ~l provm dommant dm.latiagenerala de vest ~i sud-cst care escaladeaza Carpatii ~i apoi coboara pe"piopu~i ca vanturi calde ~i uscate. Se simt in mod deosebit, influentfuld

,erele mediului local, la periferia Carpatilor ~i Subcarpatilor de Curbura, in:-stulApusenilor, in nordul Muntilor Fag~ (unde se numesc Vantul Mare sau

."tornl de Zapada), in lantol depresiunilor Maramure~, Gheorgheni, Ciuc,,Sl1bcarpa~i Moldovei ~i in Muntii Banatului, unde se numesc Co~va ~i se., p~ternicin Depresiunea Oravit~. In aceasta ultima depresiune, vantul are

,,~~vlte.ze~ari, putfuld provoca dislocari de arbori ~i alte pagube, dar determinallemI blande ~i foarte scurte.

',CriVti,tul apare in estul ~i sud-estul tiirii, la periferia antieiclonului Rus, avand:ieedNE-~V;~ate dominant iarna, este reee ~i uscat, aduce ger, polei, viscole,

, C e zapada,doboara arbori ~i conductori electrici, intrerupe circulatia. Din~ge:rp~tllorOri~ntali ~i a deschiderii estice a Campiei Romane, bate ~i peste

:' "$ pes~ Itoral.ul.~l estul Campiei Romane, Patrunde pe viii in Orientali, unde, . hQlt1elePdas~~ ~~culmi mai joase in depresiunile B~ov, Ciuc ~i Gheorgheni,, ~.;I,A e Ivefnlra,:

1:" 'Ustrulafecte ~ ..

, . ,'. blclonaIe' aza sudul !Mil ca vant uscat. Se formeaza la periferia unei arii, .eazaUnSl~~te peste Peninsula Balcanica, atunci cand in Transilvania se. , :t"..I nUnlmbar tn

.B .

. . "'Iucandg orne c. ate dm vest, sud-vest ~i sud aproape tot anul. " ~dlttireluler,vara~eceta,i~rprima~arausucaputemicsolui. '

.ati.l,Cu plo' se ~estmtem31 rar, pnmavara ~i toamna, mai ales peste baltile

~l.()na1 apa~e m~te, venind ~in.. direcp~ e,:;t.ica sau su~-cstie~. i~ mo~.~eeni ~i M~ lama, determmand plol. I~l are sorgmtea m clclonlltthteanUIbe ~ea Neagra.

JiaIe~ig ~e .d~nspreMuntii Buzaului peste Baraganul central-nordic, cunndma, provocat de ciclonii Mediteraneeni.

39- -- --

Suhoveiul este un vant fierbinte ~i uscat specific stepelor rus '_

int3.lnim~iin ~udul~iestul Romaniei, in mod deosebit vara, unde provoe~,praf, secem. In Cfunpia Romana este numit Saracila, sau Traista-n ~~Dobrogea, Vantul Negru. a~,

Brizele sunt vanturi opuse de zi-noapte, rezultate din ineiilz'diferentiam a unor suprafete subiacente apropiate. Cele mai tipice sIrea.marine, care bat pe litoral, ziua dinspre mare catre uscat (intre orele ~~t.:noaptea in sens invers (intre oreIe 23-8). Afecteaza litoralul dobrogean p -de 25 km in sud ~i pana la 70 km in nord. Cu 0 intensitate mult redu~ 0brize lacustre, urbane, de padure ~i suprafete despadurite, brize dunarene ~diferite culturi ~i locuri necultivate. Importante sunt insa ~i brizele d:numite ~i vanturi de munte-vale, caracterizate prin fluxuri de aer care ureavai ~ipe versanfi catre culmi, iar noaptea au un mers invers.

I

l

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

1. Care sunt eele patru situa,tii impuse de Carpa,ti vanturilor dom~(Vanturile de deasupra eulmilor montane, cele din interiorul muntehfi!interiorul cercului carpatic ~ivanturile din regiunile extracarpatice). .

2. Care sunt diree,tiilevanturilor din Depresiunea Transilvaniei? (N~Podi~ulSome~an,N-S ~iNE-SVin CfunpiaTransilvaniei~i Podi~ulra ;

spre S ~i SE in Subcarpafii Transilvaniei ~i SV-NE in Culoarul Ora~ie-Aiu3. Care sunt direefiile vanturilor in ariile deluroase extraearpatiee, dl

munte? (Dinspre NY ~iN in Moldova, dinspre NE la Curbura ~iin estul MuArge~ului, dinspre N ~iNV in Subcarpafii Olteniei ~i dinspre S ~i SE in q ,

Vestice). ','

4. Care este direefia vanturilor in Campia Teleormanului? (Interferentvest).

5. Care este direefia vanturilor in vestul Campiei de Vest? (Dinspre est6. in ee loeuri existii duratii ~i vitezii propiee folosirii energiei eoliene

eleetrieitate? (Pe culmile montane, in estul Cfunpiei Romane, in Dobrogelitoral, unde vantul bate cu 10-12mis, timp de pana la 1600 ore/an). :

7. Unde se intalnese eel mai indelungat ~i eel mai redus calm ~tmosf~'F'depresiunile intramontane, cu 60-80% timp calm, ~ipe inalfimile carpatIce, cu

8. Ce tip de vant sunt Siiriieilii ~i Vantul Negru ~i unde se fntalnes,suhovei; Siiracila se int3.lne~te in Cfunpia Romana, iar Vantul Negru in.DobrQ

9. Unde ~i fn ee diree!ie bate Munteanul? (Din Muntii Buzaulul spre .

~inordulBiiraganului,pe direcfiaNY-SE). . lu1"I>10. Ce tip de vant sunt ~i unde bat Co~ava ~i Vantul Mare? ~TlP ~oc~).'

bate in Muntii Banatului - Oravita iar Vantul Mare in nordul Munp.lor Fag ., , , !

FENOMENE METEOROLOGICE SPECIFICE

ti menc care au loc in atmosfera, produc anumite situafii specialeb de cno . h

.be

.gste vor a i conduc in generalla disconfort pen~ ?arnen~,c .~arpagu ~I"'c de ':,remee~ativmediul.Uneledintreacesteaapar 10tlmpullemn, alteleV~'.6 afectandn g teorologice din semestrul rece au loc pe fondul coborarll

i F~J1o.~enel~~~ solului sub O°C, ceea ce provoaca inghet mrziu de primavara'raw~1 ae:toamna, viscole, troiene de z,?pada,er?ziune. de sol, bul~ersar~a

itJ1P~f1UdCelemai negative efecte au ~oc10d~meD1ul~n~ol, cu precadere 10iulapCI:t~: d terminate de influenta Clc10nulUlRUso-slbenan. Aproape toate-&swltam, ~in sezonul rece se distribuie, ca aparifie ~i intensitate, etajat inJ:.oomene . ~ d

. .al

~ .

.11> ionalizat in exterior ~l c.u patru.n en ~ntra:on e pe val. " ." J:I,r~;tul este specific ~o~mpuIUl ~e ~lama,pune~ ~roble!lle 10 specI~,: Jng .' .A timpul primavem ~l toamnel, cand afecteaza IOflonrea pomiior ~lr~f1I1 Insau roadele de toarnna 'inca neculese. Primul 'inghet (de toarnna)l~at~f1~unte carn la 1 octombrie ~i inmrzie 'in piir!ile mai joase pana la 1n~~; in Iunca Dunarii ~i I?ana la ~ I0-12 no~e~brie pe lit~~1 ~i 'i~ unele. locu~ho. Uitimul inghet (de pnmavara) are loc 10Jur de 1 apnbe pe btoral ~l I malte. Durata medie a timpului tara 'inghet este de 230 zile pe litoral (mare a

eaza temperaturiIe) ~i coboara la sub 100 zile in munte ~i 'in depresiunileontane. La munte, inghetul poate surveni accidental 'in oricare luna.

'~ Broma estecauzamde 0 supraracirela solpe timpde noapteprin radiafie.Se. uceearn cu 10-15 zile mai devreme toarnna, ca primul inghet ~i primavara mai-~~Icauitimul inghet, coincizand cu data'inghetuIui pe sol. La munte apare carn la

mbrie ~idispare la 1 mai, dar pe culmile 'inalte se produce rar sau lipse~e dinturb~Ienteiaerului. Pe litoral se produce carn la 1-10 noiembrie ~i dispare la

!~~rtle; la fel in arealele cu foehn. In cfunpie survin circa 25-30 zile cu bruma,valle.montane ~iin depresiunile intramontane, circa 50 zile cu bruma.

'toCh~c~ura!ji poleiul au ca timp favorabil de producere intervalele dintre;''fn''\ne - 1 mai (chiciura) ~i 1 noiembrie - 1 aprilie (poleiul). Nu totdeauna'Iiler ec~e an, dar sunt mal frecvente pe vaile ~i depresiunile intramontane

ve~~u umed ~~ .raciri radiative putemice), dar ~i 'in Biiriigan ~i nordult~ pc con~vect~~ ImI?o~te de ae~.rece). ~~ele se pot depune ~ strat.de

~GCUraPOat eto?l aenem, I?e care u pot pencbta. Ca numar medlU de zI1e,> :D!9zileine: ap~e: peste.80 zI1ein munte (180 zile la Omu), 10-20 zile in deal,._,I Ninsoa:;Pll ~12-3zIle pe litoral ~i'in regiunile cu foehn.f_~a.rca se pa, vlscolul ~i stratul de ziipadii sunt oarecum interdependente.;~a /}1untepoate ~roduce.'in regiunile extracarpatice 'intre septembrie ~i aprilie,. 1)~iin auogu

ate)nmge oncand, iar viscolul, 'intre octombrie ~i aprilie (la munte

NlItn- 8t .-100 arul zilelor . .', , in l11unt cu nmsoare: 10-12 pe btoral, 15-20 in cfunpie, 20-30 in deal'8'\1.1/}1- e.

- arul zilelor . ." "'".In Barag cu .VISCOl.1-2 10TransI1vanla ~l CampIa de Vest (adapostite)00 111.Ce~' P~dl~ul C:ent~1 Moldovenesc, Cfunpia Moldovei, Delta ~i la

1956 (fi m9 at putemlce viscole au avut loe la 3-5 februarie 1954 ~i 11-14g. ).

4140

l.

Stratul de zapada incepe sa se fixeze carn la 14 zile dupa primele;IIINumarul de zile cu strat de zapada: 25 pe litoral, 50. in Baragan, 50.-70.,.1campiilor, 65-75 in dealuri ~i 10.0.-20.0.in munte.

Ceara se poate forma tot anul, dar este frecventa iama ~i cu prec:depresiunile intrarnontane. Numarul de zile cu ceap,: 30.-40.pe litoral ~il,till'50.-60.in exteriorul Carpati10r, 10.0.-250.in munte (2881a vfuful Omu).

Fenomenele meteorologice specifice sezonului cald se produc, cu

orajelor ~i grindinei, pe timp anticiclonal. Au 0 frecvenp, mai mare In sud~llestul Romamei ~i mai redusa in vestul p,rii ~i in Transilvania, care stau su~ 1_

oceanica.~ ~proape ~ate,. cu exceptia fen?~enului de ro~a, au o.~fluen~ 1asupra starn de medm ~l asupra economle!. Ele provoaca furtum, lllc1~SIVI,.grinIJina, 0 evapotranspiratie ridicata, secete ~i uscarea plantelor, eroZiuneetc. Intre toate, secetele au efectele cele mai negative, frecvente in sud, sud-e

Roua constituie 0 rezerva benefica de apa pentru plante. Se prod~ce

locurile joase, unde se creeaza diferente importante de temperatura intre.Zl(cUmare) ~inoapte (racireradiativa),cum sunt lundle, vaile,depresiunile~l ~1~O(}de zile cu roua searle in altitudine ~i pe litoral sau in locurile cu foehn, astfel. .

pe vai ~i in depresiuni; 60.-130. zile in Cfunpia Romana, 50.-90. zile in Cfut1~;.25-60. zile pe litoral ~ in locurile cu foehn ~i 1-40. zile la peste 150.0.m in mun

Grindinase producein conditii de instabilitateatmosferica,.CU~.convectie ~i succesiuni rapide de fronturi, mai ales cu aer tropical ~lmcSe desfa~oara, ca fenomen, pe ~ii lungi de paua la 0 suta de km ~llatc10-15 km. Cade obi~nuit dupa arniaza, caud convectia termica c42

o

. te la campie ~ipaua la 15 minute in munte. Durata este adesea invers..; ~lllU arimea boabelor, care poate fi intre 5-50.rom, sau chiar cat un ou de

bnala CU~1ll 18. iunie 1979). Frecventa cooerilor de grindina este foarte raTa,~raOt~pe~toare. Astfel, ~ozi in SE, in~de~resi~i ~i pe ~ai ~redusa din .cauzaartc p~u lui) 1-2 zile m sud-vest (Campla Gettca ~l Campla Banatulm), 3-5ndenfc1.~: use'ni,3-6 zile in Orientali ~i 3~11 zile in Meridionali.. .earvaft~ ~in frecventa tot de la vest ~l nord-vest spre sud-est ~l est ~l crescOrojeles~alespe versanfiiinsorifi.Se dezlantuieintremai~i august,cu un

tittldln:n~:nie.pentru apro~pe tom,atara, num~l ma~imum ?e zile c~ oraje~u~ 65 dar numai 30.-35ztle pe htoral. Numarul medlUde ztle cu oraJe este'ge4'(;, ' estul Deltei, 25-30. in Baragan, Dobrogea ~i Campia Moldovei, 25-35

. ~b ~ ~etidi ~iCampiade Vest ~i35-40.in munte ~ila marginile acestuia..~pla otronspirafia este maxima in sezonul cald ~i depinde de mai multi factori:

~;::ra, natura suprn!etei ac!ive, ~a din ~ol ~i fre~ica, preci~itafii, vant, tir~l d~btatieetc. Devine pencu!oasa pe tll~pul. cat .ea dep~e~ can,tt~e~ de preclpltap,l

~ta se intfunpla mal ales la carnple ~l cu precadere m lUhe. Evaporarea;fitialiiatinge peste 70.0.rom in sudul ~i sud-estul p,rii, sub 650.mm in Campia de.~Podi~ulGetic, Podi~ul Bfujadului, Subcarpafi ~i litoral, iar la altitudinea de'm ajungela 30.0.-40.0.rom.In munte,in general,nu se inregistreazadeficitde.ciiniulie,in schimbla campie~imai ales in SE, S ~iE, destul de des (fig. 10.).

..

Fig.9. Numiirul mediu anual de zile cu viscol(dupa 0.1. BMescu ~i colab., 1962).

,etunete .

°tite ob~~t~nete produse intre nori Cumulonimbus sau intre ace§tia §i suprafatanUItde ploi torentiale.

43

l.

Fig.lI. Durata medie, in zi/e, a intervaJeJorde secetii(dupaAgrometeoroJogia, 1970).

. r-

Perioadele deseceta par a avea 0 oarecare ciclicitate, de 12-~5 ani,'acestora aparand ~i ani foarte seceto~i, dar ~i 'intreruperi de 1-3 ~1, ~P.

nonnale. In ultima suta de ani au fost sesizate unnatoarele penoa e44

extrem de sccetos 1897), 1942-1953 (cu 2 ani extrem ge

(eUun7f i perioada 1982-1996 (cu doi ani extremi, 1988 ~i 1991). In1946-1:4 ~t 0 noua perioada secetoasa.

~ pare,.a In~e~ ectul hidrologic, perioade1e de s~eeta, cand debitul ~uril~r aocepnve~ Psucceduneori mai des decat penoadele secetoase clImatlce,, uIt se . ~. d ;(+ I

.ad

.Joart~." , In ultima suta de anI, pe raun s-au p~o us unn~~~e e peno etlnaI seurte. '1 ania 1894-1900 ~i 1961-1965; 10 restul tarn, 1943-1952,

:ceca:~1~:s;9~3.1n 2003 a inceput 0 ~o~a ~erioada de scadere a debitelor1964~I. ~ ~ ndeosebi pe Dunare (10lunlle lUlIe-august).aJ1lfesta I .or, Jt1

I are - intrebari ~iraspunsurit\utoeva u

. ' d ' cep sa apara fenomene meteorologice specifice sezonului rece?1 Can m I.

b~ b 00

C).' tura aerului ~isolu Ulco oara su. ~

~te~%:::'unt ftnomenele. m~teo~ol?gice ~pecifi.ce sezonulu~ rece? (Ingh~~1 in. A hetul tarziu de pnmavara ~l cel tlmpunu de toamna, bruma, ChiClUra,I, mg, . I I )~ ninsoarea, VISCOu , ceata . . . . .

, i in ce fJ!lrte a ,tiirli au loc cele mal neg'!f1ve fenomene '!leteo!ologlCe dm sezonul" de ce ? (In SE, E ~i S, deoareee stau sub influenta aerulw contInental reee).".4. Bruma se produce ziua sau noaptea ~i de ce? (Noaptea, cand are loc 0

ica racire radiativa a suprafetei terestre).,5: Unde se formeaza brumti in cele mai multe zile din an? (Pe vaile montane~epresiunileintrarnontane, carn 50 zile pe an, din cauza inversiunilortenniee).

.De ce lipse~tebruma pe culmile ioolte carpalice? (Datorita turbulentei aerului).. 17..Unde sunt mai frecvente chic iura ~i poleiul ? (Pe vaile ~i in depresiunile

ontane - eu raciri nocturne importante - ~i in Baragan ~i nordul Moldovei -~ectiide aerreee).

~8. Unde apar mai des viscole puternice? (In Baragan, cstul Moldovei, Deltap.~te 1800 m).

'~'rrCaresunt fenomenele meteorologice din sezonul cald ? (Roua, grindina,.10e~potranspira~a, vanturile fierbinti, secetele, tornadele ~i cicloanele).rr I' Ie va/oare a~~evapotranspira,lia potenpala in Btiragan ? (Peste 700 rom).XEu' nee COndl!l1de limp se instaleaza secete prelungife in Romania? (Cand.~~ ropa centraHi,de est ~i sud-est se instaleaza timp anticiclonal Persistent).. _ -.;'

i-' POLUAREAATMOSFEREI.~. '/;MUlte d.

!fe Intre act" 'ta .1 .

~ fa. in . IVI tl e umane, dar ~l anumite fenomene naturale polueaza~ca,Cea aPf1m-pl~ul poluarii sta industria, cu multe din ramurile sale:I8tin~comb~atenalel~r ~e construc~i, metalurgia ~.a. In cadrul acestora

'glanefero1D~telechlmlee, fabricile de ciment, combinatele siderurgiee,.Ie,in sp:~ etc. Locul uffilatoril ocupa mijloacele de transport, in ora~e ~i.Ie0 alta SUCI~cele auto. IncAlzirea locuintelor cu diferiti combustibiliare Unap rsa de.poluare a atmosferei. Agricu1tura,care polueaza mult apa

Ortmal redus in ce prive~te poluarea aerului. Anumite efecte Ie

VanturiJe uscate ~ifierbinp, numite adesea ~isuhoveiuri, produc une _i,de praf, cicloane ~i tornade. Sunt specifice din Cfunpia Olteniei pana ?inclusiv. Apar'in mod deosebit'in aprilie, cand se schimba sensul circulatie ~n ,

c~ vi~ze de .pest~ ~ mis, care 1-3.zile ~nti~uu.. Au dir:c~i diferite, fii~dI .difenp eentn bancI; astfel, bat din V 10 Carnpla Romana, dar din NE ~e~,

B~an, ~ S ~i SV 'in.~~Id?v~ ~idin ~ate dir~c~ile.'inDo~rogea.Pra~ dindata cu ploala de la man inalflml~lprov1Oefie dm ASIa(piOigalbui de 10 coanticiclonulNord-african(prafnegru), sau din Sahara(praf ro~cat). ess)..

Secetele reprezinta un fenomen complex, avand loc atunci eand l'

medi~1wsuf~r~din .c~uza lipsei de apa, detennin~ in ~rincipal de li:sa(domma stanle anticlclonale), dar ca efecte economlee ~l de mediu ampldepinde ~i de rezervele de apa din sol, tipul de plante, taria vantului, te~aerului ~ia solului etc. Conditia de baza pentru aparitia secetei este instal:'timp anticiclonal pe~te Euro1?ace~~ala, :stica ~i ~eA sud-es.t. Durata unei pide seeeta este de mal multe zlle pana la cateva lunl. In medle, cea mai lung~a perioadelor de seceta este de 20 zile in Baragan ~i Dobrogea, unnatii d"15-20 zile in Campia Romana ~i Podi~ulMoldovei ~i 17 zile in Campiadl<,Transilvania.Cele mai lungi durate au dep~it 60 zile in Baragan~i5 '

Campia de Vest. La Siobozia, in 1913, s-au inregistrat 122 zile rara ploaie.seceto~iani in Romania au fost: 1896, 1907, 1945, 1946 ~.a.(fig. II).

45 .

,.

~';l:.b'i

I, @}

are ~i tehnica militara. Intre fenomenele naturale se remarca furtunileexploziile vulcanice, ale caror efecte pot ajunge ~ipeste tara noastra. d~

. A Factorii de cl~a car~f~vorizeazaintens~ficareapoluarii sau mentineremal mdelungats~t: mverslunllede temperatura,calmul atmosferic,directi ~

ume~eala ~rului. Intr~ arealel~ cele mai poluate se ~marca dep~siunile 'i:t van'cu mdustrle poluanta, locunle cu calm atmosfenc prelunglt, intersecti~qcirculate, garlle, o~ele Cllmulte vehicule auto ~i cu industrie poluanm. ,Ie

I

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

~. C.~re sunt factorii pol~an~ ~i at"!osf.erei? (In~~stria cu diferitel'ramun, mlJloacele de transport, mcaIzuea dlfentelor spatn de locuit sau de'1'furtunile de praf). ~

2. Ce factori climatici favorizeaza intensificarea poluarii? (InversiuJJ'temperatura, calmul atmosferic, vantul ~i gradul de umezeala a aerului). ~

TIPURILE DE CLIMA

(ETAJELE $/ REG/UN/LE CLIMATIC£)

l .

Fata de complexa,dar ~icomplicatatipizarea climatelorRomanieiariD

in Geograjia Romaniei, vol. I (1983), cu "sectoare de provincie climatidi, tin'subtinuturi, districte, topoclimate complexe ~itopoclimate elementare", adotipizare mai simpHi,cu etaje sau tipuri climatice ~i regiuni climatice, amintmsubsidiar~iuneletopoclimateelementare. " .'

Tipurile climatice, considerate pe etajere de relief, sunt absolutRomaniei ~irezultfldin detenninismulCarpatilor,care transfonna zonalirnreainlclimatica, ,,impunandu-iparticularltfltiproprii, care se revarsa radiar asuprarefllimitrofe de dealuri ~i cfunpii. Ca unnare, clima regiunilor cu altitudine .cfunpie) ~i medie (de dealuri) poarta amprenta influentelor generate de Clatmosferei,ale carei caracteristicisuntputemic transfonnate de Carpati,daud-".de unitate~itotodatflde particularltate"(GeograjiaRomaniei,vol. I, p. 27\19

Regiunile c1imatice, pe de altfl parte, reprezintfl conturarea ~i indlVldufipe orizontala a influentelor diverse generate de circulatia atmosferei in s~a"fata ~idin interiorul inelului carpatic, cuprinzand deopotriva, intr-o acee~~atat campii, dit ~i dealuri sau podi~uri,dar nu ~imunti, Ace~tiadin ~~a 0~i ei 0 regiune, dar in care caracteristicile fizice ale maselor de aer ~lv~~,-total transfonnate de catre relieful muntos, influentele de tip extern lln, .' An C

reduse ~i marcate numai pe fatadele exteme ale Carpatilor. Pnvlte 1 ,

etajelor climatice, influentele regionale impart tipurile in sectoare.Tipurile de clima (etajele) b'Clima de litoral reprezintfl cel mai de jos tip climatic ~i se intindeoS~,

Marli Negre, pe 0 latime redusa, de circa 25-30 km in sud ~i paua la 7 .lor'!peste Delta. Principala influenpi a marii consta in moderarea teml?eratUfl3o,formarea de brize ~iin cre~terea umiditflpi aerului, care este, in medle, de 8

46

':j"J:'I>

_ 1 mperaturi1e specifice sunt mai moderate decm: in cfunpie sau inJJt<l11:a.fI~a, cele medii anuale fiind de 11,2-11,3°C/an, ~ ianu~e 0,2-0,5°~

ea cOntl~e ') in iulie 22°C. Durata de striilucire a SoarelUl este dmtre cele mal:IicaIde lernt ,pe plajele Dalmapei), radiatia solarfl atingand 132,5 kcal/an.

'25~? ore t(:le mai reduse, de 350-400 mm/an; in D;1ta ~nsa s-a .inregistrat c~a'pitaPlles~ de precipitatii in 24 de ore (530 nun). Van~nle d?mmat1te ..bat d~

are cant~r: E sau S; specifice sunt insa brizele, m special pe tlmpul vem, dar ~l'JI!E,~~~ile de iama. Uneori, apa m~i ingheata. Verile s~~ in general tarawJel.c~I;:le blande, cu exceptia zilelor cu Vlscol, toamnele lungl ~lfrumoase, ceea

'j!1jj:;ula,Ie sezonul balnear. . " .t_rekt11ge~~Jepentruturismbalnear sunt favo~tle v~ ~aruneon ~ezonulJt~e dm;. ,. _ c?n~. _A septembrie. La aspectele favorabtle de chma se adauga apa mam cu 0

; W01aJ ~~;~ 0 transparentade 5-10 m, 0 temperaturamedie anuala de l2,?DC~i: ~:mede 1;:25°C,precum'.~ilim~uri, lagune,Delta ~in~?lu? balneare. _

' q,eA drul tipului climatic de htoral se pot deosebl ~l cateva topoclzmateI~~a~::de faleza,de plaje, de lim:nu~ ~ilag~e: d~ gri?du~ ~ideltaic. .Clima campiilor afecte~a Campla Ro~ana ~l ~~pla de A Ve~, ~ ~l

')gea de Sud ~i sudul celel ~e~~e, aprop~a~..ca ~tltud~ne de campllie. m~te.orill altitudinilor joase, neteZlmn ~l omogemtapl rehefulUl, elementele chmatlce

..'etrii acestora sunt omogene, dar pozitia geografica a diferitelor porpuni (fataiifluen!eleexterne ~i fata de Carpati) introduce 0 oarecare sectorizare a acestorhi geomorfologice, ~ianume: trei sectoare pentm Campi a Romana (estic, central

rstic) ~idoua pentru Campia de Vest (banfltean ~icri~ano-some~).~""Caracteristicilede baza ale climatului general de campie constalt in: cele mai. temperaturi anuale ~i ale lunii iulie, amplitudinile medii tennice cele mai marl

,0c)~iprecipitatii reduse. Temperatura medie anuala in Campia Romana este de",-:,~;Ia:in ~funpia de Vest 11°-~C; luna iulie are 0 medie de 23°-22°C ~i, respectiv,

~C. m Cfunpiade Vest; in ianuarle mediile sunt de - 3 ... - 2°C. Precipitatiile suntill 450-600 mm in Cfunpia Romana ~i 550-650 nun in cea de Vest. Vanturile

,~uP~pO~!iag.eografica: de vest ~i de est (chiar de nord ~i nord-est) in Campiaa,dP us vantun locale (Crivatul, Austrul , Baltflretul Munteanul <:isuhoveiuri ) ' ine Vestb ~ '. ' . , 'i ,

I~ in Dobr at van~ ~mspre sud, sud-est ~i est, iar ca vant local apare putin~'It~rile lOCale_og~~ vantu~le~bat din nord, nord-est, vest, nord-vest ~i sud, plus(. . Periodi Baltaret,ul~IVantul Negru (est-vest).LtI~Ui de ~~ sun~speclfi.cese.cetele,uneori ~i excesul de umiditate, dar, datoritak~favorabil::;:>l.e, ~~l~.n~or~~temperaturilor din perioada de vegetatie, condipile'.,',JI-:..T0poct aJonta!ll tlpunlor temperate de culturi.

'\fQ, lmate eleme t d A.. .11,de lacuri n are e cample: de luncl, de terase, de camp, de dune, deCliJna d .'lie ealurilor' d ', .

ntaJela altitudi . ~l p~ l~u~dor reprezmtfl 0 adaptare a climei temperate~!e. regionale ~tle reh~fuIUl.de 200-800 m ~i la fragmentarea acestuia, dar

~!t.,In rapOrt cutnAfun~~ed~ l.nfluentele e~teme ~i de pozitia ~i distanta fata'I' Iar:Vanturile campule, alc~ t~mperatunle sunt mai c~borate, precipitatiileOr ~I chiar m~ reduse m arealele de sub Carpap., dar cu dominareaIeIe 1l1aij cu bnze de munte-vale. Climatul de dealuri avanseaza in ~i

oase ale Mun!ilor Banatului, Apusenilor ~i Oa~ului.47

48

.' . . intracarpatice prezinta c~cteristic.i ~pa~e: f~ecventei~ve,rsiuni'yeslIJnde raturi foarte scazute lama, preclpltapl mal reduse (m Jur de

-ratUra,tern~~ericde mare durata (60-8~%) ~iadesea.o poluare ~dic~, ,...) calma~ l

'matice specifice muntelUlsunt determmate de altltudmea ~l, 'erde c 1 ~ d I

'

dl;t/ereflP . ful i (climat alpin, climat de munte cu pa ure, c lmat e"tafe~ r:~lede"expunerea versanfilor fata de Soare (dominant sud con~a

'LIDi~l ~~finturi (dominant es~sau v:st) ~i d~ e~punerea fa~~l~r c~atlce,'" ~ifatad 1 xteme,Acesteadm urmadetermmaunelesectonzanreglOnale,

Ieintluente e.e~ a Muntilor Poiana Ruscai, cea a Apusenilor, fatada vestica aada vestlca. ,~

M'd

'al

'l b; fa! . C rburii ~i in parte cea nordlca a en Ion I or stau su oarecare

~~IO~~IO~vestice,de tip maritim;fa~~ estic~a M~fil,or.M~ure~~lui,utn!a a f' St3ni~arei ~i estul RaraulUl ~l Munplor BIstntel (pana la Platrajwle. Mun.~10 u~oara influenta baltica; estul Carpatilor Moldo-Transilvani ~i, t) stau su '

fl ~ '~ .tal ~ i:. tad d. ~

, urburiisuportcl0 o~~care m U~~F\estlc.a-contmen,a; 1~, a su ~ca ~:"~ aI

'l r se afla in poztpe de tranztpe mtre mfluente estIce ~l sud-vestlce ~I010n I 0 ..

B 1"

d I M'

I'

.'~ 'ta fatA de van~rile de vest; ~unpl anatu Ul ~I su -vestu aslVUUI_ pot primi unele mfluente submedlteraneene ~fig, 12), '.

~ Topoclimatelede ~unte: de vale, ~e, depreslune: de ~e!5ant (estlc, vestlc,Ie;sudie),de chei ~l defilee, de culml ~l creste, de m~euan, de carst gol~, de

rigol~e etc."(limatul de munte prezinta 0 anume oferta turistica, pentru sporturi de iama,~tiidevarn,statiuni cu un climat tonifiant..;, t

,)lRegiunilecIimatice

" In Romaniase contureaza ~aseregiuni climatice cu influente exteme, la careauga ~iregiunea Carpatica, unde muntele determina efectiv clima.

,~!. Regiunea Vestica ~i Transilviineana sm sub influentele maselor de aer,-<,I!ltcumed, dar ~i polar oceanic. Ca urmare, veri Ie sunt u~or mai racoroase ~i,at.um:d: (600 mm), iemile ceva mai blande (- 1°C), iar secetele ~i viscolele mai

ecat m exteriorul Carpatilor.

fi~~c~astar~~iun~c~prinde cea mai mare parte a Campiei ~iDealurilor de Vesttar.in Ie 0 hOleTlml~oara- Lugoj), patrunde larg ~i pe Culoarul Mure~ului ~i

;QRQ&ilvan~ngul Cri~ului Alb ~i peste Muntii Metaliferi ~i Culoarul O~tiei in. la, afe t ~ ~ ,

"ilttli' in Cadrul};c ~az~,mtreag~ Depr~si~e a Transilvaniei~ pre~um ,~iO~ul. . A

lhalurileV . eglunu apar dlferenpen de la sud la nord m Campla de Vest ~Im

~tor ap~c~l de la est l~ vest ~i de,l~ nord la .~udi~ ~odi~ul Transilv~iei, ~i, ~ general ~ul~a~IUl Mure~ulUl~IApusenll SUdIC!.De asemenea, m acest

. 11viinenese mdlvldualizeaza climatul mai multor depresiuni marginal-UI, , Cu unele . " d.

~.tlfol111 i . I~verslunl e temperatura ~i vegetatie, cu strat de zapada.ll§,13aia~arcetun ~al persistente; acestea sunt: Faga~, Sibiu, Alm~-Agrij,.itparteeste ~~~r ~l B~~v,. Hateg, Brad-J:Icllmagiu, Vad-Oradea, Beiu~. CevaUltll,cu tern oa~l O~tle - Alba IulIa - Turda, care sta sub influenta: RegiUl1eperatun mai ridicate ~i precipitafii mai reduse., ental uQEstica arida este dominata de influente estice ~i de nord-est, cu

Scat, fierbinte vara ~i aer rece polar continental din NE ~i arctic din49

Ca~Qc~er~legenerale ~ cl~atice. sunt urmatoarele: ;emperaturi rn .!l'8-HfC, m lUhe 19-21°C, m lanuane - 2 ... - 3°C (m Podi~u1 S eq

precipitati~il~ medi~ an~le 600-850 mm.: van~le, SU?t diferite ~:_ .geografica, lar ca vantun locale se formeaza foehnun ~l chlar brize muntePa. .Carpafi, Munteanul in Subcarpafii Buzaului ~i Co~ava in sudul dealurilor a-val

Acest climat prezinta 0 diferenpere principalii pe verticala in: deal ~ .

depresiuni (altitudini de 250-500 m) ~i dealuri inalte (500-800 m). lUllJjoase, temperaturile medii sunt mai ridicate cu un grad (9-10°C anual ~Odeiulie ~i - :oC i.n ianuari~), pre~ipitatiile ~ai r~duse cu peste 100 m'rn -rom),lar vantunlesuntdIverse~loarecumIdentlcecu celedin dealurile~ (5.cu mai multclinfluenta a vailor ~idepresiunilor. Dealurile fnalte au tern ln~l7-8°C anual, 18-19°in iulie ~i- 3 ... - 4°C in ianuarie, iar precipitatiile~r.la 700-850 mm; vanturile difera dupa pozifia geografica ~idistanta fata de ~

Exista ~i 0 sectorizare regionala, impusa de pozitia geograficainfluentele exteme ~i fata de Carpafi, astfel: 0 nuanta bucovineanaSucevei), alta cu influenta estica (Campia Moldovei, Podi~ul BarlSubcarpafii Moldovei ~i estul Subcarpafilor de Curbura, plus Dobrogenordica), 0 nuanta de tranzitie (Subcarpafii ~i Podi~ul Getic, plus'Subcarpafilor de Curbura), nuanta bclnateana (vestul Podi~ului Getic,Mehedinfi, Dealurile Banatului, dar ~i Defileul Dunarii, Culoarul Timi~~Culoarul Bozovici - Podi~ul Carbunari), 0 nuanta vestica (Dealurile CflSome~ene, Podi~ul Transilvaniei, dar ~i Podi~ul Lipovei, cea mai mare:Apusenilor de sud, Depresiunea O~ ~icea mai mare parte a Munfilor Oa~)..

Topoclimateleelementarede dealuri: de depresiune,de lunca ~iY

glacis, de versanfi, de abrupturi ~ide culmi.Climatul de munte este climatul eel mai tipic impus de relief. in

aproximafie de la altitudinile de 700-800 m, Muntele transfonna putemicristicile fizice ale maselor de aer, atenuand aproapetotal influenteleclimatice.Aici se intaInesc eele mai scazute temperaturi (scad cu 0,5-0,'r>Cla 100 m), amp~.termiee mai mici (muntele atenueaza temperaturile, ca ~iapa), cele mai mul~ p~'_.umezeala medie a aerului eea mai ridicata (85%), eele mai multe ninson, ,v3liviteze mari (1-2 m/s la poale, pfu1a la 10 m/s pe culmi), foehn, brize de l11U~ingbet prelungit, multe zile cu ceafcl (100-250 de zile) etc. Munte~e fixi :superioara a padurii prin temperatura de 2°C/an ~icea de 10°Ca lunii iuhe. , '.

Tem peratura medie anuala este de 6-2°C in muntele cu padure ~I.. . hela - 2°C la peste 2000 m (2 ". - 2°C in stepa alpina). Temperatura lunll ,lU .

la 18-lOoCin muntele cu padure ~i 14 -fJ3in stepa aIpina, iar in ianu~e l11~,padure are 0 temperaturade - 4 ." - 8°C,iarstepaalpinade- 8°la- 10~ C. re~

Precipitafiile medii cresc de la 850 la 1400 mm in muntele cu pad~ar i'afla ~i nivelul maxim de precipitare, respectiv intre 1200-1800 rn), Ialpina 1200-1300 mm, , . LlDt

Vanturile dominante pe culmile inalte sunt cele de vest, iar mal JO; S ri f"de barajul orografic fata de influentele exteme ~i de catre vai. Ca vantUad-!JJ!I!.formeaza eele de tip foehn (inclusiv Co~ava) ~i Munteanul, in muntele eu P :

L

nord pe timpul iemii. Aici este mai cald ~imai senin vara, cu secete .~i cu averse de vam mai ales in iunie. Precipita~ile medii sunt camn~at~viscolele de iama mai frecvente. Regiunea estica arida cuprinde Camp' ePodi~ul B~l.adului, .Subcarpatii ~oldov~i ~.i~ Curburii, estul Giml~~,(la est de lIma Oltemta - Bucure~l - PI01e~tl)~lDobrogea. Si aici ap Pel. 1\1impuse de altitudine ~i pozitie geografica, conturate pe Ull11atoarelardIfer;CfunpiaMoldovei,Podi~ulBarladului,SubcarpatiiMoldovei,Subcarpet~~briBaraganul ~iDobrogea - central-sudica ~i Dobrogea inalm. Paqile celea,l1~gasesc in Baragan ~i Dobrogea, cu precipita~i de circa 400-450 mml11al

peisaj de ~epa, ~u s~ceted~se ~i lun~i. Aspec~aparte prezinm ~i SUbcarp~e;_care se extmdvantunlede tIp foehn,mdeoseblla Curbura,apoiunelein ~ a~temperatura in valea mijlocie a Siretului, dar ~ibaltile Dunarii ~i luncilev~~sunt u~or mai umede vara ~icu amplitudini termice mai mici. arj

3. Regiunea Bucovineanii, cu influente nord-baltice, sau cu'bucovinean, afecteaza Podi~ul Sucevei ~i Subcarpatii Neamtului. Maselei'sosite aici au origine oceanica arctica ~i sunt reci. Nu sunt excluse i'influentele continental-nord-estice.

4. Regiunea Biiniifeano-Olteanii, cu influente submediteraneene,~sud-vestul tiirii, cuprinzand Cfunpia ~iDealurile Banatului aproape in intregsud de linia Timi~oara - Lugoj - Caransebe~), p~le mai joase' aleBanatului, Cfunpia Olteniei, Podi~ulMehedin~ ~i sud-vestul Podi~uluiGetielflungul Dunarii afecteaza terasele ~i lunca pana la est de Giurgiu. Nu suntInici influentele vestice. lama, venirile de aer mai cald din sud ~i sud-veszapada, iar sub munpi Mehedinp, VaIcan ~iParang se resimte foehnul.

5. Regiunea Sudicii, de inteiferenfii, se caracterizeaza prin i}Iperiodice amt dinspre est (aer continental), cat ~i dinspre vest, sau chiar isubmediteraneene. Cuprinde Cfunpia Teleormanului, campiile Ploie~ti-T:"~iVlasia, Subcarpapi Getici ~iPodi~ulGetic aproape in intregime.

6. Regiunea Ponticii cea mai restransa dintre toate, sm sub influ.enNegre ~i coincide intru totul cu tipul climatului de litoral, afeccind plaJeI(inclusiv cea moarffi)~iDelta in intregime. " .

7. Regiunea Montana se intinde peste Carpap, respectiv deasupra~~tldde 700-800 m. Coincide cu tipul etajului montan, amintit ante~or. VI e(I'din interiorul sau sunt impuse in principal de parametrii reliefulUl~o~~ nIaltitudine, orientare a versanp.lor, vai ~i.depres!uni)~dar intr-o mal m:c~ .de expunerea fatadelor ramunlor carpatlce fata de mfl~entele ex~rn , uloil'sud-vestul Muntilor Banatului, vestul ~i sudul Apusemlor, Munpl O~Orientalilor ~iCurburii ~iestul Orientalilor. "

'Ir....

5051

CLIMA SI MEDIULGEOGRAFIC

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

1.De ce etajele de clima reprezintaprincipalele tipuri climaticed' :

(De?arec~ ~n,Rom~ia in~lul ~arpatic transfo~a. z~nali~t~a in etajare 111R",p~c~lant:atl speclfice ~l reglUm!or de d~alun ~l cam~ll, lar etajele, ~aca,retcltmatlc~, la r~dul lo,~,se sublmpart m sectoare ~l toate impreun~ ~I re&,:concentnc, ca ~l Carpatll), a se d

2. Care sunt caracteristicile climatului de litoral? (Sta s b '

M~i Negre: Soar~le s.t~uce~~e 2?00 o~e/an~i prime~e 1.3~kCal/an~te In .

m~dle an~ala 1~1,3<;, lUlte 22 C, lanuane, 0,2-0,?oC, preclpltatii 350-40~pebnze manne, vantun generale de N, NE, vlscole lama; se intinde pe 0 fa' .

25-30 km in sud ~i70 km peste Delta). ~le I,3. Care ~unt caracterele C~im~tice generale ale Campiei Romiine? ~

~e~perat contl~en!al. u~or .excesl': ~n ~~t, temperatura 11,~-lOoC/an,26-i~~ulte, - 1~,., - ~ C m lanu~:, preclpltapl 45?-~00 mm/an, vanturi din V, E,lar ~ca van~n l~cale Cnvatu~, A~strul, .Bal?r:tul, ~unteanul ~i suhoveisublmparte m trel sectoare: estlc and, vestlc banatean ~lcentral de interferen

4. Care sunt topoclimatele elementare de campie ? (De lunci de te'camp, de dune, de crovuri, de lacuri). '

5. Care sunt caracterele generale ale climatului de deal §i podi:;? (Ternp"de 10-8°C/an, 21-19°C in iulie, - 2 ... - 4°C in ianuarie, precipitapi 600-85'vanturi dominante diferite dupa pozipa geografica, iar ca vanturi locale, fdunii Subcarpap, chiar brize de munte-vale imediat sub Carpap, Crivat, .

Munteanul, in est suhoveiuri; dealurile au doua subetaje, 200-500 m ~i 500-'8:0iar regional prezinta multe sectoare determinate de influentele climatice exte

6. Care sunt caracterele climatice ale subetajului climatic de stepa dL(Se afla deasupra limitei superioare a padurii, temperatura 2 .,, -114-9°Cin iulie,- 8 ... - lOoCin ianuarie,precipitatii1200-1300mm,;dominante din vest; intre izotermele de 2-0°C cresc tulari~uri).

7. Care sunt caracterele climatice ale depresiunilor intram,a1J(Inversiuni de temperatura, calm atmosferic ridicat, 60-80%, temJ?eratun"de 6-7°C, precipitaPi 600-700 mmlan, vanturi locale de tip foehn, bnze muntNemira in Bra~ov, Ciuc). '

8. Care sunt topoclimatele elementare montane? (De vale, de depres ,

versanp cu diferite expuneri, de culmi ~ creste, de in~uari, de abrupturi, d~ carst ~'9. Care sunt subetajele climatului montan? (Alpin, munte cu padure,

~idepresiuni), . ~ 'Iv'

10. Care sunt regiunile climatice din Romania? <yestlca-T~~ dlEstica arida, Bucovineana baltica, Banateana submedlteraneana, uinterferentii, Pontica, Montana).

. reul Carpaplor, in special. In cazul Rom3niei insa, ,sub aspect~, c~ ~ rtante ~i pozipa tarii ~i a Carpaplor la interferenta mfluenrelor

c sl!11t1J11~~cpileextrem-europene, ~i b~ea, pe al<;>curiparti~a ~i n~an~:di~wated totala, a acestora de.c~tre.~u~l~ carpattc~.Zonalltatea ~ltmat1c~

aCtIOap!~l in etajare concentnca cl~mattca.~l de ~edlU, cu 0 aure~la ~xtemasfoco:a nform cu influentele exten03!e (mclu~lv M~a Neagra) ~l cu 0

i}/1aIizata co, a injumatatea de nord-vest ~luna conttnentala m sud-est.'iJ1antaoc~ant~ltatul general al acestor interferente, care se materializeaza in. pe lang:~mediu (de munte, deal, campie ~i litoral) cu subetaje ~icu tipuri

. genera ecIima este cea care determina ~i specificul peisa~istic .al c~lo~ patru"gionalei> asemenea, mobilitatea foarte mare a atmosferel, ca ~l vanabllttatea

:fJtilTlpUrl, e l'nterferentelor diferitelor mase de aer fac ca vremea in tara noastra

~, scurta ., 'tjJ11P schimbatoare.

e foart:. d raporturile climei cu fiecare element de mediu, se co~stataUl111ann . d.. ,

I di I.,

I~ ndente recipro~, dar ~l .etermmlsm~ ~l contro. n p~ c tmet. n cerder relieful, c1ima lmp~ne ~l con~o~e~~ cel~ mat, m~te, ~mtre.pr~cesele

: -~ 'filogice ca tipuri dommante, combman, mtensltate, dlstnbupe m tentonu etc.wk~eregi'mulapelo,:c~rg~~are, all,ac~rilor ~ic~ar.al apel~r ~ubt~rane,pe ~~arte, ~i starile de clt1!la ~l .tl~p e~st:a cel~ mat. dtr~cte ~l,lmedla~ relapl:datii1e,respectiv ,debltel~.~l m,veh~nlem~ provm d~n p~Ot.p~utemlcesau/~l

ireazapezilor;debltele mlCl de lama sunt lmpuse de zapada ~l mghet; secarea~ ciuripe timpul verii este cauzata de secete etc..~Cat prive~e vegetafia, ea este dependenta total ~i se adapteaza regimuluiijor,al temperaturilor~ivanturilor. Din combinarea acestor factori climatici, in

-rIiteconditiide parametri ai reliefului, s-au conturat asociatiile vegetale, limitele:Wei,silvostepei~i padurii, delimitarea variata a etajelor de vegetape, limitele'~de~iunor plante ca fagul sau vita-de-vie, adaptarea unor plante de cultura,te dm exterior, ca secara, canepa etc.

r' Soluri~e,ca tipuri ~i dispunere, in Romania, stau tot sub control climatic ~i al.!.~f).1!Ul,DlspunereaaJ?roapeconcentrica a tipurilor de solla exteriorul Carpatilor,

~.l,m cadrulfiecanll masiv sau fiecacei culmi montane este impusa de cei doin amintiti

:.~:~ ii' agricul~ra, .Clima. ~i vremea au influentii in economie ~i viataorof' ,cesta este ~lmottvul pnncipal pentru care reteaua de stapuni ~i institute'cu~~e a fost foarte ~ult ~ezvoltata. Dar, ce~ mai mare influ~ntase i~taIn~~e

. nite d 'lEl~mentele,chm~~e ~e care au nevOteplantele sunt caldura ~llurmna,cificeze ~ oare, ~l preclpltapile. Pe teritoriul Romaniei, planteIe sunt cele

n~jtudineo;e\ tempe~~o~tinentale, cu modificarile introduse de latitudine ~i, tOaten;;:~rttuntle .Joase~~medii .~ide altitudine pentru Carpap. La modul~.ia, pe ~c ~l,e speclfice cltmatulUl temperat gasesc conditii favorabile in

~ caJnPl1 d al .F. .

Ii<U1at,Incoltit ~l e .un, lecare cultura insii trece prin anume faze fenologicee 0 anl1n1ita'" l~fl?nt, coa~re), cfu1dplantele au nevoie de 0 anumita caldunlJ~ce din taraumldi!a!e, Dm ~st punct. de vedere, majoritatea regiunilor.~nd oarecUm .nO~a. au condipl pedologlce ~i c1imatice relativ diferenpate,:~. Cfunpia d~l reglUDIagroclimatice. Le amintim in continuare.li10r agrocre V~st a Romaniei este cea mai uniforma din punct de vedere alcelel11aiml~attce. Atiit temperaturile,cat ~i umiditatea sunt favorabilee lahar Can~ute plante agricole, de la grau ~i porumb pana la floarea soarelui,, epa sau tutun.

La nivel regional, clima, alaturi de relief, joaca un rol important i? fetipurilor de mediu, ea interferfutdu-se direct cu fiecare element de 11led1~c'importante componente ale sale sunt: radiapa solara, temperat~~ PRovantul ~i presiunea atmosferei. Principalul efect climatic de mediu, to a (Ireprezintii interferenta componentelor climei cu altitudinile ~i fragn1entafe '52

I

I

53

54

. ile climaterice .§i bal,!eoc~in;aterice reprezintii loc~~. care .au,Staf1I1~'anta cu calitiip curatIve ~l 10 care s-au rncut amenaJan .speclale.c. 0 aJ1l I t~a sunt simple sta~uni climaterice sau balneoclimatence cfutd

1. . Aces al '.I S - A t tcura. e minerale, term e, manne, cu namo etc. e gasesc m oa e

~ociate ~Uf 1se caracterizeaza prin insolatie ridicata, aerare buna, climat.d rehe ~. .

Ie e i biochmat tomc.v racor~s ~i1ec1imatice de munte: Izvoarele (Igni~), Durau, I~v011!1Mure~ulu~,· Stapun'ana Br~ov, Paciul Rece, Predeal, Azuga, Bu~em, POlana Tapulm,I RO~~'~~I(Gorj), Muntele Mic, .Semeni.c; Trei Ape (Se~eni~), S.~a de Vale

iJli~,RanSunt indicate in: aste~le, d:blhtate,. .su.rmenaJ fiZI~. ~~ ~telectual,~d~as~):rahitismla copii, an.emll,dup~ p~eur~zll~lpneumopatll.v~rot1ce~ _

> rtJroJdJetiunilec1imaterice dm d~preslunde m~amonta?e:. Cohblta .(Barg~u),. · Sta, Rucar, Poiana Marulm (Muntele MIC). Stapum balneochmatence:

ia, ~~ Domei, Borsec, Baile Tu~nad, .Sliinic .Moldoya, Cov~sna, Baile.~a,lane.Geoagiu-Bai, Mo~e~a. A~stea dm urma ~ ~l ape. m1O~ralesaur'cul . ~untindicatein afecpum cardlO-vasculare,endocnne, resplratom ~.a.,~.e~~tatiunilebalneoclimatericedin dealuri ~i podi~uri: BaItate~ (Subcarpa~i~ovei),Nicolina(lfutgaI~i), ~~veja, S~-~onteoru~ Slanic-P~ova, Pucioasa,

lie Govora,Baile Olane~l, Cahmane~, Cacmlata, Sacelu (Gor:J),Bazna, Ocnac'Jlui,Sangeorz-Bai,Sovata.Aici, clima se asociaza cu ape foarte diferite, de acecaicatiilede eura sunt diverse de la 0 sta~une la alta: aparatul locomotor, boli deti~afeetiuniale riniehilor,hepatobiliare,ale tubului digestiv,gineeologice~.a.

>. .' Statiunile balneoclimaterice din campii sunt de obicei complexe ~i~iateeu helioterapie. Sta~uni mai importante: Amara (de Ialomita), Balta Alba'zau),Bueure~ti-Foradex,Baile Felix, I Mai, Buzi~. Sunt indicate pentru:atism,ginecologie,afec~uni neurologice... ~tatiunile balneoclimaterice de litoral: Mamaia, Constanta, Eforie,

.'urghlOl,Costine~i, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai,a Veche. Sunt indicate Pentru: reumatism boli neurologice ginecologiceat I' . '"

o oglee,respuatorii, 0 caIire generala a organismului.

~chimbariale climeiIn I . "

hnbarieg~tu~ .cu clima incepe a fi recunoscut faptul ca in ultimii ani au loc-Sud ere

t at!vlmportante in sensul unei cre~eri a aridizarii, care se extinde de la"Scat .'fatci d re vest, lar trecerea de la anotimpul rece la cel cald nu se mai face

' estul de bru' " . . dI . practic . sc ~l cu v~apl man e temperatura. De exemplu, in anul1ft fenorn ' nu a eXlstat deloc pnmavara. De asemenea, se inregistreaza tot mai

2000 (~~~eteorolo_gi~eA deosebite. Din Raportul privind starea mediului inIrnaredec't ) rezulta ca 10acel an temperatura medie pe tara a fost cu 1,8°C

. I !arii(4-~ .ce~n~rmala(8,3°C),temperaturilemaxime au dep~it 40°C in~~rile rn.l~he ~l 21-22 august), atingfutd 43,5°C la Giurgiu (5 iulie). $i

~i, cevlnlme au fost foarte scazute (sub - 25°C in munte, in sudul ~i in~rea Ciuc~s~b ~ 30o~ in depresiunile din Orientali, respectiv _ 33,l°C la., atingan~n 6 l~uane). Pe de altii parte, precipita~ile au fost ~i ele foarte

o medle pe tara de numai 430,7 mm.

l.

. CfunpiaRomfutii~iDobrogeaau solurifoartefertile,dareIi .

contrast~ termiee mai ridicate ~i sunt prezente diferen~eri intre p;atl~-cen~ ~l de vest; in special Dobrogea ~i Biiraganul primesc precip/l~ ~"

pupne decat neeesarul plantelor, dar uneori in aceste regiuni ap I at~le:,~es de um.ezeala. .Aceasta fac; ca recoltele ~a varieze de la an la': r sel;;mel 0 necesltate. Lltoralul are msa un eoeficlent de evapotranspiraf' ng~~de aceea plantele sufera mai pu~n de useaciune. ,Ie rnai.

. . P~di~?l ~~Subearpa~~ .~etiei, ea ~i cei ~e Curbura, au solu' 0fertlle deeat campla, dar condlPl agrometeorologlce mai bune cu n. ':1

ridicate (600-700 mm~, ~i S?u ~ub adapostu.l Carpa~lor din pu~ct deP~~~PJ.:!en?me,?-e meteorol?glee daunato~e. So.lunle, fr~~e~tarea ~i pantele d~rl,.0msa calltatea eultunlor, cu exceptla pomllor fructlfen ~la vitei-de-vie Jrn:in

. Podi~ul ~i Subcarpatii Moldovei se caracterizeaz5.prin V~riti.

m~tie~ mari, eu i~tense fenomen~ meteor~lo~ice neg~ti~e. 0 oarecare e~c~Campm Moldovel, unde producplle sunt slmllare reglunllor sudice.

. Podi~ul Transilvaniei are condi~i agroclimatice mult mai stamfragmentarea reliefului face ca solurile sa fie mai sarace ~i cu productii m""Exista, de la un loc la altul, eonditii favorabile pentru majoritatea culhIrild..

Clima ~i organismul uman. Existii 0 ramura a ~intei care se ocupa c.'"dintre caracteristicile regionale ~i locale geografice, indeosebi climatice ~i'fiziologice ale locuitorilor, numitii bioclimatologie. Studiile respective ~ d~tipurile ~i regiunile geografice din Romania corespund in mare eu tiregionalizarea bioclimatica (vezi ~i Geografia Romaniei, vol. 1, 1983, p. 21volumul citat sunt amintitemai multe unitii,tibioclimatice~iefectelelorfiziolo..,

. Uni~le de cfunpie ~i podi~uri joase din sud-estul tiirii au o~exeitant- solicitanta, care solicita marcant sistemul nervos central, nervos~,~i activita~le glandelor cu secre~e intema. Aici, amplitudinile tennice. .precipita~le reduse,existiiuscaciuneridicata,insola~emare ~ideseschimbarid. Bioclimatul de litoral este in parte similar cu cel anterior, dar c Co

pulmonar mai mare (din cauza umezelii creseute din atmosfera),similaraIde peste 2000 m. Confortul termic de vara este mai ridicat in specialin pa zilei, insola~a este maxima. . .' '

. Unita~le de cfunpie din vest ~i restul dealurilor ~l PO~I~u~lor ~700-800 m au climatul eel mai moderat din tara; respectiv, un blOchmat;1

solicitii foarte putin sistemul nervos central~i vegetativ ~i gl~del~ c'rointerna. Stresul global anual (pulmonar ~i cutanat) are valonle ce e -indeosebi in Subearpa~i Getici. d

. Muntele are un bioclimat tonic-stimulent intre 700-2000 m,de 1500 m seade confortul termic ehiar ~i vara. Cli~atul mo~taJldi~i echilibreaza activitii~le sistemului nervos ce~tral ~J veg~tatlViuiIactivitatea glandei tiroide ~iin general spore~te rezlsten~ orgaOlSmUstimuleaza termoreglarea, cre~tenumarul de globule rO~l1. . e d~

In eadrul tuturor bioclimatelor amintite apar ~i fenomene.ncg~V de"vreme care produc suprasolicitiiribiologice peste limitele fizlOlog1CCAcestea apar la perturb$i atmosferice puternice, cauzate de trecer:raatmosferice,cicloni continentali sau mediteraneeni,exces ~e ~mpe~a,Efectele sunt resimpte mai ales la biitrfuti,copii ~i sufermzl de~ ii.afecpuni cardiovasculare ~.a., iar regional se manifestii mai des in caIUP

55

56

APELE

Autoevaluare - intrebari ~i rAspunsuri

1. Care sunt unittifile bioclimatice din Romania? (De campie .joase din sud-est, de litoral, de campie ~i dealuri in vest ~i in restul d~l Ppodi~urilor de pana la 800 m, bioclimatul de munte). eal~,Jj

2. Unde dominti climatul eel mai moderat, care are un bioclimat d(In Campia de Vest ~itoate dealurile ~i podi~urile, mai putin cele din sud e CI1~.

3. Care bioclimat este eel mai stimulent-tonic? (Climatul de mun;St), ,Intre 800-1500 m). ' tnqj

4. Care sunt stafiunile climaterice din depresiunile intramontane? (c ,,"Cheia, Bran, Rucar, Poiana Marului). . 0

5. Care sunt sta,tiunile balneoclimaterice din depresiunile intrarn \1,(Bo~a, Vatra Domei, Borsec, Baile Tu~nad, Slailic Moldova, CovasnOI1t~Herculane, Geoagiu-Bai, Moneasa). a,

Bibliografie

. Balescu O. I. ~icolab. (1962), Viscolele din RP.R, CSA, 1M, Bucure~.. Berbecel O. (1970), Resursele climatice ale Romaniei ~i caracteristitJ"

agroproductive,"Problemeagricole",XXII, 10. '

. Bogdan Octavia (1980), Poten,tialul climatic al Btirtiganului, ,Academiei.

. Bogdan Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatitJiRomania, Institutul de Geografie, Tipor Sega Intema~onal, Bucure~ti.

. Bordei Ion N. (1980), Fenomene meteorologice induse de configCarpafilor fn Campia Romanti, Editura Academiei.

. Ciulache S. (1997), Clima Depresiunii Sibiu, Edituradin Bucure~. '

. Dumitrescu Elena (1976), Curs de climatologie R.SR., Centnflmultiplicare al Universitatii Bucure~ti. :;~

. Mahara Gh. (1977), Campia Cri~urilor- studiufizico-geograjic cup.~specialti asupra climei, In volumul Cercettiri fn geograjia Romaniei,~tiintifica ~i Encjclopedica. ,"

. Neamu Gh. (1998), Clima Olteniei deluroase, Editura Ars D0,Bucure~ti. '-

. Stoenescu ~t. (1951), Clima Bucegilor, Editura Tehnica. . /im

. Teodoreanu Elena (1980), Culoarul Ructir-Bran, studm Ctopoclimatic, Editura Academiei R.S.R. .. .' de(1

. Topor N., Stoica C. (1965), Tipuri de circulafie ~i centrll bariciatmosferictideasupraEuropei,1M,Bucure~i. . III (~

. x x x (1949, 1954), Atlas climatologic R.P.R. I (1949), II ~I ~IMC, Bucure~ti. .

. x x x (1962-66), Clima Republicii Populare Romane I, II, 1M.

. x x x (1966), Atlasul climatologic al R.SR., 1M. . .

. x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, Editura Acadenl1el. spo

. x x x (2002), Romania - Mediul ~i reteaua electricti de trangeografic, Editura Academiei Romane.

IMPORTANTA-,ISTORIC, CARACTERE GENERALE

;~,...

'I'

~, elementprimar de baza al medi~l~i~~eografic, e~e indis~ensabiHiv~etii:, . j\P~tuie~i materie prima pentru actI~ltaple p~oductIve, s~~a de ~ne.rg~e~!~ con~ransport. Prin circuit~le sale, devI~e s~rsa ~egen~rablla, t?tU~1 hml~~~e. de. ntm necesimple vItale, economlce ~I soclale, ~I totodata degradablla,nutatlv pe . ~. bl ~ .

aI~

.,_r.' '. luarii efectuate de om. De aceea, apa reprezmta azl 0 pro ema napon a,~OJ1~~~diala,mai ales sub doua aspecte: asigurarea cantitiifii ~i calitii{ii necesare

~I darirea complexii ~i echitabilii, pentru 0 dezvoltare durabila.o.spo c. I d

.rafi ~ . T

Romaniadispune de toate J.ormee e orgamzare geog ca a apel pe J.erra:

,f;JJ1t1,fll/vii, lacuri~ape subterane~i0 ~re. Sursaprinci~~ de apa a tariiAo.f~~ea:atIisa rfuIrile,dar ~l celelalte surse au lIDpOrtanta lor. Pnvmd harta Romamel, les m

identa,ca un specific esenpal, reteaua radiara ~i colectata circular a raurilor, precumensitateaacesteia. Totu~i, in raport cu majoritatea tarilor Europei, Romania este

dicitarain apa, cu exceppa primaverii ~i a anilor ploio~i.~, Importanta vitala ~i economica a apei a sporit ~i aceasta a inceput sa devina 0nblema esenpala pentru tarn 0 data cu cre~erea populapei ~i cu dezvoltarea

~nomica, indeosebi a industriei, a agriculturii intensive ~i a urbanizarii. S-auus astfel observaPi continue staponare ~i cercetari ~iinpfice. S-a inceput cularea unor stapi hidrometrice, mai inmi pe Dunare (la Or~ova 1833 ~i

,ncova!834)1 , iar apoi in toam tarn. Au luat ulterior fiinta ~i institutii centrale ~ilene. In ,1851 a fost infiintata Direcpa Generala Hidrometeorologica, azi

'{1!Ili.':g:tut~Napon~ de Meteorologie ~i Hidrologie (INMH). In 1991 s-a infiintat ~ilegis~ti utonoma Apele Romane, cu filiale teritoriale, S-au luat ~i masuri.'. D~e,pnn Legea Protecpei Mediului (137 /1995) ~i Legea Apelor (107/1996).

f~ pa 1950au Am t ~ ~

1 ~. .. .fi d.aI

'

, ~c1usiv Sinte cepu sa apara numeroase ucranA~~l~tl ce . e specl lta~e,/,t()tnaniei( ze, cum ar fi: Geograjia ape lor Romamel (1. UJvan), Raunle

~nQrea (tntnonografie IMH), Morfometria bazinelor hidrografice (1. Zavoianu),..'~. Sandula~~ografi~ ISCH),.Lacurile Romaniei (P. G~tescu, I. Pi~ota, V, Truf~,

..;reQNeagra' 4dnana B~er ~.a.), Atlasul cadastral al ape lor (1964 ~i 1992),, itol1,UIR,P.R (Y. Tru..f~ ~l ~MH) etc., Studiu hidrogeologic de sintezii pentruJPncajan) h' (R. C~dere ~l colab.), Apele minerale ~i termale din Romania~1(I983) ~tc~drolo~l~ (En~ic~opedia geograjicii, 1982), Geograjia Romaniei,

. Lucranleammtltestaula bazaacestuicapitol.

59

60

Ctiteva caractere generale ale hidrografiei· Romania dispune de toate tipurile de organizare geografica a .

tluviul eel mai important al Europei, lacuri de dive~se tipuri, ape Subterape1de !fum ~i platforma continentala a Marii Negre. Intre aceste ape se ;ne, ~circuit dinspre Carpati spre Dunare ~i mare, ce poate fi socotit 0011~~hidrologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic. subs1-

· Tipurile geografice de organizare a hidrografiei au fost dete . ;

evolu~a paleogeografica a teritoriului, de relief ~i de climat. Raurile s- 011111.

conform ~pecificul~ Carpa~lo.r~i ~ n:gi~~lor sub~rd~natelor, apele SU~~eOrg"

acum~lat m s~nle pe~~abde 1m campn, ~epres~~, podi~uri,teraseetcrr~s-au 10stalat10excavatlunlrestranseale reltefulUl,lar Marea Neagrai ~' .excava~une a scoartei avand la baziicrusta de tip oceanic. n -Q

. Cu toata varietatea tipurilor de ape, Romania se afla printre tanl .ale Europei in ce prive~te apa dulce, avand numai 2705 m3Ian pe locuitoreJ4000 m31l0cuitorin majoritatea celorlalte tfu1ale continentului. Deficitara~~noastra~iin distributiacantitativateritoriala. ;.I

. in ~e prive~e 3!pectul c~titativ global, .existii 4864 de diuri (cu'5 km lunglme), care 10sumeaza 78.905 krn ~l un volum mediu an~

37-40 miliarde m39a seeete scade la 20 mId. m\ carora Ii se adauga Dun._170 miliarde m3Ian ) (1avarsare, circa 200 miliarde m3Ian). Lacurile naturalei'

volum de circa 2,2 ~iliarde ~3 (sursa: Atlasul ACadastra!, 1992), iar cfJ.acumularede 1142mlhardem . Apele subterane10sumeazaun volumm~1.9,6 miliarde m3 ( ), Marea Neagra 530.000 krn3, iar lungimea litoralului rom;este de 245 krn (datele de mai sus circula in cele mai multe surse).

Intr-o Schema cadru de amenajare §igospodarire a apelor, a bazinelorhidro:din Romania, cu date la nivelul anului 1993, la MAPM, sunt indicate urmAtoarel~"Resursele de ape ale Romfu1iei":150.000 kIn lungimea cursurilor de apa; potentia;teoretic al murilor interioare39,6 tniliardem3/an;potenpalulcare revineRo .DunAre 53,2 tniliarde m3/an; in regim natural se pot utiliza din murile interioare.~miliarde m3/an; lacurile naturale sunt in numm-de 2300 ~i au un volum de 1 milapele subterane au un potential teoretic mediu de circa 9,6 tniliarde m3. BilantIDJ,resurse ca potential teoretic mediu este de 103,4 tniliarde m3/an. .. "

Factorii care determina ~i injluenleaza hidrografia sunt urmatoOl:

petrografla, clima ~i, intr-o mai mica masura, vegeta~a ~i omut.. ~(I). Relieful,prin etajarea~idispunereasa coneentrica,a lmpuSca ~a d

rfuuilorsa izvorascadin Carpa~,sa se dirijezeradiar,sa fie colec~e .~coneentricii (Tisa, Dunare, Siret, Pmt) ~i, in ultima instanta, apa lor sala~ .Dunarein Mare~Neagra (Ponti~)..~~~i ~t ~i ~ A~l .al ~~od~~colecteaza 70% din volumul de plOl ~lzapezl, ee aJung apol m ~~. V~ a ba apelor este imprlmata In mare masura de pantele reliefulUl, mf ormhidrografiee are ~i0 explica~e geomorfologicii. '

afia, prin aranjamentul straturilor permeabile ~i impermeabile, prinpetrog;tora , combinat cu pantele reli~fului, .imJ?unec:mt?n~e.a~ vol~m~l,

jerea ~c~ circula~a sau st;ag~area acestela la dlfente adancJm1 ~I 10 dlfente

~e ,apa ~ri (c3mpii, d~pr~sl~m, ~~t etc.). " . . ~oi ~Il~cU prin precipltapl ~l van'!.tIa ace~o~ ca ~~pnn evaporape, influen~· CII111~entare ~i de curgere. In RomanIa, regtmul de scurgere este de tIp

-ul de ~1 ental ~imontan, dominant toren~al, cu exeep~a Dunarii. Debitele cresc~t-c.?nnn la inceputuJ verii ~i la ploiJe toren~ale de varn sau chiar de iama In

ItpJ1/11av~e varn, toamna ~iiama debitele scad, iar unele riiuri chiar seaca.La S~~tatia are un rol moderator In scurgerea apelor; ea consuma ~i evapora· Ie~ p~urile ~i stratul de frunze cazute re~n 0 mare cantitate de apa,

;.Ia PC~I,erile spasmodic~~ier~zi~ea.. A A .~.d som~l a modificat ~! moAdlfi?3mult hld~grafia. In ~om~!a, a de~e~

., mari mJ~inoase dm Campla de Vest ~l multe luncl, a ndlcat baraJe ~lete ~ I.

t at . A

al' fonnand nenumarate acu~, a .crea can e pnn ~careapa se scurge m te

If;. spre exemplu, CanaluJ Cn~unlor, Canalul Dunare-Marea Neagra etc., sau

1~~I;iconducte de alimen~e cu ~a a localita~l~r, canale de iri~at, a ridicat sau:r,oratnivelul apelor freatIce. Dar, 10 muJte cazun, omul polueaza apa.

Autoevaluare- intrebari ~iraspunsuri

1.Caresuntformele de organizare geografica a apei pe teritoriul Romaniei?"ri.unfluviu,lacuri, ape subterane, Marea Neagra).

i. Enumeralicinci geografi-hidrologi ~iprecizap principala lor contribu,tie!'-Ijvari...,P. G~tescu ..., I. Zavoianu ..., I. Pi~ota ..., V. Truf~ ...).

3. Care sunt caracterele generale ale hidrografiei Romaniei? (Romaniadiitoatetipurile de ape; organizarea geograficii a acestora s-a fiicut In func~evolu~apaleogeografica; suntem deficitari in ee prive~e voJumul de apa

~ pe locuitor - 2705 m3/an, media europeana fiind de 4000 m3/an;dispunerea;!o~. in teritoriu este foarte inegala; cantitativ, Romania disp-une de:nuhoanem%n din rauri, 53 mId. m3Ian din Dunare, 2,2 mId. m3 lacurilerale,9,6mId.m3apeJesubterane, iar Marea Neagra are 530.000 km3).' ~'

oPreCiza{i numarul ~i densitafea raunlor de peste 5 km lungime! (4864, ~! ,33 kmikm2).

ti~' Ce lun~imi ale raurilor domina in Romania, cat ~i de ce? (Cele sub 51 krn6P~port1e de 97%, din cauza dispunerii In cerc a CarpatiJor).

'CJj;ftj?a(~ SUn!prlmele patru raun romtine~ti, ca lungime, ~i pnmele patru, cale~f(Ve. allil!1glme,Mure~, Prut, OJt ~i Sire1, iar ca suprnfata Siret, Mure~, 011,7 C Zl ecpa unnatoare).

iQ t(; su~ caracterele geografice generale ale raunlor ~i relelei de rdun din

'YodeM:orasc 7~% din ~a~; sunt colectate In proporpe de 98% de Dunare ~i' .IPalii a !'l~agra;~unt dISpuseradiar ~icolectate circular; au 0 cumpiina interioarn

Ie;re:i~ca; ~reZU1tase~are cu specific hidrologic de munte, deal, depresiune ~i8. Care e alunentare ~lscurgere este influentat de clima, relief~i mea).

d~ticii _ B~l1t tipurile de relele hidrografice? Indicap ~i un exemplu!la-in no darladul, rectangulara - Bistrita, radiara - in Masivul Ciu~,'Cqre I<ul Culmii Fag~). '.

'afla,cI~Ul1tfactorii care injluenleaza sau determina hidrografia? (Relieful,una, Vegetatia ~i omuJ).

61

3 Sau 85 mId. m3partea RomfuUei,respectiv Y2din debitul mediu la Bazia~.4 Alte surse indicA 8,4 mId. m3sau 9 mId.

]

I\1

RAURILE - RETEAUA INTERIOARA..

Pentru Romania, reteaua apelor curgatoare are cea mai mare inz .sursa de apa, vitala ~i economica. Aceasta re!ea contureaza tot°1"(cJ.alini~entele de bazii ale ?iir!ii tiirii.no~tr~, in lun~ul !or situandu_s;d~"~ezan, re!eaua de drumun terestre ~l maJontatea oblecuvelor econom' ~lI c:::. . II WOO

) ICe (t:'a slar~ltu ucrarll. ~I.

Inventarierea cadastral a

Inventarierea cadastrala a apelor a inceput in 1958, iar in 1964 a fost -'-Atlasul cadastrnlui apelor din Romania. Actualizarea acelui atlas s-a fieut p~cu. I?ate morfo-~idr~grpfice asup~a relelei .hidrografice de sup~afal6, pu~~ .Mimsterul MediulUl. In conceppa acestul atlas au fost delImitate 15hid~og~cew de ?rdin~1 I ~(in.si~~m ze~imal, Gravel~u~)~i ~ventariate 6 ordbazme, pana la mcluslv raun mlCI(ordmul 6) care sa mdephneasca,simulcondi~i: 5 km lungime, 10 km2 suprafata bazinului, debit permanent pe apJ;;anul ~i0 vale individualizatiigeomorfologic.Noile masuratoriau adus modific~prive~ lungimea unor rauri, suprafata bazinelor, densitatea retelei hidrografloTotodata,Atlasulse refera~ila Delta, litoral, lacurilenaturale~ilacuriledeacl1~

1

fl

~~1,205.10;,;

~~,~2~~~1~~~~,46:ti)4

Fig, 14. Date asupra bazinelor hidrografice de ordinul J(dup~Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).

Cele 15 bazine de ordinul I (fig. 14) sunt afluen!i direc~i9~~)~'colectori: Dunare (prin Tisa), Dunare ~i Marea Neagra" (Atlas, I 'aexceppi in ce prive~te anumite bazine, cum ar fi Aranca ~i Gala~ca1Mure~, Timi~ul ~i C~ul a~ate la Bega, Nera la Cerna, sau Crasna '

Litoralul, in intregul sau, a fost socotit tot de ordinul I.62

. ea raurilor, inclusiv sub 5 km, este apreciata la 115.000 km5.Dintre,ling,; t codificate, ca rauri de ordinul 1-6, 4864 cursuri de apa, insumand

a aU o~ ce dete~a 0 de":,,ita..tea ~te1ei. hidrografice (nu. densitateais ~) de 0,33kmlkm , darcare vanazape bazmehidrografice(fig. 14~l15).el1l<'".

0.35 0,3S

-AI:

I /'

~,

0.34

/

tl V?

,

j Fig.15. Densitatea retelei hidrografice din bazine hidrografice de ordinul J(dup~Atlasul CadastruluiApelor din Romania, 1992).

in cadrul acestui numar mare de rauri se remarca 0 caracteristica impusaticde cercul Carpa!ilor, ~i anume ca 97% dintre ele au 0 lungime sub 51 km

ZIfig. 16~i 17). Raurile care au pe~te500.km de~n 0,1% ~i sunt numai patru:9~ 761krn(803 km in total), -Prut]42 km (950 km in total), 91t 61ikrrI ~i~iret

!l"'-~ ~706kIn in total). Peste 1000 km are numai Dunarea (2857 km in total).JQ.~~otnv2e~e rnarirnea bazinelor hidrografic.e, ordinea este urmatoarea: Siret..0 10/.) ~ (18,1% din suprafata tiirii), Mure~ 27.890 km2 (12,4%), Q1124.050 km2

' .' C~t'o~e~15.740.km2(6?6%)(fig..14). . . .inbaz.pnve~te~ensltatea hldrografiel pe bazme de ordmul 1, cea mm mare 0linc~nul ~erel (0,42) ~i bazinele.Oltului ~i Prutului (0,41) ~i cea mai mica se

" , Debrul htOralului(0,17) (fig. 15).

~iI7~telf nzediianuale cele mai mari sunt, in ordine: Siret 222 m3ls, Qlt 18Q~3~mIs (la &ontiera), Some~ 121 m31s(la Uontiera), Jiu 93 m~ ~i Pmt 90 m Is.

hef1zQ

Seifld~Qdrude amenajare ~igospodarire a ape/or, a bazine/or hidrografice din RomdniaICa150.000 km lungime, rnurile fiind grupate in 12 bazine ~i spafii hidrografice.

63

Cod CumxIdeapt LungmofII\8I LUfVmeret.....- COOtiCIIIhIIIrognIiCIhict"1X--"" codIflcatJdelfSfOfln\!(*(J\4M1Ic cad...,..bin).. orjrUI '" kin IanflU I 123 1592 316""""'" 11-1 403 5528 68SCII"". ".2 54 108 122C,isuI1 II 3S5 5785 922Mwes 1V.1 797 10800 1:122At...1 1V-2 !!I.-... ._...B!ler IV. 1 61

rA;;;;' V.1 80 1418 'T 149n... V.2 150 2434 I 378Car" V-3 3\ 502

I Hell 1/1.\ 3CI 574I

Coma 11I-2 2 52 75Jiu \111 233 3867 SS3Oh VIII 622 8872 1291Vede8 IX 81 2036 290A- X 178 578 \133la_I XI 145 313\ 537Siro! 1<1 1013 \5157 \762PnA XJII 248 4551 7800II1aI1 XIV 179 4540 13&4Ulera! XV 64 918TOI tI Romlllil 4364 79905 I 1178

m.2 1oII/I<Jn' lan'4540 0.35 1709

157<4010/ 0.35 46882100 0.34 331

14960 0,39 375927890 , 0.39 9147

1080 030420 0,15

4470 0.32 703

7310 0.33 2009\280 , 0.39 405

1380 i 0.42 161

1380 ! 0.39 756

10080 I 0.38 3777

24050'7: 0,41 8404

5430 0.37 478

12550 0,36 3283

10350 0.30 2365

428904 0.35 15682

10990 0.41 \08.

332SO 0.1 3316

5480 0.17 558

237500 0,33 63418

0.42-0.41 0.41

0,33

ROMANIA

0,17

"'II ,, ...

iClIo ..c

11 5 t;j ... If). ;:f '" z5

.., 51 Co< f5 !:j Q .., 0 :z...tS '" ::> ... 4rI _. to;

ff :oJCD 1= z u => 0 > -< s W Q-- -V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIVxv

"

i,

O,1S

I:-';.,(1), :>:w

< ::I'" 0 co:-= ""_0I II

I

_hillroglll~. Cod Sub611unISIIIQnIPtde Nt. limgImebaM8!C 1 IonTisa , 119 1301SOf118$ '-1 39$ 4546Claw '-2 53 514

CrI!lI1 III 351 4779

MIl" 1V.1 782 8610A_a 1V-2 18 214j;' 1V.4 - . 1

80ga V-I 17 1012 1Tmis V.2 145 1816 2Cam V.J J1) 423 1Her.! \11-1 35 431

C \11.2 41 445 1 79

JIll VII 226 mo 3 186011 VIII 604 7190 12 787

IVodea IX 11 1028 6 402IAr085 X 161 2477 8 556liIkrniIa IX! 140 2247 2 152

Sin! XII sea 11321 24 1647

Prll xm 240 2977 4 320Dun.Ir. XIV 167 2450 8 S09

UoraI YN 61 125 3 193

TOIaIInRomMia 4702 ssm 100 6917 I 57 I 9964 I 4 .. .

Fig. 16. Repartizarea re,te/ei hidrografice codificate din bazine/e hidrografice tde ordinu/ 1pe categorii de /ungimi

(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

~~113

79

13

lli.50S

--'

143

.!~.!!~!~3

§!~!!!!1~E1~.lli406 1075

615.

.~142

T

2677 1°75

,-"

< 51 km 51-100 km 101-500 Ian 501-1000km >1000\wi

Fig.17. Diagrama defrecvenfo a /ungimii cursuri/or de apo(dupa At/asu/ Cadastru/uiApe/or din Romania, 1992).

64 ,

..

racteristici generale ale raurilor $i retelei de rauriVJlele ca .. .fi . ~. ~

d ~

te ".afic ~ 1. actenstlcl pot Impaqlte m oua ca gom. geogr e y

Aceste car

>_tir.ative. . ticile geografice sunt legate indeosebi de influentele relicfului,Carac~erls. . rocdor. . ~

d.

C .(700/

) te h'

d fi ~ fi.

d

_1i..,eJ~J . .tatearaurilor lZVOrasc In arpap /0 ,re aua 1 rogra ca m~ ~oo . .· . b~ Ie

! . apnn 0 ~ . .1 ~ '

I fi. d.

d tif1lI7X1t1Cunarea colecteaza 98% dll~totaIu raun or: re~eaua In ~l ~n~~ea,!,· D lor curgatoare se varsa m Marea Neagra, hldrografia Romamel fimdiBTwta!u! ape

lip"n:1~elul Carpatie.im~rimiiniuri!or,° dispunere~adlarli(concentricaspre. a Transilvamel ~l dlvergenta catre extenor), lar margmtJe clrculare aleDepreS~~ejCarpatic impun 0 colectare extema eireularii.

DomenJUT~tcercul montan a fixat 0 eumpiinti interioarti prineipalti earpafieti aI· f;\,.;istrapunsa de trei culoare importante: Some~ul,Mure~ul ~i 0ltul, toate

lPeor '

I "

.. nandDepresiunea TranSl V~J11el. . , . ~ "

· Cumpana dintre bazInul Tlsel ~l cel dunarean propnu-~ls ~ece p~steRJpa~iOrientali p~a .la H~m~u - Izvorul Mure~u.lul ~l ap~~ p~m POdl~ulfutibaciului - MunPl Cmdrel - ~ureanu - Retezat - POlanaRUScal_ mterfluvlUl

p~ga~ T~:~ a imprimat rnurilor, chiar Ii Duniirii, sectoare cu specific htdrometrtc"idrograficdiferite: de munte, de deal ~ipodi~, de depresiune ~ide campie,' · Regimul de aliment are ~i eel de scurgere sunt influenptte de c1ima, relief ~i roea.imuJde alimentare este in principal dinploi, apoi din zApada~idin izvoare, RegimuJ

. ;~cUIBereeste de tip tempcrat-continentaI (regim toren~al, cu excep~a Dunaril), cu!I,.. fuanemati PrimAvaraIi la !nceputuJ verii, sau In unele ploi IoreuJiale de varli Ii eu~~Itefacutemici, pana la secare in unele cazuri, la s~itul verii ~itoamna.

