1

edito

rial

Profesiile medicale implică în mod evidentcapacitatea de a stabili rela]ii func]ionalecu pacien]ii şi colaboratorii. Din păcate, înşcolile contemporane de medicină nu seacordă suficientă importan]ă dezvoltăriiacestui aspect. În străinătate există univer-sită]i care în]eleg să îşi pregătească stu-den]ii inclusiv pentru „rela]ia” cu soci-etă]ile de asigurări. Ce se întâmplă însă curela]iile cu oamenii? Există oare un interesfinanciar în spectrul malpraxisului, interescare prevalează asupra celui uman, cumde regulă se întâmplă?Este neîndoielnic că există situa]ii în carepacien]ii ajung obiectiv în situa]iaregretabilă de a-şi căuta dreptatea înjusti]ie. Dar sunt aceste situa]ii extremereprezentative? Se pare că de cele maimulte ori este vorba de o neîn]elegere, maiexact de eşuarea unei comunicări întremedic şi pacient. Avem întotdeaunanevoie de „arbitri” în rela]iile cu pacien]ii şicolaboratorii, sau putem adopta „măsuride preven]ie” astfel încât să minimalizămstresul oricum prezent în profesia noastră?Profesioniştii din domeniul medical nusunt la rândul lor scuti]i de boli. Cu sigu-ran]ă atunci când sunt la rândul lorpacien]i simt o imensă fragilitate în fa]abolii, chiar mai mare poate decât cei careau o altă profesie (nu degeaba se spunecă cei mai dificili pacien]i sunt tocmaimedicii, obişnui]i mai degrabă cu pozi]iade control aflată de partea cealaltă abaricadei).

Simt de asemenea nu numai nevoia de a fiprimi]i cu polite]e, de a fi trata]i corect cichiar mai mult decât atât, nevoia decuvinte, gesturi şi aten]ii gentile.Vulnerabilitatea în fa]a bolii atrage nevoiade a primi afec]iune. Tot personalul me-dical poate contribui la procesul de vinde-care al bolnavului oferindu-i o aten]iebinevoitoare, necondi]ionată, pur şisimplu pentru că este vorba despre o fiin]ăomenească.Utilitatea acestei atitudini este evidentă.Mai întâi, nimeni nu ajunge la medic dacănu are o suferin]ă şi apoi orice om caresuferă este neliniştit. Personalul medicaleste format desigur tot din oameni şioamenii au zile mai bune şi zile maiproaste, dar obiectivul de a fi gentil cu bol-navul trebuie să se men]ină şi nu este înnici un caz numai rolul asistentei. O atitu-dine de răceală şi respingere din parteamedicului îngreunează procesul terapeuticiar pacientul va fi stresat de medic indife-rent de cât de drăgu]ă este asistenta.Cu toate aceste uneori medicii aleg să nuse apropie de pacien]i, deşi este destul deevident că şi pentru ei un mediu de lucruprietenos este de departe de preferat. Dece atunci fac această alegere? Motivelesunt situate în interiorul fiecăruia: pentrucă nu stăpânim capacitatea de a spune„nu” (în propozi]ii simple, cum ar fi: nu suntde acord, nu sunt mul]umit, nu este corectsă procedăm astfel…); pentru că avemimpresia că dacă suntem drăgu]i ne pier-dem puterea sau aura de superioritate.

Asta înseamnă că totuşi capacitatea de afi binevoitor şi gentil fa]ă de ceilal]i nu esteun lucru atât de uşor de dobândit, fiind înacelaşi timp un lucru important. Te sim]imai bine atunci când ai rela]ii bune cu ceidin jur şi în plus pacien]ilor le vine mai uşorsă achite facturile dacă sunt mai binedis-puşi… Poate nu toată lumea o săreac]ioneze imediat pozitiv la o atitudinebinevoitoare, dar în timp comportamentulse poate modifica.Generozitatea este, alături de gentile]e,extraordinar de utilă vie]ii în colectivitate şireprezintă prin ea însăşi o „asigurare”împotriva certurilor şi neîn]elegerilor înrela]ii. O persoană generoasă este dealtfeljudecată cu mult mai mare indulgen]ă decătre ceilal]i în cazul unor eventualegreşeli. Grija de a supraveghea permanentstricta reciprocitate a schimburilor nu ducepână la urmă decât la acumularea deriduri de expresie…Generozitatea perso-nalului medical se traduce în oferirea deinforma]ii, timp şi ajutor pacien]ilor – cemetodă mai bună de a ob]ine un con-sim]ământ cu adevărat informat şi unpacient cooperant şi decis cu care să ne fieuşor şi drag să lucrăm?

Gentile]e şi generozitate –sau beneficiul de a fi uman

Dr. Oana-Cella Andrei este {ef de Lucr`ri laFacultatea de Medicin` Dentar` a U.M.F. “CarolDavila” - Bucure[ti [i Doctorîn Medicin` Dentar` din 2005.Î[i desf`[oar` practica privat` în propriul cabinetstomatologic [i laborator de tehnic` dentar`.E-mail: cellaandrei@yahoo.com

New York Dental������������

VViittaall DDeenntt -- cclliinniicc&&llaabb

Dental Labor Manolache

AAAA....KKKK.... Dental Clinic

2

sum

ar

VVooll..VV �� nnrr.. 44 ((1177)) �� nnoovv.. 22001100�� Acreditat` de Colegiul MedicilorDenti[ti din România, conformRegulamentului EMC al CMDR�� CCoodd CCNNCCSSIISS 990022//99441122//220099,,CCaatteeggoorriiaa DD..�� DDEENNTTAALL TTAARRGGEETT, revista de medi-cin` dentar` ce apare ddee 44 oorrii ppee aann,îna intea manifes t`rilor expozi]ionale.�� Distribuit` gratuit, prin po[t`, într-un tiraj de 66000000 ddee eexxeemmppllaarree, cabi-netelor stomatologice [i labora-toarelor de tehnic` dentar`.�� Prezent` [i disponibil` în cadrultuturor manifest`rilor expozi]ionale deprofil.�� Revista DENTAL TARGET ofer` oprivire de ansamblu asupra medicineidentare fiind singura revist` româ -neasc` de specialitate aaddrreessaatt`̀ aattââttmmeeddiicciilloorr ddeennttii[[ttii ccââtt [[ii tteehhnniicciieenniilloorrddeennttaarrii..

RReevviissttaa ddee aaccttuuaalliittaattee ddeennttaarr`̀IISSSSNN --11884422 --22005544CCoodd CCNNCCSSIISS 990022//99441122//220099,,CCaatteeggoorriiaa DDe-mail: office@dentaltarget.rowww.dentaltarget.roTel. 0724 864 358CCoonnssuullttaann]]iiMMeeddiicciinn`̀ ddeennttaarr`̀{ef lucr`ri Dr. Oana Cella AndreiProf. Dr. Mihaela P`unaProf. Dr. Emilian HutuConf. Univ. Dr. Ligia MuntianuProf. Dr. Carmen TodeaAs. Univ. Dr. Cosmin SinescuConf. Dr. Meda Negru]iuProf. Dr. Mihai Rom\nuProf. Dr. Dorin BratuProf. Dr. Angela Podariu

Prof. Dr. Cristina Maria Bor]unProf. Dr. Gheorghe MatekovitsProf. Dr. Emanuel BratuConf. Dr. Marius LeretterConf. Dr. Vasile NicolaeAs. Univ. Dr. Gabriela TănaseConf. Univ. Dr. Burliba[a MihaiAs. Univ. Radu ScurtuAs. Univ. Sergiu AntonieTehn. Dentar Alina MoldovanTehn. Dentar Bogdan DobrinTehn. Dentar Liviu FeraTehn. Dentar Marius HermeneanuIInntteerrddiisscciipplliinnaarriittaatteeProf. Gheorghe Dr`g`nescuProf. Adrian PodoleanuAs. Univ. Dorin DodeniciuConf. Lavinia Denisa CucConf. Anca TudorProf. Nicolae Faur{ef lucr`ri Mihai Hlu[cuAs. Univ. Radu Negru

RReeddaaccttoorr [[eeff

Claudia L`z`rescu

CCoollaabboorraattoorrii rreeddaacc]]iioonnaallii

{ef lucr`ri Dr. Oana Cella Andrei

As. Univ. Dr. Cosmin Sinescu

Dr. Ruxandra Dinu]

Dr. Angelica Iliu]`

Dr. C`lin Bertalanffy

DDiirreeccttoorr ppuubblliicciittaattee –– mmaarrkkeettiinngg

Alexandru Dobre

C`t`lina Zamfirescu

DDiirreeccttoorr eexxeeccuuttiivv

Sabina Dobre

DDeessiiggnn ccooppeerrtt`̀

arths@arths.ro

DDTTPP

Gabriel Dumitru

EEddiittoorrDDeennttaall TTaarrggeett SSRRLLC.U.I. 22855654J/40/22660/2007PPuubblliicciittaattee,, ccoonnttaacctt [[ii aabboonnaa--mmeenntteeDental Target SRL, Bucure[ti,Sector 1, str. Hatmanul Arbore, Nr. 3-7, bl. A, sc. A, ap. 36, Tel. 0724 864 358Editura nu-[i asum` responsabili-tatea pentru corectitudinea [iexactitatea articolelor publicate,aceasta apar]inând în totalitateautorilor.Reproducerea articolelor sepoate face numai cu acordul scrisal editurii.

SUMAREEddiittoorriiaall

EEvveenniimmeennttee� Competence in Estetics - Ivoclar - 12-13 noiembrie, Budapesta� AR-Medica - 4-6 noiembrie, Arad� De la Prepara]ia cu Prag la Cimentarea Definitivă - Curs pentru medicii denti[ti - 27 noiembrie 2010

PPuunnccttee ddee vveeddeerreeLLUUPPTTAA DDIINNTTRREE MMAASSEEDr. Adrian Nistor

PPrrootteettiicc`̀ mmoobbiill`̀TTRRAANNSSFFOORRMMAARREEAA UUNNEEII PPRROOTTEEZZEE PPAARR}}IIAALLEE AACCRRIILLIICCEE MMAANNDDIIBBUULLAARREE ÎÎNNTTRR--OO SSUUPPRRAAPPRROOTTEEZZĂĂ PPEE MMAAGGNNEE}}II -- RRAAPPOORRTT DDEE CCAAZZŞef de Lucrări Dr. Oana-Cella Andrei1, Prof. Univ. Emilian Hutu1, Teh. Dent. Bogdan Dobrin2, 1 Catedra de Protetică Mobilă, Disciplina de Protezare Par]ială Mobilizabilă, UMF “Carol Davila” Bucureşti; 2Laborator privat.