. Car.cteristicile generale cantit.tive defiuese, in mare, ~i poten~alulnomiC al raurilor.

',. .. NUUJiiruIramilor de peste 5 Ian este de 4864 Ii insumeaza 78.905 Ian, cu °ji~taoteo

de 0,33 kmfkm2. Impreuna cu raurilemai mici, lungimea retelei se ridica~ . Okm,

~re; ;:~~mul '\" api!aI raurilorinterioareestede 37-40miliardem'/on, ceeaee'£\'nOc~1o 05 m pc loeuitorin regimnatural (mediaIn Europa este de 4000. JiI!r r).l>tnvolumulde 37miIiardem' nu pot fi fulosi~decat5-6miliardem'

' ..., medlU,

, ~''U:(6~~ din volumul mediu onual aI rnurilor se fODneazij in regiunile delIIocadere'; I' de deal Un II podilUri (24%) (adica peste altitodiuea de 300 m) Ii eu· S nord ~l Vest.

. · fn~~gereamaxima pe anotimpuri este primavara (40-50%).

IUCSted tcurgerea maxima ~i cea minima exista diferente enonne. Raportul~, ~OO,dar se '!iunge Ii la 1/1000 ~i chiar 1/2000. De exemplu, pc Buzanpc ~iituri ~ .Ostde !.'3 m3/~,iar cel maxim de circa 2000 m%. Scurgerile maximecOlernuJl Inundapl de pnmavara ~i vara, in mod exceptional ~i iama ~i toamna.' me COnducchiar la secarea unor rfuu1.

I

j

,~Ij.

I'

..

65~

-. .- ,. . - -51.100kin 101.500kIn 501.1000 !em

"'518'000\mHr. Lungune Hr. l...ghe Nt. I.ungIme Hr.1m kin kin

"" I4 2915 309 3 613 . .

1 1344 4 703 I --.,.

11 3 608 1 7611 114 0-

.I"

1

f

i!.,I.1t.

Sursele de alimentare a raurilor

Raurilesuntalimentatedin ploi,zapezi~idin ape subterane: ~ i R_ Alimentarea numirn superficialti se compune din ploi ~l ::apez~o:-

dintre acestea doua in alimentarea scurgerii apei in muri dife~ CUpr'altitudinea ~i pozitia geografico-climatica a unirn!ilor de rel~ef:Hi1alimentarea superficiala participa cu 60-80% din scurgerea fluVlatlRomaniei, iar cea subteranti cu circa 30%. "66

, ntarea nivaJa are un aport de 50-70% din cea superficiala, la altitudini1 - A1J1~edini de cfunpie, zapada topita scade mult, dar ramane destul de importanta

~. La aIntO scurgerii (cu precadere iama), deoarece, de~i aici p~oil~ au 0 ponderealiJt1enr.a:;85% din precipitatii, intervine 0 intensa evapotransplrape; de altfel, in

'8I1oaliide rea de yarn este mai mica decat cea de iama, deci in multe ~e de_~pii, s~Urgetarea nivala ramane importanta la nivelul unui an (60-80%). Intre cele:;,arnpieaIunenmuntii inalti ~i cfunpiile, pe cea mai mare parte a !fuii (intre 300-1600 m)doua.e:1re.me'ntare~pluvio-nivaJa (40-50% zapada) ~i cea pluvialii moderatti (30-40%don11~aaI~eaceasta din unna domina estul tarii, inclusiv estul Orientalilor, unde indinza~ada, st cad multe ploi torentiale (I. Ujvari, 1972).Topirea zapezilor provoaca

iuI1ie~:~~primavarn~iviituriledinacestan~timp~ombi!l~~ pl?i).~ .npele_ Alimentareapluvialti. se face cu p~e~de~e In m~-IU~le, can~.In .muntl ea

v ape mari pluvio-mvale de vara, lar In locunle Joase, vlltunle de laprovoaca ..~. eputul vent. . ~ . v ~

!fiC _ Alimentarea subteranti (30%) are 0 lmportanta deoseblta cand se reduce. {I. lipse~tecea superficiala. Ea este mai mica in regiunile aride (15%) ~i in

~~montOl Getic, iar in ~Ba~an, unde ~filtratii~e sunt pU}ernic~ (mai~ ales inarealele endoreice), ramane SIngura sursa de aIlmentare. In schlmb, In unele

"depresiuni intramontane (Bra~ov, Ciuc, Giurgeu ~.a.), sau chiar de podi~ (Fagar~)~imentarea subterana participa cu peste 35% din scurgerea medie anuala.

Scurgerea apei

" Scmgerea ape! ffiurilor este in functie de precipitatiile de tip temperat->rontinentaI~arpatic.In timp, scurgerea variaza in functie de caderile de precipitatii ~i,/.'detopireazapezii; exista insa ~i0 variatie regionala impusa dominant de altitudine, dar:1de alp fuctori de mediu (geologie, vegetatie, soluri, interventii umane).") Cele mai importante sunt variafiile anotimpuale, care detennina unnatoarele

',~Uri,de ~.cur!5ere:apele mici de iama (din cauza inghetului ~i stocarii apei in, " peZl),vlltunle de iarna (in vest ~i sud-vest, la venirea unor mase de aer cald);I.~el~ ,marede primavara (incepe topirea etajam a zapezii) ~iviiturile de primavara,.;s:'o bru~~ d~.zapada plus ploi); apele mici de varii (cre~e evapotranspiratia ~i' tore .~ecIPltatllle) ~i viituri de varn uneori cu inundatii catastrofale (ploi

&01~t~u~); ap~le.~i~i de toamna (precipitapile sunt absorbite in mare masura de~ p sol)~lVlltunreduse de toamna (din ploile de lunga duram).

itJ.Car;::tnte~eme~ii s"cu!seanotimpual pe m,nri.sunt unn~oar~le: ~ama.10-15%40-500/.' Onentah, pana la 30% In Apusem ~l 20-30% In cample' pnmavaraSo/"in ~e~tru..ntreaga tara; varn, 15-20% in campie ~i 30% in mu~te; toamna,

Sc Pie ~115% in munte.'117rl urgerea m d . "

I n ~" 3/" e<4ieSPeciji e Ie pe tenfonu ~omanlel este de 1085 m Is sau 0 scurgere

,~71). L cti de 4,57 IIslkm , sau un strat de apa de 144 mm (Raurile Romaniei, ~i~l!rile a a~e~asm scurgere specifica mun!ii participa cu 66%, dealurile ~i'~l1iei l1latlnalte cu 24%, iar campiile ~i podi~urile joase cu 10% (Geografia,slk.nz'iv~l. I, 1983). Local ~i regional, scurgerea medie specifica este dea inaJ~ E, de 1,5-~,0 I/s/km2 in campiile inaIte ~i podi~uri ~i 40 IIslkm2 in

a RetezatulUlsau Fag~.67

III

. .. Pe~tru regularizarea debitelor.pe r~,ri au fost realizate peste 19pnnclpale ~lpeste 2000 km de canale ~l galem de transfer al apei. Q)

. Aluvi1jlnilecarate in suspensie ating 0 valoare medie de 45 milio '

pen~ toam tara, sau apr~ape ~. t~ne/ha ~n ve~1 .tani n~~ai 1 tonatan).~e .groslere,care suntdepuse Inalbll ~lconon de deJecpe,se ndlca la 2,5 milio lUV.l~

. Potentialul hidroenergetic al murilor, detenninat de panta8Ile~~longitudinal ~ide debit (mediu anual), este apreciat la aproape 6000 MWPro~,lungime de 24.000 km, la care se adauga 2000 MW ai Dunarii (partea Ro . ?eql,

. .. Dl~narea,s~re ~eo~e~irede murile interioare, are 0 scurg:~lt~echlhbram mtre maxIme ~l mmlffie. fei)II

. Primele patru ffiurica lungime sunt: Mure~ul761 km (803 km in total(vezi p.63) ~

Tipuri de retele hidrografice

.Ra~ri~ese or!?anize~ pe b~ne hidrogJafice mai mari sau mai midfonneaza slsteme ~l Subslsteme hldrografice. In cadrul acestora sau pe are"sisteme hidrografice comune, murile se asociaza in diferite tipuri de!hidrografice. Sunt retinute de obicei unnatoarele tipuri de retele: den'rectangulara, radiarii (divergenm ~iconvergenm), paralela, circularn ~,a.

. Reteaua dendritica are forma de arbore. Este specifica indeosebiunt'\'"cu inclinari mai reduse de podi~uri ~i unele campii (exemple: Bar-lad,Ciiiiii'atiii1Neajlov,Jiu~.a.). ·

. Re!eaua rectangulara prezinrn confluen!e apropiate de unghiuri dEste specifica arealelor montane cristalino-mezozoice, ca, de exemplu, ~.Lotru, Bistra, Raul Mare, Cerna, Hidegul ~.a.

. Re!eaua radiarii convergenrn este specifica unor cratere vul~anumitor depresiuni (Bra~ov, Depresiunea Transilvaniei socotita in mar~precum ~i arealelor subsidente sau fost subsidente (Jiul la Fili~i, OltOlt!"Arge~ul la Pite~i, Ialomita la Co~ereni, Mure~ul la Alba Julia, Some~u~lacBarladulla Tecuci, Bega la Timi~oara etc.). Rete1eradiare divergente s,eiUtlpe conurile vulcanice, masivele montane, in special cele care funcponea~"~a-zise castele de apa, in Piemontul Cotmeana etc. De asemenea, la Olvel ~..reteaua murilor este radia!-divergen~, v . . ~ n

. Reteaua paralela este speclfica Podl~ulUl Tamavelor (M.ure~iMJHfutibaciu, Olt-Cibin), sau raurilor scurte de pe versantul nordlC a ,Fagara~.

III

....

Scurgerea maxima se poate produce in tot timpul anului ~i este PI"Ovploile din semestrul cald ~i de topirea zapezilor. Pentru bazinele mari, un rol .0 "in producerea acestor ape de viitura il au ploile indelungate ~i topirea !m~.

pentru bazinele mici, ploile toren~ale. Cele mai multe viituri se produc7~:z~' .(30-50%), apoi vara, toamna ~i iarna. Cele mai mari viituri pe raunle din Ro n~~,avut loc intre 1969-1975. Citfun cateva debite maxime inregistrate in acea m~a~

3342 m3Is pe SQD!~.dSat.u.Mwe,197Q),3186 m~Is la Siret (Lungoci, 1970), 23~n~~...~ure~ ~Arad,,,1970?,2220 m% ~Olt (Stoe~e~, 1975), 1.960~3/s la Jiu (Zaval 7'/Sl~ilar Buzaul a mreglstrnt 1400 m Is la NeholU,unde debltul sau mediu este d' 972.Jf . .

22 m%. In ~970, inunda~ile au produs. dezastre enonne: 1611 localitap inun~Ulnt ~;'(83) sau parpal, 13.000 de case au fost distruse complet, 1.100.000 ha inundate 2300total.~osele, 2200 poduri ~ipodete cazute etc. Pentru 1975 se adauga, printre altele, fue kIQ,.10.000 bovine, 80.000 porcine, 100.000 ovine ~iaproape 3 milioane de pasan. carea~

Nivelurile apei variaza intre apele mici ~i cele de viitura cu mai multi metri ,~func~e de volumul de apa, de viteza acesteia, de I~mea luncii, de confluente etc.'~tfu1rilede munte, care au viteze"mari, ridicarea nivelului la viituri oscileaza intre 2-4".:~i 6-8 m la ie~irea din munte. In podi~uri ~i cfunpii, media cre~rii nivelurilor la'imari este de 2-6 m. La raurile indiguite ~i la pietele de adunare a apelor, nivelurile';'pot ridica pana la 6-8 m, chiar 10 m; se citeaza asemenea niveluri in 1970'fconfluen!ele Some~u1uiMare cu ~ieul, cu Some~ulMic, cu Lapu~ul,la conflue.

Tamavei cu Mure~u1, la tfu1rileindiguite din vest etc. Pe Dunare, in mod exception"nivelurile pot urea cu pana la 6-10 m, dar numai 3-4 m spre varsare.

Scurgerea minima are 0 mare importanta (negativa) economidi ~i e'provocata de inghetul de iama ~i de lipsa precipita~ilor ~i evapotranspira,}crescuta in sezonul cald, indeosebi vara. lama, alimentarea raurilor se reducep'

inghetul unor surse de alimentare ~i stocarea apei in zapezi, iar varn, prin epuisurselor de alimentare din diferite cauze (lipsa ploilor, expunerea versan~lor,ti~m

rocilor, secarea.panzei freatice etc.). 3!Dupa efectul scurgerii minime, raurile se impart in trei tipuri: cu scurg :,'permanenta, semipermanenta ~i temporara. Raurile cu scurgere perma~e..LA"

domina unita~le de munte ~itoate raurile cu bazine mari (obi~nuit peste 100".

care trec ~ipeste dealuri ~icfunpii. Raurile semipermanente seadi 0 data la 2-3d~cate 5-30 zile (in Podi~ul Transilvaniei, Dealurile ~i Cfunpia de Vest, Po.I~Transilvaniei, unele rauri din Subcarpa~ ~i din centrul ~i estul Cfunpie~~orn~re~Raurile cu scurgere temporara seaca anual ~i au apa obi~nuit la plOI~l to~~..zapezilor; este vorba de vai mici din CfunpiaMoldovei, Podi~ulBarladulul,~olartvGetic, Cfunpia Cri~urilor ~i multe areale din Cfunpia Romana sau Dobr?ge~ ~ . ~des seaca chiar Sarata, cu un bazin de peste 1000 km2,~iexceptional Barla u.

.\1.,'

Perioade anuale caracteristice de scurgere toUrmarind volumul ~i nivelul scurgerii pe parcursul unui an, '~~Ie

neregularita~le ce apar, se observa ~i 0 oarecare periodicitate intre .~a-z1uodmari ~i ape mici. Pe timpul apelor mari, dar ~i in rest apar ~i viitun (saueleviitura), care sunt cre~teri bru~te de debite ce ~n un timp foarte scurt. AP .

inta de obicei 0 compunere sau suprapunere de viituri. Apele mari11rep~eztopirea zapezilor (primavara) sau din ploi (la inceputul verii). Apcle

r.ro~iod1~arna,din cauza inghetului, ~ivara-toamna,.din lipsa d~ ~loi. . v A

J;I1iC1apararcursul unui an are lo~u~atoarea succesl~n~:ape ~lCl de ~~a (l~ vest~e P ~i viituri ~i ape man de lama), ape man ~l vlltun de pnmavara, ape

pat apar::primavara in aprilie-~~, viituri v~iape ~ari.la inceputul verii (din plo!sc3Zuteive ~i frontal e), ape mlCI de vara-to~na .~l ape crescute. d7 ~?~n~cOnv~ct. 1972). Aceste perioade pot fi grupate In penoade cu ape man ~l vutun ~l(I UJvart, . . v

t'. e cu ape mlCI sau scazu e. A. A v .. . A

pcnoa: Perioadele cu ape m,?n.. ~i vii~uri .u~cep lama In "vestul ~l.,. mat ales In. . de Vest ~i Oltema (pana la altItudlm de 500 m). In estUl tanl, fenomenul

CilIl1P~intalnit mult mai rar, cu 0 frecventa red~s~la 1/3 sau F2. . v vpoateApele mari de primav~ra sunt ge~era}e ~l mc~p 0 data. cu .d~s~~av~~ea,. vest se declan~caza In a doua Jumatate a IUtfebruane ~l Intarzle pana lacare~e in estul Cfunpiei Romane, 15 martie in Podi~ul Moldovei ~i 15 aprilie in~:ati. Ace~te ape Il1ari dureaza cam 2-3 saptfunani in unitatile joase, dar se potI ngi 3-51um la peste 1800 m.

u Viiturile ~i apeJe mari de la inceputul verii sunt, de asemenea, generate. Potlnccpedin luna mai ~i ating maximum in iunie. Ponderea acestor viituri este de15-20%in campii ~i urea la 35% in munte.

Exista ~i viituri de toamna, dar cu 0 pondere mai redusa (10-20% qin an).· Perioadele principale cu ape mici survin iama ~i vara-toamna. In regiunile

joasese intercaleaza insa ~i 0 perioada de primavara (cam in aprilie), c~ 1ipse~tein munte, unde zapada i~i continua topirea pana spre ape Ie mari de varn. In partilecu climat mai continental ~i la peste 1000 m altitudine, iama apare 0 scurgereminima absoluta. In raport de scurgerile minime apare ~i urmatoarea tipizare anlurilormici: semipermanente (seaca in anii foarte seceto~i), intermitente (seacaan~alla secete), temporare (curg numai la viituri) ~i episodice (curg 0 data la cativaanlla ploi toren~ale, ca unele viiiugi sau viii din Dobrogea de Sud).

Regimul hidric (tipurile de regim)

se . .T~talitatea formeJor de manifestare a scurgerii apei (ape mici, ape mari, viituri,re~) ~lr7Parti~a sau frecventa acestora pe sezoane sau anotimpuri formeaza tipul de~1?1 ~Idrical rfudui. Acesta reprezinta in fapt caracteristica generala a unor grope dede ~ ~~ are cea mai mare importanta pentru societate. In Romania, varietatea tipurilor(itnp~g~m.estede~rmin~ de ~rii cIimatici,de etajareaconcentricaa reliefuluiNegre~1 celo~lalp facto~ de me~lU geografic de catre Carpap) ~i de influenta Marii(~at' ~cpe de ace~ facton se contureaza trei megatipuri principale de regimRo~QI1I.C,.pencarpatic~iponto-danubian), fiecare cu tipuri, in total 12 tipuri (GeografiatiPlIrj(~e~'dvOI.I, 1983); in alte lucrari (Riiurile Romiiniei, 1971) au fost conturate opti e e deal avand insa trei subtipuri).

"'egilJl1~omare., tipurile (~i subtipurile) de regim hidric se axeaza pe sectoarele

.eoglttti~ Clzmafice, care la randul lor sunt influentate de relief ~i pozipa1983)Ca.RCdamtipurile ~i subtipurile menponate in Geograjia Romaniei, vol. I

' care Sunt relativ identice cu cele din lucrarea Raurile Romaniei (1971):

I

6869

Tipurile de regim carpatic sunt in numar de einei (dupa GeografiaR",1983), sau ~asedaca adaugam ~itipul sud-vestie (menponat In Rdurile Ronl(:'ini~tn~

Tipul carpatic vestic euprinde Munpi Apuseni, Vulcanieii Nordici . I).,'influenta elimatiea vestiea. Se caracterizeaza prin: ~l sta s'

. ape marl de primavara (martie-aprilie);

. viiturila Inceputulverii;

. seeeta hidrologica in iulie-noiembrie;

. viituri de toamna eu freeventa de 30-45% din seurgere;· uneori, viituri de iarna eatastrofale; JC:t ',"

. seurgere minima vara ~itoamna ~ila peste 1000m iarna. . ,

Tipul carpatic transi/vaneanseamanaeu eel anterior,deoareeesta t t . J

influenta climatiea vestiea. Se extinde peste toate laturile earpatiee transilviin~n~se deosebe~tede eel anterior prin: ~I.;)

.~~~~ l'

. viituri de iarna reduse la 0 freeventa de 10-20%. '

ripul carpa!ic-!k sUd-vep eupri~de ~un!ii. Banatului, dar se extinde ~iMunpl Mehedmp ~l sudul VaIeanulUl. Sta sub mfluen!e submediteraneene.."earacterizeaza prin: - ---:..:,

. lipsese viiturile de vara;

. ape marl de primavara;· ape miei de toamna;. ape marl la sfii~it de toamna.

Tipul carpatic sudic se extinde In est pana la Teleajen, dar, dupa lucRauri/e Romaniei, include ~i Curbura, luand ea exemplu tipie regimul Buzaul

Nehoiu.Seearacterizeazaprin: .j~,'· viituri de iama la altitudini mai joase (inclusiv la Curbura); I.~· domina apele mari de primavara-vara; I:I!

· ape mici de iarna ~i de vara-toamna. t,

Tipul carpatic de Curbura (in luerarea Raurile Romaniei este ineadrat}a ~~sud-earpatie) are similitudini eu eel earpatie transilvanean ~i eu ee~ sudlc,. .¥extinde Intre Trotu~~iTeleajen. Se deosebe~e de tipurile anterioare pnn:. $,.

. viituri de iarna eu freeventii de 35-40% din seurgere, dm ca.f:ifoehnului; ~

. viiturimaifreeventede august. , .,

.!l~. tlC!,;!t";Tipul carpatic estic afecteazA estul Orientalilor. Are urmatoarele caractel1S '.;

..iJ

· lipsese viiturile de iarna; )\· ape mari de primavara-vara eu vfu-fulin luna mai; .~.· viituri de august eu freevenm de 30-40%; .

. ape mici de lunga durata ~idebite minime In semestrul rece.

~

. rile de regim pericarpatic indud dealurile ~i cfunpiile eu exeeptiarJ~u. Baraganului.Fiecaredintreele reprezintaoareeum0 prelungirea eelorb agel ~I ~ ~ .

I I.

I .)

o f ice (minuseel bana!ean, me us a.tlpu. v:stle.. . . .carpat. l pericarpatic vestic (Deal un Ie ~l Campla de Vest ~l sudul Oltemel) areTlpU ...

- ele caraetenstlel: '" ~ ~ .

tJJ111Atoar . instabilitate mare a reglmulUlde lama, eand se seurg elfea 35-40%din apele unui an;

· viituri freevente (60-70%) de iatTl.a;

· ape maride primavara,eu freeventiide 60%,maiales la s~itulluifcbroarie;

· ape seazute de primavara in aprilie;· viituri in lunile mai-iunie;· apemieide vara-toamna;

· viituri in noiembrie-deeembrie (freeventiide 50-60%).Tipul pericarpatic transilvanean:

· apar ape marl de seurn durata in martie;· viiturile au loe obi~nuitin mai-iulie;

· se resimte un oareeare eontinentalism ereseut de la nord la sud.

Tipul pericarpatic sudic reprezinta 0 prelungire continentaIizata a tipului vestie;inprincipal,cre~e scurgerea de primavara ~ivara spre est ~i scade eea de iama.

Tipul pericarpatic de Curbura este (j tranzipe intre eel sudie ~i eel estie.Specificulaeestuia sunt viiturile de iama, la care se adauga ~i apeIe mari deprimavariieu freeventiide 60-70%.

Tipul pericarpatic estic euprinde Subearpapi ~i Podi~ul Moldovei. Esteoarecumopus eelui vestie. Se earacterizeaza prin:

· ape miei de iama;

· apemarlin martie(invest, la s~it de febroarie);· apeseazutedeprimavara;

· viiturideosebitein iunie(investin mai-iunie);· viituri in august;

· ape miei de vara-toamna de durata lunga (in vest mai reduse).

inti .Tip.urile de regim ponto-danubian euprind Baraganul, Campia Siretuluideen?r ~l Dobrogea. Speeifieul acestora consta in seaderea freeventei apelor marltorc~~~avara(din cauza s?"~I.~i r~dus s~ ~ inexis~nt ~e zapada), intr-un regim

.]': de seurgere care da ~l vutun. Prezmta doua tIpun.

fCdusaIfJUltoren,tialdanubian-prepontic se caracterizeaza printr-o &eeventii maiPericaq:,a .apelo~ marl de pn,mavara in raport ~ cu restuI Cfunpiei Romane (tipul~ <lreaJeatIc ~udie), exemplu fimd raw caImapri. In aceasta parte a Baraganului existasemlendoreiee]': .

IPIlItoren,nal premaritim dobrogfl.an se caracterizeaza prin:· regim dezordonat. .

· seurgeri mai mari'in semestrul reee ~i in martie'

· in DObrogeade Sud domina vaile eu seurger~ episodiea, din eauzacarstului.

III

II

III

70

71

J

---Bilantul apei

Reprezinta raportul dintre precipita~i ~i scurgerea superficiala,cea subte ;

evapottanspira~e. Acesta variaza in func~e de scaderea umidita~i de la vest I ~etajare~ ~liefului¥ ~i ~e e~'Pune¥reasau ~postul v~rsan~lor f~ra ~e circula~a ~~St:""~i radlapa solara. In aceasta ecuape un rol Important tl JOaca, pe de s~e~

precipi~~~le,.pe de al~ parte, e~apottan~p~ra~.areala, ~ in unele regiuni ec~v~cu preclpltaptle. Media anuala a preclpltaptlor la myel de tarn este de 685dar oscil~ ~e la ~O~ rom ~ SE l~ 1400 rom pe culmile montane (fi Itlll\,'Evapottansplrapa prezmta 0 medie anuala de aproape 400 rom (393 rom) ~iincg.lO)"'I

'

circa 400450 ~.in sud-e~ (cea poten~.ala.w: atinge insa 750 rom), cre~e ep~iou. .i:550 rom la penfena Carpaplor (pe la altttudimle de 300-500 m), iar in yeS: ~I~,,~,;~

atinge. chi~ 600 ~ (vezi fig. 10), du~a care ~cad~ la 300 nun pe culmile mon~.,Intervme m plus ~l scurgerea subterana, aproXlmata la 148 rom, dar care variaza ~t..altitudinea ~i regional, astfel: 5-10 rom in sud-est ~iin P~ul Moldovei, 10-25 nun:\11,1i...Subcarp$ ~iDealurile de Vest ~i 25-300 rom in munte. Scurgerea medie pe tara rfun~~cu un debit de 1085 m3ts, sau 0 scurgere specifica de 4,57 lIslkm2, sau un strat descurs de 144 mm (Raurile Romaniei, 1971), ceea ce inseamna earn de 4,75 ori mai pu"decfu:precipi~ile cazute (fig. 18). Conform ha$i (fig. 19), aceasta scurgere superfic'se repartizeaza astfel: intre 15-30 rom in sud, sud-est ~iest ~iin vestul Cfunpiei Banatuld'circa 50 rom in Depresiunea Transilvaniei, Dealurile Vestice, vestul Podi~ui Moldo,'~i noroul Campiei Romane; iar in munte cre~ de la 100 la 1000 rom, chiar 1300tarealelealpine,darnumaipana la 500-700romin Carp$i Curburii~iOrientali. .

!--r--- ..

-

It

72

t

73

--'......f"0-........

't;,e0

0:::

'i::;:s,0:::'a=

E:E:

,5

;:s

§.-i5<I>

E:.-.;:s1;

i:

..,

:5-0

0\......

ob

II

.jI:!II

74

t

Scurgerea solidi (aluviunile)

Este vorba de scurgerea aIuviunilor In suspensie ~iaIuviunile tarate pe fundul

albie1. Scurgerea In suspensie se exprirna cantitativ, fie raportata la unitatea de:ta (tone/ha/an) - scurgere. specifica, .fie. in g(m, cand. se nu~e~t.~

SllP~'tate. Provenienta acestor aIuvlUm0 constltule erozlUneasolunlor, a patum(llrb't'ran ~ia rocilor friabile.dea1~roducerea~idistributia cantitativaa suspensiilor,regional ~iin timp, depind de

edi I geograficrespectiv,dominant de ploile ~i scurgeriletorentiale,de panta, roca,J11e~tie (pe unele locuri cu paclure,ero~~ea este mai .slab~cu pana.la 120 o~ ~vegrt 'cu locuri similare gol~e) ~.:a.EXlstaun ~port direct 10tred~bl~ de ap~ ~!~tl11 de aluviuni. De asemenea, 10decursul unm an, sCUIgereamaxlma de aIuvlunlet1in sezonul'cald(mai-august,cand cad multe ploi torentiale)cu vfufulin iunie.

esC La nivel de tara, scurgerea medie specifica este de 1,88 tone/ha/an, ceea ce'nseamna 45 milioane tone in total, cu 0 eroziune mai redusa in vestul tiirii(I tonalhalansoo un total de 9 mil. tone in total, de p~ 35% din te~toriu) ~imult maiaccentuatain rest (2,4 tone/ha/an, sau un total de 36 mll. tone; C. Diaconu, 1971).

Cea mai mare scurgere ~pecifica de suspensii se int:aIne~tein SubcarpatiiClIrbillii~iGetici cu 10-25tone/ha/an, avand un varfintre Buzau ~iPutna, de peste25 tone/halan, 0 turbiditate de 2,5-5 kg/m3, dar cu un maximum de 25 kg/m3 ~ichiarpeste intre Buzau ~iPutna. in unele bazine torentiale mici, scurgerea specificapoateurea accidental pana la 100-500tone/ha.

~ea mai mica scurgere specifica este in vest (campia ~i0 parte din dealuri), insud ~isud-est, cu sub 0,5 t/ha/an, sau 0 turbidltate de sub 0,5 kg/m3. 0 scurgeresimilara,de sub 0,5 t/ha/an, se intalne~e ~iin Carpatii formati din roci dure, cu 0cre~ere la 1-2,5 t/halan in arealele de fli~. Podi~ul Moldovei prezinta 0 scurgerespecifica de 0,5-1,5 t/ha/an, iar Podi~ul Transilvaniei (cu 0 torentialitate mairedusa)de 0,5-1 t/halan, dar cu 2,5 t/ha/an in Podi~ulSome~an.

. ~n.. element important al diversificarii scurgerii specifice de suspensii ~i alturb~ditatu,in specialpentrudea1uri,podi~ ~imunti,il constituienatura rocilor.Astfel,

{i ~lsturicristaline,r~i vulcanice~ica1care~turbiditateaeste.de su~ JOOgr.lm3;in fli~rea I~25~-1000 grIm, in molasa subcarparica atinge 5000-25,.Q90gr./m~ ~ichiar peste;

pcrocilefiiabiledinpodi~ri ~icu pantemariaparareale cu 2500-5000gr./m3.C .Un calcul aI repartipei procentuale a efectului eroziunii in teritoriu, f3cut de34~aconu (.1971),indica:32% din teritoriusuportii0 ero'Ziuneslabti (sub 0,5 t/haIan),30/ ° 0 erOZlUnemoderata (0,5-1 t/haIan), 28% 0 eroziune ridicatti (1-10 t/haIan)

100 eli . fi. '

OZllme oarte mare (10-25 t/haIan) ~l 0,2% 0 eroziune excesiva (peste 25 t/haIan).ele · A.tu~iuni/etarate pe fimdul albiilor sunt putin studiate, apreciindu-se ca(inc~ep~ezllltapana la 10% din totalul scurgerii solide. Se depun pe [undul albiilor

USIVca ostroave ~icrivine) ~iin conurile de dejectie.

Autoevaluare- intrebiri ~iraspunsuri

.4.peloI. ~nde se gasesc inventariate raurile Romaniei? (in Atlasul Cadastruluir din Romania, 1992).

cqre4~' Ce tip de alimentare a rauri/or domina In Romania? (Pluvionivala, din-50% zapada).

oNon....~

lUll

75

3. Ce procent reprezinta alimentarea superjiciala ~i cea subteranar/iurile Rom/iniei? (SuperficiaUi 60-80% ~i subterana circa 30%). pen

4. Existiiposibilitatea ca media anualii a scurgerii fn campie sa fie do '

de alimentarea nivala .~i de. ce? (Da,. pentru caAevap~transpiratia de var::1~?ta'

ploua mult _ 80-85% dm plO1,este mal mare decat cantltatea acestor Prccip'ta ~~in rauri ajunge foarte putina apa). 1 tl1~I

.5A.Ce tipu~ d~ scurgeri se imf?U~a~ti~F'!Il!.e r/iuri? (lama - ape mici, d 'viitun 10 vest; pnmavara - ape man $1vutun mtarnmd de la vest la est ~ialtitud~~lvara- ape mici $iviituri uneori catastrofale; toamna- ape mici ~iviituri rcduse). 1Ilal;

6. Ce valoare are scurgerea medie totala fn Romania? (1.085 m3/s sa

strat de apa de 144mm). u un7. in ce ordine anotimpuala se produc scurgerile maxime ~i viitu '/ ?

(Primavara- 30-50%, vara, toamna $iiama, cele mai putine). r/ e.8. Unde, c/it ~i c/ind s-a fnregistrat eel mai mare debit pe un rau interiord'

Rom/inia? (La Satu Mare, pe Some$- 3342 m3/s,in 1970). In9. in ce perioadti au avut loc cele mai mari viituri fnregistrate fn Romania?

dntre 1969-1975). '10. P/inti la c/ip metri ~i unde poate cre~te nivelul unor rauri Laviituri?

(pana la 6-10 m in unele piete de adunare a apelor $iin sectoare indiguite).11. Cum se fmpart raurile fn funepe de scurgerea minima? (Permanente,

semipermanente - seaca pana la 30 zile 0 data la 2-3 ani, temporare - seaca anual).12. Care sunt perioadele eu ape mari ~iviituri pe rauri? (Primavara, ~iincep

o data cu desprimavararea, la inceputul verii, mai modeste toamna ~iiama numaiinvestul tiirii).

13. Care sunt perioadele eu ape miei pe r/iuri? (lama, vara-toamna $i 0

perioada scurta prin aprilie numai in regiunile joase).14. Care sunt categoriile ~i tipurile de regim hidric ale raurilor din Romania?

(Carpatiee: vestic, transilvanean, de sud-vest, sudic, de Curburii ~i estic;periearpatiee: vestic, transilvanean, sudic, de Curburii ~i estic; danubiano-pontice:torential danubian-prepontic $itorential premaritim).

15.Descriep unul din tipurile de regim hidr.ieale raurilor! .' "-16. Ce valori medii are ecua,tiabilanfuLuiapei fn Romania? (PreClplta\1\:

685 mm, evapotranspiratia= 393 rom, scurgereasubterana= 148 mm; reZUtascurgerea medie de 144 mm).

17. in ee se exprima seurgerea aLuviunilor fn suspensie? (in tone/halan -scurgerea specifica, sau in gr/m3 - turbiditate). . aWrO

18. Din ee provin aluviunile fn suspensie? (Din eroziunea solunlor, a pde alterari $i din rocile friabile). ., ' ce pe

. 19. Care sunt va/ori/e medii, maxime §i minime ale SCU~m spe~aiI intentonul Rom/iniei? (1,88 t/halan, sau 45 mlllOane tone pe tara:. 25 . dore la

Subcarpatii dintre Buzau $i Putna ~i sub 0,5 t/halan in campii ~i muntll cu rOCIsuprafatii). . . ? (10o/c>)-

20. Ce proeent reprezinta aluviunile t/ir/itepe rauri fn totalul aLuvwY/11or.I

76

a

Regimul termic ~i de inghet al raurilor

Temperatura apei raurilor este de~rminata ~e. inso.latie, fiind ?b~~nuit .cu1. ridicata decat temperatura medle a aerulm. La mvellocal eXlsta totU~10

3~~ .,

1-. de factori care influenteazauneori mult temperaturaapel:.temperatura.~1sC(\~I apelor venite din amonte, viteza de curgere, aportul unor Izvoare carstlcedeblt\.l ale (exemplu, pe Cerna), deversarea unor ape de la termocentrale, uzine,nIl term

1.

tab'l

W A

s- ajere $.a. Din acest punet de vedere, ce e mal s 1e ca temperatura, 10apc \11e;emediu, sunt apele raurilor autohtone; apele alohtone in schimb suportiirap?rt Iteinfluentetermice.Tot ca 0 regulagenerala,incaIzireasau racireaapelor~al ~~ inmrzie cu mai multe zile fatii de incaIzirea sau racirea aerului. DedIDranea,masele vestice de acr inwzie $i reduc mult fenomenele de inghet in apa

~~~I~r, pe cand in nordul $i ~or~-estul Ro~an~eiw masele polare ~i a:ct~~e P?toca fenomene de inghet chlar $1toamna $1pnmavara. De altfel, 1OcaIzmle,10prov

eral incep mai devreme in vest decat in est, iar riicirile de toamna-iama segen ,dcclan~aza invers, de la est catre vest. . .

La nivel de tarii, temperaturile medii anuale sunt de: 12°C la raunle dmcampiilede sud $i vest (temperatura aerului este de II-9°C), 7°C la contactul deal-Carpati $i 4°C la altitudinea de 1600 m. Temperafuiile medii maxime seinregistreazain iunie-august $i sunt de 25-30°C in campii $i podi$uri (in aer 20-23°C),18-30°Cin Subcarpati (I8-20°C in acr) $i 12-22°Cin munte (I4-18°C panala 1600 m). Temperaturile medii minime apar iama $i inregistreaza intreO°C$i - 2°C(- 2 ... - 6°Cin acr).

inghelul fnapa r/iurilorse manifestiiiama, dar in nord $inord-est poate aparea~itoamna$i primavara. Se prezintii sub mai multe forme: gheatii la mal, formatiuniaciculare,gheatii de fund, zai, naboi (gheapi de fund ridicatii la suprafatii),scurgerede sloiuri,z3poare (ingramadiri localizate de sloiuri), pod de gheatii $i inie (zapadalocalizatala suprafata apei). Aceste formatiuni apar ~i dispar succesiv $i pot avea 0~urata medie de 20-40 zile in vestul tiirii $i circa 100 zile in depresiunile~ntramontanedin Carpa~i Orientali $i de Curbura. Intre acestea, mai importante,IUdeosebica repercusiuninegative, sunt gheata de mal, sloiurile $ipodul de gheatii.. Gheata de mal $i scurgerile de sloiuri se formeaza spre sffi.r$itulluinoiembriedl~ munte $i nord-estul Moldovei $i numai catre sffi.r$itul lui decembrie pe raurileInVest.

n .Podul de gheatii se constituie dupa un timp mai indelungat cu temperaturi~~ative, de obicei spre sffi.r$itul lui decembrie $i inceputul lui ianuarie in vest $iin:l devreme i~ estul $i nordul tarii; dureaza pana la 60-80 zile in est $i depresiunile

ramontane dm Orientali, dar numai 20-40 zile in vest.

PrOdAspectele negative ale fenomenelor de inghet sunt uneori deosebite. SloiurileDun~czapoarc, cu ridicarea nivelului apelor in spatele lor $i posibile inundatii; peinghare~ afecteaza navigapa. Are loc inghetarca surselor de alimentare a raurilor;<lJ>a,ea: P~zele de apa din lacurile de alimentare; podul de gheatii blocheaza muMin <unre ucand volwnul scurgerii pe rauri; daca se produce dezghef sau topiri de zapezicfcCte~nte, surplusul de apa se sculBe peste podul de gheata, producand inundafii cu

ocale uneori catastrofale (exemplu, Bistrifa in iama 2002/2003).

II

I

I

II

II

111IIi

77

Chimismul, mineralizarea ~iduritatea apei raurilor

in unna ooui mare numar de analize chimice£acutepentru apele ' . \'

noastre au fost stabilite, in functie de dominarea ionilor ~rincipali, Unn~aul1lot':tipuri hidrochimice: carbonatate (HCaI3), sulfatate (SO 4) ~i c10ruratatoarele\Factorii care detennina acest chimism soot compozitia rocilor ~i a e ~Cl1~..evapotranspiratia ~i actiooile omului. Cantitatea, sau gradul de miner~.li1iiI,depinde ~i de precipitatii. Ca regula generala, mineralizarea cre~te de la izv IZare,varsare, iar local se mo~ifica ~up~ alimentarlle subterane ~i antropice loc~~moote este de 100mg/l, lar la cample de 600-1000 mgll. .~

Apele biearbonatate se intind pe circa 90% din teritoriul tarii6, cuprin '

indeosebi muntele ~i0 mare parte din dealuri ~icfunpii. Mineralizarea lor cre~~~dla munte spre campie. Cele mai putin mineralizate sunt raurile ce curg pe cristal'e~~e~pti.v (circa 10~mg/I); ~~erali~~ ~ipocie .(200-.500~g(l) au restul muntil~~~I~J~ntatea d~alunl~r, ~odi~unlor ~I~plllor: mI?eralIzar~ ndlcata (500-1000 mg/l) .

se m~ne~t~ m regIoo~le_ sec.etoase dm CampIa Rom~a, Dobrogea, CampiaTransllvamel (unde domma roci carbonatate - ca1care, argIle, marne, gresii).

Apele sulfUrate ocupa circa 7% din teritoriu ~i se gasesc in regiunile cngipsuri (Huedin-Nade~, Alma~-Agrij ~.a.) sau acolo unde apare 0 salinizarecontinentala (Cfunpia Moldovei). Au 0 mineralizare ridicatii (500-1000 mgll), matales la ape mici.

Apele clorurate sunt specifice arealelor cu sare din Subcarpati ~i Transilvania~i acolo unde apar saraturi continentale, respectiv Baraganul Brailei ~i BaraganulCentral. Mineralizarea in area1ele de aparitie a sarii poate atinge intre 1500-9000 grll,dar pe parcurs se dilueaza.

Duritatea apei reprezintii gradul de concentrare aI sarurilor de ca1ciu ~imagneziu~iarc importantiipentru folosireaapei in domeniilecasnic ~iindustrial.Se masoara..i9grade germane. Cele mai favorabile, sub aspect util, sunt apele cu duritate scazum (sub8 G) ~i mineralizare sub 200 mgll, care se gasesc pe roci metamorfice ~i erupJive,Unneaza duritiitile mijlocii (8-16 G), specifice apelor ce parcurg roci n~~e1\:cuatemare sau mezozoice carbonatice, ~i cu mineralizare medie spre ndicata

(200-800 mg/l), ca Siretul, Trotu~ul, Buziiul, Prahova ~.a. Apele cu duritate ridi~ ~16-25 G ~i sunt din categoria clorurate, sulfatate ~ibicarbonatate, dar cu mineralIzan epeste 600 mgll (Cfunpia Transilvaniei, Huedin, Cfunpia Moldovei).

Calitatea apei raurilor

C.1 d - . - ..d aI. I I pot fi folosiW

ursune e apaprezmtapatrucategom e c Itate: - apee care I carepentru alimentarea centrelor populate sau in zootehnie ~ipastravarii; I! - ~e e ntf\lfolosesc la cre~rea pe~lui (minus pastrav), in tehnologii industnale ~t P~rgie.iagrement;ill - apele ce pot fi folositela irigareaculturiloragricole,producereaen~[J1aielectrice, raciri industriale, spaIiitorii ~.a.; categoria D - apele degradate, in care noria ~

vietuiesc deloc pe~. Dupa datele MAPM, in anul 2000 se incadrau in categ i~

6DupAGeografia Romdniei, vol. I, 1983,dar dupAI. Ujvari (1972) numai 73%, p. 110.78 .

a

ximaUv 61% din lungimea raurilor monitorizate (pe sectoare]e aparjinand celoraP: de stapi), eeea ce insemna 0 ere~ere importanta fata de ]989 (35%); la categoria13 incadrau circa 25% (tot 25% ~i in 1989); la eategoria III erau euprinse 6%II;~ in 1989), iar in categoria D au rarnas 8% (fata de 22% in 1989). Cre~terea

~i;pi apelors-~datoratre~uc~~is~ sistar!iunoruni~p economice~luante,~iaplicariimat ferme a legislapelpnvmd calltateaacestw elementde medlU.

dar Procentul de 8%, din lungimea raurilor, eu apa degradatii (~i cel de 6%tegoria III) indica 0 situatie favorabila la nivel de tara, dar mascheaza 0 serie de

c~tii eritice locale existente indeosebi in bazinele Some~-Tisa (mai ales pe Sasar),~ure~ (indeosebipe Arie~),Dfunbovija(in aval de Bucure~), Pmt (mai ales Jijia,Bahlui)~.a. .

rtan d 1 fi . .d .

h '. _ .Ca surse Impo te e po uare pot I Cltate, pentru m ustna C lmlca ~I

petrochimica,unnato~ele ~treprinderi: Petrob~aziPloie~ti,A~tra ~loie~~, Pe~rot~lTeleajen, Rafo One~tl, Chlmcomplex Borze~tI, Aprechlm Plte~tl, Dacia Plte~tl,Fibrex Savine~ti,Azochim ROZIlOV,Sofert Bacau, Nitramonia Fagar~, ColoromCodlea, Vitromet Victoria, U.P.S. Govora, Oltchim Rfunnicu Valcea ~.a. Seadauga:industria celulozei ~i hfutiei (Letea Bacau), industria alimentara, industriaextractiva, gospodarirea comuna]a ~i chiar 0 poluare naturala, ca, de exemplu,apeleCricovului Sarat.

I

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

1.Preeizap temperaturile medii anuale, eele maxime ~i minime ale apei rCiurilor

din Romania! (Medii anuale: 12°C la campie, 7°C la contactul dealuri _ Carpati ~i40Cla altitudinea de 1600 m; maximele sunt in iunie-august: 25-300C in campie ~ipodi~uri,18-30°C!nSubcarpap~i 12-22°Cin munte;minimelese produc iarna:0 '" _ 20C).

2. In ee parte a !arii ~i din ee cauze pot apareafenomene de tnghe! pe rCiuriprimavara ~i toamna? (In nordul ~i nord-estul tiirii, din cauza venirilor de mase deaer arctic ~ipolar).

3. Ce intervale medii extreme de zile pot dura fenomenele de inghe! perQ~ri?(20-40 zile in vest Ii circa 100 zile in depresiunile inlr3carpatice din CarpapiOnentali).

, 4. CCitpoate dura podul de ghea,tlipe rCiuri?(20-40 zile in vest ~i 60-80 zileIndepresiunileintracarpatice din Carpatii Orientali).

5. Ce efeete negative au fenomenele de inghel pe rCiuri?(Ridica nivelul

:Io~ in ~Ie zap~lnr Ii pot provoca inundapi; ingbeapl surne~ede nl!men.~gh r~unlor; mgheata pnzele de allmentare dm lacun; blocheaza multa apa mvii~1i. .reducand la minimum debitele rilurilor; peste poduJ de gheapl pot venin dInamonte).

eSt 6. Care sunt tipurile principale, sub aspeet ehimie, ale apei din rCiuri~i earee proporpa acestora? (Bicarbonatate 90%, sulfatate 7% ~iclorurate).

"'Unt7..Cum oscileam minerallzarea rdurilor de 10mUnrefa dimple? (100 mgJIlae ~I600-1000 mg/I la campie).

(SUb 8. Ce duri/ate $1 ce mineralizare au apele d;n orealele meromorflce $1eruptive?8 grade germane ~i sub 200 mg/I).

frl

79

9. Care sunt categoriile de calitate ale apei diurilor ? (Cat. I -alimentarea populatiei ~i zootehnie; cat. II - pentm cre~terea pe~tilor ~i pentfUtrehnologii indnstriale; cat. JII- pe?tru irigat, producerea energiei electricc Ir.'~truindustnale; cat. D _ ape degradate m care nu mat cresc pe~tl). aclO

10. Cum s-au modificat procentuallungimile de rduri cu diftrite calitti .

ape, In anul 2000, tafiJ de 1989 'I (1 - 61% fali de 35%; 11- 25% fata de i'-~'111 _ 6%fatAde 18%;D - 8%fa!iide 22%). . ,Yo;

Gruparea raurilor interioare

Tipizarea ~i gmparea regionala a raurilorRomanieise pot face dupa .

mulre crirerii; dupa locul de izvor (de munre, de deal Ii podil, de ciimpie) dm..lungime, san miirmienbazinelor hidrografice, dupa dehite, san ponderea alim~n:a(pluviale, nivale,. su1>!erane),dupa regim.ul de scurgere (p:,nn:mente tempo~etc.). Cea mal utlhzata este gmparea dupa POZltlageografica, dlrectia generala dccurgere a raurilor principale ~i caracteml principal al regimului de scurgere. Sepoate realiza Insa ~i 0 gmpare care indica mai cIar specificul carpatic al reteleiprincipale a raurilor romane~i. Abordam aceste ultime doua moduri de gmpari ~

Gruparea rdurilor in raport de Carpa!iReteaua noastra hidrografica indica stransa sa legatura cu Carpa~i, cu

altitudinile, pantele ~i Indeosebi cu disconti!luimtile reliefului, pe care eel maiadesea ea le-a ~i eviden~at ~i le-a accentuat. In acest sens, trebuie sa deosebim: 0

retea intracarpatica, una extracarpatica ~i alta transcarpatica.Re/eaua intracarpaticti se dirijeaza din Carpati spre Transilvania, formand 0

retea convergenta, dar ~i 0 retea circumtransilvana, compusa din segmentele unor vaimari ~i dintr-o retea locala. In interiorul Transilvaniei, colectori mai mari au impus ~i0retea paralela cu directia est-vest: Some~ul Mare, Mure~ul, Ta.rnavele, Hartibaciu.Totodata, din reteaua interioara s-au desprins unii colectori mari, care au strapunsCarpatii, ie~ind In exterior ca viii transversale. Toate raurile intracarPatice au facilitatsau au impus legMuri Intre depresiunile intramontane ~i Transilvania, In mod dire~t(Some~u1, Cri~u1Repede ~i Mure~ ditre vest ~i Oltul catre sud), dar ~i indirect, pnnpasuri determinate ~i de izvoarele vailor extracarpatice. Exemplele sunt nenum~te,dar citam numai cateva: pasul Oituz (mtre bazinul Oltului ~i raul Oituz), pasul Tl~Uta

(Intre bazinul Some~u1ui Mare ~i bazinul Bistritei Moldovene~ti), pasul predeal (lnt~

bazin'!.l Brnl<wean al Oltului ~ Prahova), san pasul Viirtup inlre AriClli Crilul Negru,'In interioml Transilvaniei, aceasta retea a determinat,Impreuna cu dep;CSlunJ~

submontane, 0 circu1a~e circulara, dar ~i una pc directie est-vest (sau invers) 10lungUcoridoarelor principale (Some~ul Mare, Mure~u1,Timavele, Hirtibaciu)... . fata

Re/eaua extracarpaticti este radiara ~i are izvoarele pe versantu externl l11~de cumpana principala a apelor. Dar, adesea, izvoarele acestora sunt avansatc [Saltiin interiorin rnportcu liniamarllorinal~mi,ele devenindastfelpartial_s~e ce"(Blstnta Moldoveneasca,Trotu~ul,Basca,Buzaul,Prahova,Cn~ulAlb ~.~., latiti.ce are 0 importantft deosebim pentm crearea unor cm transcarpatice de ~lrc\1ari1.l1," ,

Hidrografia extracarpatidi a impus reteaua de drumuri ~i ~ezari dID sp . ,

carpatic-extracarpatic.80

,a

Reteaua transcarpaticti se compune din vai total, dar ~i Partial transversale.

. rim~ categorie }ntra: ~ome~u.l,Cri~ul Repede,. M~re~1 ~i Oltul, la. care s~10a~ga~ipunarea. Intre vade parpal transversale .am1Ot1J~510afara ~lor Cltatem~ad . Tisa (taie lantol vulcanic de Nord - contmuat ~l 10 Ungana), Suceava ~lS\1~dova (trec peste ~imrile de Ob~ine), Jiul, ~arzava, Nera. Unel~ dintre ele,}nMecial cele transilvanene, au determ10atcele mat frecventate dmmun transcarpatlce~e spapului romanesc, dar ~i pe distante europene. Ne yom opri, pe scurt, la celetrafisilvanene. hi ~. .

I~ .

I.

d st~tr £':;.- . V t

. ~_ Some~ula desc s Cat~l egatun argl spre nor -ve ca e ,.Alllpia es lca

, Europa Central-Vestica. Pe de alm parte, calea Some~ului Mare ~adirectionat~lrumuricatre Moldova,.p~n intermediul v~lo~ Moldo~a ~i Bi.strita.In lungul s~uau al afluenplor s-au allmat multe o~e: BIStnta (pe Bistnta ~l la poala muntelUl),

~angeorz-Bai,Beclean, Dej, iar pe Some~ulMic, Cluj ~i Gherla; In continuare peSome~:Jibou, Baia Mare (pe Sasar), Seini ~i Satu Mare. Pe Some~s-a transportal,

printrealtele, mulm sare catre v~st. .. . ~.. .- Cri~ulRepede este, ca rau, mult mat pupn Important deem:cel trel colecton

transilvaneni.Are Insa 0 importanta deosebim In ce prive~te legatura, peste MuntiiApuseni,cu vestul tarii. De altfel, este singuml rau transversal peste ace~ti munti.Faroa colectaape deosebitedin bazinul Transilvaniei,caci izvo~te numai din~a-zisa Depresiune Huedin (Izvoml Cri~ului), acest rau a deschis un importantdrum,prin defileul de la Ciucea - Vadu Cri~ului,Intre Transilvania ~i Oradea. Atit~oseaua,dit ~i~alea feram ce tree pe aici au importantftinternationala, cu punct devama la Bo~. In afaffi de Oradea, In lungul sau s-au localizat ~i doua or~e mici,Huedin~iAle~.

- Mure~ul, impreuna cu Tamavele, rcprezinm axa cea mai putemica aTransilvaniei,pe care 0 deschide tot catre vest, dar, prin izvoare, ~icmre Moldova(maiales prin intermediul vailor din bazinul Bistritei Moldovene~ti~ioarecum prinTrotu~).Reteaua sa de o~e incepe cu Gheorgheni ~i Toplita, apoi Reghin, TarguMure~, Iernut, Ludu~, Ocna Mure~, Aiud, Alba Iulia (pe Tamave: Sovata,Tamaveni, iar pe Tamava Mare, Odorhei, Cristum Secuiesc, Sighi~oara,

~umbr~v~ni,Medi~, ~op~a Mica ~i Blaj), Cugir, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova,£ad,~amcolau Mare ~lNadlac.

f: ..In lungul Mure~ului s-au creat multe termocentrale pe baza de gaz metan,.abboci.de zahar, exploatari de roci de constmctii (la limita cu Muntii Apuseni). Tot~n azl?ul sau exism multe podgorii ~iareale pomicole, iar pe anumite sectoare s-au;~us II?portante ~osele~i cai ferate, precum ~inoduri de circulatie (Targu Mure~,

elU~,Slmeria, Arad ~iSighi~oara- pe Tamava Mare).d ~ O~tul este riol principal care deschide ~i leaga Transilvania de sudul tarii,

M.~I~nnl~tennediul Tro:u~ului ~i.al p~ului Oituz 0 .int~rfereaza put.ernic ~i c~al d ~va ~lMarea Neagra (peste OltuZeXlstadmmul pnnclpal al romanllor - dar ~ldefi~l~or- catre Dunare, Dobrogea ~i Marea Neagra). Este raul cu cele mai multeCaI e~, catre partea sa transilvana vin cele mai multe dmmuri care strabat pasuricr;>~bce; are multe areale cu izvoare minerale, iar recent, in lungul sau, a fostla a~ CCamai extinsa salba de lacuri de acumulare (din Depresiunea Fag~ pana

varsare). Langa acest rau se in~imie multe o~e, unele foarte mari ~i vechi:81

IIIII

Bal~, Miercu~e~ Ci~c, !u~n~, Sf'an~ ~heorghe,. Br,,!~v (pe Timi~), p- _ ':Avng, plus SlblU ~I TalmaclU pe Clbm, BrezOl, Caltmane~ti, Ocnel agar~,.Rfunnicu y'aIcea, Dr~~ani, Piat~ ~lt~ ~la!in~ Dragane~ti Olt, Caraca~ Mari,Magurele..In Depre~lUnea.B~ov I~I~a m~n.lfe ~_mare numar de ~oseieT~rn.~ferate d~ mt~res natIonal ~I~uropean ~I~ot~CI eXIstaun ~uternic areal indu~I~alDrumunle dm lungul OltulUlau fost vestIte dm vremea dacllor ~iromanilor stnaL

Groparea raurilor dupa pozifia geograficaDupa cum s-a ariUat,aceasta.grupare se face dupa pozitia ~i di '.

generate de curgere, dupa raurile principale colectoare (sau D~area) ~:e~titl:regimul de scurgere. Se deosebesc cinci grupe: de vest, de sud-vest, de sud d upaplusgrupadobrogeanacudouasubgrupe(fig.20). ' e est, II

a) ~rupa de vest.este.colectat.arip.l'iS3, iar ca regim prezinta.ape mari timp ..

de ~~~vara (ma~e-',\Pri!ie)!n unita.plemuntoase ~i~~ i~~ilitate mare a regim:l~~de lama m Dealunle ~ICamplade Vest, unde au loc vlltun m februarie;viiturimariproduc ~iin mai-iunie, iar altele maimici, in noiembrie-decembrie. se

In cadrul acestei grupe se contureaza patru bazine mari: Tisa superioara,Some~ul,Cri~urile~iMure~ul(la care se adauga uneori ~iBega).

Tisa izvo~te din exteriorul tarii (Carpapi Paduro~i), aproape de izvoarelePrutului, patrunde in depresiunea Maramure~, unde fonneaza pe 62 km granitaRomaniei cu Ucraina. Trece pe la nordul munplor O~ (prin poarta de la Hust-InUcraina) ~i intra in Depresiunea Panonica. Aici colecteaza Turul, Some~ul,Crasna,Cri~ul,Mure~ul~iBega. Se varsa in Dunare pe teritoriul Serbiei-Muntenegru.

Din arealul Maramure~ului prime~e doi afluenp principali: Vi~eul, careizvora~e din Munpi Rodnei sub numele de Bo~ sau Vi~eu!, dar. i~i adunamajoritatea afluenplor din Munpi Maramure~ului (Vaser, Ruscova), ~i Iza, careizvora~e tot din Rodna, dar culege toate raurile ce coboara din munpi vulcaniciTible~-O~ (Botiza, Mara). Intre afluenpi Izei, este de repnut Mara, ce a dat ~inumele Maramure~ului (izvor~te din masivul vulcanic Igni~). Iza se varsa in Tisala Sighetu Marmapei. Tisa mai prime~tedin Igni~pe Sapanta, iar in afara grani!elortarii pe raul Tur (cu Lacul Caline~ti), care dreneaza Depresiunea O~ ~i rarnamuntoasa a sa (din Muntii O~ - Turt ~idin masivul Igni~- Talna).

. So~~~ul (122 ~3is la Satu M~e) ~e compu~e din S~~e~ul M,!re (izvo~~:dm Mun!ll Suhard) ~I Some~ul Mic, cu Izvoarele m Munpl Apusem; se unescora~ulDej,de undepoarmnumele.de So~~~. ~ . si

Some~ul Mare adum apele din MunpI Suhard, Munpl ROOnel,Munpl B~au ceMunpi Caliman, avand doi atluenp mai mari: $ieul (cu Bistrifa, zisa Ardeleana),vine din Caliman, ~i&:iliiu,ta(curge intre Rodna ~iTible~, unde este ~ipasul ~etrep' 'ta

. Some~~l Mic ar~ ~oua iz~o~e prin~ip~e: Some~ul Ca~d (iz~o~~e la ~~ledmtre Munpl Vladesel ~I Munpl BIhorulUl) ~ISome~ul Rece (IZVO~e dIDMu reatMare); se unesc la Gilau sub numele de Some~ul Mic. Pe Some~ul Cald s-au C ~tJ1doua mari lacuri de acumulare (Fantfulele ~i Tarnita), unul mai mic p~ som:~e.Rece (Lacul Some~ului Rece) ~i Lacul Gilau la confluenta celor dou~ Som dittMunicipiul Cluj-Napoca este situat pe Some~ul Mic. Some~ul ~c p~m~:UpiaPodi~ul Some~an unniUorii afluen!i: Capu~ul. Nade~ul, Lonea, lar dInTransilvaniei pe Fize~ (cu lacurile Geaca ~i Taga).82

Some~u/ (dupa unirea de la Dej) strabate Podi~ul Some~an (prime~te Alm~ul. ;\grijul), apoi Dealurile Silvaniei (de unde prime~te Sa/ajuf), curgand prin

b presiunea Baia Mare, unde mai prime~te Lapu~ul (izvo~te din Munpi Tible~).'f~t in Depres.iunea Bai~ Mare, La~u~ul an: ~a ~uent Siisarul (pe .care se afla

nicipiul Bata Mare), lar acesta pnme~te raul Fmz, pe care s-a reallzat lacul dem~mulare Firiza. Dupa ce trece prin municipiul Satu Mare, din Campia Banato-~ri~a, Some~ul parase~te tara. La sud de Some~ curge HC!.morodul(izvor~te din

Culmea Codrul~i), ce se ~arsa 'printr-~ canal ~n Tisa...In continuare este ra~lCrasna (5,18 mis, la Moftinu MIC), cU.Izvoare~e m ~Un!ll Mese~, care se varsa m'fisa tot printr-un canal. Pe Crasna (la ~tmleul SIlvanIeI) s-a creat Lacul Crasna.

Cri~urile - Repede, Negro, Alb ~iBareaul - culeg apele din partea de est ~inord

a ;\pusenilor, se unesc fe terito~ul U~garie~ sub ~umele d~ Cri~ ~.ise varsa in ~T~sa.Barciiu/ (5,9lm Is, la Salard) Izvo~te dm Munpl PIOpI~,de unde I~Iaduna

toti afluenpi; i~i extinde cursul mai mult peste Dealurile ~i Campia de Vest. Faceli~it1 intre Dealurile Cri~urilor ~i Dealurile Crasnei ~i limiteaza in sud CampiaSome~ului.La Marghita prime~tepe Bistra (din Plopi~). In campie are ca afluentpe Ier (Eriul), care curgea printr-o vale foarte joasa, ml~tinoasa, cu caractersubsident,de aceea a fost canalizat, ca, de altfel, ~iBarcaul pe arealul de campie.

Cri~u/ Repede (24,8 m3/s, la Oradea) izvo~te din Depresiunea Huedin(Podi§ulSome~an),dar dreneaza nordul Apusenilor prin capva afluen!i care suntmai lungi decat el. Curge la limita dintre Mun!ii Vladeasa ~i Munpi Mese~ ~iPlopi~, fonnand defileul dintre Ciucea ~i Vadu Cri~ului, dupa care dreneazaDepresiunea Oradea-Vad. Intra in campie la municipiul Oradea. Afluenpi SIDprincipali sunt: Ca/ata, Dragami/ ~iIadu/ (corect, valea ledului), care izvorasc dinMunpi Vladesei, ~i Borodu/ (izvor~e din Munpi Plopi~). Pe valea ladului s-aucreat hidrocentrala ~i lacul de acumulare Le~u (cu apa adusa ~i din Dragan, undeexistalacul Dragan).

Cri~u/ Negro (30 m3/s, la Zerind) izvo~te de sub vfuful Cucurbata (dinBihor),dreneaza Depresiunea Beiu~ului~i iese in campie dupa cheile de la Borzu.C~rgeprin o~ele V~cau, ~tei ~i Beiu~. Afluenp mai importanp: Cr;'~ulPietros(dlO Podi~ul Pade~), Va/ea Ro~ie (din Munpi Padurea Craiului), Fini~ul (dinCOd~-Moma) ~i Teuzu/ (izvo~te din Codru-Moma ~i aduna apele din sud-estulmaslvuluiCodru-Moma).

Cri~u/ A/b (24 m3/s, la Chi~ineu Cri~) izvor~te din Munpi Bihorului(M~tele Gaina) ~i strabate mai multe depresiuni (Brad, Halmagiu, Gurahont),~rg~d intre Munpi Bihorului ~i Codru-Moma, in nord, ~i Munpi Zarandului ~iAetallferi, in sud. Trece prin unnatoarele or~e: Brad, Sebi~, Ineu, Chi~ineu-Cri~.

pele~sale sunt folosite in industria aurifera.

n In campia joasa, subsidenta., Cri~urile sunt legate intre ele printr-un canalcO~d-sud,care se extinde, in fapt, d~ la valea lerului, pana la Mure~,numit Cana/u/I 11~~rilor.De asemenea, Cri~urilesunt canalizate, deoarece i~i paraseau des albiilea Vuturi.

doil Mure~ul (l?9 m3~sl~ Arad) e~e ce~mailu~grauinterioralR0m..ani~~~i ~ap e~ca suprafara, dupa Slret. Izvo~te dm MunpI ~m~u (sau Cunnatum), dm

rOPIerea Oltului; in fapt, el are oba~ia la "Izvorul Mure~ului". Strabate83

.L

Depresiunea Gheorgheni ~i defileul Toplita-Deda (intre Muntii CaIim .Gurghiu), iar in Depresiunea Transilvaniei face limita intre Podi~ul Tfu-nave~ ~~Cfunpia !ransilvaniei. ?u'p~ ce tr;ce pri~ ~epresiune~. de con~t Alba I~;.~Ipiitrunde 10Culoarul O~lel, marcand hmlta 10treMuntHApusem ~i Meridi I~mai departe, dupa Deva, face limita intre Apuseni ~iPoiana Ruscai ~iintre Aponah~(Muntii ~aran~ului) ~i ~o~i~ul Lipo~e!. La Lipova patrunde ~nCfunpia Banat~~~1Se varsa 10 Tisa pe tentonul Unganel (la Szeged). Trece pnn urmatoarele 0 I:Gheorgheni, Toplita, Reghin, Targu Mure~,Iernut, Ludu~,Ocna Mure~,Aiud ~.Julia, Ora~ie, Simeria, Deva, Lipova, Arad ~iNadlac. ' a

Afluientii principali ai Mure~ului sunt: Gurghiul ~iNirajul, Tarnava Mar .TarnavaMica ee se unesc la Blaj ~i se varsa la sud de Aiud; toate izvorasc~.~I a

M~tii Gurghiu:iar TarnavaMare,.~idin ~arghita; !n lungulT~avei Mari(~:sudlca) se. afla ?r~ele: Odo~h~1USecUlesc, C~s~ru. SecUles~, Sighi~oara,Dumbravem, Medl~, Cop~ Mica (la confluenta VIsel), lar pe Tamava Mica _Sovata ~i Tamaveni. Din Muntii Apuseni, Mure~ul prime~teArie~ul (izvo~te desub vfuful Cucurbiita~i aduna apele din Tara Motilor ~i din Muntele Mare, trecandprin depresiuni ~ichei ~iudand o~ele Cfunpeni,Turda ~iCfunpiaTurzii) ~iAmpoiul(curge la limita Muntilor Metaliferi cu Trascau ~i Muntii Detunatelor, udand or~ulZlatna, ~i se varsa in Mure~ la Alba lulia). Din Carpatii Meridionali prime~te:Sebe~l (izvo~ sub numele de Valea Frnmoasade sub vfuful Cindrel ~icurgeintreMuntii Cindrel ~i ~ureanu, cu lacurile O~a ~i Petre~ ~i avand ca afluent Sec~ul) ~iStreiul (izvo~te din Muntii ~ureanu, dar prime~e afluenti ~idin Retezat, in specialRaul Mare), care curge prin depresiunile Hateg ~i Hunedoara, varsandu-se langaSimetia. Din Muntii Poiana Ruscai se scurge Cerna, care trece pc la Hunedoara.

Intre lacurile de acumulare din bazinul Mure~uluiamintim: lacul de la TarguMure~, lacurile de pe Sebe~, lacul Gura Apelor (la confluenta raurilor Lapu~nie,Raul ~es ~.a., din care porne~te Raul Mare, situat intre Muntii Retezat ~i Tarcu) ~ilacul Cinci~(sau Teliuc) pe raul Cerna.

b) Grupa de sud-vest; i se mai spune ~i grupa Muntilor Banatului ~i estecompusa, ca specific, din rauri mici care se varsa direct in Dunare. Limitele s~evariazii dupa autori, incluzand uneori ~iBega (ce se varsa in Tisa, dar izvor~te d~nPoiana Ruscai - Muntii Banatului), precum ~i/sau nu, raul Cerna (cu izvoarele InCarpatii Meridionali). Regimul hidrologic este similar cu cel al Cri~urilor, euinstabilitate accelltuam iama, cu viituri frecvente in februarie, dar, in plus, eu 0abundentii mai mare de precipitatii inclusiv pe latura de sud-est a grupei muntoase

a Retezatului. Cuprinde urmatoarele rauri: Bega, Timi~ul,Cara~ul,Nera ~iCe~a~Bega izvo~e din Poiana Ruscai, curge prin Timi~oara ~i a fost canahzde

din secolul al XVIII-lea, devenind navigabila. Se varsa in Tisa. Are un canal

legiituraprin care prime~ ape din Timi~. . . dinTimi~ul (44,3 m3/s, la ~ag) i~i incepe cursul in Muntii Semelllc, dar ~I ~i

Tarcu - Paraul Reee - ~i trece prin Culoarul Timi~ului (intre Muntii T~cudiJ1

Seme~ic) ~i c~piile Lugojului ~i Timi~ul~i. Are ca ~ue~~ ~e: l!istra (VI~teIu1Munpl TarculUl,treee pe langa Poarta de Fler a Transtlvanlel ~Ipnn ora~ul avORo~u),Pogani~ul (izvora~e din Semenic, dar curge mai mult prin de~uri).' B;inei.(izvo~te din Semenic, curge la limita dintre Muntii Sememc ~I .84 .

verseaza Depresiunea Re~itei, Muntii Dogneeei ~i Dealurile Dognecei, pe la~ul Boc~a,. ~i apoi <:,urge~rin~~am~ia Barzavei, varsandu-se in Timi~ pe

ritoriul SerbIel; are doua lacun: VaIlUg~ISecu).

te Cara~uJ (6,96 m%, la Variidia) izvo~e din Semenic, trece poo o~ulAnina, traverseaza pri~ chei M~tii Ani.?ei,taie ~i~ealurile. ~ravitei ~iPatrunde inDepresiuneaC~lul. Se varsa 10Dunare pe tentonul Serblel.

Nera izvo~te din Semenic, parcurge Depresiunea Bozovici, iar apoi curge,prin chei, pc l~mita nordica a MuntiJor Locvei, varsandu-se in Dunare, chiar lagranita cu Serbia.

Cerna (23,6 m3/s, la Toplef) izvo~e din Masivul Godeanu, are 0 valedreapta, de falie, co multe chei; trece pe la Baile Herculane ~i apoi se une~e cuBelareca (Mehadica) in Culoarul Cemei, imprnmutand directia de curgere aaccsteia, ~i se varsa in Dunare la O~ova. Pe cursul san superior s-au creat Lacullovan, iar in aval, Lacul Herculane.

c) Grupa de sud cupOOdein special rauri mari ee izvorasc mai ales .dinCarpatii Meridionali (exceptie Oltul), alimentate nival ~i pluvial. Regimulhidrologic prezinm ape mari de primavara, cu debitele cele mai mici iama, dar cuape mici ~iin perioada vara-toamna; in unimtile pericarpatice (mai ales in campie),ponderea scurgerii de iama este mai mare in vest ~i scade spre est, unde cre~te inschimbvaloarea scurgerii de primavara ~iYam.

Principalele rauri din aceastii grupa sunt: Jiul, Oltul, Arge~ul ~i Ialomita; laacestea se adauga rauri mai mici, intre care mentionam pc cele din Campia Olteniei(Blahnila,Drincea ~i Desnii/Ui- izvorasc din Podi~ul Getic), apoi Ciilma/Uiul(deTeleonnan), Vedea cu Teleormanul (in Campia Teleormanului), Mosti~tea ~iCalma!ui(din Baragan), toate varsandu-se independent in Dunare. .

Jiul (90,2 m3/s,la Podari) se fonneaza din doua rauri care striibatin sens opusDepresiuneaPetro~i: Jiul de Est (izvo~ din Muntii ~ureanu, dar aduna ape ~idin Par.1ngunde are izvorul Jie,tul)~iJiul de Vest (izvo~ din Retezat). Jiul de Esttreceprin o~ele Petrila ~i Petro~ani,iar Jiul de Vest pOOUricani, Lupeni ~iVulcan.Dupa unire la Livezeni, Jiul strabate Carpatii prin defileul Lainici (intre MuntiiParang~iV31can),piitrundein Depresiunea subcarpaticaTargu Jiu la Bumbe~ti,apoitrecepeste Podi~ulGetic ~i CfunpiaOlteniei. Prime~e ca afluent pe Tismana (adunam~ ~ulte ape din Muntii V31can~i se varsa langa Rovinari), apoi un rnanunchi de~I rauri, in apropiere de Fili~i, respectiv Motru (izvo~e din estul Muntilor

aJcan, tacand limita intre V31can ~i Muntii Mehedinti, apoi limita Podi~uluiMe~edin~cu Subcarpatii, pe langa o~ul Bai~ de Arama): dupa care intra in podi~,~d p,,", o~le Motru Ii Strehaia), Gilortul (izvo~ din Pariing Ii str.1bate. ubcarpa!lI~I Podi~ulGene) ~l Amaradia (eel mat mare rau aI Podi~ulUlGene cu~~oarel~ in podi~). In drumul san extracarpatic, Jiul trece prin o~ele: Bumbe~i,c:u .JIU, Rovinari, Fili~i, Craiova. Apele Jiului sunt folosite de eentreleC .onIferedin Depresiunea Petro~ani~i Rovinari, de centre industriale (Targu Jiu,

I<uova~.a.),de marile ~rmocentrale de la Paro~eni,Rogojelu, Turceni, I~ita.~ OltuJ (I80 m%) este raul eel mai complex al tiirii, al treilea ca lungime (dupaSuUre~~i Prut), al doilea ca debit (dupa Siret) ~i aI treilea (dupa Siret ~i Mure~)ca

p~ra. Izvo~ din Muntii ~m~u ~itreeeprin DepresiuneaCiucurilor,undetaie85

doua p~ri ~~nroci vu~caniee(Raeu ~~Ji~o~in~,strabate.defil~ul Tu~nad-Malndupa care mtra m DepreslUneaB~ovuIUl. AiClpnme~ mat mulp afluen~, 'intre ~,Raul Negru (izvo~te din Mun~i Nemira ~i prime~ Covasna, TCirlungul),Ti care(treeecanalizatprin B~ov), care se une~tecu Ghimbavul(sauGhimb~el) ce Vin:'~~llBucegi,~iapoiBarsa (izvor~ din estul Mun~lorFag~). In

Dupa Depresiunea B~ov, Oltul strabate Mun~i Pe~i, prin defileuul d I

Raeo~,du~a care ~ri~e~ r:au1Homo:od (cu izvoare!et.n~un~i ~hita) ~ipm~d:'in Depreslunea Fag~uIUl, unde pnme~ multe raun dm Munpl Fag~ (~ercaiSebe~,Fag~el, Sfunbata,Vi~ea, Cfu1i~oara).La intrarea 'in Defileul de la Tuma,Ro~u,conflueazaCibinul (izvo~ din Mun~i Cindrel~icurge prin Sibiu),careare Uafluen~pe Sadu(izvo~ dinCindrel)~iHartibaciu(izvo~ dinpodi~ulcuacel: ~

nume). Defileulde la Tumu Ro~u- Cozia se large~ la mijloc, formand Depresiun~Lovi~tei,unde Oltul prime~ Lotrul~(izvo~ din Parang ~iare un curs longitudinal(ca ~i izvoarele Jiului ~i Cemei). In Subcarp$ prime~e raw Olane§ti ~i Bistrita(Valcii) din Muntii Capatfulii ~i Topologul (de sub Negoiu). Dupa ee striibctteSubcarpatii; Podi~ul Getic ~i Cfunpia Romana, se varsa 'in Dunare langa TurnuMagurele. In cfunpieprime~teOltefUlcu Cerna OltefUlui(izvorascdin Mun~i Parang,la limitacu Mun~i Capatfulii)~iTesluiul(din piemont).

In bazinul Oltului sunt multe lacuri de acumulare: 17 lacuri pe Olt'in aval deCalimane~ti,doua'in defileu ~i ~se 'investul Depresiunii Fag~, 'intotal 25; LaculVidra (pe Lotru), Gura Raului (pe Cibin), Negovanu (pe Sadu) ~i Balan, laizvoarele Oltului, pentru spalarea minereurilor cuprifere de la Balan.

De asemenea, 'in lungul Oltului existii or~e importante: Miercurea Ciuc,Baile Tu~nad (~i alte statiuni balneare 'in Depresiunea Ciucurilor ~i defileulTu~nad), Sfiintu Gheorghe, Fag~; Brezoi 'in defileu; Calimane~ti ~i RfuunicuValcea ('in Subcarpati), Drag~ani ('in Subcarpa~), Dragane~ti-Olt ('in podi$),Slatina (la limita podi~-cfunpie).

Arge~ul (51,7 m3/s,la Bude~) izvo~e prin doi afluen~, Capra ~iBuda, di~Muntii Fag~, care se unesc 'inLacul Vidraru. Raul fonneaza apoi Cheile Arge~ulU1('intre Muntii Ghitu ~i Frun~), trece peste Muscelele Arge~lui, pana la Curtea.d~Arge~, apoi de la Pite~ intra 'in cfunpie (face limita 'intre CfunpiaTeleonnanulu1$1Cfunpia Ialomitei) ~i se varsa'in Dunare la Oltenita (delimitfuldpe 0 mica po~uneBaraganul de :sumas, care ap~ne CfunpieiTele~rmanului). In podi~, prime~e caafluentipe Valsan~i RaulDoamnei(ambeleizvorfuldde sub vfufulMoldovean~),ultimul unindu-se cu Raul Targului (izvo~ din Masivul Iezer ~i trece ~nnCfunpulung).In cfunpie are ca afluen~ pe Dambovifa (izvo~e din estul Mun!1lo~Fag~, curge prin Culoaml Rucar-Bran ~iface limita 'intre Subcarpa~i de Curbura~i Podi~ul Getic 'impreuna cu Muscelele Arge~ului), iar din dreapta prime.~eNeajlovul unit cu Calni§tea.1nbazinul ~rge~ului se afla cap~~~ ~i, pe ~ambOV~la confluenta cu Colentina. Aceasta a tmpUSample amenaJan hidrotehn1ce'''~1care aduc apa din Ialomitaspre lacurile de pe Colentina, canale de deviere a Vll~ .~r

de ~e D~bovita 'in AI?e~, canale de aduce~e a ~pei din ~rge~ ~entru neces1ta!1~Capltalel ~.a.,precum ~1eventualul canal navlgabtl Bucure~-Dunare (pc !,.rg~$):lamunte, pe Arge~s-a realizat lacul Vidram ~i 'in aval alte 10 lacuri mai mlClpan!!

86

sud de Pite~ti; pe Dfunbovitaau fost create lacul Peeeneagu, spre izvoare, ~i LaculMorii, langa Bucure~i. Pe Colentinaexista lilacuri de acumulare(plus Cemica).

Ialomita (45,6 m3/s, la Slobozia) izvora~e din Bucegi, de sub vfuful Omu,formand mai multe chei (Ta~aru, Zanoagei, Orzei) 'intre care au fost realizatelacurile Bolboci ~i Scropoasa. In munte, prime~e ca afluent mai mare Ialomicioara(curge 'intre Bucegi ~i Muntcle Gurguiatu), dupa care patrunde 'in Subcarpa~,trecand pe la Fieni $i Pucioasa; la nord de Targovi~e intra 'in cfunpie, de unde seindreapm tot mai mult catre est. Cel mai important afluent este Prahova; izvo~tede la Predeal, dar are un afluent mai lung, Azuga, strabate localitati balneo-climaterice ca Azuga, BU$teni,Sinaia; la Comamic intra in Subcarpa~, iar dupaCfunpina pat:rundein cfunpie, unde prime$te Doftana (din 'in$euarea Predelu$ -1295 m), Teleajenul (izvo~e din Ciu~ $i trece pe la Valenii de Munte). Tot 'incampie mai are ca afluenti pe SCirata(izvo~te din Dealurile Istritei $i face limitaintre Cfunpia Ialomitei $i Baragan) $i cmeva rauri mai mici, de cfunpie, cu limanefluviatile (Snagovul, Cociovali~ea, Valea Strachina ~.a.). Dupa Targovi~e,Ialomita trece prin o~ele Urzieeni, Slobozia ~iTandarei.

d) Grupa de est cuprinde ciurile ce izvorasc din estul Carpa~lor Orientali $i 0parte din cele de la Curbura, afluente Siretului, precum ~i apele Podi~uluiMoldovenesc.Are doua mari bazine hidrografiee:Siretul ~iProtul. Regimulhidrologicse caracterizeazaprin ape mari de primiivara-vara,cu 0 frecventamai mare a viiturilor'in august, cu unele viituri de iama la Curbura (din cauza vanturilor foehnale),dar'inpodi~l Moldovei cu ape mici de iama, cu viituri 'inmartie, dupa care vin ape mici ~idinnou viituriin iunie $ichiar 'inaugust $iape mici de vara-toamna.

Siretul (222 m3/s) are cel mai mare bazin $i eel mai mare debit pe teritoriulra,rii~ieste al patrulea rau ca lungime (dupa Mure$,Pmt $i Olt). Izvo~te din nordulObcinelor Bucovinei (pe teritoriul Ucrainei) $i intra 'in tara la nord de o~ul Siret.StrabatePodi~ulSucevei,dupa care valea sa se large~e mult, formand un culoar largla contactul Podi$uluiMoldovei cu Subcarpa~i Moldovei (care se continua pe valeaMoldovei pana sub munte, Culoaml Moldova-Siret). De la confluenta cu Trotu$ulpmrunde 'in Cfunpia Siretului ~i se varsa 'in Dunare langa Galati. Cu exeep~a~arladului, t~~ afluentii importan~vin din Carpa~i Orientali $ide C~rbura,respectivdm dreapta. In lungul sau au fost create 6 lacuri, 'incepandcu Rogoje$ti.

Suceava izvora~e din Obcina Mestecani$ (ca ~i Moldova), formeaza pe 0distanta mica granita cu Ucraina (pana la VIrna), dupa care curge numai inRomania. Treee pe la Radauti ~i Suceava, in Podi$ul Sucevei. Are ca afluen~:Putna, Sucevi{a $iSolca, toate cu izvoarele in Obcina Mare.

. Moldova (30,3 m3Is, la Tupila~) izvo~te din Obcina Mestecani$, curgep~ntre obcinele Mestecani$ $i Feredeu, dupa care 0 apuca spre est, prin CuloamlCampulung, ie$ind in Subcarpati la Gura Humorului. Are urmatorii afluenti:Moldovila (curge intre Obcina Feredeu $i Obcina Mare) $i NeamfU (sau Ozana,care izvora~e din Muntii Stfuli$Oarei~i curge pe la Targu Neamt). Moldova sevarsa'in Siret la Roman.

. Bistri{a (60,4 m3/s, la Frunzeni) este caul cel mai caracteristic pentru Carpa~iOnentali (cu sectoare longitudinale ~i altele transversale $i afectfu1dtoate $irurilel11untoasecomponente ale Orientalilor. Izvorii~e din Muntii Rodnei, trece pe langii

87,

pasul Pristop Ii fuce linnta mtre Munpi Subard Ii Obcina Mesteciinil.In~ a<ffinciIi mean4rnt\darkuga. I. it P . ., . . .DepresiuneaDomelor,trecandpe la YatraDomei~iculegeatluentidin Caliman; unde s-a construit~i un bar/I m ~~as . (:mta mgustanla S~ca (~tef3ne~),Bargau (Dorna, Neagra $arnlui). Intre masivele Giumalau-Rarau ~i Pietrosu~ Stfu1ca-Coste~. Are atluenti ~ ~u. o. ?V;, ~ fo~ URSS), .re~lzandu-se laculBistritei formeaza Cheile Zugreni (sau Cheile Bistritei), dupa care valea face limita Jijia (in care se varsaBahluiul ~I~I pup~1.I I? ~p~a M~ldovel pnme~ Ba:jeul~iintre Muntii Stfu1i~oarei,in est, ~i Muntii Bistritei ~i Ceahlaul, in vest. La POalele Paralel cu Protul in lunca acestu

'

I'

In~ceP

alnn ~

af11 ~I Harlau), rau ee curge aproape 70 km~ . c. I I d b

.I I M I

.I d 33 km ' a. av are uentElanul

CeahlaulUla lost creat acu e araj zvoru unte UI, ung e . La nord de e) Grupa Dobrogei se caracte . ~ ' ~. . . . ,

Ceahlau prime~ pe Bistricioara (are izvoarele in CaIiman ~i curge Prin temporar torential din cau I' ~zeaza pnn raun foarte mlCI~l rare, cu debit, . . ~ .fl ~, . ' " za c Imel secetoase Acestea au un . h

'

d I .DepreslUnea Btlbor), lar In aval de baraj con ueaza Blcazul (IZVo~te din foarte dezordonat cu viituri ep' d' M" . . ~ ~ .regtm, I ro oglCH~m~u, d~ I~ga ~asul B~caz, trece p,rin Lacul Ro~ ~i prin ~heile Bic~lui, cele (spre Dunare), sa~ maritime (spl:eO~:~), ajontatea se termma m hmanun fluviatilemat pltore~1 dm ta-ra).Tot In munte pnme~te Tarctiul (curge mtre Mun~1Tarcau ~i Raurile se scurg in do ad' ti.. D ~

Go~manu),iar in Subcatpati, Cractiul (din Muntii Stfu1i~oarei).In aval de III mare. CatreDunare cel ma~m lrec,l.;Ire una~ (~ubgrupadunareana)~i sprehidrocentrala de la Stejaru se in~iruie 0 salba de 7 lacuri, pana la Bacau. La ie~irea Canalul Duntire-Mdrea Neagrtiare;: Dar~su,a ~arel vale a fost ~olositapentrudin munte se atla or~ul Piatra Neamt, apoi Buhu~i~i,la viirsare,Bacau. Pot fi amintite Tonologul Cer ~" " Ze 0 rogea mtre Cemavoda ~IAgigea; mai

I (35 7 3/ 1 V~ '

)' ~

d.

M..

C.

1 . ~ r , na ~l Jljl a.Tro~:ju '~ m. s'. a ~ raneem .~zvo~~te m. .unpl, IUC~~UI, de langa Spre Marea Neagra se indrea ta Taita i .. ~. " " ~

pasul Ghlme~, racand hmlta mtre Muntn H~m~u ~l CIUC~l apOl mtre Ciuc ~i Podi~ul Niculitel ~i apoi c P~' 1 Bab~ n Munp~ ~acmulu~ ~I f~e hmlta cuTarcau. Parcurge Depresiunea Diirmane~ti (sau Comane~) situata intre Muntii Niculitel), ~i se'varsa in Lac ~B ~~~u . a~), um~ cu !elz/a (dill Podi~ul

Nemira ~i Berzunt, unde prime~e Uzul (la limita Nemirei cu Muntii Ciucului), pe varsa in limanul Ceamurlia,u~.~ . ag, u(:;~az:S~ava (ill ~odl~ul Babadag), ce secare s-a creat laculPoianaUzului.La TarguOcnapatnmdein Subcatpati,unde,in limanulT~ul iar in sud suntI ~ a~;m~eah.I~. od.l~ulCas~cel),carese varsainapropiere de o~ul One~ti, prime~te trei atluenti:Tazltiul (izvo~te din Muntii ' raun e ec lrg wi ~IMangalza.

Go~manu), Oituzul (izvor~te din Muntii Vrancei ~i trece pe langa pasul Oituz) ~i Autoevaluare - intreb ~ . . a .Ca:jinul(din estul Vrancei). La Adjud se varsa in Siret. Lacul Belci de pe Tazlau acari ~Ir spunsurlfost distrus de viitura din 1991. I, u,:,~ se.grupeazti re!eauahidrografictiinjUncpe de Carpati?(In ati ~

Putna izvo~e din Vraneea ~iare ca atluenti pe Milcov ~iRdmna (ambii din extracatpatIca ~ItranscatpatlCa). ' tracarp ca,

Subcatpati). Pe Milcov se atla ora~eleOdobe~ti~iFoc~ani, d' 2, Ca,re sunt cara~terefe re/elei hidrografice intracarpatice? (Conver e taRamnicu Stirat izvo~te din Muntele Furu (Vrancea), iese in cfunpie la ill ~:rat~ spre TransIlvama, 0 retea circumtransilvaneana peste depresig ~I

Ramnicu Sarat, strabate Cfunpia Ramnicului ~icea a Siretului. margill e ~I~retea paralela est-vest pe centrul depresiunii). um eBuztiul (28,8 m3/s,)a Racovita) izvo~te din nordul Ciuc~ului, face un cot 3. Ce tip de re/ea hidrograficti este cea extracarpaticti :ji unde are t

de 1.800in ~ep~es!unea Into~~u~.Bu~aului,dupa c~re ~~punge ~irul munt?~ pr!n ~~~~;~ apelo~ del!las~ta spre ~~teri?r? (~eteaua este radiara ~i are c::;a::Chede BuzaulU1(Intre Munp.1Smu ~I Podu CaiulUl)~I patrunde In lacul Smu. In A P ~ spre mtenor ill Catpatll Onentah ~i de Curbura ~i la Cri~ul Alb ~

~unt~ pr~e~te ~~I Bdsc~ Roz~ei, fo~rmat.din~Bdsc~Mare ~i Bd~ca Mica, c~ pus~mc' illIZVOrasCdill Munpl Vrancel, dupa care mconjoara MaslVulPenteleu, In Subcatpatl M'1 ~re ~unt ~tille total transversalepeste Carpati? (Some~ul Cri~ulRep dare ca afluentiBascaChiojdului(din CulmeaTataru,sub vfufullui Crai),Sltinicul ure~u, un~a ~lOltul). " e e,

(izvor~te din MunteleFuru ~iface limitacu Cuimea Ivanefu)~iNi:jcovul(~ur~e (F .t~ C,efac1lzt~tide circula,tie,:jiin ce direc,tii,au determinatrauriletranscarpatice?intre dealurile Ciolanu ~iIstrita). Patrunde in cfunpieinainte de o~ul Buzau,.lar In T~I ~~p ~en~ruImpu~erea unor coridoare principale cu ~osele ~i cai ferate i tr'continuare mai are cativa atluenti mici, cu limanuri, toate foste cursuri parasIte ale So Sl~~a ~I Muntent~ (pe 011,Jiu ~i BUz8U),cu Moldova (prin pasuri din: eRamnicului Sarat. Pe Buzau exista Lacul Siriu, iar pe Basca Mare, Cire~u. . ge:e~u d' are, Mure~ ~I 0It),. spre vest (pe Some~,Cri~ul Repede ~i Mure~) ~r~=

B~rladul (10,5 m3/s,la Tecuci) este s~gurul atl~ent imp~~~ din ~dl~, d~ cu er6 ~nspre ~nt.rul.Europel s~re Marea Neagra).cea mat mare suprafatii (7220 km2) dintre top atluenpl Slretulul, msa cu 7' C e raun pn'}c1l!ale.cupnnde grupa raurilor de vest?apa foarte putina. Izvo~ de langa 0 in~euare dinspre Siret ~i curge ca val.e ' are su~t raunle dm bazinul Mure:jului?

~ubsecventa, apoi consecventa ~i ulterior din nou tinde a deveni subsecventa, ~. Ce raur~cUl!rindegrupa de sud-vest?In zona o~ului Vasluiprime~ un manunchide at1uenfi(Vaslui,Racova,Crasna~.a.), . Ce raun prmcipale cuprinde grupa de sud?

iarin aval,Tutova,Zeletinul~iBerhe~i~l.Treee~iprin o~ele Barlad.~i~ecuci., al :~. gare sun( r~ur~led~nbaz~nulOltului?Protol (85,6 m3/s,la Unghem)Izvo~e dm Ucmma(Catpapl PadurO~I).~ste . 12' Care sunt r~ur~ledm bazmul Siretului?

doilea ..au ca lungime (dupa Mure~) pe teritoriul tiirii (dar eel mai lung socottnd ~1 . are sunt raunle dobrogene?cursul exterior) ~i formeaza graniJa cu Ucraina ~i Moldova pe 716 lan. Are 0 vale I88

89

"DUN AREA

Este al doyea flu.viuca marime al Europei, dup~ Volg~. Izvo~:e din MunpiPadurea Neagra (M~lVul Kandel, 1241 ~, Germanla), pnn doua rauri, Breg ~iBrigach. Are 0 lungtme de 2857 km, dm care 1075 km (38%) pe teritoriulRomaniei, ~i 0 suprafata de 805.300 km2, din care 221.671 km2 in tara noastraDunarea trece prin 10 tan ~i4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta ~iBelgrad). .

Cursul ~au s-a ~orm.atla sf'~~i~l p1i~cenului~i in cuaternar prin secarea ~idrenarea bazmelor Vtenet, Panomc ~t Genc, care au fost separate prin ridicarealantu1ui carpatic. Strapungerea muntilor s-a Ia.cut prin captari, sau antecedentrealizandu-se defilee sau porti mai largi. Ramurile muntoase principale pe care l~traverseaza (fig. 21), formeaza limite conventionale care impart Dunarea in treimari sectoare: Dunarea superioara (sectoml alpin), Dunarea mijlocie (sectoml

panonic) ~iDunarea inferioara (sectoml carpato-pontic)._ Cursul superior tine pana la Bratislava. Aici Dunarea culege ape din Alpi,

dar ~i din~muntii hercinici de la nord (Padurea Neagra, Jura Suaba, Podi~ulBoemiei). Intre afluentii principali pot fi amintiti: Iller, Lech, Inn ~.a.

_ Cursul mijlociu tine pana la Bazia~ ~i strabate marea Depresiune Panonica.Pe acest sector prime~e cei mai mari afluenti: Drava ~i Sava (din Alpi), Morava(din Alpii Dinarici) ~i Tisa (din Carpati).

_ Cursul inferior urmeaza granita, sau teritoriul Romaniei. Aici se deosebesc

patru sectoare secundare.Sectoml Bazia~-Drobeta Turnu Severin (1327 sau 144 km pana la Tumu

Severin) se axeaza pe defileul Poftile de Fier, unde fluviul traverseaza Carpatii ~ipodi~urile Mehedinti ~i Miroc (Miroci) din Serbia. Defileul se compune dinpoftiuni mai largi (depresiunile: Moldova Veche, Liubcova, Svinita, Dubova,O~ova), sau inguste (Cazanele Mari, Cazanele Mici ~.a.), sau cu stiinci in albie(fostele Porti de Fier de la Varciorova - Gura Vaii, unde s-a realizat barajul), dupacum strabate roci mai moi sau mai dure (~isturicristaline, roci vulcanice, calcare).Sectorul Poftile qe Fier era cel mai periculos pentru navigatie, aici producandu-semulte naufragii. In acest sector au fost realizate, impreuna cu fosta Iugoslavie, unbaraj (Gura Vaii-Sip), un lac ce se intinde pe tot defileul ~i un sistem complexhidroenergetic ~ide navigatie (portile de Fier I), intrat in functiune in 1971.

Asupra modului de formare a Dunarii peste defileu s-au emis ipoteze cesustin, unele, captarea, altele, antecedenta. Din pliocen defileul a functionat ca.0~tramtoare marina, care, de la Or~ova,mergea spre Bahna, nu catre Tumu Sevenn.In pliocenul superior se formeaza aici un rau ce curgea dinspre Cerna ~i Bahllacatre Depresiunea Panonica (cumpana de ape era peste portile de Fier). Incuatemar, cand clima devine mai umeda ~iunimtile pericarpatice se inalta, are loco captare peste cumpana de la poftile de Fier.

a

~32 kmare defileul,la caresoadaugJ12kmin amou" pOnAla Bazia>,deci 134km ~

91

Sectorol Drobeta Turnu Severin-Calara§i, unde Dunarea trece peste Podi~ulGetic ~i Cfunpia Romana, formand 0 lunca larga ~i depunand multe aluviuni. Pedreapta vaii se afla Podi~ul Prebalcanic, cu mal inalt, fluviul curgand cel maiadesea sub acest mal, iar pe stanga, de partea romancasca, se dezvolta lunca.

Sectorol Calara!ji - Braila are ca specific largirea putemica a luncii, pana la20 kIn, ce capam caracter de balta, ~i despletirea fluviului in doua brate principale. Semai cheama ~i sectorul baItilor. Prima bifurcare se face la CaI~i, in bratele DunareaVeche ~i Borcea, ~i tine pana la Giurgeni - ~ova, unde se reunesc; inchid intre eleBalta Borcea (sau Balta Ialomitei, deoarece la sud de Giurgeni se varsa Ialomita). Pestecentrul acestei balti tree podurile de la Fete~-Cemavoda, iar peste Dunarea unita,podul rutier Giurgeni-Vadu Oii. Dupa cativa kilometri, Dunarea se desparte din nou inDunCirea Veche ~i Braful Cremenea, care se reunesc la Braila ~i inchid intre ele BaltaBrailei. Ambele baIti au fost indiguite, ferite de inundatii ~i cultivate.

Sectorol Braila - Marea Neagra se mai nume~e ~i Dunarea maritima, deoarece

pe el pot patnmde ~i vapoare maritime (pescaj de 7 m). Are doua subsectoare: Bnlila-I Patlageanca ~i Delta. Pe primul subsector, Dunarea are din nou 0 singura albie, dar

lunca i~i mentine caracter de balta (Balta Isaccei). La Patlageanca (primul eeatal sauprima bifurcare), fluviul se desparte in doua brate, care nu se vor mai reuni, respectivBraful Chilia ~i Braful Tulcea. De aici incepe Delta. La est de o~ul Tulcea, bra!ul euacel~i nume se imparte, la randul sau, in doua (ceatalul Tulcea), Bra,tul Sulina ~iBraful Sf Gheorghe, ambele varsandu-se independent in mare.

Aspecte hidrologice

Pant a generala de curgere pc teritoriul Romfutiei era de 0,06 rooinainte de ridicareabarajului de la Poftile de Fier. Aceasta panta era mai mare in defileu, de 0,2%0(azi s-aredus, la luciul apei, la aproape 0,0%0),iar in aval scade la 0,040/00(fig. 22). Luciul apeilacului este la 69 m. Diferenta de altitudine intre Bazi~ ~iSulina era de 66,5 m.

Profillongitudinal pe Dunlire(pe teritoriul rcmAnesc)

100 800 300 400 500' eoo >Go 800

Fig.22. Profillongitudinal pe Dunare(dupaAtlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992).

92

g.

Debitele medii, urmarite ~i in afara Romaniei, cresc in felul urmator:1470 m3/s la Passau, 1920 m3/s la Viena, 2350 m3/s la Budapesta; dupa aceea,Dunarea prime~te trei mari afluenti (Drava, Sava ~i Tisa) care ii aduc in plus2944 m3Is, ea atingand la Bazi~ 5300 m3Is. Afluentii sai din Romania ~iputini dinBulgaria fac ca fluviul sa intre in Delta, la Patlageanca, avand 6480 m3/s (fig. 23).

1---

2_

31'.IIU-90

I'"r

Fig.23. Epura cre§terii suprafefei bazinului §i debite/or Duniirii(dupa Geografia Vaii Dunarii, 1969).

Debitele maxime ale Dunarii se produc primavara sau la inceputul verii, candau loc ~i inundatii. Spre deosebire de raurile din Romania, debitele maxime nucresc mai mult de 2-3 ori fata de cele medii. Aceste debite difera oarecum de la unsector la aItul . in funetie ~i de aportul afluentilor. Cele mai mari debite maximeinregistrate au fost urmatoarele: 15.900 m% la Oltenita (mai, 1942), 15.500m3/s laPatlageanea (iunie, 1970) ~i 15.100 m3/s la Or~va (aprilie, 1940).

93

:r I

iii

I II4Q

ao

ao

10

1 1.' . . S ~ .~

Debite e minime au OCtoarnna ~l uneon lama.,mal rar vara. -au mregistrat: ·1250 m3/s la O~o~a (ic:muari~,1954), 1250 m3/sla PatUig~anca(octombrie, 1921)~i1450 m3~sla Oltemta (lanu~e, 19?4). In ~~?3 (au~ust - mcepu~de septembrie),peun timp mdelungat secetos, mvelunle Dunam au scazut enorm, zlarele anuntfutdcele 'mai mici debite din ultimii 163ani (!), respectiv 1600m3/sla Bazi~. Efectele au fostdezastruoase: baItile au secat pana sub 25 cm, intinse suprafete de albie au ie~it lasuprafata, mai ales sub forma de grinduri, radacinile copacilor s-au descoperit peadfulcimi de 1-2 m aratfuld ca ni~te mangrove, au ie~it la iveala nenumarate naveabandonate sub apa, pasarile de balta au avut de suferit, cantitati mari de pe~i aumurit, unele localitati au rfunas tara apa, navigatia a devenit imposibila pe unelesectoare cu praguri, multi oarneni din porWti au ~omat, centrala nucleara de laCemavoda a fost oprita (pagubele s-au cifrat la 500.000 dolari/zi), feribotul de laBechet a fost suspendat, iar la Sulina pe bratul dunarean au patruns ape marine etc.

Regimul apelor prezinta urmatoarele variatii medii: ape mari de primavar.l(obi~nuitin mai, dar in bazinul panonic incep in martie-aprilie);dupa 0 scadere,apelecresc u~or~iin iunie (apele provin din topirea ghetarilordin Alpi); unneaza apele micide toamna (septembrie-octombrie);vara ~iiama se produc ape moderate.

Scurgerea aluviunilor variaza cu debitele de apa ~i din amonte cresc spreaval. Media pe timp indelungat la Patlageanca a fost de 2140 kg/s (sau 340 g/m\ceea ce inseamna 67,5 mil. tlan. Maximum de aluviuni s-a inregistrat in 1941 -162 mil. tone. Dupa ridicarea barajelor, media aluviunilor a scazut la 1873 kg/s,ceea ce inseamna 58,75 mil. tlan (P. G~tescu, B. Driga., 1983) sau 60 mil. t/an(dupaAtlasul CadastruluiApelor, 1992).

Nivelurile apelor cresc ~idescresc in functie de debite, viteza apei ~iprofilultransversal al albiei. Intereseaza in mod deosebit nivelurile maxime, care produc ~iinundatii. Inainte de ridicarea barajului de la Gura Vaii, aceste niveluri atingeaupeste 9 m la Bazi~, scadeau la circa 7 m la Or~ova.,se ridicau aproape de 10m laTumu Severin, dupa care in aval oscilau in jurullui 8-9 m pana la Cemavoda, dupacare scadeau treptat, atingand numai 5 m la Tu1cea(fig. 24).

g

i ~:i.. '" E II> {!I!II5 '" ;:0 It) '" ~ <11 !\)

f.t~ (.) ~ ~~ ...is I~.~ .~ ~a Cb ~ ~., 9) to

Hem .iii~ ~. .;:) ~~ (1)~ ~ ~ ~ !::~. ~~. ~~~~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ -!Q ~10CIDlI I I I 1 I t 1 r I If! I I r: : : : :: I I: I I : ~: 1 I90tH'" " I I' , i'"

J ill I I I I II ~ I I I I I

8001 ': :: ::I 'I I

700J 'I\. : :600

~500 -

~. ~ ~ ~ D ~ ~ a ~ ~ a a

Fig.24. Variapa amplitudinii nivelurilor in projillongitlldinal ale Duniirii,pe perioada 1921-1960

(dupAGeograjia ViliiDuni'irii,1969).

94 ~

Temperatura apelor Dunarii este ceva mai ridicatii decat cea a aerului.Mediile multianuale sunt de circa 12-13°C in defileu ~i 17°C la varsarea in mare.Temperaturile scazute de iama coboara pana la 0-I°C, iar cele de vara urca la 26°C.In iemile mai reci se produc sloiuri, zapoare ~ipod de gheata, cu 0 medie de 45-50zile. Zapoarele se formeaza la Zimnicea.,Calara~i,Cotul Pisicii ~.a.

Hidrologia DelteiDelta este unitatea morfo-hidrologica terminala a Dunarii aflata intr-o

permanentii constructie ~i transformare datorita suprafetei sale mari (4152 krn2),situata la 0 altitudine aproape de nivelul marii (media 0,52 m), dar mai alesaportului mare ~i continuu de apa (200 km3/an) ~i de aluviuni (60 mil. t/an), careoscileaza mult pe parcursul unui an.

Dupa datele cadastrale (1992), suprafata ~i hipsometria Deltei se prezintiiastfel: suprafata - 4152 km2 (tara arealul Razelrnului ~i lara lacurile din sudulBasarabiei), din care 80% (3351 km2)apartin Romamei, iar arealul sau restrans, intrebratele Chilia ~iTulcea - Sf. Gheorghe (delta propriu-zisa), are 2540 km2;impreunacu complexul Razelm se ridica la 4460 km2;altitudinea medie este de 0,52 m; 77%din Delta are peste 0 m ~i23% se afla sub nivelul marii; altitudinileminime obi~nuitesunt de - 3 m in arealele lacustre ~imaxime, de 14 m pe dunele din grindul Letea8).In lungul bratelor fluviatile apar insa anafore mult mai adfu1ci:- 39 m pe Chilia.,-34 m pe Tulcea.,- 26 m pe Sf.Gheorghe,- 18m pe Sulina~i-7 m in laculde meandrunumit Belciug. Grindurile fluviatile ~imaritime sunt mai inalte, de 1-4m. Grindurilefluviatile ocupa circa 50.000 ha, sunt mai inalte in arnonte, scad sub 1m in aval ~iselatesc sub forma de cfunpuri la bifurcatii (Ceatalul Chilia, Ceatalul Sf. Gheorghe),unde aluvionarea este putemica. Grindurile marine ocupa circa 35.000 ha. Proportiaapa-uscat la ape mari este de 10-13% uscat.

Hidrograjia se compunedin brate principale,garlej canale, lacuri~ibalti.Brafeleprincipale au urmatoarelelungimi9~idebite (procentual)0:Chilia 120km (debit60%),Tulcea 17,5 km, Sulina 63,7 km (18,8%), Sf. Gheorghe 69,7 km (21,2%). Garlele §icanalele impreuna au 0 lungimede 1680km. Lacurile mai mari de 1ha ocupa 25.800ha (8% din suprafata Deltei) ~isunt in numar de 480. Cele mai multe lacuri se gasescintre bratele Sulina ~i Sf. Gheorghe (fig. 25 ~i harta Deltei din partea I a lucrariiGeografiafizica a Romaniei).Suprafetelecu altitudinide - 0,5 m la 1m suntacoperitede vegetatia acvatica fixata (stu£, papura, rogoz etc.), reprezentfuldcarn 43% dinsuprafata Deltei. Pentm aspecte ale mediului deltaic vezi partea I din lucrareamentionata,capitolul,,Relieful,suportal mediuluinatural ~ial activitatilorumane".

Modificarile hidrografice antropice au inceput in principal cu indreptareabratului Sulina (1862-1902). Au fost taiate apoi canalele Dunavat, Dranov, Litcov~.a. (1911-1940), canale pentru exploatarea stufului (1960-1970) ~i arnenajaripiscicole (1970-1980). Din 1983 s-a trecut la aplicarea unui plan de alllenajareintegrala a Deltei, realizandu-se alllenajari agricole extinse (Sireasa 7500 ha.,Pardina 27.000 ha), arnenajari forestiere (Papadia, Rusca., Murighiol ~.a.) ~.a.Lucrarile respective au fost sistate in 1990,deoarece afectau un mediu unicat.

8 Majoritatea lucriirilor indicA 12 ill.9~ DupAAtiaslil Cadastral, 1992.10DupA Geograjia Romaniei, vol. I, 1983.

95

Delta Dundrii

Fig.25. Delta Dunar;;

(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

96

In 1990, Delta a fost declaratARezerva/ie a Biosferei (legiferatA'in 1993 prinLegea 82/1993). in fapt, Delta are un statut triplu: Rezervape a Biosferei, Zonaumeda de importantii internationala, 'indeosebi ca habitat al piisarilor de apa, ~iZona apartinand Patrimoniului Mondial UNESCO. Ca rezervatie (RBDD sau'inengleza DDBR), cuprinde 5800 km2~i include 'in plus Complexul Razelm-Sinoie,lunca inundabila dintre Isaccea ~i Tulcea, Duniirea Maritima 'intre milele marine43-74 ~iapele litorale pana la izobata de 20 m.

Ca Rezervatie a Biosferei, respectiv ca ecosistem unic 'in Europa cu 0biodiversitate care nu se mai afla 'in altAparte, Delta a intrat 'intr-un proces dereconstrucpe ecologica, 'in care balanta cercetare - gospodiirire durabila sa searmonizeze cu cerintele economice, 'indeosebiale localnicilor.

Importanta economica a Dunarii, pentru tara noastra, este deosebitA. Seevidenpazii prin: navigatie, resursa de apa ~i alte resurse naturale, potenpal agricol'inluncii, dezvoltarea de porturi ~icentre industriale, potential energetic.

Dunarea este cea mai importanta artera fluviatila a Europei, rolul saucrescand 0 data cu realizarea Canalului Dunare-Marea Neagrii ~i a CanaluluiDuniire-Main-Rhin. Pentru Romania, ea reprezinta 0 legaturii importanta cu tiirileEuropei Centrale ~ide Vest (import, export), dar ~i0 arterii de tranzipe spre MareaNeagrii ~i Mediterana. Navigapa ~i resursele sale naturale au favorizat dezvoltareatimpurie de ~eziiri ~iporturi, 'inspecialla vadurile de trecere. Transportullesniciosal materiilor prime~sau al produselor finite a condus la aparipa unor importantecentre industriale. In cadrul tiirii noastre, pe malurile Duniirii, se giisesc 18 o~e,plus Sulina, care este ~i la mare; majoritatea sunt porturi, iar unele sunt ~i maricentre industriale (Galati, Briiila, Cala~i, Giurgiu, Tulcea etc.). in prezent,Duniireaa devenit 0 axa de integrare europeana.

Intre resursele duniirene mentioniim: pe~tele, stufuI, speciile albe de lemn,apa pentru irigat ~i industrie, iar prin 'indiguiri au fost incluse 'in circuitul agricolcirca 300.000 ha. Resursele energetice au inceput a fi intens folosite princomplexul Porfile de Fier ~iamenajarea Ostrovu Mare.

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

1. Care sunt prin.cipaleledate privitoare la Dumire? (Izvo~ din MasivulKandel, Iungimea2857 km, parcurge Romania pc 1075 km, bazinul este de 805.300km2,trece prin zece !iiri~ipatru capitale, se varsa'in MareaNeagriiprin trei brate, esteeel mai importantfluviu al Europei,de~ica lungimeocupa locol doi dupa Volga).

2. Pe ce sector de curs Dunarea prime~te cei mai mari afluen,ti~i care suntace~tia? (Pe cursul mijlociu-panonic, unde prime~te pe Drava ~i Sava din Alpi,Morava din Alpii Dinarici ~iTisa din Carpati).

3. Care sunt limitele sectoarelor duniirene romane~ti? (Barajul de Ia Porplede Fier sau Drobeta Turnu-Severin, Ciil~i, Briiila ~iPatlageanca).

4. Care sunt debitele medii anuale ale Dunarii la Bazia~ ~i Patlageanca?(5300 m3/s~i6480 m3/s).

5. De ce a scazut ~i la cat debitul de aluviuni ale Dunarii? (Din cauzabarajelor, scazand la 60 mil. t/an).

97

,\

I

"-

«..

I Ij"..

.</:- I LEGENOA. 1ft I

ORA

I.... I ". couHA. sot

Cale f.ralb

=l -

Oruftl

JCurs d, opa, gitlO,canal

-- LocPerimfttJI D(!UeiOunllril

- ". . -------!II'

6. Care sunt altitudinile specifice Deltei ? (0,52 m altitudine medie, - 3 maltitudine minima cu exceptia anaforelor, 14 m altitudine maxima, 77% din Deltaare peste 0 m, iar la ape mari uscatul ramane numai cu 10-13%).

7. Care este suprafala Deltei ~i care este cea a Rezervafiei? (4152 km2 ~i5800 km2).

8. Apa canalului Dunare-Marea Neagra provine din Dunare sau din mare?(Din Dunare).

9. De ce Dunarea a devenit 0 axil de integrare europeana? (Este 0 diagonala a

Europei ce trece prin 10 rari, care fac sau vor face parte din V.E., ~iprin patru capitale).

LACURILE

Sunt de doua mari categorii: naturale ~iartificiale.Lacurile naturale au fost studiate la nivel de tarnde P. G~tescu (1963),

I. Pi~ota ~i V. Trufa~ (1971), iar regional, de I. Pi~ota (1971), AI. Sandulache(1970), Ariadna Braier (1976) ~.a.

Dupa P. G~tescu, aceste lacuri sunt in numar de 2300, iar dupa I. Pi~ota ~iV. Truf~ (1971) sunt circa 3500 lacuri, totalizand 2500 km2 sau 1% din tarn.Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a retinut 406 lacuri naturale mai mari de 25 ha,dintre care 194 principale, ce insumeaza 0 suprafata de 132.730 ha ~iun volum deapa de 2265 mil. m3.

Ca suprafara, numai 17 lacuri au peste 10 km2 fiecare. Cele mai mari caintindere sunt lagunele ~i unele limanuri. PrimeIe lacuri dupa suprafata ocupata

sunt: RazelmJ415 kIl12),Sinoie q71 km2), Golovita (119 km2), Zmeica (54 km\Oltina (25 km2),Babadag (24 km ) ~.a.

Ca origine a chiuvetei sunt indicate (in Cadastru) 17 tipuri: carstic, glaciar,vulcanic, de tasare, de baraj natural, nivostructural (periglaciar), de excavatie (insare sau balastiere), de meandru, de crov, intre dune, de lunca sau delta, limanfluviatil, maritim ~ilagune ~.a.(fig. 26, la sffir~itullucrarii).

Clasificarea hidrochimica se refera la trei tipuri. Lacurile cu apa dulce au 0mineralizare de pana la I g/l. Ele cuprind lacuri glaciare, carstice, vulcanice,iazurile ~i lacurile de alunecare din podi~uri, lacurile de lunca ~i majoritatealimanurilor fluviatile. Lacurile salmastre prezinta 0 mineralizare de 1-25 g/l. Calacuri salmastre pot fi citate: limanurile de pe Buzau (Amara, Balta Alba, Jirlau) ~iunele de pe Ialomita (Fundata, Reviga, Amara, Strachina ~.a.), lacurile de crov dinBaragan (Chichinetu, PI~cu, Tataru, Plopu, Lutu Alb), sau de pe litoral (Babadag,Razelm, T~ul, Mangalia). Lacurile sarate au peste 25 g/l sarori. Se gasesc innordul Baraganului (Movila Miresii, Ianca, Lacul Sarat - Braila), pe litoral(Techirghiol) ~iin ocnele de sare din Transilvania ~i Subcarpati.

Cea mai utilizata clasificare este dupa treptele de relief ~i origineachiuvetelor. Dupa acest ultim criteriu, lacurile se impart in: lacuri de munte, lacuride dealuri ~ipodi~uri, lacuri de cfunpie ~i de litoral. La acestea se adauga lacurileartificiale, create in toate treptele de relief, dar adesea cu specific aparte.

Lacurile de munte, dupa originea chiuvetei, sunt de mai multe feluri:glaciare ~iperiglaciare, vulcanice, carstice ~ide baraj natural.98

Lacurile glaciare sunt cele fixate in circurile glaciare, sau in chiuvetele vailorglaciare barate de praguri (sunt mai putine ~imai mici, ca acelea de pe valea Balea~.a.).Ele au 0 intindere mica, cel mai marefiind de }2 ha (Bucma.d.in-Retezat),daradancimi ma,[i, pana la 22,5 m (Zanoaga din Retezat). Apele lor sunt limpezi ~ireci. Se mai numesc ~i "muri". Cele mai numeroase lacuri glaciare s-au format inCarpatii Meridionali: 58 in Retezat, 25 in Fag~, 20 in Parang, la care se adauga

. 23 in Rodna. Principalele lacuri glaciare sunt: Bucura, Zanoaga, Peleaga (in MuntiiRetezat), GaIcescu (CaIcescu), Ro~iile (Parang), BaIea, Capra, Podragu, Vrlea,Avrig (in Fagara~),Lala ~iBuhaiescu (in Rodna).

Lacurile periglaciare sunt mult mai mici, adesea colmatate ~ipline cu mu~chisau turba; se gasesc in unele masive mai mici (Siriu, Bihor, Gutin ~.a.): LaculVulturilor (Siriu), Taul Mare (Bihor), Baia Vulturilor (Semenic).

Lacurile vulcanice sunt cele de crater. In Romania exista numai unul, LaculStanta Ana din Muntele Puciosu (langa Tu~nad).

Lacurile carstice s-au format pe calcare, in doline sau polii (lacurile Padi~,Var~oaia ~i Ratu-Ponor in Muntii Bihor, Lacul Ighiu in Muntii Trascaului,Corongi~in Rodna). Tot carstice, dar pe sare sunt lacurile Co~tiui ~i $ugatag dinDepresiunea Maramure~. La Cetatile Ponorului, in Apuseni, pe un rau subteran sein~iruiemai multe lacuri.

Lacurile de bara} natural se formeaza prin bararea cursului unui rau de catreo alunecare sau prabu~ire de proportii mari. Cel mai important este Lacul Ro~u(1837) din bazinul superior al raului Bicaz; altele au disparut: Balatau (1883) inNemira, Beti~(1957) pe Vi~eu.

Lacurile de deal ~ipodi~ sunt create prin alunecari ~iprabu~iri, iazuri pe vai,lacuri pe sare, lacuri carstice, limanuri in Dobrogea.

Lacurile situate in spatele valurilor de alunecare sunt mici, dainuie putin ~ise intaInesc in special in CfunpiaTransilvaniei ~iCfunpiaMoldovei.

Iazurile sunt lacuri create prin bararea naturala sau antropica a unor raurimici ~icu profil sub echilibru. Bararea se face prin aluvionari putemice (conuri dedejecpe formate in albie), prin prabu~iri de maluri, sau valuri de pamant create deom (in ultimul timp se fac baraje ~i din beton). Au fost foarte numeroase in trecutin CfunpiaTransilvaniei ~icea a Moldovei ~i s-au inmultit din nou in ultimul timp.Dintre cele mai mari citam: Taga, qeac~ Ca!ina, $tiucii (in Cfup.piaTransilvaniei)~iDrac~ani(in CfunpiaMoldovei).

Lacurile pe sare se formeaza amt pe cale naturala (prin dizolvarea sarii), cat~i pe cale antropica (exploatari vechi de sare in care a patrons ulterior apa). Dinprima categorie pot fi amintite Lacul Stancii (Podi~ulTransilvaniei) ~i lacurile de laLopatari (Subcarpatii Buzaului). Categoria lacurilor antropice pe sare se intaIne~tein zona cutelor diapire din Transilvania (Ocna Sibiului, Ocna Mure~, Turda, OcnaDej, Sovata-Praid ~.a.), din Subcarpap (Slanic, Telega, Brebu in Prahova, OcneleMari, Ocnita in VaIcea, Sacelu in Gorj ~.a.). Aproape toate aceste lacuri au apasarata ~ilanga majoritatea lor au fost realizate statiuni balneare (fig. 27).

Lacurile carstice sunt mai putine decat in munte, tipice fiind in Podi~ulMehedinti (Ponoare, Zaton), dar exista ~i in Dobrogea de Sud, formate in calcare§armatice.Lacurile carsticepe gips se afla la Nuc~oara ~iBradet in bazinul Arge~.

99

"

flr,.

,

I~~I

l(I.

III

'IItII

L

Fig.27. Lacul Brebu (de tasare ~idizolvare, foto Nedelcu).

Limanurile fluviatile din Podi~ul Dobrogei: Bugeac, Oltina, Dunareni(Marleanu), Vederoasa, Hazarlac (Topolog), plus limanurile maritime.

Lacurile de dimpie sunt foarte variate ca origine ~i chimismul apei. Multeseaca vara. Exista urmatoarele tipuri: de tasare, interdunare, iazuri de cfunpie,limanuri fluviatile, de lunca.

Lacurile de tasare clastocarsticese mai numesc de cro~e formeazape loes~~ise intillnesc dominant in Baragan ~i mai pupn in Bumas ~i sudul CfunpieiGavanu-Burdea. Cele mai mari sunt: Janca,Plopu, Movila Miresii (in CfunpiaBrailei),Coltea,Unturos, Tataru,Pl~cu (in Baraganul lalomitei),precum ~iAmara - lalomita ~iLflCUISiirat - Braila (tasare pe cursuri vechi acoperite cu loess). Toate au apa sarata sausalmast:ra~ichiar namol terapeutic.Majoritatealacurilorde crov seacavara.

Lacurile interdunare se formeaza pe nisipuri, sunt mici ~i seaca. Se intalnescpe stfulgaJiului, la Apele Vii, pe dreapta Calmatuiului (de Braila), in Cfunpi~Valealui Mihai ~iin Lunca Dunarii, mai ales in marele cot de la Ciupercenii Noi - Desa.

Iazurile de campie sunt similare celor din podi~. Au fost tipice pe Mosti~tea~i Colentina (in prezent, unele sunt transformate de om in adevarate lacuri deacumulare antropica). Se gasesc pe toate vaiugile ~i pe majoritatea vailor cuizvoarele in campie, din Baragan, Campia Teleormanului, Cfunpia Vlasiei, CfunpiaSaratei, uneori ~iin cfunpiileinalte Banato-Cri~ene.

Limanurile fluviatile s-au format pe un areal estic al Cfunpiei Romane ~i alDobrogei care a fost influentat de transgresiunea neolitica (Cfunpia Limanurilor).Se intalnesc la gura vailor mici barate de aluviunile Dunarii (catalui pe valeaZboiu, lezerul Mosti~tea, Galatui; apoi, Oltina, Marleanu, Vederoasa ~.a. inDobrogea), de Arge~(Comana, pe Neajlov), de Dfunbovita (Cernica, pe Colentina),de lalomita (Caldaru~ani, Snagov, Fundata, Strachina), de Buzau (Co~teiu, Jirlau,Amara, Balta Alba), de Siret (Malina, Lozova, Catu~a).

Lacurile de lunca (~idelta) se formeaza pe meandre sau cursuri parasite, darmai ales in spatele grindurilor fluviatile. Se mai numesc ~i baIp. Erau extrem demulte in lunca Dunarii (peste 700), dar aproape toate au fost secate prin indiguiri ~iamenajari agricole; se pastreaza Bistretul, parp din Potelu, Suhaia, Greaca, LaculCaI~i, Crapina ~.a.,sau Brate~ulpe Prut.100

,..

aI

I.11

t"

:11

'~I

!j,

.!

Cam de acel~i tip sunt ~imajoritatea lacurilor din Delta, peste 600 lacuri, darpeste 1 ha sunt 480: Gorgova, Merheiu, Dranov ~.a.(vezi harta Deltei).

Lacurile maritime se gasesc in lungul litoralului ~i sunt de doua categorii:lagunc ~ilimanuri maritime.

Lagunele provin din inchiderea unor golfuri cu cordoane de nisip: Razelm,Golovita, Zmeica, Sinoie, Siutghiol. De exemplu, in Antichitate, complexulRazelm-Sinoie era un golf larg deschis spre mare (Golful Halmiris), pe malurilesale aflandu-se portul-cetate Histria. Aceste lagune sunt alimentate cu apa dulce dinDunare sau din izvoare carstice (Siutghiol) ~idin mici parme. '

Limanurile maritime se intalnesc la toate vaile care debu~eazala sud de Delta~i pana la Mangalia. Cele mai importante ~i mai cunoscute sunt Babadag, T~aul,Techirghiol, Mangalia. Peste fostul liman Agigea trece Canalul Dunare-MareaNeagra. Techirghiolul are apa cea mai sarata ~inamol, folosite in balneoterapie.

Lacurile artificiale sunt realizate in scopul general de a retine apa pentruperioade deficitare ~i in alte diferite scopuri ca agropiscicol, hjdroenergie,alimentari cu apa, atenuarea viiturilor, agrement ~i microclimatic. In categoriaagropiscicola intra in mod special iazurile, folosite atat pentru piscicultura, cat ~ipentru irigat. De menponat, din aceasta categorie, ele$teele in care se practica 0piscicultura intensiva (in Cfunpia Banato-Cri~ana la Cefa, Inand ~.a., in luncaCaImatuiului,in lunca ~iDelta Dunarii etc.).

Lacurile pentru hidroenergie sunt plasate mai ales in munte ~i pe Dunare:lacurile de pe Bistrita, Buzau, Arge~, Olt, Some~ulCald, Lotru, Sadu, Sebe~, RaulMare, lalomita, Barzava, pe Dunare la Poqile de Fier ~i la Ostrovu Mare etc. Multedintre ele servesc ~i la atenuarea viiturilor (in mod speciallacul Siriu etc.). Alteexemple privind atenuarea viiturilor: lacurile de pe Bahlui (pentru la~i), sau celedin complexul Dfunbovitei(pentru Bucure~ti).

Cat prive~ alimentarea cu apa, pot fi citate mai ales lacurile: Gura Raului(pe Cibin) pentru Sibiu, Firiza (pe Firiza) pentru Baia Mare, Valiug ~i Secu (peBarzava) pentru Re~ita, Gilau (pe Some~ul Mic) pentru Cluj, Cinci~ (pe Cerna)pentru Hunedoara etc.

Lacuri mai insemnate de agrement ~imicroclimatic sunt cele de pe Colentina(Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Pantelimon I ~iII ~.a.).

Atlasul Cadastral al Apelor (1992) a inregistrat peste' 1900 lacuri deacumulare, in principal mai mari de 25 ha, cu un volum de peste 13 miliarde m3,lanivelul anului 1996. Cele cu un volum de minim un milion m3de apa sunt in numarde circa 400. Cele mai mari acumulari sunt urmmoarele: Porple de Fier (100 km2 ~i2400 mil. m\ Izvorul Muntelui (15,6 km2 ~i 1130 mil. m\ Stfulca-Coste~(24,5 km2~i 735 mil. m3),Vidraru pe Arge~(9 km2 ~i469 mil. m\ Vidra pe Lotru(9,5 km2~i340 mil. m3),Fantfulelepe Some~ulCald (8,9 km2~i226 mil. m3).

Suprafataeclormai mari 400 de lacuriinsumeaza 159.480ha; ele un volum totalde 15.549mil.m3,iar la nivelurinormalede retenpe,numai 11.230mil. m3de apa.

Enumeram, in continuare, unele din acumularile lacustre importante sau maicunos~ute,pe bazine hidrografice.

In bazinul Tisei, primullac important este Caline$tipe Tur.

101

In bazinul Some~ului se remarea lacul Stramtori (pe Firiza, lac eu folosintiieomplexa, indeosebi pentru Baia Mare). Pe Bistrita (ardeleana) s-a eonstruit laculColibifa. Pe Some~ul Cald sunt trei laeuri foarte importante: Fantane/e, Tamilq,Some~ul Cald, iarin aval, pe Some~ulMic, se gasese lacurile Gilau ~iFlore~ti. InCfunpia Transilvaniei, pe raul Fize~ exista lacuri piseicole (raga Mare, Catina,Taul Popii ~.a.), iar mai in sud, pe Paraul de Cfunpie (afluent al Mure~ului) se aflaZaul de Campie.

In bazinul Cri~urilor exista peste 60 de acumulari, inclusiv unele ineinteinundabile. Citam eateva: Salard (pe Barcau), Cefa ~e valea Corhana), Dragan (peDragan), Le~u (pe valea ladului), Felix (valea Hidi~el),Tileagd (pe Cri~ulRepede).

In bazinul Mure~ului au fost construite peste 30 de acumulari principale, mai

importante fiind cele de pe Raul Mare (Gura Apelor, Pacli~a, Hafeg), pe CernaHunedoarei (Teliuc sau Cinei~),pe raul Sebe~ (Oa~a, Tau, Capalna, Petre~ti), peMure~ (Iemut, Nadlac), ineinta inundabila de la Balau~eripe Tarnava Mare ~.a.

In bazinul Bega; mai mare este lacul Surduc, pe raul Glatna.Bazinul Timi~ are circa 15 acumulari, unele nepermanente, intre care: Trei

Ape (pe Timi~),Gozna, Valiug, Secul, Parte~ (toate pe Barzava) ~iPoiana Marului(pe Bistra Marului, in Muntele Mic).

Pc Cerna sunt lacurile Iovan ~iHercu/ane.In bazinul Jiului se citeaza lacurile: Valea cu Pe~ti (pe un afluent al Jiului de

Vest), Turceni ~iI~alni,ta(pe Jiu).Pe O1t sunt ~ase lacuri in Depresiunea Fag~, doua in defileu (Turnu ~i

Gura Lotrului) ~i 17 de la Calimiine~tipana la varsare. Pe raul Cibin este laculGura Raului, pe Sadu se afla Negovanu ~i Sadu II, iar pe Lotru se gasesc lacurileVidra,Malaia ~iBradi~or.

In bazinul Vedea sunt peste 16 acumulari situate pe afluenp..Bazinul Arge~ului este bogat in acumulari de apa in amonte de Pite~ti ~i in

arealul bueure~tean. Ineep in munte eu lacul Vidraru ~i apoi alte 10 acumulari inMuscele ~i Piemont. Se adauga lacul Mihaile~ti la sud-vest de Bueure~i. PeDfunbovita s-au eonstruit lacurile Peceneagu (in munte), Vacare~ti~iLacul Morii(in efunpie). Pe raul Ilfov sunt ~apte acumulari, intre care Nucet, pentru pe~te. PeColentina au fost realizate 12 lacuri (Buflea, Mogo~oaia, Chitila, Grivi{a,Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I ~i 11,plus limanulCernica). Lacuri sunt ~ipe Valea Pasarea: Fundeni I-III ~i VadulAnei.

~e Valea Mosti~ea sunt ~aseacumulari principale.In bazinul lalomi!ei au fost create lacurile Bolboci ~i Scropoasa (in Bucegi),

Pucioasa (in Subcarpa!i), Dridu ~i Co~ereni (in cfunpie); pe valea Snagov s-auformat acumularile Butimanu ~iTancabe~ti;pe Doftana se afla Paltinu; pe Teleajeneste laeulManeciu; pe raul Siirataexista trei acumulari.

Bazinul Siretului are multe laeuri, mai ales pe afluenti. Pe Buziiu au fostcreate lacurile Siriu ~i Cande~ti, iar pe Basca Mare, lacul Cire~u;pe raul Uz estePOiana Uzului; Bistrita are un lac mare, Izvoru Munte/ui, ~i alte ~apte mai mici inaval, pana la Bacau. Pe $omuzul Mare, in Podi~ul Sueevei, exista einei aeumulari;in lungul Siretului au fost create ~ase lacuri: Rogoje:jti, Bucecea, Ga/beni,Racaciuni, Bere~ti ~iCa/imane:jti.102

,C'i

~

I

~I

I

I

$i bazinul Prutuluieste bogat in acumularilacustre,peste 50, din care 10pe Prut,incepand cu Stanca Coste:jti~itenninand cu laculBrate~(rest din limanulindiguit); semai giisese~aselacuripe B~eu, altelepe Jijia, Sitna,Miletin,Bahlui etc.

In lungul Dunarii au fost realizate lacurile Porfile de Fier ~iOstrovuMare.Pentru Dobrogea sunt importante doua acumulari: Horia pe Taita ~iLimanul

(pe valea Albe~ti- Mangalia).Valorificarea lacurilor imbraca aspecte multiple. Cele de la munte atrag

turi~ti, in cele glaciare cresc pastravi, iar lacurile de acumular~ dezvoltahidroenergie, atenueaza viiturile ~ipot aproviziona cu apa unele ~eziiri. In podi~uri~i dealuri se adauga, in plus, calita!ile terapeutice ale lacurilor de pe sare, dar ~ifolosirea piscicola, iar uneori pentru iri$atie in lunci. La cfunpie dominavalorificarea agro-piscicola ~i terapeutica. In preajma unor o~e sunt lacuri deagrement, iar pe litoral lacurile sunt folosite in balneoterapie, agrement ~i agro-piscicol (exemplu, Complexul Razelm).

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

1. Cate lacuri naturale ~i artificiale mai importante sunt inventariate inRomania? (2300 ~i 1900).

2. Care sunt primele 5 lacuri naturale dupa suprafafii ~iprimele 5 ca volumdintre lacurile artificiale? (Razelm, Sinoie, Golovita, Zmeica, O1tina; Porfile deFier, Izvorul Muntelui, Stanca-Coste~i, Vidraru ~iVidra).

3. Enumera,ti 5 lacuri cu apa sa/mastra! (Strachina, Pl~cu, Tataru, Plopu,Babadag).

4. in ce unitafi ~i regiuni se gasesc lacuri sarate? (In nordul Baraganului, inarealele cutelor diapire din Transilvania ~i Subcarpap.~ipe litoral).

5. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale din munte? Indicafi ~i cate unexemplu ! (Glaciare - Bucura, periglaciare - Lacul Vulturilor, vulcaniee - Sf. Ana,earstiee - Padi~,de baraj natural- Lacul Ro~u,pe sare - Co~iui).

6. Ce origine a chiuvetei au lacurile naturale de deal ~i podi~? (Iazuri, dealuneeare, pe sare, earstice, limanuri in Dobrogea).

7. Ce origine au chiuvetele lacustre naturale din campie? Indica,ti ~i unexemplu (De tasare - Col!ea, interdunare - la Ciupereeni, iazuri - in CfunpiaVliisiei,limanuri - Cerniea, de lunea - Potelu, de Delta - Gorgova).

8. Enumera,ti 8 rauri cu acumulari hidroenergetice! (Bistri!a, Prut, Buziiu,Arge~,Olt, Lotru, Some~ulCald, Draganul).

9. Care rauri au suite de lacuri de acumulare? (Bistrita, Arge~ul, Oltul,Colentina, Siretul, Barzava, Some~ulCald, Lotru, Raul Mare).

10. Enumera,ti10 lacuri de acumulare din bazinu/ hidrografic al Dambovifei!(Peeeneagu, Lacul Morii, Buftea, Mogo~oaia, Chitila, Herastrau, Floreasca, Tei,Pantelimon, Fundeni).

II. Enumera,ti raurile din bazinul Mure:jului pe care exista lacuri deacumulare (Mure~,Sebe~,Raul Mare, Cerna de Hunedoara).

103

ANTROPIZAREA RETELEI HIDROGRAFICEModificari hidrografice de inceput s-au realizat ~i in Campia piemontana

Targovi~te-Ploie~i, in special pentru irigatii. Astfel, Iazul Morilor - Ialomitapome~e de la Targovi~e ~i revine dupa 5 km in Ialomita; Iazul Morilor - Prahova(intre Flore~ti de Prahova ~i Cricovul Dulce); Canalul Leaotul (intre Prahova _Filipe~tiTarg ~iTeleajen); Iazul Morilor - Teleajen (revinc in Tcleajen).

In secolul XX, in special in anii '60-'70, au fost amenajate sute de iazuri pemurile mici din campie ~ipodi~, cateva sute de lacuri de acumulare (1900 lacuri deacumulare sunt inventariate in Atlasul Cadastrului ... 1992, din care 416principale), multe hidrocentrale, indiguiri ale principalelor lunci, mii de km decanale pentru desecare ~i irigatii etc. Sa amintim mai ales 01001, care, dindepresiunea Fagar~ ~ipana la varsare, s-a transformat intr-o salba de lacuri.

Existii~iconsecin{enegative ale modificarilorhidrografice,uneori neprevazute.S-a redus volumulde aluviuni carate in mare ~iplajele litoraluluinu se mai refac dupaeroziunileprovocatein specialde furtunilede iarna.Cam 40-80%din aluviunileintratein lacurile de acumulare raman pe loc, colmatand repede aceste lacuri; tot in acestelacuri apare fenomenul de colmatare regresiva (care, pe Bistrita, de exemplu,avanseaza~icu 250-400mJan, dupa I. Ichimm, 1986).Albiile ramase tara apa in avalde barajse adancesccu 1-3m, ca pc Bistrita,Some~l Mic avalde GiIaupc circa40 km,pe Arge~pana la 100km aval de Gole~, pc Olt in aval de Drag~ani pe circa 85 km,pe Siret aval de Bere~ pe circa 150 km etc. Aluvionari (sau eroziune ~i tasari) seproduc ~ipc canalele de irigatie sau de desecare. Inmultireabalastierelordecalibreazaalbiile,impunerupturide panmin amonteetc. Panzelefreatice din preajmalacuriiorsetidica uneori foarte mult ~i, in dealuri ~i podi~uri,provoaca alunecari de teren. Pemarginea lacurilormari de acumularea aparut ~ifenomenulde abraziune.Acolo undese fac irigari, dar ~i in arealele cu lacuri s-a intensificatevaporarea, ceea ce activeazaridicareasiirurilorla suprafuta~isaraturareasolului.

Omul, traind aproape in permanentii in apropierea ffiurilor, a unor lacuri ~i amarii, a inceput cu timpul sa Ie aduca modificari &at ca scurgere, cat ~ica aspect ~idistributie teritoriala. Primele modificari au constat in devieri locale ale apei sooanumite constructii pentruirigatii locale (pe lunci ~i conuri de dejectie), pentrumori, fierastraie, pive ~.a. Incepand mai ales cu secolul XIV s-oo inmultit iazurilepe vaile mici din Moldova, Transilvania sau pe centrul Campiei Romane.

Actiuni importante se cunosc, 0 dam cu secolele XVI-XVII, pentru aparareade inundatii a unor o~e, pentru aprovizionarea cu apa a acestora, sau desecareaunor areale din Campia de Vest. In secolele XVIII-XIX s-a trecut la amenajari maiample ale unor sectoare de cursuri de apa, cu lacuri de retentie, transfer de apadintr-un bazin in altul, incep sau se proiecteaza indiguirile unor lunci ~i chiarindreptari de cursuri. Secolul XX se remarca prin mari lucrari impotrivainundatiilor, constructii hidrotehnice, ample alimentari cu apa ~i extinse irigatii.Dunarea a intrat ~i ea in atentie din vechime, dar concret numai in secolul XIX, curectificarile ~i dragarea bratului Sulina, culminand in secolul XX cu realizareacomplexului Poqile de Fier, indiguirea luncii ~iCanalul Dunare-Marea Neagra.

Intre primeIe actiuni ample privind modificarea hidrografiei se inscriu cele.din c~piile de subsidenta din vest ~iarealul bucure~teanal bazinului Arge~.

In 1728 incepe canalizarea mului Bega (115 km, din care 40 km pc teritoriulRomaniei), ce s-a terminat in 1916. In drepOOITimi~oarei a fost siipat un canalcomplet nou, albia anterioara ramanand pe actuala Bega Veche. Ulterior, s-au maitacut imbunamtiri pentru navigatie.1n 1774au inceput desecarea ml~inei Eccedea~i canalizarea Crasnei catre Tisa, ultima terminam in 1898. Tot in secolul XVIII sedec1an~eazalucrarile pentru amenajarea arealelor Some~ului, Barcaului, Cri~urilor,Mure~ului ~i Timi~ului. Unele dintre acestea au fost finisate numai in secolul XX.Printre altele, mentionam Canalul Cri~urilor, care in fapt pome~ de la Barcau,trece peste Cri~uri ~i face legatura cu Mure~ul. Se adauga ampleIe lucrari dedesec¥C din Campia de Vest, care au redat imense suprafete agriculoorii.

In arealul bucure~tean,prima interventie incepe la 1775 (Alexandru Ipsilante)cu un canal intre Lunguletu ~i Ogrezeni (pe Arge~) pentru devierea apelor deviitura ale Dambovitei. S-au racut apoi mai multe modificari ale acestei devieripentru a se gasi soiutia cea mai functionala. In 1883 .a inceput ~i rectificareacursului Dambovitei in Bucure~ti, iar in 1950 a intrat in functiune canalulOgrez~ni-Ro~u,prin care se aduce apa din Arge~(6-7 m3/s)in Bucure~ti.

Intre 1796-1797 s-a tacut 0 legatura intre doua ffiuri ce curgeau in luncaArge~lui, Rastoaca ~i Sabarul, primul avand izvorul in Piemontul Cande~ subnumele de Potopul. Sporirea debitului Sabaruluiavea ca scop alimentareaunei fubricide postav ~iapoi de hartie a domnitoruluiC. Moruzi, situatapc malul ffiuluirespectiv.

o alm modificarepentru Bucure~i a constituit-ocanalul Bilciure~-Ghimpati invederea alimentariilacurilorce unnoo a fi createpc Colentina.Canalul s-a construit in1935 ~i traverseaza murile Crevedia ~i Cociova1i~; in care se pot deversa ~i ape deviiOOra.Ulterior,s-ootacut ~ialte legamri,in care a fost implicatffiulIlfov.104

Autoevaluare- intrebiiri ~iriispunsuri

1. Care sunt regiunile ~i locurile cu cele mai ample modificarl antropice alehidrografiei? (Hidrografia Campiei de Vest, arealul bucure~an, Canalul Dunare-Marea Neagra, barajul P0rtite de Fier, Oltul, luncile muItor rauri ~i cea a Dunarii,iazurile multor rauri mici ~.a.).

2. Ce devierl de ape au fost rea/izate in arealul bucure~tean ? (Din Dambovitaspre Arge~ pentru viituri, din Arge~ spre Dambovita pentru aprovizionarea cu apa aBucure~ului, din Ialomitacatre Colentinapentru acumularilelacustre). ..

~ . 3. Ce modificarihidrografices-aujacut in lunca Arge~uluide dimpie ? (UnirearaunlorPotopul,Rastoaca~iSabarintr-unul singur~ilacul de la Mihaile~).

4. De ce s-au adtincit unele rtiuri in aval de marlIe baraje ? (S-oo redusaproape total volumul de aluviuni ~i aluvionarile, iar "firicelul" de apa ramascapamforta de eroziune in adancime, mai ales la ploi).

5. Ce efecte relativ negative au aparut in urma unor modificari ale a/bitlor ~ir~~imului rtiurllor ~i Dunarii ? (Reducerea aluvionarilor pe plajele litoralului,ndlcarea nivelului unor panze fteatice sau coboriirea acestuia, alunecari de teren inarealele lacustre, abraziune lacustra, colmatari importante de lacuri - exemplu, pePirge~,s-au intensificat evaporarea ~iridicarea unor saruri la suprafata solului etc.).

105

APELE SUBTERANE

Acestea sunt de doua categorii: ape freatice ~iape captive.

Apele freatice au fost apreciate la un potential de peste 5 miliarde m3Ian, sau160 m3Is. Ele sunt cantonate In formatiuni ~i tipuri de relief foarte diverse. Celemai bogate ape freatice se gasesc In aIuviunile luncilor, teraselor, piemonturilor, indepresiuni ~i cfunpii (in loess, nisipuri, pietri~uri), In conglomeratele ~i gresiileputin cimentate situate la suprafata-,In conurile de dejectie de la contactul deal-cfunpie etc. Din panzele freatice se aprovizioneaza cu apa majoritatea satelor (prinputuri sau izvoare) ~ichiar unele cartiere urbane.

Adancimea apelor freatice variaza dupa adancimea la care se afla stratulimpermeabil de sub ele ~i dupa grosimea stratului permeabil de la suprafap.. Celmai adesea, oglinda acestor ape se afla la 2-10 m adancime (pe lunci, terase,majoritatea suprafetelor de cfunpie ~i podi~uri etc.), dar uneori atinge 20-60 m(portiuni din Baragan, din Bumas, din cfunpiile piemontane ~i de glacis etc.), sauchiar peste 100m In unele Parti din Podi~ulGetic. ~

Nivelul acestor ape este oscilant in functie de anotimpuri. In perioadele foarteploioase, ele se pot ridica pana la suprafata, producand exces de umid~tate(In lunci,cfunpiile joase, in crovuri ~i padine, in unele depresiuni etc.). In perioadelesecetoase, se intfunpla invers, apele freatice coboara mult ~ichiar pot seca.

Cele mai mari cantimti de ape freatice se gasesc in CfunpiaRomana ~i luncaDunarii (un volum apreciat la 75 m3/s, din care 30 m3/s numai In lunca Dunarii).Urmeaza, ca importanta, Cfunpia Banato-Cri~ana ~i depresiunile golfuri dinDealurile de Vest (circa'30 m3/s). In podi~uri, dealuri ~i munp, apele freatice suntceva mai bogate numai in depresiuni, la debu~area raurilor, pe lunci ~i terase.Unitatea cea mai deficitara este Podi~ulDobrogei (2 m3/s).

Apele de adancime (captive) se gasesc in straturile permeabile prinse intrealtele impermeabile. Nu au scurgeri la suprafata-,dar sunt scoase prin pompare, caape potabile, minerale sau termale; mai rar, izbucnesc ca apearteziene (investul Cfunpiei Banatului, pe locurile de scufundare a unor straturi piemontane,ca In Cfunpia Rfunnicului etc.). Potentialul acestor ape este estimat la peste3 miliarde m3/an,sau la 100m3/s.

Cele mai mari depozite de ape captive se gasesc sub Cfunpia Romana, inspecial in straturile de Frate~ti (de exemplu, in Bucure~ti se scot, din aceste straturi,carn 100.000 m3/Zi).Urmeaza ca importanp. Cfunpia Banato-Cri~ana (Timi~oara,Arad, Satu Mare ~.a. se aprovizioneaza in parte cu astfel de ape). Volume maireduse sunt cantonate ~i In Podi~ul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei,Dobrogea, Podi~ulGetic.

De obicei, apeIe de la adancimi mai mari, tara a fi 0 regula absolum, suntmineralizate ~i uneori termale. De exemplu, in Cfunpia Banato-Cri~anaexista apemineralizate ~i cu temperaturi de 40-90°C, cu debite de 100-17.000 m3/zi. Chiar ~iDobrogea are In unele straturi mezozoice calcaroase, carstificate, ape bogate(aprovizioneaza litoralul cu circa 100.000m3/zi).

106

a

Izvoarele carstice sunt iviri de ape la suprafafA,care provin din masivetificate ~icare au debite foarte mari. Sunt importante pentru aIimentarea cu apa

carsor centre, Ca,de exemplu, Zame~ti ~iTohanu (Depresiunea B~ov), Uricani ~it~can (Depresiunea Petro~ani); la po~a. MuntiAlorVaI~an.apar izv~are carstice

luziene ca la Isvema ~.a. Izvoare slDulare t~nesc ~l dm stratunle groase de~~~glome;"te, precum cele .de la baza ~iuca~ului, ~eahlaului ~.a~~cu debite de20-25.000 m3/zi). 0 categone. aparte de lzvoare cm:stlC~0 ~o~eaza lzbucurile, cu~niri intermitente, ca acela dm Codru-Moma,numlt Calugan.. Apele minerale sunt cele cm;,econtin sarnri (clornri, sulfati, bicarbonati etc.)

in proportie de minimum 1 g%o.In majori~tea lor, s~~t ape de ~ancime, ~ar ~!freatice ~i chiar lacustre. Pentru a fi SOCOtlte0 bogat1e balneara, ele trebUle sacontina Insa diferite elemente chimice cu actiune farmacologica stabila ~i intr-oproportie admisa ~i necesara; de asemenea, sa contina anumite gaze, sau sa fieradioactive in limitele admise ca terapeutice. Se folosesc in tratament balnear, inindustria de imbuteliere ~i pentru extragerea unor sarnri sau gaze. Pe teritoriulRomaniei se gasesc cateva mii de izvoare naturale sau iviri rezultate prin foraje.Consumul pe locuitor este de peste 20 litrilan.

Exism c1asificari variate ale apelor minerale, dar cea mai utilizam estec1asificareachimica: sarate, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase etc.

Apele minerale siirate contin clor ~i sodiu, uneori ~i brom, iod ~.a. Inproportie de 20-300 go/oo.Se subimpart In ape clorosodice, bromurate, iodurate etc.Au 0 foarte mare raspandire, fiind legate de masivele de sare, zacamintele dehidrocarburi, de sarurile continute in diferite formatiuni geologice, sau de sarurilespalate din soluri ~i depozite superficiale (in cfunpii, lunci, delm). Dintre centreleexploatate balnear putem mentiona: Turda, Ocna Mure~, Ocna Sibiului, Bazna,Sovata etc., In Transilvania; Ocnele Mari, Ocnita, Slanic-Prahova ~.a., inSubcarpati; Amara, Movila Miresii ~.a., in Baragan - provenite din spalareasolurilor; Techirghiol etc.

Apele minerale sulJUroase-sulfatatei~i au geneza in sulfatii gipsurilor din fli~~i din Subcarpa!i, in sulfurile unor straturi din depresiun~a Getica, sau dinOrientali, in sulful zacamintelor de carbuni, sau In hidrogenul sulfurat de origineorganica. Astfel de ape se gasesc mai ales in Carpatii Orientali ~i SubcarpatiiMoldo~ei (Solont, Bro~eni, Tarcau, Pipirig, Moine~ti, Oglinzi, Baltate~ti ~.a.), inCarpatll de Curbura (Siriu, Cheia, Sinaia, Bu~teni, Azuga), in Subcarpatii deCurbura (Berca, Sarata-Monteoru, Campina, Moreni ~i mai ales Pucioasa), In

~Ubcarpatii Getici (Bradet, Calimane~ti-Caciulata, Govora, Olane~ti, Sacelu ~.a.).pe sulfuroase termale sunt la Herculane, Mangalia, Ha~ova.

. Ap~l~ carbogazoase contin bioxid de carbon ~i ~!lnt~~n~!ic lega1L£le~~l11~esfanlepostvulcanlce din Carpapi Vulcanici ~i din Muntii Metaliferi.

10Xldulde carbon vine dIn profunzime pe anumite fracturi, iar arealul pe careapare la.suprafata formeaza aureola mofetica. Compozitia minerala a acestor apeeste

l vanata, deoarece in drumul lor subteran strabat roci diferite, din care dizolvaune e saruri' ca fi ~. lfu

. ¥

Exis ¥ '. urmare pot 1: lerngmoase, su roase, magnezlene, sarate etc.fa patru man aureole mofetice:,

107

. Aureola O~- Tible~ se extinde pana in Munpi ~i Dcpresiunea Maramure~,CfunpiaSome~ului,DealurileSilvaniei,nordul Transilvaniei~iMunpi Rodnei. Izvoarede ape carbogazoaseapar la: Bixad (O~), Valea Borcutului(Baia Mare), Baia Sprie ~iChiusbaia(langaBaia Mare), SangeolZ,ValeaVinului,Parva (sub Rodna)etc.

. Aureola Caliman-Harghita este cea mai mare din Europa. Ea cuprindeCarpapi Orientali din vecinatate, dar ~i 0 parte din Curbura ~i estul Transilvaniei.Cele mai bogate zacaminte din Romania se gasesc aici, in zona cristalinului dinapropierea vulcanilor, mai ales in nivelurile carstificate ale calcarelor cristaline(Bilbor, Borsec, Madar~). In fli~ se exploateaza la: C~in, Slanic-Moldova,Maln~, Bodoc, Covasna, Zizin, Lep~a-Vrancea~.a.In aglomeratele vulcanice apariviri la: Miercurea Ciuc, Tu~nad,Vlahita, Lueta etc.

. Aureola Carpaplor Apuseni are iviri de ape carbogazoase la Boholt,Geoagiu, Bonpotoc, CaIan, Teliuc ~.a.

. Aureola Campiei Banato-Cri~ene pare a fi in legatura cu unele intrusiunide magme ascunse (poate 0 prelungire a celor din Apuseni). Apele apar pe fracturiorientate est-vest, precum cele de la: Tinca, Lipova, Buzi~ ~.a.

Apele term ale sunt, de asemenea, minerale, dar cu temperaturi obi~nuite depeste 20°C. Se incaIzesc prin coborarea apelor la trepte geotermice de adanc, sausub influenta unor corpuri magmatice. Se folosesc in terapie, incaIzirea locuintelor(Oradea), sere etc. Cele mai bogate ape termale sunt in Campia Banato-Cri~ana,dar se gasesc ~iin alte regiuni. Dintre sursele mai cunoscute arnintim: Felix ~iBaile1 Mai (Oradea), Vata de Jos (pe Cri~ul Alb), Moneasa (in Apuseni), Geoagiu (inMetaliferi), CaIacea (langa Timi~oara), Siriu, Baile Herculane, Tu~nad,Mangalia.

Autoevaluare - intrebiri ~i raspunsuri

I. in ee tipuri de relief $i de forma,tiuni geologiee se gasese eele mai bogateape freatiee? (In campii, depresiuni, piemonturi, lunci, terase, conuri de dejectie;formatiuni geologice: aluviuni, nisipuri, pietri~uri, conglomerate, gresii, loess).

2. La ee adaneimi se gasese apele freatiee? (2-10 m cele mai multe, 20-60 mmai rar, iarin piemonturi chiar 100m).

3. Care regiuni $i unita,tigeografiee de/in, fn ordine, volumele eele mai maride ape freatiee? (Campia Romana, lunca Dunarii, Campia de Vest, depresiunilegolfuri ale Dealurilor de Vest).

4. De ee muntele are pU,tineape freatiee? (Din cauza fragmentarii foarte mari~ia pantelor).

5. in ee regiuni sunt eantonate eele mai multe ape de adaneime $i de ee ? (InCampia Romana ~i Campia de Vest ~i mai putine in podi~urile Moldovei,Transilvaniei, Dobrogei ~i Getic; pentru ca dispun de mai multe straturi de rocifriabile ~iau fragmentari reduse sau mici ce nu permit scu~erea: apelor).

6. Unde se gasese izvoare earstiee $i ee tipuri? (In masivele ~i platourilecalcaroase carstificate ~i apar sub forma de izbucuri, ca izbucul CaIugari, caizvoare vocluziene, ca la Isvema, dar ~i la baza conglomeratelor, ca in Ciuca~,Bucegi sau Ceahlau).

7. De etitefeluri suntapele minerale ? (Sarare, sulfuroase-sulfatate, carbogazoase).

108

a

8. Care sunt aureolele prineipale eu ape earbogazoase? (O~-Tible~,CaIiman-Harghita,care este cea mai intinsa din Europa, aureola Apuseni ~i cea dinCfunpiade Vest).

9. Din ee fel de straturi provin apele sulfuroase-sulfatate? (Din arealele cu

gipsuri ale Carp~ti~or fli~ul~i ~i.din .Su~carpati, di~ sulfu~le ~or straturi aleSubcarpatilor Getlcl, ale POdl~ulUlGetlc ~l ale Carpatdor Onentall, sau din sulfulzacamintelor de carbuni).

10. Enumerafi loealitafi cu ape sulfuroase-sulfatate! (Siriu, Sinaia, Azuga,Bu~eni, CaIimane~i, Caciulata, Govora, Olane~ti,Sacelu, Herculane, Mangalia).

II. Enumerafi loealitafi eu ape termale! (Felix, Baile I Mai, Vata de Jos,Moneasa, Geoagiu, CaIacea,Herculane, Siriu, Mangalia).

MAREANEAGRA

Intre sintezele despre Marea Neagra arnintim pe cea a lui V. Trufa~(1969).Numita in Antichitate, de catre greci, Pontus Euxinus (mare primitoare),

Marea Neagra a jucat aproape totdeauna wi rol economic deosebit in istoria dacilor~ia poporului roman.

Este situata in estul Romaniei, spre Asia Mica, avand legaturi cu MareaMediterana, prin stramtoarea Bosfor-Marea Marmara-stramtoarea Dardanele ~i cuMarea Azov prin stramtoarea Kerci. .

Suprafata Marii Negre este de 413.490 km2,la care se adauga 38.000 km2aiMarii Azov, un fel de golf al sau, cu.adancimi foarte reduse. Lungimea !iifmuriloreste de 4020 km. Adancimea medie a Marii Negre este de 1282 m, iar cea maximade 2245 m. Bazinul sau hidrografic este de 2,4 milioane km2 (carn 1/3 din Europacontinentala) ~ise intinde peste 17 !iiricu 160milioane de locuitori.

Originea ~i evolutia acestei mari sunt legate de evolutia din pliocen ~icuatemar a contactului dintre platformele Est-europeana, Dobrogea, Moesica,precum ~i cu lanturile muntoase carpatic, caucazian, pontic (Muntii Pontici) ~ib~canic. Acestea din urma au separat-o de Mediterana. Istoria sa incepe la s~itulmlOcenului,cand s-a individualizat, din Marea Tethys, a~a-numitaMare Sarmatica,ce ~~ intindeadin bazinulVieneipanain arealullaculuiAral. 0 data cu ridicarilem~ mtense din pliocen ale lanturilor muntoase amintite, aceasta mare se imparte in

~al. multe ~azine ~ubsidente,cu caracter lacustru: bazinul Vienei, bazinul Panonic,azm~l G~tIC,bazmul Pontic, bazinul Caspicei ~icel al Aralului.

1 In tImpul villafranchianului, aceste bazine lacustro-marine se reduc foarte~u t, cele de la vest de Marea Neagra actuala pana aproape de disparitie. In acestlmp, pe locul Marii Negre ramasese numai un lac situat in partea central-estica.

ceasta este faza cand incepe istoria actualului bazin al Marii Negre, cand ea a

~t ,;a m~ redusa suprafa!ii ~i cel mai mic nivel; cauza consta in climatul foartefund 1ar ~~ ales in scufundarile accentuate care au avut loc pe acest areal, candde ~ M~i Negre incepe sa capete caracter oceanic (se bazaltizeaza) cu tendinta.. a eVemun geosinclinal in largire. .

109

In timpul fazelor glaciare ~i interglaciare din cuatemar, In special dinglaciarul mindel, acest lac se extinde tot mai mult catre vest ~inord-vest, unde aparmi~cari subsidente pe marginea activa a platformelor. Extinderea se face insasacadat, cu oscilari de tipul transgresiunilor (de o~icei, interglaciare, dar ~iglaciare) ~i regresiunilor (mai ales in fazele glaciare). In aceste faze altemante serealizeaza ~i unele legaturi periodice ~i in contratimp, cand cu Marea Caspica(peste Depresiunea Manici), cand cu Mediterana (peste stramtoarea Bosfor).Ultima legatura cu Mediterana, care se men~ne ~i azi, dateaza din timpultransgresiunii neolitiee (acum 7000 de ani, cand nivelul marii era mai ridicat cu5 m). In continuare, Marea Neagra a ramas in legatura cu Oceanul Planetar ~i vaoscila in func~e de acesta, in timp ce Caspica, izolam, are un nivel cu 37 m mai jos. aIn fazele cand Marea Neagra nu avea legatura cu Mediterana, nivelul sau oscilaindependent, in func~e de clima. De exemplu, eel mai sciizut nivel din timpulfazelor glaciare a fost in stadiul maxim al glaciarului wiirm (- 130 m) ~i inglaciarul riss (circa - 15 m). In schimb, niveluri maxime, peste zero actual, nu secunosc, cu precizie, decat eel de + 5 m din neolitic (postglaciar).

Caracterele specifice Marii Negre sunt de trei categorii: continentalismaceentuat, configura~a bazinului ~ia !fumului~ieuxinismul.

. Marea Neagra este tipic intercontinentala., respectiv influentele uscatuluiasupra ei sunt mult mai moo decat invers. Din aceasta cauza, temperatura apelor dela suprafatii oscileaza in func~e de temperatura aerului. Marea Neagra prime~e 0mare cantitate de ape continentale, in raport de volumul sau, ceea ce face casalinitatea sa fie mult mai redusa ~ivariabila la suprafatii, reducandu-se chiar ~i inadancime in raport cu Oceanul.

. Configuratia geometrica a !fumului se compune din doua bazineelipsoidale, unul estic ~ialtul vestic, cu axele perpendiculare. Pe de alm parte, de~ieste vorba de 0 mare in faza de transgresiune, configurapa de amanunt a tarmuluieste relativ rectilinie, adica este lipsim de peninsule importante (cu exeep!iaCrimeii), iar golfurile sunt pu~ne ~i foarte larg deschise (golfurile Odesei,Balcicului, Burgasului ~.a.), sau au fost barate de cordoane (Halmyris sau actualalaguna Razelm-Sinoie). De asemenea, lipsesc insulele; singura insula, structurala.,este Insula $erpilor, la care se adauga cateva insule acumulative foarte joase,existente la gurile Dunarii, ca, de exemplu, Sacalin.

· Caracterul euxinic consm in lipsa vietii in adanc, sub circa 180 m, dincauza acumularii.de hidrogen sulfurat, caz unic in lume (vezi "Salinitatea;').

Relieful poate fi urmarit in profil transversal ~i ca linie de litoral. In profiltransversal apare 0 dispunere relativ simpla in trei trepte: platforma continentala(0-200 m), abruptul continental (200 m la 1000-1500 m) ~i campia abisala(1500-2245 m) (fig. 28).

Platforma continentalii ocupa earn 1/3 din suprafatii, dar se intinde inegal.Domina In partea de nord-vest ~i lipse~ in est. Are 0 panm de 1,4 ~i 8-9%0.Pesuprafata sa exista urme de viii submerse (din glaciarul wiirm), ca, de exemplu, fostaDunare, In prelungirea bratului Sfantu Gheorghe, apoi Casimcea, Techirghiolul,Nistrul ~.a.Deasupraei se atla sedimentemarine,dar ~icontinentale,In special aduse

llO

de Dunare. Peste nivelul apelor sale salta numai Insula $erpilor (17 ha), un inselbergd tip dobrogean. Abruptul continental, cu 0 panta de la 10%0 pana la 20-150%0," econjoarapartile adanci ca un brau ingust. EI coboara de la 180-200 la 1000 m in~reptul platformei con~entale, i~ in e~ ~i sud coboara apr?ape de la !fumpana la1500 m. Pe abrupt se gasesc canlOane~l areale cu alunecan. La baza abruptului secontureaza,pe alocuri, mai ales in nord-vest, ~i un glacis submarin, cel mai extinsfiind in prelungirea fostului curs al Dunarii (conul Dunarii). Campia abisalii, foarteneteda.,ocupamai mult dejumatate din suprafatii~ise extinde in jurullui - 2000 m.

r CURfNTINEPfRMANENTI

I

(j) CU"'"tul Cn",.i;o Cu;oetltul Oaesei

I @ Curent~~_~bro!J~: 1

I4CkmI

Fig.28. Marea Neagrii

Reliefulliniei de litoral prezinm doua aspecte generale. In dreptul podi~urilor~i campiilor (podi~urile Prebalcanic ~i Dobrogea, Campia lagunara ~i a DelteiDuniirii,Campia golfului Odesei), litoralul se compune din faleze inalte de 10-100m, din plaje, lagune, limanuri ~i cordoane litorale. In dreptul muntilor (Balcani,Pon~ci, Caucaz, Crimeii) apare un !fum muntos, foarte inalt ~i abrupt, care seContlOuaaproape direct cu abruptul submarin, pana la circa minus 1500 m.

.~i~carile apelor sunt de mai multe feluri: vOOa~ide nivel (sezoniere etc.),valun ~lcurenti.

" · Variafiile de nivel sunt determinate de vOOatiasurselor de alimentare, de~an~~: maree, presiunea atmosferica, sau cauze' planetare de lunga duram.at~latI~le~impusede sursele de alimentare (in special, de Dunare), ca ~icele de vant

\ s 109P~a la circa I m ~i pot avea caracter sezonier, anual ~i chiar dium. Mareeled~~.~lCI ~i dau variatii diume de 8-12 em. Exista ~i varia!ii Intamplatoare cauzate

I eren!ele de presiune atmosferica, ce provoaca sei~e de 2-50 em, rar peste. Pelli

fondul acestor oscilatii scurte se inregistreaza ~i 0 tendin!a generala milenarii decrefitere a nivelului marii cu 2-3 mm/an, comuna cu Oceanul Planetar, care inultimii 1500 de ani i-a ridicat nivelul cu 4 m.

. Valurile sunt generate, cu preciidere,de vanturile de NE, N, E, SE ~iatingobi~nuit2-4 m inaI~me, dar la furtuni mari ajung ~ila 6-8 m, cu lungimi de 60 m.

. Curenpi din Marea Neagra apar sub impulsul vanturilor (mai ales de NE),al excesului de aport tluviatil din NE ~ial schimbului de ape cu Mediterana. Existiicurenp de suprafa!ii permanen!i ~i nepermanenp ~i curen,ti de compensa,tie (deobicei, de adancime). Caracteristic este un curent permanent principal, cu forma decircuit gamit in dreptul Crimeii, din cauza ingustarii bazinului marin; aici, acestcurent se imparte in doua circuite secundare.

Curen,tii nepermanenp se dezvoltii in golful Odesei (Curentul Crimeii ~iCurentul Odesei) ~i in dreptul Dobrogei (Curentul Dobrogei); ace~tia sunt curentide derivii. Cand vanturile bat din sud (23% din an), Curentul Dobrogei se dest~a~ise n~te Curentul Sudie.

Curen,tiide adancime pot merge in acel~i sens cu cei de suprafatii,din care defapt provin(euren~uniei),~i ating pana la 150m adfuteime;al~i sunt curenfidecompensa,tiepropriu-zi~i,san euren~dubli,ee curgin sensuriopuse,unul deasupraeeluilalt.Cel mai important curent de compensa~eeste eel spre ~idinspre Mediterana.Curen~de compen~e pot aparea ~ipe laturadobrogeana~ispregolful Odesei.

Din eauza eurentului dinspre Mediterana, apeIe cele mai sarate se loealizeazape fundul Marii Negre ~ibloeheaza sehimbul eu apele oxigenate de la suprafatii.

Bilan/Ul hidrologic se compune din: volumul general = 530.000 km3;prime~e 827 km3 (din care murile ~i tluviile aduc 309 km3 sau 37%, precipita~ile230 km3san 28%, prin Bosfor intra 193km3 sau 24%, iar din Marea Azov 95 km3sau II %); pierde anual prin evaporare 365 km3 san 44%, ies prin Bosfor 392 km3sau 47,5% ~i spre Azov se scurg 70 km3 san 8,5% (din Enciclopedia geograficii aRomaniei, 1982).

Temperatura apei marine la suprafata oscileaza in func~e de cea a aerului,fiind cu I-2°C mai ridicata. Astfel, media anuala este de 12-14°C, cea de varii de23°C (dar maxima poate atinge ~i 28°C), iar cea de iama de 0-8°C. In anii foartegero~i poate aparea gheaf3,in zona platformei continentale din golful Odesei ~i af3.rmuluiromanesc, pana la maximum 15 km de la f3.rm.

in adancime, temperatura variaza sezonier, dar numai pana la maximum50 m. Urmeaza apoi un strat mai rece, de 5-7°C,situat earn intre 60-80 m adancime(ramas din apele cele mai reci cobomte iarna), dupa care temperatura ere~te u~orpana la 450 m, unde atinge 9°C. Aceasta se men~ne pana la fund ~i reprezintiitemperatura medie aproximativa a stratului de suprafatiidin timpul iemii.

Salinitatea (compozi~a chimiea) cre~te de la mal spre larg. Media salinitii~iapelor de suprafatii este de 17-180/00,dar in nord-vest scade la 10-12%0. Inadancime, unde apele provin in special din Mediterana, salinitatea este de 22-23%0.

o caracteristica absolut specifica 0 constituie sciiderea relativ brusca acon~nutului de oxigen incepand de la adaocimea de circa 130 m in larg ~i220 m laperiferie; pe de altiiparte, earn de la 130-180m in jos apare hidrogenul sulfurat.

112

T nsparenta ~i culoarea apelor sunt in functie de aluviunile in suspensie,ra ~

1 I . ~ ~

1 20. . antului etc. In arg, ape e sunt putemlc transparente, pana a -30 mdu;c~a v Spre litoral, transparenta scade; de exemplu, atinge circa 6 m in dreptuladanc:;ei ~i 05-1 m in apropierea Deltei. Culoarea este variabila, de la albastru-Mang. ~en larg ' pana la galben ~i brun-gaIbui in zonele cu aluviuni dunarene. InverZUI,I, .

1 . s:. ~ d'fi

~ ..de direetia vantulUl, cu oarea apel SUtera mo I Ican.functle t& ~ d 1- . ~ 1 .

(.

1 d. V'ata in Marea Neagra se ezvo ta numat m stratu supenor cu un vo um e. 10101) de Pana la 220 m spre margini ~i 130 m in largoSub aceste adancimiClfca 10 , .. tii numai bacterii reductoare de stuf, care produc hldrogen sulfurat.eXlS

N~ at . t s:. . ~

Fauna in Marea eagra are p ru provemente: fauna sarmato-casplCa(sturioni, guvizi etc.), medite~eana ~(calcan,stav~d), atlcll~ti.~a(0 buna parte din

tii migratori) ~ifauna de apa dulce m dreptul gunlor Dunanl.

pe~ in afariide pe~ii comuni, se remarca sturionii (morunul, pastruga ~inisetrul),care dan icre negre ~i care se gasesc numai in nord-vestul Marii Negre ~iin MareaCaspica, apoi serumbia albastra, paIamida, stavridul ~irechinul. Dintre mamifere seintalnesc delfinul (porcul de mare) ~ifoca de Marea Neagra, care este localizatii laEcrenepe litoralul bulgar.

Flora se compune din diferite tipuri de alge - ro~ii, albastre ~ibrune, intaInitepana la minus 70-80 m, unde patrunde lumina solarii.

Importanta economics a Marii Negre deriva din avantajele pe care Ie areorice tara cu desehidere spre Oceanul Planetar. Pentru poporul roman, MareaNeagra a avut insa ~i are un rol aparte, deoarece pamantul nostru se afla ~i peDunare, care canalizeaza legaturile oceanice cu toatii Europa Centrala ~ide Vest.

Intre aspectele economice specifice sunt de subliniat:· transportul de apa, cu ie~irela Oceanul Planetar;· taIasoterapia ~iturismul, legate de radia~a solariiputemica pe timp de vara

(500 cal/cm2/min) ~i de apa saratii;

· resursele biologice (pescuit, posibilitatea de exploatare a algelor ~i aculturilormareice,in specialnevertebrate); .

. · resurselegeologice (hidrocarburi,fosforite ~i concre~uni feromanganoaseinsed~e!ltele platformei; minerale grele in grindurile Chituc ~iarealul Sffintu Gheorghe;poslblhtatea exploatarii de clor, sodiu, sulfa~, magneziu ~.a. din apele miirii;

· posibilitatea folosirii energiei valurilor ~ia vanturilor.~ Tirmul ~ilitoralul romanesc se prezinta,in mare,sub douatipuri:farmjosIn ~ord (d~ I~ gura Musura pana la capul Singol sau Pesciirie - Constanta), cuf~r ~~e ~I?nnduri emerse ~i submerse, cu plaje, deltii ~i lagune, ~i fi1rm cu falezii,Ta: '1Inalta.de 5-40 m, fierastruit de guri de viii cu limanuri, pe alocuri colmatate.vecheu~ nordlc este dublat, in spatele lagunelor Razelm ~i Siutghiol, de 0 faleza

, In stare de conservare (fig. 29).

o Pl~e~e doua sectoare d.e tiirm se deosebesc ~ica geologie. Tarmul sudic are la baziiridica d e Calcar~ Sarmatice, a carei suprafa,a este ondulatii, astfel ca pe alocuri seoUJnai~~pra Dlvelului miirii, iar in alte p~ coboarii sub acesta, fuleza ramanand

argila ro~ie OCss.Peste. pl~a d~ calcare se ~a~ un strat ~ub~re, pe. alocuri ero.dat, d~fosile car ficuconcrepum de glps . Peste argda urmeaza onzontun de loess ~I solunridica'u~o: onne~ aproape in exclusivitate abruptul falezei. Acolo unde calcarele se

peste Dlvelul miirii, tiirmul prezintii ~icapun foarte reduse.

113

!..AGUNE

TIRM JOS DE ACU},{ULARE(cordo~n" xnarlruo)

fIRM INAtT DE ABRAZIUNE(laloza marinA)

PfCURl PORTUARE

TARMUL ROMANESC At,MARII NEGRE

Fig.29. Ti1rmu/ romanesc 0/ Mi1rii Negre(dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

114

Pl tforma continentalii din fata !fumului romanesc este mult mai lam ~i mai. ~ca in nord.Pe p~l~la guriiMu~ura,ac~as?~e extindecontin~~pana la

pu!1.n I Crimeea, iar adanclmea coboara numal pana la 70 m. Pe allmamentulpeOl~SUalatforma are 200 km la~me, iar spre sud se reduce la numai 100 km, pePort1~a\rama Veche. Panta este de 1.'4:2r~:mai midi in nord, ~~ se accentueazaparal tul capurilor. Pe platforma eXlsta Val submerse (prelungm ale celor de pe10d~P

t) <:i trepte care par a prezenta sta~onari ale nivelurilor marinecontlOen 'i ..tWiirmienesau mal vechl.

pos Sedimentelede pe platforma sunt dominate de nisipuri, pana la adancimea de20-30 m, in care se gases~ ~i coc?ilii. d~ ~olu~te ~i ~e .pi~tri~uriproveni~e d~tarm. In larg urmeaza 0 ffi~lecu malun mSlpo~e ~laadanclm~de 25-75 m) ~l apOi. ~l ri argiloase (intre 75-180 m) de culoare gaIbUlesau cenU~le.ma u Dunarea are 0 influent;a aparte in majoritatea fenomenelor hidrologice alertoralului, cu precadere in jumatatea nordica: influenteaza, la ape mari, nivelul~iirii cu panii la 0,5 m; scade salinitatea; aduce 0 mare cantitate de aluviuni care seriispandesc ~i se depun spre sud langa !fum pana pe la Constanta, de unde sedisperseazii;aluviunile dunarene reduc transparenta ~ischim~a culoarea apei etc.

Oscilafiilede nivel sunt date de maree (8-12 cm), de sel~e(2-50 cm), de apeleDuniirii.(panala 0,5 m in dreptul Deltei), de vanturi (scade la vanturile dinspre vest~i se ridicii la vanturile intense dinspre nord-est ~i est). Importante sunt insaoscilarile milenare, in prezent marea (ca ~i Oceanul Planetar) aflandu-se intransgresiune. La tiirmul romanesc, efectul este amplificat de 0 u~oarasubsident;aamarginii de est a Dobrogei ~ia Deltei. Majoritatea cercetAtorilorindica 0 ridicare anivelului cu 2 cm/IOOani, dar al~i presupun 3-5 cm/IOOani. Important insa esteefectul de intensificare a abraziunii ~i de retragere a !arroului. Dovezile acesteitransgresiuni,pe langa 0 serie de masuratori, provin ~idin gasirea unor morminte ~ia unor urme de construc!ii la 1-2 m sub nivelul apei, la Mangalia ~iHistria, ~i careinitial erau cu cel pu~n 2 m peste nivelul marii.

Curenfii marini de litoral sunt instabili ca viteza ~i chiar ca directie, dar in~are se lncadreaza schemei generale. Cauzele curen~lor sunt vanturile (de N, NE~l~, ~ar uneori ~idin sud), debitul Dunarii, diferenta de salinitate ~itemperatura ~iCh1ar:1Ofl~entacuren~lor de compensa~e din Bosfor. Curentul principal ramane celeu d~rec!1eN-S, impulsionat de vanturile de NE ~i aportul fluviilor din NY; are 0~ros1mede circa 25 m, 0 viteza de 5-20 cm/s, dar la viituri ale Dunarii ajunge ~i la).0 em!s.Se eviden~aza mai ales pe timp calm, dar, la vanturi puternice ~ide duratii~ldeblte mari ale D ~.. ~ ~. . ~ I d bI D. ~ unarn, acest curent se 1Ogro~a ~lsupnma contracurentu e su

ee. 10loe In loc prezinm despletiri in centrol carora apar mi~cari circulare. Acesturent principal t ~ . ~ .

se d.f es e Imp10Sspre est, loarte rar, de curentul dunarean de debit, carepot ~rseaza in ev~~i pana la 2-4 km de tiirm.Pe de altii parte, vanturile din sud

a Curentulpnnclpal pana la oprirea lui.eel d Contracu~entulde compensa!ie are direc~e inversa, S-N, ~ise deplaseaza sub

e Suprafa!ii,ciitrenord.

ale cu;egea ~oriolis impune ~i0 mi~carehelicoidala celor doi curen~, astfel ca apeale con~ntululde s~~rafatii se abat spre adanc in afealul !fumului, iar ape mai reci

racurentulUllesuneori in suprafatii la !fum.115

III

VaJuriJe difera dupa viteza ~i directia vantului, dar ~i dupa locul tfinnului. Deexemplu, media valurilor la Constanta este de 3,6 m, dar la Sulina de 1,6 m. Lanivelul izobatei de 10m ~i peste, valurile pot atinge ~i 5-8 m.

Temperatura apei are 0 medie anuala de 12,7°C, cea de vara este de 23°Ccea mai mica temperatura survine in februarie, de 2°C, iar extreme Ie sunt de 29°C~i - 2°C. Sub 75 m adancime, temperatura este constanta tot anul, in jur de 8-9°Ciar deasupra oscileaza sezonier. '

Salinitatea are 0 medie de 16-18%0,dar cu oscilari zilnice ~i lunare intre 7-20%0.In fata Deltei, media se reduce la 100/00,dar imediat la gurile Dunarii salinitatea poate sascada ~i la 2%0.Spre larg ~iin adancime, salinitatea cre~ pana la 20-22%0.

ProceseJe de abraziune $i acumuJare, specifice litoralului, au ca efect genernl 0retragere a falezei, dar ~i a sectorului nordic prin migrarea grindurilor spre vest. Cauza III

consta in faptul ca marea se afla in transgresiune, dar ~i in reducerea cantitatii dealuviuni carate de Dunare,datorita barajelorconstruitein lungul sau sau pe afluenti. Inultimii25deani,plajeles-auredus,dincauzeleamintite,cucirca20kn{ .

Poluarea apelor este cauzata de deversarile diferitelor substante nocive.Fluviile, rfuIrile,industria ~i agricultura de langa litoral, ca ~i porturile sau statiunilebalneare evacueaza cantitati mari de nutrienti care in ultimul timp au condus la 0inmultire exagerata a fitoplanctonului, crescand eutrofizarea, care blocheaza tot maimult patrunderea luminii in adanc. Barometrul presiunii ecologice antropice asupraecosistemuluimarin, mai ales din ultimele trei decenii, poate fi considerat domeniulbental. Florabentalaeste intr-un dedin continuu.S-a redusmult campulde alge ro~ii~ibrune, care forma0 adevaratajungla, explodandde viata in trecut. Se adauga 0 seriedesubstante toxice ca petrolul, detergentii, metalele grele ~.a. La un moment dat s-apracticat~isuprapescuitul.Ca urmare a poluarii, speciilede alge s-au redus lajumamte,delfinii au devenit tot mai rari, au scazut cantitativ ~i ca numar de specii pe~icomercializati, speciile bentonice.~i-au redus de asemenea numarul prin mortalitatecrescutain lipsade oxigen. In ultimul timp s-a redus~ipescuitulde trei-cinciori.

Cele mai importante surse locale de poluare sunt: Dunarea, Navodari,Con~ta ~iMangalia.

In 1999 afost adoptata Cartea Ro~ie a MIMi N(fgr..e,in care s-au inregistrat159 specii de plante ~i animale aflate in stare de amenintare. Intre acestea sunt:11 specii de nevertebrate bentale, 36 specii de pe~ti~icele 3 specii de delfini.

4 Care sunt carac~ere~eg~ne~a~e~specif!.cea~eM~rl! Negre? (Continentalismul'm configuratia ehpsOldala gatwta la myloc ~IeUXlD1smul).

accen~. Ce adancimi a~e ~ampia abisala a ~arii Negre $~~~ proporfie reprezinta?2245 m ~i reprezmta ceva peste 1/2 dm suprafata manl).

(15006. Ce amplitudini au mareele, sei$e/e $i valurlle 'inMarea Neagra? (8-12 cm,50 cm ~i 2-8 m).

2- 7 Cu cat cre$te sau scade nivelul Marii Negre 'in 100 de ani? (Cre~ cu 20 cm).8' Ce tipuri de curenp se fOrmeaza 'inMarea Neagra? (Curenti permanenti de

u raf;ta - curentulcir~ular;~urentinepe~anent~ de suprafata- de deriva, peSvP I dobrogean; curenp dubh de compensape - pnn Bosfor).

rarmu9. Care sunt temperaturl~e s~ec((ice apei l!Cir:ii Negre? (Media anuala12-14°C la suprafata; 23°C vara ~I 0-8 C lama; la adanclmea de 60-80 m are 5-70C,d acare cre~telent ~iramane la 9°Cde la 450 m pana la fund).

up 10. Care sunt valorile salinita,tii 'inMarea Neagra? (Media este de 17-18%0;AnNV scade la 10-12%0, iarin adanc, sub 200 m, se ridica la 22-23%0).I II. Ce grosime are mediul de via/a 'in Marea Neagra $i de ce? (Pana laadancimeade 220 m spre litoral ~i 130m in larg, din cauza hidrogenului sulfurat).

12. Ce structura geologica are faleza dobrogeana de la sud de Constanfa?(Calcare sarmatice in baza, argila ro~ie cu concretiuni de ghips ~i, dominant, loess~isoluri fosile).

13. Ce lafime $i 'inclinare are platforma continentala 'in dreptul Romaniei?(200 kIn la nord de paralela Portita ~i 100 km pe linia Vama Veche, iar panta estede 1,4-2 %0).

14. Ce inj/uen,tilare Dzmarea pentru hidrologia litoralului? (Influenteaza nivelulmarii la viituri, scade salinitatea intre 2-10%0, reduce transparenta ~i schimba culoareaapei, aduce pana la 60 milioane tone aluviunilan pe care marea Ie resedimenteaza inparte pe plaje ~iin grinduri, suplimenteaza cu apa curentullitornl de nord, formeaza laviituri un curent dunarean de debit ce avanseaza 2-4 km in mare).. 15. De ce ~i cu cat s-au miqorat plajele romane$ti 'in ultimii 25 de ani? (Cu

cIrca 20 km2, din cauza abraziunii, impusa de ridicarea nivelului marii cu circa2 mm/an, ~i mai ales datorim reducerii cantitatii de aluviuni aduse de Dunare prin?ep~erea lor in spatele barajului de la Portile de Fier ~i a barajelor de pe diurilelOtenoare, ca acelea de pe Olt).

Autoevaluare- intrebari ~iraspunsuri

1. Care sunt datele morfometrice specifice Marii Negre? (Suprafata - circa414.000 km2, volum 530.000 km3, adancimea medie 1280 m, iar cea maxima de2245 m).

2. in fimc,tie de carefactori a oscilat nivelul Marli Negre ? (De tectonica, d~oscilatiile dimatice glaciare ~i interglaciare, de evapotranspiratie, aport fluviatil ~Ide legatura prin Bosfor cu Mediterana).

3. Ce niveluri specifice pentru Dobrogea $i Delta a avut Marea Neagra 'incuaternar ? (- 130 m in wiirm, + 5 m in timpul transgresiunii neolitice acum 7000de ani, - 4 m la regresiunea dacica de acum 2-3000 de ani ~i zero metri actual, inurma transgresiunii valahe, incepum dupa anii 500).116

APELE ~I GEOSISTEMUL CARP ATO-DANUBIANO-PONTIC

I Aceasta problema poate fi abordata atat global, cat ~i raportat la fiecaree ement de mediu.

geo ~r~ modul ~Iobal,. a~a este. element p11.mar $i primo~dial ~. inveli~.lu~eneg . .': ' ca medlU de vlata. Ea aslgura cea mal mare parte a clrculatlel matenel ~IeStcrgle~~ngeosistem ~i regleaza regimul termic ~i de umiditate al c1imei. Tot ea

ex.ist:':~.de via,~apentru fcupa ~i ve~et:atia acvatica, dar ~i eJ~ment ~l ~iefii pentrudiverse: CuIn medlul .terestru. In acel~1 tlffip, interacfioneaza ~I coeXl~~ sub ~ormezaPada A fiecare dmtre ceJelalte elemente de mediu: apare ca vapon ~I ploale sau

In atmosfera, se disipeaza impreuna cu aerul in sol, se localizeaza pe relief,117

organizandu-se in retele de scurgere sau in ape "staponare". ataca putemic ~i diversrelieful. realjzand fonne specifice. altereaza rocile sau se acumuleaza in celeporoase etc. In general. apa are, alaturi de relief ~i de temperaturile aerului. cel maimare rol in diversificarea locala $i regionala a peisajelor geografice.

In cazul geosistemului (~i sociosistemului) romanesc. Duniirea ~iMarea PonncQ

reprezinm doua dintre cele trei elemente definitorii ale Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic. Se adauga insa tot ca factor definitoriu, atfu:pentru geosistem. cat ~ipentru sociosistem. un al treilea factor acvatic. refeaua radiara a rfuIrilor noastre. carepe langa alte roluri. a definit reteaua de circulape a romanilor. de "dute-vino", d~Transilvania ~i Carpati ci'i.tremarginile Domeniului. margini marcate aproape inexclusivitatede colectoricirculariai hidrografieide sorgintecarpatici'i..

Potenfialul hidroenergetic al geosistemului romanesc rezulta din cei circa 250miliarde m3/an, inclusiv Dunarea. la care se mai pot adauga circa 750 miliarde dinarealul romanesc al Marii Negre. Acest volum de apa fonneaza un sistem circulator-de la evaporare. ploaie ~i scurgere sau valuri ~i curenti. pana la actiuni chimice,biochimice ~i mecanice (de eroziune, transport ~i acumulare-sedimentare) -, careintrep.ne~idiversificaatfupe timp scutt. cat ~ipe timp indelungat peisajelenoastre.

Ca legaturi generale de interdependenta in geosistemul major. amintim numaica apele colectate in Carpa!i (66-70% din volumul mediu anual) aprovizioneazacampiile marginale. dar ~iparte ~in dealuri ~i podi~uri. iar ca ac!iune mecanica seremarca uria~ cantitate de aluviuni in suspensie, de circa 45 milioane tone,evacuam anual de pe teritoriul Romaniei. Prin acest proces general de eroziune.apele carpatice au contribuit la geneza ~idepunerea sedimentelor cu care s-au claditunimple pericarpatice.

Relieful continental ~i apa realizeaza, putem spune, 0 simbioza. Procesele deeroziune. transport ~i acumulare sunt specifice apelor; ele au realizat reliefurilefluviatile - albii. terase. lunci. delta. conurile de dejec!ie. glacisurile, chiarsuprafe!ele de eroziune, relieful carstic etc.; pe de alm parte. relieful impune apelordiferite regimuri de scurgere (de munte. deal sau campie). chiar medii diverse deviata acvatica. Apele marii au fonnat plajele. falezele sau platfonna continentala.iar in prezent sunt intr-o mica transgresiune. Densitatea ~i adancimea fragmentariireliefurilor noastre sunt aproape in exclusivitate opera apelor. ca ~i principaleleprocese de degradare a terenurilor. .

Clima are ca un primelement caracteristicprecipitap.ile,apoi umezealarelativaaaerului,nebulozitatea~imultiplelefenomenemeteorologicede varn sau iama. ca roua.,chiciura. poleiul ~.a., care sunt stan fizice ale apei. Subliniem rolul climatic alevaporarii. mai ales in unimtile de campie ~i deasupra unimtilor acvatice, undepotentialul de evaporare poate dep~i cantitatea precipitatiilor cazute. Marea impunebrize ~i un climat mai moderat mat iama. cat ~i varn. Suprafetele mai intinse de ape -lacuri, Dunarea ~imarea - reduc fenomenele de bruma, ploi. chiciura etc.

Solul. ca geneza ~i structurare in orizonturi, este in mare masura un prod~s ~actiunii apelor. incepand cu alterarea rocilor. dar mai ales al circulatiei pe vertlcalaa apei in partea aeram a pi'ituriide alterari. a rocilor mama ~ia solului insu~i. pe ~ealm parte. apa. in circulapa ei pe orizontala, contribuie la erodarea solurilor. larstagnarea pe terenuri plate impune gleizarea.

118

a

F1 a $ifauna sunt dependente de apa. Ele se diver~ificauneorifiziologic ~i. ~raza habitatul in funcpe de sursele de apa. In riluri, pe~tii sau alte

i~l ~:; se grupe~a p~ e~ie de munte. deal sa~ c~pie, sau dup~ adancimea.v~e!Ua i calitatea apel. Vlltunle sau secare~ unor ~~n mfl~e~teaza vI.at: acvatica;vltezl ~alinitatea. inghetul sau poluarea. Dlferenpen de VIaJAapar ~l mtre muri.la fe. \aIti sau mare. Hidrogenul sulfurat din Marea Neagra elimina viata sublac~uf1:mi de 180m. iar relieful de fund marin a impus 0 fauna bentonica bogam.adanc~mul ~i-aorganizat viata mai ales de-a lungul murilor. langa lacuri sau mare.C timpul ~i-aadus apa in casa sau la locul de munca (industrie. agricultura ~.a.).d u rsand~ apoi poluam. Amt de mult s-a implicat omul modem in calitatea ~idf;bupa apei dul~i. incat ac.easta a de~enit 0 ~roble~a ~um a dezvoltarii. InRomania. apa pota~da care reVI?e pe l.ocUltor .es~ msu~cl~nta (2705 m3 Ian .fata de

majoritateaEuropel. cu 4000 m Ian). lar lunglmlle de raun cu apa de categoria I seridica la 61% (fata de 35% in 1989). dar multe areale relativ punctifonne au apadegradata. De aceea. trebuie continuam ac!iunea de amenajare a bazinelorhidrografice.Dispunem in plus de foarte multe surse de ape minerale ~itennale. ca~ide un litoral cu mari poten!e balneare.

DEZVOL TAREA $1 GOSPODARIREA DURABILAA RESURSELOR DE AP A

Problema apei este primordiala amt pentru via!a, cat ~i pentru economie.activitatea sociala. amenajarea teritoriala ~i in general pentru dezvoltareadurabila. Chiar mai mult. in Strategia Nafionala pentru Dezvoltarea Durabila(1999) se arata ca gospodi'irirea apei a devenit ramura integratoare a economieina/tonale ~i ca aceasta este "singura care nu poate fi inlocuita ~i care seregenereaza pennanent printr-un proces natural. circuitul apei pe glob". Pe deaim parte. "cantitatea ~i calitatea resurselor de apa reprezinti'i. un factordeterminant care condi!ioneaza dezvoltarea generala a economiei na!ionale ~i aproce~uluide amenajare a teritoriului".

In ce prive~te dezvoltarea durabila, apa trebuie privim intr-o dubla ipostaza:ca resursapentru viata ~ieconomie ~ica element primar de mediu.

d ~1.Problemele de bad (confonn acelei~i strategii) pe care Ie pun resurselee apa ale Romaniei sunt de doua feluri. cantitative ~icalitative.

a) Problemele cantitattve:

te ~ principala resursa de apa 0 formeaza murile interioare. cu un volum

co~~\mediu de 40 mid. m3/an.dar utilizabili numai 25 mId. m3/an. utilizabili inapelltll ~ tehnice actuale 13 mld./an. iar in stare naturala numai 5 mId.; se adaugatehn~su terane cu 9 mid. m3(dar posibil de folosit numai 6 mid.. dar in conditiile

juma: ~~ale numai 3 mId.) ~i Dunarea cu 85 mid. m3/an (ceea ce reprezinmCOnditi.~In stocul mediu anual scurs la Bazi~). dar posibil utilizabili 30 mid. ~iin

. I e actuale tehnice numai 10 mid. m3Ian; deci. un total de 26 mid. utilizabili;

119

· repartipa spapala a resurselor de mai sus este foarte inegala, chiar in Ceprive~te apele raurilor (de exemplu, 1/2 din apele scurse se plaseaza intr-unteritoriu montan intins pe 17% din suprafata tarii);

. debitul mediu specific al apei scurse variaza enonn, de la 1 I/slkm2, inarealele joase din sud ~i su~-est ~i din Banat, la 1,5 IIslkm2 in campiile inalte ~ipodi~uri~ipana la 40 I/s/kmMin arealele inalte din Fag~ sau Retezat~

· debitele raurilor fluctueaza enonn intre viituri ~i apele foarte mici sausecari, in medie cu 1/200,dar pe anumite cursuri se atinge ~i 1/1000sau 1/2000'

. cantitatea specifica de apa utilizabila in regim natural este' de2705 m31l0c.lan,media pe Europa fiind de 4000 m31l0c.;au fost create peste 1900Iacuri importante, de utilizare complexa a apei, cu un volum de peste 13 mid. 013(in 1996),plus peste 2000 km canale ~igalerii de transfer al apei~ II

. cerinlele de apii erau de 1,4mid. m3in 1950, peste 20 mid. m3in 1989, iardupa 1989, au oscilat in jur de 12 mid. m3/an~cat prive~te prelevarile de apa decatre utilizatori, ele au oscilat intre 9,8-10,5 mid. m3/an (deoarece au scamtproducpa industriala ~i irigapile).

b) Problemele calitative:. calitatea apelor curgatoare ale tarii se incadreaza astfel: 57% in categoria I,

28% in categoria a II-a, 6% in categoria a III-a ~i 9% in categoria ape degradate;apeIe de calitate proasta (categoria a III-a ~i D) au scamt dupa 1989, dar au ramassectoare, relativ punctifonne, bine populate, care intra in aceasta categorie, ca, deexemplu, in bazinul Ialomitei, conul Prahovei, arealul Arge~-Dambovnic, Sasar-Baia Mare, Jiul, Barcaul ~.a.;

· chiar apele Dunarii inregistreaza 0 diminuare continua a calitapi lor, inspecialla debite mici (ca in august 2003) sau medii~

· apele subterane au tendinta de depreciere a calitapi, in special in arealeleagricole ~iindustriale.

2. Dezvoltarea ~i gospodarirea durabila a resurselor de apa.,prevazute inStrategia Na,tionaliipentru Dezvoltarea Durabilii (1999), se bazeaza pe 5 principiirecomandate guvernelor de catre Conferinta Napunilor Unite de la Rio de Janeiro(1992) ~ivizeaza 5 categorii de obiective.

a) Principii ale unei gospodliriri durabile:· principiul bazinului, care cere 0 gospodarire globala.,pe bazin hidrografic,

~i totodata sa se imbine problemele sociale ~i dezvoltarea pe plan economic cuprotecpa ecosistemelor naturale ~iprin integrarea tuturor utilizatorilor de apa;

. principiul gospodaririi unitare cantitate-calitate, care sa conduca la solupitehnico-economice optime pentru ambele aspecte;

. principiul solidaritapi presupune participarea statului, a comunitatii locale,a utilizatorilor, gospodarii de ape ~iONG-uri;

· principiul "poluatorul plate~";. principiuleconomic"beneficiarulplate~", care cere recun~rea apei ca bun

economic ~i, ca unnare, fondurile scoase din vfu1zareaei sa fie folosite pentrU0exploatare eficienta ~iechitabila.,dar ~ipentru protecJia ~iconservarea resurselor de apa.120

h .ective ale gospodiiririi durabile:

b) ~I; Asigurarea alimenfiirii continue cu apii a folosintelor ~i in special a

populapei prin;ealizareaa noi surse de apa pe calea unor lacuri de acumulare ~iape. .subterane, mai ales pentru sate ~Io~e;

. economisirea ~i reducerea pierderilor de apa pe tot traseul ~i in toatelocurile, inclusiv in locuinte;

. sisteme separate de apa pentru industrie ~iPopu.latie.

b2) imbuniitiilirea calitii1i~resurselor de apii prin:. tehnologii nepoluante In procesele de producpe;

. stapi de epurare moderne ~i suficiente ca numa.. pentru toate apeleevacuate;

. crearea unor rezervapi hidrologice ~i hidrogeologice pe locuri saubazine vulnerabile;

· preturi, tarife ~i penalitap (dar ~i bonificatii) pentru serviciile degospodarire a apelor ~i pentru contraventii, destul de ridicate pentru asusJine costurile pentru gospodarirea ~i protecpa calitapi apeIor;

· metode ~i mijloace de prevenire ~i diminuare a efectelor poIuariIoraccidentale;

· imbunataJirea educatiei pentru un mediu acvatic curat, mai ales in~coala, dar ~i Ia locul de munca.

b3) Reconstruclia ecologicii a raurilor prin:· imbunataprea ~i realizarea unor habitate corespunziitoare conservarii

biodiversitapi;· asigurarea unor debite suficiente, pe cursul raului, mai mari decat

debitul e~ologic, pentru protectia ecosistemelor acvatice;· asigurarea continuitapi de debit pentru migrarea speciiIorpiscicole.

b4)Reducerea riscului producerii unor inunda,tii prin:· realizarea unor acumulari cu folosinte complexe prevamte cu un

volum de protecpe contra inundapiIor;· realizarea unor indiguiri in combinape cu pastrarea unor areale

~mede in Iungul cursurilor de apa; .

· 10terzicereaamplasarii de construcpi in jurul arealelor inundabile.

do b~) Crearea comitetelor de bazin, prin implicarea tuturor "actorilor" dinffieOlul apelor statuI '+;; .1 I al.1' ...

d"

I. , COmUDlLape oc e, utI Izatom ~Igospo am ape or.Cfecte?unArea ridica probleme speciale privind efectele indiguirilor ~i barajelor,din...in: ape:or fo.artescazute (ca in august 2003), poluarea insumata in tara noastraintegra:egu baz1O,reglementarea navigatiei ~i, mai ales, rolul sau ca axil de

p e eU~op~ana~ichiar globala. .800 ~. ~~tonul R~mfu1iei,l~nca Duniirii a fost. f~iguitii pe 0 di~ta de circanutrientilorcC:le ap~t~ uIten?r ~ condus la ehm1Oar:aproC:SUIUl.de .~Itrare aveStuIMari' N se reaIIza10lunca, ~1la eutrofizareaapelor In Delta, parpal ~I10nord-Uoorpe~ ~I egre. S-a schimbat totodata spectrul piscicol, cu scaderea putemica a

, tntrecarecrapul,disparandlocurilede depunerea icreloracestora.121

Pe de alta parte, barajele de pe fluviu au modificat regimul apelor ~i au red '

aluviunile transportate in Delta ~i pe litoral, impunand ingustarea plajelor. Barajele Usoprit ~imigrarea unor specii de pe~ti, sturioni in special, catre locurile de reproducereau

Asupra efectelor barajelor nu se mai poate reveni, decat eventual parp~deoarece acestea au 0 mare importanta economica. Aducerea insa a unor parp din IUt} :la starea naturala este 0 problema rezolvabila, care se cere insa bine studiata ~i gandi~in mod compensatoriu, companind avantajele ~i dezavantajele ~i cunoscand totodata~situapile de pe alte tluvii relativ similare. In orice caz, indiguirile nu pot fi elimina:total, dar acestea trebtiie sa altemeze cu areale umede, inundabile, conform conceplie'inipale a lui Gr. Antipa ~ifuncpilor naturale ale tluviului. I

Delta trebuie gospodarita ~i protejata conform statutului sau de Rezervatie a. Biosferei, pentru a-i menpne ~i imbunamp complexitatea extrema de medii ~i a

multitudinea de ecosistemea celei mai mari zone umede din Europa. Delta fonneazaun geosistem particular, dar ~iunul complex impreuna cu Dunarea. Ea a fost insa ~ieste afectata de intervenpile omului in lungul tluviului ~i in bazinul acestuia.Eliminareaarealelor inundabileale lunciiDunarii a condus,dupa 1980,la eutrofizareaaccentuataa apelor Deltei,cu reducereamacrofitelorsubmerse,schimbareaspectruluialgal specific~i 1a proliferarea,in condipile~ unui exces de nutrienp,a speciilorcompetitive (exemplu, algele verzi-albastre). In plus, diversitatea biologica a fostafectata ~ide modificarlleaduse regimuluihidrologicprin inchiderea sau deschidereaunor canale artificiale, indreptarea unor meandre (pe Sf Gheorghe ~i anterior peSulina), transformarea unor areale in suprafete agricole (Pardina), sau piscicole(Ceamurlia, Popina, Holbina ~.a.)sau, in cazul Razelmului,prin schimbareacalimjiiapei din salmastffiin dulce. Ca urmare a acestor acpuni au fost reduse sau distruseunele habitate. Renaturalizareaunor asemenea areale, inceputa pe alocuri, nu trebuieIacuta msa in lipsa cun~rii altor efecte negative posibile pe timp indelungat. Inorice caz, inaintea sau concomitent cu aplicareaunor asemenea bune intenpi, care secer a ridica ~inivelul de trai allocalnicilor, vor trebui reglate, mai "ecologic"~ichiarmai drastic, vanatul ~i pescuitu1in Delta. Ca masuri educative se impun mai multefacilitappentru excursiileelevilor ~istudenplor,chiar ale strainilor,in Delta.

Litoralul Marii Negre, ca geosistem specific, face parte concomitent dinsistemul Marii Negre, dar ~i din cel dobrogean, cat ~i din cel al Deltei ~i Dunarii.Problema esenpala de mediu a litoralului 0 constituie eroziunea $i retragereafarmului (~i a plajelor) datorita actiunii a trei factori: ridicarea nivelului marii c~circa 20-30 cm pe secol, u~oarele mi~cari de cobowe ale tarmului dobrogean ~ldeltaic ~i unele actiuni antropice. Conform datelor publicate in Strategia Nafionali'ipentru Dezvoltare Durabila (1999), /inia de farm se retrage anual cu circa 0-5 la15-20 m pe litoralul nordic ~icu circa 0,2-0,5 m pe litoralul inalt de la sud de Cap~lMidia. Aceasta a condus, in ultimii 30 de ani, la reducerea plajelor cu circa 20 Ian .

Intre .cauze1e care afecteaza plajele trebuie subliniata ~i reducerea cantitapi. dealuviuni varsatede Dunarein mare, cu circa 50%, din cauzabarajelorde pe tluviu ~Id~pe afluenp ~i, intr-o mai mica masura, din cauza digurilor de protecpe a ~e~ul.U1navigabil Sulina, pre1ungitin mare, ~i a digurilor de protecpe a porturilor Midl~Constanta-Sud~ichiar Mangalia, care deparreazaaluviuniledunarenede tarm.TotU~l,in 2003, la Costine~, s-a inregistrat0 inisipareputemica a plajei submerse.

122

, a tannului afecteaza putemic nu numai plajele, dar ~i constructiileRetr~er~ wrismul ~i economia locala. In multe tari, acest fenomen' de

limitrofe, :nului, pentru efectele ~ale previzibile ~i ~~uri1e ~e.treb~ie luate, areu-agere a .~ roblema de interes naponal. Ca urmare, ~l In RomanIa se lmpune un

fost dec~= de prevenire a efe~telorabraziunii lit~rale. . ~ . ~

plan natl Neagra ~i, respectIv,platformanoastra contInentala,ca prob1emabcade. ~a~:'oltare durabila, trebuieprivitain conte':,udPlanului~":at~lpcde.Ac~u~e

merliu~rotecfia$iReabi/itareaMarli Negre se~at. m 1~~~.de.mml~l ~edlUluldl~p:~trU. rane. Acest plan se refera la protecpa diversltapl blOloglce~l a cadrulwtanl~::aluarea periodicaa ~i biodi~er~itapi~i popul~pilor~e mamifere marine,n~ifi~a practicilorde pes~wtp~~trudlmmuareacap~rn mamlferel?r.e~. .m AcJiunilede protecpe ~lreablhtarepomesc de la cat:evacaractenstIcIale acestel

-' cum sunt: caracterul de mare aproape inchisa, stratificarea specifica de tipm<lf.1:ucsuprafatamarina relativredusa (432.000km2)~i,mai ales, bazinulhidrografic~~~,4 ~ilioane km2(0 treime din Eu~opacontin.e~tala)ce aco~e~ total.s~~ Parti~17 Wi 13o~e-capitale, un total de CIrca160 mtllOanede 10cUlton,cantItaplemande ~utrienp,dar ~ide poluanJicarate de tluvii, in special de Dunare ~.a.

in Marea Neagra exista doua ecosisteme generale; unul pana la 150-200 madancime, cu apa oxigenata ~i cu un volum de circa 10% din totalul marii, cu 0bogata ~i variata flora ~i fauna marina; al doilea ecosistem cuprinde 90% dinvolurn, cu ape stagnante provenite din Mediterana, tara oxigen, cu hidrogensulfurat~iin care viemiesc numai bacterii su1foreductoare.

in ecosistemul'superior traiesc peste 150 specii de pe~ti, intre care 19 speciicomerciale, inclusiv sturioni, trei specii de delfini etc. Aici, in ultimele cincidecenii a crescut insa poluarea, care a condus la degradari ale ecosistemelorcomponentespecifice. Astfel, a crescut de 3-5 ori cantitatea de nutrienp adusa de<lI!elecurgatoare, a aparut 0 supraproducpe de fitoplancton, care blocheazapatrunderea luminii catre alge, in special pe platforma continentala din nord-vest.Se adauga. deversarile de petrol, detergenp, metale grele, plus 0 tendinta desUP~P~SCUlt.Urmarea a fost reducerea cantitatilor pescuite de 5 ori la litoral ~i de

;ed:~ 10 larg, r~~ucerea .~peciilor de pe~i comerciali c~pturaJi l~ 5 (din 19),~reaputemlca a speculor de alge, reducerea numarulUlde delfim etc.In cadrul Programului de reabilitare se impun masuri privind: introducerea