IImmppllaannttoollooggiieeÎÎNNLLOOCCUUIIRREEAA UUNNUUII IINNCCIISSIIVV CCEENNTTRRAALL SSUUPPEERRIIOORR FFOOLLOOSSIINNDD UUNN IIMMPPLLAANNTT SSTTRRAAUUMMAANNNN®® BBOONNEE LLEEVVEELL {{II TTEEHHNNIICCAA GGBBRRDr. Massimo Ciocco, Lugano/Elvetia; Traducere: Ruxandra Popescu, preluare din revista Starget 1/2009

RReessttaauurr`̀rrii eesstteettiicceeIIPPSS EE.. MMAAXX®® CCAADD HHTT --““TTEEHHNNOOLLOOGGIIEE,, MMAATTEERRIIAALL {{II TTRRAANNSSLLUUCCIIDDIITTAATTEE NNAATTUURRAALL~~””Dr. Vicenzo Ortolani, Tehn. Massimo MerliTraducere Dr. Andrea CzimmermanDDIINN}}II FFRROONNTTAALLII RRAADDIIAANN}}II,, FFRRUUMMOO{{II -- RREESSTTAAUURRAARREEAA UUNNUUII ZZÂÂMMBBEETT DDUUPP~~ BBOOAALL~~ PPAARROODDOONNTTAALL~~ SSEEVVEERR~~Dr. Stefen Koubi, Marseille, şi Gérald Ubassy, DT, Rochefort du Gard/ Fran]a

CCeerrcceettaarree ffuunnddaammeennttaall`̀PPRROOTTEEZZEE TTOOTTAALLEE RREEAALLIIZZAATTEE CCUU EECCLLIIPPSSEE RREESSIINN SSYYSSTTEEMM –– SSTTUUDDIIII DDEE SSTTRREESS ŞŞII DDEEFFOORRMMAARREE TTOOTTAALLĂĂCristina Bor]un1, Nicolae Faur2, Anghel Cernescu3 , Otilia Bolos4

1,4“Victor Babes”University of Medicine and Pharmacy of Timişoara, Romania2,3 University Politehnica of Timişoara, Department Strength of Materials, Romania

EEdduuccaa]]iiee mmeeddiiccaall`̀ ccoonnttiinnuu`̀AASSIISSTTEENNTTAA DDEE MMEEDDIICCIINNĂĂ DDEENNTTAARRĂĂ ŞŞII EECCHHIIPPAA SSAA ((II))Prof. Dr. Matekovits Gheorghe, As. Univ. Drd. Dr. Dragoş Belengeanu, Prep. Univ. Drd. Dr. Dan Ilieş.UMF Victor Babeş, Facultatea de Medicină Dentară, Timişoara. Disciplina de Reabilitare Orală, Specializarea Tehnică

Dentară şi Asisten]ă de Medicină Dentară.

3

punc

te d

e ve

dere

Cu toate că s-a bucurat de un succesrăsunător atât în ]ară dar mai ales pestehotarele ei. Această operă cine-matografică aruncă o lumină extrem deneplăcută asupra tuturor slujitorilor arteimedicale (medici, asistente şi chiar infir-miere). Am considerat că prin participareala un astfel de act de cultură cine-matografică, tulbur memoria predeceso-rilor mei, dar mai ales a colegilor actuali debreaslă. Sunt convins că, în imensa lormajoritate, cadrele medicale au un modde gândire decent, constructiv şi daudovadă de dăruire la suferin]elepacien]ilor ce trece de multe ori peste lim-itele unei imagina]ii normale. Am asistatde nenumărate ori la adevărate acte deeroism medical ce aveau un singur scop:redarea vie]ii unui bolnav sauîmbunătă]irea condi]iilor de sănătate aleacestuia. Dacă mutăm “cadrul aparatuluide filmat” în cabinetele noastre, situa]iarela]iei medic dentist – pacient, situa]ia secomplică exponen]ial. Cu toate că în multedin numerele anterioare ale revistei s-auscris editoriale de excep]ie cu privire lacoordonatele afectiv - emo]ionale aleacestei rela]ii, evitarea situa]iilor conflict-uale, echilibrul spiritual al profesiei med-icale, etc., totuşi aceste disfunc]ii apar şiprobabil vor apărea în continuare. Solu]iadupă părerea noastră depăşeşte cu multspa]iul plin de frământări interioare şi deeforturi (uneori zadarnice) ale cabinetuluide medicină dentară. Societatea românească trece prin prefac-eri radicale, uneori de la o zi la alta, iarmul]i dintre noi (pacien]i sau medici) nuputem sau nu avem resursele interioarenecesare să facem fa]ă acestor schimbări.În condi]iile în care asistăm la un “război”în care “toată lumea este înaintea tuturor”,În mod invariabil situa]iile conflictuale se

pot muta uneori, în anumite condi]ii şi încabinetul de medicină dentară. Nu sunt deacord cu afirma]ia “trăim într-o societatebolnavă” decât sub aspectul medical alafirma]iei. Frecventez multe comunită]i demedici atât în capitală cât şi în întreaga]ară, unde întâlnesc “muncitori în halatealbe ” de cea mai bună calitate umană.Dar to]i aceştia au împreună o deficien]ăfoarte gravă : îşi fac datoria cu mult profe-sionalism şi dăruire – şi atât. Apar frecventcritici în mass-media bizare, la adresaaparatului medical, bazate doar pe afir-ma]ia subiectivă, trunchiată a unui pacientsau mai ales a apar]inătorilor acestuia. A]iauzit cumva de vreun demers legal al con-ducerii vreunei policlinici sau spital pentruofense, uneori inimaginabile, aduse unuimedic, asistente, etc. Niciodată! Amdialogat şi sfătuit de câteva ori confra]identişti antrena]i de cele mai multe ori fărăvoia lor, în conflicte cu conota]ii de mal-praxis. Ar trebui să am talentul literar al luiI. L. Caragiale pentru a aşterne pe hârtiedesfăşurarea acestor evenimente. Dinnefericire nu am asemenea calită]i şi chiardacă l-aş avea, cititorii mei nu ar puteaîn]elege unele situa]ii care de fapt sunt ...de neîn]eles.Solu]ia primordială de îmbunătă]ire aactivită]ii este schimbarea modului degândire şi de activitate a mediului dentist.Este foarte uşor să dai sfaturi dar incredi-bil de greu să aplici unele dintre ele!Preluarea selectivă a experien]ei medicaleeuropene şi mondiale reprezintă un ajutorde bună calitate, dar nu absolut. Am vizitatmai multe clinici şi cabinete de medicinădentară din Europa şi nu pot afirma cătoate reprezintă idealul. Dar aproape to]icei ce slujeau în aşezăminte medicaleaveau un mod de gândire dinamic, erauaproape to]i “open minded”.

Creşterea rapidă a capacită]ii profesionaleeste şi ea un mijloc extrem de importantpentru dinamizarea activită]ii cabinetelorde medicină dentară. Precizarea diagnos-ticului, stabilirea planului complex detratament şi aplicarea corectă a acestuiastabileşte o notă foarte mare de succes înarta dentară (cu toate că de multe ori com-ponenta subiectivă este importantă).Dotarea tehnico - materială la standardecivilizate a cabinetelor de medicină den-tară reprezintă un alt factor de creştere acalită]ii actului medical. Semnalăm înacest sens ini]iativa Colegiului MedicilorDentişti din Bucureşti de a posta pe site-ulsău, modalită]i de accesare a FondurilorEuropene din cadrul ProgramuluiOpera]ional Regional 2007-2013 în val-oare de 15,55 milioane de euro. Aplicareala acest program este accesibilă tuturorcabinetelor, cu toată birocra]ia ce pare laprima vedere ca diabolică.

Dr. Adrian Nistor

Lupta dintre mase(Nu am vizionat pelicula “Moartea domnului Lăzărescu”)

10

prot

etic

` m

obil`

TRANSFORMAREA UNEI PROTEZE PAR}IALE ACRILICEMANDIBULARE ÎNTR-O SUPRAPROTEZĂ PE MAGNE}I- RAPORT DE CAZŞef de Lucrări Dr. Oana-Cella Andrei1, Prof. Univ. Emilian Hutu1, Teh. Dent. Bogdan Dobrin2, 1 Catedra de Protetică Mobilă, Disciplina de Protezare Par]ială Mobilizabilă, UMF “Carol Davila” Bucureşti2Laborator privat.

AABBSSTTRRAACCTTThe concept of designing full overdentures with magnetic attachments is not significantly different from that of conventional ones. Still,there are a few of special requirements in the use and application of the magnets. One of the most important aims of the prosthetictreatment is to maintain the restored dentition for as long a period as possible as preventing damage to existing tissues. The treatmentplan has to assure a well functioning to the denture and in the same time the conservation of the abutments and soft and hard tissues.The patient in this case had full upper and partial lower dentures which were made about three years ago. He complained of chewingdifficulties due to his lower denture. All the four mandibular remaining teeth were involved in caries and periodontal disease.KEYWORDS: magnet, overdenture, partial denture, design.

RREEZZUUMMAATTProiectarea supraprotezelor totale cu magne]i nu este fundamental diferită de cea a supraprotezelor totale conven]ionale. Există totuşicâteva cerin]e speciale în utilizarea şi aplicarea magne]ilor. Unul dintre cele mai importante scopuri ale tratamentului protetic este dea men]ine denti]ia restaurată pe o perioadă cât mai mare de timp posibil ca şi de a preveni distrugerea ]esuturilor restante. Planul detratament trebuie să asigure o bună func]ionare a protezei şi în acelaşi timp conservarea din]ilor stâlpi şi a ]esuturilor dure şi moi. Acestpacient este purtător de proteză totală la maxilar şi de proteză par]ială acrilică la mandibulă, ambele executate în urmă cu aproxima-tiv trei ani. Din cauza men]inerii mai slabe a protezei mandibulare, pacientul acuză dificultă]i în mastica]ie. To]i cei patru din]imandibulari restan]i prezintă semne de boală carioasă şi parodontală. CUVINTE CHEIE: magnet, supraproteză, proteză par]ială acrilică, proiect.