~~~~tehnologi.inepoluante de extracpe ~i transport al petrolului ~i gazelor de pem=ri~:a ~n~nenta1a; ~asuri specifice de protectie impotriva poluarii in porturilebiodivers' ~l.. I,? ce pnve~e transportul pe mare; masuri pentru refacerea

ltaP.l;lnfiintarea de acvaculturi etc.

Bibliografie

mijlo;ce~n:Pa, Gr. (1910), Regiunea inundabila a Dunarii. Starea ei actuala $i. ~ ~a 0pune in valoare, Bucure~i.Studiu hidraler Adriadna (1976), Lacurile de pe litoralul romanesc al Marii Negre.

rografic, Ed. Academiei.

123

. CaIdare R. ~i colab... (l96~), Studiu. ~idroge%gic de sinteza pent/ijteritoriu/ R.P.R., ISCH., "Studll de hldrogeologle , m.. Diaconu C. (1971), Stu1iu/ rep'a':,tipei scurgerii de a/uviuni pe teritOriu/R.S. Romania, IMH, "Studu de hldrologle , XXVIII.

. Florea N. (1976), Geochimia §i va/orificarea ape/or din Campia R0l1u1nQde nord-est, Ed. Academiei.

. G~tescu P. (1971), Lacuri/e din Romania - limn%gie regiona/QEd. Academiei. '

. G~tescu P. ~i colab. (1979), Excesu/ de umiditate din Campia Romana dnord-est (1969-1973), Ed. Academiei. e

· G~tescu P., Rusu C. (1980), Eva/uarea resurselor de apa din raUri ~iamenajarea bazinelor hidrografice in Romania, "Terra", XII (XXXII), 2.

. Lazarescu D., Panait I. (1957), Tipurile de regim ale raurilor dinR.P. Romana, "Meteorologie l-Jidrologie",2, 4.. Liteanu E. ~i colab. (1959), Raionarea hidrogeologica a teritoriu/uiR.P.R., "Probleme de Geografie", VI.

. Pi~ota I. (1971), Lacurile glaciare din Carpa!ii Meridionali. Studiuhidrologic, Ed. Academiei.

. Pi~ota I., Truf~ V. (1971), Hidrologia R.S.R., vol. II, Lacurile Romaniei,Centrul de multiplicare al Universitapi Bucure~ (vezi ~ibibliografia, foarte bogata).

· Pricajan A. (1972), Apele minerale §i termale din Romania. Ed. Tehnica.· SAndulache AI. (1970), Lacurile dulci din Campia Transilvaniei, ,,Lucrarile

Stiinpficeale InstitutuluiPedagogicOradea".· Truf~ V. (1969), Hidrologia R.S.R., partea I, Marea Neagra, Centrol de

multiplicare al Universitatii Bucure~ti.· Ujvari I. (1972), Geograjia ape lor Romaniei, Ed. Stiinpfica.. Zavoianu I. (1978), Morfometria bazinelor hidrografice, Ed. Academiei.. Zavoianu I., Podani M. (1977), Les inondations catastrophiques de I 'annee

1975 en Roumanie, ,,Revue Rownaine de Geologie, Geophysique, Geographie", 21.. x x x (1974), Atlasul seciirii raurilor din Romania, 1MB ~i IGFCOT,

Bucure~ti.. x x x (1976), Dunarea intre Bazia§ §i Ceatal Izmail, MOl1ografie

hidrologica, ISCH, Bucure~i.· x x x (1973), Marea Neagra in zona litoralului romanesc, Monografie

hidrologica, 1MB, Bucure~ti.· x x x (1971), Raurile Romaniei (Monografie hidrologica), IMH, Bucure~.· x x x (1983), Geograjia Romaniei, vol. I, Apele, Ed. Academiei. .· x x x (1983), Enciclopedia geograjica a Romaniei, Ed. Stiintifidi ~I

Enciclopedica. . .. x x x (1992), Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, Ministerol Medlulu1,

Aquaproiect S.A., Bucure~.

1"1I

BIOGEOGRAFIA

124

II

"r;,

ASPECTE GENERALE

I. 0 problema de principiu: biogeografie sau vegetatie ~ifauna?

Ve etapa ~ifauna unei ~ s~pot trata fie separa~,~e impreuna.Un exe~~pludegmbinatii se giise~ m Bwgeografia Romamel (coordonator R. CaImeseu,t:ratare

69) ~ 0 tratare separatii, in Geografia Romaniei vol. I (1983). Prima luerare19 , I . . I.

d I.

f"

insista, in deserierea vegetapel, ~~pra trepte ~r majo~e e r~ Ie , 'pe etaje (~lsubetaje)~i, totodatii, as~pra e~n~~pllorde medm sau blOtopun speelfi~e, ~upracomponentei ~i struetu~l1as.oela~lIor veg~tale: Exemp~el~mer~ un:on pana la'nfluentamicroreliefulUl,roellor ~la unor tlpun de solun. In sehlmb, m Geograjia~omaniei (1983) sunt prezentate mai bine tipurile de vegetatie. Manualele deGeografie fizica a Romaniei adoptii mai ales modelul din volumul I GeografiaRomaniei(1983), ea, de exemplu, Valeria Velcea (2001, Sibiu), sau I. Bojoi (2000,la~i).Mai apropiat de eoneeppa din Biogeografia Romaniei (1969) este manualulluiAI. Ro~u(1973), de~iin el se trateazii separat vegetapa ~ifauna.

Adoptfun~inoi 0 linie intermediarii,mai apropiatii de Biogeografia Romaniei(1969),dar eu separarea eelor doua PiiI1i,vegetapa ~ifauna, ~ieu preeizarea ea estenecesara fi expuse ~itipurile de vegetape, dar ~ieondipile de mediu ~iadaptiirile lame~iu, deei ~i prezentarea pe zone ~i etaje, distribupa ~i limitele, eomponenta ~imalales strueturape verticalii, dar ~iregiunile.

2. Unele definitii

Cilteva defmipi ale unor nopuni sau concepte de baza sunt, in prealabil, necesare,preluandu-IedupaDicponarul explicativ (1972) ~iDEX (1975), fiind mai scurte.

Flora = (zeita florilor) - totalitatea plantelor care triiiesc intr-o anumitl regiune aglobului, intr-un anumit mediu, sau dintr-o anumiHi perioada geologica. Vegetapeproducatoarede flori1.

o V~getape = multime de plante dintr-o zona, regiune sau tarn, sau complexul unor~uPU~afilde plante eterogene ca structura ~i origine geografica, grupate impreuna, in

s.:e~~ de conditiile de mediu ~i de necesitiiple de trai, in fitocenoze ~i asociapi. Toateell e ~e regn vegetal.

l11edi.u~'to~e~oz~ (fito = plama; koinos = comun) - asociape de plante care triiiesc mtr-un anumitE: ~ta (bIOtop)~isunt condiponate de anumip factori fizico-geografici ~ibiologici.

stabileseoS~st~~=. ans~blu fonnat din biotop~ibiocenoza(fito+ zoocenoza)in care seAe~:til strii~, mclusiv Cllfactorii abiotici (cu biotopul). A ..

flora ~iVe ~efiIUtilsunt necesare in special pentru a se face diferenta mtre termeml degetatie, care adesea se folosesc impre~ sau flora se subintelege.

1 .Sllvianp

arent (1991),Dictionnaire des sciences d'environnement, Hatier-Regeot, Paris.127

3. Istoricul studiilor privind flora ~i vegetatia

Studiile privind distributia ~orei ~ivegeta~ei sunt d~osebitd~ ~ple, efeCtu ;

cu precadere m secolele XIX ~l Xx. Pot fi cltate, ca mceputun pnmare, ha.n~executate de Mercator pentru Transilvania (1595-1611), cea a lui C. Cantacu/ e(1700) ~entru Tara Rom~~asca Ji a .lui D. Cantemir (1716) pentru MOldo~o ~

Unneaza fondatorul botamCll romane~, D. Brandza (Despre vegetafia Roman"a.1880), care contureaza ~e regiuni de vegetatie, ~iD. Grecescu cu prima schen:',zonalitiitiivegetatiei din Romania (Conspectulflorei Romaniei, 1898).In secolulxXse remarca AI. Borza (publica regionarea floristica a Romaniei, 1929, 1931, 19571960),. P. Enculescu (1938, .harta v:~etapei Romani~), 1. Prodan (1939, u~dete~ator p~ntru plantele dm Romanla)A~.a~0 opera fundamentala, la care auIIIcontnbmt mulp auton, este Flora R.P. Romane, m 13 volume (1952-1976).Amintirn'totodata, ~i unnaroarele lucriiri: Biogeografia Romaniei (1969), harta vegeta,tieidi~Atlas RSR (1972-79), lucrarea colectiva Piidurile Romaniei (1981, EdituraAcademiei)~icapitolulFlora $ivegetafia,din vol. I, GeografiaRomaniei (1983).

ORIGINEA ~I REPARTITIA ELEMENTELORFLORISTICE

Flora Romaniei este foarte bogatii, avand 3350 de specii (Flora Romaniei,1952-1976). Aceste specii apaqin diferitelor regiooi din Europa ~iAsia ~ioglindescdetenninari climatice glaciare, interglaciare, holocene ~i actuale. Principale suntunnatoarele grupe de elemente: vest ~i central-europene, euroasiatice, pontice,boreale, submediteraneene ~imediteraneene, alpine ~iendemice.

. Speciile vest $i central-europene de arbori sunt: molidul (Picea abies) existentin euyul montan inalt, bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica) in mOOPimijlocii ~idealurile inalte, gorunul (Quercus petraea), stejarul pedooculat (Q. Robur), carpenul(Carpinus betulus) ~ialooul (Corylus avellana) la altitudini mai joase. in subarboret segasesc: marul paduret (Malus sylvestris), paducelul (Crataegus pentagyna), comul(Comus mas), sorbul (Sorbus torminalis), teiul (Tilia cordata), u1mul (Ulmus laevis ~iUlmus procera), paltinul (Acer pseudo platanus). in paji~ soot multe specii dinfamiliile Liliaceae, Gramineae, Rosaceae, Compositae.

. Speciile euroasiatice tipice soot urmatoarele: pinul silvestro (Pinus sylvestriS), .

mesteacanul (Betula pendula), aninul negru (Alnus glutinosa ~iAlunus incana, ultimulin loocile din moote), u1mul (Ulmus minor ~i Ulmus glabra), paltinul (Acerplatanoides), jugastrul (Acer campestre), iar in looci se gasesc plopul alb (Populusalba), plopul negru (Populus nigra), plopul cenu~iu (Populus canescens) ~i saIcii .(sab~triandra, pentandra, fragilis, purpurea). Se adauga subarboret ~i diferite ierbun, malales din familia Gramineae,cu genurilePoa, Festuca,Nardus ~.a. _

. Speciile pontice soot ierboase de stepa ~i cinci specii lemnoase de silvostep.a.

In ierburi domina fainiliile Gramineae, Liliaceae ~.a., cu g~nurile Stipa, !~:~Asparagus,Allium, Centaurea, Artemisia,Astragalus ~.a.Cele mat multe s~t ~h~\e(Stipa)de tip nord pontic~ipontic-mediteranean.Caelementelemnoasemat raspaIl1soot artarnltiitarasc(Acertataricum)~iporumbarul(Prunusspinosa). ~. te

. Speciile boreale, localizate in mootele inalt ~iturbarii, sunt totodata rehclaglaciare, ca mesteacanul pitic (Betula nana, Bohumilis), Viola epipsila, PrllrtU128

ra anglica), la care se adauga ~i specii din etajul subalpin, caDrose .-/ ) C ["

,sa, 'niumvitis-luaea, arex lmosa ~.a.--~ri~orulWa~f' alpine (din Alpi) sunt din familiile Compositae, Ciperaceae

. specl; e Carex rupestris), Gramineae (Agrostis rupestris, Poa tremula,(Carex cl~rvul a~) Juncaceae (Juncus trifidus), Cruciferae ~.a.

a VIOace , " d. A

rat .pesfllC "Ie submediteraneene $' me Iteraneene soot m gene xerofile ~l

· S~r'~ar pot fi ~i mezofile ~i chi.ar mezohigrofile, toate insa sunt tennofile.O1eZOxeroA e~udul Romaniei, in sud-est ~l vest. Ca plante lemnoase se citeaza: cerulSe gasesc lDrvi s) gamita (Quercus Frainetto), stejarul pufos (Quercos pubescens)

"l. rcUsce"" .' '(C!~/eI brumanu (Quercos pedunculiflora),.fras"!ul. ~Frraxinuspallissae ~isteJafIl angustifolia), sorbul (Sorbus domestica), carpm1ta (Carpinus orientalis).frra~:~oret tipice soot moj~re~u~ (Fraxi~us ornus): cru~i?ul. (Rha"!~us tinctoria)I~ s~ . "ta in Paji~ au SOSltdlfente specn de grammee ~l dm famlha Fabaceae.<:1carplOl, . A ral

.I

.d

. .'( ..

I mediteraneene m gene soot mc USIV me lteraneene-atlantlce ~iSpecll e .mediteraneene-pontlce. ~ A' .. . A A"

. Speciile endemice, c~ ~ale de raspandire ~ro;~lln~v ~umat m ~~ani".? suntmai numeroase in moote, ap~l ~ J?<>b~gea,pealu~le ~l Cfun~la Banatulm, m CampiaTransiIvaniei~i in alte dealun ~l campll, mat ales din Mootema. Soot endemisme careexismpe teritorii foarte largi ca Thymus bihoriensis, Koeleria transilvanica ~.a.,existentein to~ Carpapi, altele numai intr-oo ~irde moop (Centaurea carpatica din Orientali, sauPoa tremu/a in Meridionali), soo numai pe arii locale (Saxifraga demissa in Ciu~,Bucegi, Piatra Craiului), soo garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) numai inPiatraCraiului, sau StiJXldanubialis numai la Portile de Fier.

Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

I. Caror regiuni apar,tin speciile floristice ale Romaniei? (Vest ~i central-europene,euroasiatice,pontice, boreale, submediteraneene~imediteraneene,alpine ~iendemice).

2. Care sunt arborii de origine vest $i central-europeana?(Molidul, bradul,fagul,gonmul,carpenul,stejarulpedooculat,teiul, cornul, alooul,paltinul,u1mul~.a.).

. 3. Ce specii boreale sunt localizate in muntele inalt? (Mesteacanul pitic,men~orul ~.a.).

CARACTERE GENERALE ALE FLOREI ~I VEGETA TIEliN RAPORT CU POZITIA ROMANIEI

~I CU PRINCIPALELE MEDII FIZICO-GEOGRAFICE

noast; , A~ezareaRomaniei in zona climatica temperata continentala situeaza taratip eUroIn.z~na .st~pei ~i silvostepei, mai precis la intalnirea dintre stepa pontica de

. ~a~lc ~l sIlvostepa panonica, vestica (fig. 30).o seParateXlsten~ Carp~tilor a modificat insa mult zonalitatea bioclimatica, impunandEtajele sun~ ~~l pontlce de silvostepa panonica, dar mai ales 0 etajare a vegetafiei.fOioaseeu sllnIl~e zonelor vegetale tot mai nordice (zona nemorala a padurilor dezona de siI:O~run~! fag, zona r~inoaselor boreale soo a taigalei, sau etajul molidului,

ndra, respectiv euyul subalpin ~izona de tundra sau etajul alpin).129

III

.,.,:~

"".

Limita dintre climatultemperat continentalmoderat ~ieel exeesivtreee azi pela .~est de Carpap ~i reprezinm totodam limita dintre doua mari provincii fitogeografice ':,~(vest ~i est-europeana).Suprafata Romaniei cu vegetafie de tip vest-central-european ~i

ocupa circa 64%, iar eea cu vegetape estica, circa 36% (Biogeografia Romaniei, 1969). iExistentaCarpaplora rncutsa apara ~i0 a treia zona alamride stepa ~isilvostepa,~i,

respectiv zona de padure nemoralii (cu foioase), in campii ~i dealuri, avfu1ddo~ .~:subzone, cea de foioase mezofile de tip stejar pedunculat ~i gorun (Quercus robur ~l jQuercus petraea) ~ieea tennofila cu eer ~igfunitii (Quercus cerris ~iQuercus frainetto). "

. Situarea Romaniei la interferente bariee-climatice extrem-europene afavorizat avansarea, in holocen, in exteriorul Carpafilor, a unor fonnafiuni vegetal~din toate direcpile. Astfel, stepa pontica euroasiatica a avansat pe teritoriile tn~joase (sub 200 m) din sud-est (parte din Cfunpia Moldovei, Dobrogea de Sud ~lBaraganul); elemente submediteraneene (Quercus cerris ~i Quercus frainetto) auavansat din sud (in Banat ~iOltenia, peste sudul CfunpieiRomane pana in Dobroside Sud); elementecentral-europene(in special, padurea de foioase.cu Querc~crobur, Quercus petraea ~i fag ~i parte din ~inoase in munte ~i chiar elementealpine din Alpi) se intind, cum am aratat, pe 64% din tarn;din nord au venit eleftlef/

de taiga ~itundra, in timpul glaciarului wiinn, care apoi au urcat in munte.. din. Pe de alm parte, oscilarile climatice glaciar-inteIBlaciare,dar ~l ~le 11,1

holocen, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~i solOOlor, au creat blotO~jtf;.locale foarte diferite, in care s-au adapostit, s-au adaptat ~i au rfunas pe loc plante sO130

. gtOroscilari. Ca urmare, co~orul vegetal.este foarte dive~si.f!cat,in special',ocazta~ . endemice, extrazonale, IDtrazonale ~l azonale. TOtu~l, ID fiecare zona

pritt form?:' etaj (~isubetaj) dominaan~ite.fo~at!uni ~i ~ciapi vegetale.(~iS1IbZ?~) c3teva exemple de asemenea diversificart. In fonnapunea zonala compusa

CttaIU cus cerris) ~i gfunitii (Quercus frainetto), care ocupa dominant interfluviile

din cer (~':terca1eaza ~i ~~aru1 pufos .(~ercus pubescens) pe .ve~pi insori~, ~inetede, s. fagUlpe eei umbnp, ca fonnapunl extrazonale, precum ~IPa.J1~ de lunca, pegorunulv~lor,ca formap~ ~nal~. ~te exemple,~u.asoci~ extrazonale,~ ~lefund~1 saraturiIor ~i nislpuriIor (stmllare unor locurt dIDASia Centrala), sau, IDetajulspc.clfice ."tiilor tipic alpine Ii se alaturii ~ielemente de tip tundra ~i silvotundra.alpJD, a5QCI<>r

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

1. Ce zone de vegeta,tie s-ar intretaia pe teritoriul Romaniei daca nu ar exista

Carpafii? (Zona de stepa pontica de tip euroasiatic ~i zona silvostepei panonice detip vestic).

2. Ce elemente noi de zonalitate a vegetafiei introduc Carpapi. in Romania?

(Impun 0 etajare, dar introduc ~i 0 a treia zona, padurea nemorala - de foioase - inarealul campiilor ~i dealurilor, cu doua subzone, una mczofila, cu Quercus robur ~iQuercus petraea, ~i alta tennofila, cu cer ~i gamitii).- 3. Care factori au impus marea diversificare a covorului nostru vegetal?(Oscila!iileclimatiee glaciar-interglaciare ~i'cele din holocen, eu retrageri ~i veniride speeiinoi, combinate cu varietatea reliefului, a rocilor ~ia solurilor).

EVOLUTIA MEDIILORBIOCLIMATICE ~I A VEGETATIEI

Vegeta!iaactuala, ca repartipe ~i structura, reprezinm rezultatul unei evolufii~iadaptaricontinue in raport cu schimbarile de mediu bioclimatic, care au avut locIncuatemar,eu precadere in holocen.

. Genurile de flora tropicala se inmlnese inca in eocen. ,,spre sfar§itul;lOc..enului,c1imatulregiunilor noastre a devenit temperat ~i ... din paleoflora auI~sparut~eelemai multe dintre genurile tropicale" (Geografia Romaniei, vol. I,

83)~~atr~sfar§itulp/iocenului, c1imaincepe sa se raceasca, apropiindu-se de eeaactuala, lar tn cuaternar au loc oscilari mult mai importante.flo Flora~Plioceanade la Borsee,studiatilde Emil Pop (1936), indica similitudinieuflo: ~a nord-americanaatlantica,cu cea de tip mediteranean~ibalcanie.AeeastaaveauP~~tii ~taje~in partea inferioara fiind padure de tip nord-american, colinelePicea ~~ ~unde.tIpsud-european,iar in munteerau coniferede tip microtenn (Abief,general' .). Lacunle Pontic, Getic ~i eel Panonic atenuau diferentele sezoniere. Inde laciue~V?rbade un climat subtropical temperat.Concluzii similareindica ~iflorade specii~: ata (R. Givulescu,1979),~ianume, padurecu 0 mare diversita,!e,dominatilapqr~ispe ..~ercus, Fagus, Carpinus,Acer, Ulmus,Populus,Alnus ~.a.Intre acestea

CIl e SequOia,caredispar spre s~itul pliocenuluidin toatilEuropa.

131

~~uat~rn~r, r.1cirile ~i inciUzirile ~pe~te ale climei au inpus ~i oscilfu-jvegetapel, mal bme cunoscute pentru glaclapunea wurm. Pentru mtregul Cuate

c?nditii1ebi~climaticesunt ~p~te fie i~ tre~tipuri de ~azefitoclimatice(anatern ~>

hipsotenne ~lcatat:~e), fi~mpenoade chmance (preglaclar,glaciar~ipostglaciar~e,fazele catatenne, raclrea chmel conducea la regresul esentelor tennofile, la cobo .. In.

I~itei p~u~lor ~i.la reducerea numarului de etaje de vegetatie. in fazele anate:eqchma se mcaIzea ~Icre~a frecventa esentelor tennofile, cum sunt stejarii,teii uIme,sau carpenul, scazand in schimb pinul ~i mesteacfu1Ul.La maximum de clim~ caluJ.fazelehipsotenne, esenteletennofile ating ~iele un maximum. d,

~at ~rive.~teperioadele, ~regl~ci~~ue s-a ~lasat intr~ pli?cen ~i instalareaghetanlorm wurm.Este vorbam pnnCIpmdeplelstocenulmfenor $i mediu candil.climatul nostru se pare di a rfunas inca destul de cald, rara a exclude altem~ta dfaze periglaciare (oarecum temperat rece, in arealele joase) ~i temperat-calde, ~hiaesemide~ertice. Confonn acestor oscilari, etajele de vegetatie, in special padure~urcau sau coborau. Glaciarul se refera la wiirm, cand in Carpati s-au instalatghetari. Acum, lantul muntos Carpato-Alpin a jucat rol de prag fn calea migrariispre sud a plantelor pliocene subtropical-temperate, multe plante de la nord deacest prag disparand, iar flora saracind.

Vegetatia glaciarului wiirm a fost studiata de catre E. Pop (1945, 1971) ~iI. Ciobanu (1959)3. Acest glaciar a avut trei stadii - WI, W2 ~i W3, candtemperaturile coborau - ~idoua interstadiale temperate.

Carpatii Orientali, Meridionali, 0 parte din Apuseni ~i Muntii Banatului erauocupati de tundra, dealurile in majoritate erau cu silvotundra, dominant in Podi~ulTransilvaniei,Muntii Banatului ~iApusenii Sudici,plus Dobrogeade Nord; stepaerala contactuldealuri-campie,estulMoldovei,in CampiaRomana ~iDobrogeaSudidi. .

Padurea s-a pastrat totu~i ~i in stadialele reci, mai ales prin pinete, dar .cobornta pe arealele deluroase, desfiintiindu-se insa etajele forestiere. Predomina,in rest, 0 flora arctica-alpina ~i subarctica ierboasa cu tutari~uri de salix herbacea,Betula nana ~.a. Aceasta flora alpino-arctica rezulta din amestecul speciilor alpinedin Alpi ~i Carpati, care au cobornt in timpul intensificarii glaciatiunii, cu speciil.~arctice, siberiene, altaice ~i caucaziene migrate spre vest ~i sud-vest; aceste specnamestecate au urcat apoi, la sfa~itul glaciatiunii, pe culmile carpatice (In floraCarpatilor, mai mult de jumatate din specii apartin florei alpine a Alpilor). .

In interstadialele wiirmului dominau padurile de molid, stejar, ulm, fras~n,carpen ~i alun. E. Pop (1971) a stabilit chiar varsta absoluta a unui interstadial

(Denekamp, sau W2-W3)la 27.000:1:360 de ani. 00-Postglaciarul incepe acum circa 13.000 de ani cu Tardiglaciarul (13.0

10.000 ani) ~icontinua cu holoc~enu~..' ~ chi,a) Tardiglaciarut a fost Imparpt de Bhtt-Sernader m 5 faze (d,!asul ve .

bOlling,dryasul mijlociu, allerod ~idryasul nou), iar De Geer separa trel faze (doni,

2 Sensul de preglaciar a fost preconizat prima datil de J.P. Voite§ti, 1936, §i se refera nu.wUla Catpati.3 Citati de R. CAlinescuin Biogeografia Romdniei, 1969.4 Unii autori 11indud warmului.132

. rul care merge pana acum 9000 de ani). in aceste faze se mai ptlstrau. §iftniglac~ au' avut loc oscilari de r.1ciri ~i u~oare inciUziri, vegetatia oscila intre

"iu1Uede.gh~~dra in munte ~i stepa in depresiuni ~i locuri joase, chiar pin ~it1JI1drli§1 sIlvo llerod) ~i se incheie cu 0 r.1cire~i cu extinderea tundrei. Cam pe la aniil11esteaciin(tn ~ra se ~trage spre nord ~i se termina tardiglaciarul (pe la anii 9000).9700 I.Ch., tUDeaztlholocenul inferio~ sau p~ebor~alul (9~00~7000~, cu c1imatb) Vrl11 I. umed iar ca vegetabe se exbnd pmul, apOlpmul $1molidul, curatrece~ ..' .tel11pe e de stejan ~Ialun.. . . ....unele u~ I cenul mediu comclde cu un chmat cald numlt ~Iopttm clzmatic (7000-

c) . 00 and un maximum de caIdura in faza numita "atlantic" (8500-6000

1O~0~~~ ~:meda, spre deosebire de fazele b~real~ (YOOO-50qOani) ~i su~borealaaOl),c 1006 ani) care au fost calde sau u~or mal reci ~I uscate. In acest optImum se(30.0~ ~ ordin; ulmetele, alunetele ~i molidi$urile, fonnandu-se in final un etajcxtlO, l~Umolid'fiistejari$, in amestec cu alun, un etaj de dealuri cu alun-stejari$,~ontanstec cu molid, ~i un etaj de campie cu stejari$, in amestec cu alun ~i stepe10ame .

d.

d Co. fil..

1.

al. Acumvin, in mod maslv, In su , J.OlOasetenno e, ca steJan, u m, tel, un.Joase'in subboreal, mai rece (3000-1000), apare un etaj clar de carpini$, interpus"ntremolidi~~istejari, iar pe vai incep sa soseasca, din vest, ragete. Se extind mult~istepelejoase, faza cand se pare c~ s-au fonnat ce~oziomurile. ~

d) Holocenul superior, respecbv faza subatlantic (- 1000 la actual), mcepe cu unc1imattempera! umed ~i rece, iar apoi unneaza un climat continental. Apar fligetele fnmod masiv, care formeaza un mare etaj in locul celui cu carpini~ ~icare totodata impingIn jos stejari~urile, iar stepa se reduce in favoarea padurii. Este faza cu cea mai mareex1inderea padurii ~i a golurilor alpine. Arborii termofili se retrag spre Banat, sudulCfunpieiRomane, Dobrogea, sau raman in unele enclave favorabile, ca in SubcarpatiiCurburii, protejap de foehn (liliac saIbatic, carpiniJ:t'i,mojdrean ~.a.). La inceputulsubatlan~cului,mai rece, pare ca s-au format ~ighetarii din pe~rile Muntilor Apuseni(E. Pop ~1I. Ciobanu, 1950). Spre actual, c1ima se aridizeaza ~istepa joasa se extinde.

Autoevaluare - intrebari ~i raspunsuri

1. Ctind a existat fn Romtiniaflora de tip tropical? (in eocen ~i miocen).

at! ti2~c.u ce tipuri actuale de flora seamana flora pliocena? (Cu cea nord-americanaan ~a §1~ cea mediteraneana ~i balcanica, apariind inclusiv Sequoia).

vegeta#e;~ncf.filde ce au eXist'!tFe t~r~t?riul~om~niei cele mai multe oscilari ale4 C' (In cuatemar, datonta oscIlanlor chmatlce).

vegetane'~(~ Sunt fJ.erioadelecuaternare care au impus principalele oscilari ale5~' reglaclarul,glaciarul ~ipostglaciarul).retrage'rii e rol a jucat lan,tul Alpino-Carpatic, pe timpul glaciarului, fn caleal11ulte'dintr?~le s~d a plantelor pliocene subtropical-temperate? (Rol de baraj,. 6. Cee e e dISP~~d).

~ Silvotun~a:e prezrnta, pentru vegeta,tie,postglaciarul? ( a) Tardiglaciarul, cu tundrii~I ~o1id; c) 0111~unte ~i stepe in depresiuni ~ locurile mai joase; b) Preborealul, cu pin

,~eJar, de ca::;~rnu~ clin:atic,. cu e~e: montan = molid ~i stejar, de deal = alun ~i. SUbatlantic ~le - steJar ~1 stepe, un etaj de carpini~ intre molid ~i stejari;

, , and fageteleiau locul e~ului cu carpen ~iimping stejariimaijos).

133

Zonalitate, etajare, azonalitate ~iregionalism

Vegetatia in general (~i cea a Romamei in special) depinde de latitu(zonalitate), altitudine (etajare), gradul de continentalism, de influentele eXteri' ,climato-barice(regiunide vegetatie)~ide unele conditii locale de mediu (azonali~ ).

Zonele de vegetatie

Zonele de vegetatie rezulm din pozitia latitudinala ~i chiar longitudinal' .Romaniei pe glob ~iin Europa, respectiv zona de silvostepi:i~izona de stepii ( a ~.est ~i ~u.d-est). Exism insa.~i 0 z~ni:i nemorali:i ~e stejari, situ~m J?e.cfunpii inal~r~dealun Joase (300-400 m), care m Europa se gase~te la longltudml mai mici d ~l}ale Romaniei, dar la latitudini mai mari sau egale cu ace lea ale tarii noa:tAp~ti.a aici a ~stei zone nu. e~ cauzata .de al~tudinea ac~stor, locuri, deci nu e~f.~etaJ, CI reprezmta un deterrmmsm carpatlc, pnn aceea ca mare~e cantitatea/precipitatii, pe arealul din jur, cu circa 20-25%; ca urrnare, este socotita tot zon?(deosebim de etajul nemoral). Mai trebuie remarcat, pe de alm parte, ca influentel:barice exteme impun ~i ele unele diferentieri in ce prive~ speciile de plclli~specifice~ide amestec ale acestor zone, deterrninandin cadrullor subzone (fig.31).:

,. silvostepei s-a !ntins pe cemozio~uri.le levigat~, ~i.~u~e,. peste· Zona b 250-200m din Podi~ulMoldovel,pnn sudul Camplel Rfunnicului,

.'art.i~esitU~ s~ui in Dobrogea (intre 150-250 m), Bumas (sub 150 m), sudul'~siuI ~araran.ei 'apoi in vestul ~i centrul Cfunpiei de Vest pana la Carei. Secampiel 0 ~te~o~asubzone (S. P~covschi ~iN. Donita, 1967): silvostepa nordica,subiIt1part~10pedunculat (Quercus robur), ~i silvostepa sudica avand stejariavan~ .steJiarufos (Quercuspedu~culiflor~ ~~Quercusp~besce~s). ..bfU111at1U.tp nemorali:ia stejanlor s-a mtlns pe solun de padure cenU~l1,brun-

· naaflate in nordul Podi~ului M'oldovei (intre 200-350 m), in centrulro~~tel~'iransilvaniei (ceva mai sus, intre 250-400 m), dar ~i in cfunpiile inalteP?dl~udu1.vest (intre 100-300 m). A fost impaqim (N. Donita, 1963) in douadtn s~e:~~ustejari mez~fili (s~ej~ ~e,dunculat sau Que~cu~robur) ~i cu stejarisubzo

fili mai terrnofih (cer ~l garrllta sau Quercus cerns ~l Quercus frainetto).submezo ,

Etajele de vegetatie

Sunt impuse de altitudinile de peste 300-400 m a)e dealurilor pericarpatice ~ide Carpap. Botani~tii ~i b~ogeo~rafii separa patru etaj~ de vegetatie (Geo~ra.fiaRomaniei,vol. I, 1983):etaJul fOlOaselormtre 3-400 m ~l 1200-1400m (dommantegorun ~ifag), etajul molidului (1200-1400 m ~i 1600-1800 m), etajul tutari~urilor(jneapan,ienupar, bujor de munte) (intre 1600-1800 m ~i 2000-2200 m) ~i etajulpaji~tilorscunde~itufiiri~urilorpitice (fig. 32).

135

Regiunile tloristice ~ide vegetatie

Sunt conturate de botani~i (cap. ,,Flora ~i vegetapa" in Geograjia Romania.vol. I, 1983)in douamoduri: el,

- regiuni floristice sau fitogeografice, socotite dupa prelungirea peste tara noastra,a trei regiuni fitogeografice europene: central-europeana - cuprinde aproape toti'Carpapi ~i partea central-nordicaa Moldovei; mediteraneana- cuprinde sudul tari;.inclusiv SubcarpapiGetici ~ide Cwbura, sudolMoldovei,Dealurile~iCfunpiadeVe~~i Munpi Banatului, inclusiv Poiana Ruscai, Balple Dunarii ~i Macinul; regiuneaponto-caspica - Baraganul,CfunpiaGalapolui ~iDobrogea; .

_ regiuni geobotanice, conturate dupa .influen!ele climatice exteme indicatemai ales de ecosistemele forestiere (N. Donitii ~i colaboratori, 1980 ~i 1983)..Acestea din urma (regiunile geobotanice) au un caracter mult mai geografic ~ireflecta regionalismul climatic. Este vorba de cinci regiuni: carpatica, estica, sud..'esticii, sudica ~ivestica (fig. 33).

. Carpatica domina tara, ocupand top Carpapi, Transilvania,'~Reg1un~~ 1Getic ~i Dealurile de Vest. Aici, specifice sunt ecosistemele

)oarPapi,P~~~ropene, plus ecosi~temebo:eal~ ~ietajarea ve~etapei. .>jI>J'CStierece~\ea Vestica se ~ax~~ pe. C~~Ia de yest ~I ~e ca specIfic

· ReglU icede cer ~igarmta,dar~lsteJarIcentrah-europem.~cosisteII1eb~~ Sudica se intinde peste vestul Campiei Romane pana la 0 linie

· R.eglU~e Bucure~ti.Ecosistemele sale specifice sunt cele balcanice cu cerOlteni~.~l.es: :ilvostepa apar stejarii brumanu ~ipufos (anatolo-balcanici).. Ita.,Iar In . d 1 C

~ ..R

~D b

.~igi.i111. . ea Sud-Estica cupnn e estu ampiel omane, 0 rogea ~I

. · ~~l:ului ~i are ca specific ecosisteme de stepa, de stejar brumanu ~iPOdl~ul cer in Dobrogea de Sud, cu amestec de tei, carpen ~.a.pufos, go;niunea Estica sau Nord-Moldava acopera Cfunpia Moldovei ~i Podi~ul

v:i ie;'e ca specific e~osistem~ fores~ere contine.n~e ~.e ~urop~i de Est~(f~Suce ~ c:ichiar stejari ~l gornn 10 PodI~ul Sucevel ~l paJl~tI steplce cu paduncu carpen '( . ~ ~ ~ ~ C. .

M Id.). 1 de Steiar Pedunculat ~l artar tatarasc 10 ampla 0 ovel.

IllSU are ~ .Autoevaluare - intrebari ~iraspunsuri

1. Caresunt zoneIe de vegetape din Romania? (Stepa de tip estic, silvostepade tip central-european~i zona nemorala a stejarilor, situata peste cfunpii inalte ~idealuri,cauzatade ridicarea cu 20-25% a pluviozita!ii in arealele precarpatice).

2. Enumera,tietajele ~i subetajele de vegetape din Romania! (Etajul nemoralcu patm subetaje - gornn, intre 300-500 m, fag-gorun intre 500-700 m, fag intre700m ~i 1200m ~i fag-conifere pana la 1400 m -, etajul molidului intre 1400 ~i1600-1800m, etajul tulari~urilor ~i rari~i1or sau subalpin ~i etajul alpin soo altufiiri~urilorpitice ~ipaji~ilor scunde).

.3.Care sunt regiunile de vegeta,tiedin Romania? (Carpatica - cu ecosistemeforestler~v~stice~iboreale;Vestica - peste Cfunpiade Vest, cu ecosistemebalcanice~e cer ~I.garnira~i de stejari central-europeni; Sudica - CfunpiaRomana la vest de

ucure~tI,cu cer, gfuni!ii,stejari pufos ~i brumariu; Sud-estica- CfunpiaRomana de~ D~broge~ Podi~ul Bfu-ladului, cu stepa ~i stejari brumanu, pufos, gorun, cer ~i~ultune~e 10 Dobrogea; Estica - nordul Moldovei, cu ecosisteme estice, de fag,en, steJar,gorno, dar ~i stepa cu paduri insulare in Cfunpia Moldovei).

. Etajul defoioase (nemoral) este format la bazii din gorun (intre 300-400600-700 m) ~i apoi fag (pana la 1200-1400 m); are patrn subetaje: gorun; go 1fag; fag; fag in amestec cu brad ~imoJid. l'Uti.

. Etajul molidului (intre 1200-1400 m ~i 1600-1800 m), zis ~i etajul bo'estemultmai uniform~inu se separain subetaje. real,

. Etajul tufliri~urilor ~i rari~tilor, zis ~i etajul subalpin, are doua sUbeta. . 'cel al rari~tilor~icel al tutari~urilorinalte. ~e.

. Etajul paji~tilor scunde ~ial tufliri~urilorpitice este numit ~ietajul alpin.

PRINCIPALELE TlPURI DE VEGETATIE

de 1111~~~e~Paleletipuri de vegetape sunt: padurile, paji~tile, tulari~urile, vegetapa

lor, aces;::' \1ege~!ia ~cvatica palustra, vegetapa sagetaIa ~i rude lara. La ~dulSUccintaa au subtIpun (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983). Vom face 0 descnere

- aeestora, dupa lucrarea citata.

1. P4durile

Padu '1. 'e nUI11~~ oeupa27% din suprafataRomaniei,au 0 structuracomplexa~iun~~chi,CiU~ee. plante lemnoase, peste 200 specii, peste 1000 specii de ierburi,

reI, alge ~.a.

137

wetiJ5 Mull _tennen pedologic- fonna cea mai fillii de humus; principalulconsU .'materiei organice din sol; humus forestier de mediu aerat.138

Fig.35. Etajul de amestecfag-rii§inoase (dupa GeografiaRomaniei, vol. I, 1983).

Padurile de moUd sunt situate 'in etajul boreal, 'intre 1200-1700 m in C 0nordici ~i intre 1400-1850 in cei sudici. Structura acestor paduri este mai s~ ,

domina molidul (Picea abies) ~i mai rar se asociaza scoru~ul (Sorb us aucu 1111,

mesteacanul (Betula pendula), paltinul de munte (Aeer pseudoplatanus), Ul~Q17munte (Ulmus glabra), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica). Arbu ~l~,

generallipsesc, iar ierburile sunt rare. Mai des apare un strat de mu~chi (fig. 3~)~.

Fig.34. Etajul molidului (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

. PCidurilede fag sunt cele mai extinse ~i fonneaza trei subetaje: unul demuntemaiinalt (intre 1250 ~i 1450-1650m), altul de munte jos ~imediu (intre 600m ~i 1000-1250m) ~iun subetaj de dealuri (intre 400-600 m in nord ~i 500-800 min sud),dar in subetajul gorunului coboara uneori ~i la 100 m in nord ~i 300 m insud. Ca structura domina fagul, dar la munte se asociaza ~i paltinul ~i uIrnul de~unte, mesteacanul,frasinul ~i chiar plopul tremurator, iar la deal gorun, paltin decamp,frasin, plop tremurator, carpen. Stratul de arbu~ti la munte este fonnat din~un, soc ro~u, zmeur, iar la deal, din alun, soc negru, com, paducel ~.a. Stratullerboseste in funcpe de tipul de sol, expunere, altitudine ~iTOea(fig. 36).300 · PCid~rilede gorun se gasesc aproape numai in dealuri, intre 200 m (nord) ~i

m (sud)~l600m (nord)~i700 m (sud). Fac parte atat din etajulnemoral,cat ~idinZonanemoralW '. .cobo W aa ste~~or. Peversanpisudicipoateurea,extrazonal,panala 1000m, ~1Piemam ~ve~anpl nordici pana la 100 m. Ca subetaj se intinde in Subcarpap, inStru:tu Genc, Dealurilede Vest ~ipodi~urileTransilvaniei,Moldovei ~iDobrogei.de la n~ ~estor piidurie~ dominatade doua-trei specii de gorun care se oranduiescsalbatie.in ~ sud: Se ~al adauga fag, frasin, paltin de cfunpie,jugastru, tei ~i cire~(Dobrogea) OCun~emal umede apare ~i un etaj de carpen, iar in cele mai uscatePaciuCCI,co::: ~ta.Jde ,,~3.rpini~~i mojdre~. ~bu~i, destul. de den~i, se.<:>mpun~inlerbUrileSunt{; ernn ~esc, sanger ~.a., lar In Dobrogea ~1Banat domIna scumpla.

· PQdu~rate dm f1o~ de mull ~igraminee (fig. 37).. w"

~na eu eVe . e d~ #eaun (ames tee de evereinee cu alte fOlOase) se gasesc Ineauri eu s~~lnee ~1sUnt de mai multe feluri: ~leauri cu gorun (intre 200-500 m);

o Jar pedunculat in Cfunpia Romana, mai ales in Cfunpia Vlasiei (intre139

. Piidurile de brad nu sunt compacte, apar mai rar in amestec cu fag ~i IDQ'_.intre 800-1200m. Cevamaicompactesuntpe versanpiesticiai Carp.qilorOrien~de Curbura ~i Partial in Munpi Banatului. Structura acestor paduri este simpla: bra'dsau brad cu molid, fag, paltin de munte, ulm de munte; stratul arbustiv e redus,alun, soc, zmeur, iar cel ierbos are plante de mule, mai rar mu~chi. ".~

. Piidurile de amestee fag eu rii~inoase fonneaza un brau intre mun!ii jo~~00

mijlocii, intre 600 m in nord sau 800 m in sud ~i 1250 m in nord ~i 1400.ro i~.SU~Cea mai lata ~i mai compacta ~ie se gase~e in estul Carpaplor Onenta I: 0

Curbura ~i Meridionali pana la 01t, intre altitudinile de 600-1100 ro, urca6:Curbura la 800-1250 m, iar in Meridionali intre 1000-1500m. Fonnapunea ~arin vestul Orientalilor ~i in Apuseni intre 800-1250 m. Structura e dominata easociat cand cu brad, cand cu molid soo cu ambele (fig. 35).

50-160 m), in ~odi~ul Sucevei (int~ 150-350 ~)~~i ~ I~cile lar~i;~~Ieaurid ':(Ia 100-200m) m Dobrogea, Dealunle BanatulUl,m campllie Romana ~iBan e ,

~Ieauri de stejar brumiiriu, la 50-250 m, existertte in silvostepa sudica, in Do:tut""'~i dealurile Moldovei, dar mai ales in Cfunpia Mosti~tei. rog,

Fig.36. Etajulfagului (dupa Geografia Romtiniei, vol. 1,1983).

-L=:J2

Fig.37. Etajul cu gorun §i de amestec gorun cu altefoioase(dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).

140

;.. 'l de cer ~i gami,tii, de origine sud-europeana, se gasesc la altitudini," fdduT1emar 350 m in Podi~ul Some~), intinzandu-se in sudul ~i vestul

M-300 rn .~c(la vest de Bucure~ti), in Dobrogea de sud-vest, pe Culoarul~, pe .ca;np;ealurile de Vest ~i Podi~ul. S~me~ ~i p~ P?ale!e ~untilor jo~i din

)f1ll~u1U1,l~ acestor paduri ~ate fi num~ dm cer, numat .dIn.gamlta, ~estecate invest. StrtlctU rrii, uneori inclusl~ go~, steJ~ ~dun~~at ~~ch!ar fag, mat rar frasin,diferit~~r~~ "UgastrU, uIm, ~ar ~aduret ~1te~ argmtm, lar In sudul pobrogei se_.-kifrararas'

taJ . de carp~ inidi ~1mOJdrean. Are ~1un strat dens de arbu~l, cu Paducel

all"" -un e ~ . ,fonn~ salba raioasa, mace~,goron, com, sanger, porumbar, spinul cerbului.

cii111esc, .,. d C P (filenut . stratulierbos,acesta confinespeen e arex, oa ~.a. g.38).cat pnve~

I'

Fig.38. Subzona padurilor de cer §igtirni,tii(dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983).

~ti · Pi'i~urile de stejar brumariu ~i pufos sunt specifice zonei sudice ~i sud-fo;: d: stlvostepa (la 50-200 m), iar in Dobrogea de Nord, stejarul pufosUreae:a u.n e~~ peste silvostepa, la altitudini de 150-250 m. Stejarul brumiiriut'ol11lat~eon ~l ill arealul padurilor de cer ~i gfunitii ~i chiar at gorunului. Cain B;U;~~n~eX!="azonala,stejarul pufos exista pe nisipurile din stepa, inmlnindu-l ~i

B.arladUl~i~1~Ul .Transilvaniei, iar in amestec, in Subcarpatii Buzaului ~i Podi~l81Ietului'~i at ~nve~te stejarul brumiiriu, el se gase~e singur in Baragan, Cfunpmn!Unai eu : gnndunle Letea ~i Caraonnan. Structura acestei paduri este complexa,.~, in ~ar brurnanu, sau numai pufos, in amestec, cu un strat mai jos de artar

~.;.~Stratul dee:c c~ cer ~i gfunita, cu stejar pedunculat, jugastru, ulm, tei argintiu!l"Ogea),s bU~1.se compune din piiducel, porumbar, corn (bine inchegat in

Dcnegru, lar stratul ierbos este mozaicat, co specii de stepa (fig. 39).

141

Fig.39. Subzona stejarilor brumi'iriu§ipufos: 1) zonale; 2) extrazonale (munai pufos)3) etajul padurilor submediteraneene (dupii GeografiaRomaniei, vol. 1, 1983), .

· Padurile de stejar pedunculat apar ca formatiuni zonale-nemorale in PodlSucevei ~i in sudul ~i vestul Podi~ului~i Cfunpiei Transilvaniei. Tot ca fonnaJizonala, dar de silvostepa se gasesc ~i in Cfunpia Moldovei. Mai apar insa,formatiune extrazonala, in amestec cu alte foioase, in Podi~ul Barladului ~:CfunpiaVlasiei pana la Bucure~i, indeosebi ca ~leauri.Ca formatiune intrazonarintind in toate luncile mari.din cfunpii ~i dealuri, pe nisipurile de la Carei,Conachi ~i Letea, ca ~i pe terasele fluviatile dar acestea cu alta structura. Padqzonala nemorala are 0 structura cu stejar, frasin, cire~,gorun, paltin, fag ~iun sub!,de carpen; arbu~i se compun din sanger, alun, pooucel, lemn camesc ~i soc nePadurea de silvostepa este poienita, are un etaj de stejari cu frasin ~i un altul cu '.

tatarasc, jugastru ~i par poouret; stratul arbustiv e dominat de porumbar ~i este f(des in lumini~uri; stratul ierbos e compus din graminee. In formatiunea de I .'

stejarul e amestecat tot cu frasin sau ulm, dar ~i cu plop alb ~i artar tatarasc. pe teD'poourea de stejari contine mai putin frasin sau ulm sau jugastru, iar stratul de at .

se compune din cru~in, pooucel, alun ~icalin; stratul ierbos este variat (fig. 40). I. ZCivoaielereprezinm exclusiv poouri de lunca de esenta moale, ca p

salcia ~i aninul, ~i sunt intrazonale, intu,zandu-se discontinuu din zona de :pana la etajul boreal inclusiv. Cu aproximatie, zavoaiele de plop ~i salci~ s~~ iintre 0-200 m altitu~ine, cele de anin neg~ intre 2.00-700 ~ ~i ~ele de antO (arb,'700-1500 m. Zavomele de munte au, pe langa anm alb, ~I mohd sau brad

lipsesc, dar stratul ierbos este bine dezvoltat). Zavoaiele de deal, c~ anio o~foafJin partea superioara ~ianin alb, iar in cea inferioara plopul alb, salcla pl~SOI.ulmul (iotre arbu~i apar socul negro, alun, artar tatarasc, pooucel, cru~tO ~I

142

-- - -- - --

" este variat). Zavoaiele de cfunpie se compun din salcii ~i plop,_ Iia 16r?0Sarnestec(plopul sm pe grinduri, iar salciile mai jos), la care se,te sau 10 arbustiv dezvoltat, cu sanger, calin, soc negru, mace~, salbe ~.a.,

Ugaun st~tatoare (curpen, hamei, vita salbatica) ~i un strat ierbos variat ~i 0

.. is pl~te ~~. Cele IDa! ~ompacte ~voaie .se.gas~sAcin luncile. i~fe~oare ale/'&r8 hlgr~fitului Ialomltel, Arge~ulUl, OltulUl, JmlUl, III lunca Dunarn ~I IIIDelta.':: (~Iui. Sire" ~ -~o

ill!illIUi"'") , 1~ .'.:. I

o

j,

'.I

r~ · at.

:' Fig,40. Arealele stejarului pedunculat: 1) zonale; 2) extrazonale eu amestee; 3) zonale de,: silvostepa;4) pe terase vechi; 5) in lunci (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

2. Paji~tile

pe Aeesteaocupa circa 17% din suprafata tarii, sunt specifice, conform climei,ntru arealel I . . .. .1secunda . e a pille, cele de silvostepa ~i stepa, la care s-au adaugat ~I paJI~1 e

re, Instalate pe locuri defri~ate.

2000_;2~Clji~tilealpine ~i subalpine se gasesc intre altitudinile de 1700-1850 m ~idin urrn- 111(cele subalpine) ~i mai sus de 2000-2200 m (paji~tile alpine). AcesteanUl11aJt Sunt P.~i~i scunde, se asociaza cu tutari~uri pitice ~i apar pe areale reduse:R.etczatup~.un.tllRodnei ~i Caliman, apoi in grupele Bucegi, Faga~, Parang ~i1850111''i a.JI~ttl~subalpine se gasesc in toti muntii care depa~esc 1700 m in nord ~i

. "UlltcQ,..nsud ~Ise asociaza eu tufiiri~uri. Princi palele specii care compun paji~ile'. ex CUrvl .

.(h7f11Q,CQ u a, Juncus trifidus, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Pnmula,rrQ/"jQiSI:p~nUIQ alpina, precum ~i 0 serie de licheni (Cladonia rangiferina,

ndlCQ),sau l11u~chi(fig. 41).

143

------

" . Paji$tile montane secun~are se gasesc ~~arealele defri~ate,c~ aproximaKmtre 700-1850 m. Se compun dm multe specll, plantele sunt de talle medie sinalt:a, cele mai irnportante fiind: Festuca rubra, Nardus stricta, Agrostis tenu"Poa pratensis, Viola declinata ~.a, In etajul molidi~urilor, paji~ile se com ..dominantdin Festuca rubra;paji~tilecu Nardus stricta (t3P0~ica)se intind,~I

precadere pe fatada vestica a Carpatilor Orientali, pe cea sudica a Meridionaliloli~

in Apuseni; paji~tile cu Agrostis tenuis, dar ~i cu Festuca rubra se gasesc in eta;~fagului ~i arnestec fag-conifere (fig. 42).

-- - - - ---

Fig.41. Paji§te alpina iarna, in Bucegi; in ultim plan, Ciuca§ul(foto BruntArescu).

,.' .' d deal §i podi§ s-au intins pe locurile defri~te, intre altitudini de. 'FaNnIe eexistat paduri de gorun sau gorun-fag, paduri de stejari ~i chiar de

J-oO ~, ~nde ~a uneori ~i mai sus in arealele de pe marginea Transilvaniei sau ,in

. gir01ra; e~ekcadrullor in~ ~io.~rie d: plante mezofile~ixero~ezofile ,~rc:ate~.;~pj APuS~~'stepa. La altitudmI mat malte: In l~ul,gorunetelor, se gases~ paJI~ cufIiJ'silvostepa~ dar ~i cu Festuca pratensls, Trifolzum campestre ~.a, In POdI~ul

. Jgrostist~n~'S,DealurileVestice~i,cevamaireduse,in depresiunileC~u-Bistrita.1Jn1Osi1v~I~\~ sunt paji~ cu Festuca rupicola ~i Festuca valesiaca. In podi~urileT~au ~~?I~~~dovei se intind paji~ xerofile d~ ti~ sil~ostep~ ~i stepa de s~d-est. ¥ '

J)Obrogel ~ .' tile de campie se gasesc, ca formapum pnmare, In zonele de sdvostepa ~I_ ~ palZ nnatiuni secundare ~ipe arealele defri~ ale zonei stejarilor, in general,

s1Qp~lard,~ d~ 0-200m. In podi~le Dobrogei ~i Moldovei, stepa ~i silvostepa pot

Ia aJutu 101A. pfutala 300 m. P , ;.{; I

'(" 1 I x...! 'I d;- Speciileedificatoare sunt o~p~atensls ~ngustiJ,ola m ocu pi:IU~nor e cer

'. ~ '13.)~i Festuca valesiaca, dIfente specll de Stipa, Agropyron cnstatum ~,a,~Ij~~~stepa ~i stepii). Paji~tile cu Poa se ~tin~ cu. precadere ~n cfun~iile inalte di~:dul Romaniei, iar cele cu Festuca valeslaca, m sIlvostepa dm POdI~ul MoldoveI,aNansatemai ales in locul gorunului. Paji~tile cu Stipa s-au redus foarte mult, fiindrjocuite cu Poa bulbosa ~i Artemisia austriaca, ca, de exemplu, in Dobrogea~trnla, in sudul Moldovei ~i estul Biiriiganului.

. Paji~tile de lunca au caracter intrazonal, fiind diferite, sub aspectul~tJ<i)'mpozi~ei~ial productivitiitii,fata de celelalte.Se gasesc pe lunciledin toate

,~~.~tii!ile ~iregiunile,Compozitia lor difera dupa gradul de umiditate (de la ml~tini~~:'~~a la locuri uscate) ~i de inundabilitate. Pe locurile permanent ml~tinoase se\. (fs~~cpaji~i cu Poa trivialis, impreunii cu multe plante higrofile, In luncile mari ~it' 4S mundabile~i pe toate ~iile joase din lunci, specia edificatoare este Agrostis

~, ~10nifer~, plus Poa pratensis" s~ecii de Carex, Iuncus, Ty!folium ~.a. Pe l~curi~ei~ ,m"~lndablle,dar umede domma Alopecurus pratensis, Iar pe cele mat pupn.~ ~ede, Poapratensis. Aproape tuturor Ii se adaugiiplante higrofile ~ihidrofile.. ~ ~ ., ~egeta!iahalofila este intrazonala, formatii pe soluri siirate, in arealele depa ~I sllvoste pa,

~

dar '

I'

to al .".1

.I w

A¥

t'ih\trei " ~Ipe 1 r .~I m JUru Izvoare or sarate. ceasta se grupeaza

U)l)jdi~at~~OI:l1:pe s~luri cu salinitate ~i umiditate mari, pe soluri cu salinitate ~iBOlonce~ I~Inuate ~I pe soluri saline, dar uscate. Prima comunitate se gase~e pehld-cst; m~ umede, fo~ate pe micile depresiuni din stepa ~i silvostepa situate iniO.n1ctiede r7 ~pare ~IIll est ~i~ud. Are 0 structura in ~ii, adesea concentrice, in~da mar~ IOIzare.a,solului. In centru se afla brfulca (Salicornia herbacea),

~ eflorescen!ma ~?hInnul) ~.a. in altemanta cu locuri tara vegetatie (chelituri), dar~(,eI11~~iame ~~ Ine; Salicornia este ro~ieticii;in ~ia urmatoare domina pelinul"~tU af/tllna ) iar I 'r.' I

. .d w'

I.

. - CaPSeUdov" a penlene, pe so onetun, se extm palU~u stepIc~~e ~O~urilem~7~f' firu~ ~Poa bulbosa), ~elinita.~e step~ (Artemisi~ austriaca)

- ~na paiu~ul ab.sahmzate (solonetun, solodll), specllie sunt mat abundenteIf:Stucapseud ~epIc (Festuca pseudovina), trifoiul (Trifolium strictum) ~.a., (ArtemiSia ovzn~ ,este edificatoare pe solurile saline, dar uscate, impreunii cu

ma17tlma) ~.a.Fig.42. Paji§te montana, pe areale despadurite, in culoarul Bran-Rudir

(foto BI'Ul1illrescu). 145144 - - ----

· Vegeta,tiapsamojila, sau a nisipurilor, are caracter intrazonal. S "

pe nisipurile din cfunpii, Delta, litoral, la Reci ~i pe grindurile rauri~g,__

Vegetafia este diversa, dupa gradul de fixare al nisipurilor ~i adancirneOr tifreatice. Plantele au adaptari specifice, sunt rare, au radacini foarte exti a ap,ordoneaza dupa adancimea umiditiifij.Pe nisipurile maritimecre~te0 vegeta~se~~fata de vegetafiile continentale, formatii din pelinul de nisip (Artemisia de apvarza de mare (Crambe maritima), rogozul de nisip (Carex colchica) ~.a. rel7Qr-j

3. Tufiri~urile

Tuf'ari~urilesunt de doua feluri: subalpine ~ixerotermofile sau ~iblea '

Tujari!jurile subalpine apar in altemanta cu rari~ti de padure la I~u~. "

inferioara ~i cu paji~ti subalpine in partea superioara. Existii mai multe ~~lIta,'tasociatii de tufari~uri. Cele mai intinse sunt tufari~urile de jneapan (Pinlls1pun.,care ating inaItimi de 1,5-2,0 m ~i formeaza specia edificatoare a subetaju7".g,acel~i areal apare ~iienupar (Jenuperus communis nana), mai scund, pana la Ou~.~i care se dezvoltii intre 1450-1700 m in nord ~i intre 1700-2000 m in' /Tufi~urile de smardar (Rhododendron kotschyi), care sunt ~i mai scunde, se situc,'~'!a partea superioara a subetajului, intre 1800-2000 m in nord ~i 2000-2200 m in suaIn acele~i areale se gasesc ~i tufari~uri derivate de afin (Vaccinium myrtillu!Existii ~i tuf'ari~uri de anin verde (Alnus viridis) pe locuri cu umezeala mai mare 0paraie, torenfi ~iversantii acestora). .

Tujari!jurile xerotermofile au origine submediteraneana ~i balcanica.,dezvolta mult in sud-vestul rani, pe locuri cu pooure ~i silvostepa care au f9descoperite ~i p~unate, sau pe locuri stfutcoase, inclusiv in munte, urcand chi1200-1400 m in Muntii VaIcanului. Se mai numesc ~ibleacuri(R. Ciilinescu,19~iar in Dobrogea, me~elicuri. Foarte intinse sunt in sudul Muntilor Banatulr.mergand pana in Munfii ~i Podi~ulMehedinfi ~i in cei ai VaIcanului, chiar pan~Cozia. Se compun din: liliac (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus omscumpie (Cotynus coggygria), pooucel (Crataegus monogyna), mace~ (R,canina), com (Comus mas), alun (Corylus avellana), lemn cainesc (Ligustvulgare), ciirpinitii(Carpinus orientalis), vi~in turcesc, sanger ~.a., iar in Dobro~,mai ales paIiur (Paliurus spina christi), migdal pitic (Prunus tene/la) ~icire~p~(Prunusfruticosa), ultimele intinzandu-se ~iin Moldova ~iTransilvania.

4. Vegetatia mla~tinilor de turbi'0{

Vegetafia ml~lor de turba este intrazonala ~i ocupa suprafete foarte .I11Icomparatie cu unele ran nordice. Turbariile sunt insa importante, deoarece ~a Ierelicte ale vegetafiei proprii incepand cu glaciaml ~i pana in prezent, p~~ p~ dI:adus de vant din unitiifile vecine, dupa care s-a reconstituit istoria glacl~ ~l 111dipostglaciara a vegetafiei; totodata, tinoavele din Romania reprez.intii hmlta SUiiplante lor tipice acestei formafiuni, iar impreuna cu bahnele conpn unele spec

ating limita sudica mondiala a arealului lor (Biogeograjia Romaniei, 1969). babllExistii doua tipuri principale de ml~tini de turba: eutrofe sau

oligotrofe sau tinoave.

146

" t plate ~i se fomleaza pe unele mici depresiuni umplute cu apii, cu~ahneles~care incep sa se colmateze cu materie organica vegetala. Se pot

ot de lac~(ldini variind intre 100-1000 m. Vegetafia lor este dispusa concentric,'za la alutU ntrU unde cresc plante plutitoare ~i submerse. Urmeaza un cerc de

fJlcepand d~ ~'~le fufipte pe fundul lacului, dar cu frunze plutitoare, iar la adancimiptante co riid~l~ici se dezvoltii stuful cu radacinile in maIo Stuful (Phragmites%I1arginal~malasociazii cu papura (Thypha latifolia), fipirigul (Scirpus), limba bro~i

conmll1nlS)i~orul coco~ului (Ran~nculu~ lin~a). !'e m~, ca ultim .cere, apar s~cii de(A/iSnra), P ) grupate in mu~urome numlte ~1popandac1. Pe aIocun se adauga ~1ferigarogOZ(Care~helypteris),coada calului (Equisetur:zpalustre), specii de izma (Mentha),(D1J~pfer1~batica(Angelica silvestris), dragmca (Galium palustre), bumbacantanng~h~orumangustifolium) (Biog~og!afia Romanie.i, 1969). <?>~atarea totala a(liT/oP. duce la extinderea stufulm catre centro, apOla rogozulm ~l, 10final, fie spre

la~rl~1~~;adure,fie c~e tinov ~s~.bombeaza),daca cI~a este.r~ce... ..paJ~ Tinoavele reprezlOtii turbanl bombate, formate 10 COndlfl1cIlmatIce mm reci ~i

rosi umede, pe locuri cu. soluri ~i apa .sarace in subst:ante mine~e,. unde crescfndeosebi specii ~e.mu~ch1.Apar pe dlf~nte fo~e de reh~f, d~ ~~ fente ~e ~erurimari intre altitudlOlde 900-1200 m, putand urca 10 Carpatl1 sudicl ~1Apusem pana la1700m, Aceste turbarii iau n~ere prin extinderea mu~chilor de tip Sphagnum intr-oU11~tinasau lac de tip bahna ajunsa la evolu~a finalii, sau pe alte locuri inml~tinite,inclusivpe platouri sau versanfi. Vegetafia se compune din specii de Sphagnum, dar~ roua cerului (Drosera rotundifolia), bumbacanta (Eriophorum vaginatum), rogoz(Carex),precum ~iunii aroori inchireifi ~i scunzi, ca molidul, pinul ~imesteacanul.

5. Vegetatia acvaticA ~i palustrA

Vegetatia acvatica ~ipalustrli este specifica apelor curgatoare, lacurilor stagnanteau prea adanci, luncilor inundabile soo cu ape fteatice putin adanci, Deltei Dunarii.

Vegetapa acvatica se compune din plante rnraradacini, care plutesc, cum ar

13unele specii de alge, lintita ~.a., apoi plante cu rooacinile pe fundul apei ~i~Yentual~u frunze ~i fIori plutitoare, cum sunt nuf'aml alb ~i cel galben. Sub apeleHoralululcre~te mai ales iarba de mare. .

..au 'I Veg~ta,tiapalustra se dezvolta in ape foarte putin adanci, soo pe marginile

CIUs~~~s~l lacu~~or, precum ~i pe soluri gleice. Aici domina stuful (P~ragm.it~~plutito ), un~n Impreuna cu papura (Typha latifolia). Stuful poate forma ~Iasoc1al11are nUmlteplaur.

6 Veg t t'

. e a la sagetali ~irudelariVegetatia Sagetal ~ . "

b . .Veget ' a ~lrudelara reprezintiiceea ce obl~nmtse numesc urmem.

CornUnita~~pasage~alase compune din speciile care insotesc plantele de cultura.~ rnaj°rltat:~espectl~es.untfoarte intinse in campii, unde terenurile sunt ocupate~Prafetelor e,Cultun, ~1scad la dealuri ~imai ales la munte, 0 data cu reducerea

. ~.aJoase(gra~ncole. Existiidoua categorii de vegetafie sagetalii,una in culturile de.~tq in cUl~ ~rz, oviiz ~.a.), dominata de Consolida regalis ~i Centaurea cyanus,

hel10Podi~ e de pra~itoare (porumb, fIoarea soarelui, sfecIii, cartofi), dominatii111album ~iAmaranthus retrojlexus.

147

Vegetapa rudelara insote~te ~ezarile, cuqile, drumurile, gardurile gract.~

stanele ~~locurile batiitorite. Comunitii~le de plante care domina aceasta Vel~sunt mal numeroase: Polygonum OVlCulare,Hordeum murinum (in ~geArtemisia annua (pe langa garduri). c<UnP'

Autoevaluare- intrebari ~iriispunsuri

1. Ce procent din suprafa!a ,tar;;noastre ocupa padurile? (27%).2. Ce tipuri de piiduri exista in Romania? (De molid, de brad, ame te '

ra~inoase,de fag, de gorun, de ~leauri,de cer ~igamita, de stejar brumanu s. Cfc~de stejar pedunculat ~ide zavoaie). ~lPuf~

3. La ce altitudini se aflii ~i cu ce se asociaza padurea de molid? (I:~1400-1850 m in sud ~i 1200-1700 m in nord ~i se asociaza cu scoru~,me~ten~,paltin de munte, ulm de munte, brad ~ifag). ac,

4. Unde apar piiduri de brad compacte? (lntre 800-1200 m, in Carp<-Orientali ~ide Curbura). (\1

5. La ce altitudine se aflii braul de amestecfag-ra~inoase? (La 600-1250]in nord, 800-1400 m in sud ~i 800-1250 m in Apuseni).

6. Care sunt ~i la ce altitudini se afla subetajele padurilor de fag? (munte inalt la 1250-1650 m, de munte mediu la 600-1250 m ~i de dealuri400-600 m in nord ~i500-800 m in sud). I.

7. Cu ce se asociazii padurea de fag? (Cu paltin, ulm, mesteacan, fras1!l

gorun, carpen, plop tremurator).8. La ce altitudini cre~te gorunul? (intre 200-600 m in nord, 300-700mr~

sud, dar poateurca pe versanfiisudicipana la 1000m, sau coboripe ceinordrorpana la 100m). '

9. De cate feluri sunt piidurile de #eauri? (De gorun intre 200-500 m'stejar pedunculat in Campia Vlisiei, Podi~l Sucevei ~i in luncile largi, ~leaUl~:cer in Dobrogea, campia Romana ~i Dealurile ~i Campia Banatului ~i ~leauo1stejar brumariu in silvostepa). . .t,

10. Unde se gasesc piidurile de cer ~i garni!ii? (La vest de Bucure~tIl~_100-300 m, in Dealurile Vestice, Podi~ul Some~ansub 350 m, Culoarul Mure~q~iDobrogea). '

11. Unde se gasesc padurile de stejar pufos ~i brumiiriu? (in silvosteparsud-est la 100-200 m ~ipe grindurile Letea ~iCaroorman). . e'

12.Unde apar piiduri de stejar pedunculat? (in Podi~ulSucevel,v ,

Transilvaniei, Campia Moldovei, Vlisia de nord, pe terase etc.). te.l13. Care sunt tipurile de paji~ti? (Alpine ~i subalpine, secundare de l11un .

deal ~ipodi~, de campie in silvostepa ~istepa, de lunca). . use

. ~14.I?e ca~efelu~ sunt ~i und~ se afla tufliri~urile? ~subalp~ne: co~J'_ve;.,

jneapan, lenupar, smardar, afin ~l xerotermofilesau ~lbleacun,In ~ oQ.

sud-estul tarii, compuse din liliac, mojdrean, scumpie, paducel, l11ace~, ,

cirpiniti, sanger ~.a.).15. Ceforme (tipuri) prezinta mla~tinile de turba? (Bahne ~i tinoave).16. Ce este vegeta,tia sage tala ~i rude lara? (Buruieni).

148

FAUNA

If' _ r3nsa legatura intre t!purile ~e fau~a ~im~diile de viata,.indeosebiExista0 st tatie. Acestea ofera faunel hrana ~l adapost. Cel mal complex

(tate la 'lege .ste cel al padurilor. Aici, fauna specifica diferitelor etaje s-a

(!1~istel11terest%~ror acestor medii de padure~uneori cu p~ndulari in~~ 'lara ~i:.spta1 ap~oapenaeste mohila, se observa tOtu~1~nel~ zo~an. s~ g~p~, fie pe.~, De~lfau (uneori anotimpuale), fie pe etaje ~l reglUlliblOchmatlce. Cele~edii geogra;;C~eosebirisunt intrefa~na de piidure, ~ea alpinii ~i~eade.s~epii.. ~ .tlJariImp~~ f unei. Ca ~i vegetapa, fauna actuala a rezultat dm venm, oscllan

o~~~ne:m;ul altemantelor climatului cuatemar, cu precadere in holocen. Ca~ adap~ ~ 1a terestra domina cea de tip central-european de padure, interferatiiMe In laun . £; ~ d. ~ T d ~ . .(!f1»cu, a est-europeana~lcu launasu lca. 010 am, s-a ImPUS~l0 oarecareou~a d~::~inata de Carpa.ti~!cu aspecte r~latiy diferenti~e i~~re'lara ~i iama.tta

, yore..;; taiare se evidentlaza: arealul alpm ~l cel al padum montane, undeTnaceasw e ~ b ~ . ~ . .d d'. _ . . faunacentral-europeana(cer , capnoara, porc mlstret, j er, coco~ e munte

~jl~afauna din Alpi (capra neagra, b~arita ~.a.);in d~al~ri~ic~mf;; s-a ad~ptat~ai ales faunaeuroasiatic~ pontocas?~C~medlteraneana ~l balcanlca (~acal, dlhorptitat,~oparla,gu~ter,scorpIOn,caIuganta ~.a.). . . .~. Etajele ~izonele de fauna sunt oarecum slmIlare cu cele de vegetape, dar cuamapmri~ieA1inderialeunor speciipe multedin acesteetaje ~izone,cu deosebire

. ~ara.Datoritainterferentelor dintre conditiile mediilor locale ~i conditiile mediilor,q.eme, fauna Romaniei a capatat urmat:oarelecaractere: este bogam ~i diversa~ecii central-europene,pontice, mediteraneene ~i autohtone); este structuratii pe~Jile(faunade stepa de origine est-europeana ~i fauna stejaretelor din podi~urile~Ficarpatice ~i campiile inalte), pe etaje (alpin, de ~inoase, de tagete, de~~~te), pe re~giuni(dacica, panonici, moesica, moldo-podolica ~i pontica) ~iti n~mtrazonala.Sub aspectul mediilor in care traie~te fauna, de baza raman insa~"ato~rele:.mediul alpin, mediul padurilor de munte, mediul zonal de stejarete al'"""w~unlor" ' ..1 ~

. ...1C~Pl1 or malte ~imediul de silvostepa ~istepa.Gare~~d'UI alpm este mai putin propice vietii. Clima este elementul principall2)~t,..e_l;~u~e.Pe prim loc sm temperaturaaerului, care, ca medie, este intre~t cauza ' ~n~ene~ralnegativa. Vara, temperatura medie este de 5-1O°C. Aceasta~tbiill1b,tu~n~c~Pala p~e~t~ .care aici. nu mai cre~te padurea. Se dezvolti, in,rtpedc.Cres ~ n, care l~l ~ntmd. crengIle pe sol, deoarece ziua se incaIze~te mai~agIOl11ere~~ : ~eme~ea lerbun care, adesea, se asociaza cu tu:tari~urimarunte ~itl Vantulb~:n orma de pemite sau rozete pentru a se proteja mai ales de vant.~ ~l11uriSCUrtee.~pr?apepermanent ~i putemic. PlanteIe se adapteaza prin tulpiniIII~Zol11i),apar~b~p~tede s~l, prin dezvoltarea parfilor vegetative subterane {bulbi~O Rarcficrea n d~pel m rari~ile alpine etc."- .11)~~fac Caa~rulul, redu~erea oxigenului ~i reducerea presiunii (la circa

nn~a c~e~terea~vunele~~~ale sa se dezvolte cavitatea toracica, la plante~ Ul111ditcuea . aporaru ~llmpun 0 mic~rare a frunzelor ~i 0 rarefiere a lor.. c ~l descar~ acr e~ crescuti, norii ~i ceata apar foarte des, se dezlantuie ploi

eleetriee, lapoviti ~i zapada muM (1,2-1,6 m), zilele eu soare

149

soot reduse. De aceea, multe tulpini ~i ramuri, dar chiar animale au cuI .'

(melanism) pentru a absorbi mai multa radiape solara (vipera neagra, fluturele On'

De asemen~a, paruI ooor animale sau penajul ooor pasari soot scurte ~idese ne,Anotlmpurile au 0 importanta aparte. lama este foarte lunga, .

multii zapada, cu vanturi putemice, zilele cu inghet survin uneori ~i gero~unele animale hibemeaza, iar altele coboaca in arealele mai joase pan;r, I ,

Vara, in s~himb, este scu~ de ~ee,a cicl~l v~getativ se scurte~ ~i el a .cfun,fo~e rapId; Cresc n~al lerb~n ~~tuIan~un, cu multe adaptari; de ~Id~1'

brandu~elemflorescchlar pe zapada,plantele se reproducmai ales p , xel11

vegetale (nu prin seminte), altele dezvolta organe vegetative subterane c~, Oribulbi, caprele negre se imperecheaza toamna etc. nzo

Un caracter aparte al mediului nostru alpin il constituie dispu'

insu~~ izolatii de la,~ ~asiv la altul. De ~eea, adap~le locale au c~~~(jJapanpa unor subspecll nm de plante, devenmd endemlce, originare la h----relicte glaciare, venite din Alpi ~idin arealele arctice.

Fauna alpin a ~i subalpina este, ca urmare a mediului asupru, destu

siira~~ inde~s~bi pe ti~p de i~a. :' ~ urca aici ~~~~le ~im~e specificepmedllie mal joase, mdeosebl pasan pentru cOlbant ~l anlmale din a~'

~olidi~uluivs~~ nemoral. Specifice sunt: capra neagra,. ia~ vara, ~i ursul, ~lepurele, pasan precum Ia.sa de munte, flutura~ul de platr.l, brumarita, acviIimonte (foarte rara), zaganul (un vultur uri~ care a dispiirut), coeo~ulde m;mai pot cuibari aici ~icorbul, mierla guleratii, vanturelul, pitulicea, ciocarlia,Ifreptile urca tritonul ~ivipera comuna, iar din piidure vin ~ifluturi.

Mediul piidurilor de munte este mult mai moderat din pooct de V;f/;climatic, in special al temperaturilor. Aspectele esentiale de mediu soot .~padurea ~i fu1gmentarea reliefului in viii ~i eulmi. ExistA totu~i diferealtitudinale, cu un mediu superior de tip boreal, avand conifere, ~i 00 me~padurilor nemorale, dominat de fagete. Aici se produc insa diferentieri ~i inde orientarea versantilor, cei vestici mai umezi ~i cei estici cev~ mai arizi,nordiei umbrip ~i cei sudiei insoriti, cu eonseeintele respective. Inca 0,earacte ,1

este cea a inversiunilor termice ~i de vegetape din depresiunile ~traCindeosebi cele din Orientali ~i Curbura. Mediul montan de padure are etaje", . -

Mediul etajului boreal sau al molidi~rilor este compact in CarpatllO~@J!!I!~i se fragmenteaza in insule marl la Curbura: Goru, Penteleu, Ciu~, BucegLCarpatii Meridionali, etajul molidi~urilor este fragmentat in trei .insule,.1Fag~, Parang (eea mai mare insula), Retezat-Tarcu. Aici apare ~I 0 ~l '~

evidentii intre versantii nordiei ~i sudici, in ace~ia din urma lati,mea,eta):reduce spre vest pana ce dispare in Godeanu (climat mai caldv ~l mal USer~Apuseni,etajul moliduluise gase~e numai in Bihor ~i cu precaderepe v I

estici; etajullipse~e practie in Muntii Banatului. . ItesFauna (etajul) padurilor de molid sau de ra~inoase cupnnde mUbo

eomune ~ipiidurilor mai joase, in special marnifere, ~iAtotodati e.stefoarte 111a!'pasan de asemenea comune unor areale mai joase, Intre mamlfere ~a~1lc~oarecelevargat, ursul, cerbul, casul, veverita, pa~ul; pasarile abunda pOacftde mesteacan, speciile de ciocanitori, ierunca,..apoi ~p~~are, precur\u"munte (foarte rara), ~orecarul, sau alte specll de pasan ca buha,

150

1 mierla, sau p~~ cantii~are, cum ~unt.au~elul, pitigoiul deII,corbu,.ntre reptile se mtalnesc: vlpera comuna, tntonul, salamandra.

"pittJlicea.~ll) padurilor de fagete are conditii de viata mult mai bune, cu,_ ;BllnB (~t~~n piidure, cu mu~te varietiitiv~e¥etalAe~i te~pera~ri mai ?dicate

,~ Jtlllita1uJ11lnlmai reprezentattvesunt pasanle, m specIal pnn numarul loroderat~.C~e stau: pipgoiul de munte, muscarul, au~elul sprancenat, pitulicea

~, in po~-p ~a, porumbelul g~lerat, eiocanito~a cu spatel~ alb, plus une~e;i~!itoa,re' le~ vecine.Ca ~aml!ere sunt me~tlOna~,~u mal mare ~ecvent3.,i~ dill e~rat, rasul, veven~ p~~l cu c~ada seuIta ~l,cel de alun, jderul de

lonarecele ~ul~ A av ~i mamifere dm etajele vecme, precum vlezurele, vulpea, lupul,ij'" eXlsta Ins 'i . . 1~ure: 'd 1 mistretul, capnoara sau lepure e.1I1I:5u1bru~,J1~:~ei de 'gorunete prezintii cele mai bune conditii de viata at3.t_ ,Eta~uecat ~i ca hrana. De ~ee'7 fauna est~ ~oartebogata, eu .repr~z~ntanti

1)1Oc1lInat1c~'elede piidure, incluslv dm zona stejanlor. Reprezentatlve alCI sunt:din tOate~c't~are dintre mamifere par~ul de ghinda, caprioara, pisica salbateca, iar

"b~asca:a~ turturica, sturzul cantiitor, mierla neagrii, scoqarul, ciocanitoareadl1tre pas v' :<:lb' . . fuld V d

p.:. ' ,- pitigoiul mare, frunzanta gcu Ole ~l cm e pa ure, '

rs~n~ediul de pdilure al stejarilor de d~aluri ~ cl1,,!p~ise c~ri~aza prin'Fiduri zonale (zona nemorala) fo~ate ~ommant din st;jan,v pe .aloeunv ~l ~0fW1.,0':~a partedi~ ~adU?au fost d:fri~ate ~l trans~orma~ ~ aratun sau ~~um. V:nle

"'f;" ~ sootloog1;lemtlesc~rte.'~p~a ~esea dlscontmua,~mperatunled~ vara setr: '#Sica la0 medlede 20-2~ C, 1:U-m lan~e ~cadla - 2 ... - ~.~. ~p~ un,e?nsecete.~.rfo~nJ Fauna zonaHia padurdor de steJan are multe SpeCllmtalmte ~l m celelalter:~uri, Exista~iooele relativ specifice,mai ales de origine sudica. Dintre mamifere,,S.06f~ intalnitesoot: veverit3.,par~i, mistret, ciiprioara, lup, vulpe, pisica salbatica,

0,1":;:~ci, Pasarile specifice acestor paduri sunt: sturz, mierla, potfu-niche (este ~i int"- '. !~~), ciocfu'lie (~i in stepa), eanepar, frunzarita cenu~ie, pipgoi de livada,

~p,:~etoare, gait3.,viesparul, liistW1ul,fazanul, pupaza, silviile, pitulicea, sft3nciogul,

~~Ito~~ turturica,grangurul,dumbraveanca,sitari, cristei~.a.Ca reptilesunt~ce'rrpll, l~tre~ ~arpele orb, ~parla de camp, batracieni, broasca testoasa.

"t(, i a~na,~lmedlUlde steps ~isilvostepaactst Tento~lleeu stepa ~i silvostepa se gasesc in campii, Dobrogea, Moldova de. te~p~~re~ad:re ~ampia Moldovei ~i Depresiunea Elanului. Aici, varia~ile detxcesiva~atat dmme, cat ~i anotimpuale sunt mai mari. Vara, existii 0 caldura,~t(:relativeseacu secete,precipita~ile, in general, sunt reduse ~ineregulate, iarnaD&rninateri~ec~,dar eu zapada discontinua ~i, uneori, cu viscole ~i geruri marl.~araganul ~iO~Ulbcu loess ~i loessoide, unde unele animale i~i sapa adapost.

deortnanulu' 0 roge~ sunt cele mai arlde, iar Campia de Vest ~i CampiaCa UrtnI cev~Il1atumede.

i~l11ina r0Ziitoare.. ~I fa~na v este mult mai redusa decfu:in padure. Intre mamifere~~b~gea)~.::ep~pand~ ~iharciogul, care"afecreaza terenurile agri~le, ~vanul

ul ~I iepurel ~ll d: camp,. ~obolanul de camp, orbetele, catelul pamantulw, plus. v,eZUrele;v ~~arnp. Dmtre carnivore apar: dihorul de stepa ~i patat, lupul,

c.IUI.d~cfunp' c,as~'Il~des intalnite sunt: dropia (tot mai ram), prepelita ~i pitulicea,tap1toare:he~C<lrhade Baragan, Ia.sade camp, prigoriile, dumbraveanca; soot ~i

tele, ~oreearul ~.a. Reptilele soot reprezentate prin ~erpi, ~parle,151

152

cicCise intinde p~ste~ati, ~ubca~ati,. D~alu~le de Vest (mai~neo qo ) caropiile Plte~l-Targovl~te-PI01e~tl,lar 10 Moldova see bana!e~~'I Central Moldovenesc pana in codrii din estul Pmtului. Se

e peste ~o~~~entral-europene ~imulte endemisme, Este cea mai intinsa ~ifIlledin~lln I e ai mult specificul geografic al Romaniei.

~~ reflectace ~ica cuprinde Campia de Vest la nord de paralela Timi~oarei.(;1>'- eo pono .' . ~. Regiun -europeana, dar ~l stnct panomc~. . ... ~.. .fauna central sica cuprinde Banatul de cample, deluros ~l muntn Sat JO~I,'. RegiUneoA-!0ei de campie, Cfunpia Teleormanului ~i Podi~ul Oltinei dintnia deluro.~a ~Ia fauna central-europeana se adauga specii termofile.. AICI, .

.'10gea, e i submedlteraneene. ~. ~ . ~ ~

r' . jf(/lteraneeneo~pontica se intinde p~ste arealele ~e ~tepa din. Vlasta, Ba~an~. Regl~m B za~ u Cfunpia ~i Podi~ul CovurlumlUl, Depresmnea ElanulUl ~l

. ~,. Siret- u , ~

',' pia a. Fauna este de tip est-european de ~teya. ~ A' . .". : broge, a Sarmatica, sau moldo-podohca, ocupa Campla Moldovel ~l estul...

~. ReglUne . ~ ' fi ~ U. .

d de{. . 1.Sucevei Are fauna de sllvostepa speCI ca cramel e su -vest.

. I~UU1 .'1 It'

Fauna apelor curgatoare

. ( Ne yom referi numai la fauna piscicola. Aceasta face parte din bazinul Dunarii. aceea este unitarii. Se diferentiaza totu~i, dar nu total, in etaje morfoclimatice ~i~ joase, dupa cum apa curge mai repede sau incet, este mai mult sau mai putin

Jg~nata,este bogatii sau nu in substante nutritive etc. Clliar in cadrul acelui~i etaj~deosebiri intre fauna murilor cu debite mari ~i fauna riiurilor cu debite mici. Setureaza unnatoarele etaje ~i zone: etajul pastriivului, allipanului ~i moioagei, al'arului~icleanului, apoi zonele mrenei, a crapului, a bibanului ~i zona Dunarii.

L Etajul pastravului corespunde p3.raielor mari de munte, cu conifere, cu ape.ZlI,bine .oxigenate, limpezi, dar cu putina hrana. Se adauga ~i lostrifa,

~~avocul: bOle~teanul,molanul ~i mai jos chiar moioaga ~i mreana de munte.

.'~ Etajullipanului este specific murilor mari de munte. in afaca de lipan apare ~i~.,.m..~'aga: cresc ~ipe~ti din etaiul Piistravului maiJ.os c:iclean iar in murile mici din

)' . '~teta (N :J , 't ,';'- Et~. I era,Cara~~.a.),domina numai moioaga.

tuIlburi~u S~o~~rulUiacopera dealurile ~i podi~urilor,cu apemailine.mai, u osctlan marl'

d d b'

D . ~ b I d.

I~

~b'In. in ra'i " e e lte. omma sco am, ar cresc ~l: c ean, mreana,.If:~ Etaju~nle I1UCI~e podi~ lipse~e insa scobarul ~i domina cleanu!.-'Oarele in ; ~~nuIUl este Aacel~i cu cel al scobarului, dar numai in murile cu

Zona m~ l~.sau deal. In afarii de clean mai exista obler, boa£tii ~i guvizi.~a sealatu~neleste specifica riiurilorde cfunpie,cu nisip pe fundul albiilor. La

I: ~"20nQ crQpu~~ar, :le~, mo~, somn, obler, crap ~ cega (pc Some~ ~ Mure~).'\ ,,:e, dOl11inan:lise lOtlOde~ai ~es pe cursul inferior al riiurilor ce se varsa in

I,carasul ~t' n Banat ~l Cn~ana. Afara de crap, cresc platica, babu~ca,,:'~onQ bib~n IUC~ vMuvita ~.a.

> l11aiVietuieUlu~acopera murile mici din campie, mai ales cele cu multesc abu~ca ~i batca.

broasca testoasa, broasca rmoasa. Exista ~i multe insecte: lacuste, greie '.

caIugarit3,c3rcfuacul~.a.,precum ~imulti fluturide zi ~ide noapte. 0"Fauna intrazonaHi ~i azonaHi se compune din fauna luncilor (de . :

de paji~), fauna siiriiturilor ~i fauna Deltei. 2aV0Fauna terestra a Deltei este specifica ~i bogatii in acel~i timp lnd

p~ari. Delta ~ste in fapt un rai ~~~arilor,. oferindu-~e hrana multa., adapo~ose~~l adecvate ~l loc de popas pasanlor mlgratoare mtre zonele tropicala ' fe -

Emblema 0 constituie pelicanu!. Clocesc aici: pelicanul obi~nuit ~i crer, lebaJl ar~,

~i gasca de v~~greta, ~c~~ ro~u, ~alb~n.~i deAnoapte,~g~u~ul, connoran:lde,de mal, rata caraItoare.Pasan m pasar garhfa, gasca cu plCloarero~ii,cocorul' ~Ivulturul pescar, vulturul ple~v-alb, califarul, rata mica. Sosesc pentru iemat: l~b~1iarna, rata de ghetari ~i motatii, rata lingurar ~i cea tluieraroare, gasca cu gat TO.neagra, cea cu obr.;yiialbi sau cea de zapada, cufundarul polar. Dintre reptile: vi~u.

stepa, ~o~a de ~ip ~i cea euxini~ ~rpi~.Pe arealel~ c~ stuf,))~ure sau nis:gasesc mamIfere: mlstrer, lup, vulpe blzam, came enot, VIeIra,nurea ~l, mai recent, rat..

Regiunile zoogeografice

Este vorba de unitati mari teritoriale, cu faune relativ unitare, fonnat,conditii specifice de mediu. Nu exista un punct de vedere unitar in pri'lcontinutuluiacestora,a limitelor~inici a denumirilor.Prezentamconcep~aceajacceptata, propusa de R. Calinescu (Biogeografia Romaniei, 1969 ~i GeogfjRomaniei, vol. I, 1983), dar inlocuind numele de provincie cu cel de regiuneio regionare axata pe specificul geosistemului geografic romanesc, de sor~icarpatica ~isituat la interferente bioclimatice extrem-europene (fig. 43). I

Fig.43. Regiunile biogeograjice (dupa Qilinescu, 1969).153

154

_ intrebari ~iraspunsuri~valuare fi R A' .? (E b

~ d . ~.~ , tiei generale are auna omumel. ste ogata, Iversa ~lIj.-. racter1s . .. nal

~)

. ~e ea etaje, regium ~l l~trazO a. . . .. . .,ta pc zone, tay'ele faunei dm Romama? (EtaJul alpm ~l subalpm, etaJul

.w sunt e I )? Care telor ~ial gorunete or .~eIor, al £aget zonele de fauna? (Zona stejaretelor ~i zona stepelor ~i

J03 Care sunst.epelor). nimalele speeifiee mediului alpin §i subalpin? (Capra neagra,

-"i7'l J 4. Care :u~d~ chifcanul de munte; dint~e p~ari, bruma~ta alpina, ~sa de!~~cele d~ ~p unte flutu~ul de munte ~l mat rar eerb, mlerla gulerata ~.a.;, ~te, a~\'tla el~upul: iepurele ~imulti fluturi). .

; ' 11,urea ~Iursu /animalele speeifiee mediului ra§inoaselor ? (~oareeele vargat ~l eel~ . Caresun . A I d. ~ ~ . ul d ul. ' :. I cerbul r3sul,veventa, p~u; mtrepasan, coco~ e munte, coco~

i.[111iit~U ~ucuve~a incaItata, pitigoiul de bradet ~i motat, f~rfecuta, gaita demest .. 'de CI'Ocan~ itori ierunca, ~orecarul,buha, huhurezul, cluhurezul, corbul,

(. tC specn .' . ~ A ~

;;j.. ; a.; sunt ~i repttle ca: Vlpera comuna, ~opar~ade ~un~, salamandra ~.a.).~~+ lerll Ce pasari ~e ~asese f~. etajul /agulw? (Plpgoml de munt~, ~u~carul,

A, ul sprancenat, pI~I!c~a s~attoare, .1~runC~ ,Porumbelul gulerat, clOcanltoareaate alb ~ialte pasan dm etaJele mohdl~ulUl ~l gorunetelor).

. sp 7. Careeste etajul de fauna eel mai sarae §i ce adaptari au suferit unele animale'Ii? (Etajul alpin ~i subalpin, iar ca adaptari se mentioneaza: melanism, mic~orareaiei,cre~erea volumului toracic, penaj des sau blana deasa, hibemare etc.).

I 8. Ce condifii de via/a §i ee fauna reprezentativa are etajul gorunetelor?Ie mai bune conditii bioc1imatice ~i de hrana; fauna este eea mai bogatii ~i

~'Rersa,dintre toate etajele, mai reprezentative fiind: broasca saritoare, dintreI'niferep~ul de ghinda, caprioara, pisica saIbatica, iar dintre pasari turturica,?~I .cantator, mierla neagrii, scortaml, ciocanitoarea pestritii, pitigoiul mare,

. ,nzantagalbuie~iciuful de padure).

_c 9.,Un~es~ fntin~e§i eefauna are zona stejaretelor? (Pe dealurile sub 400 mp _ camp~ll~malte,lar fauna specificaeste comunacu eea a gorunetelor,plus

''i'Sn~de?ngme.s~dica:~oarecelepitic ~icel subpamantean, chi!canul de padure ~i~g~ ~amp, PI~IC~~Ibatica, dintre pasari turturica, porumbelul de scorbura,1I9tfu-ni;hoarea"Cl?C~Il1toareaverde, eretele, gaia ro~ie, dar apar ~i sturzul, mierla,"'~aTld e~ clocarha, caneparul, frunzarita cenu~ie, pitigoiul de livada, gaita,irangurele~tunul,yupaza, privighetoarea, silviile, pitulieea, sfranciogul, turturica,~9brogean'~o~~raveanca, sitari, cristei; sunt ~i multe reptile, ca ~erpi, gu~terul':, 10. Car~ara de padure, ~oparlitade frunzar, broasca testoasa ~.a.).

t:~rilor, med'efte fauna ~tepelor §i silvostepei? (Este mai saraca decm fauna,~~logUI,griv':: I fhnd .mat asp~; se gasesc: multe rozatoare, ca popandaul,.""~~rele;carnivou Icenu~lU,~oareClde camp, orbetele, catelul pamantului, bizamul,

~ ~r:; cc!.pas~e e SUntre~rezentate prin dihor de stepa, dihor patat, lup, vulpe,.t~an, grauru?ar. dropla, prepelita, potfu-nichea,cristeiul de camp, ciocarlia

~l.reptile, ca' png?ntle, fasa de camp, dumbriiveanca,eretele alb, ~orecarul;'. se gasesc .~erpl, ~oparle, vipera de stepa, broasca testoasa, broasca

~lll1ultiflutu~~:UI~ .msecte, lacuste, greieri, cos~i, caIugarita, carcaiacul;n e Zl~Ide noapte).

155

Dunarea, lunca §i delta au 0 fauna piscicola deosebit de bogata ,

toate speciile din cfunpie, dar ~i altele proprii: scobarul, mreana, clean~1 c~1!

crap, plati~a, vaduvitii, ~alau, sau pe~i migratori ca morun, nisetru'Ce~

scrumbie. In lacurile din lunca specifice sunt caracuda, ro~ioara, linul ~.a: p

Fauna Marii Negre

Fa~a. ~arii Neg~e ~ste relativ saraca, .~eoarec~ viata lipse~te sub 18(zona ablOuca sau azOlca). De aceea, specllie medlteraneene care triii 0.,

inm~l!esc l~ adancim~ n~ ~-au disp~~sat ~i. in Mare~ Neagra. Pe de :~c_smedlUl specIfic acestel man, cu specn dommant medlteraneene, dar ~i tit"facut sa aparii ~i multe specii endemice. Cas_I

in zona biotica existii trei categorii de vietuitoare: planctoniee (mici caresau stau in suspensie), nectoniee (care inoma) ~i bentoniee (dependente de fund IPPrimele doua categorii constituie zona pelagica, iar eelelalte zona bentonicii. u

Formele benton ice sunt adaptate faciesurilor terigene ~i adancimilof' 'urmatoarele faciesuri: st:3ncos,nisipos ~i maIos de diferite adancimi; dupa ~e,

viata se rare~te, iar intre 120-200 m apare 0 zona perizoica, tranzitie intrebiotica ~icea azoica.

Fauna faeiesului staneos-pietros se compune din animale cu ad'necesare pentru fixare, impotriva valurilor. Pe stfutca goala sau printrestfu:1cilor(verzi, ro~ii, brune) se int:3lnesc:midia de stfu:1ca,stridia de piatra;spongieri, caIutul de mare, acul de mare, crevetele negru ~.a. Pe fundul'p!'exism: spongieri verzi, midii, steluta de mare, crabul de piatffi, iar dintre pe~'sprotul, stavrizii, paIamida, lufarul ~ichefalu!. )

Fauna faeiesului nisipos cuprinde animale care patrund in nisip (cnisip, guvizi de nisip, calcan, limba de mare, sprot, stavrid, paIamida), sau .C

pe suprafata nisipului (melci, scoici, pisica de mare, rfu:1dunicade mare, vulp"!,mare, chiar chefat ~inisetru). Pe fundul cu apa mai lini~titii,cu alge ro~iisde mare, existiimeduze sau caIutul de mare, acul de mare, crustacei. \'

Fauna faeiesului malos se'compune din: midia demaI~i altescoi.ci. c~maIuriledinspregurileDunariidominabarbunul,iar in malurileadanclapar,

de fund, steluta de mare, spongieri. ., Fauna pelagica este compusa din plancton ~inecton. .

Planetonul prezintii forme mici vegetate (fitoplancton) ~I '\

(zooplancton), care plutesc sau stau in suspensie in apa marii. Cel ~~rtfplancton este iarna, iar ca adancime intre 0-50 m. ZooplanctonU~ tfitoplancton) este consumat de hamsii, sprot, gingirica, stav~d, scrumbl~ei~.

Neetonul este alcatuit din animale Acareinoata pe dlStante man. cter.iNeagrii existii circa 140 specii ~e ~~~ti. In ~pel~ dinspre m~ sunt ~:gii)~scrumbia de Dunare, chefalul, gmgmca, stunonn (morun, msetrU,P ..1 her!. b

.alb t ~ hamsll e, .~

de mare, caIutul de mare ~.a., lar spre larg, scrum la as ra, . I ~a.'

paIamida, sta~rizii ~i,mai rar, pastriivul de mare, pe~telespada, rechinU .mamifere traiesc trei specii de delfmi.

. 1.1. .Ce cafegorii de pasCi~i sunf Tn vDelfCi?(Vi,? pentru clocit:obl~nult ~I ere!, lebada de vara, gasca de vara, egreta, starcul ro~u, eel g I~d~ noapte, ~g~u~ul, ~nnoranul, si~1 de mal, rata caraitoare; in pa:a' .e\.g~ca cu plclo~e rO~I~. cocoru~, sltarul,. vulturul pescar, vulturul I~. !tcahfarul, rata mica; pasan care VIn pentru lemat: lebada de iarna, rataPde~uvcea moj:ata, rata lingurar §i fluieratoare, gasca cu gat ro§u, cea neagra, ce e ghealbi, gasca de zapada, cufundarul polar). a Cu0"

12. Care sunt regiunile zoogeografice? (Dacica, Panonica, Moesi _

§i Sannatica). ca, Po

13. ~e areal~ cupr~nde $i .ce tiP. de fa~na C:~eR:giunea Daeiea? C J

Su~carpap, ~ealunle Cn§ene §I POdl§ul ~llvanlel,. ~~piile Pite§ti-T~ ~.PIOle~tl.'~o~l§ul ~oldove~esc. Este cea malvc~tenstlca ~egiunezoogeog~~Romanlel §l cupnnde fauna central-europeana §Imulte endelsme). 1(;

14. Unde se fntinde $i ce tipuri defauna are regiunea Moesiea? (BanatJ'campie, deluros §i muntii sm jo§i, Oltenia deluroasa §i de cfunpie C'Teleormanului, Podi§ul Oltinei; are fauna mediteraneana §i submedite .'

suprapusa faunei central-europene).15. Care sunt etajele $i zonele faunei din apele curgafoare? (Eta!

pasttivului, lipanului, scobarului, cleanului; zonele: mrenei, crapului, bibanu;Dunare-Delm).

16. Ce pe$ti cuprinde etajul pastrtivului? (Lostrita, zglavoc, boi§tean,nlOl§i chiar mreana de munte §imoioaga). 1

17. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde etajul scobarului? (In dealupodi§uri, cu ape mai line §i mai tulburi; cuprinde: scobar, clean, mreana, sornn):

18. Unde se ajla $i ce pe$ti cuprinde zona mrenei? (In cfunpie,pe rauriau nisip pe fundul albiilor; cuprinde: mreana, scobar, clean, moruna§, sornn,0crap §icega pe Mure§ §i Some§). ;

19. Ce cuprinde $i unde domina zona crapului? (Se intinde pe cursurile infe

ce se varsa in Dunare §i cuprinde: crap, platica, babU§ca, oblet, §tiuca, vaduvit!J.

20. Cepe$ti se gasesc In Dunlire $i Delta? (Toate speciile de ~p~e, ~

ales: sco?ar, mr~a, c!ean, ceg~ ~ra~, plati~ ~ad~vita, §atau §ivpe§b.rnl~rn~ormorun, msetru, pastruga, scrumble, lar In lacunle 11ffi1trofe, caracuda, ro§IOarn. h~ ~.

21. Cefaciesuri terigene cuprinde platforma continentala? (StfulcoS-PI.;nisipos, maIos). . .

22. Ce fauna bentonica are faciesul stancos-pietros? (Mldla dedstridia de piatra, crabi, spongieri, caIutul de mare, spongieri verzi, stelu!a ecrabulde piatra,sprot,stavrid,paIamida,luparul,chefalul). . . vizl:

23. Ce fauna cuprinde faciesul nisipos bentonic? (Crab de ~ISIP,~~ pinisip, calcan, limba de mare, sprotul, stavridul, paIamida, sau melcl, SCOICI,

de mare, rfutdunicade mare, vul~ea de mare, ~ai rar chefal §inisetru)? Din fit,24. Din ce se compune $1 la ce adanclme se ajla planctonul. (

zooplancton §i vietuie~e dominant la 0-50 m adancim~).. ? (SP~25. Ce pe$ti $i mamiftre traiese In arealul pelagIC mann ro~nesc. ~

existl serumbia de Dunare, ehefalul, gingirica, sturioni, ca mo~.' ~lSe~, ~ p'

c3tre larg, serumbia albastra, hamsiile, heringii, paIamida, stavnZll §l, mal ') ,de mare, pe~le spada, reehinii; dintre mamifere se gasesc trei speeii de delfinl .156 .

IA ~I DOMENIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC£GEfAT

V . tor §i de control al Carpaplor se resimte §i in vegetatie, ca §i in, Rolulpolanzante geografice ale Romaniei. Acest rol se fuce simtit pana la

.' II'~ce1e1a1~e1e~~i dar in mod tot mai atenuat §i imbinat cu influente climatice

",''/' i.t6Ie&eosl~ia, 'spre deose~ire d~ stepele unifo~e nor~-p'?ntic~. §i.pano~ca,;'.. ~e In Ro ta'e de vegetatie, mcepand cu coroana discontmua a pa.ll§tllor alpme,

()IP8pi .iJ11P~e ~nifere, fag §i goron. Pe de alm parte, ca §i in cadrul celorlalte.tJ»Ojetajele ~ce Romania carpatica, tara de raspantie climatica, i§i manifestl dindIJ11e~te.geog tati~ func~a unificatoare a acestei raspantii, prin aclimatizarea

plin $1 1111veg;cii vegetale §i animale venite dinspre est, vest, nord §i sud, cu cele. !JJ!ll1.

croasedor ~ce S-a creat astfel, pe langa etajele zonal-concentrice, 0 flora<-.a1e en ernl . .

talv "

fi.

rafiIWU"ena, care are §i 0 organizare onzon a, eu regl~~ to §l zoogeog . ceo .

. _IOSpadurileRomaniei au f~st ~reate ~e C~ap, lar el~ au devemt m~dlUl de,> .' 'stenm aI eelor mai multe vletultoar~, mclus,.v al omulUl, c?~rul. devenm~ fra~e\,.- ~{jnul. Totodam, complementansmul dmtre stepa alpma §l vegetapa dm-.$Ilro

1.

ral d I h " .{~II1iJeJt'A,din lunca Dunarii sau ,.to ,a con us a trans um~ta ro~ano-carpatlca

'i~~ncatoare de neam. Codrul §l ~untel~ au fo~, de-a lun~l tlmp~nlo~, cetatea de. ,,~iirare ~i pe~anenta "a ne~ulUl romane.sc. In, Evul. Me~lU, tot In pvadure a fos!~~liCatacivilizapa romaneasca a lemnulUl. Mal apOl, padurea a cazut prada.~fhdustrieilemnuluisau exportului de lemn brut.

.~'. Padurea~ivegetapa,in general, vehiculeazain sistem, in fonne proprii, materie~,. energie.Prin aceasta, ea indepline~ diferite functii in raport cu sistemul §i mai~,.~ cu elernentele sale. Intre altele, joaca rol de tampon §i de osmoza intre atmosfera

(:{,~I\ma),.sol.~iTOea..Im~reunaeu relieful§i cu clima, este factor esential in conturarea:" nommallzareatIpunlor de mediu de uscat (alpin, de ti§inoase etc.). Regleaza

,.:tJlrge.re~apelorpc versanti, contribuie la formarea §i protejarea solului, este suport-:l1'Ii:n~atrofiea .ese.n!ialapentru fauna §i chiar pentru om, impune un anume

ocImat,~ontnbwela fonnarea §imentinereaechilibruluiversan~loretc., etc.

Bibliografie· A .

}llJi:>lica~ile~tlpa Gr.. (1909), Fauna ihtinologica a Romaniei Academia Romana,· AnondululAdamachi.~ tonescu C CV I'

'. ~ ~., Donita ., a mescu R., Banarescu P., Boto~eneanu L., Cotet P.,hlei,Ed.~t" ~., ~egrea $1., Ple§a c., TaIpeanu P. (1969), Biogeografia-.' · B l1nttfica,Bucure~ti

--'''''In / _ unescu Al 'I'.. Qe rneditera e~dra (1959 ~l 1961), Raspandirea geografica a unor

I~" Catincs~eene In R.P.R., Nota I ~i II, "Probleme de geografie", VI §i VIll.. ' Bucure<>t-'uRaul (1946), lntrodueere In biogeografia Romaniei, Tipografia'1,1.

157

158

. Donita N. ~i colab. (1980), Zonarea ~i regionarea ecologica Q ;.

din R. s.R., Centrol de material didactic ~i propaganda agricola, Bucure~ti PCi,. P~covschi S., Leandro V. (1958), Tipuri de padure d:Ed. Agrosilvica, Bucure~ti. 111l(

. x x x (1952-1976),FloraRP.R - R.s.R.,I-XIII,Ed.AcademieiB

. x x x (1972-1979), Atlas R.S.R, Ed. Academiei, Bucure~ti. ' Uc

. x x x (1952-1980), Fauna R,P.R - RS.R, Ed. Academiei, Bucu~ .. x x x (1981), Piidurile Romaniei, Ed. Academiei, Bucure~ti. e~tl". x x x (1983), Geografia Romaniei I, Ed. Academiei, Bucure~ti.

',./ '

J'

SOLURILE

ASPECTE GENERALE INTRODUCTIVE

. ul cercetarii solurilorlstonC . D ~. ~ ~ fi

.I

.1

._ tiintificaa solurilordm1'..omamamcepecu 10 mtarea nstltutum. (Jercetarea~nie'i (1906), care a avut ~i 0 secpe de agrogeologie, condusa de

,gtcat Ro;;.urgoci(1872-1925). Murgoci este considerat intemeietorul ~tiin!ei,ll~te';:mania. Impreuna cu al!i colaboratori, el intocme~te prima harm cu.~ l11eneticezonale de soluri, la scara 1I~:500.000~1909).Cerce~'ile sale se

.1Ie~g metodagenetico-geograjicaa ~coln pedologlce ruse, a 1m Docuceaev,azape 1 d . 1 ',+; atural"-~.andsolul caprodus ~i comp?nent a me lU~l geo?ra)'c, ca. un "corp ~'" ~ere la suprafatalitosferelpe seamarocdor ~l a restunlororgamce,sub~ta factorilor mediului geografic cu care este in stransa interdependenta

,i'~u 1987). Prin harta amintim, ca ~i prin alte lucrari, Gh. Munteanu MurgociazelecIasificarii ~inomenclaturii solurilor din Romfulla, in parte pastrate ~i azi.

.Intrecolaboratorii ~i cei care i-au unnat, ca pedologi, pana la al doilea razboiin~al,mai putem aminti pe Emil Protopopescu-Pache, P. Enculescu, N. Cemescu,

jrita ~.a.

Ul'~pa 1948 se produce un fenomen nou, mai ales in invat:funantul geografie,, au fost introdusecursul de geografia solurilor, iar apoi ~i alte cursuriale.0 bunaparte din absolvenp au devenit pedologi in cadrul Comitetului de) Geologiei.Ace~tia au studiat, in spiritul conceppei genetico-geografice,.~ea nenumarateunimp, executand in special carmri. Pe baza acestor cartari se

'~t'tm1964,la editareaunei lucrari de mare anvergura, Harta solurilor Romaniei. (Ira: 1:200.000, la care au Participat Printre altii geografi ca: Ana Conea,I'>"ce H A '. ,

on a, . svadurov,N. Barbu, M. Parichi, M. Spirescu, M. Geanana ~.a.,sub~t :.n~aprof. ~. Florea, de la Facultatea de Geologie-Geografie. Tot in acest

'01:~~~~ee~l ~concep!iea fost editata, in 1970,Harta solurilor Romaniei la~. ,~Tn 1970s.O,~v~d 13.grup~de soluri ~i72 tipuri ~iasociapi... . .

I7~A.). In~ mfimtat ~l mstltutul de Cercetan pentru Pedologle ~l Agrochlffile.,,

~, 3se treceI 1acestuia,dar ~i in concordanta cu orientarea pe plan mondial, in(t ~ ~i lJNES~~~nou concept de clasificare a solurilor, similar cu eel adoptat de''';. " rele intri m .1960 pentru harta solurilor lumii. Acest concept pune accent pe

~6ce.EI a fo~~ecl ~e s~olurilor, cuantificabile, ~i pe procesele pedogenetice7J"?,lor.In cl ~ahzat 10 1980 sub denumirea de Sistemul roman de clasificareIUta!1-cu ran ~ carea. resp~c?va sunt cuprinse 10 clase, 39 tipuri ~i 470 de}!111trepte~e SU~tip.~laslficarea coboara ~i la un nivel mai amanun!it, eu~rva indica~n?rnIce, ~~anume: .v~rietatea de sol (subdivi~e.a subtipu1~i pe

U! parentQJ) n de .gleIZare, sahmzare ~.a.), familia (subdlVlzare bazata pe,yl1JQI1Ql1tQ(d sp"'eclQ(dupa caracterele texturale din partea superioara a

upa modul de folosinta ~i modificiirile antropice).161

Pe baza acestor noi orientari, criterii ~iclasificari au aparut noi s' .'

solurilor Romaniei, dintre. care amintim, drept cele mai apropiateIn ~'

urmatoarele: N. Florea ~I un numar mare de colaboratori (1983 ge

"Soluri~e~' din Geografia ~omCinie.i, vol. I; N. Barbu (1987), GeogrJ' c:,Romamel; M. Geanana ~l I. OChlU (1990), Pedogeografie; Anca-L .QSaM. Parichi (2003), So/urile RomCiniei. Aceste lucrari stau ~i la baza cu UlZel.-,

rsulul d~

Factorii pedogenetici

. La noi in tarn.se intalnesc ~roap~ to~ solurileglobului, cu precMere.zonel temperat-contmentale, dar ~Isolun speclfice zonelor reci ~i umede sau .Aceasta mare varietate se explica prin diversitateamedii/or pedogenetice ~Ulcombina in mod variat, de la un loc la altul, urmarorii fuctori: relieful ' Inclima, vegeuqia ~i fauna, apa, fuctorul timp ~i ac~unea omului. Fiecare d::'devine,direct sau indirect,~ifactorpedogenetic. e

in general, ace~ factori ac~oneaza in complex, dar cu importanta dife .dintre ei avand pe alocuri rol hotarator, Pentru Romania, ro/u/ reliejUluiestel

?deseal!ref?Onde~ent,u~at i~sa ~e ~actoriiclim,,?ci ~ibiologici. Ca 0 legeg;'m speclallmpusa de relIef ~I chma, se observa 0 dispunere etajat-concenclaselor ~itipurilor de sol, influenFaine/u/ui carpatic fiind aici evidenta. .

Relieful se impune in pedogeneza ~i in repartitia solurilor Romaniei,nivelde formemajore,medii~iminore,cat ~ica fragmentare,pante~iexp\prin procesele geomorfologice. La nive/ major este vorba de diferdirdeterminate de carnpii - cu molisoluri, dealuri ~i podi~uri - cu argiluvislmun~i - cu etaje de carnbisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri. Totodam,foinel a Carpa~lor ~i dispunerea concentrica a intregului nostru relief detennidistribufie concentric-etajata a principalelor clase ~itipuri de soluri. .

MezoreliejU/ din cadrul formelor majore, indeosebi in dealuri ~i'influenteaza pedogeneza prin formele sale specifice: versan~ cu pante ~i~.diferite, depresiuni, terase, lunci, glacisuri, conuri de dejectie, sau interfluvi!irotunjite ori inguste etc.

La randul sau, ~imicroreliejU/face ca 0 serie de factori ~i indici ped~(panta, adancimea panzei freatice, roca-mama ~.a.) sa se asocieze ,d _

procesele de solific":fe;exemple: crovurile: dolinele, po!iile,.c!~curileglac~~:Ca 0 concluzle, se poate spune ca formelor ~I unltaplor de re t:

suprapun cel mai adesea tipuri specifice de sol, iar valori/e indicil~r cuan~..ai reliefului (altitudine, panta, fragmentare, expunere ~.a.) devm esen \

pedogeneza ~iin valoarea bonitativa a terenurilor . . daI:Clima influenteaza prin temperatura, precipita~i ~l evapo~, ti .

ansamblu ca tipuri de clima, respectiv prin etajarea ~i.regionalizarea chrn:pu '

sau incepe chiar cu alterarea ~i dezagregarea rocdor, cu fonnarea . a-" rernarcdepozite superficialecare devin mame de sol: In sensol etaJanl se ~iri:campiile cu climat mai secetos, unde sunt actIvatef~ mult evaporare:lisqprin capilaritate a ~or ape din panza freati~a; ~ ~pu.?, astf~l,:di~urisolurile halomorfe. In climatul mai moderat dIDcampllie IDalte,~lPd' 0'"ploaie circula mai mult de sus in jos, producfu1d0 spaIarea samnlor 10162

eri in cele inferioare; do~ina mai ~es ~iluvi~ol~rile, ~etajel~t dep~ ale O1untelui, alterarea mmeralelor dm rOClse dimIDueaza tot mal

. mai recI"1 . este redusa, se acumuleaza humus acid."rrnarea a:sI:W se observa diferenfieri pedologice regionale. impuse de

Fe de aI~ ~ce 'externe. Sub climatul vestic, mai umed (Carnpia Some~ului,

ren!ele ch01 Podi~ul Transilvaniei ~i paru;.a mai ~alta a P~i~u~ui Ge~c), suntlttriled~ V~~urile brune ~i brune lUVlce, Impreuna cu subnpunle glelzate aleSf:argduVI~ . intraZOnale.Climatul bucovinean, de influenta baltica, din nordul

~lcu so unai rece ~iumed, a condus la soluri cu 0 podzolire mai accentuata. in

dovei,c~ ~rc: injluenle subm:diteranee~e (Dealurile ~~ui, sUwdulPod!~ului~f6StU1ran, stul Cfunpiei Romane), solunle au 0 nuanta mal ro~cata, uneon aparc ~inord~vece01oziomuri. Climatu/ arid de tip est-european din sud-est ~i est, cu

. -~I,anurnt: a, face sa domine molisolurile de tip cemoziomic ~i cele cenu~ii (sudulgtaJle?e , fRornane, Dobrogea, estul ~isud-estul Podi~ului Moldovenesc).iulCample al ..

h. . A( d. care influenta region a externa se reslmte c lar ~I In munte un e. 0 oare .

al '" '

I '

'na totu~ietajarea), in Sp~~l m ce pnve~e ~x~unerea ~st-.vest a versan~ or, lar1mMeridionali ~i ~arpatl1 Maramure~~IUl ~I aI Bucovmel (c~e. se extmd est~'IJ'sediferen!iazii ~l ~xpu~erea n~r~ f~ta de sud. .Ast~el, plUVl?ZI~ea este ~~

pe versan~i vesticl, rncand ca ~l l~nlltele un~r npun .sau subt~pun ~e ~ol~n saai joase cu circa 100-200 m fata de est. In ce pnve~te aslmetna hmltelor

,geneticenord-sud (pe alocuri nord-vest - sud-est), aceasta are valoare de circa

I' m in masivele nordice ~i cele ale Meridionalilor, dar apare ~i 0 diferen~ere.~ intre cele doua ramuri, cu pana la 500 m; de exemplu, solurile brune acidebisoluri) coboaca in nord-estul Rodnei la 500-600 m, pe cand in sudul

ndionalilor,numaipanala circa 1000 m.

, Vegetatia merge in tandem cu clima in ce prive~ pedogeneza. Ea alimenreaza~ cu~terie ~rganica,dar impune ~itipuri sau subtipuride sol, dupa cum solulla_1IlIsau favonzeaza anumite plante, In principiu, fiecarei zone de vegeuqie ii~d, anurnite soluri. Sub stepa ~i silvostepa se formeaza molisoluri de tip~zl~mlc(biilan,cemoziom,cernoziomcambic, cernoziom argiloiluvial).Acestea~I c,uprecaclere~carnpiiledin estul,sudol~ivestul~i ~iin unelep~ din;. .~if JC>ase:Un rol ~p~rtan~ in formarea acestor so!uri gro~, fertile ~ide culoare'8e f ~ ~Ifauna din mtenor, care Ie affineaza~l Ie aensesc. Sub ptidurile de

. . nOiluv7~~~pe dealuri!i podi~Uri.do~ argi"uv~solurile(btpn ro~cat,brun"~1CU foioase r;;n '?~~ IUVlC,brun lUVlC,luvisol albic ~l planosol). In etaJu/ montan_id), se inti ~ pana l.a 120.0-1400m (fag ~i gorun, fag, amestec fag brad ~i mai rar

'ere, do ? camblsolunle (brun eumezobazic ~i brun acid). Sub paduri/e deIUrile~nant ~.olid, (intre 1200-!400 m ~i 1600-1800), principale sunt

~O~2200 rn)1'Un!e~duVlale ~i podzol). In eugul subalpin (cu tuIari~uri extinse pana. ~ i1f~lescu~ ID~esc podzoluri ~iumbrisoluri, mai ales soluri hurnicosilicatice.-~tliC<UiC)e ~lpzne, la peste 2000-2200 m, sunt umbrisoluri (mai ales sol1~~Cile...rn~~late cu solurineevoluate(litosol)~icarnpuride pietre sau stanci.

~ a circa ~_9~~t ~ele care dau componentul mineral al solului ~i careII a SOlului Yodin acesta. Ele influenteazagranulometria~i compozi~a. ' structura ~i, in final, gradul de fertilitate. Totu~i, influenta

163

rocilorin solificarese resimtepregnantnumaiin primeIestadiide fo '

cu unele exceptii, evolutia fiind dominata de clima ~ivegetatie. O1larl

. ~in p~ct de vederep~do~e~etic,rocil~se subdividin masive~iafiin .aclde ~IbazIce, ~au pe~eabde ~IImpermeabile. Rocile masive (metamorfi.ate,ld:~unt compacte ~I dure. ~Ipe ele se ~onneaza sol.uri subtiri ~i cu mult mate ~e,eIn cadrullor, cele baziee (gabroun, bazalte, chmr calcare ~i gipsuri) fay ~ scij

eeva mai adanc~..P.erocileacid~(grani~, ~ei~e, ~ite, ?olite, mi~istu~nz~ ,conglomerateslhclOase),solunle sunt msa mat pupn adanci, scheletice u ' san.grlacide ~islab fertile.Aproapein totalitate,aceste roci apaqin muntelui. ' ~Ornisi

Roc~le afa:,~te inclu~ lo~ss?l ~i..loes~soidele,nisipurile, pietri~urile, ar . ,

mamele ~I dom.Inadealunle ~Ic~pll!e. In~ ele, .unele ~nt impenneabil;I,ljfoarte permea~de,sau cu textura fina (rocde argdoase)~Igrosiera(ni . ..pietri~urile). Intre acestea, loessurile ~i loessoidele care au Val~I~Ugranulometrice~ichimicefavorizeazafonnareade soluriprofunde,binest. (

~i foarte fertile. Pe argile, solificarea este m~i lenta din cauza slabulu~.i~ertic~, ~ar acumularea in hum~s este ?ogata.. In ca::ul pod~~urilor,leviganmtensa ~I acumularea de matem orgamce mat slaba. Solun levigate ~i sahumus se formeaza ~i pe nisipuri. Rendzinele apar pe calcare, iar pseudoren .'

pe mame. Pe rocile bogate in sare solurile specifice sunt eele halomorfe.Intermediare, intre rocile consolidate ~i cele aranate, sunt pirocI.

(cinerite, tufuri, aglomerate), pe care se formeaza andosoluri, larg raspan"arealele vulcaniee.

Apa influenteaza pedogeneza de pe pozitii climatice, ca precipitatii,panza freatica ~i apa stagnanta deasupra solului. in primul caz, ea favorizeaz.1t/parte la 0 serie de procese fizico-chimice din roea-mama ~idin sol, iar in celelal~favorizeaza excesul de umiditate. Apa freaticti se poate prezenta in trei pozitii'l~sol: la adancime critica, de pana la 2 m ad3ncime, subcritica (circa 2-5 madancimi mari, cand nu mai influenteaza procesul pedogenetic. in primele douase formeaza soluri intrazonale din clasa hidromona. Cand apa este aproalsuprafara. ea produce gleizare, inml~niri ~ichiar turbificari. in arealele joase d,~i silvostepa un rol aparie II are ~i evaporarea, care dep~e~ pluviozitatea, caP.tea ridicand saruri minerale la suprafafA.Apa stagnantti apare in arealele cu pre~!

excedentare ~i suprafete netede, cu permeabilitate ~i drenaj slabe. A~ast: PIpseudogleizarea p~i superioare a solurilor zonale, mai ales argtlU~:hcambisoluri, dar ~i a solurilor locale intrazonale. Cand excesul de apa e~ I~ ~pioo ~re soluri hidromorfe pseudogleice. Aceste soluri se gasesc I~l~~i1dealurile piemontane din sud ~i vest, in podi~urile Sucevei ~i Translvan :depresiunicarpatice~isubcarpatice. . . dev'

Omul, prin folosinta agricola a solului, dar ~i prin alte a~!1Unl,a rant~factor atat negativ, cat ~i pozitiv in proeesul de pedogene~a..Sa enu~~ri, jdurmatoarele actiuni: defri~ari de paduri inlocuite cu paJI~1~ s~ aranof '_ing~aminte chimice, drenari ~i desecari, desfundarea adanca a u 1110.'

indiguiri, excavari, decopertari, terasari, poluare ~.a. Toate acestea ~~~uriJprofilului de sol, uneori mai putin esentiale, dar alteori se creeaza tIerodisol, sol desfundat, protosol antropic ~.a.164

[aCtorolcare face ca procesele de solificare sa evolueze stadial de laI este ctUrare ~i un profil de sol care reflecta 0 stare de cchilibru cu

a la,0 ::irnarici, cand ~ste.vorba de soluri zonale,~ sau tacf?rul localzonal1 b dogenezei la so~unle m~~e. De ~xe.mpl.u,In zo.na sdvostepei,

'rrant ~. pc indica cernozlOmul camblc ~l eel argll0l1uVlal. Stadlul de evolutiee ech1bbru°ri ~i de ~a-zisa varsta absoluta ~i cea relativa a solului. Varsm,rima! :~m aceea care ~~ceput 0 ~ cu tim~ul cand supraf$ topograflca aes~ soarsta geomorfologlca), declan~du-se ~I procesul de formare a solului

In ZI (vab olum este ~i vafsta cand s-a depus (format) depozituI de solificare. iv .TO~ ~uni de lunca ~i terasa etc.). Varsm relativa este cea a procesului de

I. I; nJS1~~ UpVut mult mai tfuziu decat varsta suprafetei geomorfologice.eza IDCC d b d b" .

I. .

IJ1 as ctul varstei.se e~se esc, e 0 I~I, mat ~u ~ tIpun: so uri tinereSub_ :Ie din lunCl,Delta, de pe conunle de deJecperecenteetc.), 80luri. ~~ (pleistocene- pe loess,terase)~i vechi (pe suprafetede nivelaresau~elO~ne pastrate, cu 80luri din cuaternarul inferior ~i pliocenul superior); intr-o

~are se vorbe~e de soluri mature (bine dezvoltate pentru tipul zonal soo

conalpc care il reprezint1, ca, de exemp~u, ee~oziomul camb~cpentru silvostepa)'riimature(neevoluate sau erodate, ca litosolunle, psamosolunle soo regosolurile);les folosim este msa clasificarea in: 80luri actuale (cele postglaciare), soluri

(ll (sau relicte, formate sub alt climat, dar care evolueaza ~ in prezent la partea~I) ~iso/urifosile (acoperite de alte fonnatiuni, ca ~lea intercalate loessurilor).

lasificareasolurilor Romaniei

.Dopacum s-a aratat, la ,Jstoric", prima clasificare a Ia.cut-oGh. Munteanu.Oci(1909-1911).Aceastaavea la baza principiilezonalitafiigenetico-geografice,'ind eu precadereprofilul solului ca 0 reflectare a proceselor de solificare

STiinatede complexul factorilor de mediu. Clasificarea respectiva a fost~flimbunamtitade alti cercetatori, ca N. Cernescu (1962), C. Chirita (1964),Qrea(1965)~.a.