Situa]ia ini]ialăPacientul s-a prezentat la cabinet pentru reevaluarea protezeipar]iale acrilice inferioare şi a din]ilor stâlpi şi restan]i mandibu-lari. Au fost examinate protezele existente (executate în urmă cuaproximativ trei ani) din punctul de vedere al restabilirii func]iiloraparatului dento-maxilar (Fig. 1.). Fizionomia şi fona]ia nu prezin-tă nici o problemă. Planul de ocluzie este corect stabilit iar IMcoincide cu RC. Mastica]ia este deficitară din cauza protezei infe-rioare acrilice men]inute şi stabilizate cu croşete de sârmă care pedurata purtării protezelor au devenit ineficiente traumatizând parodon]iul din]ilor stâlpi în timpul înfundării protezei (Fig. 2.).

Plan de tratamentÎn urma examinării şi a discu]iei cu pacientul s-au constatat celedouă probleme care necesitau interven]ia terapeutică:îmbunătă]irea men]inerii protezei inferioare acrilice cu croşete dinsârmă şi recuperarea din]ilor restan]i mandibulari (33, 32, 42,43) afecta]i de carie şi parodontopatie. Având în vedere stareaprecară a igienei pacientului, s-a luat decizia acoperirii acestordin]i pentru a-i proteja de carie. Afectarea parodontală a condusla decizia de transformare a protezei par]iale inferioare într-osupraproteză, astfel încât scurtarea pârghiei corono-radiculare săfavorizeze parodon]iul restant. Aceşti din]i sunt deosebit deimportan]i pentru men]inerea protezei inferioare (obiectivul prin-cipal al tratamentului). Pentru îmbunătă]irea men]inerii protezeiinferioare ]inând însă cont şi de minimalizarea for]elor de torsiunecare pot fi aplicate pe aceşti din]i în timpul mastica]iei a fostaleasă solu]ia de montare a unor magne]i, având în vedere că

tipul de reten]ie pe care aceştia îl oferă este diferit total de al sis-temelor bazate pe fric]iune, fiind net favorabil pentru parodon]iu.La maxilarul superior edentat total proteza totală existentă a fostreevaluată în vederea oportunită]ii căptuşirii.

Etape de tratamentDin]ii restan]i inferiori au fost trata]i endodontic corect şi apoisec]iona]i până aproape de nivelul coletului, la o distan]ă deaproximativ 2 mm. Cu ajutorul protezei inferioare a fost luată oamprentă pentru înlocuirea coroanelor dentare amputate cu din]iartificiali şi completarea versantului vestibular al protezei (Fig. 3.)Pentru a facilita montarea corectă a din]ilor artificiali sec]ionareas-a realizat în două planuri (Fig. 4,5.).

Fig. 1. Situa]ia clinică în momentul prezentării

11

prot

etic

` m

obil`

Modelul a fost foliat în dreptul din]iloramputa]i. În proteza inferioară se aplică unstrat de silicon de adi]ie de consisten]ămedie pentru o amprentă în ocluzie, cu

gura închisă, pentru căptuşire (Fig. 6.).Căptuşirea a fost efectuată în laboratorprin metoda indirectă (Fig. 7,8.). Pentru a asigura o montare corectă a

din]ilor adăuga]i a fost necesară reduc-erea fe]elor lor linguale (Fig. 9.) astfel încâtaceştia să se încadreze în planul de ocluzieşi în curbura arcadei.

Fig. 2. Proteza par]ială acrilică cu croşete din sârmăşi armătură turnată incorporată

Fig. 3. Amprenta pentru înlocuirea din]ilor amputa]i cu din]iartificiali şi completarea versantului vestibular al protezei

Fig. 4. Sec]ionarea în două planuri a coroanelor clin-ice ale din]ilor restan]i - aspect pe model

Fig. 5. Montarea corectă a din]ilor artificiali Fig. 6. Amprenta pentru căptuşirea protezei infe-rioare

Fig. 7. Căptuşirea indirectă a protezei inferioare

Fig. 8. Aspectul protezei în chiuvetă înainte de intro-ducerea acrilatului

Fig. 9. Reducerea fe]elor linguale ale celor 4 din]iartificiali pentru a realiza montarea corectă

Fig. 10. Aspect mucozal al supraprotezei inferioare îndreptul din]ilor amputa]i există spa]ii de despovărare

Fig. 11. Amprenta pentru dispozitivele corono-radic-ulare de pe 33 şi 43

Fig. 12. Realizarea cheii de silicon chitos utilă pentrumachetarea corectă a dispozitivelor

Fig. 13. Pozi]ionarea optimă în sens tridimensional amachetelor dispozitivelor cu ajutorul cheii de silicon

Fig. 14. Pozi]ionarea magne]ilor paralel cu planul deocluzie cu ajutorul paralelografului

Fig. 15. Dispozitivele corono-radiculare cu magne]idupă turnare, dezambalare şi sablare

Fig. 16. Dispozitivele corono-radiculare pe modelulde lucru

12

prot

etic

` m

obil`

Pe fa]a mucozală a protezei, în dreptuldin]ilor restan]i amputa]i, se creează cuajutorul unei freze de acrilat suficientspa]iu vertical astfel încât proteza să nuatingă deloc suprafa]a ocluzală acoroanelor amputate (Fig. 10.). În cavitatea bucală se realizeazăprepara]iile pentru dispozitivele corono-radiculare cu magne]i care urmează a fiaplicate pe 33 şi 43. Pentru o preciziemaximă s-a decis ca dispozitivele de pe 32şi 42 să fie realizate într-o etapă ulterioară.Amprenta pentru 33 şi 43 a fost luată înproteza inferioară (Fig. 11.), cu silicon de

adi]ie fluid şi conuri de guttapercă, cu pro-tezele în ocluzie. După turnarea modelului,cu proteza aplicată pe model, tehnicianula realizat în laborator o cheie de siliconchitos (Fig. 12.) necesară pentrupozi]ionarea optimă în sens tridimensionala machetelor dispozitivelor şi pentrupozi]ionarea corectă a magne]ilor pe odirec]ie paralelă cu planul de ocluzie (Fig.13.) pentru a se opune în mod cât mai efi-cient for]ei de desprindere care este per-pendiculară pe acest plan. În macheteledin ceară au fost inclava]i magne]ii. Pentruob]inerea corectă a paralelismului a fost

utilizat şi paralelograful (Fig. 14.).Machetele dispozitivelor corono-radicu-lare au fost ambalate şi turnate dintr-unaliaj seminobil cu punct de topire inferiorcelui al magne]ilor astfel încât lasupraturnare aceştia să nu se topească(Fig. 15.). Tehnicianul a adaptat dispozi-tivele pe modelul de lucru (Fig. 16.) dupăcare acestea au fost trimise în cabinetpentru probă şi fixare (Fig. 17.). Cu ajutorul unui silicon aplicat în proteză şicu protezele în ocluzie centrică se verificăexisten]a unui strat de silicon interpus întremagne]ii de pe 33 şi 43 şi suprafa]a

Fig. 17. Magne]ii de pe 33 şi 43 - aspect intraoral Fig. 18. Verificarea spa]iului între dispozitive şi pro-teză cu ajutorul unui strat de silicon fluid

Fig. 19. Lărgirea spa]iului în proteză pentrupozi]ionarea keeperilor

Fig. 20. Aplicarea corectă a keeperilor pe magne]i încavitatea bucală

Fig. 21. Crearea unui orificiu în proteză în dreptulfiecărui dinte pentru refluarea acrilatului

Fig. 22. Aplicarea acrilatului pentru fixarea keeper-ilor cu protezele în ocluzie

Fig. 23. Keeperii fixa]i în proteză - aspect mucozal Fig. 24. Verificarea spa]iului dintre magne]i şikeeperi cu ajutorul unui strat de silicon fluid

Fig. 25. Prepara]iile pe 32 şi 42 - aspect intraoral

Fig. 26. Aspect intraoral al celor patru dispozitive cumagne]i

Fig. 27. Supraproteza inferioară cu patru magne]i -aspect mucozal

Fig. 28. Supraproteza inferioară - aspect final înocluzie

mucozală a protezei inferioare astfel încât să existe un spa]iu pen-tru pozi]ionarea şi aplicarea corectă a keeperilor (Fig. 18.). Acestspa]iu se ob]ine frezând suprafa]a mucozală a protezei în dreptuldin]ilor (43 şi 33) în sens ocluzal (Fig. 19.). Keeperii se aplică pemagne]i astfel încât suprafe]elor lor să coincidă perfect pentru aob]ine întreaga for]ă de reten]ie garantată de fabricant (Fig. 20.).Keeperii se fixează în proteză cu acrilat autopolimerizabil. În pro-teză se practică două orificii, câte unul în dreptul fiecărui canin,pentru a permite acrilatului autopolimerizabil să reflueze (Fig. 21.).Protezele se aplică în cavitatea bucală şi pacientul închide în IMpână la priza completă a acrilatului (Fig. 22.). După priză se scoateproteza, se îndepărtează excesul de acrilat, se prelucrează şi sefinisează (Fig. 23.). Keeperii rămân fixa]i în fa]a mucozală a pro-tezei. Pentru a ob]ine reten]ia garantată de fabricant este importantca în IM keeperii să atingă magne]ii, ceea ce se verifică prin apli-carea unui silicon fluid în proteza inferioară şi aplicarea protezelorîn ocluzie (Fig. 24.).După o perioadă de două săptămâni de purtare a protezelor şiretuşuri pacientul a fost reprogramat pentru prepararea celorlaltedouă dispozitive de pe 32 şi 42 (Fig. 25.). Etapele au fost reluate înaceeaşi succesiune iar în final dispozitivele au fost cimentate încavitatea bucală (Fig. 26.). Apoi au fost fixa]i şi ceilal]i doi keeperiîn proteză (Fig. 27.). Pacientul a fost reprogramat la control pentrueventuale retuşuri.

Rezultate şi concluzii În cazul clinic prezentat obiectivele de tratament au fost îndeplinitecu succes prin transformarea protezei par]iale acrilice cu croşetedin sârmă într-o supraproteză şi prin utilizarea magne]ilor ca sis-teme de reten]ie. Supraproteza are condi]ii de echilibru superioarefa]ă de proteza cu croşete şi beneficiază de sprijin mixt datorităacoperirii din]ilor restan]i. Acoperirea din]ilor restan]i cu dispozitivecorono-radiculare scade expunerea acestora la carie. Utilizareamagne]ilor ca sisteme de reten]ie este benefică din punct devedere parodontal deoarece trac]iunile în timpul desprinderii seexercită predominant în axul din]ilor. Magne]ii sunt de formă platăşi ocupă un spa]iu vertical foarte redus deci din]ii beneficiază dinpunct de vedere parodontal de scurtarea pârghiei corono-radicu-lare. Pacientul este pe deplin mul]umit de rezultatul ob]inut în ceeace priveşte eficien]a masticatorie (Fig. 28.).