11.d~eniul 1970-1980, in cadrul I.C.P.A. (InstitutuI de. Cercetari pentru.~~I~~lAgrOChimie)~~i av~du-se ~ved.erenoua cl~ifi~ mondiala F.A.O. ~i

'. .0. (I~75), s-a IOtocmlt 0 noua claslficare, pubhcam In 1980. Aceasta a pus'I~SlstemululPrincipiul masurabilita~i sau cuantificarii caracterelor intrinseci alen ~ ~n~ cafiecaretip sa poata fi delimitatcu preciziein teren ~ipe harm,dar ~i~ el~'~ sa p°ata fi compamte ~i echivalate pe plan mondial. Totodata, sistemul

SiSte~u~ a ~ostadaptat.condi~ilor spe~ifice de .mediu ale Romani~i. . .'Pnri,care ro~an de claslficare a solunlor conpne 10 clase, 39 tIpun ~I 470

r.'~' ~iv::1 caracter ~~ subu~ta~. Se .adauga, in continuare, ca nivel infe~or ~e~I~i Orizo t~ ~ha, specla~lvananta de sol. Clasade sol reune~ tIpunle

.11{~enetic ~. lagno~c de baza. Orizontul diagnostic este mai mult decfu un

rt CTeat,'ea:n~ de~t a~ prin.~aracte~le dete~i~te de PT?cesul ped~geneticee()~anica, ~I POll alte msu~In expnmate cantItatIv (grosImea, contmutul de

tiPle o~u oarea.~.a). Tipu/ de sol se contureaza, in cadrul fiecarei clase, prin

de sol se ::IUl di~ostic ~i p~ unel~ c~~re ~iagnosti~ spe~ific~.ea0rizontu'l e~ pnn caractere dlagnosbce difente In cadrul tlpulUl,pnn

nor, gradulde dezvoltarea profilului,tranzitii sprealte tjpuri ~.a.165

. tabel prezintAcorelarea tipurilor romane~ti,tacutAde speciali~ti,doll~O_VNESCO,din 1988 (fig. 45).careaf

FAO-UNESCO FAO-UNESCOKastanoziom Cambisol(umbrie

AndosolLitosol umbrieGleisol(molic)Gleisol

,45. Core/area aproximativd a so/uri/or Romaniei (1980) cu grupiiri/e majore de soldin clasificarea FAO/UNESCO (1988) (dupa diferip autori).

~. Zonalitate, regionalism, intrazonalitate, azonalitate~.

... ~nalitat~a solurilorglobului, imprimata in principal de zonele de c1ima,este~~ca.n~aJ in parte ~i cu anumite adaptarl la teriloriul Romaniei. Este vorba de 0

rl e,tipunde soluri zonale care se dispun in ~ii direc~onate pe paralele vest-est, inIddi:l, dar care, in sud-est, se curbeaza spre nord, pana ce devin orientate pc

ieli~ s~d-nord?pe de altAparte, in Cfunpia <!eVest exista, de aseme~ea, ~~ <IT~end1an,sud-nord,al ~iilor de sol. In al treilea rand,alte solun de tIpOeotriceSpeeIfi~ cIimatului boreal, se succed pe verticala, inscl in eercuriI~ui ~ cu.pre~ere in Carpa~. Ca urmare, se poate spune ca influenfa puternica a

-,~ia.A~~ a.Irn~us 0 ~onalita!e concentric etajata a ti~urilorA de ~ol.uridin.Joaseal ~ tip~?sunt mclusem cIasele:mo/isoluri(dommantem parplecele

'so/urt(~~Illor, in parte ~i ale dealurilor cu climat mai arid din est),

'o/Urj(in onun~te. in podi~uri ~i dealuri) ~i apoi etajat, in mun~, .unneaza, ~f1g.46)7 C~lardIDSubcarpa~),spodosoluri ~i umbrisoluri,toate fimd c1ase

eiat eXi~ h~sa Carpatilor ~ia reliefului etajat impus de ace~a, pe teriloriul:; 0 SIDguriicIasade sol,molisolurile,cu catevatipuri.

167

Clasele ~i tipurile de sol, inclusiv orizontul diagnostic, SUntredaturmator (fig. 44). e.,

Cemoziom

Sol pseudogleie

SoloneeaeVertisol

Litosol

Regosol

PSaDlosol

Protosol aluvialSol aluvial

Erodisol

ColuvisolSol desfundat

Gleisol (molie) de panta

(Unitati de sol"stagniee"SoloneeaeVertisol

Leptosol (Jitie)

Regosol

Arenosol

Fluvisol

(Sol putemie erodat)

FluvisolAntrosol (arie

Clasa I Caracter diagnostic I Tipul de ,. . . . 2. CemoziOIll

Onzont A molIe l onzont subiaeentcu 3. CemoziI I Molisoluri Iearacter de rizont malic eel pupn in 4. CemozioIIICbj

p ..supenoara (tarAa se indeplini 5. Sol eem argoiIeonditillede la clasele6 i 7) 6. Sol eenuorn01d,

7. RendzinA8. Pseudorendzina.

9. Sol brun ro'

Orizont B argiloiluvial 10. Sol brun argiloirII. IArgiluvisoluri I(tarna se indeplini eondipile de la 1I. Sol brun rocat "

cJasele I, 6 i 7) 12. Sol brun luvic .13. Luvisolalbic14. Planosol

ill I C b' I ' IOrizont B eambie (tarna se indepJini 115. Sol brun eU.rnez. am ISOun eonditiile de la clasele 1 5 6 7) 16. Sol rou (terra, , , 17. Sol brun acid ,

IV. I Spodosoluri IOrizont B spodie18. Sol brun feriil'';''19. Podzol

Orizont A umbrie i orizont eu 20. Sol negruacidV. I Umbrisoluri Icaraeter de orizont umbrie eel pupn 21. Andosol ,

in Darteasu rioarii 22. Solhuprieosilica23. Uieovite

Orizont G (gleie) sau W 24. Sol gleieSoluri

I (pseudogleie),a earorlimita25. Sol negru

VI. I hidromorfe superioara este situata in primii clinohidromo

125 em sau, respeetiv, 50 em' (sol negru de f326. Sol pseudol!lei

Soluri Orizont sa (salic)sau na (natrie),situat 27. SoloneeacVII. I halomone in rimii20 em sau orizont Bt na 28. Solone

Vertisoluri Orizont vertic de la suprafatAsau sub 29. VertisolVIII. I orizontul arat

30. Litosol31.Regosol J32. Psamosol .:

Soluri Orizont A (in genereslabformat) 33. Protosolaluv1.

neevoluate, urmat de material parental; sau profil (aluviunc) .

IX. Itrunchiate sau intens trunehiat ori deranjat prin 34. Sol aluvial

desfundate desfundare 35. Erodisol36. Coluvisol t37. Sol desfundao38. protosol ant!

Soluri Orizont turbos de peste 50 emX organice. I '"-istosoluri grosime

Fig.44. C/ase/e i tipuri/e de so/uri din Romania166

,.

art varietatea reliefului, dar mai ales influentele climatieeia1ta ~ ~ din vest, est ~i sud, impun a doua particularitate,preciid::r Romaniei. Trei exemple sunt edifieatoare: la altitudinile

SJJ1ul.~ol~rr~tul tfuii s-au format soluri eenu~ii sub influenta climatului'nUjloClld~ eud sub influente submediteraneene, au aparut soluri brun-

sud-vest~t: l;viee (0 tranzipe can: solurile ~e~it~~eene ~aron~i), dar.~ibrun-~o~ . sunt aiei mai ro~cate; m vestul tam ~I In TransIlvama s-au, cernozlOrnu~_mezobaziee,bruneargiloiluviale~ibruneluvice,impusedesdluri.b~e ~r ca ~i in Europa Centrala. Chiar ~i in nord-estul tarii, cu

,atlant~ce ~ ob~rva cemozi~muri care difera de .cele sudi~e, av~d ~ai:1ftba1t~ce,orizont humifer mal gros. A~adar, zonahtatea romaneasca, chiario!l1US~I_unu este uniforma, ci prezinm asociafii regionale de soluri, grupate~entl1~~nenteleexteme ~ide unimple ~iregiunile geografice.~c deInas~ciatiiregionalede soluri-intrainsa ~iso/urile azonale, respectivcele

ace:de zon;Uitate,care pot fi intaInite in orice zona (50100 neevoluate,~;, halomorfeetc.), <;:a~i so/urile i~trazonale (solu~ zonale intruse in alte

cum~idiferenperileImpusede mednle locale sau reglOnale.P-~eogra.fiaRomaniei, vol. J (1983) sunt conturate cinci regiuni pedogeografice:

~.Regiunea carpatica, cu trei etaje:~ etajulpoourilorde aInestec,cu dominareasolurilor brun acide, asociate ~ieuw-mezobazice(ambele fiind cambisoluri), cu bmne luvice (argiluvisoluri),

riiluviale(spodosoluri),dar ~icu soluri azonale (litosoluri ~iregosoluri); in:transse gasesc ~i luvisoluri albice (argiloiluvial), terra rossa (caInbisol) ~i

itluri . (umbrisol); in Depresiunea B~ov pot fi intaInite ~i soluri~om~,de, dar ~i hidromorfe; in celelalte depresiuni intramontane domina~lunle ~iargiluvisolurile;

':~etaj~1molidi~~rilor ~i jneapanului este dominat de spodosoluri (brune., ' l~ ~I podzolun), dar acestora Ii se asociaza ~i brune acide (cambisol),

e ~I~errarossa (pe calcare ~i dolomite), ca ~i litosoluri ~i regosoluri;

;aC~~UIpaji~!or al~ine este d~~in~ de soluri hu"'.~cos~licatice(umbris<;>luri)~ij, stan~~bISol~) c~ tranZlpe catre brune femluVlale (spodosolun), plus

.' . cane, rendzme c;,1chiar hidromorfe'I. unltatil . 'i ,,alade . Ie. vulcamce formeaza 0 eategorie montarIa aparte, neetajata,

Re ~oun brune acide (cambisoluri) ~iandosoluri (umbrisoluri).. gIuhea Transirna - . -di

.d 1

.f d

..ce,deaic' '. . na prezmta 0" versitate e re Ie, e roCI ~I aspecte~

.

. bepresl.~1diversitatea pedologica. In Subcarpatii Transilvani, in dealurile mai. lUl1ea F- -. .

; ~SoIurile b ag.~ domma cambisolurile (brune eu-mezobazice, brune~:a Sibiu~~e luVlce (~iluvisoluri). Podi~urile Some~ ~i Tamavelor, ca ,,~i,~~<!lnpiaT~isunt. ~ommate. de a~gi/~i~olUri, urmate ~e cambisoluri. ~nliI)~atede Ce l~ameI, Dealunle CluJulUl ~ICuloaml O~e-Apold-Alba Julia. Regilt.. l170Zl0muricambice ~i argiloiluviale..~ ,.ea B.~ in ordinea;ato-c.ri~ana cuprinde Campia ~i Dealurile de Vest ~i este

e. ' e argl/uvisoluri ~i cambiso/uri, apoi de mo/isoluri ~i so/uri

0:

Z

;:)

l

168 169

e de repartifie ~ solului impune relieftl, cu preciidere Carpa,tii?leg ncentric-etajata).

,'riazon~l~co ne clima fn regionarea climatica a Romaniei? (hnpune legea~~'celeg1llnf~arii climatice, dar numai la nivelul c~piilor ~i dealurilor,

jti1rii~i a reg1~inate de influentele climatice exteme. hnpreuna cu relieful,il~fiind de~arii morfoclimatice pentru regiunea carpatidi).

ne ~ilegeae~Jparentale domina substratul solurilor Romaniei? (Cele'.s.. Ce ro~~, mai ales loessul, lo~ssoidele, argilele, nisipurile, pietri~urile,

en~-.atan era! depozitele superficlale).ifJr:le~I.,IO get

ne dpuri ~i subtipuri de soluri exista fn Romania? (10 clase, 39

'. Catecas , .~. . 470subtipun). ..J' - A A .. A ,J I . .

d . " A

~I re clase de sol uo.'!11na~n cr:mpll: !n uea un. ~~po I!Un. ~l. care. m. CMa

I'soluri in carnpll, argtluvlsolun m dealun ~l podI~un ~I, etaJat,'Il? ( 0 I .' b.

I ."te).~"':' . odosolun ~Ium nso un m mun .

tbJS01~;:Psunt clasele zo.nale .de sol ~i c~l~ azof7£!le~~ ~ntrazonale? (Zonale:~~luri. argiluvisoluri,cambIS?lun, spodosolun ~I~bnsolu~; mtrazona,Ie~Iazonale:!. de halomorfe,vertisolun, solun neevoluate ~Ihistosolun sau oIgamce).1J'J10C~re este proporfia (procentul) areala a claselor de sol ~i ce reprezinta"'olisolurile ocupa ceva peste 25%, argiluvisolurile 25%, iar solurile de muntebisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri - tot 25%. Reflecta proporpa de circa 1/3

~piilor, dealurilor ~i muntilor. Se adauga, ceva sub 25%, solurile azonale ~izonale, care se distribuie peste toate unimple de relief).

it~;. Care sunt regiunile pedogeografice din Romania? (Carpatica, Transilvana,ato-Cri~ana,Dunareano-Pontica ~i Moldava).'; Caresunt etajele pedogeografice ale regiunit Carpatice? (Etajul poourilor destec,cu soluri brune acide asociate cu brune eu-mezobazice, brune luvice, brune,viale ~.a.;etajul molidi~urilor ~i jneapanului, cu spodosoluri asociate cu brune

~t re~dz~e, ~ITa rossa, litosoluri ~i regosoluri; etajul paji~lor alpine, cu solurislhcatIce~Ibrune acide, litosoluri,stfutcarie, rendzine, rar hidromorfe).

': Ce regiuni geomorfologice ~i ce clase de soluri cuprinde regiunea,.eO?rafica.Ba~ato-Cri~ana? (Cuprinde Cfunpia ~i Dealurile de Vest ~i estenatade argduvlsoluri~icambisoluri, apoi molisoluri ~isoluri neevoluate).)/

4:.Rel5,.iun~aDun~re~n~-Pontica cuprind~ i.?clusi~ SubcarpatiiCurbura, Campla Romana ~l Dobrogea. Domma mobsolurile in'carnpiei ~i in Dobrogea, apoi argiluvisoluri impreuna cu cambiso~Ud~carnpiei (vest de Bucure~ti) ~i in estul Podi~ului Getic, iar in Subc UI1.tPodi~ului Getic dominante sunt cambisolurile impreuna cu argiluvisofP~li

5. RegiuneaMoldavaesteocupamin majoritatede molisoluri~11.,in Subca~api. N~amtu~ui),. apoi. "de cambiso~uri. ~i argiluViSOlu~ns~~Subcarpaplor), Iar m podI~unle mat malte, de argIluvIsoluri ~i cambisol ~l

Proportia claselor de solla nivel de tara este urmatoarea1: Un..'. molisolurile- 26,7%;sunt intalnitein carnpii~ipodi~uriiar' .

domina cernoziomurile cambice cu 8,8% ~icernoziomurile cu 8 7%. In c. argiluvisolurile - 25,5%; se gasesc mai ales in dealuri '~id~pres' 1\

in carnpii ~isunt dominate de solurile brune luvice, cu 15%; lU1)<1. cambisolurile (19,5%) impreuna cu spodosolurile (5,2%) ~i cu umb~

(0,8%) ocupaimpreuna 25,5% ~ise gasescin munp. .Proporpile de mai sus reflecm oarecum proporpa dintre cfunpii,d

munte.Solurile azonale ~iintrazonale ocupa, in ordine, UImatoareleprocent~. solurineevoluate ... 14,5%; .

. solurihidromorfe... ... 3,2%;

. vertisoluri" .1,6%;

. soluri halomorfe... ... ., . ... 0,8%;

. lacuri~iml~ini .,. ... .2,2%.A$adar, solurile zonale ocupa 3/4 din tara (77,7%), iar cele

intrazonale 1/4, respectiv, 22,3%.

Autoevaluare - intrebiri ~iraspunsuri .j",f

1. Cine este fntemeietorul ~tiintei solului fn Romania ~i ce metoda df'folosit pentru clasificarea solurilor? (Gh. Munteanu MUIgoci, care s-adi!metoda genetico-geografica).

2. Cand ~i de ce s-a trec1f..tla un alt sistem de clasificare a solurilo",;pune accentul acest sistem? (Intre 1970-1980 se realizeaza Sistemul ':(clasificare a solurilor, pentru a fi in concordanta cu sistemu~ mo~dl,UNESCO; el pune accent pe caracterele intrinseci fizice ~i chimlce mastl"pe procesele pedogenetice). '111

3. Cate trepte taxonomice are noul sistem de clasificare ~ solurl t~~doua niveluri, cel superior cu trei trepte - clasa, tip ~i subtip - ~l un altU,cu patru trepte - varietate, familie, specie ~i varianm). t(

4. Ce pedologi-geografi au scris despre sol~ri~e Romaniei, dUf.).(N.Florea, Ana Conea, N. Barbu, C. Oancea, M. PanchI, M. Geanana.~. ro:

5. Care sunt factorii pedogenetici ? (Relieful, clima, vegeta!la, romul ~itimpul).

TlPURILE DE SOL DIN ROMANIA

L1 Datele, dupa Anca-Luiza Stanila, M. Parichi.Romania de Maine, Bucure~ti, 2003.170

C I. Clasa molisolurilor2.. lasarnolisolunl .

d 1.1 .

1d. .

A I.

bogat. .. or cupnn e so un e care au onzontu IagnostIC mo lC, cu.iepc} ~i sf! ~l au culoare fnchisa. Se formeaza dominant in condUit bioclimatice

"Iecerno;?step,a, in arealele de cfunpii ~i dealuri joase. Oarec~e exceppe fac

e obicei lorno1d~d~zvo]tate subAun climat ceva mai umed, forestier, dar car~'.tlPUrjcu s~ P~l~l secundare. In cadrul molisolurilor sunt introduse insa ~~~ dar care au caractere molice, rendzine (pe roCI

· l/zoll'~ IS -rn alSOIUride .0H,.e, afanat. Prezinta un orizont A gros, negro, saturat in baze, bogat inIe,uuri" .

, cele mat productive din lume.171

calearoase ~i sub climat forestier de molidi~uri, fiigete ~i chiarpseudorendzine (pe m~e ~im~o-argile ~isub un ':llediude paji~i). got

Clasa mohsolunlor eupnnde urmatoarele tIpuri: sol bdl .cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial, sol cernoziomoidan, cel"rzrendzina~ipseudorendzina. ' Sol Ce:

Solurile molice au fertilitate potentiala mare, se foloses .

agricultur.1, dar tipurilor de stepa Ie lipse~te adesea apa. Cele mai fe~.~omlnautar3. s':lIlt cemozi011.1~rile cambice (de sub silvostepa, care sunt l~ l.al1i.Potenpalul de fertlhtate este redus la rendzine (sunt foarte b~ .lint!pseudorendzine, deoarece acestea au un regim aerohidric deficitar. su ~n) j

Pe tipurile de soluri baIane, cemoziomice ~i cenu~ii se cultiva ce at .tehnice, leguminoase, nutreturi, vita-de-vie ~i pomi fructiferi. Dore.e:

al.al ~ 1

.b I I . ~ I . mll1a

cere e, mal es grau ~l porum u, orzu ~l ovazu , apOl floarea soarelu' :precum lucema, trifoiul (mai ales pe cemoziomurile argiloiluviale) bor~ l1u~i sorgul (mai ales pe cemoziom); cre~ bine ~i sfecla de zaha'r dom'cemoziom cambic. Pe solurile cemoziomoide dau rezultate bune, alAturid~~,~i plante tehnice, ~i cartoful, canepa ~i mai ales inul pentru fuior. Pe dealurilcu rendzine ~i pseudorendzine se pot cultiva, de asemenea, cereale.

Vita-de-vie se dezvolta dominant pe solurile cenu~ii, unde s-au extins

vestite (Odobe~, Panciu,Pietroasele~.a.),dar ~i pe eemoziomuri~imaipt;.,solurile baIane, pe solurile cemoziomoide ~i pe rendzinele ~i pseudorendzin~dealuri (podi~le See~, Tfunave,in Subcarpapide Curbur.1etc.). 'r.

Se cultiva ~i pomi fruetiferi pe soluri baIane (cais, piersic), pe cemozi~(eire~, par, mar, migdal), pe eemoziomuri argiloiluviale (eire~, vi~in, prun, rri'gutui, nue), pe soluri cemQziomoide ~i pe versanpi eu rendzine ~i pseudorendzittidealuri (Muscele,Subcarpapide Curbur.1,podi~le Se~ ~iTarnave~.a.). \

Fanetele ~i p~unile se extind mai des pe soluri eemoziomoide, pe renuy.'pseudorendzine.PaIeurilede padure pot exista pe solurile cenu.~ii,?: ,~~

cemoziomoide, pe eemoziomurile argiloiluviale ~i cambice. Padun mal m~se pot pastra pe rendzine (de la gorunete pana la molidi~uri)~ipe pseud~ren,~

Proportia, ea intindere, a molisolurilor este urmatoarea: 8,8% dm t~"tarii noastre sunt cemoziomuri eambiee, 8,7% eemoziomuri, 2,5% ce~o~.

argiloiluviale, 2,4% soluri cenu~ii, 1,4% rendzine, 1,3% pseudorend~:ne,!'soluri balane ~i 0,6% sol cemoziomoid. Important este ea solun e .eemoziomuri ocupa peste 20% din teritoriul tarii. De altfel, ce~o~eemoziomul cambie ~i eel argiloiluvial formeaza fondul edatie al pnne .

granaredin Romania(N.Barbu, 1987). . )

J1. Solul balan .\

. s:::. ., ~ DobrogOeupa teritorii restranse, dar foarte secetoase, cu trel .l~lll1~,fd'a ~i ....

Oltina~iMacin,in lungulfosteivai Carasu~iin est intre Capul ll~ pe :

pe ,,grindul" Chilia ~i insular in estul Cfunpiei Roman~..S-~.dezvorezulwieloessoide, sub 0 stepa arida (lloC ~i 350-430 mm preclpltaPI). Oil ~ penbune in agricultuta daea este irigat ~i lucrat cu agrotehnica adecv~ area>poate tasa. in culturadominagraul,dar se cultiva~iporumb,orz, 0 .mazare, lueema, eais ~ipiersic, iar vita-de-vie da produepi reduse.172

. pJul"-11oz.0. 'c de sub stepa propriu-zisa, cu temperaturi de 9-1laC,

Jtt solul ~~;OOmm ~i evap~transpirape pote~tiala ~e .700 I?~' ~ocaitatii de 40aza loessul ~l loessoldele, dar poate sa apara ~l pe mSlpun sau

1 i 0 fOrJ11~caractere loes~oid~.Cea mai.m~e ~pandire 0 are in .Cfunp!a,~'t11aiales (Baraganul ~i C~pla C0':lrlulU1Ul), .m Dob~ogea (dommant. ~n. a de e~ _ . centrala, dar ~l m De~unle Tulcel ~l Depreslunea Nalbant) ~l Ingea sud1c~~l (jumatatea vestica). In mod discontinuu se mai gase~e pe,js BaJ1a~~l Campia Jijiei, sau pe terase ~i glacisuri de pe vaile Prutului ~i

__~e~Un~l, :zultate foarte bune in culturile de eereale, plante tehniee,- uhJl~D~tI

'cultura ~i chiar pomicultur.1 (cire~, mar, migdal ~.a.). Necesita

. mVl , c.~'. - aminte de azot ~l fos.lor.. ~Itngr~

",3.Cernoziomul cambic

. . ca sol zonal tipic al silvostepei (impreuna cu eel argiloiluvial),

AJ':e la temperaturi ro:lUalemedii de 8,5-10,5°C, p~eipitatii ~e ~80-600 ~m~vapotranspiratiepote~~ala de 60?-700 mm. A mal fost ~umlt ~l cem?ZIO~' (sta sub prec~pitatllceva. mal bogate). ~e .forme~ pe ~le~l roc~

e ca ~i ccmozlOmul.Locunle sale de raspandlre sunt ill contInuarea, mal~a cemoziomului. Oeupa doua mari areale: unul in estul ~i sudul !3rii (estul

-estul Podi~ului Moldovei, Cfunpia Teleormanului, cfunpiile de glacis ~i.e.ntanede la Curbura, vestul Baraganului ~i apoi se alunge~e prin sudul'!jieiRomane)~i altul m Cfunpia de Vest (~ii alungite nord-sud, eam peilmentulcampiilor malte, intre Carei-Salonta-Arad-Timi~oara-Deta). Se mai'l'elite,discontinuu, in Podi~ul Transilvaniei (Podi~ul See~elor ~i Cfunpia:iIvaniei),in Dobrogea, in depresiunile Cracau, Neamt ~i Bra~ov, precum ~i

.,~~ril~din podi~urileBfu-ladului~i Sucevei. Sub aspect agricol este solul eel"dd dlORomania. Se cultiva eu eereale, plante tehnice (floarea soarelui ~i

I e zahar), plantatii pomiviticole, uneori apar chiar paji~ti.

. Cernoziomurile argiloiluviale" 'Cont'

,iepei~~~i ~a d~zvoltare, eelelalte eemoziomuri in partea cea mai umeda a'8~ibrum' .0C ~l 5~0-60~ mm preeipitapi), dominata de cer, garnit3., stejarin Olte~u. Se.e~de dlscontinuu in ~ia intema a silvostepei din Moldovatala est~la,apOlsImilar in Cfunpia de Vest ~i insular in Transilvania. RocaIetehnicecea a cel.orl~te soluri molice. Culturile specifice sunt cerealele,

, nutretunle ~lpomii fructiferi (intre care vi~in,gutui, nuc ~.a.).r.5g. olu '1\ fl e cernoziornoide,. atl;'i111

.~700_85lrezent SU?padure de foioase, cu climat u~or mai rece ~i mai umedi,Pare a;:n preclp1tatii) ~i pe reliefuri netede de podi~, in depresiuni sau

aI, sub P ~~t ~~ere, insa, ca cemoziom, cemoziom eambic ~i cemozioma.J1~tI,1Otr-operioada cand stepa era mai extinsa. Ca distributie,

173

8. Pseudorendzina

Ca ~i rendzina, este un sol molic, dar detenninat genetic de x,:0cadi -

mama argiloasa. Ca unnare, se distribuie tot in petice, dar mai mult 10potaSubcarpati, unde rocile amintite apar mai des. In Transilvania, 0 ~cve~~tiintill.ne~ in Podi~ul Some~an ~iPodi~ul Tfunavelor, unde aceste solun.sUOve~uni, iar versantii nordici pastreaza padure. Pe dealurile mai joase ~I~e alanga p<yi~, se practica ~i culturi de cereale, pomi ~i vitil-de-V1e.c'pseudoreodzinele sunt chiar mai fertile decal argiluvisolurile locurilor reSpe,

174

II. Clasa argiluvisolurilol.. .solurilor inglobeaza tipurile de sol care au orizontul diagnostic

~a argtl~v~oltate sub padurile dealurilor, podi~urilor ~i campiilor mai:oiluvlal,.e ro~cate ~i brune. Sunt soluri reprezentative pentru treaptaAtl CtllO~rca~i in SubAc~~ti sau .ch!arin piirtile .~.ai jo~e ~e ~untelui,

~tlr.:ilor.d~oarii ~i in campllle m~, m~te.. C~ndl~de blOch~atlce suntct1J11.c7_I00C, 550-800 mm preclplta!n ~l padun de cvercmee, sau ~i,a,rele. Clasa respectiva cuprinde ~asetipuri de soluri: brun rO:jcat,brun

, c ctl {ag~n rO:jcatluvic, brun luvic, luvisol albic ~iplanosol. Cea mai mareiluvla'aresolul brun luvic - 15% din suprafata tiirii. Aceste tipuri au 0

'aerc: .0 >p mai sdizuta, din cauza orizontului argilos, ceea ce face ca regimulL_h,htaw h.

d.d

'd

~I

.

~. _ fie deficitar; apare c lar exces e uml ltate upa pOl, care merge

.J~~~~~(maiales pe I~vi~olulalbic ~i.la pl~~sol). Cre~te~ne~ri ~i~iditatea1 Itlvice, luvisol albIC ~l planosol), lar fertthtatea este obl~nU1tmal sca.zuta,une I I P I

..I I

.~bruoro~cat catre p anoso. entru cu tun agnco e, aceste so un necesita

,'. maiadaoci,pentru aerare, unele amendamente calcaroase ~i chiar drenan.~folositeagricol pentru cereale, mai ales porumb ~i grau, dar ~i secara, ovaz,ft,pomifructiferi,~iviticol (in special, brunele argiloase ~i brunele ro~cate).itetipuripastreazapaduri, uneori pana la 50%.

solul respectiv este intill.nitin Podi~ul Sucevei, inclusiv pe in~eu-.

Siretului, pe terasele Culoarului Moldova-Siret, in depresiunile ~lelBistrita, B~ov, Sibiu ~i io partea de est a Campiei Transilvanie' etot, aceste soluri sunt cultivate cu cereale, plante tehnice, cartof ~: A.P~Ifuior ~i mai putin cu plante furajere, pomi ~i vitii-de-vie. Uneori 'n ane~a, Idrenaj, iar pe alocuri, in dealuri, se mai gasesc ~i paduri de ~Ieau'./cete~~ta

Y s Jaref.

6. Solurile cenu~ii

Sunt soluri de silvostepa, dar care fac tranzitia intre molisol . ,

argiloiluviale, fiind ceva mai levigate. Se gasesc numai in partea deun $\Moldova ~i la poala Subcarpatilor pana la Teleajen ~i in Dobrogea, eSt

si.lvo~ep~ estica contine~tala ~care .face tranzitia cu zona de Piidure.peM:eblOchmatlc se caractenzeazapnn 7-CYC,A 550-650 mm precipitati;'evapo~spiratie e~hi~ib~ de 6~?-650 .~. In M~ldova apar mai des p~din Podl~ul Sucevel ~l pe mterfluvll1e mal joase, apOi pe 0 ~ie de-a lungUI~ului ~i pe interfluviile de peste 180 m din Campia Moldovei, de ase'Colinele Tutovei ~i .Falciului la peste 250 m ~i in toate cele trei &

Subcarpatice moldave. in Dobrogea se dezvoltii cu deosebire in podi~urilel~i Babadag ~i numai sub fonna de petice in Dobrogea de Sud. Specifice sunpoala piemontana ~i de glacis a Subcarpatilor de Curbura, unde suporta p:lPietroasele, Cotoari, Odobe~i, Panciu, trecand ~i la Nicore~i in Tutova.de~i sunt folosite in general agricol, aceste soluri sunt dominate de viticultura,

7. Rendzina

Este un sol cu caractere molice, dar geneza sa este legata de roci 1.>

tipul calcarelor, dolomitelor, gipsurilor, conglomeratelor calcaroase'aparand ~i pe roci eruptive ultrabazice de tipul gabrourilor. Ca uon:intill.nitainsular in toate zonele ~i etajele bioc1imatice,dar mai des in C.a~l.Dobrogea. Datorita rocilor parentale dure, alterarea acestora este mat 1~1rendzina prezinta mult schelet, este foarte penneabila ~i are un profil s(.~bogat in humus, fiind printre solurile mai fertile din munte. Se asOgcomplexe cu soluri cambice ~i litosoluri. Rendzinele sunt acoperite c~forestiere, de la gorunete ~i tagete la molidi~uri sau stepa alpin~ d~ de ~deveni paji~i secundare sau areale pomiviticole in dealuri ~ipOdl~un.

"I. Solul brun-ro~cat

Estesol forestier de campie. Se dezvolta dominant in Cfunpia Romana, incepandpia Vlasiei, unde are cea mai mare intindere; trece apoi catre vest peste

!JiIiaGavallu-Burdea, Cfunpia Iminogului ~i nordul Cfunpiei Olteniei, precum ~iii.~IPodi~uluiGetic. Insular, apare ~i in dealurile ~i campiile inalte ale Banatului.~ltii1ebioclimatice ale acestor soluri sunt: 10-11°C, 550-650 mm precipitatii, dar

'Ii ~ iemi blfutde ~i umede, veri calde ~i secetoase, iar ca vegetatie, esente tennofilean, gorun,cer, garnita. rar carpen ~icu 0 densitate mare de arbu~).. Penneabilitatea este buna in partea superioara a profilului, dar uneori aceste~pot fi afectate de exces de umiditate pe terenurile plate. Sunt folosite agricol,

j;:,1t~e foarte. ~une ~ai .ales ~entru po~mb, dar ~i grau, plan~e tehn!ce~ie areal;ume,~vl~-de-vle ~l poml frucnfen. Pe suprafata lor se pastreaza ~l{ cu piidun de ~Ieau de campie.

~I 2. Sol Ij, u brun argiloiluvial

NUInit . ~

~:'dar ar~~ nu demult "sol silvestro brun", este un sol similar cu eel brun-;inuitpe dCal°ar:e~ru~a ~i 0 gama bioc1imatica ~i de relief mai larga. Se gase~pneazalaet un ~l p\~monturi cu panta mica ~i poate urea pana la 60~ m."QeeCUfagemperatun de 7-IO°C, precipitatii de 600-800 mm ~i vegetapa dee.r~mare~dar cu 0 patura ierboasala baza padurii.Are corespondent,cu

, 111centrul ~i vestul Europei. in Romania, ocupa 0 suprafatii plip,n

CareS-a

PrOdustranslocarea argilei diotr-un orizont superior intr-unul inferior.175

l

5. Luvisolul albic (podzolic argiloiluvial)

Este solul cu cea mai avansata alterare ~i levigare dintre argiluvis,oluri,rlocul doi ca intindere intre argiluvisoluri (1/5). Se formeaza pe rebe~f\netede, sub paduri compacte de gorunete-f'agete, fag ~i chiar fag~nifere, w;specii ierboase la nivelul solului. Sub aspect climatic, este de tIp cen~.ni'mai inalt, cu temperaturi de 6-9°C ~i precipitapi de 700-900 nun: tS~lv

Campia Some~ana, Dealurile ~i depresiunile Vestice (in speci~, PO?lt a1urit~Depresiunea Baia Mare), Podi~l Transilvaniei (in depresiunde ~I e 1p,periferice), in unele depresiuni intracarpatice ~i subcarpatice, in nord-v~lui:Sucevei ~iparple inalte ale Podi~ului Bfu-Iadului,in nordul ~i centrUl pO.11~~i ft

Fertilitatea pentru culturi este scazu!a, dar se extind aici p~~1 ~eflputfu1du-se cultiva ~i cartof, secara, ovaz, in, pruni, meri ~.a. NecesIta ,calcaroase ~i organice. .176

.' solul

lj1fl~ ~ insular cu solurile brun.luvi~ ~i luvi~ol alb!c, avand ~ee~i arie.~aSOClaza cu suprafete nesemmficatIve, mal ales m Dealunle Vestice,

',andire, ?:Mare ~i O~, sau in Podi~ul Ge~i~. <;?n?ipile bi?climatiee sunt,'ufli1eB~ iIare: 7-9°C, 600-70~ mm preclpltap.l ~l ~egetape de gorunete?

. /11eflea,Sl~c In raport eu solunle eu care se asOCIaZa,planosolul este malsaIJamese ~ permeabilitate foarte SC3zuta~i0 aciditate creseuta. Fertilitatea

, J'Ogle~zai::le suferind cand de baltire, cand de deficit de apa. Pentru culturi,redusa,.~lucran de aerare,. dren~e, amendamente cu cal~ar ~.a. Se folose~te,.n~esl~ . ~"'ete iar amehorat, ~l pentru cereale sau porn!.

p~unl ~I1<111 . ,III. Cambisolurile4

maio m~ dec~t solul ?run ro~cat, ~ar este riispandit maiomult, tHn '.~Ipodl~unle Getlc, Transllvan, Dealunle de Vest, Subcarpap ~i peste d Ipie~ontane te~~~~e: Ca fertilitate este ~eva mai. sl:b decat eel brun~el~argllos, cu poslblhtatl de stagnare a ape!. Se cultlva cu grau, poru bro~t.nutret ~.a., dar ~i cu pomi fructiferi ~i vita-de-vie. Pastreaza pe alocurilYl., pi'

. ~IPCld',=

3. Solul brun ro~cat luvic (podzolit)

~uviC~~se~a s~atat, pr~~s c~e a condus l~ formarea unui orizon .samc I~ arglla ~lmatene org~mca,~l.sub e! a un~loriz~ntBt imbogapt~Denumlrea veche de podzol ~lpodzohre, avand alta semmficape pe plan Itfost inlocuita cu aceea de soluri luvice. Acest tip de sol se formeaza in a;o~acele~i condipi cu solul brun ro~cat(IO-ll 0c), dar mai umede (650-700 ro,terenuri mai pupn drenate. Vegetapa este de cvercinee, care se mai Pas~circa 50% din suprafetele ocupate de acest sol. Da rezultate brune daea seP~eu pomi fructiferi, dar mai slabe pentru culturile de camp, eand J,amendamente, chiar calcaroase. Acest sol se intinde, ca benzi sau insular 1~i sud-vestul Romaniei, la limita dintre cemoziomurile argiloiluviale ~i;01ro~cat, cu precadere in campiile Vlasiei ~i Gavanu-Burdea, pana in Olten'insa mult mai restrans decm solurile vecine.

4. Solul brun luvic (podzolit)

Ocupa cea mai mare suprafata (3/5) dintre argiluvisoluri, fiind':reprezentativpentru dealuri §i podi§uri, dar ~i pentru condipile bioclimati"Jcentral-european din Romania. Urca chiar ~i in areale montanejoase. S-a fotemperaturi medii anuale de 7-8°C,chiar 9-100Cin sud-vest, 700-850rompre("'~i, ca vegetape, sub gorunete ~i fagete. Extinderea tipica include p@.i:l..Transilvan, Central-Moldovenesc,Sucevei,Getic, Dealurilede Vest ~iSubcarg

Acest tip de sol da producpi forestiere bune, mai reduse pentru pomi "

chiar cartof, secara, orz, OV3z,plante furajere ~.a., dar producpi reduse ~cnt .

porumb, floarea soarelui, legume ~i viticultura. Fiind sol relativ acid, JIl.amendamente calcaroase, dar ~ilucrari de aranare.

:;~. bisolurilcsunt sol~ de mun~, specifice etaiului cu.foioase ~iamestec cu,C~u orizontdiagnostIcB camblc. Se formeaza sub chmat te~perat montan. ., climat de tranzipe spre cel boreal montan (6-3°C). Vegetapa naturala este

~lfag-conifere. ~ltitudinea ~eci.~ca ~e ~~dia ~e 8~0-1300 ,?1, dar urea ~i la1500min condiP.1de versanp.mal mclmap ~lroCIbazlce, dupa cum coboara ~iom pe roci acide ~i versanti mai pupn inclinap. Sunt solurile cele maiMite din Carpafi, indeosebi solul brun acid (ocupa 13,5% din suprafata tarii).:_a:~ipc culrnile subcarpatice, sau podi~urile Transilvaniei, Getic ~i Mehedinp.,Olasarcspcctiva ocupa aproape 20% din supraf$ tarii ~i include trei tipuri:""..n eu-mezobazic, solul ro§u (sau terra rossa) ~i solul brun acid. Ultimul are,andire foarte mare (13,5% din suprafata tarii), iar terra rossa, foarte redusa ~i1insularin SV.

1.Solul brun eu-mezobazic

gase~te in partea inferioara a etajului zonal al cambisolurilor, intre,?Om ~~tl1dine, dar urca ~i m~aisus pe versantii sudici din Apuseni, Banat,~. MendlOnaii ~i de Curbur.1. In unitaple mai joase, unde are cea mai mare

Ir~,. ca Dealurile de Vest, Podi~ul Transilvaniei, Podi~ul Getic ~iap.,.,este asociat cu solurile brune acide ~i brune luvice. In munte se extinde

.fad:~n, ClU:n~tulprielnic este de 8-6°C, precipitapi de 600-1000 mm, iarih 'pii<t?rab~~a,.fag ~i gorun, gorun, rar ~inoase. Fertilitatea este relativ bunaHtnaseun'I~a.J!~t~~i ffinete, iar cu amenajari de versant ~i in condipi favorabile,;. eu tIva ~Ipomi, chiar porumb, grau, cartofi, vita-de-vie.~. Soluril.. ''Par e rO~II(terra rossa)

.~ a fi sol .Cu Oxj .u~ mo~tenitede la un climat de tip mediteranean, dezvoltate pein P~ e fier, iar climatul actual submediteranean Ie intrepne. Se

,Se Basesea de sud-vest, aparand, insular, 1a altitudini de 400-1200 m. De

t NIehedinleMfon~~1solului brun eu-mezobazic, pe calcare, mai ales in__ ' unpi Villcan, Cemei ~i Mehedinti, Munpi BanatIIlui, Bihor,, ..l1ibiQre_ .

a sehimba; schimbare a culorii saul~ia stmcturii pe profit.177

l

IV. Spodosolurile5

Spodosolurile au ca element diagnostic orizontul B spodic. Este ea~'pentru etajul cu climat boreal de munte, cu conifere ~i subalpin ~i eu all '

1300-2000 m, dar cu varia!ii dupa roea, orientarea versan!ilor ~i latitud~~soluri acide ~i foarte acide, iar suprafetele ocupate sunt reduse (5,2%d'Fertilitatea lor este slaba. Cuprind doua tipuri: brunferiiluvial ~ipodzol.

V. Umbrisolurile

, 'Ie au ea diagnostic orizontul A umbric6. Sunt loealizate numai in

hbriSO~~111iei(oeupa 0,8% din ~), la altitudini mi~locii~imar,i.Cuprind~'.pCar~ are doua (negru acid ~l andosol) sunt lmpuse mal mult de

t~.,p' ~ri, ~In.e Solul humicosilicatic exprima conditiile etajului-zonal alpin)1 I lar .. ..)ii(t: roC, _ 20C~i 1300-1400mm preclpltatll .

_2500 111,

olul negru acid

~.' J, s. rafete nesemnificative in arealul solului bmn acid (earnbisol) dinOCtipa::t111aibrun inchis sau mai negricios,deoarecese fonneaza sub ierburilep,darcroci de euloare incllisa, cum ar fi ~isturilenegre sau bituminoase.

..~ilor saU ~a la altitudini de 1000-1600 m, temperaturi de 8-3°C, precipita!ii deoJ~~ iar vegeta!ia reprezinta asocia!ii ierboase secundare, mai rar sub fiigete,

~~~~dsau~fari~uri. Fertilitatea este similara solului brun-acid, favorabila paji~lor.

; 2. Andosolul

, Prezintiisolul rocilor vulcanice, de la bazaIte, andezite ~.a. pana la piroclastite ~i, Esteeel mai extins dintre umbrisoluri (0,7% din suptafata tiirii), intillnindu-liantulvulcanic al Orientalilor ~ica petice in Apusenii Sudici ~i Vladeasa. Mediul

,specific,in afura de roea, este boreal de munte (earn 900-1700 m in Orientali ~i,.,0-1800m in Vladeasa, temperaturi medii de 6-1°C ~i 900-1400 mm precipita!ii).

mnatulii impune levigare, debazeificare ~i acidifiere. Este un sol poros, penneabil,-- pu~nhumus activ, favorabil fonna!iunilor de fag, fag-conifere ~imoJid.

"3, Solul humicosilicatic

r;~ste reprezentativ pentru tundra alpina. Rar coboara ~i in subalpin, in;~1U1podzolului. Altitudinea la care se extinde este de 2000-2500 m in~;~~aIi,Bucegi ~i.Rodna, cu temperaturi medii de 0° la - 2°C ~i precipita!ii de

rnic 0 .mm. Confine.mult sc~el~t, .este un so! subti!e, .inchis la cul?are .~i8d acId. .Este foloSlt ca paJl~l ~l poate fi 1mbunatafit ca producfie pnn

amente~lsuprainsamanfiiri.

Codru-Moma ~i Padurea Craiului. Climatul sau actual este de 8-60C4-5°~. ~i 700-1200 ~ precipi~atii,. ve.getatia f~vo~bila: cvercinee ' ~8. ~Fertlhtatea este buna pentru p~um ,~lfiinete, lar In conditii de ci. ~':eroziune redusa ~i lucwi de aerare, se pot cultiva ~i cartofi, secaralma,chiar floarea soarelui sau pruni, meri, nuci ~.a. ' ova.z,"

3. Solul brun acid

Se 10caIizeazala partea superioaraa cambisolurilor,dominant la 10 '

altitudine, ~i~e cea mai mare rasptindire tn.<;arp'a~ti,~cupand 13,5%di00-tiirii. Urca ~hl~ la ~este 15~0 m.p.e.ve~~fil m~ ~chna!i ~i pe roci b~~Ucum, pe roci aclde ~lversantl mal hm, ~lonentatl catre vest ~isud cobo .-"r

700 m. Climatul specific se caracterize~~ p~n tranzi!ie intre tempe::(6-8°C) ~i mon~ bore~ (3-.8°C),cuyrecl.p~taplde 7~0-1400 mm, cu veg6tamestec fag-comfere ~l comfere, avand htlera bogata. Are fertilitate bun&)silvicultura, chiar ~i paji~ti carora insa Ie sunt necesare amendamentecalca!insamantiiricu speciibune. ~

I. Solul brun feriiluvial

Numit ~i brun podzolic,este solul acid care premergepodzolului:'raspandire de aproape patru ori mai mare decm:cel din unna. Altitudinea .

care apare este de 1300-1500 m, cu temperaturi de 3-5°C, preeipt!900-1300 mm, sub molidi~, moUd tn amestec cu brad, rar ~i sub fiigere,acide ~i versan!i umezi sau umbriti coboara pana la 1000 m, iar pe eei 'ins6'pana la 1700 m, ca in Bucegi, Fagar~, Parang ~.a. Intinderi compac~e ~Iin Carpa!ii OrientaIi, de Curbura ~i Meridionali. Pe acest sol cresc b1l1epinul, uneori gasindu-se ~i paji~i. .'

2. Podzolul

Este un sol foarte acid, caracteristic pentru subetajele de ,"!!l~~:Altitudinile medii la care apare sunt de 1800-2200 m in ~a~1 ,cIe1500-1600 m in OrientaIi ~ Apuseni. Climatul specific se caractenzeaza.PflOoj'mediide 6-2°C~i80q-I400 mm precipita!ii.Coboarauneori~iin subeta~~;0'mai rar sub fagete. In fonnatiuni mai compacte se intinde in earpapl. iP .Bucegi.Fertilitateapodzoluluiestefoarteslaba,favorabilatotu~i1110bduiUl~ tl.

)1 I

S I .1 I . .

I." 0 Ur! e azona e ~11Dtrazona e

tU[~~~P:,Cums-~ aratat, 22,3%, adica aproape 1/4 din suprafata tiirii, iar in~id~1~lul~~Vlal detine de departe primulloc, cu 9,2%, unnat de regosol cu. acOVl~ticu 1,5%.

5 . . rial a1I1orC.

Dm ~. spodos - cen~e de lemn. Onzont B cu acumuIarede ~te b'fonnat din materieorganicA~i/sauoxizide aluminiu~ifier. Solun aCldede sU178

CI VI. Clasa solurilor hidromorfe

. itat~~e:Urilor ~idrom?~e cuprinde solurile fo~~te ~i situate ~n conditii de'SlICun 0 ~enta sau clchc temporara, cu condlfil de anaeroblzare. Are ca

r1Z011tG, respectiv gleic, cand gleizarea are loc in partea inferioara aCuA.

ItlOlic<fa, r nesaturat in baze.

179

2. Solul gleic

Este tot freatichidromorf,cu apa freaticala 1-1,5m, daraparecaeC,htmai acid al lacovi~tilor in mediu racoros de padure, cu temperaturi de 6"650-800 mm precipita~i. Este intalnit in depresiuni montane ca O~,.-Borsec, Gheorgheni, Hateg, B~ov, sau submontane, precum Baia Mare,.rSibiu, Beiu~, sau in Podi~ul Sucevei, nordul Podi~ului Getic ~i chiar in,~'subsidente ale Some~ului ~i Cri~urilor, in Delta sau unele lunci neind~Fertilitatea acestui sol este redusa, dar cu drenaj, af'anare ~i amen~calcaroase se poate cultiva cu poromb, sfecla, nutrefuri ~icartof.

. tinirile pe locuri netede, temperaturi de 7-9°C, 600-900 mm

rtt ~n~~ri de cvercinee. .Re~tia este Cl;.cida.Ocu~a supra~etele red~se.in'iii ~IP tane ~i de glacIs dm vest,. m. ~ealunle y estIce~ podl~unl~

e pl~J11onvei ~i Getic, in unele depreslunl mtracarpatlce, pencarpatIce ~l"anier,Suce boara ~i pe locuri joase din Campia Some~ului ~i in crovurileatice,df '~run-ro~cat. Fertilitatea este redusa, cu p~uni ~i :t3neteslabe. Se

' 'ul,soluu~ndrenaje, af'anareOOanca~iingr~aminte, situa~e cand se cultiva" ehorapn .ant f10areasoarelm~.a._reale.

r' VII. CIasa solurilor halomorfe

. I rilor halomorfe cuprinde soluri cu exces de saruri solubile, ca, deClasalso~ sulfa~, carbona~, cu orizont diagnostic "sa" (salic) sau "na"

.pIU,S~o~le' provin din rocile locale sau din apele freatice mineralizate, in~C!d ~ima arida spre semiarida, care stimuleaza mult evaporarea ~iridicareahI e cI " .

d I . "· .~ apei cu saruri. Suprafete e pe care se mtm aceste so un sunt restranse,1j1,1'3~tie halofila OOeseadiscontinua (chelituri). Cele tipice apar in arealele dee .,~silvostepa,un~e evapo~ea ~stemare. .unt doua tipun de solun hldromorfe - solonceac ~l solonel -, ambeleD.seaproximativin acele~i locuri: pe depozitele saraturate sau cu diapire

'~ransilvania~i Subcarpati, in nord-estul Campiei Romane (Campia Brailei ~iia Ialomitei),pe unele poqiuni ale interfluviilor dintre Cri~uri ~i Bega ale'ei de Vest, in luncile unor niuri de campie, precum CaImatui, Ialomita,',1Sarat, Prahova, Buzau, Ramnicu Sarat, Siret, BarlOO,Prot ~.a., in jurol

'''r sarate,sau pe litoral ~ichiar in Campia Moldovei ~i Campia Transilvanieiurijoase,unde sarnrile se pot acumula.

"'::.SoIonceacul

libh ceamaimare cantitate de saruri, orizontul san diagnostic fiind "sa". EsteI~ ~u~, saturatin baze,cu reac~epH alcalina.Pentrua fi cultivat,necesita

penodlce,drenaje pentru coborarea apei freatice aerare OOanca irigatiiC h' " t ,u g IpS~.a. Rapandirea acestui sol este indicam mai sus.

2.Solonetul

d~te tnaj putin sa"""tu t .d. . "

(.

)' .

'.''In solon' I~ ra, are onzont lagnostlc ,,oa natnc ~l poate provem, reliefuric~acrel~v desalinizat prin coborarea nivelului matico Se dezvoltaI~a Cu I~o~e .~l netede, de campii, lunci sau terase, cu drenaj slab. Se

tnuri gle~VI~tI,can~ ocu~~ .supraf~t~le locale mai ridicate, sau c~· dar POate~e, ~cuP~d P~JI~td~~81 Joase. Se folose~ drept p~um,~I<tntenaja.recult~vat m anu plOIO~I,sau dupa lucrari de drenaj, af'anare,

r, cu glps, praf de lignit ~.a.

soIuIui din cauza apei freatice, sau/~iun orizont W;pseudogleic, ca rprovenite dintr-o sursa externa (ploi, inunda~i, irigatii in exces) eZU,partea superioara a solului. Aceasta clasa are 0 raspandire a;o:tregiunil~ ~i etajele bio-pedo-climat~ce, "cu ~eosebire in ~estul tani, Un£'1':'.e~e ~81 ume~. wAs~el,ea afe~te~ Campla de Vest, ~piile de su d~ ~Campia Romana, n'llcrodepreslUmlede tip crov, POrpunl relativ i111bS1de;lunci ~ichiar terase inferioare nefragmentate, depresiuni slab drenate l°tttrrextracarpatice, Delta. Tipurile principale de soluri hidromorfe sunt.l~Ca

solul gleic, solul negro clinohidromorf(sol negro de :t3neatii)~isolul p;eu~:iI. Lacovi~tile

;

Sunt soluri freatic hidromorfe cu orizont diagnostic G, caracteristicstepa ~i silvostepa, cu panza freatica la 0,5-1 m. Se intalnesc in came11;.,subsidentii din Campia de Vest, in crovurile ~i campiile subsidente dinPURomana, in paqile slab drenate din lunci ~i unele terase joase nefragmen'"apar ~iin paqile joase ale depresiunilor B~ov, Ciuc, Gheorgheni, chiarinJijiei sau pe unele alunecari. Vegeta~a lor este hidrofila, dar uneori exist!'padurile de stejar, uIm, frasin. Avand 0 aerare defectuoasa, fertilitatea estelfiind folosite ca paji~ti, dar drenate ~i af'anate pot fi cultivate cu cerealeitehnice, furajere ~ilegume.

3. Solul negru clinohidromorl (negru de fiineata)

A~a cum 0 arata ~inumele (clino), este un sol hidromorf de panta. in,poalele unor versan~. Aici sosesc apeIe de ploaie din partea ~upen~,versantului ce provoaca pseudogleizAri,dar apare ~i un proces de glel~.freatica acumulata in coluvii. Acest sol are 0 fertilitate ridicata pentrUpaJI~tameliorari de tip drenaj, af'anare ~i masuri antierozionale se cuItiva ~Iplante furajere ~itehnice. Da reiultate slabe la pomi ~ivita-de-vie.

4. Solul pseudogleicd~"

. Se dezvo~tape locuri umede ale climatului d"etip central-eu~ope~e fcpnn pseudoglelzare provocata de apa de ploaie. In partea supenoarii 'ficO:orizontul diagnostic W (pseudogleic) de culoare marmoreacee. Specl .

180181

VIII, Vertisolurile

Clasavertisolurilorcuprindeun singurtip, vertisolul, carear "

orizontul "y" vertic7, Este solul determinat de argile gonflabile e caalteman!Asecetos, umed. Se mai nume~e morogan sau smolnila, 'DsUb'j'respectiv prezinm retele de crapaturi adanci de peste 50 dmfie aCe,alunecare, iar dupa umezire, suprafata sa formeaza un microreli~f e~e"

,,gilgaI"s. Este vorba de mu~uroaie formate prin gonflarea mateS~~cl .crapaturi care se umecteaza, umple crapatura, gonfland ~i la suprafa; ul~'

movil*. Este ~n .sol negru ~a~ n~g~-cenu~iu, di~ ~cauza humus~~~iantreneaza gravItatIOnal pe crapatun ~I se amesteca m timp, prin algonflari repetate, in aproape tot solul. un

Fertilitatea este redusa, planteIe suferind cand de seceta, cand dcrescum. Sunt necesare drenari, afectarl adanci, irigari, ing~amjnte org: 'fosfor, ~.a" cand pot fi folosite pentru culturi de camp sau numai paji~ti. ~

Vertisolul este raspandit, in condi~i de stepa, silvostepa ~i foioase~cfunpii pana in Subcarpa~, dar numai acolo unde materialul parental e~Frecven!Amai mare au in partea de sud a Podi~ului Getic, U{lo

Teleormanului (Boianu, Gavanu-Burdea), in Cfunpia Banatului, Cfunpia'tla nord de Jijia ~imai pupn in Dealurile Banatului.

. iunile de podi~ poate fi cuJtivatcu vita-dc-vie ~ipomi fTuctiferi,a. In:g de camp. Necesita ameJioran, intre care antierozionaJe,~i'eultU

d.

1:tID . t"'elor In so ,..Pie l'

~rea9

osoJuJ2 Reg v' v

al te al "

'

Patura de dezagregan, ramase ne tera , e unor rOCImOl,ca~onnatpe

b. . ..d al

'I & ' I

S-a l~ 1 Ssuri <l.iJoessoide etc" de 0 lcel pe versanfil e un or, pe llunfi e

tie oe "J

1 ~ , v

e, arg, ~ampii~ichiar in munte. Areale e ocupate sunt restranse ~1pot aparea'~ras~,~I~oartediverse, de la stepa la ~unte. E~te ~ so~ sla~ ev~luat, ce seoond1J~1 anume echilibru cu eroZlunea. Pnn masun antlerozIOnale este. e mtr-un . "

I vpD res in pomicultura ~1VltlCUtura.,sitcusue

.. 3.PsamosoJuJ

: E un fei de regosol format insa numai pe nisipuri eoliene. Are arii mai

d:;',.pandirein s!epii Ii silvoste~ 1n,ordine. preponderentei s~p~telor:. Olteniei,Baragan, Delta Dunanl, Campla de Vest (mat ales m Campla

fIt Cfunpia Tecu~iului, litoraJuJ. Se adauga ~i dunele de la Reci dinIresiuneaB~ovuIUl.

r Pe hingiipenneabiIitatea mare, incaIzirea mult mai putemica a nisipului in"'aratiecu atmosfera provoaca in plus deficit de apa ~i favorizeaza deflapa,"Jitat~aacestui sol poate fi ameliorata prin masuri impotriva deflatiei (perdeleti~re,paranisipuri), irigiiri, ing~aminte organice, 0 anume agrotehnicii. in'f cazuridii rezultate bune Ia pomii fructiferi (mai ales cais, piersic, vi~in,mar), la vita-de-vie, plante tehnice (arahide, tutun, ricin, floarea soarelui,

f" plantefurajere (borceag, sorg, porumb ~.a.), fasole, chiar ~i pentru culturip (pepeni,secaraetc.). Nu sunt indicate p~itoarele,

4,ProtosoJulaluvial

,sZ.i°calizeaziipe cele mai tinere reliefuri fluviatile, respectiv pe fOlil/.~d~re ~IeIunci1or,Deitei, sau ale unor lacuri. SoIificareaeste slaba, suportfutd't,1~rn~~alnviouan,care .1nsAimprospiUeazalocuI en noi minemlenecesareriag' nt foloslte ca Pa.JI~tlsau forestler (saJcle, plop, anm), dar ~i pentru

ncole(ponunb, sfecki de zahir, floare. Soarelui),plante furajere, legume.' 5 S I' 0 uJaluvial

Este~, Unprotosol al '

al .IlrJilene' UVI mat evoluat, deoarece s-a format Pe aIuviuni situate. 1nUnd b'l ' ,

. Ocupa a I e sau rar mundabde ale lunciIor, Deltei, sau in preajma unor,IUIaluS,Uprafetefoarte marl, 9,2% din tara, ~i este muIt mai fertii deemI VIal Ali .

A d'Pr~int~' e un onzont e 20-30 cm, sub care se afla aluviu.niIe,

a eXcesde umiditate &eatica, salinizare ~ipericol de inundabilitate.-"...It!qteoa.\d " '. .

etritic proverut dIDdezagregarea roellor, rnmas pe Joe ~i Deconsolidat.183

IX. Solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate inglobeaza'i}de soluri, foarte diferite, in general intr-un stadiu incipient de evolu~edjncauze. Unele sunt recente ca varsta (protosol aluvial, sol aluvial,~protosol antropic), altele evolueaza de mult timp, dar pe roci compacte:1ila procesele de solificare (litosolurile); alteori, motivul este eroziuneade.'a apei (regosolul), sau eroziunea eoliana (psamosolul). in alte cazuri, acin stadiu incipient de evolu~e, provin din tipuri bine formate anterior,d"fost fie trunchiate de 0 eroziune avansata sau decopertate de om (erodrl

amestecate total prin desfundari (solul desfundat), , j

FertiIitatea acestor soluri este redusa, cu excep~a celor aJuviaJe ~ld

1. Litosolul

Se formeaza pe roci compacte, dure, precwri cele metamorfiee,11'1:calcare, gresii, conglomerate. Are grosime redusa. Se int3lne~tein ~uD~6,

r~st~se,. mai ales pe versan~, dar se poate i~i ~i in d~al~ri ~i p~dl~U;~bIOchmatlce sunt foarte vanate, sub padun sau paJI~tl. Conttn~ 10'Fertilitatea este slaba, depinzand ~i de condi~ile zonei bioclimatlce ,..

7 D.

I ..J<~. . ' 1 x . . onflare la u11leID at. verla - Hl:1UCtre,rasturnare (contracpe a llSCaC1UDe~1g" " ' itJtfC

8 TenneD australian indicfutd mu~aie inieIbate, de 0,5-2 ~ ~D1te 11li\fii"~e litorale,ell argile imbibatecu sodiu ~imagneziuprovemte~ apa vile4!

pringilgai'se intelegeun microreliefmamelonat,fonnat pc vertisolun,cutnO182

X. Solurile or ganice (histosolurile) \d'

Solurile organice euprind un singur tip, solul turbos, car: are fac,l,orizontul T (turbos), daca acesta de~e$te 50 em, iar sub el se afla gtratU artsepara de stratul mineral. Se intinde pe suprafete restranse, dar eu :xces; de'

~iditate ~iin aproapetoate unitatile de relief. Mai frecvent apare~:~ovmtracarpatlce (O~, Maramure~, Doma, Bilbor, Borsee, Gheorghe01,

184

. sau glaciare eolmatate (ea sub eulmea Gutin), in sectoare:laC1ar~pia de Vest (cfunpiile:Ecedea, Ierului, Cri~lor, Timi~ului),in

, din~ Some~ului~iOltuluifag~an, in lunca Dunarii~iin Delta.cdiJ1IUJ1~1:olului turbos pat.:tieiparestu?le ine~mpl~t deseo~p~se alefoJ111are lante higrofile. In arealele malte ~I reel predomma turbaclor UJ10r'~a, fonnata in mediul acvatie provenit din preeipitatii ~iin care

, ifi':foarte~; alb (Sphagnum), bumbaearita ~.a. TUl~bariil~~espeetiv~sunt'joa (11U~In arealele joase, eu exees permanent de a~~ .freatlea, la tur~lficareIbO(11~ate. tuf Papura, rogoz ~.a. Aeestea sunt turbaru plane, slab aClde sau.., ales s , d

. ~rb '~ d

.d~

pa (11... n.a eutrofe. Interme lara este tu a mezotr0J""mo erat aci a, cud. catego ..

, 10. atatfreatica,cat ~ldm pr~clpitapl.. , .. .., deapa fi lose~teca ing~amant organic, eombustlbll, matenallzolator, la

'urba:e ~urilor terapeutice. Daca este drenat, arat adane, fertilizat ~i dacaea namo 1.

f fl 1.

b, terenulpoate fi cu tlvat eu carto, oarea soare Ul,porum ~.a.c1una,

utoevaluare- intrebari ~irAspunsuri

\h Ce proeent din suprafa,to !~rii ?cupa clase: Am~lisolurilor ~i ~are este tip~lI1s01eel mai extins? (26,7%, lar tipul eel mal mtins este cemozlOmul eamble:% unnat de cemoziom cu 8,7%).

,Ce tipuri euprinde clasa molisolurilor ? (Balan, cemoziom, cemoziom cambic,'lornargiloiluvial, sol cemoziomoid, cenu~iu, rendzina ~i pseudorendzina).

Ea. in ee tipuri de medii geografice se fOrmeaza molisolurile ? (Sub climat de~silvostepain cfunpii ~i dealuri ~i sub climat u~or mai umed forestier -e cemoziomoide- ~i pe roci ealcaroase - rendzina -, sau pe maroe -lrendzina).IJPe ee tip de sol stau podgoriile Pietroasele, Odobe~ti ~i Panciu ? (Pe soluri

}),

,'~are s~nt tipurile de soluri cele mai fertile ~i mai productive? (In principiu,

I~e de1:1pce~oziomuri, formate sub ierburi, care sunt foarte bogate in humus).o n ee me~lUbioclimatic ~i in ce locuri s-a format solul halan? (11°C,

_~reclPi~i, sub stepa arida, pe loess ~i loessoide; pe latura de vest..pea. broge~,.pe laturamarinaintre Midia~iTulcea~iin lungulfosteiviii

, C gnndul Chiha ~iin estul Bariiganului).. are este sol I ti . A b, Ca u 'PICue su stepa propriu-zisa? (Cemoziomul).. re Suntb' I . ..n 10Clmatul !j1raspdndirea cemoziomului? (9-ll0C 400-500 rom. , evapotran . . '

SUdica' spirape de 700 rom; este raspandit in Baragan, C3mpia CovurIui,

,Jinuu pe~~centrala, Dealurile Tulcei ~ Depresiunea Nalhant, C3mpia Banatului'. Care'esteraseleDun~, C3mpiaJijiei,pe glacisurileBarladului~iPrutului).I ornulC<Ilnbi:01ulmolic ~el mai .terti! '!in Romdnia, ~i unde ~e fntint}~. ?. ~ sUd-eStul,:o~at ~b silvostepa, se mtinde pe 0 ~le 10estul ~l sudul fanl-

~.de la C Odl~ulU1Moldovei, Campia Teeueiului, cfunpiile de glacis ~i-~l in Cfun~rbura, vestul Bariiganului, in continuare, prin sudul Campiei,~' apare p~a~e Ve~ pe aliniamentul Carei, Salonta, Arad, Timi~oara, Deta;

e Cracau ~ In Podl~ul Se~lor, Campia Transilvaniei, Dobrogea, in, eaInt, B~ov ~ichiar in podi~urile Sucevei ~i Bfu-ladului).

185

Cand sunt desecate, drenate, irigate ~i fertilizate, solurile aluviale dbune la porumb, grau, orz, floara soarelui, cartofi, legume, zarzav au!furajere. Neamenajat, este folosit ca paji~tinaturale. atuI11

6. Coluvisolul ..

Se formeazape coluviiletineAdin treimeainferioaraa versantilorded \ ,

groase de peste 50 em, solul avand earn 20-30 em (orizont A sarac~ ~t.Fertilitateaeste slaba spremijloeie~ise folose$tesilvie,pomiviticol~icap~~~;

7. Erodisolurile l'

Sunt soluri care au avut anterior un profil bine definit, dar care au fo t '

panala baza ~u .decopertate. ~e om, ~cat nu mai pot fi id~nt~fi~ate ca tip. ~e .'

10 s~prafete mlel.pe versan.~l dealunlor,.~are s~t.formap ~~dm roci moi, f~ea 10 Subcarpapl Curbum, Subcarpapl Oltemel, Dealunle Cri~urilor I:Tamavelor, Podi~ul Barladului ~.a. Erodisolul impus de vant apare ~i pe' SUi,

plane, in arealele nisipoase. Erodisoluril~ pot fi ameliorate prin terasari, p~

silvice, Inerbari, ferilizare putemiea. In asemenea conditii, pot fi ftpomivitieol ~ipentru diverse culturi de camp. ..,

8. Solurile desfundate

Provin prin amestecarea orizonturilor diferitelor tipuri de soluriprinaraturi adaoci, de peste 50 em, astfellncat orizonturile diagnostice nu seobserva. Acest procedeu se practica mai ales In arealele pomiviticole,pe.)~!care neeesita Imbunatatirea regimului aerohidrie, sau in locurile unde seolucrari de modelare-nivelare, canale ~i drenuri. Rezulta mai multe sub~.,fertilitate, in funetie de solul de origine. Se folosese, dominant, pomiviticolpentru culturi de camp.

9. Protosolul antropic

Rezulta din acumuUm antropice de diverse materiale, cu grosimi de pe ,

care au intrat intr-un u~or proces de solidificare. Materialele respectivep?~de steril, resturi menajere, reziduuri industriale, resturi ale m~fl~Rconstructii, excavari de fundatii pentru drumuri etc. Pentru a fi folos1te ~ 1silvie, necesita remodelari ~i fertilizari. Pot fi date ca exemple. nlVemodelarea terenurilor nisipoase din eampiile Blahnitei ~iRomanatiulu1. I

. 10. .Unde ~e fn~nd ce;noziomurile ~arg!loiluviale ? (In fa "

sllvostepel, dar dlscontmuu, dm Moldova pana m Oltenia, apoi s' ~lde Vest §i insular in Transilvania). Imllar~

.. .11.S~lurile ce~nozi~om~oideau luat na§~ere~ubpaji§ti sau sub'paJl§tl,dar mtr-o penoada cand stepa era mal extmsa; in prezent, se pQ~llde padure). aflaSu

12. intre ce clase de sol face tranzi,tiesolul cenu§iu §i unde ~, "

sol de silvostepa, dar face tranzitie intre molisoluri §isoluri argiloi~e l~ti1'ld, '

I. ~ .

d. ~ I

~.. .1 UVlalefii:1eVlgat; se mtln e numa! m estu tanl, pe SIvostepa continentala d' , ~!J!

Dobrogea §i pe poala Subcarpatilor pan.a la Teleajen). In M13. Care este diferenfa genetica §i ca distributie Tntr II

pseudo.re~dzine? (Re~dzina apare pe ~oci calcaroase in toat~ etajele, ed::1Carpap §l Dobrogea, lar pseudorendzma se formeaza pe mame §i se d' t'llales in podi§uri §i Subcarpati). ISn

14. Ce diagnostic are, ce tipuri fnglobeaza §i unde se distribuie J;clasa argiluvisolurilor? (Diagnostic B argiloiluvial; inglobeaza b ]

brun argiloiluvial, brun ro§cat luvic, brun luvic, luvisol albic §i plan'Jreprezentative pentru treapta podi§urilor, dar urca §i in Subcarpati, rar irljos §i coboara chiar in cfunpiile inalte cu regim de padure). ,

15. Unde se dezvolta solul brun ro§cat? (Dominant, in cfunpiile,,

de padure: Vliisia, Gavanu-Burdea, Iminog, nordul Cfunpiei Olteniei'~"Podi§uluiGetic §i, insular, in cfunpiileinalte ale Banatului).

16. Cu ce alt tip de sol seamana solul brun argiloiluvial ~i p~'diferenfiaza de el? (Cu cel brun ro§cat, dar este brun §i mai larg rasJ1"dealuri §i piemonturi pan.ala 600 m - podi§UrileGetic §i Transilvan,D~aI'Vest, Subcarpatii, pe cfunpii piemontan-terminale).

17. in ce condifii se formeaza solul brun rO!jcat luvic? (Similare cu,S"

ro§cat, dar mai umede §i,de aceea, este mai levigat). "

18. Ce tip de sol argiloiluvial ocupa cea mai mare suprafafli?(~"luvic, solul reprezentativ pentru dealuri §ipodi§uri,urcan.d§iin munteleJ~

19. Ce aspecte specifice ptezinta luvisolul albic? (Are cea ~aIJalterare §i levigare dintre argiluvisoluri §i ocupa locul doi ca extln~~argiluvisoluri). . . 1 .,/-

20. Cu ce alte tipuri se asociaza planosolul? (Cu brun luvlc §l U

avan.daceea§iarie de rasp~dire,. dar mai ~sul~). ~ bisoll(fb,. 21. Sub ce tip de clzm~t !j1la ce ~l~tudme se formeaza camla alti,

chmat temperat-montan §l de tranzltle spre boreal-m.ont~\ roc'800-1300 m, dar urca §i la 1500 m pe versanti mai inchn.ap §l pe .

versanti mai lini' sunt solurile cele mai raspan.dite din Carpap). ezobai~22. Ce tip~ri de sol include clasa cambisolurilor? (Brun eu-m

ro§u sau terra rossa §i solul brun acid). . ' odi$Urf23. Care tip de sol cambic se fntinde mai mult fn ~ealurl !j1;ilvanie

(Solul brun eu-mezobazic, in Dealurile de Vest, Podl§ul Tean I~Getic §i Subcarpati). ~ ~ " ~ntre 400-

24. Unde se gase!jte terra rossa? (In sud-vestul tanl, Imasivele §i podi§urile calcaroase).186

. de cambisol are cea mai mare riispandire §i unde ? (Solul brunCe ~1P rafata tiirii,dominand Carpatii).

;(3,5%dIns6toclimat se fntind spodosolurile !ji ce tipuri de soluri cuprind ?

.26.S~alc~e munte, cu conifere §i subalpin; cuprind: solul brun feriiluvial §i.-a!bO101). care subetaje de vegetafie este specific podzolul ? (Pentru molid §i21,pentru

l . '}). d'agnostic au !ji ce tipuri cuprind umbrisolurile ? (Diagnostic A28. Ce. dl. sol negru acid, andosol §i solul humicosilicatic, ultimul este~ ,cupnn.,~J1c. . 1 . alpin). .

~jflc e~d:lsedezvolta andosolul? (Pe rocile vulcanice).I., ~9. C

nprocent din lara ocupa solurile azonale §i intrazonale ? (22,3%, adica

-,0 e _Co ~ " ). e~ sfertdin supuuata tat;l '. . O' ~

pajl. Care este cel m~i ra~pandlt sol azonal ~ (Sol~l al~Vlal, cu 9,2.Yodm tara).. 32. Care sunt tipunle hId~omorft de solun ? (LacovI§ze, sol glelc, sol negru. 'hidromorf, solul pseudoglelc).,033. Unde sunt raspandite solurile ~alomor.(e ? ~l\;1~ales in arealele net.ede dea ~i silvostepa cu evap~ra.:e mar:, l~ preaJ~a lVl~lor ?e s.are, pe ~ed~e~t~

, rate,in luncile unor raun de cample, pe htoral, m CampIa Transllvanlel §lpia Moldovei).

, 34, Unde apar vertisolurile !ji cate tipuri au ? (Pe argile, sub regim altemants - umed §i au un singur tip - vertisol).

, 35. Care sunt tipurile clasei de soluri neevoluate ? (Litosolul, regosolul,osolul, protosolul aluvial, solul aluvial, coluvisolul, erodisolul, solurile...date,protosolul antropic)..36. Unde se formeaza turba oligotrofii ? (In arealele inalte §i reci, in mediuICprovenit din precipita!ii §i in care cresc dominant mu§chi, bumbacarita §.a.;

turbiiriaeste bombat:a). '

DISTRIBUTIA REGIONAL..\ A SOLURILOR ROMA.NIEI,

L A.spectegenerale

~'a:in~a ~i~ distri~upa teritoriala a tipurilor de soluri pc 0 unitate t.eri~rial~lfi,Purilreglonal~ ca §l pe total tar3.,reflecm distribupa §i caracteristicile tlpunlor §l

In ceOr~e medlU pe timp relativ indelungat, in fapt structura geosistemului. A§a

ipuri :ve~ relieful,clima sau vegetapa se observa0 mare diversitatede ti,puri§i

, d ap~~:aeu aspec.t m~zaicat, tot a§a §~solurile Romaniei. sunt [oarte variate~organj p~ tOate tlpunle de pe glob, Imbinate mozaicat, dar zncadrate unw

.A.ceas~;l c~multe.in~rengawrifractale,mereu in evolupe. . . .SteI11Ulu'g~lzare §l dlVersitate pome§te tot de la cele doua caractenstici ale

la la in~~:a.nes~: relieful concentric tronat de coroana c~~tica §i poziti~;Cteregion ren~a mfluentelor extrem-europene pe carc Carpapl Ie transforma

ale ~llocale specifice acestor locuri.

187

Ca unnare, pe total far3., distributia solurilor este zonal-ce '

etajatA, dar ~i variata ~i local mozaicata. Acestei legitiiti gonc~subor~on~aza, sau ea Aseb:u:e~a pe ~te~e ~atm: a~etajarea conCentri:;~b) ~tnpla zo~alitate I~ ~~Pl1, POdl~U~ ~l d~aI~n: pe ~aralele est-veSt .t1.sudlce, zonalltate mendlana nord-sud III reglUmlevestJ.ce~i estice ~i n rlconcentricii in Podi~ul Transilvaniei"lo; c) un regionalism nuanfat p "apn.de dealuri ~i cfunpii in functie de cele patm influente exteme (atl~~ re,boreal-baltice ~i submediteraneene); d) intrazonalitatea §i azonalbce, idiversifica mult ~imozaicheaza toate etajele, zoneIe ~i regiunile de sotatesuprafaf3,de aproape25%dintotal. ' ocu,

De~i exi~ta.tranzipi ~ipat~deri in~~on~le .1ntreprincipalele tipuridjsp~cifi~e fi.ecarelAtrepte de. re~lef,.tOtu~l ~lst.nbuIrea acesto~ ramane fun~1rehef, IIIpnmul rand de regluntle ~lsubreglUmleg~omorfologlCe,in limite~"'flexibile,apoi de mezo ~imicroreliefulacestora.In mare, dimpiile au rn~JF-'dealurile ~i podi~urile sunt acoperite de argiluvisoluri, iar Carpatii prezi~etaje - de cambisoluri, spodosoluri ~iumbrisoluri. '

1. Solurile Campiei Rom'anej

Ocupand partea sudica, joasa, a tarii, Campia Romana este dominata dzonale des~rate in benzi mai mult sap mai pupn continui, orientate est-v~curbate pana la nord-sud in partea de est. In Oltenia, unde terasele sunt bine dei.tipurile ~i subtipurile de soluri urmeaza aceste trepte. Principale sunt molisolicare se adauga ~i argiluvisoluri (in arealele mai inalte, cu paduri de cverciriel..care se intercaleazasoluri impuse de: nisipurileeoliene (psamosoluri),de aIu'{crovuri ~i locuri umede-ml~oase (hidromorfe ~i neevoluate),de argilozitat\roci-maroe(vertisoluri),sau de climatularid (halomorfe). . i

Unnarite de la vest la estul campiei, apar insa ~i deosebiri de aso-solurilor, aproape confonne cu cele trei subregiuni de relief, dar ~i debioclimatic ale Campiei Romanell (fig. 47).

. Solurile Campiei Olteniei prezintii 0 dispunere paralela a benzilol1..zonal,orientateest-vest~icorespundin mare mersuluiteraselordunarene.Cern

ocupa terasele 1-2. Unneaza cemoziomul cambic pe terasele 3-5, iar la con~PiemontulGetic aparpence de cemoziom argiloiluvial~ide sol bn:,nr?§.cati~arealul teraselor se intind ~ipsamosoluri, dar mai ales in .vestul cam~.lel~ ..

Romanapului. Pe terasele 1-2 existii ~i petice de lacovi§n ~l solonefttn IDte ~n.pe lunci, soluri aluviale. Unele nivelari-amenajari executate pe dune au pUsprotosoluri antropice (in campiile Blahnitei ~i Romanapului).

l

10N. Barou, 1987, p. 136. aUuUiII Subregiunile geomorfologice sunt cinci, dar cele ttei de la est de Arge~eoriabioclimatic relativ similar ~i 0 evolupe mai recentii, motiv pentru care sunt u~i numite Cfunpia RorruinAde Est, iar noi i-am zis Campia Limanurilor.188 189

:! '1:1,15 I::;:;: "a:Z I\)'111- ijg

<t '&iI '2

CI:;

't;.,

'E:::!

a

0:: I .§,

u

.-' £.u .\:JZ

j,

u.

::Eu' '§-'1:1

.

.5 I<§

11CD .

:tu$111'S::

.111 ..::!

r53

.!:P

2. Solurile Campiei Banato-Cri~ene

Trei reguli de baza pot fi observate in distribuirea solurilor din earna tarii:

, a) ~dominare a ~olurilor int~a~onale ~i az~nale, cuyeste 50~~ ~ ¥~de nurnat 25% a solunlor zonale tlplce, restul fimd solun de tranZl!lC,, "

loc determina un aspect foarte mozaicat,b) 0 distributie in fa~ii zonale nord-sud in care molisolurile ~e~u~

mai joase din sud ~i centro - vest, iar argiloiluvialele, paqile mal indealuri~inordulsome~an; dul'

c) 0 regionalizare de la sud la nord in trei subregiuni, in care.s~ v '

Banatului) e dominat de molisoluri (asociate cu lacovi~i, s?IO~e~f1,~l(aspartea nordica (Cfunpia Some~ului) este ocupata de arglluv1SOu~2:jsoluri gleiee ~i pseudogleice), iar subregiunea centrala este ?c t .tate;cernoziomurile propriu-zise ~i apar solurile brone luviee) ~1un1mozaicata, eu predominarea solurilor intrazonale (fig. 48).190

.. to 100..... Solurile Campiei Centrale cuprind Cfunpia Teleonnan plUsCfun~ie a Ialomitei, pana la aliniamen~ Oltenita-Teleajen. Se caracte~-benzt paralele est-vest de molisoluri, dar ~l de argiluvisoluri ~ cu relati .

la care se adauga vertisoluri ~i soluri hidromorfe in nord ~iIacovi~ ~i~~ disest. Pe terasele Dunarii, intre Turnu Magurele ~iGiurgiu, sunt cernozio one!11~

~p, cen;0zi?muri cc:mbic~~i~cernoziomuriargi!oiluviale, dominant ~u2~ tJ~:~l sudul camplilor BOlanu ~l Gavanu-Burdea. Mal la nord sunt solurile b CU11PI

?run~ ro~cate luvice?fo~ raspandite ~ ~ cen~ a acestei subregi ~11e ,m Gavanu-Burdea ~lVlasla. Partea mal nordica, cu blOClimatde padure UIu,dai.luvice (Cfunpia Pite~ului), luvisoluri albice ~i planosoluri (ambele 'dareso~T§rgovi~-Ploie~), adica toata gama clasei argiloiluviale. °nuna

. C2I..sol~ri intrazonale se .remar~a v~rtisolurile, ~ mai ales in nordul ~BOlanu ~1Gavanu-Burdea, apOl solurzle hldromorfe (m estul ~i central bdin care lacovi~tile in est ~i sud, suprapuse molisolurilor, ~i apoi solu~~ .'.(spre sud ~i est). '.

. Solurile Campiei Limanurilor (CfunpiaRomana de Est) coresp "

mai mare areal de molisoluri cemoziomice din tara noastra" (N. Barbdominate de cernoziomuri ~i cernoziomuri cambice. Zon~itatea ~iilororienteaza insa, aici, nord-sud, adica zona/itate meridiana. In est, pe terasaGura Ialomitei, se gase~ sol Mlan in petice. Unneaza cernozio~

B~anul~ ~i pana in sudul ~piei. ~vurlu~u~ui ~i sud-estul Cfunpie~'i1ooF~ta a trela este a cernozlOmulUlcamblc ~ldomma vestul, nordul CovurhiIu1vestul Cfunpiei Tecuciului. Exista ~i 0 a patra ~ie zonala, cea a cerno;fiI.argiloiluviale, care fac tranzitia spre bnm ro~catele Cfunpiei Centrale ~i spcenu~ii din Podi~l Moldovei ~iglacisurile subcarpatice viticole. "

Azonal ~i intrazonal apar: psamosoluri (pe dreapta raurilor,~

Calmatui, Buzau ~i pe stanga Barladului), halomorfe. ~i .lac~~vi~ti.(In.~subsidenf3" pe valea Calmatuiului, pe unele crovun ~1vat see1 dm ,.

protosoluri aluviale in luncile vailor.

"

Fig.48. Solurile Cdmpiei §i Dealurilor de Vest(dupa M. Geanana ~iN. Florea).

,) ~~c~~~~I~ din C~p~a Bana.!"lui sunt din clase~lemo/isoluri ~i in.n:azonale.~llJni~a n de stepa ~l stlvostepa. Cemoziomul se gase~ la vest de almlamentul

cf.'U1uivera,pc l,?Cu~~ai zvantate, respectiv in vestul Cfunpiei Aradului, Cfunpi~~Pia ~l C~plel Vinga, Cfunpia Jimboliei ~iporpuni din Cfunpia Timi~ulU1

-.,cainPia~cat. ~a est, pe cfunpiile de glacis ~i piemontane (est de Arad, est d~°Jnul Qr 'l~V~l), in arealele silvostepice, se intind cemoziomul cambic ~~

in carngl.?'IllV!a~.Solurile hidromorfe, in ~special lacovi~tile, ocupa m~PUleTltru~ului, Arancai ~i Aradului. In sud-vest exista ~i vertisoluri ~1

191

l

soloncea.cu"!,iar la Teremia (su~-ve~l ~~piei Jimboli~i)~i pe aloe '..

AradulUl, ~l psamosoluri. Lunclle ~l campllie de subsldenta (tnde ~Timi~ului~iArancai)prezinmintinsesolurialuviale, osebl

. Solurile Cimpiei Centrale se intind peste toata CfunpiaCri ' '.

~i Careilor, respectiv pana la valea Crasnei. Domina solurile intrazon ~~I1.1~t;;alaturi de molisoluri ~i argiluvisoluri. Dintre molisoluri, aici "urca" ~.e ~IQ'cemoziomurile cambice ~i cemoziomurile argiloiluviale, dar ele 0 In,sua.

(A CA . B 1 . ~

d ), eupaP

vest In ampla anatu Ul ocupa partea e est, respectlv la vest de al' .~'Carei-Salonta-Arad. Pe treapta estica, mai inaltii, a cfunpiiloi de glac' Inldinnordarg'iluvisolurile,cu tipurilebrune~ibruneluvice. IS,"COb:

Dintre solurile intrazonale ~i azonale, se mentin li:icovi:jtiledi"coboara" din nord ~i soluri gleice ~i pseudogleice. Exism ~i solu ~ sudpsamosoluri (Campia Valea lui Mihai), solone,turi ~i vertisoluri. Es~ al~pedologica cea mai mozaicata din Campia de Vest. e

.. Solu~iIe C8m~iei ~ome~ului (la nord ~e.raul Cr~na) sunt de tipp~cu chmat mat umed ~l mat rece. Ca urmare, atCInu mal sunt molisoluriJ1I!lacovi~ sau soloneturi, ci numai argiluvisoluri ~i soluri gleice ~ipseudogleilextinderemareau solurilebruneluvice~iluvisolurilealbice. .

1._

Bi :II :~'I ~'"", _ ..a'~ 'i:g..~.'-

1i 13.. O

..-it

.. '$

.

581 III ~ s~I""~' 'II' .

' ~ rl .it" .'.

".

'

." 8; "~ .

'

...1 w>1- 1t

1'" ,;;;'" :!II.

..

.

"

..

I...

. '

..

'

.

:i-

.'

.

J.

.

..

..

~

.

a

.

.

... ...

m.

' ..

..

.

.

:

.

..

.

.::"

..

..

.:

:.

..

.

.

.

.

"!t

.

..

.

..~

.

":

.

:'.:'.

'

''tit' Z '1:;-. ..~ ""w.-

.

I.

..

.

._

..

..

..

:.

.

..

.

.

.

lfi...

..

...

1

..

.. ..

.

=

...

. ..

.

.

..

.

.

1.

.

..

.1.

.

.

.

.

.

.

..

..

..

"

.

.

.

.

.2

i...~.

.

.~.

'

.

..

:.

.i:.

.

..:

.

il.

~..

.

.

.

..

.

.

;,.,

.

..

. .

.::

.

.

..

.

.

..~:.:

.

.

.

.

.

.,.

.

..

.

.

.

-.

..:

.

.

.

.

1.. II...~li~"" .. :"

'. .' I' ; ZJ'I~I lb..

B .... .

[3 E8 83" ......

,.... ', ,'. . ,.: ... '.', ,._,.. -'. ',". ,-' , , ' " . ' ~," '_, ,_,." _' .' '-'. c.

.,. i..i.. " :'~o ... . i .. ':'c:--.' '1:0' .' en 0'. }.. ..

:.~. .' .~:.. ~ ... ...NN. .'NP /

y

3. Solurile Podi~ului Dobrogei

Sub aspect pedologic, Podi~ul Dobrogei este 0 prelungire estica a~Romane, dar la 0 altitudine de podi~ jos ~i cu climat continental at:pedologic, el devine mult mai uniform, datoritii dominarii extreme a loessloessoidelor ~i drenajului, in general foarte bun. Aici se intind molisolurile, 1"

90% din Dobrogea Centrala ~i Sudica ~i ceva mai putin in cea Nordica, un~iditeva soluri argiloiluviale ~imai multe soluri intrazonale ~iazonale (fig.

Solurile bi:ilanesunt aproape total specifice Dobrogei. Ele apar inimportante: una vest-dunareana, alta perpendiculara pe prima avansenordul fostei vai Carasu pana la Basarabi ~i 0 a treia, pe fatada complexului \Razelm (intre Capul Midia ~iest de Tulcea, cu pmrunderi pe vaile Casim~e~i Taita). Cu multe discontinuimti, solul balan este intaInit ~i pe Glacls~I'dobrogean - intre Tulcea ~ivalea Luncavita. .

Cernoziomuriletipicesuntcelem~ intinse,ocupandmajoritatea.~11

Sudice ~i Centrale, dar ajung ~iin nord, in Depresiunea Nalbant ~i Dealun euneori ~imai ditre vest pe locurile mai joase. st I ~

Cernoziomurile cambice ocupa suprafete mai reduse, in. sud-v~ ?nalestul Dobrogei de Sud, nordul Dobrogei Centrale, in parp.le mal IDealurilor Tulcei ~iin cele mai joase ale Podi~uluiNiculitel. .

Solurile cenu:jiiap~arn~~ in nord, imediat sub ar~iluvi~olundi ul 6/Rendzina urmeaza apanpIle de calcare mezOZOlcedm ,Po d maio

resturile din Dobrogea Centrala ~i ivirile de calcare sarmatice din su, ,"Podi~ulNegro Voda. . A t ale'"

Argiluvisolurile sunt reprezentate numai in partile ~al m~eice.,;)Macin, Podi~uluiNiculitel ~iPodi~uluiBabadag, prin solun brune UV

192 193

Solurile intrazonale ~i azonal~ sunt prezente mai mult In nOr' .,Dobrogea Centrala. Apar: regosolun (cu precadere pe versantii y' 'ld .~.ai vailor Casimcea ~i Slava), litosoluri (In Mun!ii Macin ~i pe ~nelal.or d1mai pu!in lacovi~ti (In jurul limanurilor), soluri halomorfe (p e lOsnisipuri ~i In jurul Razelmului), psarnosoluri (pe cordoanele de ~r?Har~ova ~i Dunavat) ~i soluri aluviale pe vai. e nlSlp

Intrucat solurile Dobrogei Centrale sunt similare cu acelea d' .Sudica, pot fi deosebite In Dobrogea numai doua subregiuni pedolog' l~ ~"

· Solurile Dobrogei Central-Sudice sunt dominate de s~~e..cemoziomuri tipice ~i carnbice. Aceasta subregiune are Insa dOlliiUn "

dunareana, cu mai multe soluri balane, plus ceva regosoluri, ~i Yaria::~lamai arida, cu cemoziom ~i cemoziom cambic.

. ~ Soluril~ Dobrogei de Nord, u?TIe~ ~arietatea~iene~giareliefulu~l vanetatea roctlor suport de sol. .Parpl~ mat Joase, cu 10essOlde, impun,molisoluri cu tipun. ~e cemozio~, lar mat su.surI?eaza .soluri cenll§ii ~i aIg~rbrune luvice. Tot atCl, calcarele unpun rendzme, lar petIcele cu alte roci duinselberguri, determina litosolOO sau psarnosolOO (la Dunavan. Deci, .Nordica este mozaicata pedologic, aproximativ ca ~i relieful ~ilitologia.

. te regionarea, ca ~i in carnpia sudica, se contureaza doua(1Ve~ 1 12.- P.. tate tot de 0 t .JI~ de1urllOlt este Piemontul Cotmeana-Ciinde~ti, cu soluri bnme luvice ~i

{.,aest de(ca c;:iIn Podi~ul Silvaniei), In general pseudogleizate, la care selblce 't . . alhJria oluri ~isolun mtrazon e. A A' . . . ,

Ii~ipianos dOlt este Piemontul Oltean, m nordul Carnplel OltemeI, cu toam

. {.,~"e.s~l~rilor, respectiv b~ ro~cat, b~n ro~~at lu,:,ic. etc. pan~ laar~llu~lSemai pu!in pse~dogl~l~, subreg.mneafimd mal bme drenata, la

{!uflalb~C,e versanti erodlsolun ~lregosolun.adauga, p . ,

I' Ie Dealurilor Vestice. So UrI

". . d ca~iIn Cfunpiade Vest,pe direc!iemeridiana~icontinuazonalitatea~i.se.lD~~cesteiaspree~ dar l~altitu~i ?e deal~ ~ipodi~OOjoase (fig.48).1\u

. ahza: an cu soluriledin POdl~ulGetIc, m specIalcu partea de la est de Olt. In"asemstanr dealuri, cele mm joase din Romania ~i cu pozi!ie vestica, deci maiace 0 . ... d rafit fiunnaritematmultecaractenstIclpe ogeog ce:~,POuniformitate mult crescuta fata de Campia de Vest, prin dominarea,a~s~lurilorde la sud la nord, inclusiv in depresiunile golf, cu specificarea ca

[U~tea din unna se Intind mai mult subtipurile pseudogleizate; solurile,~nalesunt reduse;

. j,J)Intre argiluvisoluri, foarte intinse sunt solurile brune luvice, care scad~~apropor!i~~prenord, .fiin.dac?~p~iate de l~vis~luri albice, m~ ales In.urileCri~anel~lSome~ulUl(Sllvanlel), ~Imult mat pupn de planosolun;~) condi,tiile locale de drenaj, expozi!ie, roca ~i relief conduc insa la'"areletipuri de deosebiri: solurile brune luvice ocupa versantii Insori!i ~imai

,..'iafi(e:empl~, In, D~al~rile P?gani~~lui, Podi~ul Li~ovei, ~~~ului,. Orad~i,. npl,FagetulUl,SalaJulUl,trecand ~l m Dealunle ChlOarulUl),lar luvlsolunle

~. s~ intind pe locuri mai netede, versan!i mai putin Inclinati, pe terase ~iun (ca, de exemplu, la poala nordica a Mun!ilor Codru-Moma, nivelul de

a~esu~Mun,tiiPlopi~~iMese~,culmile Dealurilor Crasnei ~iFagetului);to; IroClledetIpmontan,ce apar ca iviri insularelocale,determinasoluri specifice:rdare andosoluri (Dealurile eruptive din Podi~ul Lipovei, Magura Pancota,~ ~sub C?dru-Moma), cristaIinul impune solOObrune acide (Magura Buzi~,'~ra~~mleuIUl,De~ul Prisaca, Culmea Fagetului), iar calcarele determina rendzine'e) e~o~, Dealunle Rabagani, Culmea Prisnel, Podi~ul Boiu);':t) DeC:;ll~eaafecteaza des arnbele tipuri de soluri zonale, indeosebi pe versan!i;. Solu~le de Vest prezinm frei subregiuni pedologice (ca ~i Cfunpia de Vest):

ye~ispo:l.e De~luril?r Banatului au aproape In exclusivitate soluri bruneI · Sol .ICluvisolun albice, plus purine intrazonale.

1li\JiS01:1I~b~eal~rilor Cri~anei sunt dominate de brune luvice, dar pe culmidogleice .a Ice, lar In depresiunile golf se exprima mult mai bine subtipurile- ~lpseudogleizate,aparand ~isoluri hidromorfe.

l

4. Solurile Podi~ului Getic

Podi~ respectiv, sub aspect pedologic, reprezinta 0 continuare\zonalita!ii din Cfunpia Romana (de Vest ~i Centrala, pana la Dfunbovifaltitudine tot mai crescuta, pana spre 700 m, ~i totodata primiri\submediteraneene,in specialla vest de Olt. De~i,ca relief, Podi~u1Getic;euniform, totu~i, varietatea altimetrica, adancimea ftagmentiirii,varietate)logica ~icea a rocilorde sub sol fac ca patura de sol sa devinafoarte variat~

Ca regula generala, se pastreazii zonalitatea latitudinalii, d¥\ooscilante ~i cu Intreruperi. Solurile zonale de,tincea mai mare proporpexclusiv argiluvisoluri in cea mai mare parte pseudogleizate, ~a_intrazonale sunt variate ~i se suprapun acestora. Sub aspect pedologlc,dS'oarecum cu Dealurile Vestice, care ~i ele au riumai argiluvisoluri, d~,tipurile cele mai evoluate (brune luvice ~i luvisoluri albice), In timp:<;:Geticaretoatagarnaargiluvisolurilor. ..

Se succed, de la sud la nord, urmatoarele tipOO:brun-ro~cate,P"'#.luvice, brune, brune luvice ~i luvisoluri albice asociate cu planosoluri. 1pU:~

intinse sunt solurile brune luvice, cu deosebire pe arealele.cen~e ~..Piemontul Cotmeana fiind asociate cu planosoluri. Luvisol~nle~blce,. Cocu planosoluri,ocupa mai ales ~ia nordica din piemontunle ~~de~, luiGruiurile Arge~ului ~imai putin In nordul piemonturilor OltetulUl ~lMotrUci'

Solurileintrazonalesunt dominatede vertisoluri,care staupe ~ei, .raspandite oarecum neregulat pe interfluvii In sud-vestul C0tJ11~1pie.Piemontului Oltetului, dispersat In Piemontul BaIaci~ei~i nord-ve~c~ri mMotrului. Pe multi versan!i s-au format regosoluri, Iar pe un~le10podpu!in drenate sunt soluri hidromorfe. Pe luncile destul de larg1a ~ d~soluri aluviale. Nu lipsesc psarnosolurile, pe locuri restranSe,la nor

194

~~eA .jO§j cth:d1-ru1Alehedinfi din apropiere, el este diferit de cel Getic, fund apropiat pedologic. aproPlere,cu cambisoluribruneacide~icurendzinepe calcare(fig.47).

195

196

Fig.50.SolurilePodi~lui §i Subearpaplor Moldovei §i Ciimpiei Gala,tiului(dupa M. Geanana ~iN. Florea).

vf~~un.1eintrazonale !ji azonale sunt fonnate din: soluri neevoluate (aluviale,

iOlu~6~egoSOlUri,erodisoluri), care ocupa fundul viiilor ~i parte din vers~ti,UviipI om~rfe (i.n sud ~i est), hidromorfe (pe viii, pe alunecari, mai rar ~l peASOcieane) §?vertisoluri (insular, in nordul Cfunpiei Moldovei).~6catar:a tip~rilor de sol pe subregiunile Podi~ului Moldovei este maiilrna~idIn ~od~§ulBarladului, unnat de Cfunpia Moldovei, ~i oarecum mai.. SOlu~~lnata?e~ilu~isoluri ~ Podi~ulSucev~i. . ~ ..~IsilvosteePO~I~ululBarladulUl se succed, ca tlp~n, III etaJe-zonale?de l~!~ PaniiI )a ~1llsod-est, sau de la cemoziomuri ~i mai ales cemOZlOmun~ dinunn~~.vlsolUrilealbice ~i solurile brune luvice de sub padurile de fag,~olisoluH~Ind mai intinse.

"fUtov~ocu~ arealelejoase de silvostepa din Podi~ulCovurlui, sud~stulel, Cohnele FaIciului ~i sud-estul Podi~ului Central Moldovenesc. Intre

197

· Solurile Podi~ului Silvaniei se caracterizeaza prin e",solurile brune luviee ~i luvisolurile albiee, la care se adauga g~h~,elinohidromorfe §i,pe insulele cristaline, brune aeide. §l sol

6. Solurile Podi~ului Moldovei

Podi~ul.M~ldo.veiprezinm .unnatoar~lec~acteristici pedologice' ~

. a) ~ distri?upezon~l:taJata ~e~ dtrecpe aproape meridiana.' .'.mol~sol~m (s~lun de ~pa-stlvostepa) l~ sud~st .§i est, continuand~~ t11argJl~vlsolun,.spre~est ~lnord-~:st, specl~ce.padunlor de foioase;dinu se .,solunle cemozlOmOide patrund ~lIIIdepreslunIle Neam! ~i Cracau-Bist . e.mo!

b) ambele clase con tin aproape toate tipurile; nra,c) solurile intrazonale ~i azonale apar pe spatii mici, dar free

115din totalul podi~ului; vent, OGu

~ d) trep~ele ~tajarii z~nale, in~icate ~e N. Barbu (1987), sunt ocupate in ()'.unnatoarele tlpun de solu~: cem?ZlOm~n (sub ~~-100 ~), cemoziomuri cambi80-~00, rar 2~0 m!, solun ~nu~ll, de stlvostepa l~alm (~tre 200-300 m), sohibluvl~e, sub padun de fag (mtre 300-450 m), luvlsolun albice, sub fag §iam .

comfere (la pste 400-450 m); ",.'e) eele mai raspdnditetipuri de solOOsunt: solurilebrone luvice,cemozi..

cambice ~isolurile neevoluate (aluviale, coluvisolOO, regosoluri ~ierodisoluri): ,,"

Cernoziomurile, Ca soluri de stepa, au 0 riispandire redusa, continsud-estul Covurluiuluipe terasele ~i glacisuriledin sectorul inferiorat BfuladPrutului, dar ~i pe vaile mai mici, ca Tutova, Zeletin (Colinele Tutovel(DepresiuneaElan-Horincea),sauin CfunpiaMoldoveipe Bahlui,Jijia~iBa§eu(

C:er~ozio"!uril~ argi!oiluviale a~ ~ in~ndere .nese~!ficativ~ spre ~ncu arglluvlsolun,malalesIIIparteamalmaltaa POdl~ulUlBarladulUl. "~

Solurile eemoziomoide apar catre nord-vest, in podi~~rile FaIt~_Dragomimei, trecand ~i pe in~uarile din Culmea Siretului (Rugmoasa,BucDersca), sau in depresiunile Ne~! ~i.Cracau-Bistrita. . ~ .' ~(~

Rendzinele s-au fonnat pe lVlnle de calcare sannatlce, III pOdl~unle(Moldovenesc ~i Sucevei. " . '

Pseudorenzinele se intind in petice, acolo unde apar mame, mal .nordulCfunpieiMoldovei~inord-vestulPodi~uluiSucevei. "

Solurile eenu!jii, ca soluri de silvostepa inaIm ~i de padure, se intind.1~e>estic §i sudic al argiluvisolOOlor, incepand din sud-estul Colinelor Tu~ve~, I~FaIciului ~i urmiiresc in continuare marile cueste care marginesc. c~p:a rilo;.este 0 ~ie cu vii. Patmnd ~i pe unele areale mai joase din zona argIluVlSO U .,exemplu, pe ~eile Culmii Sirctului sau pe anumite terase. '. e luvils

Solurile brune argiloiluviale apar s~~ i~ arealul ~oluf!lorb~~ din ~I

Solurile brune luvice sunt foarte raspandlte sub padunle de . pe reiCentral Moldovenesc nordul Colinelor Tutovei ~i Podi~ul Sucevel.

mai netede se asociazA cu planosoluri, ca ~i luvisolurile albice'.~.1 . care cO'Luvisolurile albice ocupa cele mai inalte portiuni ale podi~...u~are ~iin

fagului ~i amestecului cu conifere, respectiv ~ii sub mWltele .Obcroa 450 111.Podi~ul Dragomimei, Dealul Mare-Hfuiau ~i Podi~ Bc1rladulUl,la peste .

ele, cemozi~,!,u~ are 0 Intindere redusa, mai ales pe terasele joase ale B ~

sau altor val dm sud~st. Cemoziomui cambic este eel mai inr ~<II::

ocupfu1dterenurile de sub 200-250 m altitudine. ~i cemoziomul argi~s. dUll' .petiee, pe linia sinuoasa de contact cu argiluvisolurile. Pe ivirile d ozIUViQI;

Centrals-aufonnat rendzine.Undeexistamediude stepalnaIta~i ~caJ.cared300.m alti~~e~ se ~ ~i s~IUricenu~ii, respectiv in sud~stut Co~~ ( ,Colmele FaIClUlw,trecand apOlpe Coasta I~ui, marcand ~ipreze ta lI1elor-

Zona argiluvisolurilor mcepe cu un etaj slab dezvoltat de :'1 ;;nor"",...unnat, sub paduri de fag, de cel mai extins etaj, cel al soiului bru

oirun Qr;

I. . ~ . d

.Pod

'I C tral n UVIC

ee e ~ m~ parp. In I~U en Moldo~enesc ~i nordul Colinelo ' <;,\!1locunle mal netede Interfluvlale,solul brun IUVICse asociazacupIa r l'ut!i1malte areale,de peste 400 m, din ColineleTutovei ~iPodi~ulCentral~S~~lri.aocupatede luvisolalbic, asociatuneori cu planosoluri. ° ovel11

Solurile intrazonale sunt compuse din: hidromorfe ~ihalomor/; ..I

.I

.al . Je, Calit

petIee pe unCI,pe une e terase Joase, pe unecanle unor versanti ~i'Depresiunea Elan-Horincea; tot pe lunci exista soluri aiuviale 'iar 'pmglacisate apar eoluvisoluri; pe versanp, cu precadere in Podi~ulCovUrl~iTutovei ~iColinele FaIciului, se gasesc regosoluri ~ierodisoluri. '

. Solurile Cimpiei Moldovei, de~i situate mai la nord, suntdominant din molisoluri, datorita malpmilor reduse, in general sub 21int1ue~!elorcontinentalismului estic. Nu lipsesc insa solurile intrazonale.

~nu:~.m~lisoluri, ee~nozi~mul e~e slab ~ezvoltat, cu predidere ~BahIUl,JIJIa~I B~eu, urcand ~Ipe un11versant!. Cemoziom1J.rilecambicbcea mai mare intindere. in mod insular, sau ca ~ii restranse, apar ~iceni&l;argiloiluviale la contactul cu argiluvisolurile vecine. Nu lipsescpseudoredin nordul Cimpiei Moldovei, unde se ivesc mai des marnele. Pe culmilemai inalte de 180m exista ~isoluri eenu~ii.

Dintre argiluvisoluri, altitudinile reduse din Campie nu au pe~formarea solului brun argiloiluvial, dar pe suprafe!e reduse. . .

Solurile intrazonale se remarca prin: vertisoluri (in Campia mal~B~eului, unde se asoeiaza cu eemoziomuri cambice), aluviale, hl.dr(J~halomorfe (pe lunei), eoluvisoluri (pe glacisurile joase), regosoluri ~l er,pe versanp, mai ales in est ~isud. . . ,.-.

. Solurile Podi~ului Sucevei apartin unui mediu de padure, mal rece~J(circa 6-8°C media temperaturiloranuale), uneori chiar cu amestecde fag -~i'To. ..

I. . ril

..dar I d P".:.1ure solul cerI1l

pnnciplU,.Ipsesc eemo~omu e tIplee, Aaparee e e ~ ' . ante suDr.rendzina ~Ipseudorendzina, plus, foarte restrtins, solul eenu~lU.DO~) ,brune luviee(sub fag) ~iluvi.solurilealbiee(subfag ~i.amesteccu conI ;es~b pf

Cemoziomoidul, de~I are caractere de mohsol, se fonne~a tara infoioase, la temperaturi medii sub 8°C, ~iare eel mai intins areal . In t~subSucevei, patrunzind ~i pe ~ile Culmii Siretului. Solul brun luvre ~J-W.rl~1.de fag din Podi~ul Dragomimei, Podi~l FaIticeni ~i Dealul M~ref1re di~ -. d COOle ,cu planosolul. Unneaza luvisolul albic, sub fag ~I amestec e . M:ffi~ieunitara pe piemonturile ~i glacisurile de sub muntele ObcIna ::parple inalte din Podi~ulDragomimei ~iDealul Mare-HarHiu.198

u$iU (de silvostepa inalm ~i paduri rarefiate) se ive~te pe ~eile/Ill cen.

w 5iretUl~~trazonale sunt dominate de hidromorfe, mai rar regosoluri ~isolll:rle

jSOlufl.' Ie Podi~ului Transilvaniei

SolUrI1.aI

. area ~i asoeiereasolurilor m aceasta regiune prezinmurmatoareleLOc IZ

.ctcrc: d'stributie zonal-etajat-coneentriea, "configurape impusa de prezenta~~0 'atice'" (N. Barbu, 1987), dar variata ~i mozaicam (intrazonalul ocupa

,,' J ca;afata),datorita condipilor locale de relief, clima ~iroca;

ihotPolis;/urile (mediul de silvostepa) oeupa partea centrala (dominante in. ? ~ransilvaniei,cu prelungirim sud-vest),iar argiluvisolurile(mediul depI)jormeazacercuriconcentricem exteriorulmolisolurilor~i sunt solurile:: dc departe cele ~~ intins~ ale ~o.di~ului,m~ ales c~le brone luvice; .J.,c) in Subcarpa!ll TransIlvaniei apar ~I umbrrsoluri (andosolun) pebmeratele vu1canice (fig. 51).

MOL\$OI.URI

r::;-"13 CernOllomunumblte (33cemotiomuriL2...J tamUlee~icernoziomur\)

CIJ CernOtiOmurt argimilu¥iale[;;'"I Rerto1;ne{78rennine.wlun brune eu-L...L...J .melQ!)UIc.e ~i so\~rIuruneluute)r-;:;--, pseudarendtice. soluriwnotiomoi<!e,~ w\~ribruoe.eu'metoba1ice ~I)Oc8lsDIuri

l1~re t!loo\\idrlJmDrfeAAIOI!.UVI$OUIIUm SaWrl brun-roseatesi solun\)I"un-ros-

L..:!...J tate lu.ice ,. >m SoIur)bruneluv\teslsolunbrune(argi-~ lo\\uvla1e) .[]] Soluribruneluvite~iplanosolurim Luvi$o\urialbite

CAMalSOl.lIRI

m Solori br~ne eu .mezobatiter-;;-"114. Suturibruoeeu-muobnite. solunbrune~ stiCe~Isoluribr\me\\Juicern Solunbruneacide

SOI.URIIiIOROMO"f£

[illlatOVI~i (ml ~i$!Ilurigteice(2eb),fret-~ w.ntdrp.!\ai:eL1.!J Solud pseudogleice luvitesi albice

Vl:ltTI$OlU"I

., [IDVertiso!uri;!..:jtj"" SOli/ill N£1!VOlUATeSAUTRUtlc,\lIAn

I~ I '29 ISolori aluviale s\prOfosoluri aiuviale.;f-'/ . [1Q] Erooisoiun~ire90solun

.'-, to

~,;

Fig.51 .. . SolurzlePodi:jUluiTransilvaniei (dupa M. Geanana ~iN. Florea).- A10lisOI .1~0I17u1ilirrle .cemoziorniee de stepa sunt restranse, aparfuld foarte pu!ine'St de cQmbrce.Se dezvolta msa mult eele de mediu forestier ale camr suprafete

mUlt transfonnate in silvostepa antropizam sau araturi, cum sunt199

dopa M.GeanaM ~i N, Florea

cemoziomurile argiloiluviale ~i solurile cernoziomoide. Acestea se aso .

bnme argiloiluviale. Ele domina Campia Transilvaniei ~i se'prelungesCleaza"lW'l

j~ ~ .Cu1oaml~~~ui, .capeti~ p~a. 'i~Podi~u1Se~lor ~i~ ~

CluJu1w~lNade~u1w.In Cfunpla Transilvamel ~IP~u1 Tfunavelor pe . ~.llls-au fo~ ps~dor~ndzine, iar ~ cal~l~ P?di~u1uiSome~an, ~ir:ndzi:nle d,

Arglluvlsolunle formeaza cercun m Jurul nucleului de mor I . . .1 . A

al A ~

b F . ISOUn '

trepte e mal m te pana su munte. oarte pupn apar solurile bru ' Ur,rO$~at luvi~. ~i. varianta. ro~ica a tipu~lor bfWle luvice ~i lUVisolu~t°.)'cr'arg~lel: ro~ll ~m dep~slUmle Huedm .~IA1m~. Sol~rile brune sunt, d~r ~:putm raspandlte, dar mtr-un cerc, de~l total dlscontmuu, imediat Ian _ ase,Foarte 'intinse~' pe .cele mai m~ sup~ete ~~ podi~, sunt solurile~~~OI.I:A~~a .oc~pa. top S~bc~apl. Tran~d~anIel. (~ealuri ~i depresiuni e.,~bac.lUl~l ~l ~ep:eslunde vecme Fag~~ ~l Slbi~, Dealurile SUbl11~~!,n:AlUdulw ~l parp.le m~te ale. .C~loarulw ~~re~ulw, apoi aproape tot ~p.

So~e~an (~de pe a~gl!el~ ro~l~~m depreslunde I!ue~i~ ~i Alm~-Agrij a~su~tlpul rodlC), ~ar ~~parp..lem:" malte de~est a~e Camplel Tr~silvaniei. C~'mal malt al argduvlsolunlor d formeaza luvlsolul albic, dlSPUSdiscon~i'marginile submontane ~i asociat cu soluri brune luvice, cu precadere i~depresiunilor Fiiga~ ~i Sibiu. Dintre umbrisoluri, se observa andosn~;aglomeratele vulcanice care acopera unele dealuri din SubcarpaJii Transi4'(Homoroade, dealurile Becheci, ~iclod, Firtu~ ~.a.). .,

Solurile intrazonale au ca dominanta solurile hidromorfe ~i neevolhidromoife, cea mai mare 'intindere, chiar la nive! de tara, 0 au so/uril,clinohidromoife (paDte line de versant, substrat fin carbonatic ~i climat umed);soluri gleice ~ipseudogleice, chiar ml~oase, pe piirJilejoase ale depresiunilor.Sibiu ~.a. Solurile neevoluate se compun din: aluviale, regosoluri ~i erodisoluri~mai ales 'in Podi~u1Tarnavelor; pe ivirile de gresii, tufuri ~i conglomerate, di~ ri;B;Some~ ~i Tarnave sau 'in Culmea Breaza, se gasesc ~i litosoluri; nu lip.coluvisolurile ~inici solurile sarate situate 'in arealu1cutelor diapire.

Asocierile regionale ale tipurilor de soluri sunt conforme cu relieful (~.altitudinea, panta ~i fragmentarea) ~i cu pozitia topoclimatica. ..'

. Solurile P~di~ul~i So~e~a~ Asuntdominate de ~~iluvisolu~~m;uJjbrune luvice. Apar msa ~l mohsolun m sud-est, respectIv m ~eal~nl d i11.Nade~ului, continuate din Campia Transilvaniei. Se rema;ca ~l ren ;ri~]calcarele din sud, 'in Podi~ul Huedin-Piiniceni ~i la nord m Cul~ea ~isWPodi~ul Boiu. Specifice sunt ~i solurile brun ro~cate, brun ~o~catel~VI~eogeT;rodic (al solurilor brune ~i bfWle luvice) formate pe argtlele r~~l1Plurile.depresiunile Huedin ~i Alm~. 0 'intindere mare au ~l. so

clinohidromo~e, rego~olu~il.e~ierodi~lu~l~, dezvol~e ye versant pedol~v,. Solurde Camp lei Transdvamel reprezmta c~ntru. argilol.,

Transilvaniei, cu un mare nuc/eu de moliso/uri (cemOZlO~unAltiWdirtlcemoziomoide, pseudorendzine ~ifoarte puJin cemozi?m c:un~lc~ize~uIUimari din nord-est (Dealurile Lechintei, Jimborului - dID~Pl~ . a1bice~'~i argiluvisoluri (brune luvice, mai puJin brune ~i chiar.l~vISOu~e reg/Idezvoltate sunt ~i 'solurile negre clinohidromorfe, liicoVl~tl,aluv1 ,erodisoluri, coluvisoluri ~isoluri halomorfe. -.200

. Podi~ului Tarnavelor se asociazii mozaicat, dar sunt dominatelurde hiar luvusoluri albice, iar 'in Podi~ul Sec~elor apar ~imolisoluri.

Ild/ce, ~traZonale se dezvolta mult regosolurile $i erodisolurile pesoluri1~ lOegre c1inohidromorfe (pe versanti cu pante mai mici), solurileI nle ° ::...1 A d

. .1 d

.(~,~ou rilehidromorfe cu prec~ere!~ epre~lunle su Ice. . .:e~Isol~1subcarpaplor Transdvanlel sunt ~lele absolutdommatede solunle

. ~IUfl:are cuprind SubcarpaJii ~o~oroadelor.. ~i~ Tama~elor, !>~aluril~h~/~e, istritei, Muscelele NasaudulUi ~l Sub~apl Uipu~ulUi. P~ parpl.e maIdUl ~~ ~visolurialbice,i~.pe agl?meratelevulc~l1ce~t andosol~. ~u hpsesc

'apaf~11. odisolurile ~imCl solunle halomorfe din preaJma cutelor dlaplre.IUflle~ler .

8. Solurile Subcarpati10r

.' atii ca regiunede tranzitie 'intrepodi~urileexteme ~i Carpati, au.Subcarp .' . ., d 1 . ..are1ecaractenstici pe 0 Oglce. . . ~ ~ . ... . A .,0 rezintii0 varietate de solun, dar ~l asemanan cu Carpapl JO~l,cat ~l cu

>.t vecine, 'in sensul ca depresiunile $i dealurile joase externe au soluri

; ~odi~urilor(argi~uvisoluri:une~ri ~i mo~isoluri), i~ subcarp!!,fiiinter~i,p, au cambisolun; totodatii, argduvlsolunle urmeaza cu precadere roclle

'o-pliocene,pe cand cambisolurile se d~zvolta fie pe rocile mai dure aleuipaleogen,fie pe cele dure ale neogenulUl;

) celemai fntinsesimilitudini apar cu podi§urile Moldovei ~iGetic, dar ~icurile de Vest ~i cu Podi~ul Transilvaniei, 'in sensul ca sunt dominate deyisoluri(maiales brune luvice);b) solurile reprezentative sunt cele din clasa argiluvisoluri, urmate de

, .o/~ri;in SubcarpaJii Neamtului, cu precadere 'in Depresiunea Cracau-~~Ila Curbura ('intre vaile Calnau ~i Sliinic), apar ~i molisoluri, 'in propoqie

_:~O~;in mod absolut 'intfunplator, pe gresiile silicioase de Kliwa (de la~) ~Ipe Dealul Chiciora (Muscele) s-au format ~i soluri brune feriiluviale _

'oluri (N. Florea ~i colab., 1968);

~) .solurile intrazonale se remarca prin tipurile neevoluate, care sunt foarte.~ I~treacestea regosoluri/e $i erodisolurile ocupa 0 buna parte din versanti,:de~III~U~carpaJiiBuziiului ~i Vrancei, apoi solurile aluviale 'intinse pe lunci

;~:u~l1; sol~rile. hidromorfe sunt mai restranse din cauza drenajului bun,ele ~~s.o~unglelce pe lunci ~i terase joase, ~i soluri negre clinohidromorfe;

A.rgi/~~IV~n~e sare sau izvoare sarate exista ~i soluri halomorfe.IGeticS? unle sunt reprezentate mai ales prin soluri brune luvice (ca ~i 'in

de IU\li~~~o~dov~nesc,~ ~i'inP0,?i~ Transilvaniei~i'inD~~rile de V~st),'hareal s IU~lalblce, care, Impreuna cu planosolurile, se asOClazaarealulw dee de la 0 unlor brune luvice; se adauga puJine soluri brune (pe dealurile ~i,1~~lora:;- de Jiu), precum ~i brune rO$cateluvice ('in Oltenia ~i sudul

~fhbiSolurilu-Ialomlta,rep~ezen~~ influentasubmedite9fleana).. . A

:a),ul1n.atde au ca dommantii tIpul brun eu-mezobazic (mal pupn In. e solul brun-acid (pe roci paleogene, 'intreBuzau ~iArge~).

201

Molisolurile, care lipsese in Subearpatii Getici, au unn ~

ordinea importantei:pseudorendzinele (foarte raspfu1Clitepe fonna~ar~\Sube~atii Tazlaului, Subearpatii Buzau - Ialomita, Museele ~i apunlOltemel); cemoziomurile cambice, impreunii eu cemoziome~l Sucemo~omoide ~ieu .sc;luricen~~ii,aproape domina Depresiunea ~n ~rgil{jca p~tI~edese apa: ~Im DepresluneaNe~t, ~aula Curbura pe Cu:au~~!,la Slamculde Buzau; pe calcarelesarmatIcedin CulmeaIstriteiexistiiea BI

Asocie~ea regionalti a solurilor din Subcarpati' unn ~endZi~geomorfologlce (Moldava, Curburii, Geticii) ~i sectoarele ace~aza suq,pedo~ogicii.cea~~ m~ fiind in SubcarpatiiB~iiului, cu 3-5 ~irurid; d~OI11~:,culmi, cu pmte~1~IroCImon~e, cu 0 ~,are lap.me~ifragmentare~ieu f~resI~

.. Solur~le Su.bc~rpatdo! ~etICI ~untd?mmate de argiluvisoluri:1«apar .~I. camblsol~n, ~ hpsesc ms.a mohsol~~le, cu excePtia pseuddre '

Asoclenle respective Impart ace~tlsubcarpap.m doua sectoare (fig. 47)' nq:. S?lurile. dir: ~ubcarpafii. Olte~iei s~t mai ~iforme ca distrib~tie'yr,'

argIl~vIsolunle ~II~psesccamb~solunle.Dmtre ~gIlu~is?l~ri, foarte riispa:~solunle brune luvlCe, cu precadere pe versanp.1mal hm ~i mai jo~i u'=

luvisolur~ albice, pe _interfluvii ~i i!l unele depre.si~i su~montan~e~ ~Polovracl. Se adauga pseudorendzme, regosolun ~I erodlsoluri. In acegeneral se observa ~i0 mica diferentiere la est ~ivest de Gilort. ,-

La vest, in Subcarpatii Jiului, exista ~i planosoluri in complex eu eel~i putine soluri brone argiloiluviale ~i brun ro~cate luviee, iar in dei;~submontane apar multe soluri aluviale. "!'

La est de Gilort (mai putin Muscelele inalte ale VaIcii), in afara de ;i

tipuri de bazii sunt ~i soluri clinohidromorfe ~i mai multe regos.oluri ~i~roqi~Solurile Muscelelor Arge~ului (~i ale VaIcii) au 0 zonalltate mal e~tde

fii~ia sudica fiind oeupata de argiluvisoluri, iar eea nordiea, de. ~ambi~,asemenea diferentiere se observa ~i la argiluvisoluri: museelele mal Joase .

depresiunile submontane sunt aeoperite de luvisoluri albiee, iar vers~p~!lini, de soluri brone luvice. Cambisolurile sunt reprezentate de solun b.

mezobazice,. iar pe ~ealele inalte mai net~~e, ~i de sol~ri b~e aeide.ie~unor dealu~ foart~ malte,. cum este. Chlcl?ra, apar ~I sol~n b.run~orfer(spodosolun). ,Nu hpsesc ps:udorendzmele ~Isolunl.e~egr~chnohld~ointrC'

. Solunle Subcarpaplor de Curbura reprezmta 0 mterferenJa. S .Muscelelor Arge~ului (in SubcarpaJii Ialomita-Prahova) ~i cele ~e ,~i~Tazliiului (in Subcarpap.i Vrancei), avand ~i aspecte prop~i; sunt ce1b~~uri d'SubcarpaJi.Argiluvisolurilerfunandominante,dar aparmal multe_camdl~ de'sunt cei mai inalti Subcarpatica altitudin~medie ~i cu multe p~ ~47):montane. Asocierile locale se fac pc cele trel sectoare geomorfologIce ( ~rnilare'

Solurile Subcarpa{ilor Ialomi{ei ~i Prahovei sunt ~arecurn ~~uvisoWale Museelelor Arge~ului. Si aici este accentuata zonall~tea arglaijoaS6cambisolurilor, solurile intrazonale fiind mai reduse. Culmde ~elerndii~iID:~i depresiunile sunt.ocupate de soluri brune luvice, iar culmde ~~ove-i~solurile eu-mezobazice ~i mai pup.n de brune acide. Pe te~e1e . pseud:eemoziomuri cambice ~i cemoziomuri argiloiluviale. Se g~ese ~lsoluri negre clinohidromorfe ~iehiar regosoluri ~ierodisolun.202

. S bcarpafilorBuztiului se intind, ca asociere, intre Teleajen ~iRfunnieuit/f/le ~plexitate a reliefului, a rocilor, ca ~i a mediilor topoclimatiee face din

,tJarea COI mai complex dintre toti Subcarpatii. 0 urmare directii a acestei'sect~~ c~ ere~rea pana aproape de 1/2 a solurilor intrazonale. Se mentine insa11e~~Pealitate,incepanddin sud-estciitreCarpati.Astfel,pc piemontuldintre

1UJ111~~au (Culmea Blajani) apro:. cemoziof1!uri cambice, c:rn..0ziom~ri!e ~I. i soluri cenu~ii marcate de Vll. Cele mal dezvoltate sunt msa solunle

.~toilltVlale/~vice~i luvisolurile albice, care ocupa ~ia extema subcarpatica formam. ~f//~e_liocene. Urmeaza cambisolurile divizate in brune eu-mezobazice, axate

(OC1111;Pgen mamo-grezos, ~i solurile brune acide, pe formapuni grezos-illI~ p~~ ~i pc gresii de Kliwa piistrate mai ales pc sinclinalele oligocene. Tot pe

IgIOI11~Kliwa coboarii din munte ~i soluri brune feriiluviale. Pe maroe apar ~iII~re:dzine,pc cal~le ?in C~lmea Istri~ re~dzine. Suprafete foarte mari ocupa

.ud lurile erodisolunle ~Isolunle negre clmohidromorfe.Ig~soSolu~ile Subcarpati10r Vrancei sunt oarecum similare cu cele din

" atii TazHiului,mult mai uniforme decm in arealul buzoian, cu care seamanitotu~imai ales prin multitudinea regosolurilor ~i erodisolurilor de pe

tii despadurip. Pentru solurile zonale specific este paralelismul etajat aljlu~iSolurilor,eu soluri brune luvice de-a lungul depresiunilor ~i luvisoluriice pc aliniamentele deluroase. Acestui paralelism dominant i se alatum ~irilebruneeu-mezobazice dezvoltate pe roci mai dure paleogene, in apropiere

'munte,~ipseudorenzinele, de pe maroe.· Solurile Subcarpatilor Moldovei au, in principal, trei caracteristici: se

.hdrelativmult molisolurile ~i solurile negre clinohidromorfe; solurile brone~ ~i luvisolurile albice raman totu~i dominante in Subcarpatii TazHiului;lonal,solurilese asociaza in trei grupiiri (fig. 50):

, .~olurileSubcarpafilor Tazltiului sunt dominate de soluri brune luvice, pe~mlInsaapar luvisoluri albice, iar pe conglomeratele de Pietrieica, soluri brune-fI1ezo~azic~.0 intindere importantii au ~ipseudorendzinele (pe uncle suprafete

, uV~ale~l pe vers~tii superiori) ~i solurile negre clinohidromorfe (pe partea

~a~ a.versantilor).In arealul One~i exista ~isoluri cenu~ii."'i~uf~'le Su~ca~pafilor Neam,tului au mai multe asemaniiri cu solurile din

Pape ,old?vel ~nn marele procent de molisoluri (pana la 50%), care ocupapresiunInlntreglme. de~resiunea Cracau-Bistrita ~i ceva mai pupn dinbice~~aNeamt. Tlpunle reprezentative sunt: cemoziomoide, cernoziomuri

ibrogei~ce~nozi0f1!Uriargiloiluviale, plus soluri cenu~ii (specifice Moldovei,. . .).CUI~'1ord ~I cfunpiilor de glacisuri subcarpatice de la est de Cricovul

'tuldepre ~ e ~elur~ase sunt acoperite de soluri brune luvice, care coboara ~i inr IIisOlu;~nllor, ~Ipetice de luvisoluri albice. Pe Culmea eonglomeratica Ple~u

SOluri/e ~ne eu-m~zobazice ~i chiar mai multe brune acMe.ti QIUIliQI uloaru!Ul Moldova - Siret se caracterizeaza printr-o banda de

eu cern~ ~e luncI, dupa care, spre Subcarpatii propriu-zi~i, urmeazii trepte de.'f1ll1eIu", ZIOmuricambice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri cenu~ii, iar maiOIUrt,unce. .p~ flaneul abrupt dinspre Podi~ul Moldovei domina regosoluri ~i

eOn ~l soluri hidromorfe pe aluneeiiri.

203

9. Solurile Carpatilor,"

Caracteristicile generale principaleale dispW1eriisolurilorcarp' .· eta.ja,:eape~ogen.etica p~n tre~ e.taje ~i mai multe subeta~ce s~,

spodosolun ~l umbnsolun), ale caror lImIte coboara cu 200-400 ~ (CaInbj:versanpi cu exp~ere nordica ~i nord-vestica, dar ~i in nordul 0 .m p~ fata'sudul Meridionalilor, ~iW1eorivariaza in functie de roca' nentahlot,,:., .

· factorii pedogenetici determinan,tiai etajarii, dar ~i ai div . _ 0\

~iregionale SW1t:relieful, in principal, roca ~ipozipa climatica' erSlficarii~.· marea diversitate de amanunt a subtipurilor de ~olUri .

intrazonale. ~l

Etajele ~isubetajele pedogenetice carpatice sunt urmatoarele:

a) Etajul cambisolurilorcorespundemW1teluijos, incepand de la 300-6I

poate urca pana la circa 1300-1500 m, sub climat temperat montan; are doua ~, .

· brun eu-mezobazic, situat aproximativ intre 500-1000 m ~i intisu~

Carpapi,darmultmaipupn in Meridionali; n~r~.

· brun acid, intill~it mai ales i~t~e 1000-1300 m, dar coboara ~iu;~800-1500 m, sub un clImat de tranzlpe temperat montan catre boreal,.Jiillspecific padurilor superioare de fag ~i arnestec fag-molid; este cel mai lntins ;'r.

sol din Carpap. "In cadrul acestor subetaje se adauga ~i rendzine ~i terra rossa, pe calb) Etajul spodosolurilor este specific muntelui mijlociu spre lnalt, aproXj

intre 1300-2000 m, cu climat boreal montan, sub molid ~ijneapan; "urea" ~i"cP'

intre 1000-2100 m ~idomina in Carpap.i Meridionali, dar se intinde mult ~iin r:~~i este foarte redus in Carpap.i Banatului ~i Apuseni. Are dona subetaje: !~

. brun feriiluvial, la altitudini de circa 1300-1500 m, sub paduri defag-molid ~imolid-brad;u;,

. podzol, la circa 1500-2000 m, dar urca ~i coboara intre 1000-2~0funcpe de expunere ~i de roca - mai ales pe gresii), sub paduri de ~ol~d!~.jnepeni~; se intinde mai ales pe suprafetele de nivelare din Meridionah ~lInl',in Carpapi Mararnure~ului~iBucovinei. (H'

c) Etajul umbrisolurilor, la altitudini de 1800-2400 m, este eO,rn?us....:singurtip, ca etaj , respectivhumicosilicatic,sub stepa alpina,pe platoun ~leuaieste impestritat cu podzol, litosol ~i rendzina. Restul umbrisolurilor ~are : aiietajele anterioare,in funcpe de roca (andosoluripe eruptiv, iar solw:le neg :(

dezvoItaintre circa 1000-1600m impreW1acu carn?isoluril~brone ac1d~'arte laOscilirile limitelor medii, ale etajelor ~l subetaJelor, sunt 0,

funcpe de condipile local~, dar ~ila ~o~ul.general, ~fel: ~ 00..400111 f,l. in nordul Carpaplor Onentah, lImltele medll coboara cu 3 ~.

sudul Meridionalilor ~iBanatului; atIantice,f. pe fa!adele ~i pe versanpi c~ exp~ere spre m~le de aer u foehn;, .'

coboara cu 200-:400 ~ fata. d~ ve~anp~ OpU~I,cu aer C?ntInen~ sau f00-300 ~. pe roelle mal mOl ~l aclde, hmltele sunt mal cob orate cu '

tot carn amt pe rocile dure ~i baziee;204

'I dependente de anumite roci, cum sunt rendzinele, andosolurile ~i. soluneide. urea ~icoboara indiferent de etaj;

e J1egr~';~lel~ea1e de microelief, pantft, drenaj, vegetatie etc. fac ca limitele.~ c~J1u~t:purilor de sol sa oscileze foarte mult, mai ales sub forma de peticelor ~Is . mici;

jParisa~;a:re a ace~r variatii. al: etaJari.i ~i mozaicari~ solurilo~ apar conturari, ca nuse obi~nUlt,celor CInCIreglUll1geomorfologlce carpatice (fig. 52).ale SUP1<&Y ,

.. "....

dupeM 5eRna Ii N. Florea

Fig.52. So/urile Carpap/or(dupi1M. Geanana ~iN. Florea).

SplurileC .S arpatilor Orientali

::~;~CUI~stora este zonalitatea paralela pe direetie NV-SE, conforma culitttiteefuI.Ul,pe fiecare~ie morfologicaoriinduindu-sesubetaje~ichiar etajede

vanabilein func!iede roca,orientareafa!adelor~ide latitudine.205

· . Fti~ia :a",!bisoluri~or ~onne~a 0 zo~~-euy ee ~e axeaza pe fli I

eea tna1 mare mtmdere ~I umfonnltate. Aiel, subetaJul inferior ~ul.

900-100010) este format din soluri eu-mezobazice, urmat de un sub ~~ Url.1400,10,de soluri brune acide, ~ ~e.~icea mai mare intinde; ~ ~~.supenor, la peste 1450 m,.dar dlstnbUlt msular, format din spodos I ~St.1~unna, care apar mai ales in Ceahlau ~ipe vfufuri din Muntii TarcaoUn.Amult, pan~la 800~, pe g!esiilesi!iei~oaseale ~~zelor de Kli~a sau d~Xot !n~

EtaJul eamblsolunlor se mtalne~e ~I 10 fli~ul nord-transil ud~a.Bargau-Tible~-Lapu~~i estul DepresiuniiMaramure~,unde i se :' I~.langa spodosoluri, ~iandosoluri. aUgaj'-'

· , Fafjia spodo~olUrilor.a;mpune. ~na-~j: axata pe ~irulmontanc,"meZOZOle,care este ~I eel 10m malt. Aiel domma solurile brune fe riil . 11

d.

ad~.

b.

I.b uV/ale

partea e JOSse auga ~Iearn ISOun rune eu-mezobazice ~ibrune acide :..I'

al I. .

al . .nd pe Wid,

slOe m. .u Ul ~m . meZ?~Ole, pree~. ~I re zine pe. masivele ~i area1eledolomItIee. Pe vfufunle mm malte sunt ~Imsule de umbnsoluri eu soluri neg ,soluri humico-silicatice, mai ales in Munpi Rodnei ~iMararnure~ului. re

· Ftifjia andosolurilor (umbrisoluri) este speeifiea lantului eruptiv dl~i aiei se observa 0 etajare, in sensul eombinarii la partea inferioara cu cd .~andice, iar la nivelul superior se eombina andosoluri cu spodosoluri. Cele .

sunt mai evidente in eei mai inal~ivulcani (CaIiman-Harghita), iar in nordLapu~) apar' mai bine eonturate numai andosoluri combinate cu camb'andiee. in Mun~iiTible~~i Bargau exista numai petiee de andosol,pe .vulcanice, in rest dominand fli~ul paleogen eu soluri earnbiee brune acide. ,.

Asocierea regionala a solurilor din Carpapi Orientali unnegeomorfologice ~i litologice, inclusiv prin diferen~le acestora fa~ de Carpa~i

· Solurile Carpa,tilor Maramurefjului fji Bucovinei au "eea mai campa'mai mare extindere a zonei (~iei) spodosolurilor din CarpaPi Orientali (asoG:frecvente petiee de umbrisoluri humieosilicatice pe vfufurile de peste 1900-200('

MunPlor Rodnei ~i Maramure~lui), flancatii la E de zona cambisolurilor:, . 'w(Obcinele fli~lui), iar la V de zona cambisolurilor transcarpatice (Bargau"

~i zona andosolurilor (O~-Gutin)" (N. Barbu, 1987). ~iIn eadrul acestei grupari de mun~i, DepresiuneaMaramure~u,~

dominata de eambisoluri brune eu-mezobazice ~i brune a~ide, .dezvo1ta~:i:paleogen, in est, iar in vest sunt soluri brune luvice ~l IUVlsolllrJ0 -

sedimente neogen-euatemare mai moi). .' . ' bnmeDepresiunea Oafjului, mai joasa, prezinta solun argllolluvHl~e

luvisoluri albice ~iplanosoluri, plus hidromorfe ~i pupne and~~olu~. , caJ11b'Depresiunea Domelor, mult mai inalta, are, ea ~i mun~l1vee~Olde()1li J.

brune acide, eeva spodosoluri ~i pupne petiee de andosol (pe eruptlV ..

preeum ~i soluri hidromorfe ~i sol turbos." . '0 iogu:.«:;:>:. Solurile Carpa,tilor Mo/do-Transllvam se caractenzeaza pn deZVol

sud, pana la dispari~e, a ~iei eristalino-mezozoice? pe care sc sod (~spodosoluri (Mun~i Bistri~i, Giurgeu ~i Haghim~u), lar lateral, S?~ laI1WI

Stfu1i~oarei,Ceahlau ~i Tarcau), cambisoluri ~icatre vest, andoso/llr~(l~ ~iautoate aceste etajeau subeuyeleeitatemai sus la Carpa~iMaramurc~ Ul .'

206

esionar Gheorgheni-Ciucuri, ell glacisuri terasate ~i sedimente. II deP;eupat de soluri bru~e luvice ~i l~visolur~ albice: p.lus .lacOVifjti,, c~e dar ~i petiee de cemOZlOm camblC ~l cemOZlOm argllOlluvwl.oo,le, .., Carpatilor Curburn

oIJl~d~vidUaIizeazaea subuni~ ~oge?g~ca de prim ran~ in. cadrul.~ 111 bindu-se atfu:de Carpapi Onentah (~ de care au totu~ mal multe"of, deosectUI'iizonal-Iongitudinalaa inveli~ui de sol, cat ~i de Carpapi'), ~uc:UstroctUI'iizonal-altitudinal.a a fondului lor pe?ol~gie" ~'. B~u, 1?87).

'OJIah, .tat peotm veridicitatea sa ~lpentru a accentua, mea 0 data, mdivldualitatea. acest: rii fata de Carpapi Orientali. Aceasta regiune carpaticii se sublmparte net"orCu. ~ eu ~peet de ~ii orientate NE-SV, invers decat in Orientali: la mijloc

'subre:I~~iune a B~ovului, la sud ~i est se afla Curbura propriu-zisa (Curbura~ .eV Mihaileseu), iar in nord se aliniazii Obcinele B~vului,yrja~iaextema a Curburii (Vraneea-Piatra Craiului), dominata de fli~

, nface vfuful Leaotei eu ~isturi eristaline), foarte intins este etajul.P~uriloreu soluri brune eu-mezobazice, dar in mod deosebit eu brune acide,:titudioile de 1100-1600 m. Aeestora Ii se adauga spodosoluri bruneriale~ipodzoluri in mun~iimai inalp, Lacau~i,Penteleu, Siriu, Ciue~, Baiu,

[gj,Leaota), De ~e~enea, P7 ~nglomerate~e de Bueegi ~~pe st~turile d~(Ciuc~,BUcegl,PIatra CrmulUl~.a.), solunIe eu-mezobazlee urea mult 10m

~r pecaIcare(Piatra Mare, Postavaru, Bucegi, Piatra Craiului) apar rendzine.,., ObcineleBra~ovului se earacterizeaza printr-o unifonnitate ridieata, prin'inareacambisolurilorbrun eu-mezobazice ~i brune acide. Exceppe fac Munpi,i, mozaiea~igeologic, unde apar in plus andosoluri, rendzine, dar ~ivisoluripc roeile neogene (brune luvice ~i luvusoluri albice), iar in Munpi

'ira,~ipu!ine spodosoluri.

b' Depresiunea Brafjovului, eu depozite aluvionare de tip subsident,~n~e ~i de glacis, se interpune intre cele doua subregiuni anterioare, eu

t~~OI~ri, molisoluri, soluri hidromorfe (lacovi~ti extinse pe lunci ~i,UTIeJo~e adiaeente), soluri aluviale ~ipsamosoluri (Ia Reei). Molisolurile

d~o~n cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i eemoziomoide) se intind la~iI~te ul Negru (Campul Frumos) sau ea petiee in alte loeuri joase, dar

~icapc te~ele OItului, Argiluvisolurile (brune luviee ~i luvisoluri albice)cmontunleSacele (Tarlug-Timi~)~iin Culoarul ~nov.

SOlurileC .arpatdor Meridionali

I A~~ r~giun~carpatica este eea mai inalta ~i mai masiva, dar ~i cea mai~Ogica.,OglC(~nstalin) ~i structural. Ca urmare, ea are ~i 0 mai mare uniformitate

Pefa~etenzata prin etaje de soluri bine marcate, eu limite asimetriee, mai.r~ din e sud eu circa 200-300 10, dar ~i eu abateri de la regula in masivele'Pentru cvest ~~ in depresiuni. Etajele specifice sunt: cambisoluri brune acide,

'. nOrdu}~~1l ~eridionali, apoi spodosoluri bruneferiiluviale ~i podzoluri,Ul11briSOI,unplor Fag~ coboara pana la 800 m, iar etajul superiorUnloreu solurihumicosilicatice.

207

. . In M~t~ calcaro~idin vest ~Valcan,Mehedin!i, Cemei), dinma~Jo~e ~l.a mfluen!elor submed~teraneen~,se dez~olta muIt ca.m:.au~luvlce ~l ch..~rbrune. eu-mezo~azlce, pe ~l~, d~ ~l pe cristalin) lSOluq'rossa, dar alCInu mal apare etaJulcu solun humlcosilicatice. ' precu~

~ pepresiunil~ c~e .!in de Meridionali (Lovi~tea, Petro~ani' ,

Ora~le)~ au solun. dl~ente.de.munte. .Ha!egul,.cea mai joasa d~ Ba.!e$~dommata de arglluvlsolun, lar LOVl~tea ~i Petro~ani de preslun.imezobazice. Cea mai uniforma pedologic este Lovi!jtea, situam carnb~S01,

mamo-~resoase, avan~ soluri eu-m~zobazice similare m~~t;f~l p '_

DepreslUnea Petro!jam este ceva mal complexa, pe langa Ul. dillmezobazice ~ibome acide (In ~ia sudica, pe fli~gresos), apar <:i:~lbl~OI

.If~

~ H ).1

.1

' .d

.d . 'i rgl UVlSO

m a!eg pe roCIe argl o-mslpoase m nor; , respectlv brune luvic . ' ;

alb'

d.

I . . ~

eal I I . e ~l luUI\ri'Ice, ar ~I so un antroplce mare e exp oatanlor miniere. Denr . ,~~:.

I~ d . ~ d

.1

'

I . 1"' eSlll17eaesteceamalcompexa, ommata e arglUVISOun (bruneluvice~iluvisI "

a~t p~dealurilesu~mon~e, cat~ipe piemon~ri,~ar'inparteasuperio:au:~I p.etl~e ~e cam~ls~lu~ b~ne eu-mezob~lce,. lar ceva mai jos ~i pl~(argiloIluVlale). EXlsta ~I relauv multe solun aluvlale asociate cu soluri hid~'

Complexitatea depresiunii cre~e spre Hunedoara-Deva, cu sOlurj!''''clinohidromorfe, bome luvice, cemoziomuri cambice ~i cemoziomuriargiloifiar In Culoarul O~ei apar sub munte bome luvice, luvisoluri albice' Jcambisoluri brune acide, iar pe terasele mai joase cemoziomuri caml)'iargiloiluviale;molisolurilede aici sunt 0 continuarea celor din Podi~ulSec~ll

Solurile Carpati10r Banatului ~iPoiana Ruscai

De~i sunt mun!i jo~i, complexitatea lor geologica este crescutii(ma(Poiana Ruscai), primind 'in plus ~iunele influente submediteran~~ne.Ca.~~

lipse~e etajul umbrisolurilor, iar spodosolurile apar in petice mlCInu.m~J.~-Semenic ~i Almaj. Se 'intind insa foarte mult cambisolurile, domtnan...,s~brune acide ~i sub ele 0 ~ie redusa de soluri brune eu-mezobazice. Pe .,

expu~i catre vest ~i nord-vest, limite Ie subetajelor coboara cu peste ~Oom, ~. in cadrul acestei situatii generale, cu cambisoluri ~i pu!tn.espa,.

Mun,tii Banatului au soluri ~i limite verticale mai variate. Aici: sol~nle b~iPocupa atat majoritatea ~isturilorcristaline, cat ~iivirile de gramte §lgran~ '

plus, se defmesc bine doua mari benzi de rendzine ~i t~rra ro!sa, al~7~i~nord-sud, pe calcare, una In Muntii Aninei ~i Podl§~l <?rbu:nMunP, i",#Locvei), pe aliniamentul de calcare Re~ita-Moldova Noua, §I altape aliniamentul Svinecea-Svinita. -rii §i Cil

Depresiunile Bozovici, Ezeri~-Re~ita,cele din Defi1~ulI?u~a i a/biC~Timi~-Cema sunt dominate de argiluvisoluri brune luvice §I IUVlSOu; ri d. ~ .' ~onn ca SOu ' 1

-'

. Munfii Poiana Rusciii reprezmta un maslv unllt . . deZVota,

altitu~inii .mici~ ~i a ~ominarii .~isturi~o~ c~s~ine.. AI~1 ~eridiOn~~camblsolunlor, mdeosebl brune aClde (adlca etaJull~fenor dm. . pufinei~i un subetaj marginal de soluri eu-mezobazice, pe fll~ mezoZOIC,§J .pe calcarelecristaline. 1

208

rile Carpatilor Apuseni0111. sunt mai complexe, mai mozaicate decat cele din Mun!ii Banatului,

SoIUn.1~vand0 mare complex!tate geologica §i fi~nd ceva ~~inal!i. ~tajel.e~eIiJ11unVaceea§i banda de so~un .brune eu-mezoba.z1~e, ca:e alCIeste m~ extIn~a,

'jJ1cePcU cum fli§ul mezozolc ~I molasa paleozOlca, dupa care urmeaza solunle~ariJ1d,Oaremaiales pe munpi-horst cristalini, la peste 700 m, respectiv 'in Zarand,

~ a~ld~se§, iar In Bihor ~i ~ilau-Muntele Mare urca ~ana la .15?O m. ~xista ~i ~,pl~ ~.1~ podosoluri cu petIce de podzol. In taate etaJele.ammtItese mtercaleaza

'c eta] ~:erra rossa pe calcarele din Codru-Moma, Padurea Craiului, Trascau ~i., ne ~llUptivuldin Metalifcri, Mun!ii Detunatelor §i Vladeasa exista andosoluri.. Of.pe eesiunile sunt dominate, ca ~i muntele, de cambisoluri, ca, de exemplu, in

De~~ §i in Zlatna ~i Brad-HaImagiu, In ultimele doua aparand ~i pu!ineucea, "

ill/viso/un.

Autoevaluare- intrebari ~iraspunsuri

), I: Cestructurii impune distribufia solurilor Romaniei? (Zonal-concentrica ~i.'am,dar §i variata §i local mozaicata).

2. Ce factori determinii structura pedologicii a Romaniei !ji ce reflectiicu.astiistructurii?(Cauzele sunt: relieful concentric tronat de inelul Carpatic ~i':i~1ageografica la interferenta influentelor climatice extrem-europene; structuraologicareflectastructura geosistemului Carpato-Danubiano-Pontic).I 3. Ce legitii,ti subordonate impun legea principalii a zonalitiifii concentric-

~ate ~i a diversificiirii local-regionale? ( 1) Etajarea concentrica In Carpa!i;triplazonalitate din campii, dealuri ~i podi~uri:est-vest in sudul tarii, nord-sud

m.'estul§i vestul tarii ~i concentrica in Transilvania; 3) regionalismul nuantat;t~ regiunile de dealuri ~i campii cauzat de influentele climatice exteme;tntrazonalitatea§i azonalitatea).

,4. Ce structurii pedologicti prezintii Campia Romanii !ji care sunt clasele0' ~n~nte?~Benzi zonale est-vest, dar curbate In est panil la direc!ia nord-sud;i ~~na mohsolurile, urmate de argiluvisoluri (in vest) ~i apoi psamosoluri,

I ~orfe,halomorfe,aluviale).te', c,are este distributia tipurilor de sol din Campia Olteniei? (Cea mainsttca or:do t ..; ~.. . I d ~ 1 2illhozi . nare es e m la§ll est-vest, cu cemOZlOmpe terase e unarene - ,

'Pie:: t~bIC. pe terasele3-5 ~icemoziomargiloiluvialin peticela contactulsc~iPn u Gebc, unde apare ~i putin argiluvisol brun ro~cat; peste acestea se6 CSatnosoluri). '

I~'Iei~? O;~ sum solurile Campiei Cen~ale ROf!lar:e!ji !imitele p~dologice a.~e~rnOZ10I11U'la sud la nord se ordoneaza, uneon dlscontInuu, urmatoarele Ia§ll:

,~erO~ca~p~ terasele Dunarii, cemoziomuri cambice pe campurile sudice, apoi~c~ are s~: b~ne ro~ca~ luvice ~arg!nt~se ~e 0 .~ie ~en~a e.st-v~st;p~a. .~~~SUntI uI? bru~e luvlCe - CamplaPlte~tJUIUJ,lar m CampIaTargovl§te-Pl110rBo'UVls~lunalbice ~i planosoluri; se gasesc ~i vertisoluri in nordul~lurilor.lfn~~l G~vanu-Burdea, lacovi~i ~i halomorfe in est §i sud suprapuse; . Car; lffilta.eStIca merge pana la aliniamentul Oltenita- Teleajen).',Sealil1~u~tipurile de soluri din Ctimpia Romanti de Est ~i cum se aliniaza

laza sud-nord, incepand cu soluri balane in petice la est, apoi209

cernozio~, ~ cernoziorn cambic ~i ce~ozio~uri' argiloiluviale in p " :nord-vesttca; azonal, apar psamosolun, solun halornorfe ~i aluviale artea.i'

8. Care sunt caracteristicile pedologice generale ale C). , .(~?min.area solurilor intrazon~e. ~i az~~ale eu peste 50%, circa 2~';fleitlplee ~l restul zonale de tranzipe; ~1l zonale dispuse meridian 0 SQlu

ve~ p~a la ~arei.~iargil~vi~olu?p~cfunpiile~alte ~iin Can{~~ mOlisreglOnahz~re m ~rel~ubregll;IDl:.Carn~la.B~a~lUl, dominata de m~li SO~e~Some~ulUl, dommata de arglluvlsolun ~l Carnpla Cri~urilor, foarte sol~n"

9: C~re sunt tipu~le de sol ~in.Gj"!pi~ B~natulu~? (Cemoziom~~~ca~Arad-!lffi~~~ara, ~mo~om camble ~l.argdOl~uvlal.pe campiile de glacis ies,td~tplus lacoVl~, vertlsol~, s.olonceacun~solun ~uVlale ~ipsarnosoluri la ie Ple~o:

10. Care sunt tipurrle de sol din Campla Cri§urilorplus Carn . relllia)

(Soluri intrazonale ~i azonale in propoqie de peste 50%, respeetiv ~ ~a~e~.,gleiee ~i pseudogleice, psarnosoluri in Cfunpia Valea lui Mihai V11~t,l~..

1.

1 d 1..

C.

S 1 ' so onevertlso un; a est e 0 mle arel- a onta-Arad sunt argiluvisoluri bru .\ ~

luviee, iar la vest, cernoziomuri argiloiluviale ~iearnbice). ne ~t611. Ce tipuri de sol are Campia Some§ului de la nord de Crasn ?

luvice ~i luvisoluri albice, plus soluri gleice ~i pseudogleice). a. "12. Ce tipuri de soluri se gasesc in Dobrogea central-sudica? (Soluril

in vest, pe valea Carasu ~i 0 ~ie intre Midia- Tulcea; in rest, eernoziof

e~rno~~~u~ e~bice, f!lai ales pe centru-vest, ~i putine rendzine ~i regos..,lacoVl~tl mJurul hmanunlor). .'

13. Ce tipuri de sol exista in Dobrogea de Nord? (Exista un mozaic d~eu cernoziornuri, cernoziomuri carnbice restranse, mai SUS,soluri eenu~ii ~,brune luvice; roeile ~i pantele impun rendzine, psamosoluri la Dunavat, reg~ilitosoluri,pufinelacovi~ti~isolurialuviale). ~ \

14. Unde se gasesc argiluvisoluri in Dobrogea? (In partile mai inMuntii Macin, Podi~ulNiculitel ~iBabadag). ~ '0'

15. Unde se gasesc rendzine in Dobrogea ? (In Podi~ulBabadag,pe f\ea1caroasemezozoice din Dobrogea CentraIa ~i pe ivirile ealearelor sann~Podi~ulNegru Voda). , ~

16. Care sunt clasele §i tipurile de sol din Podi§ul Getic :jl oqimparfirea regional a pedologica a acestuia? (0 zonare est-vest a tu.tur.orUde argiluvisoluri: brun ro~cate, brun ro~eate luvice, brune, brune IuVlee, s/;_lmulte vertisoluri, apoi regosoluri, hidromorfe, aluviale ~i puti.ne. ~saJ.I1;:~nord de Craiova; regionare: Piemontul Oltean, eu toam gama ammt~ta.,~I ' .

Cotmeana-Cande~, eu brune luvice, luvisoluri albice ~i p.lanosolu.n)? (Vnifo.-a.17. Care sunt caracteristicile pedologice ale Dealunlor Vestl~e. ai all

data de dominarea argiluvisolurilor; dominarea solurilor brune IUVlce,.It1It1aisud ~i pe versantii insoriti, ~i a luvisolurilor albice, intinse pe loc~n andQ~insulele de cristalin impun soluri brune acide - cambice, cele erup~veBanatlJ,.,iar calearele, rendzine. Dealurile prezinta trei subregiuni: D~al~~ edi~ulS'brune luviee, Dealurile Cri~anei eu luvisoluri albice pe eulm~ ~\b'o e plusjeu dominarea egala a solurilor brune luvice ~i luvisolun a lC, Ii.,clinohidromorfe ~i cambisoluri brune acide). . ide ctti.J

18. Ce tipuri de soluri apar pe insulele de cristalin, e~P~v §dzineDealurile de Vest? (In ordine: eambice brune acide, andosolun ~l ren

210

sunt caracteristicile. gen~rale pedologice ale. p"'odi§ulu.iMo~dovei~I). Care nal-etajata pe dlreepe nord-sud; domma mohsolunle ~ll1~e /0 cu aproape toate tipurile, dispuse in unnatoarele trepte: sub 90 m

"iso1U~e~ntre 90-200 m eernoziomuri eambice, intre 200-300 m soluriIvzio~un,3~O-450 m bI1l1!-eluvice, ~este ~00-450 f!lluvisoluri albiee; eele mai

~ ~ji,Intr~ unt brune luvlee, cernozlOmunle earnblce, plus eele neevoluate ea

se 50Iunu~iale,regosoluri ~i erodi~oluri; sol~rile intr~onal~ oeupa earn ~/~;/pale,col.) argiloiluviale sunt restranse, solunIe cernozlOmOideapar numal m, oziO!T1un/nPodi~ulSueevei, iar rendzinele pe ivirile d~ eale~e).,\tIare~u~ se succed solurile Podi§ulu~ Barladul~i? (In eta~e"z~nale de.la SE

20. astfel: cernoziom re~us, ce~o~lOm e~ble eel mal mtlns, p:tiee .de~ argiloiluvial, solun eenU~l1~l rendzme pe ealeare; unneaza etaJul~o~.o~urilorcu sol b~ argiloiluvial ~i foart~intins .celbrun luv!~,asoeiat ~ieudU\15

IO. iar Pe inaltimlle de peste 400 m, luvlsol albic; se adauga mtrazonale eu050un, . 1..

d.

1). iale coluvisolun, regoso un ~l ero ISO .011~uvDe ~e domina mo/isolurile in Campia Moldovei §i care sunt tipurile, Q'? (Deoareee Cfunpia Moldovei are altitudini sub 200 rn ~i suportaf,fWrte ~ontinental-estiee eu earacteristiei de stepa-silvostepa; tipurile: eernoziomuen~xtinseernoziom eambie foarte extins, cernoziom argiloiluvial restrans,ndorendzinein nord ~i soluri eenu~ii la peste 180 m).

22.De ce lipsesc cernoziomurile tipice din Podi§ul Sucevei §i care molisolurir aici? (Pentru cii aici este un mediu mai umed ~i mai reee, de fag ~i chiartee fag-conifere; apar molisolurile de padure: eernoziomoid cel mai extins din

',:pupncenu~iu, plus rendzina ~i pseudorendzina).23. Ce subetaje de argiluvisol domina in Podi§ul Sucevei ? (Brun luvie

,jateu planosol ~i luvisol albic)._ 24. Care sunt caracteristicile pedologice ale Podi§ului Transilvaniei ?-':tribupezonal-etajat-eoneentriea ~i mozaieam de intrazonale, eu un nucleu de,~Isoluri..~i cercuri de argiluvisoluri; in Subcarpatii Transilvaniei apar ~iosolun,lar intrazonalele oeupa earn 1/4 din intregul podi~).

p 25. Care sunt tipurile de mo/isoluri ~'iunde se extind in Podi~'ul Transilvaniei?I n.~ e.ernoziomuri earnbice in Cfunpia Transilvaniei, multe cernoziomuri,O!u~lale ~~eemoziomoide in Cfunpia Transilvaniei, dar se extind ~i in sud-

._~~~ e~unle Cluju~ui ~i Nade~ului, pe terasele Mure~ului ~i putin in Podi~ul"~Ulo;~e unde. contmua pe Culoarul O~tiei; se adauga rendzine pe calcare in

26 Cme~an~l pseudorendzine pe marne).IUrile' bare SUnt cercu;tle concentrice de .argiluvisoluri din Podi§UI Tramilvaniei ?6SOlUril~e ro~ ~l brun ro~cate luVlce sunt foarte restranse la contactul eu

l11arj~' ll11neaza.un cere discontinuu ~i nu prea lotins de solOObrune luvice; cele~iUnil~Prafe!t: de P~~, i~clusiv Su~earpatii, Podi~ul Some~an ~i majoritatea~ submmargmale s~dice ~l subearpattce Ie ocupa solurile brune luvice; un cere

~I!?carpati~ntan,d~ discontinuu il formeazii luvisolul albic ~i pufinele andosoluri, ~I"<lrian'pc ~~lele ro~ii din Podi~l Huedin-Paniceni ~i din Depresiunea Agri~27.Ce s~ r~e~ a solurilorbrune luvice ~ia luvisoluriloralbice).CeCOnd~~rl hldromorfe au cea mai mare intindere, din lara, in Transilvania

~ fin c l~? (~olurile negre clinohidromorfe, pe pante line de versant, euar onatle ~iclimat umed; Ii se mai spune ~isoluri negre de flineatii).

211

.28. Care ~unt ca~act~ris~cile pedol?gice ale SUbcarpa,tilor ?solun; asemani'in cu podl~unle ~Icu Dealunle de Vest prin dOmincw . (~~~n Su?carpa!i! exte~i ~i .c~ Carpa!ii pri~ extinderea cambisoluri~~ ~IIIII)mternl; au ~I rnohsolun m Subcarp~!11 Neam!ului ~i pe CuI r In Suspo.dosol~ri ~e vfufuri~e d~ gre.sii silicioase .ale ~ealurilor fOart~a~I Siteex~nse tipUrl. sunt argIluvlsolu~le brone luvlce ~I mai PU!ine Iuvinalte~Q,

chlar brunc ~I brone ro~cate luvlce; urmeaza cambisolurile brone soluo afpu!ine brone acide, iar apoi pseudorendzinele; 0 mare extindere 0 eU~ll1ezob:terodisolurile; zonalitatea etajata se asociaza ~i cu ja§iile litolog ~Ure~oso.

1..

I.

afl~ d lce pon

roCI e mOl mlO-p lOeene externe an u-se argiluvisoluri, iar pe rO'1 ~lp-fli~ului paleogen, intern, sunt cambisoluri). . CIe ll1aldii

29. .Un~e apa: moli!ol~ri §i care dintre ele in Subcarpa!i ? (In De <J:;Cracau-Bls~~ta? n;taI restrans m De~resiunea Neam!, pe teiasele joase ale~~Culm~a BlaJanl ~1.teras~le P~o~el ~e la Cur.bura,. toa~ ocupate de cefII(j~~camblee, eernOZlOmun argIloIluvlale, eernozlOmOide ~i soluri .'

pseudoren.~zinel~au 0 e~indere ~i m~. mare, in speei~ in Subearpa!iiT:Subearpap.lBuzau-Ialomlta, Museele ~lestul Subearpap.lorOlteniei; rendzinpe ealearele Culmii Istrita). " .'

30. Care este tipul de sol dominant in Subcarpafi ? (Bron luvie). ,~31. Care sunt subetajele extreme altitudinale din Subcarpa,ti?(Gel(ii

sunt eemoziomul eambie ~i argiloiluvial in Subearpa!ii Moldovei ~iVran~lro~eate luviee la vest de Buzau ~i pana in Oltenia ~i solurile brone la vestl~eelemaiinaltesubetajesuntbroneleacide.maiales intre Buzau ~i ArgJpaleogen, ~i solurile brone feriiluviale, pe eulmile inalte eu gresii silici9Kliwa de la Buzau ~ipana in Museele inclusiv).

32. Care sunt, in ordine, tipurile de sol dinSubcarpafii Olteniei?(Asubetaje: brune luviee, foarte intinse,' ~i mai sus, dar ~i in depresiunilePol'Horezu sunt luvisoluri albiee; se adauga, la vest de Jiu, ~ibrone argiloiluvi.al~ro~cate luviee ~i planosoluri, iar in depresiunile submontane, mul~ ~olun~.intre Gilort ~i Bistrita VaIeii sunt ~i soluri dinohidromorfe, regosolun ~1erod~,.

33. Care sunt etajele §i subetajele de sol din Muscelele Arge~ulul.,~

mai jos este oeupat de argiluvisoluri eu subetajele luvisoluri albice.~1p~v~.mai lini soluri brone luviee, apoi etajul eambisolurilor eu subetaje!e 111_.

mezobazi.~e ~~ brone aei.de,ultimul fi~nd~tajuli.nsularal.spo~osolunJ~r.cbrune femluvIale; sunt ~lpseudorendzme ~lsolun negre ehnohldro~o " [reMI

34. Ce caracteristici de bazi'iau SubcarJXl,tiiCurburii ? (0. tranZlpe 111ple~i~i ei, in vest, 0 alta eu Subcarpa!iiTazlfuIlui,in est, ~i cea ~a1 ~are co; ~i~Subcarpapi BuzauIui; domina argiluvisolurile, urmm:ede ~blsolun: d%drol110.

molisoluri~ispodosoluri,plusmulte regosoluri,erodlSolun~1negredmo . §i ialolJ,

35. Care este specificul pedologic ~l Subc,!rp~,tilor Prah?~el ne IU'"(Ca ~i in M~~ee.le,;eulmile joase. sudi~e ~l depreslunIle au. solu!1rn: pu!in6.~eulmIle medII ~l malte au eamblsolun brone eu-mezobazlee ~1 ndzin(},lacide; se adauga pu!ine molisoluri pe terasele Prahovei, pseudore

negre clinohidromorfe ~iregosoluri ~ierodisoluri). ., aului ? €:

36. .Care sunt s?ecifi~l §i etajarea ~olurilor in Subca~paf!l B:~je_Zoneomplee~l Subcarpap; 1/2 din solun sunt mtrazonale; ea etaJ~ ~1su ., intrecernoziomuri cambiee, eemoziomuri argiloiluviale ~i solun eenu~ll212

ainiUI apoi soluri brune, brone luviee ~i luvisoluri albiee pe toam ~iai ~ li~na, iar spre interior urea soluri brone eu-mezobaziee pe fli~ marno-

< tU10-P.bnlDeacide pe forma!iunigresos-conglomeratiee~ipe gresii de Kliwa,J ~isol~fletiee de spodosoluri brone feriiluviale).

~t fC~lP sunt paralelismul §i etajarea solurilor in Subcarpafii Vrancei? (De-a31. ar~unilor domina solurile brone luviee, iar pe aliniamentele deluroaseI d~pr:bice; irnediat sub munte, pe p~eogen mai dur, sunt ~i~u~e s~luri b~e

soh.lfl1e'ce' rnozaicat, aparpseudorendzine, plus multe regosolun ~lerodisolun).ezob~re'sunt caracteristicilegeneralepedologice ale SubcarpafilorMoldovei?38. ~are dintre sud ~i. nord, Sub~api ~Ne~!ulu~ ~i Culo~1 Siretului

~re?~ u Podi~ulMoldov~l, lar Subearpaf11Tazlautm eu eel aI Vraneel).,an~ Care sunt solurile. d~mina'!te §i care ~unt~solurile .subor~onate din

3 . tii Tazlaului? (Domma solun Ie brone luvlee III depreslUne ~l brone eu-

::;:~epe Cu~mea Pietrie.iea; u~eaza pseudo.~endzinele pe unele interfluvii ~i. risuperiori,lar la One~tlapar ~lsolun eenu~ll)..' 40. Care sunt specificul §i tipurile de soluri ale Subcarpa,tilor Neam,tului?'circa50% rnolisoluri, .domi~ant in pep~esiu.ne~ C~eau~Bistript, fiin~.eomp~se

"cemoziomoide,eemOZlOmun camblCe ~1argtloIluvlale ~l solun eenu~lI; eulmIleroase au soluri brone luviee ~i petiee de luvisoluri albice, iar Culmea Ple~urtasoluri brune eu-mezobaziee ~i pu!ine soluri brone aeide).41. Care este dispunerea treptelor de sol in Culoarnl Siret-Moldova? (0

ii de soluri aluviale pe lunca, dupa care spre vest urea ~ii de eemoziomuriice, cemoziomuri argiloiluviale, soluri eenu~ii ~i brone luvice; pe abruptul

~domina regosoluri ~i erodisoluri).. 42. Care sunt caracteristicile generale ale dispunerii solurilor carpatice ?cesiuneaa trei etaje, de eambisoluri, spodosoluri ~i umbrisoluri, ~i a mai

"l.~o~~be~je, ale earor limite coboara pe versanpi eu expunere nordiea ~inord-.l~ ~ldill nordul Orientalilor fata de sudul Meridionalilor, eu 200-400 m, ~i,ala !ocal.d~pa panm ~i roea; etajarea ~i diversifiearea pedogenetiea sunt

.t~.ill pnnclpal de relief, apoi de pozitia climatiea ~i de roea; in amanunt,.~atllau 0 mare diversitate de soluri). ..,,~:3.. Ce subetaje de sol §i altimetrice au cambisolurile carpatice? (Bron eu-.a!~ICla 500-1000 m, bron acid la 1000-1300 m, care este ~i eel mai extins din

! 44rrliluvi~~e subetaje de sol §i altimetrice §i ce climat au spodosolurile? (Bron

alia I5~01300-l500. m ~i sub paduri de amestec fag-molid ~i molid-brad;, 45 C -2000 m ~lsub molidi~~ijnepeni~)..9UItip' e aspecte specifice au etajul ~i solurile aparfinand umbrisolurilor?. a, pe:1 este .fo~at din soluri humueosilicatiee, la 1800-2400 m, sub stepa

!l/Jcaoe;an~toun ~l.eulmi largi, ~i este impestritat eu podzol, litosol, rendzina ~ireunacu Oso~unle apar pe eruptiv, iar solurile negre acide se dezvolm. 46.Cu carn~lsolurilebrone acide, intre 1000-1600m). ~

Otien7;.fclle~.zimitele medii ale etajelor §i subetajelor solurilor carJXltice? (In,"'.Ui;pe fal or, I~tele co?oara cu 300-400 ':n mra .de sudul Meridionalilor ~i

lIe ll1ai ~el~ ~l~ersanpl eu expunere atlantIca, hmltele coboara cu 200-400 m;, 11101~l aclde, limitele coboara eu 100-300 m; solurile dependente de

213

anw:"te roc~ urcii ~i coboara aproape indife~nt. de etaj; condi~ile local .,.panta, drenaJ ~.a.conduc, de asemenea, laoscllan locale ale limitelord e de.lt1

47. Care este specificul pedologic al Carpatilor Orient ?OIUTl)..

paraieHi p~ ~irec~a N~ -SE, A pe ~ecare dintre cel~ trei ~ii ~ 'd? (20spodosolun ~l ando~ol~n - ~randum~u-se e~je ~i subetaje de sol). e c<l111b:j

48. Unde se mtinde :jl ce etaje are fa:jia cambisolurilor d . . iiA . d fl

.I

.tal

.I In 0,., ""

mtm e pe I~U onen ~l pe ce nord-transilvan ~i are subeta' 1 ehtQ/j

mezobazice, brone acide, cu cea mai mare intindere, ~i un etaj insul~e de de SOI1A

peste 1450 m). e SPOdOSo:!

. 49: Pe ce. roci se fntind~ :ji.ce etaje :ji.subetaje are fa:jia spodos. .Onentab? (Pe ~mu m~ntan cn~mo-m~zozOlc; are in partea inferioara olur, .b~e. acl~epe mezozo1c~mm:ginal,apOis~odos?luribroneferiiluviale,~arnb~l etIJul msular de umbnsolun cu negre aclde ~l soluri humico-silicati . redQlsunt rendzine). ce, pe ~

50. ~nume:afi n:asivel~ munto~se_carp~t~cepe care s~ gasesc ando/(Oa~,Jgm~, <!ut~n,Lap~~, Tlble~, Bar~au, Cahman, GurghlU,Harghit p,:,Mun!ll Metahfen, Mun!ll Detunatelor ~lVladeasa). a, u

51. Ce soluri a.u pn.ncipalele depresiuni ~in Orientali ? (Depr,Maramure~ are camblsolun brone eu-mezobazlce ~i brone acide iA"~

arg~luv~solu~ brone luvi.ce~ilu~isolu~ alb.icei~ vest; Depresiunea O~ ar~~~-'arglluvlsolun brone luvlce, luvisolun alblce ~l planosoluri, plus hidron\&andosoluri; Depresiunea Domelor este similara cu mun~i vecini, avfu1dcarn:b.1

brone acide ~i pu!ine spodosoluri ~i andosoluri, dar ~i hidromorfe ~i solDepresiunea Gheorgheni-Ciucuri este acoperim de brone luvice ~i luvisoluriplus lacovi~i, soluri turboase, dar ~i pu~n cemoziom cambic ~i argiloiluviaF".

52. Care sunt :ji ce soluri au cele trei parfi ale Carpa,tilor Curburii 7\extema, Vrancea-Piatra Craiului, prezinm foarte extins etajul cambisoluriJ'..soluri eu-mezobazice ~i mai ales brone acide, urmat de etajul spodosoluri'IQferiiluviale ~i podzoluri in Lacau~, Penteleu, Siriu, Ciuc~, Baiu, Bucegr,pe conglomerate, solurile eu-mezobazice urea mult mai sus, iar pe ~l .'

rendzine. Obcinele Bra:jovului prezinm 0 mai mare uniformitate, cu camblsolu'eu-mezobazice ~i brone acide; in Masivul Nemira sunt ~i pu~e s~odosoluI)'Pe~ani apare un mozaic cu argiluvisoluri pe rocile neogene, rendzme pe Jjandosoluri pe eroptiv. Depresiunea Bra:jovului este complexa, avand: m~lcemoziomuri cambice, cemoziomuri argiloiluviale~i cemozi~moide-, t~~:'"brone luvice ~i luvisoluri albice, apoi lacovi~, soluri aluviale ~lp~os~ uncar,

53. Care sunt specificul :ji etajele-subetajele de so~un. a e tU~Meridionali ? (Au 0 uniformitate mai accentuata, cu et~je. mal bme CO~erimai coborate spre nord: cambisoluri brone acide, tlp~ce_ pen;~ m inspodosoluri brone feriiluviale ~i podzoluri ceocobo~a ~~a .Ia are lipHigara~ului, ~i etajul superior cu umbrisolun humlcos1h~atlce, c ..mun!iijo~i din vest; se adauga rendzinele in ~un~i calcaro~l? de sol din),

54. Care ..sunt spe~ifi.cu! pedologIC.. §l . etaje!e-subetajele. se in~~Banatului ? (Flmd munp JO~1spre medii ~l. cu mfluen~ sud~ce,rile Se~'cambisolurile, lipsesc umbrisolurile, spodosolunle apar ~umal pe ':'~oldo''':~i Almajului ~i au doua mari benZi de calcare cu rendzme - .Re~l~ visoluJ1JSvinecea-Svinita. Etajele-subetajele: argiluvisoluri brone lUVlce ~I u .214

. cambisoluri ~u-~ezo?azice, t~rra .rossa ~i in.mod deosebit .brune acide pe._il1f1l, ~ist1Irilecnstal~e ~~pe g~al1lte~lfo~ ~upne spodosohu9. .

, tO~re soluri ~o.'!1!nam .Polana, ~U.~C~l:jl.de ceo? (~amblsolunle brone,,5: za altitudmll Joase ~l a dommam ~lstunlor cnstahne).

,.~t':.,dIn~~~e sunt sp~cificu1 pedo!ogiC :ji tipurile de sol~rj_din A!un,tii Apuse,?i ?,6. " ti constitule 0 complexltate geologo-morfologlca, cu mfluen!e vestlce,

~~tI mun,un rnozaic de soluri, dar in care se poate observa 0 etajare, cu limite~pu~~ la argi~u,:,isol~ri, in depresiun!le Br<:d-Halmag.iu ~i .Zlatna, pana. la

abJle, odosolun; tIpunle de sol: 0 banda bazala de camblsolun eu-mezobazlce

ci~ d~ ~ezozoic ~i pe molasa paleozoica ~i mai intinsa decat in Banat, apoitll.~uI ri brone acide foarte intinse pe horsturile cristaline, la p~ste 700 m, ~i in

. bl~ Muntele Mare-Gilau, u~~e urca la 1500.m, dupa care u~eaza peti~e deJ10r~Ide tip podzol; se adauga mtrazonal rendzme, terra rossa ~l andosolun).doSO

SOLUL ~I GEOSISTEMUL CARP A TO-DANUBIANO-PONTIC

,. Soluleste un element derivat al mediului geografic, devenit insa un fel de'mentdiagnostic pentro mediul care I-a creat ~i care i-a impus (local, regional ~i'al) anumite proprieta~ fizice, chimice ~i de fertilitate, sau anumite grosimi,

ructuri~itexturi. Aceasta calitate de diagnostic al mediului provine din faptul caul se n~te ~i evolueaza intr-un timp relativ lung, prin interactiunile dintre

leinenteleprimare de mediu (roca, relief, apa ~i aer-clima) ~i vietuitoare (ca~inentderivat), ~i devine apoi suport ~i sursa de hrana pentro plante Ie de uscat, cu~eintr-unfel convietuie~te. Dupa cum se ~tie, roca ofera solului suport ~i materiainerala,fiind de fapt roca-mama, mai acida, mai bazica, sau mai carbonatica, niai,11sau mai manata etc.; clima, printre altele, ii impune vegeta~a ~i zonalitateatudinala;relieful etajeaza clasele ~i tipurile de sol ~i totdeauna Ie diversifica prinm.entare,orientarea versantilor, pante ~i microrelief; vegetatia ii procura materia

",al1lca,Ii creeaza un anume' microclimat ~i favorizeaza instaiarea unei importantecrofaune.Dar ~i solul exercita 0 serie de actiuni-interactiuni cu ceilalti factori de

.,1U:.~celereaza alterarea ~i traneaza dezairegarea rochor; protejeaz~ impotriva

~1~1Ianu~ite fonne de relief; devine suprafata subiacenta pentru clima; absoarbe:' iculeaza0 anume cantitate din apa ploilor ~idin panza ffeatica etc.rticu~~adrol acestor interac~uni general-valabile, apar insa ~i adaptari

6aptii~~IZ~tepe fiecare geosistem teritorial, unele foarte pregnante, cum sunt~I ; In cadrul Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic.p~ ~~ latitudinii~i continentalismuluipozi~onalal tarii noastre, ~i anume in

,ltebUi~~I ~e 45~, pe ? la~~e de.aproapecinci.grad~,lanivel~. cfunpieRom~aOIlice~'ba num3.lmolisolun, contInuare a solurilor din stepele ~lstlvostepele vecme

de~t~rd-pon~ce.1n realitate, Carpa~i ~iintregul edificiu al reliefului au impus 10Ii U; 9 de tIpuri ~i 470 subtipuri sau subunita~ pedogenetice. Toate acestea se

1<\Sirni~~sl~temulpedologic al Domeniului Carpato-Danubiano-Pontic, cu 0ara ~Isubordonata func~lor din sistemul Domeniului.

215

13 intr-un anume fel, ~itransilvanean.216

, culoare mai bronie, :tacand tranzitia spre solurile brone; in schimb,leC~0ul argiloiluvial din sud este mai ro~cat (face tranzitie catre solurile bmnot10~areel din Moldova se apropie mai mult de solul eenu~iu.

I~ca~)'1fine 0 a treia caracteristica, impusa de varietatea de amanunt dinIn ul 'romanesc (fragmentarea reliefului, pantele, microrelieful, litologia,

515:rnrice vegetatia ~.a.), 0 constituie intrazonalitatea ~i azonalitatea,,pele eafondului general zonal-etajat. Aeestea, de~i foarte variate de la un loc la

,praPu5:otU~ianumite caracte.ristici analo.age ~i s~eeifice unitatilor ~e relief~ peste,d(lll,,au un asociafii pedologlce locale ~l de eta]. Treptele de rellel care Impun_nfe HttP ." d 1

.t .

1iI"- nea asocla~l pe 0 oglCe sun . . ~ . .~[J1e campiile de subsidenla slab drenate, unde se asoClaza solun aluvlale,: ,.ti soluri gleice ~i halomorfe;!BCO"!;'campiile moderat dre~ate asociaza, molisoluri ~i argiluvisoluri cu lacovi~ti,, 'leice halomorfe, uneon psamosolun;

~UO: ca:Zpiile bine drenate ~i podi~urile slab fragment ate au soluri de stepa-

~l~ostepain sud-e~ in sud lan¥a .oun~e, respectiv eemoziomOOasociate .cu,gamosoluri;tipul ~ ~ed areargtlu~solun.bronro~cate;brun~,?runero~catel~vlee. restultipurilor pana la planosolun, asoclate co vemsolun, lar pe versan~, cu

Igosoluri~ierodisol~; . . . ~ ... .. dealurile ~l pOdl~Urllefragmentate prezmta asocla~l foarte vanate, eucareposibilitatede a contura doua subtipuri regionale: cele cu injluenla central-

'ropeani1- in careintraDealOOlede Vest,Podi~ulTrnnsilvaniei,nordulPodi~ului'c, Subcarpatii, dar ~i partea eentral-vestica a Podi~ului Moldovei ~i care au tipuri

HI:argiluvisoluri (brune, brune luvice ~i luvisolOO albice) in asocieri variate cu.udorendzine, vertisoluri, halomorfe, soluri gleice, erodisoluri ~i regosolOO, soluri,,,in?hidromorfe- ~i asocierile de tip est-european, care cuprind nordul Dobrogei ~i!arJ:tleestice~isud-esticeale Podi~uluiMoldovei,unde suntmai multemolisoluri,; ulte regosoluri,uneori solOOhidromorfe, halomorfe ~irendzine;" .. etajelemontanecare impunasocieri specifieesunttrei: etajulinferior,sub~de fOioase ~i amestec cu molidi~, dominat de soluri brune acide, uneori cu 0 poala.runeeu-mezobaziee, rar ~i petiee de spodosoluri feriiluviale pe rocile hiperacide,~:cu rego~l, litoso~~re~dzin~, terra r~ssa; ~tajul mediu, d~ sub mo~di~~ ~i

. oSOI'~u~lun b~e feniluVlale ~lpodzolun, asoclate co brone aclde (pe rOClbaztee),

..IltIin:dhtosol~, rendzine, terra rossa ~i chiar hidromorfe;etajul p<yi~lor alpine,. .vlUJie sol~ h~cosilicatiee asociate ~i cu brone acide sau cu spodosolOO,plus~e VUIre~dzine,hidromorfe ~i stfutcarie; exista ~i0 asociere aparte de solOO,eea de pe

In :anl~, cu andosolOO,bruneacide~ibroneferiiluviale.

'tnent:~elerea capitolului privind solurile ~i necesitatea pastrarii acestora caI'1ClllturafOS de mediu, subliniem unul dintre aspectele folosirii aeestora in~arein' n afara degradarii prin eroziunea creata de apa ~i de vant, sau de,~int gen~r~ (atat prin elemente aduse de ape, cat ~i prin pesticide ~i~rii ~i~Ch~lce. in volum mare) ~i reducerea fertilitatii pe calea distmgeriitlclllt1.lrXtu.nlp~m lucrari nerationale, solul pune azi din plin 0 noua problema...' Sol ~ecol~glca. Aceasta pastreaza amt relatiile naturale armonioase dintre'cleeCa:,l medlU, cat ~i sanatatea oamenilor. Ea se bazeaza pe tehnici ~i

e respecta legile biologice ~i ecologice, cum ar fi: lucrarea solului la217

Zonalitatea latitudinala generala pedologica a fost inlocuita c "

c~nce~tric~tajata, simil~ ~l~ei ~ivegetatiei,aceastadevenind Prim: 0 ~.~ m,:eh~ulUl de .sol ~ ~m~el (Geografia Romaniei, vol. I, 1983, p. 52C8raitmtenorul Trnnstlvamelse gase~ un nudeu de molisolOOincercuitd .7),.1\'de argiluvisoluri~ichiar petice de cambisolOO;totul este inconiuratde tipun evoi;

d 1. .

d' A .. ~ e celetre

pe 0 oglee catpatlee, lspuse tot m cercun, ~l anume cambisoluri i tU. .,;<

umbrisoluri;in exterior, inelul montan este incins de un alt nivel de ~~f~osolu."putine cambi~oh~ri~dar ale ~ub~afilor ~iDe~OOlorde Vest, cerc pre~a::~~'i\t

.

~~

moldovean ~l pana la Buzau ~l cu mohsolun; unneaza semieercul POd'tn,~argiluvisolOO,dar ~icu multemolisoluriin Dobrogea,Moldova, iar in pod'I~U~~~~i Mehedinti,pe langa putinele molisoluri,soot mai multe cambisoluri'~~~~~fonneazasemi~~ul e~~, suntdo~ate. de.moli~oluri,mai putinla'nordp~~e>'I;'Alb, unde domma solurile mtrazonale ~l argtluVlsolunle; trebuie subliniat cam r G[!§)

fonneaza totu~i un eerc pedologic extern, de la Carei pfu1ain Banat inclusiv ~ I~lillnunneaza arcul Cfunpiei Romane, ee ocup3. aproape in intregime ~i Dobrogea ~iu~p~~sprenordpeste0 marepartedin M~ldova,pfu1~la~~ in tarna Pmtului~iSire:~.

Pe acest fond general clrcular-etaJat mtervme a doua caracterist~41~inveli~ului nostm de sol, ~i anume, regionalismul extracarpatic13 cir I

pedoclimatic, impus de data aceasta de influentele dimatice extrem-euro:JAcesta se resimte in mod restrans ~i in munti, prin expunere ~i prin inte~foehnului. Exemplele pot incepe cu injluenlele vestice, care impun Campiel~\Iales Dealurilor ~i Podi~ului Transilvaniei soluri similare Europei Centrale,eu-mezobaziee, brone argiloiluviale ~i brune luvice. Aici, printre altele, CSome~ului~iDealurile Cri~urilorsunt dominate de soluri bmne luvice, dar .Banatului, cu influente sudice, de cernoziomuri cambice. , ...,

Pe de alta parte, in Rasarit, Campia Moldovei, situata pe acc~~i l~tltucij!'J!Campia Some~ului, este dominata de cernoziomuri cambice, dato~ta mflu9.,estice de tip stepa-silvostepa; solurile cernoziomice se intind chiar, m aproa~depresiunea subcarpatica Bistrita-Cracau, in parte ~i in Depresiunea Neam,unele locuri din Podi~ul Sucevei (Falticeni ~i Radauti-Siret). Influenrelee~t1c:r~i mai pregnante prin aparitia, numai in aceasta parte a tarii~a s?l~nlor cen~~I!I.pooure (Podi~ul Moldovei, putine in Subcarpatii Tazlaul~l, pana la Buzau.multe in Subcarpatii Neamtului ~iputine in nordu~Dobrogel). . aritia 'j:Q

, Cat prive~e injluenlele su~ice, ele sunt bme. ma~cateApn~ iomfutAi~solurilor ro~cate - brone ro~cate~lbrune ro~cate lUVlce(m Campla I . repr,de linia Oltenita-Ploie~i ~i in sud-vestul Podi~ului Getic); aeeste so un'Jo tranzitie catr~ solurile maronii mediteraneene. , .' d 01 casub,

In amanuntexista ~ideosebirire.gionalein cadml acelUl~lup e~i~l: dintr&!Lcare impun subunitafipedologice. EVldentesunt, de exe~plu, deos ntelecli"};

tipuri de cernoziomOO din vest, sud, sud-est ~i nord-est, ~puse de ~U~t'inbuJ11i;'locale. Astfel, eemoziomul din Campia Moldovei are ~at mult contJIlare in ~orizontul humifer este mai gros fata ~e ~ernozio~~l d~ SU?-est,c:ernai pU~'fauna mai bogatii; eemoziomul camblc ~l eel argtlotluvlal dm vest '

PROTECTIA, AMELIORAREASI UTILIZAREADURABILA"

A SOLURILOR

uanare, productia agricola pierde anual circa 20%;, C~ntnecesare reconstrucfia ecologica a solurilor din zonele degradate,, S . ameliorarea tuturor solurilor.

'ZltecpCl~1 tie de problemele amintite, in documentul menponat sunt apoi enumerateIn fUn~JIlasurile majore privind protectia, ameliorarea ~iutilizarea durabilii

biecti~eIe~fn acest cadru se subliniaza, in prealabil, cii utilizarea d~bila a. soluluisoluJ'llor. entinerea celor trei func,tii ecologice ale sale: producpa de blOmasa;, 'Sllplln~ :n~formarea materiei ~i apei patrunse In sol; habitat pentru organisme,~a ~I Acestea Inseamna, in fapt, ameliorarea §i men,line rea pe termen lung

iJlcluslv.rrn'solului§i contracararea deteriorarii lor. Din aceste doua obiective~fi1f/.C!11ordecurg cinci obiective-pilon ale gospodiiririi durabile a solului:

l~nC1%;I~_tivitatea,securitatea alimentari'i, protec,tia calitiifii solului, viabilitateatJOpr 'cd~iacceptabilitatea socialii.,cono:~ordareaacestor obiective se impune a se realiza simultan, la nivel amt

. at cat ~i local, dar in prealabileste nevoie de un cadru legislativadecvatallon , d d '" I .Ii. I

. . ean) ca ~i e un ca ru mstltuflOna §l opera, ona .europ,. fi. .

astfi I. Mdsurilemultiple necesare pot smtetlzate e :. stabilirea de limite maxime admisibile privind degradarea solurilor pe

ne etaje, tipuri de relief ~i tipuri de medii pedogenetice;'. stabilirea celor mai corespunzatoare moduri de folosinta a terenurilor ~ii>1'uriloracestora;

. inventariereaarealelor cu probleme, definirea naturii acestora ~i stabilirea'~unilor prioritare;

· intocmirea de studii asupra tipurilor ~i varietaplor de soluri ~i asupra:iunelor~itendinteloracestora, cumulate ~iclasate In sistem de monitoring;

· elaborarea ~i aplicarea de masuri preventive ~i curative;· adaptarea~iaplicareaunor programespecialepentruexploatapileagricolemici;

" · elaborarea unor tipuri-modal de proiecte regionale ~i locale, chiar naponale, deliZ<U'e~eneral~durabila a solurilor, sau axate pe unul sau cfu:evaaspecte;

I · ~tlllrea unor miisuri educativ-instructive,cum ar fi: programe analitice"1~~P?vmdgeneza.,funcpile,importanta,protecpa~ifolosireasolurilor;informarea~i

~ entizareapopulapei in problema solului, inclusiv cursuri reduse;

'ROo'~ elaborare~ unui program naponal concret, dar cu variante, etapizat ~i ordonatec()l~. ' de ~em\jare ~iutilizare durabila a solOOlor,cu cercetiiri ~inpfice, masuri de~Sti~Z<Ue~lmod de folosintii, subvenpi ~i sistem informatic geografic (SIG) pentru

, e,supraveghere,evaluare,prognoze,intervenpioperativeetc.

BibIiografie

~tlive:si=~bu N. (1987), Geografia solurilor Romaniei, Centrol de Multiplicare al. ntH ,AI. I. Cuza", I~i.

:~torefeUza M. (1978), Mun,tii Cindrelului - studiu de geografie fizici'i,. Ifltdoctorat.

llidiite~er:nesc.uN. (1934), Facteurs de climat et zones de sol en Roumanie,. Cnice ~l economice", C, 2.

'cetariedfO.escu N. ~i colab. (1961), Condi,tiile naturale ~i solurile R.P.R.,e pedologie".

219

adancimi sub 15-18 cm ~i cu utilaje care sa af'aneze, sa nu Intoarca b .'

roteas~~ la 4-7 ani culturile ~ese in a~a f~1i~cat sa "..Uconduca la imb I"se femhzeze .solul cu azot.di? .aer (pnn. ~nf~l, luce~a, lupin); sa se CU~~I~de plante rezistente la boh ~l mtempem; sa se reallzeze fertilizarea .tIve. ...paraziplor cu substante obpnute din plante (urzica, usturoi, coada cal i1 ~QI11~

In multe !iiri din Europa s.,.adovedit ca agricultura se poate ge~ Ul~.a.)fiira mari eforturi financiare, in ferme de dimensiuni mici, care sa QnaeCQl

100 ha. S-au Incetatenit chiar anumite modele, Cunl ar fi: ,,Modelul S:~i~'~P~Italia, Portugalia, Spania), c~ ar~ ferme de 4-8 ha; ,,Modelul Nordic" (~Or\Damenarca, Franta, Marea Bntanle ~.a.), care se bazeaza pe ferrne de 16-7l1\~astfel de agricultura este incurajatii mult ~i de cererea de produse alimentar 0,pe piata europeana, ~i nu numai; ea este incurajatii, in Romania, ~i de une~ eCOlo:.intre care AsociapaNaponalaa AgricultorilorEcologi,cunoscutasub ~ 3SO(ij.

Bioteqa, infiin~ta in 1997,~ ~~~ deoc~d~ nu este incuraJatiiconcretde:Ie:'In acel~l context al sanataPI solulUl, all11lentelor, medmlui ~i omului ~,

~i.0 alta proble~a, cea ~ o~ganisr;rel~r modificate genetic (pr~scurtat OMG,),'fuudmtre ele dov~dindu-se m ttmp dii~atoare: ~ceste ?l~te ~~m!tng~ne noi, ale~relaPi cu ecoslstemul, sau cu anUffilte boh ~l cu daunatom, sunt Imperceptibitimp scurt ~i necontrolabile, dar pe timp mai lung au produs efecte negativealtele rezistenta la antibiotice. Unii cercetatori au apreciat ca "pericolul elibeOMG-uri In .:nediu ar putea fi mai gray decat eliberarea radioactivitiitiiisubstantelor toxice", care s-ar raspandi ca 0 infectie masiva. in Romfuti~ "

introdu~i, mai ales dupa 1997, mai mulp asemenea hibrizi, de porumb, cart0fi~,sfecla de zahiir ~.a., fiira a se aduce la cuno~nta opiniei publice pericolele spec~:.

l ~

Solul este produs ~ielement de mediu, dar ~iresursa naturala. Este0 r.,limitatii ca suprafatii ~i grad de degradare In condiPi de folosintii nera~on~g.sol depinde cea mai mare parte din hrana omenirii, productivitatea aee.trebuind sa creasca, dar In mod durabil, 0 data cu cre~tereapopulatiei. Ca~~s?lul intra f~ ecua,tiadezvolti'ir~idurakile a omeniri!, atat ca element d~rne~~~~l ca resursa pentru om. Erozlunea ~l degradarea m general a so~ulu~c~ ~tl.dereglarea geosistemului din care acesta face parte, deci a medlUlul, ar ~reducerea fertilitapi sale ~ia producpei de biomasa. serletIt!

Strategia Nafionali'ipentru Dezvoltare Durabili'i (1999) prevede 0 ~ .~Yii'

obiective ~i masuri majore privind resursele de sol. Ca punct de porn , .;enumerate principalele probleme ale solurilor din Romania:. luri1o(;,$,.

. In perioada 1989-1996 s-a renuntat partial la fol05lfea 50productive (circa 770 mii ha arabil); . . 450 ~I~

. in ace~ ani, au crescut suprafetele terenOOlor abandonate (circa.. ha. Q,

A · ~suprafatasol~rilor ag~cole pe tara s-a red~s la .14.78~,7~~% din;mseamna 0,65 ha agncolllOCUltor, 5au 0,41 ha arabtlllocUltor; clfca(agricole ~i arabile) sunt afectate de cel putin un proces daunator;

218

· ~hiritii C. (1974), Ecopedologie cu haze de pedologie genera/i:j.Bucure~tl. ' Ed:

· Chiritii C. ~i colab. (1964), Raionarea pedologica a zonei d ;Carpaplor, "Studii tehnice ~i economice", C, 14. e cUrrb~1;,

· Chi!UC. (1975), RelieJUI~ solurile Romaniei, Ed. Scrisul Roman

· Conea Ana (1970), Formapuni cuaternare in Dobrogeaed Craio'Ja.paleosoluri}, Ed. Academiei. oesSUI>j,~

· Florea N. (1996), Abordarea fractala a structurilor naturalCercetiiri Geografice", XLIII. e, "Studii !Ji

· Florea N. (1.991), Func,tiile solului in natura, "Forum" XXXIII 4

· FloreaN. ~lcolab. (1968),GeografiasolurilorRomaniei Ed' ~.. .Bucure~ti. ' . tUn!l£i~

· Geanana M. (1984), Clasificarea generala a soluri/or R .Tipografia Universitiipi, Bucure~ti. . ornanl€i,

· Geanana ~., Seclaman M.,. Flo~~ .~. (1999).' Geografia Soluri/ornopuni de pedologle generala, Ed. Umversrtatn Bucure~tl. Cu

· Grigo~ C. (1999), Solurile Campiei de Vest dintre Murefj fji CrifjlllA7J,Ed.UniversitaraCraiova. >

· Lup~cu Gh. (1998), Geograjia solurilor cu elemente de pedolQ~eEd. Universitiitii ,,AI. I. Cuza", I~i. ' r;

. Motoc M. (1963), Eroziunea solului pe terenurile agricole fjicombatereaei, Ed. Agro~ilvica,Bucure~i. . ..

. Murgoci Gh. (1910), Zonele naturale de soluri din Romania, ,,AnaleleInstitutului Geologic Roman", vol. IV, Bucure~ti. ARlI

. Parichi M. (2001), Eroziunea fji combaterea eroziunii solurilor, Ed~~raFundatieiRomaniadeMaine,Bucure~ti. .

. Parichi M. Stiinila Anca-Luiza (2003), Solurile Romaniei, EdlturaFundatiei Romania de Maine, Bucure~ti. , ' .

. Parichi M., Stiinila Anca-Luiza (2001), Loessuri fji solurifosile In Camp!a

Snagovului, ,,Analele Universitatii Spiru Haret", seria Geografie, nr. 3.'~~cur~~:ile. Parichi M., Stiinila Anca-Luiza, Banica S. (199~), D~~e'prlv~n ~;~e'f,

din imprejurimile Municipiului Bucurefjti, ,,Analele Umversltap.l Splrll

seria Geografie, nr. 2. B ure~i.. Teaci D. (1980), Bonitarea terenurilor Romaniei, Ed. Ceres, UC. x x x (1971), Harta pedologica a R. S. Roma~ia, 1: 500. OO~omiinia.. x x x (1978), Harta, Solurile, 1: 1.000.000, dmAtlas~1 R.~. A deJ11iei.. x x x (1983), Geografia Romaniei, vol. I, cap. Solunle, E. ca

l

220

HAZARDELE NATURALE

a

I

HAZARDELENATURALE

c van-wI hazard este arab la origine ~i semnifidi ,joc de zaruri". Limbajul~i cel geografic inteleg prin hazard un fenomen potenpal declan~at

Cllr:ntlator de un concurs de imprejuran momentane ~i care poate reprezenta un,~tiif~ntrUoameni sau bunurile lor materiale, sau poate conduce la anumitej'lSCPtre pentru unele locuri sau puncte vulnerabile.Condi~a de baza este cadezos .al

'd I

. .b

.1 I

astrele sa afecteze, potenp soo pnn ec an~are, oamem ~l unun e or

::teriale. Cele produse in locuri nevulnerabile raman hazarde numai in sensul caproducintfunplator, dar sunt simple fenomene naturale.

se in cele mai multe cazuri, omul nu poate opri decl~area hazardelor, dar poate luaoserledemasuride aparare,fie in sensulde a Ie atenuaefecteleasuprasa ~ia bunurilorsale,fie in sensul de a Ie dirija c3tre 0 alm direc~e, sau de a construi adaposturi, de ainviitacum sa se comporte in timpul evenimentelor ~i dupa, pentru a nu amplifica risculsaudezastru1.Oamenii ~u ca se pot produce acele hazarde, dar nu ~tiu cand.

Hazardele naturale sunt in legatura direcm cu energiile interne ~i externe carese vehiculeaza la suprafata Pamantului, unde traie~te 'omu!. Este vorba de'Cutremure,hazarde geomorfologice, climatice, hidrologice ~i biologice.

Cutremurele de pamant (seismele)

Structurageologica a Romaniei (faIii, rnicroplaci in mi~care, aliniamente desubduc~e~.a.)reprezinmfactorulprincipalin determinarearisculuiseismic.Cutremurle~t mi~caribru~ ale scoartei terestre, orizontale,verticale soo de torsiune, timp de~va secundesau zeci de secunde,datorateunor descaccande energii interioare,dintI'lJOcentru.Ele se masoaradupa doua tipuri de scan, una a energieitotale degajatedinfiOcar_(magnitudine) ~i alta a intensita,tii cu care se manifesta in diferite locuri (vezi scara,

rn~)3). Seismicitatea in Romania afecteaza peste 50% din teritoriu prin cutremure

douaerate sau puternice. Anual, se produc circa 500 cutremure, ~tre care, in ultimele

Canti~le, in jw: de 50 au avut 0 magnitudine de peste 5 grade. In raport cu Japonia,de energle seisrnica eliberata anual este de 400 ori mai mica.

.,--- .I

ltisc _ '. .

.~lerialPoslbihta~eade a se decI~ un pericolcu pierderide viep omene~ti,ramp,bunurititreCO~4Jeterrmnatde un fenomen de hazard. Dezastru (catastroja) - 0 mare nenorocire

, ll!ateyce la intreruperea gravil a funcponalitiltii unei comunitilp, cu pierderi de oameni,Slitsel1aJ.esau elemente de mediu, pe care societatea respectivil nu Ie poate dep~i cu<lfect:rOPrii.Vulnerabilitate- proprietatea de a fi expus unor pericole de tip hazard, care

zesilnatatea,viata, locuinta sau alte bunuri materiale.223

Gradu/ dupa eftcte - Scara Mercalli

III

III

IV

V

Microseism; inregistrat numai de aparnte; imperceptibil pentrn om

Foarte slab; simtit numai de oamenii sensibili, aflati in stare de repausSlab; simtit de cei mai multi oameni, mai ales la etajele superioareale cMdirilor

Moderat; geamurile vibreaza

Destul de putemic; simtit de toata lumea, obiectele suspendateoscileazaPutemic; oamenii se trezesc din somn, pendulele se opresc, tencuialade la case crapa etc.

Foarte putemic; cad obiecte, apar crapaturi in constmqii, ~oarealuneciiri

Distrugator; copacii se indoaie, unele c1adiri sunt avariate sau chiarse darfunA;panica

Dezastruos; victime omene~, muneroase case distruse, crapaturi insol ~i deranjamente in reteaua subtemna de conducteNimicitor; multe victime, sunt distruse cMdiri din beton, baraje ~idiguri sunt avariate, crapaturi marl in sol, alunecariCatastrofal; cladiri total distruse, se mp baraje ~i ~ine de cale ferati\,apar falii lungi, marl alunecari de terenCatastrofal total; nu rezistA nici 0 constructie, devieri ale raurilor,IrabU~iride versanti, revarsan de lacuri

Fig.53. Scara intensitafii §i a magnitudinii cutremure/or.01

Dupa adancimea focarului, cutremurele din Romania sunt superficial~~M!Inormale (5-40 km adancime) ~i intermediare cu focarele subcrustale, intJ~70-160 km, dominant intre 130-150km. intre 40-70 km exisffi0 lacuna seismica.

Cutremurele intermediare semai numesc ~i vrancene, fiind localizate:I!l~

crusta vranceana. Ele au focarele distribuite pe planul Benioff al ftunpi miC.~~~1Marii Negre, care avanseaza prin smucituri catre NE in arealul CurbUOI....;epieentrala pe care se resimt cutremurele putemiee intermediare este de e~2000 km2. Pe langa numeroasele cutremure cu magnitudine mica ~i medie, ~ v~~apar ~i cutremure foarte putemice cu M = peste 7 grade Richter. Ultimele trel~~e; ~cutremure au fost la: 26 noiembrie 1802 (M = 7,8), 10 noiembrie 1940 (M -7' ) fg1Stmartie 1977 (M = 7,2). In 1940 ~i-au pierdut viata 500 persoane, i~ in 197 Ia~taI1!1570 morti, 11.500 raniti, au ciizut 28 cladiri inalte, au aparut ineendll, pagube e~ ;i,

ridicfu1du~sela 2 rnilio~e de dolari. Dezastrul cel mai mare s-a produs la Buc~~rad~>Statisticile indica pana la trei cutremure dezastruoase pe secol (pest~ure dG?

respectiv 0 medie de 35 ani, dar in ultimii 1000 ani au avot loc 17~tre par 0 dt6grade ~ipeste, ceea ee insearnna 0 medie de 58 ani; cele de peste 6 g d e;U. ~la 10 ani, cu 7 grade la 33 de ani, iar cu 7,5 grade ~i peste, la ~O ~ doJ11iridtcutremure i~i dirijeaza efectele simetric catre NE ~i SV, sau as1Jt1e~~riiIintr-o parte; cel din 1977 s-a direcponat mai ales catre SE, avand c~nun ~aJ11eniBucure~ti, Zimnieea ~i Craiova. Cel din .1940 s-a simpt, de carre2 milioane km2,la Moscova inregistrfu1d0 intensitatede 5 grade.

224

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

cutremurele vriineene sunt favorizate de 0 serie de particularitaJi geologiee ale:. Aici i~i dau intillnire structurile geologice ale Carpaplor Orientali cu eele ale