Bibliografie1. Andrei O. C., Solu]ionarea unei probleme de spa]iu vertical înprotezarea scheletată, Revista Română de Stomatologie, vol. LVI,nr. 2, 2010, pg. 143-146.2. Andrei O. C., Păuna M., Dobrin B., Supraproteza totală cumagne]i, Dental Target, 2007, nr. 4, pag. 16-18.3. Minoru Ai, Yuh-Yuan Shiau, New magnetic applications in clinicaldentistry,Quintessence Publishing, Japan, 2004, pg. 125-127.4. Preiskel H. W., Overdentures and telescopic prostheses, vol. 2,Quintessence Publishing, 1985, pg. 191-227.

Cu o echip` de tehnicieni bine preg`ti]i, orienta]i spre performan]` [icalitate, Mille Dental Art Concept vine în întâmpinarea solicit`rilordumneavoastr` cu o ofert` variat` de lucr`ri.De la 1 septembrie ne desf`[ur`m activitatea într-un spa]iu cu dimen-siuni generoase. Aici, cu ajutorul aparaturii de ultim` genera]ie [i almaterialelor de înalt` calitate, transform`m tehnologia în art`.

{i pentru c` o imagine valoreaz` mai mult decât o mie de cuvinte, v` a[tept`m s` v` convingeti \n cadrul cursului ““CCeerraammiiccaa iinntteeggrraallăă::DDee llaa PPrreeppaarraa]]iiaa ccuu PPrraagg llaa CCiimmeennttaarreeaa DDeeffiinniittiivvăă””, organizat \n data de2277 nnooiieemmbbrriiee 22001100 la sediul nostru.

NNee ppuuttee]]ii ccoonnttaaccttaa llaa:: 00772233..778822..445500

SSttiill,, PPrrooffeessiioonnaalliissmm,, EElleeggaann]]`̀,, TTeehhnnoollooggiiee

CCeerraammiiccaa iinntteeggrraallăă::DDee llaa PPrreeppaarraa]]iiaa ccuu PPrraagg llaa CCiimmeennttaarreeaa DDeeffiinniittiivvăăCurs teoretic şi Demonstra]ie practică pe fantom pentru Medici Dentişti. Intrarea gratuită.

1100..0000 -- 1122..3300 -- PPaarrtteeaa tteeoorreettiiccăă ddee ccuurrss ccuupprriinnzzâânndd::- prezentare de cazuri clinice- stabilirea indicatiei si planului de tratament - pregatirea substratului dentar:şlefuirea cu prag pentru coroane integral ceramice sau pentru fa]ete

integral ceramice. - explicarea frezelor speciale utilizate şi cum se aleg acestea- inserarea firelor de evic]iune gingivala- amprentare în doi timpi cu silicon de adi]ie- determinarea nuan]ei de culoare a bontului si a culorii piesei protetice definitive- confectionarea coroanelor sau fatetelor provizorii în primele 30 min - Rolul provizoriilor în practică. - cimentare definitivă a pieselor protetice integral ceramice utilizând ciment răşinic. Tehnica de lucru

pas cu pas şi explica]ii.

1122..3300 -- 1133..3300 –– PPaauuzzăă -- ssuurrpprriizzăă ddee ccaaffeeaa

1133..3300 –– 1166..0000 -- PPaarrtteeaa pprraaccttiiccăă:: pprreeppaarraa]]iiii ccuu pprraagg ppeennttrruu ffaa]]eettee şşii ccoorrooaannee uuttiilliizzâânndd tteehhnniiccii ccllaassiiccee şşiimmooddeerrnnee..Partea practică se desfăşoară pe fantom.

NNrr.. ddee llooccuurrii lliimmiittaatt :: 30 participantiLLooccaattiiee:: MMiillllee DDeennttaall AArrtt CCoonncceepptt:: PPllooiieeşşttii,, ssttrr.. LLaabboorraattoorruulluuii nnrr 55AA,, jjuudd.. PPrraahhoovvaaIInnttrraarreeaa:: gratuită

IInnssccrriieerriillee ssee ffaacc llaa tteell:: 00772233 778822 445500

MMaatteerriiaallee uuttiilliizzaattee îînn ffaazzeellee ddee CCaabbiinneett::- instrumente rotative diamantate: Intensiv, Elvetia

- material de amprenta: silicon de aditie Virtual - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein- departatoare de parti moi: OptraGate - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein

- material de cimentare: Variolink II - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein- ceramica presata: IPS e.max Press - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein

- ceramica de placare: IPS e.max Ceram - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein- cuptor de presare si ardere: Programat EP5000 - Ivoclar Vivadent, Liechtenstein

27 noiembrie 2010

27 noiembrie 2010

Înlocuirea unui incisiv central superior folosind unimplant Straumann® Bone Level şi tehnica GBRDr. Massimo Ciocco, Lugano/ElvetiaTraducere: Ruxandra Popescu, preluare din revista Starget 1/2009

AABBSSTTRRAACCTTThe use of Straumann® Bone Level Implants is as easy as with the standard system (Straumann® Soft Tissue Level Implant), and thesurgical instruments and procedures even remain the same. Using customized ceramic abutments and all-ceramic crowns may havean even more positive effect on the esthetics.KEYWORDS: Straumann® Bone Level implants, esthetic

RREEZZUUMMAATTImplanturile Straumann® Bone Level se utilizeaza la fel de simplu ca si sistemul standard (implanturile Straumann® Soft Tissue Level),iar instrumentele chirurgicale si procedurile sunt aceleasi. Folosirea bonturilor ceramice si a coroanelor integral ceramice pot conducela obtinerea unui rezultat si mai bun in ceea ce priveste estetica.CUVINTE CHEIE: implant Straumann® Bone Level, estetica

Istoricul cazuluiO pacientă în vârstă de 59 de ani s-aprezentat la cabinetul autorului, din cauzaunui granulom extren radicular idiopatic ladintele 11. Este nefumatoare, arehipertensiune arterială tratată medical,altfel într-o stare bună de sănătate.

ProceduraGranulomul radicular în zona distală a din-telui 11 este vizibil cu uşurin]ă pe radi-ografie (Fig.1). S-a efectuat tratamentulconservativ al dintelui granulomatos, prindeschiderea chirurgicală a unui lambou şiefectuarea osteoctomiei. După decolarealamboului de la 13 la 23 defectul a fostexpus, zona a fost izolată folosindu-se o diga iar cavitatea a fost obturată cu compozit (Fig.2).

Pacienta a fost rechemată şase luni maitârziu. Gingia în regiunea anterioară a ma-xilarului era inflamată. Dintele 11 era sen-sibil la percu]ie şi reac]iona puternic la tes-tul de vitalitate. Se poate vedea radiogra-fic că granulomul radicular a recidivat şi aatins pulpa (Fig.3), din această cauză s-adezvoltat o pulpită severă. Tratamentul înacest caz nu putea fi decît extrac]ia.Pe dintele extras se poate observa cuuşurin]ă pulpa în cavitatea idiopatică(Fig.4). Pacienta a primit o proteză par]ialămobilă temporară.Planificarea preoperatorie a fost facutăfolosindu-se radiograful şi o sferă dereferin]ă (Ø 5mm) (Fig.5)La 14 săptămâni dupa extrac]ie a fostinserat un implant Straumann® Bone Level(RC, Ø 4.1 mm, SLActive 12mm). A fostdecolat un lambou mucoperiostal cu oincizie verticală de descărcare mezial la13. Osteotomia şi tarodarea au fost făcutecu freza-profil Straumann Bone Level(scurta, Ø 4.1 mm, lungime 26mm) şi cutarodul pentru adaptor (Ø 4.1 mm,

lungime 23mm). Osul compact vestibulardin regiunea 11 a fost regularizat în ve-derea aplicării GBR. La inserarea implan-tului, marcajul de referin]ă de pe mountulimplantului trebuie aliniat în direc]ieoro-vestibulară (Fig.6). Implantul a fostînchis cu un şurub de închidereStraumann® Regular Connection (RC) cuînăl]ime 0 mm. Procedura GBR a fost rea-lizată utilizandu-se spongii osoase

recoltate din spina nazală, un filtru şi omembrană de colagen resorbabilă. Graftula fost acoperit cu 4-5 straturi de mem-brană de colagen, pentru a înlocui ]esutulcrestal lipsă. Vindecarea în această zonă s-a facut prininten]ie secundară (Fig. 7).

Fig.3: Granulom radicular extern recurent

Fig.2: Defectul expus după tratamentul conservatival granulomului

Fig.1: Granulom radicular în zona distală a rădăciniidintelui 1118

impl

anto

logi

e

19

cerc

etar

e fu

ndam

enta

l`

Implantul a fost acoperit complet.

Dupa inserarea implantului a fost facută o

radiografie (Fig. 8), proteza temporară a

fost ajustată iar pacientei i-au fost comuni-

cate instruc]iunile post-operatorii.

Vindecarea s-a făcut fără complica]ii iarsuturile au fost îndepartate la 7 zile de laopera]ie. (Fig. 9).

Fig.5: Planificarea preoperativă folosind sfera dereferin]ă

Fig.4: Pulpa expusă vizibila în cavitatea idiopatică

Fig.10: Expunerea implantului printr-o incizie înformă de U, la 16 zile dup` implantare

Fig.11: Lamboul pediculat mobilizat, plasat în fa]aşurubului de vindecare

Fig.12: Inserarea bontului folosind şablonul detransfer customizat

Fig. 13: Bontul uşor customizat pentru evaluareaformei în situ

Fig.14: Canalul şurubului sigilat cu filler temporarfotopolimerizabil

Fig.6: Inserarea implantului

Fig.7: Situatie dupa GBR [i \nchiderea pl`gii Fig.8: Radiografie după inserarea implantului Fig.9: Inlăturarea suturilor la 7 zile după implantare

La 16 săptămâni de la implantare, situl a fost redeschis (22.08.2007). Pentru a nu pierde mucoasa keratinizată a fost făcută o incizie în formă de U, iar lamboulpediculat labial a fost reflectat în direc]ie vestibulară, pentru a se ob]ine remodelarespontană (Fig. 10, 11).

La 2 săptămîni după redeschidere a fostluată amprenta finală în sistem lingurădeschisă cu ajutorul unui bont de ampren-tă Straumann® RC (pentru linguradeschisă, cu şurub de ghidare) şi folosin-du-se ca material de amprentare un poli-eter (Impregum®, 3M Espe).În laborator a fost ales şi adaptat un bontanatomic Straumann® (RC, angula]ie 15°,înăl]ime gingivală 2mm). Cu ajutorul unuişablon de transfer customizat, bontul afost plasat în pozi]ia corectă (Fig. 12) iarforma şi conturul cervical au fost evaluateîn situ. În cazul de fa]ă, marginea cervicalăa trebuit să fie coborâtă cu aproximativ 0,8mm în direc]ie apicală astfel încât margi-nea corespunzatoare a coroanei să fie

19

impl

anto

logi

e

20

impl

anto

logi

e

situată submucozal (Fig. 13). In aceeaşisesiune, tehnicianul dentar a alesculoarea restaurării, în maniera standard.Bontul customizat a fost inserat cu uncuplu de 35 Ncm şi sigilat cu un filler tem-porar fotopolomerizabil (Fermit, de laVivadent) (Fig. 14). Coroana metalo-ceramică cu umăr vestibular ceramic (Fig. 15) a fost fixată cu ciment glass-ionomer (Fig. 16, 17), punctele de contactau fost verificate în intercuspidare iarfunc]iile au fost testate în final în late-rotruzie şi protruzie. Radiografia finalăarată marginea stabilă a osului în jurulumărului implantului (Fig. 8).

Rezultatul tratamentuluiLa 18 săptămâni după fixarea restaurăriiprotetice (13.02.2008) se poate observa căgingia a fost remodelată în mod satisfăcătorîn jurul gîtului coroanei. Rezultatul ob]inuteste un aspect natural. (Fig. 19, 20).

ConcluziiImplanturile Straumann® Bone Level seutilizează la fel de simplu ca şi sistemulstandard (implanturile Straumann® SoftTissue Level), iar instrumentele chirurgi-cale şi procedurile sunt aceleaşi. Inmomentul tratamentului (2007) nu erauîncă disponibile bonturile ceramice pentruimplanturile Straumann® Bone Level.Folosirea bonturilor ceramice şi acoroanelor integral ceramice pot conducela ob]inerea unui rezultat şi mai bun înceea ce priveşte estetica.Folosirea implanturilor Bone Level esterecomandată în zona estetică.

Mul]umiriMultumiri speciale lui Damiano Frigeiro,master dental technician (LaboratorioEstetiker, Lugano/Elvetia), care m-a ajutatla fabricarea structurilor protetice pentruaceastă pacientă. Astfel de rezultateîncantătoare sunt posibile doar printr-ocolaborare strânsă şi continuă cu tehni-cianul dentar.

Fig.15: Coroana metalo-ceramică, cu umăr ceramicvestibular

Fig.16: Coroana finală in situ Fig.17: Coroana finală in situ, prim-plan

Fig.19: Rezultatul final estetic şi natural, la 18 săptămâni după inserarea implantului

Fig.20: Rezultatul final estetic şi natural, la 18 săptămâni după inserarea implantului

Fig.18: Radiografia finală

Dr. Massimo CioccoVia Cantonale 76900 Lugano/Elve]iaTel.: +41 91 921 44 24e-mail: massimociocco@bluewin.ch

- diplomă universitară în stomatologiela Universitatea din Zurich/Elve]ia- membru al Asocia]iei DentareElve]iene (SSO), al Asocia]iei Dentarea cantonului Tessin (STMD) şi alSocietă]ii Elve]iene de Parodontologie(SGP)- clinică privată în Lugano/Elve]ia, cupreocupări în special în domeniulimplantologiei, stomatologiei esteticeşi al endodon]iei- coordonator ITI- instructor în implantologie şiendodon]ie pentru diferite companii

24

rest

aur`

ri es

tetic

e

IPS e. max® CAD HT“Tehnologie, material şi transluciditate naturală”Dr. Vicenzo Ortolani, Tehn. Massimo MerliTraducere Dr. Andrea Czimmerman

AABBSSTTRRAACCTTFull crown restorations of individual anterior teeth represent a classic challenge in dentistry and in fixed prosthetics in general. The recently introduced chairside techniques have allowed a simpler and faster approach to this problem without undermining the esthetic or functional quality of the resulting restoration.The use of all-ceramic materials aims to reproduce the natural translucency of thetooth, whose esthetic characteristics are largely determined by the interplay of the transmission, reflection and refraction of incident light. Against this cultural and scientific background, the advent of the new CAD/CAM technologies undoubtedly represented a step forward alsofrom the point of view of the materials used for these techniques. The classic feldspar ceramics and leucite-reinforced glass-ceramic materials (industrially manufactured using controlled sintering temperatures that are considerably higher than those employed for otherceramic materials), the highly cross-linked resin composites, and the modern glass-ceramic materials with their highly esthetic surfacecharacteristics, excellent mechanical properties and proven biocompatibility have become a reference standard for complete restorationsin the esthetic anterior region.KEYWORDS: indirect restorations chair-side, CAD/CAM, Lithium-disylicate blocks

RREEZZUUMMAATTRestaurările unidentare frontale reprezintă o provocare clasică în dentistică şi în protetica fixă în general.Tehnicile de cabinet recent introduse permit o abordare mai simplă şi mai rapidă a acestei probleme fără a submina calitatea estetică saufunc]ională a restaurării rezultate. Utilizarea materialelor integral ceramice ]inteşte reproducerea translucidită]ii naturale a dintelui, alecălui caracteristici estetice sunt redate de jocul dintre transmiterea, reflexia şi refrac]ia luminii incidente fără a altera proprietă]ilemecanice ale restaurării protetice.În pofida acestui subiect de dezbatere din fundalul cultural şi ştiin]ific, apari]ia noilor tehnologii CAD/CAM reprezintă, fără echivoc, un pasînainte şi din punctul de vedere al materialelor folosite pentru aceste tehnologii.De la clasica ceramică feldspatică şi ceramicile de sticlă cu cristale de leucit, trecând prin răşinile compozite şi ajungând la ceramicilemoderne pe bază de sticlă cu caracteristicile lor estetice deosebite, proprietă]ile mecanice excelente şi biocompatibilitatea dovedită, ceau devenit un standard de referin]ă pentru restaurările integral ceramice înalt estetice din zona frontală.CUVINTE CHEIE: restaurări indirecte în cabinet, CAD/CAM, blocuri de disilicat de litiu

Stadiul clinicScopul acestui studiu de caz este acela de a demonstra rezulta-tul unei reconstituiri complete a unui incisiv central cu o fracturăde tip IVa ce a fost restaurată printr-o coroană CAD/CAM (Fig. 1).După tratamentul endodontic (fractura a expus pulpa dentară pezone largi) a fost pregătit un pivot de compozit armat cu fibră desticlă şi colat adeziv de substan]a dentară înainte de fixareacoroanei provizorii.Am ales o metodă indirectă de restaurare deoarece am conside-rat că această tehnică va întruni cel mai bine cerin]ele prezentu-lui caz din punctul de vedere al acurate]ii adaptării, al stabilită]iimecanice şi al aspectului estetic (Fig. 2). Pivotul astfel adaptat s-a conformat bine la marginea dinteluifracturat (Fig. 3). Prepara]ia protetică, ce a inclus un prag cir-cumferen]ial, a fost realizată cu un minimum de traumatizare a]esuturilor înconjurătoare. Restaurarea de compozit in situ aratăo transluciditate optimă (Fig. 3). Drept consecin]ă, a fost posibilăluarea unei amprente imediat după, utilizând material deamprentă pe bază de vinil polisiloxani şi un unic fir de evic]iunegingivală impregant (Figurile 4, 5, 6).

Desfăşurare şi planificarePentru crearea modelului au fost luate în considerare mai multeaspecte: caracte risticile amprentei, tipul de material cu care s-aluat amprenta şi metoda prin care urma să se fabrice coroana.Modelul a fost fabricat utilizând un gips cu proprietă]i reflecto-rizante pentru scanare. Fig. 2: Pivotul pentru 21

Fig. 1: Incisivul 21 fracturat

Tehn. Massimo Merli

Dr. Vicenzo Ortolani

25

rest

aur`

ri es

tetic

e

Pentru confec]ionarea modelui pivotul nua fost sec]ionat spre a men]ine toate infor-ma]iile referitoare la conturul gingival şiprofil de emergen]ă.Laboratorul nostru (Soluzioni Dentali srl)este echipat cu sistemul inLab (incl. scanner-ul inEos) de la Sirona şi cola-borează cu clinica Dr Ortolani dinMontecatini Terme – o clinică ce utilizeazătehnologie CEREC acordând o aten]iespecială reconstituirii condi]iilor orale alepacientului prin restaurări ce mimeazănaturalul luând în considerare aspectelegate de anatomic şi material. Soft-ul inLab furnizează o reprezentaregrafică a modelului de lucru, a antagonis-tului acestuia şi a componentei de refă-cut. Vizualizarea cu acurate]e a limitelorprepara]iei poate fi atinsă utilizând instru-mentele de design ale programului, luândîn considerare reproducerea în gips a]esuturilor moi şi descriind limiteleprepara]iei. Simbolurile uşor de în]eles şi procesul ghi-dat de design ale acestui program pri-etenos cu utilizatorul facilitează etapa deplanificare a restaurării incisivului centralîn chestiune.În timpul stadiului preliminary, a trebuit sădecidem cum doream să reconstruimcoroana dintelui 21Am evaluat mişcările func]ionale latero-protruzive şi anatomia particulară a com-penentei în chestiune. Atributeleanatomice au fost rezultatul mişcărilorfunc]ionale orale ale acestui pacienttânăr. Apoi, am selectat metoda de repli-care pentru producerea CAD a restaurării.Modelul 3D al antagonistului ne-a permissă reproducem dimensiunile naturale şicaracteristicile originale ale dintelui.Op]iunile variate de vizualizare şi cursorulne permit să verificăm grosimea restau-rării în fiecare etapă a procesului dedesign.Dând click pe “Next”, putem accesa piesaprotetică şi imaginea ei înainte de frezare.Această parte a programului permite uti-lizatorului să inspecteze aspectul interioral coroanei şi zonele poten]ial prea sub]iri, ce sunt marcate cu roşu. În acest stadiu,programul calculează spa]iul pentruciment şi modalită]ile de frezare. Cuinstrumental de tăiat se pot examina volu-mul şi spacerul în sec]iune.