~~~. alilor ~i cu structurile dobrogene. Tot aici avanseaza ~i se subduee fnmtea

~~J1dt~;ciiMarii ~egre, pe un plan de .circa 6~ grade. De ~ea ~iadfu1cime~focarelortJ1ICroParte diferita, lar cutremurele man au mal multe ~ocun, declan~ate la dlferente defistt:fo ecunde:eel din 1977a avot patru ~ocuriimportante.~va ~ tremurele normale au focarele, dominant, intre 5-30 km adancime, de

. . :dep~esc 5 grade Richter ~ise localizeaza in multe parti ale tfuii.ob1cel~ in Subcarpafii de Curburii s-au inregi~ epieentre la Tg. Ocna, Soveja,

. a ChiojduMare ~iNehoiu (in Carpati). b) In estul CampieiRomane epicentraleNt:reJ:~asuprafaliilorhercinicereactivate care vin din Dobrogea. Sunt numeroase, darapaf Se remarca indeosebi falia Tinosu-Fierbinti Targ-caI~i. c) Partea de nord-est

sl~~piei Romane ~i sudul Podi~ului Barladului (sud de Vaslui) au 0 seisrnicitate mai~d"~ cu multe focare pe triunghiul Foc~ani-Galap-Avrame~. d) Platforma~~ldoveneasciiare 0 singura falie seisrnica, Dorohoi-Boto~-HarUiu. e) Cutremurele

~ jOgara~enecuprind doua. al~~e?te, Campulung-Lovi~a ~i. B~-~~.~ Depresiunea Bra~ov are falla selSffilca Bran-B~ov-Sf Gheorghe-Tuna ~l 0 falle illystuIPe~lor. Cutremurele sunt slabe. g) Depresiunea Transilvanieiare un focarredus,plasatintre Tfu11ave,dar resimte ~i cutremureledin vecinatate.h) Oltenia esteafectataputemicde cutremurelevraneene, iar ca focare locale se remarca Tg. Jiu, unaliniamentTismana-Turnu Severin ~i altul Baia de Arama-Varciorova. i) Banatul are'inultefocare grupate in doua areale: campia (cu Timi~oara ~i Arad) ~ipartea montana.Inmunte sunt trei linii seisrnice: Culoarul Timi~-Cerna, Dogneeea-Oravita-Moidova

~oua ~i Var~et-Bazi~-Moldova Noua-Cal~at (cutremure danubiene). j) La nord de.y'lIre~ aparepicentrenumai la Oradea. k) In Maramure~,epieentre s-au manifestat la$lghet,apoi pe fractura Baia Sprie-Cavnic ~i pe linia Baia Mare. 1) Dobrogea prezinta

. cutremurezise pontiee (linia Constanta- Mangalia - Balcic), kimerice (linia Topolog-.~ogealac- Capu Midia) ~iprebalcaniee (linia Turtucaia - Vama).~. Ralul substratului geologic pentru propagarea ~i riscul local al cutremurelor

es~~deosebit. Amintim ca, in rocile masive cristaline, undele se resimt mai slab. inc,~~rIm~, depo~itele mobile, ca aluviunile, nisipurile ~.a., amplifica vibrapile deca 1-12 on fata de rocile cristaline

. condo~.reve~ere~ cutremurelor. S~ fac in principal studii privind: analizaPeri0

1

dt~1l?r~t mecanismelor de acumulare ~i declan~are a energiilor seismice,ICltate ta .. ~

\Iodel . a s tistlca a celor cu magnitudine mare (peste 6 grade R.), mersul. geofi~r.sels~ice, masurarea in Observatoarele seismice a 0 serie de indici

liela v~ ~dlerea comportamentului unor animale etc. Importante .sunt devieriletere8treonle. normale ale unor indici geofizici, cum ar fi: deformarea suprafetei

',~<\gnet:ltlod1fi~aride inclinare a pantelor, microcutremure prealabile, anomalii

~i SU~C~'ltlOdlficaria!~~onpn~tului de radon, schim,bariin compozipa chimica a. .Icule ~~, anomalu m debttul sondelor etc. De asemenea, se fac 0 serie de

lCrOPI:~tisttceprivind acumularile de energii pe planul Benioff ~i mi~carile_Ii, UnCI:.C~ ~p~ve~te~imal~le, inainte de cutremur, ~oarecii ~i ~erpii ies din~Sticedee pasan se aglta, albmele parasescstupul etc. Este vorba de simturi

e ltlare finete care recepteaza ultrasunete din adancul scoaqei.225

II

Unele reguli de comportament in timpulcutremurelor:nu int '~

incercati ~~i calm~ pe.c~ilalti?protejati copii~etc.; dacii sunteti in CI~~ 1011'pe u~a, mCIpe scan, ~C,l c~ hftul, dar deschld~etiu~a.sa nu se bloche e,'~usursele de foc, adaposttp-va sub un toc de u~ 0 gnnda, 0 masa ~e, Inch~departe de ferestre care se pot sparge, de mobile suprapuse; deplasati~e~lsten~ ,';'incetarea cutremurului, cu calm (incaltati-vapentru a nu va taia in cio;a !l~ai d::

cu dumnea~oastra ~ue~ri in~~e, .~aca va,aflati in afara cladirilor, d~n~~I~uI~aces~a ~encolul cadem.de C~ZI, ~o~un d~ pe cas~etc.) ~icautatiu::atI-va deDupa selsm, .nu alergap 'pe strazl, rasp~dep .apelunlor de ajutor, dar 0 deSChis,zo~ele c.atamltate;~u .~ap cre~ ~onunlor, mformati-va numai prin in~ blo~~radloulw,al televlzluml,al preselsenoase;estebinesa consultatiunspe .ai' nne(ijl11.locuinteidumneavoastrii,a locurilor unde va puteti refugia rapid'in caz deci ~stasupm

selsme.

Hazarde geomorfologice

Aceste tipuri de hazarde se refera la proeesele de deplasare in ' .' ~. .. 1 bl.1 d . ' vlrtuf~

gravltapel, a mase or sau oeun or e roCI, pe pante, ~i la Prabuo:' , ~\k1 1

.,S b

'" '" ...In aJ_\3tavane or unor go un earstiee. e su Impart m: prabu~iri, alunecari Cu ' n

,. ., . '" d 1 1.1 ' rget!

norOioase ~l erOZlUnepe limp m e ungat a so un or. Toate pot deveni riscuri\~'~pot provoea dezastre. ~,.j~

~) Prab~~!rile de terenu.ri r:prezinta despri~deri ~i ~aderi bru~tede m~e~~blocun de roCIm partea supenoara a unor versanp abrupp, de obicei dezgoliti1~!vegetatie. Deplasarea se face in doua moduri, fie prin cadere libera, fie prinsa11&lJj

:j~ros~o~oliri ale bolovanilor. Prima f~rma apm:e pe vers~p.i de circa 900, s~uIS

_

I~

3

'

caden dm tavanul de deasupra golunlor earstlce (pe~en, tunele de SUfozlUu-eloess sau in pietri~uri cu nisip ~i argile, goluri ramase in masivele de sare dttP.

exploatareaacesteia).Cauzadesprinderiide bloeuridin abrupteste in legiitura~uactiunearepetatade inghet ~i dezgheta apei, patrunsa prin crapiituriledin r:iA~easta conduce la un efect de pana, de large~te ~i multiplica fisurile ~i criipiit1irfl-

pana la de~area de blocuri care se prabu~esc. In eazul golurilor earstice (in cai:~i in sare), apare ~i procesul de dizolvare, care subP.azain timp tavanul, P~"d&dezechilibrarea totala, cand 0 parte a sa se prabu~e~te.Dar, tavanul unor ~~($t-&

pe~teri poate fi afeetat puternie ~i de inghet-dezghet, dueand la prii?U~1O.blocheaza intrarea in pe~tera, cum s-a intfunplatin glaciar e~ pe~tera.ur~llor'duepi

Deplasarile prin salturi :ji rostogoliri sunt mult mal dese ~l se.P~ fo(l11Jversantii cu inclinari de 30-800.Materialele se aduna la b~ versantulul sUund6S8

unor cunu~, trene ~u ~~aci,suri,d",aru~eo? se opresc ~~pe v,er~anl'cestea.diJ)acumuleaza",pe81!umlte.~alUgl,form~d,~lrun paralele, f1uml~ hOlJun, loi, tOplfJaurma sunt msa m eehlhbru nestabtl ~l se pot pune m ml~eare la p .zapezii, calcarea lor de catre animale sau la cutremure. .' I gaUtrfJnltJ'Jt

Prabu~irile pot afeeta ~oselele sau caile ferate, pot 10VI.vehle~ ease ~:~J4fsurprind caImori ~i excursioni~i pe poteei de versant, detenoreaza ,eehei,~ "

sunt freevente mai ales pe drumurile earpatice care urmeaza defile~'~"ui OJ;versanp. avand deasupra abrupturi. Pot fi citate defile.e1e ,l~uiui>"Dunarii, Buziiului,Basca Mare ~i Mica, Bistritei, sau Chetle BIC- Ia.sTranslagiirii~ul sau ~osele ca acelea care merg pe Arie~, care urca226

tree peste pasurile Urdele, Gutin, Prislop ~.a. Cazuri aparte sunt~de~~ieunor tavane la exploatarile de sare, care au surprins ~i case, cum'b~~l~plat la Oena Mure~, Targu Ocna ~i, mai recent, la. Oc~nele.!vI~

,111[1,~2000-2001 au afectat circa 100 de case). Tot aparte sunt ~l prabu~mle ~I611aJ1lllireaunor grohoti~u~ acumu~~e in timp~l periglaci~lui .P~vai~~il~ unorjOstOgo.i apoi fixate p~m lmpadunn. Cu OCazl~uno.r despadunn,. a. tatenlor de~fsan~~i a altor lucr3rt, ele se pot pune brusc m ml~care, cu poslblle dezastre.dfIIJ11urt~intamplat pe versantul dunarean al Podi~ului Mehedinp. in timpul

M3 s-atieibarajului Portile de Fier ~i ridicarii ~oselei ~ieaii ferate pe versant, saucOl1st,~cin aval de barajul Raului Mare (grohoti~urile au acoperit 0 cabana aitJ1cdl~orilor),sau la modern~zarea~osele~de ~a.Voineasa. ~ ,. .ntllnCMasurile de protec,tie lr.?potnva p~bu~mlor ~ sunt u!"lat~arele:prabu~mpnn

ari supravegheate, dupa care se Clmenteaza fisunle ramase; ancorarea pedctont a unor plase de sarma care forteaza caderea bolovanilornumai la bazaabru~tului,nu ~i pe ~osea; realizarea de tunele acolo unde frecventa prabu~irilorye;smare (ca pe Defileul Jiului); A acoperirea~oseleicu copertine care suportaes'~u~irile(pe Transtag~an) ~.a,In cazul riscului de prabu~irein golurile saline,P:gura masura este evacuarea din timp a ~ezarii ~i a loeuitorilor, cum s-a procedats ,

laOcneleMan.b) AlunecArile de teren, impreuna eu inundatiile ~i cutremurele vrancene,

dete011inacele mai multe riscuri naturale ~i dezastre din Romania. Ele au potentialdedeclan~areacolo unde se intalnesc trei condip.i de baza: panta de peste 50, argile

§i/sauAmarne~i apa suficientii, care sa inmoaie roca ~i sa 0 faca plastica,r In Romania, suprafetele afectate de alunecari in ultimul secol ating pestef milionha, din care 702.000 ha agrieole la inceputul anului 20002. De asemenea,~O.50%din versanp.i Carpap.lor Orientali ~i de Curbura, ai Subcarpap.lor depurbura~iai podi~urilorTransilvaniei, Moldovei ~i Getie au fost sau sunt afectap.deal~ecari vechi sau actuale. Climatul temperat continental (cu ploi neregulate,t~renttalesau indelungate, cu topiri bru~ de zapada, alternand cu perioade de secetii,

~d terenurile argiloase se usuca ~i crapa) reprezinta 0 alta cauza favorabila;~~ani de alunecari. Daca adaugam despaduririle intinse, aratul pantelor euco nr~ de alunecare ~i p~atul excesiv, plus cutremurele de pamant, avem garna1In~~,etaa ~~uzelor care prepara ~i declan~eaza alunecari. Suntem, prin aceste cauze,

tntretarile europene cu cele mai multe alunecari de teren.

sa Ie~Ultitudinea alunecarilor din Romania ~i varietatea lor au facut ca populap.alIelnitea, d~~umi? multiple: hartoape ~i holoage (Moldova), vartoape, goarte,)}~I;; tIglat, ghmei (Transilvania), iuzi (de la Iuda), pornituri, rape etc.I!espact~~a alunecarilor este asociata cu perioade ploioase ~i cu perioade de

puore, uneori ~i cu seisme importante,f.'erjoadr~ceselede aluneeare a terenurilor au fost mai ample in fazele glaciare ale.~~ tel CUatemare, cand inghet-dezghetul era foarte activ in majoritatea anului ~i

Oate unitatile deluroase ~i carpatice, dominant despadurite, Multe dintre

227

aceste alunediri s-au stabilizat prin impadurirea postglaciara. Presiunultimele seeole, manifestata prin despadunri,ardere, suprap~ ea urn."reali:area de. drumuri ~i.~.ezari pe versanti au eondus la reactivare~at, .totala a veehl~oraluneean §lla declan§~ea altora noi. PartIala.~

Tcrenunle aluneeate sau eu potenpal de aluneeareprezinta urmi'it.degradare~econo~ca.to~a sau ~roa~e to~a a ~~rafetelor afectate;~7re1eHsOl.llt:case, §coh sooalte mstltupl,uneon cu Plerden de Vlepomene§ti;distrug strugereadecm ferate §i poduri, diguri de rfuui; daramarea unor sectoare de faleza;ereade~selt)pamant a unor culturi etc. Gradul de rise §i de dezastrn este in funeti~pe~rea C1l~une~, respeetivde :u~rafata afectata,adfutcimea§i,:,ol~ul materi~ulu~d~PuIdeVlteza §l durata alunecarll. Ca urmare, cunoa§tereatlpunlor §i a cauzel plasatllconcrete care Ie pregaresc §i Ie declan§eaza,reprezinta0 necesitatepentru or 10~e,~- hi

.f1 1 ~ . prevell1n>~

UCi.llareasau C ar opnrea e ecte or acestor!enomenede nsc. ,

. ~xista mai multe. moduri de tipizare sau clasifi~are a aluneearilor. Pen.'nscun, modul cel mat adecvat este acela dupa adancimea terenului pri ~alunecare, ce ne indica, in mod gradat, §iputerea de distrugere. ns ~

_ a) Cele ~~putin adanci sun! a~u~eci'irileSupe.rjicial~, care .~ecteaza sol~r~ipatura de alterart de sub el. Au adancnDl de 1-5 m §l forma de mlCI Ientile, cuib~iisau brazde, se produc primavara pe terenuri cu pti§uni sau aramra §i se opresc o'~cu intensificat:ea vegetatiei. b) Aluneci'irile in straturi de argile ~i marne, ivite la

s~prafa~ ~g 3-8.madfutcime,~b~~ fonnede limbide alunecare,lineare,it:e~1e§l valun mlCI, mat rar formeaza vatUgl ~e alunecare. c) Aluneci'irilede strafUri

complexe, cu argila in baza, sunt mult mai periculoase, se declan§eaza de dbiOOiprintr-o prabu§ire, dupa care urmeaza §i alunecarea; au forma de valuri foarte mariill,spatele carora se formeaza lacuri, soo au forma alungita pe 1-5 km (in speci~;:~~Carpatii Orientali §i de Curbura, chiar in Subcarpatii Curburii); deplaseaza mase ~~§igroase de materiale care ajung adesea pana in albiile raurilor,barandu-lepen~ untimp. d) VersanPi de alunecare sunt cei afectati; pe suprafete compaete foar¥,:extinse, amtde alunecari superficiale,cat §ide alunecan masive. ~ . d' .'

Mi'isuri de prevenire, franare sau oprire a alunecilrilor. In .ac~ .1fC~C~trebuie sa ne calauzim dupa douaprincipii: primul, "este mai ieftin §l.mro efi~l~n:Ste

previi 0 alunecare decat sa 0 opre§ti"; al doilea, pentru frfut~a unel al~ei: cazuJnecesar sa luam ,,masuri impotriva cauzelor" §i, dupa aceea, §l a efe~l~l. evitafC8prevenirii se ioo urmatoarele masuri: aratul pe curba de. ~l~e, pJautatasuprap~unatului, executarea de terasan u§or inclinate §i cu fruntea ZldlUl;.sa~e&c~cu arbU§ti §i cu §anturi de drenaj, impaduriri (ideea conduditoare es~ .11np~eul~apei de ploaie de a ajunge u§or la argila). Pentru fr3narea unei alunee~ ~evacae1f.

inainte de toate, se fac drenuri pe alunecare §i in afara ei, p~ care sa ~pul uscatU

rapid apa lacurilor, a izvoarelor, apa freatica §i ~a ~ de plo.ate, e:J~fun, c,art;,)s#'materialului alunecat; dupa aceea se executa plantfU1~m s~eelal cu . unatU1, ~radacini foarte adanci, se prinde §i cre§te repede; se mterzlce to~ Pd cotUu~-<.

apoi drenuri subterane §i ziduri sau diguri de sprijin in dreptuJ ~lorW:ai Cu§i al cladiriJor. Atentie ! Uneori, 0 alunecare poate fi prevemta n .

§anturi bine plasate, prin care sa se seurga apele ce ar putea-o declan§a.

c) curge~ile de nor~i. Sunt mai putin spefiei~ ~i no~tre, fiind mult ~~.' i dec1an§andu-sefar m raportcu cele din AnZI,Himalatasau unele reglUDl

jttlCI~ice. Se formeaza prin acumularea unor moo cantitati de mame. sau argileV1I1canregate~i imbibate relativ bruse eu apa din ploi. Apare un noroi vascos caredezaE; sa curga, folosind 0 vaiuga soo ereand pe moment un canal ingust.iocepeeaza in curgerepomi §i bolovani, iar noroiul ajuns pe locuri mai netedej\otrenaza case, culturi, em de comunicatie. Au fost semnalate in SubcarpatiiiOV~elui§i Vrancei, in Campi~ Moldovei §i cea a Transilvaniei, uneori §i inJ3l1zaUtiiOrientali §ide Curbura. Impadurirea bazinului de acumulare a materialelor

C:;egate ce se pot transforma in noroi opre§te formarea unor asemenea torenti.de d) Eroziunea terenurilor ~i a solurilor. Aceste procese produc dezastred a timp indelungat, prin reducerea fertilitatii solurilor sau dispOOtiaacestora.s~~tafectate, ca u~are, c~itate~ §i c~ti~tea pr~duselor agricole, §eptelul §i

curitateaalimentara, respectlv calltatea vietHomulUl.se La nivelul anului 2000 erau erodate in tara noastra 6.300.000 ha (43% din

agrieoI),~in care.2.100.000 ha ar~bil 523~). ?e§i d~nud~ea solurilor e~teyutinperceptibtlala pnma vedere, totu§l masuratonle pe tlmp mdelungat au mdlcat 0pierdereatlUalade sol pc suprafeteneprotejate §i cu panta 2° de circa 20 t/ha, iar la 0inclinarede 14°se ajunge la 500t/ha. Pe terenuri arabilecu soluri argiloase§icu pantadepeste15° se ating pierderi anuale de 130 m3/ha.In Subcarpati,pe pante de 14°,cultivatecu vita-de-vie, se pierd pana la 173 t/ha; in Cfunpia Transilvaniei peterenurieu porumb §i inclinari de 4° sunt erodate 9 t/ha, iar in Dobrogea, tot peterenurieu vie, dar cu panta de 6°, sunt indepartate 44 t/ha.

La cele de mai sus se adauga §i eroziunea eolianil, extinsa pe 378.000 haagrieol,din care 273.088 ha arabil, precum §i excesul periodic de umiditate in solpe3.780.000ha agricol. Ca urmare, se impun: milsuri antierozionale (terasari,

.. arnenajaride torenti,impaduriri,oprireasuprap~unatului),drenurifunctionale,0agrotehnici'iadecvatil §.a.

228

Hazarde cIimatice

Pe teritoriul Romaniei se produc multe fenomene climato-meteorologice cu~ter de risc, intre care: secetele, de§ertificarea,viscole, grindina, inghetul wziuI IInpuriu,bruma, ceata, avalan§e'§iextremele termice §ipluviale.

Con. Seceteledin climateIe temperate sunt fenomene episodice, §i nu regulate. Sep~s.ld.eraperioadti de secetil timpul minim de 10 zile consecutive cand nu au cawt

~Vu~I~ltatii~ semestrul cald §i 14 zile in cel rece. Cea mai lunga pcrioada de seceta aPana122 ztle (Slobozia, 1913). Secetele afecteaza vegetatia §i productia vegetala,Pana tcornpromiterea ~tala; in acest timp, searledebitul apelor curgatoare, uneori~g~ ~secare, coboara §i searle volumul apelor freatice. Cauzele secetelor sunt in.~ ~.cu veniri de mase de aer uscat, fie din N §i NE (inclusiv aer rece arctic care,~.~uns in C~pia Romana, se inealze§tc §i devine foarte uscat), fie din nordulSte Sau PenmsuJa Arabica. Lantul Carpatie funetioneaza ca un baraj, fata deYenrnas~, imparfind tara intr-o parte sud-estiea, mai uscata §i eu secete mai

!e, ~luna nord-vestidi, ceva mai umeda §i eu seeete mai rare §i mai scurte.229

Ca u~ar~, regiunile afectate putemic de ~ecete sunt Dobrogea, Bar ';sudul POdl$ulUl Moldovenesc. Sunt afectate ~l celelalte regiuni, incl . agQ1'/.fi,padure, influentfuld cre~terea arborilor, iar unele specii se usuca. USIVcel~U'

Secetele apar in toate anotimpurile ~i se pot perpetua mai multi' ".cand efectele dezastruoase se cumuleaza, cum au fost la s:tar~itul se~olar;l.la~inceputul secolului XX ~i perioada 1946-1953, in care anii 1946~lulXl)( ~icunoscuti ca "vremea foametei". De altfel, aceastii perioadii, 1946-1953 947 s\Jtttmai lunga ~imai daunatoare perio,!ldade secetii din Romania. Secete s- ' a fostceain anii 1972, 1982, 1996 ~i 2000. In acest ultim an, seceta a cuprins 7 1aU.Pl.rodus~.

I C I. .

I ' ml 10anehteren agnco. e e mm pencu oase sunt secetele de primavara,cand A aplantele, ~i cele de varn, cand plantele vegeteaza din plin ~i incepe coacere Incol!esca

Principalele masuri impotriva efectelor dezastruoase ale secetelor sunt~" .

facute ~i~tific, completate de 0 educ~ti~ ~i.~~re adecv~. Lipsa acestora l~~lIle:a dus la dlstrugerea sau dereglarea m<yontapl slstemelor de lrigat dupa 1990. l1l1a

~e~ertificarea este un fenomen care a inceput sa se manifeste ~iin Roman'

Se Aremar~a prin ac~ea ca ecosistemele loc~e ~ierd posibilitatea de regener~::rncandu-~l loc de~ertIficarea. Aceasta se manlfesta, cu precadere, in partea de sud~est a tiirii, prin: reducerea suprafe~elor de sol acoperite cu vegetatie, cre~te~e~albedoului, nisipurile descoperite se pun in mi~care, se usuca arbori ~i arbu~ti, soMeste erodat inclusiv prin deflatie, apar salinizari, se intensifica secetele, precum'4ifurtunile ~i inundatiile, temperatura medie anuala cre~e u~or, de exemplu, in arlld2000 aceasta a fost cU I-2°C mai mare ca media multianuala pe tara (8yq. in ceprive~e cauzele, sunt de retinut doua categorii: incalzirea la nivel global ~i oml1lprin activitiitile sale economice in dezacord cu mediul ~i care favorizeaza cre~tereaefectuluide sera(veziCatastrofeleclimaticegloba/e,p.232). ,~

De~ertificarea fiind un flagel extrem de periculos' pe timp indelung~Romania s-a angajat in aplicarea urmatoarelor doua categorii de mas~JiJ:a) supravegherea climatului ~i a proceselor inso~itoare hidrologice ~i ~c~logu;e;

b) ameliorarea microclimatelor ~iatenuarea efectelor de secetiiprin irigan. In ac)estsens a fost semnatii Convenfia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice (l~9~_~Protoco/u/ de /a Kyoto (1997), formandu-se Comisia Nationala pentru Sch~ ~Climatice (1996). Romania s-a obligat sa reduca emisiile de gaze care favonze

efectul de sera cu 8%, fatii de 1989,pana in 2012. . Ibcra,

Visco~ule~ un v~t putemi~ ~i.r~ce,asociat sau ~u c~ nms~are,c:~:Pt~puriletransporta ~l trOIene~e zaPm:ta.YlZlblhta:e~e~ ~~usa,. clrcula~l~.de electOcitalC,este perturbatii,de la ~osele"~lcii.tfera~ p~~ la h~llie ae~~ne:ma~?m~ rin~iin :P~telefonie, 1V cablu etc. Se mreglstreazavlctlffiedintre eel mzapeztp sa Pe trebUleconditii vulnerabile. In ianuarie 2000, au fost 30 de moqi. De ace a,

respe~tateavertismentelemeteorologice ~iale politiei rutiere. I ot fi foa~~Numiirul mediu de zile cu viscol pe an este mic, dar. pagube e.ior, la P.

mari. Cele mai multe asemenea zile (3-1?) apar peculmIle ~~a~riva ioY.,1500 m, precum ~i in f~ta C~atilor, care ]oaca un ro~~e bara] ~rao 5~6zilc,de mase de aer rece dm .N ~l N~. Est.e vor~a de B~g~ (~e oldovei'lmaximum a fost de 13 zIle), apol Podl~ul BarladulUl, Campla M .

230

gea. In schimb, piirtile de vest ~i nord-vest sunt ferite (1-2 zile cu viscol):obfOiuneaTransilvaniei,Campia~iDealurilede Vest.Celmai putemicviscolal

Vepre~uiXX a fost in februaric1954in exteriorulCarpatilor.Vantula atinspestesecoll stratul de zapada in Campia Romana era de 1-1,5 m, tr~ienile de 3-5 m,100~n;;aa fost blocatii 5-10 zile, s-au inregistrat multe victime. In ultimii 10 ani,cirCIJl~'aufostin noiembrie1993,1995,1998~imaialesin i~uarie 2000~i2004.VIScOVijelia este un vant foarte pute~ic, cu sau :taraploaie. In 7 martie.200~ s-~

~at 0 vijelie uscatii (tara plome), ce a afectat Moldova, TranSllvanIa ~ldeclaIltul tiirii; a dezrMacinat multi arbori de langa ~osele ~i cai ferate, a spartsl1d-e~ri~ smuls acoperi~uri, a doborat stalpi de telefon ~i electrici ~i a provocatO'eant, . d

..~este200de mcen 11.p Avalan~ele reprezinta alunecan bru~te de zapada pe versanp, pe uncle viii

cu.1oarepreexistente. Viteza lor atinge 50-200 km/h. Reprezintii un fenomenSalIlOplex,meteorologic ~igeomorfologic, deoarece configuratia terenului joaca uncOlimportant in declan~area avalan~elor. Aceste alunecari de zapada au 0 foqa:traordinara, antrenand bolovani ~i desrMiicinand arbori. Versantii montanipropiceformarii de avalan~e sunt cei intre 30-50°, unde zapada se poate acumula instratgros. Declan~areapoate fi determinatii de mai multe cauze: ridicarea brusca atemperaturii,topiri bru~tede zapadii, tunete (primavara), ploi, cutremure, explozii,chioteale turi~tilor, trecerea schiorilor sau turi~tilor, vant ~.a.

in Romania, avalan~ese produc in toti muntii Inalti, dar victime apar, aproapeanual,in locurile umblate iama din Bucegi ~i Fagara~, mai rar in Rodna, Bihor,Vladeasa.Se cunoa~e mareacatastrornde la BaIeaa unor elevi din Sibiu venitiacolopentru schi.

Impotriva acestui pericol se iau urmatoarele masuri: ziduri sau smlpi depr?tectie,care uneori dirijeaza avalan~a, tunele de protectie, declan~ari artificialepnnexploziicontrolate, semne de avertizare (ro~u - avalan~efrecvente, albastru -pericolslab,galben - pericol foarte rar).

. Grindina reprezintii precipitatii cu granule de gheatii avand diametrul de~'50.mm. Se produce cu precadere vara, sub forma de I~ii late de 10-15 kIn ~ig~gl.de zeci, rar sute de kIn. Mecteaza putemic culturile ~i pomii, iar cand:l1dl~a are dimensiuni mari (cat un ou de porumbel sau chiar de giiina), distruge

°Pen~uri de case.

Oto C~a m~i ~are grindina a cazut in arealul Br3.ilei (6-7 iunie, 1880) ~i la1'2~r1(18 lunle 1979).Numiirulzilelor cu grindinacre~tecu altitudinea,de laUlldezle la cfunpic la 5-11 zile in munte, dar sunt mai dese in unele unitiiti joase~ill :~l cob~arn:.Cfunpia Teleormanului, paqi din Campia Banatului, portiuniIlltrcun.aragan ~l dm Dobrogea de Sud, Cfunpia Olteniei, unele depresiuni

tn~e ~iculoare (Mure~,Siret, Dunare) ~.a.CU,PUI~U~timul~im~se preconizeaza, impotriva grindinei, insamantari ale norilortl1itillten de dlfente substante, lansate cu rachete, care griibesc caderea ploii\ e de formarea grindinei.

.eCl~nruOl~,chiciura, poleiul reprezinta diferite forme de depuneri fine de, ale plcaturilor de apa sau ceaj:A,pe iarba, sol, arbori, conductori aerieni etc.

231

Eruma. :ste for:matii. din. cris~e fine de gheatA .alb.icioasa ~temute la .'solulm, m nopp senme ~l reci (- 2 ... - 3°C), pnn mghetarea vaporil l1~"ijAfecteaza plantele la rasanre ~i pomii la int10rire (primavara) saOr de apii'(toamna). Chiciura se compune din firicele dese ~i albicioase de ghe~ta u fruc!.ele.

tal. .

bl" . concrecns lzat pnn su lmarea vaponlor de apa din aerul cetos ~i fI SCUte(-5 la -15°C) pe ramurile pomilor, pe garduri sau pe diferite fire: Acestea°art; rece~ise pot rupe. Poleiul este 0 depunere de gheata, sub forma de pelicula t se 1ncarca

~i lucioas~ ca stic~a,p~ .sol, ~os~l~~i stra:i,. la temperaturi de sub - 1Oc~~~~en~multe accldente, Clocmnde m~lm, derapan, rupen de membre prin alunecare °aca

~~at~ e~e. un. nor jos, la ni~elulAsolului, compus din picamri fine d~ a '

une0foI~l ~m mlCI cnstale de gheata, avand ca efect principal reducerea vizib1 ~~, ala mat pupn de 1krn. Ceata deasa de toamna este numita ~inegura. Ilt:a~1

. La munte: c~ata se po~te forma in ~este 100-15? zil~, la varful Omu fiind288de ztle cu ceata ~l un maxim de 322 ztle. Cele mal putme zile cu eeata Suntlitoral ~iin Delta (30-40 zile in medie). . pe

In timpul iemii, ceata are 0 frecventA mare la campie ~i deal, mai ales .depresiunile inchise ~i pe culoare de vai. Afecteaza in mod deosebit transpo~~rutier, provocfu1dciocniri ~ivictime.

Alte fenomene meteorologice care pot avea un anumit grad de risc sunt:trasnetele , inghetul timpuriu (de toamna) ~i inghetul tarziu (de primavara),extremele de temperaturi ~i ploi; uneori au aparut ~i tornade (1995, dind la sudde Covasna padurea a fost dezradacinata. pe 0 ~ie foarte mare, sau la Facaeniin Baragan).

Catastrofele climatice globale care pot afecta ~i Romania se refera laschimbarea climei §i reducerea stratului de ozon. Este un fapt sigur ca, de-a lungulevolutiei Terrei, clima a suferit schimban. Perioada cuaternara este cea malelocv~nta ~i mai bine studiata, indicand modifiean majore climatiee indeosebiInzone1etemperate ~i subarctice. Miisuratorile instrumentale, :£acutein ultimii 150deani, arata 0 tendintAde incaIzire a climei globale, cu 0,3-0,6°Ca temperaturiimed~anuale ~i cu 1°Ca temperaturii lunilor de iarna. Urmarile, pe timp indelungat,su~complexe ~i diverse de la 0 regiune la alta, dar in cele m~ .multe .ca:u~~catastrofale. Se ~tie, din trecutul omenirii, ca asemenea schimban de c.h~.~tiicondus la migrari masive de popoare ~i chiar la disparitia unor CIV~atiaimportante. Cauzele modificarilor c1imatice sunt, in principal, na~rale (vrsuiuiactivitatilor solare, oscilari ale axei poli1or, vulcanism, schimbiinA ale m;isiilo,curentilor marini etc.). Totu~i, in etapa industrializarii, un rol.ap~e 11a~ edesera.in atmosfera, ale unor gaze, in primul rand C02, care amphfica efe:tI!le aces~1unele dintre aceste emisii distrugand chiar stratul de ozon. U~a.:; caJdur9:incaIziri s-au i~reg~strat ~i..1nRom~ia. Astfel, s~auinmultit valunl~d ~u se JU~secetele,furtuntle,mundaptle;trecenle de la anottmpulrece la cel C I! .

factreptat,ci bruse~icumarivariatiidetemperatura. A iaa deP'Un exemplu a fost anul 2000, cand te~peratur~ medie in Rom~ste 4~o_,

eu 1,8°C pe cea normalii (8,3°C); temperatunle maxtme au ureat la p. lie .1-sud, in lunile iulie ~i august, atingand 43,5°C la Giurgiu (5 lU .'232

J11peraturileminime au coborat frecvent sub - 25°C, ajungiind la - 33°C (26~tJuaOe 200~) !n de~resiunea Ciuc. Aceste extreme au produs victime, in special inI~ dulvarstmctlor ~lal unor bolnavi.~ cat prive~e stratul de ozon stratosferic de deasupra Romaniei, el a continuat, cadalent, in special in anotimpul cald.

saS Romania s-a incadrat efortului international pentru monitorizarea schimba-

'lor climatice. Semnand Conven,tia cadru a ONf! pe!:tru ~chi"!~~ri Climaticef\1992)~iProtocolul de la Kyoto (1997), ea s-a angaJat sa scada emls1l1ede gaze cu~%fatiide 1989.

Hazarde hidrologice

Inundatiile reprezinta principalul hazard hidrologic. Ele produc pana la 80%

d'ntotalulpagubelor provocate de dezastrele naturale. Inundatiile se materializeazap~nrevarsarea apelor raurilor sau a unor lacuri peste maluri sau diguri, ori prinstagnareaapei de ploaie pe locuri ne~de tara scurger~, precum ~i.prin ridicareaapelorfreatice peste suprafa~ 10~ul~1.S~t afectate c!r~a 3,~ ~lho~e ~a. ~elemai des inundate sunt lunctle raunlor ~l lunca Dunam. EXlsta doua upun deinundatii:periodice, care intervin obi~nuit 0 data cu apele mari de primavara, ~ifntampliitoaresau viituri. Acestea din urma sunt imprevizibile pe termen lung, seproducla ploi toren~ale sau la topiri bru~te de zapada ~i afecteaza suprafete maridin campii ~i depresiuni, antreneaza cantitati mari de aluviuni ~i arbori, iarefectclepot fi catastrofale. Dezastrele sunt in functie de intensitatea inundatiei~i a viiturii, determinata de cantitatea de precipitatii, de marimea bazinuluihidrografic ~i de relieful acestuia. Pe raurile mari ~i mijlocii, viiturile sedezlan!Uiedinspre Carpati catre locurile joase, timp de cateva zile, inundand celemaimari suprafete in campii. Pe vaile mici, inundatiile pot fi mai dese, survinbrusc~iuneori sunt foarte puternice.

Viituri ~i inundatii putemice au avut loc in 1910-1919, 1940-1941,1969-1970,1975, 1991: 1998-2000. in ace~i ani, debitele raurilorau crescutin

~od.deosebit:De ~xemplu,in 1970 Dunarea a avut la intrarea in Delta 15.500 m3/s(/b~tul medm fimd de 6400 m3/s), Some~ul a atins la Satu Mare 3342 m3/s22~b1tu13mediu, de 125 m3/s); in 1975, debitul Oltului la Stoiene~ a fost de(d b~m Is (debitul mediu, de 158 m3/s), iar Buzaulla Nehoiu a crescut la 1400m3/sdee,Itulmediu, de 22 m3/s). Uneori, cum a fost in 1970, intreaga tara a fost afectata

!Qra.In~datii, dar cel mai adesea ele survin numai in anumite bazine sau Piirti dincare' pre exe~plu, in ultimul deceniu, au fost in~date piirtile de vest ~inord-vest,frecvStau~ubmt1uentamediteraneana ~iatlantica. In ultimii 50-60 de ani, nivelul ~i. e~!,am~datiilor au crescut, in special, in partea de vest. A

II)Unciatat pnve~e dezastrele, .~~o~ ele. sunt extrem de mari.. I~ 1970 au f~st83..000e eompl~t 83 de 10Calitap ~l parpal 1528, plus 395 umtatl de producpe,700.000case: dm care 13.070 au fost total distruse, 1.112.000 ha, din care)Joliet ~ha msamiintate, 930 km eale ferata, 2270 km ~oselele, 2200 poduri ~i:~l.1becazute, 1800 krn linii eleetrice afectate, 690 km linii telefoniee ~.a.; totalul

elor s-a ridieat la 1 miliard de dolari. Pentru anul 1975 se poate cita, in plus,233

inneearea unui ~oartemare n~ar de ~i~ale: 1O.?00.bovine, 80.000Par' ..100.000 ovine ~l aproape 3 mlhoane pasan. Alte tIpun de pagube se reflC~Il,

eroziunea ~i surparea de maluri, eolmatarea lacurilor, colmatarea unor teera laagrieole, lipsa apei potabile, distrugerea de valori eulturale (muzee, bibIiote/ellUriavarierea ~i seurgerea unor iazuri de decantare, care produc man p1t~.),declan~rea de alunecari ~iprabu~iri, intreruperea circula~ei ~i,mai presus de0 u~1,pierderea de vie~ omene~ti. onCe,

Masurile impotriva efectelor inunda~lor sunt multiple: indiguiri ale rau 'Ilacuri de reten~e, amenajari ale toren~lor, impadurirea bazinelor hidrog~ or,l~girea podu~lor e~. Dar so~u~~de ?az~.~ane ~~najarea complexa a bazine~~'hldrografice,mcluslvdrenunle m campn ~l luncl. In cadrul apa.ran.icivile r a

organizate ~isist.emede al~rtarea locuitorilor,precum.~iechi~e de in~erventiepe~:salvarea oamernlor, a. ~~alelor, suprave~herea ~l proteJarea dl~rilor etc. 0recomandarepentru tun~: sa nu ~eze cortunle pentru noapte pe loeun inundabilel

Valu~rilede furtuna,!a !~ul M~riiNegre ~ipe mare, ating ~ana la 5-8m ~iprovoaca mtreruperea navigapel, avanerea sau seufundarea unor nave ~i altorambarca~uni, suprind peseari in larg, iar varn fac victime in randul turi§tilor.Valurile medii ~i mari pe timpul)ernii distrug 0 parte din plaje, subsapa faleza,provocand prabu~iri ~i alunecari. Inecari de oameni pot avea loc, la furtuni, §i inlacul Razelm.

Jv/asuri1ede prevenire san de stopare a epidemiilor sunt: igiena, vaccin,baterea tfultari1or,a ~bolanilor ~i c3inilor vagabonzi, asigurarea apei potabile ete.

carrtExista~i infec,tiitoxialimentareuneori in masa, eu triehinasau triehineloza. ales din carnea de pore), eu salmonela (bacterie patogena) ~i eu ciuperci

((1t~"itOare.Periculoase sunt ~iunele boli transmisibile de la vite sau caini, ca febrao~asa, antraxul (Mahmudia, in 2000) ~iturbarea.aft Invaziile de lacuste reprezentau un fenomen ee avea loc mai ales in trecut

IOplu,pe vremea lui ~tefan Lacusta), cand nu erau insecticide. Distrugeau(e"~ete imense de culturi, cu precadere pe timp secetos, in Baragan, Dobrogea ~i

~~ta. Exista ~eori ~i in.v~ii de omizi (larve ~i fluturi), care ataca fnmzele unori fructifen sau ale steJanlor.

pO~"

Hazarde biologice

Sunt hazardele produse de anumi~ agenp patogeni de tipul microbilor, careprovoaca boli la oameni, ori de invazia unor insecte care ataca pomii sau culturile.

Epidemiile (sau molimele) reprezinta extinderea in masa a unei boliinfec!ioase intr-un timp scurt, uneori cu implicapi pana la decese. Suntprovocate de a~a-zi~ii agenp patogeni, respectiv de organisme unicelulare caviru~ii, bacteriile, baciIii. Ace~tia sunt purta!i de om sau de 0 serie de ani~~le:tan!ari (malaria sau friguriIe), puricii, paduchii (tifosul), ~oarecii §i CaInJ~(turbarea) sau alte animale. Aproape anual exista epidemii de gripa, care a~a~amai ales caile respiratorii, dar pot da ~i complicapi grave la copii ~i batr~1. In

trecut apareau epidemii de ciuma ~i holera, care omorau mii de oameDl.~~t)e~unoscuta "ciuma lui Caragea" (domn al Tarii Romane~ti, intre 1812~1~ iIn prezent apar, ceva mai localizat, hepatita, meningita, malaria, poliom1ehta~in mo~ deosebit SIDA (Sindromul Imunodeficien!ei Dobandite).. area

In Romania exista peste 6000 de cazuri cunoscute de SIDA, dIDcare 10majoritate copii. .deJ1'\ii

Cauzele principale care favorizeaza aparipa ~i declan~area unor etzastresunt: !ipsa de igiena, subnutripa, lipsa apei potabile, conjunctura ~or ~ eedusa(inundatii, cutremure), aglomerari periodice ~ari d~ popu!a!ie cu 19len:r:te .~!(tabere §colare, de vacantfl, balneare, spitale §l ~coh supraag!om. catJ11neigienizate, cazfumi, pu§carii, cartiere insalubre), invazii de taJ1tafl, ,Ivagabonzi, ~obolani etc.

234 235