În acest stadiu final, poate fi introdusăgrosimea minimă, care trebuie să fie înconcordan]ă cu instruc]iunile producă-torului materialului din care este con-fec]ionat blocul utilizat pentru fabricarearestaurării.Faptul că lucrăm cu acest systemCAD/CAM semnifică pentru noi că putemgaranta un nivel ridicat de calitate pentrufiecare restaurare creată în laboratorulnostru.Suntem acum la doar un pas distan]ă de afreza restaurarea. Singura opera]ie ce ne-a rămas de făcut este să selectăm bloculde creamică din fereastra de selctare aacestora şi să pornim maşina de frezat.Am optat pentru blocul de ceramică desticlă pe bază de disilicat de litiu IPSe.max CAD.

Fig.4: Bontul dintelui 21

Fig.3: Pivotul in situ

Fig. 10: Selectarea blocului IPS e.max CAD HT Fig. 11: Frezare cu inLab Compact

Fig. 8: Modelul 3D CAD din normă vestibulară Fig. 9: Modelul din normă incizală şi dintele antagonist

Fig. 6:Aspect de detaliu al amprentei Fig. 7: Modelul de gips din normă vestibulară

Fig. 5: Amprenta de precizie

A durat 20 minute să fie frezată aceastărestaurare, incluzând timpul de calibrarea instrumentului şi a blocului, care esteindividual pentru fiecare process defrezare. Acest timp este necesar cu inLabCompact.

Cu maşina inLab MCXL timpul acestaeste redus cu 60%. IPS e.max CAD esteun material inovativ pentru aplica]iileCAD/CAM. Această ceramică cu disilicatde litiu este disponibilă în trei nivele detransluciditate (MO, LT şi HT), fiecaredintre ele fiind disponibilă în grupe denuan]e coloristice (pentru fabricareacapelor) sau în întreaga paletă de culoriA-D (restaurări complet anatomice). Elese disting prin nivelul de transmisie aluminii.Pentru acest caz a fost utilizat un bloc cutransluciditate ridicată HT.Coroana este cristalizată într-un cuptornormal de ardere a ceramicii.

Coroana din IPS e.max CAD este stabi-lizată pe suportul de coacere cu ajutorulunei paste auxiliare de ardere numită IPSObject Fix în timp ce se cristalizează.În timpul cristalizării restaurarea atingenuan]a coloristică aleasă şi proprietă]ilefizice finale.

În faza de metasilicat materialul demon-strează o rezisten]ă la flexiune biaxialăde 130 MPa. După cristalizare, materi-alul are rezisten]a la flexiune biaxială de360 MPa.Aceasta explică de ce materialul poate fiuşor frezat în stadiul albastru, pre-cristal-izat. În această fază doar 40% dintrecristalele de disilicat sunt legate dematricea sticloasă.Ajustările de formă ale restaurării trebuiefăcute în stadiul cristalin « albastru » cuinstrumente adecvate. Odată cu proce-sul de cristalizare se face arderea deglazură şi odată cu ea şi individualizarearestaurării.

Figurile 11 şi 12 arată blocul ceramicimediat după frezare. Cristalizarearapidă a durat aprox. 25 minute. Apoicoroana a fost gata de livrare. După finis-area zonei de ataşare, coroana a fostprobată pe model, aşa cum se vede înimaginile următoare.Deoarece coroana a fost frezată în raportde 1:1, corecturile şi ajustările desuprafa]ă au fost effectuate cu uşurin]ăfolosind instrumente de prelucrat adec-vate înainte de cristalizare. Culoareaspecială a metasilicatului de litiu ne-apermis să eva-luăm cu acurate]e dimen-siunile şi tranzi]iile, care au apărut opaceimediat după procesul de frezare.

Dedesubt este imaginea coroanei dupăterminarea fazei de cristalizare rapidă şiglazurare.Am preferat cimentarea adezivă cu cimentrăşinic (Variolink II), luând în calcultransluciditatea ridicată a blocului utilizatşi varietatea de op]iuni oferite de acetciment.Restaurarea imediat după cimentareaadezivă: are prorpietă]i estetice deosebiteşi este foarte bine tolerată de ]esuturileînconjurătoare (Figurile 16, 17).

26

rest

aur`

ri es

tetic

e

Fig. 12: IPS e.max CAD HT frezat Fig. 13: Caracterizarea suprafe]ei

Fig. 16: Restaurarea in situ din normă palatinală Fig. 17: Restaurarea in situ din normă vestibulară

Fig. 15: Restaurarea pe modelFig. 14: Restaurarea după frezare şi înainte de cristalizare

30

cerc

etar

e fu

ndam

enta

l`

PROTEZE TOTALE REALIZATE CU ECLIPSE RESIN SYSTEM – STUDII DE STRES ŞI DEFORMARE TOTALĂProf. Univ. Dr. Cristina Bor]un1,Prof. Univ. Ing. Nicolae Faur2, Dr. Ing. Anghel Cernescu3 , Dr. Drd. Otilia Bolos4

1,4“Victor Babes”University of Medicine and Pharmacy of Timişoara, România2,3 University Politehnica of Timişoara, Department Strength of Materials, România

AABBSSTTRRAACCTTINTRODUCTION: Complete dentures are used for social health service of seniors. These dentures are frequently damaged through frac-ture, due to accidents and low mechanical resistance of the materials used for this type of prosthetic rehabilitation. OBJECTIVES: the main objective was to determine the durability of complete dentures, experimentally subjected to stress and defor-mation.MATERIAL AND METHODS: For the experiments we choose ECLIPSE RESIN SYSTEM (DENTSPLY International Inc. - DeguDent GmbH,Hanau Germany), a system of light-curing resins. Complete dentures’durability was noninvasive experimentally evaluated throughfinite elements method; more explicative one made stress and deformation static analyses -„reverse engineering” method. For thispurpose one used a 3D scanner LPX 1200 of Roland company, Pixform Pro and Abacus. 6.6.1 Programs. For the tests one needs toevaluate the mechanical properties of the used material, with Zwick Roell (Zwick GmbH & Co. KG, Ulm, Germany) equipment.RESULTS: Mechanical parameters determined after the experiment were: Young’s elasticity modulus: 2908,42 MPa, fracture tough-ness: Rm= 59,49 MPa; total elongation: At= 4,582 %, at a medium value of the applied maximum force of 1203N. The tension anddeformation analysis of the denture subjected to different loadings is revealed through chromatic spectres, to which warm colours indi-cate the problematical zones, with fracture risk. CONCLUSIONS: By finite elements method one can realize noninvasive experiments, which reveal the risk zones that can determinethe dentures’fracture and also one can correct and improve the complete dentures’quality. Acknowledgements: This study was supported by Ideas grant CNCSIS, ID. 1878/2008, contract 1141/2009 from Ministry ofEducation and Research of Romania.KEYWORDS:complete dentures, light-curing resins, finite element analysis.RREEZZUUMMAATTINTRODUCERE: Protezele totale sunt utilizate în asisten]a socială a pacien]ilor de vârsta a III-a. Acestea sunt frecvent deteriorate prinfracturare, fapt ce se datorează accidentelor dar şi rezistentei mecanice scăzute a materialelor implicate în acest gen de refaceri pro-tetice. OBIECTIVE: obiectivul de bază a fost cel al determinării durabilită]ii protezelor totale supuse experimental la stress şi deformare.MATERIAL SI METODA: Pentru testare s-a ales ECLIPSE RESIN SYSTEM (DENTSPLY International Inc. - DeguDent GmbH, HanauGermany), un sistem de răşini fotopolimerizabile. Durabilitatea protezelor totale a fost evaluată experimental neinvaziv prin metodaelementelor finite, mai precis s-au făcut analize statice de stres şi deformare – metoda „reverse engineering”. S-au folosit pentru acestscop: un scanner 3D LPX 1200 al firmei Roland, programul Pixform Pro Program şi Abacus. 6.6.1. Pentru testare este necesară eval-uarea proprietă]ilor mecanice ale materialului utilizat cu un Zwick Roell (Zwick GmbH & Co. KG, Ulm, Germany echipament. REZULTATE: Parametrii mecanici implica]i în testare ce au fost determina]i au fost: modulul de elasticitate Young: 2908,42 Mpa, rezis-ten]a la rupere Rm= 59,49 MPa; alungirea totală At= 4,582 %., la o for]ă maximă medie aplicată de 1203N. Analiza tensiunilor şideformărilor protezei supuse la diferite încărcări este relevată prin spectre cromatice la care culorile calde indică zonele cu probleme,cu risc de fractură.CONCLUZII: Prin metoda elementelor finite se pot realiza experimente neinvazive, care relevă zonele de risc, ce pot determina fracturaprotezelor şi se pot corecta şi îmbunătă]i calită]ile protezelor totale. CUVINTE CHEIE: proteze totale, răşini fotopolimerizabile, analiza cu elemente finite.

IntroducereAnul 1937 a fost un an de răscruce întehnologia protezelor totale. Aceasta pen-tru că atunci s-au introdus răşinile ter-mopolimerizabile în medicina dentară şipentru că atunci au apărut în chimieprimele studii (în laboratoarele condusede Otto Bayer de la IG Farben dinLeverkusen despre răşinile diacrilice com-pozite tip polimeri uretanici. Au trecutpeste 30 de ani până când acestea aupătruns în tehnologia protezelor totale,odată cu perfec]ionarea sistemelor defotopolimerizare şi polimerizare la

microunde. Fotopolimerizarea, ca mecan-ism de întărire a unor materialelordentare, a apărut ca tehnologie în jurulanilor '70 şi a evoluat tot timpul. Dacăini]ial se utiliza lumina ultravioletă pentrupolimerizare actualmente cea mairăspândită modalitate de polimerizareeste cea cu radia]ii vizibile (unde electro-magnetice cu lungime de în spectrul viz-ibil). Sursa de lumină o constituie fiebecurile halogen, fie lămpile stroboscop-ice cu xenon.O variantă modernă ar fi utilizarea sis-temului de fotopolimerizare Eclipse

Prosthetic Resin System ce permiterealizarea rapidă a protezelor totale, elim-inând fazele intermediare de lucru cum arfi ambalarea şi termopolimerizarea cla-sică. Răşinile diacrilice compozitefotopolimerizabile din Eclipse ResinSystem con]in UDMA monomeri de bază(uretandimetacrilatii alifatici - urethaneoligomers) şi copolimeri acrilici, o umplu-tură anorganică submicronică de silice,un sistem de ini]iere a fotopolimerizării şiaditivi. Sistemul con]ine 3 tipuri de răşi-ni, ce se pot manevra ca şi ceara (BasePlate, Set-Up and Contour Resins).

31

cerc

etar

e fu

ndam

enta

l`

Pentru a nu greşi protocoalele defotopolimerizare acestea sunt date de fabricant în mai multe variante, ce corespund tipurilor de procedeetehnice. Sistemul este extrem de eficientdeoarece o bază de proteză totală sepoate face în 30 minute, dacă avem mod-elul func]ional. Macheta se face practicpe baza polime-rizată a protezei şi dupăverificare se fotopolimerizează şi restul demachetă (versan]ii şeilor), iar apoi se pre-lucrează clasic.

Material şi MetodăS-a utilizat Eclipse Resin System pentrurealizarea unor probe de testare şi a douăproteze, după următoarea tehnologie (fig. 1):1. amprenta preliminară-modelul prelimi-nar; lingura individuală –amprenta finală –modelul func]ional;2. machetarea bazei protezei din baseplate şi fotopolimerizarea ei3. aplicarea bordurilor de ocluzie – deter-minarea rela]iilor intermaxilare –montarea în simulator4. machetarea în ceară: prelucrareadin]ilor artificiali – macroreten]ii, apli-carea acestora pe set up; realizarea ver-san]ilor şeilor cu resin contour şifotopolimerizarea lor. 5. prelucrarea – lustruirea protezelor.

Fig. 1. Tehnologia de realizare a probelorşi protezelor: a. conformator izolat realizat cu şabloanede ceară; b. fotopolimerizarea probelor; c. aspect după fracturarea probelor;d. câmp protetic maxilar; e. model func]ional maxilar; f. machetă bază prote-tică din eclipsebase plate; g. fotopolimerizarea bazei; h. montarea complex modele-şabloaneîn articulator; i. prelucrare dinte artificial; j. montare frontali maxilari pe Eclipse SetUp (răşina mai deschisă la culoare); k, l. aplicare de Contour Resin şi netezirecu un aparat generator de aer cald (simi-lar unui aparat de uscat părul), urmatăde fotopolimerizare;m. proteza finită prelucrată.Echipamentele de testare experimentală,dotate cu sisteme de analiză software aufost: Zwick Roel (Zwick GmbH & Co. KG,Ulm, Germany) equipment (fig.2a). cuajutorul acestora s-a determinat momen-tul ruperii materialului după teste de alun-gire a probelor. Tot din categoria echipa-mentelor face parte şi scannerul 3D alfirmei Roland (fig. 2.b).Acestor aparate le mai sunt necesare şicalculatoare performante cu softuri adec-vate realizării studiilor cu elemente finite.

RezultateLa testările statice s-au ob]inut urmă-toarele rezultate:modulul de elasticitateYoung: 2908,42 Mpa, rezisten]a la rupereRm= 59,49 MPa; alungirea totală At=4,582 %, la o for]a maxima medie aplica-ta de 1203N. Parametrii materialului tre-buiesc introduşi în calcul atunci când sefac testările prin metoda elementelorfinite.Analiza tensiunilor şi deformărilor protezeisupuse la diferite încărcări este relevatăprin spectre cromatice la care culorilecalde indică zonele cu probleme, cu riscde fractură.Ini]ial sau realizat încărcările protezei ma-xilare cu stabilirea zonelor de sprijin şi acelor pe care se aplică for]ele, ca ulteriorsă se activeze programul de determinare astresului echivalent şi a forfecării maximepentru o for]ă d-e înfundare a protezei de80 N. Deformarea totală a protezeimandibulare are caracteristicile prezen-tate în figura 3.Pentru maxilar sistemul de încărcare este

mai complicat pentru că s-au luat în con-

siderare zonele diferite de rezilien]ă

11aa 11bb 11cc 11dd

11kk 11ll 11mm

11hh 11ii 11jj

11ee 11ff 11gg

32

cerc

etar

e fu

ndam

enta

l`

a fibromucoasei de pe crestele alveolare(0,2mm) şi cele ale bol]ii palatine (torus 0,1 mm; 1/3 distală cu 0,4 mm,restul bol]ii palatine 0,2 mm). For]eleintruzoare se aplică la nivelul cuspizilorpalatinali ai din]ilor din zona de sprijinmaxilară.Simularea unor defecte structurale în 1/3anterioară a bol]ii palatine nu are mareimpact pe stresul sau ruperea protezei(fig.5.a), pe când apari]ia unui astfel dedefect la nivelul jonc]iunii a două feluri derezilien]ă a protezei cum ar fi unirea 1/3distală cu cea medie a bol]ii palatine estede natură a da un stres mărit cu posibileimplica]ii în ruperea protezei (fig. 4).Pentru proteza mandibulară încărcarea, apli-carea for]elor, stresul şi deformarea totală aprotezelor sunt prezentate în figura 5.În cazul aplicării for]elor intruzoare doarpe premolari situa]ia se schimbă radical(fig.6). Apare clar că zona de sprijin la mandibulătrebuie să fie cât mai întinsă şi for]ele saupresiunile ocluzale aproximativ constante.

Discu]ii Abordarea conjugată tehnică şi ştiin]ificăobiectivă a calită]ii şi durabilită]ii materi-alelor dentare şi a protezelor totale estefoarte importantă pentru sporirea durateide via]ă a acestora. Experimenteleinvazive şi neinvazive au permis testareaproprietă]ilor mecanice statice, dinamice,la oboseală a pieselor protetice cu scopulevaluări duratei de via]ă, ceea ce se tra-duce prin garan]ii de utilizare. Datorită efi-cien]ei şi flexibilită]ii simularea numericătinde să înlocuiască la ora actuală experi-mentul, permi]ând realizarea unor apli-ca]ii care prin alte metode sunt dificil sauchiar imposibil de investigat.Diversificarea aplica]iilor în medicină şi înmedicina dentară în special au făcut dinanaliza numerică cu elemente finite oposibilitate de testare a materialelor noi şide direc]ionare spre optimizareatehnologiilor existente. Pachetul comercial cel mai uzitat de soft-uri din domeniu FEM software este origi-nar din anii 1970 fiind reprezentat de:Abaqus, Adina, Ansys, etc. Acesta s-adiversificat în timp cuprinzând şi alte finiteelement software: SIMULIA brand fromDassault Systemes S.A., ALGORIncorporated, Calculix, GPL Open Source,CAELINUX [1], GPL Open Source, includesSALOME [2], and CODE_ASTER [3], on alive-DVD.

22aa 22bb

Fig. 2. Echipamente de lucru: a. sistemul Zwick Roel; b. scanerul laser 3D LPX 1200 Picza a firmei Roland

33aa 33bb

33cc 33dd

33ee

Fig. 4. Defecte structurale simulate şi efectele lor

Fig. 3. Încărcarea modelului virtual: a,b. zone desprijin; c. aplicare for]e pe cuspizii de sprijin; d. sressechivalent cu posibilitatea inducerii fracturii medi-ene;e. deformarea totală a protezei maxilare în condi]iile

impuse

Fig. 5. Aspecte ale analizei cu elemente finite pe proteza mandibulară: a. zona desprijin pe to]i cuspizii vestibulari ai din]ilor laterali; b. încărcarea cu for]e ceac]ionează pe cuspizii de sprijin; c. zone de stres şi tensiune; d. deformarea totalăa protezei.

Fig. 6. Aspecte ale studiului experimental: a. stabilirea zonelor încărcarea cu for]ede 80 N doar pe premolarii inferiori; b. determinarea zonei de stres echivalent; c.deformarea totală a protezei.

66aa

66bb

66cc

Compatible with STEP.stp geometry input files, COSMOSWorks,SolidWorks, COMSOL Multiphysics, DUNE, Distributed and UnifiedNumerics Environment GPL Version 2 with Run-Time Exception,Femap, Siemens PLM Software, LS-DYNA, LSTC - LivermoreSoftware Technology Corporation, MARC MSC, NEi, & NX versionsof NASTRAN, STRAND7 Pty. Ltd. GTSTRUDL30,etc.

ConcluziiPrin metoda elementelor finite se pot realiza experimente nein-vazive care relevă zonele de risc ce pot determina fractura pro-tezelor şi astfel se pot corecta şi îmbunătă]i calită]ile protezelortotale.

Bibliografie selectivă1. Cristina Bortun, Brandusa Ghiban, Liliana Sandu, N. Faur, N.Ghiban, A. Cernescu: Investigatii structurale asupra comportariimecanice a doua rasini acrilice dentare, Materiale plastice,MPLAAM 45(4)2008, pp362-366, ISSN 0025/5289 2. Cristina Bortun, Brandusa Ghiban, Nicolae Ghiban, GabrielJiga: Investigation concerning mechanical and structural behav-iour of dental resins. ICSAAM, Conference in Tarbes: StructuralAnalysis of Advanced Materials, 7-10 september 2009, pp:1-7,ISBN: 978-2-9534804-0-53. Crocker, L. Dean, G. Prediction of impact performance of plas-tics mouldings Part 2 Finite element simulations Plastics, Rubberand Composites 20074. Dixon D.L., K.G. Ekstrand, L.C. Bredding, (1991). The trans-verse strengths of three denture base resins. J. Prosthet. Dent.,66: 510–513. 5. Faur N, Cristina Bortun, Liviu Marsavina, Anghel Cernescu,Otilia Gombosi: Durability Studies for Complete Dentures KeyEngineering Materials (Volumes 417 - 418) Advances in Fractureand Damage Mechanics VIII Edited by M.H Aliabadi, S. Abela, S.Baragetti, M. Guagliano and Han-Seung Lee Pages 725-72828,8/www.scientific.net/KEM.417-418.725 Online sinceOctober, 20096. Lavinia Ardelean, Cristina Bortun, Marilena Motoc, Laura Rusu,A.Motoc: Erori consecutive turnarii protezelor totale din rasiniacrilice, Materiale Plastice, MPLAAM 45(2)2008, pp: 214-216,ISSN 0025/5289 . 7. Mese A., KG. Guzel (2008 Feb): Effect of storage duration onthe hardness and tensile bond strength of silicone- and acrylicresin-based resilient denture liners to a processed denture baseacrylic resin. J Prosthet Dent.; 99(2):153-9.8. Naik AV. Complete denture fractures: A clinical study. J IndianProsthodont Soc 2009;9:148-509. Niikura Kyuichi : Structural Deformation and Fracture Analysesof Complete Dentures : Part 2. Stress/Strain Parameters in aComplete Upper Denture, The journal of the Japan ProsthodonticSociety 27(1) pp.114-128 19830201 10. Polyzois GL, PA Tarantili, MJ Frangou, AG Andreopoulos.(2001 Dec): Fracture force, deflection at fracture, and toughnessof repaired denture resin subjected to microwave polymerizationor reinforced with wire or glass fiber. J Prosthet Dent.; 86(6):613-9.11. Prombonas, D. Vlissidis: Comparison of the midline stressfields in maxillary and mandibular complete dentures: A pilotstudy, The Journal of Prosthetic Dentistry, Volume 95, Issue 1,Pages 63-7012. Uzun G., N. Hersek. (2002 Jul): Comparison of the fractureresistance of six denture base acrylic resins. J Biomater. Appl.;17(1):19-29.

38

rest

aur`

ri es

tetic

e

Din]i frontali radian]i, frumoşiRestaurarea unui zâmbet după boală parodontală severăDr. Stefen Koubi, Marseille, şi Gérald Ubassy, DT, Rochefort du Gard/ Fran]aTraducere Dr. Andrea Czimmerman, din Reflect Magazine nr.2/2010

AABBSSTTRRAACCTTThe loss of the interdental papillae is a grave consequence of periodontal disease. Surgical reconstruction is still not feasible. Thereare several approaches to reducing or masking the black triangles which occur as a consequence of the missing papillae. Conventionalrestorations are an option if the teeth additionally show increased mobility. If this is not the case, that is, if the periodontal tissue ishealthy, it is crucial to find a biomimetic solution, meaning that the restoration should take esthetic, biomechanical and biological fac-tors into account.KEYWORDS: periodontal disease, interdental papillae, veneers, biomimetic solutions,biocompatible, papilla expansion, all ceramic

RREEZZUUMMAATTPierderea papilelor interdentare este o consecin]ă gravă a bolii parodontale. Reconstruc]ia lor chirurgicală este încă imposibilă. Existănumeroase abordări pentru reducerea sau mascarea lipsei papilelor interdentare. Restaurările conven]ionale sunt o op]iune dacădin]ii prezintă şi un grad de mobilitate mărită. Dacă situa]ia clinică nu este aceasta, atunci – dacă ]esutul parodontal este sănătos –este crucial să găsim o solu]ie biomimetică, însemnând că restaurarea trebuie să ia în calcul factori estetici, biomecanici şi biologici.CUVINTE CHEIE: boală parodontală, papile interdentare, fa]ete, solu]ii biomimetice, biocompatibile, expansiunea papilei, ceramicăintegrală

Situa]ia ini]ialăTratamentul protetic prin fa]ete ceramiceal papilelor lipsă va fi prezentat pe bazaunui caz clinic. Pacienta în jurul vârstei de40 de ani era nemul]umită de aspectulzâmbetului ei, pe care îl descria ca fiind«dizgra]ios». Diagnosticul estetic a constatîntr-o analiză a trăsăturilot fe]ei, zâmbetu-lui, din]ilor şi ]esutului gingival. Analiza (Fig.1) a relevat următoarele :• Fa]a: tensionată şi timidă datorită

conştientizării aspectului propriilor din]i• Zâmbetul: compromis considerabil

estetic datorită lipsei papilelor inter-dentare

• Din]ii : din]i triunghiulari, sănătoşi; mar-ginile rădăcinilor sunt vizibile

• Gingia: ]esut parodontal sănătos;papilele interdentare lipsesc: din]ii suntstabili; recesiune la nivelul lui 12

• Examen rediologic: alveoliză normală întreimea cervicală

Fig. 2 Mock-up

Dr. Stefen Koubi,Marseille

T.D. Gérald Ubassy,Rochefort du Gard

Fig 1 Vedere Preoperatorie

39

rest

aur`

ri es

tetic

e

ProceduriPe baza analizelor au fost determinateurmătoarele proceduri: • Interven]ie chirurgicală la nivelul din-

telui 12 pentru a augmenta gingia(transplant de ]esut conjunctiv)

• Fabricarea unui mock-up spre a vizua-liza rezultatul final

• Prepararea dintelui pe baza mock-up-ului

• Lucrări provizorii• Proba fa]etelor (adaptare, formă şi

culoare)• Cimentarea restaurărilor definitive.

Tratamentul pas cu pasInterven]ia chirurgicală spre a augmentaparodon]iul de înveliş. S-a grefat ]esutconjunctiv la nivelul coroanei dentare. A fost necesară o fază intermediară devindecare de 4 luni înainte de a progresa.Prepararea mock-up-ului: Pe baza wax-upului a fost fabricată o cheie sili-conică, care s-a bazat pe rezultatele ana-lizei estetice. Restaurările provizorii au fost confec]ionate cu ajutorul cheiidintr-un material răşinic pe bază de Bis-GMA auto-polimerizabil, fluid.Aceasta ne-a permis să discutăm cupacienta, care ne-a furnizat opiniile ei şine-a aprobat restaurarea (Fig 2).

Prepara]iaSpre a putea controla adâncimeaprepara]iei şi conceptul biologic, freza afost aplicată direct pe mock-up. Astfel,este ob]inută o grosime uniformă deaprox. 0,5 mm referitor la volumul final alrestaurării (cf Gürel 2006). După înde-părtarea mock-upului este observatăprezen]a unei arii mai largi de dentinănepreparată. În cazul de fa]ă, protocolulde tratament a fost uşor modificat în ve-derea amplasării limitelor prepara]iei cervicale. În mod obişnuit, limiteleprepara]iei sunt pozi]ionate supra-gingi-val în cazul fa]etelor; în acest caz, pragula fost pozi]ionat subgingival (Fig. 3).Această abordare a fost aleasă din maimulte motive: pentru a elimina spa]iile triunghiulare negre cauzate de lipsapapilelor, pentru a întruni necesită]ilebiologice (cură]are şi muchii netede) şipentru a ne folosi de proprietă]ile biome-canice ale ceramicii (prevenirea zonelorne-sus]inute în ceramică), numai o singură suprafa]ă de contact asigurând otranzi]ie netedă a por]iunii radiculare la

limitele suprafe]ei de contact a putut ficoncepută astfel încât să mascheze lipsapapilelor (Fig.4). Fa]etele integral ceramice au fost fabricatedin ceramica de sticlă cu disilicat de litiuIPS e.max® Press (MO1), iar treimeaincizală a fost construită din pulbereceramică IPS e.max® Ceram. Fa]etele presate cu grosime de 0,3 mm auo stabilitate ridicată şi o acurate]e a adap-tării remarcabilă pe de o parte, iar pe de altă parte proprietă]i de transmitere aluminii excep]ionale.

Fig. 3 Prepara]ii cu limite subgingivale în regiunea proximală

Fig. 4 Verificarea rela]iei dintre prepara]ii şi volumul restaurărilor finale cu ajutorul cheii de silicon.

Fig. 5 Izolarea individuală a din]ilor spre a ob]ineadeziunea optimă

Fig. 6 Vedere din normă laterală a fa]etelor făcute din IPS e.max Press (dreapta)

40

rest

aur`

ri es

tetic

e

Proba fa]etelor din IPS e.maxPressDupă îndepărtarea fa]etelor provizorii,toate fa]etele trebuiesc probate simultan.Aceasta a permis vizualizarea aspectuluide ansamblu. Consecutiv, a fost verifi-cată şi adaptarea. Pentru această proce-dură au fost utilizate paste de încercareVariolink® Veneer Try-In spre a simulaefectul materialului de cimentare asupraculorii restaurării

Procedura ClinicăFa]etele au fost cimentate individual printehnica adezivă, începând cu incisivii(Fig.5), urmate de de incisivii laterali şicanini şi aşa mai departe, permi]ând astfelclinicianului să facă ajustări ale fe]elorproximale pe din]ii mai pu]in vizibili (fe]eledistale ale caninilor sau premolarilor).Restaurările au fost cimentate adeziv cuVariolink Veneer. Ca ultimo pas, marginilede compozit ale ciemntului la jonc]iune aufost finisate cu un bisturiu spre a men]ineluciul suprafe]ei ceramicii şi excelentaadaptare la ]esutul parodontal (Fig. 6 până la 8).

NotăComunicarea clară dintre dentist şi tehni-cianul dentar este obligatory în cazuri cli-nice asemănătoare cu acesta spre a per-mite schimbul unei cantită]i cât mai maride informa]ii (modele, imagini ale situa]ieiini]iale, ale prepara]ieie şi nan]ei coloris-tice a acesteia, amprenta lucrărilor provi-zorii in situ, determinare de culoare). În cazul de fa]ă s-a căzut de comun accordcu tehnicianul ca limitele suprafe]elor decontact pe model să fie pozi]ionate la 2mm fa]ă de papilă, deoarece, aceastaspre a reveni pe pozi]ie, distan]a dintrevărful ei şi suprafa]a de contact trebuie săfie mai mică de 5 mm (Tarnow). Dupăcâteva luni papilele vor ocupa spa]iul des-tinat lor. Aceasta este şi o confirmare aceramicii cu disilicat de litiu IPS e.maxPress (Fig 9 şi 10).Observând în mod strict strategia de trata-ment şi utilizând materiale cu proprietă]ioptice şi biomecanice optime, zâmbezulpacientei a fost modificate şi restaurantprin tehnici de stomatologie miniminvazivă. Aş dori să-I mul]umesc lui GeraIdUbassy pentru colaborare şi pentru talen-tul sau excep]ional.

Fig. 7 Vedere din normă laterală a fa]etelor făcute din IPS e.max Press ( stânga)

Fig. 8 Vedere din normă frontală. Poate fi observată o expansiune a papilei interdentare

Fig. 9 Vedere asupra din]ilor maxilari. Proprietă]ile optice ale materialului IPS e.max Press sunt eviden]iatecu precădere în această imagine

Fig. 10 Transmiterea luminii prin fa]etele din IPS e.max Press

42

educ

a]ie

med

ical

` co

ntin

u`

ASISTENTA DE MEDICINĂ DENTARĂ ŞI ECHIPA SA (I)

Prof. Dr. Matekovits Gheorghe, As. Univ. Drd. Dr. Dragoş Belengeanu, Prep. Univ. Drd. Dr. Dan Ilieş.UMF Victor Babeş, Facultatea de Medicină Dentară, Timişoara.Disciplina de Reabilitare Orală, Specializarea Tehnică Dentară şi Asistenţă de Medicină Dentară.

AABBSSTTRRAACCTTThe morpho-functional recovery of the dental maxillary apparatus is and remains a responsible and exigent medical act. The dentalmedicine nurse – the nurse of prophylactics, hygiene nurses, as they have been called during the last decade – must prove a certainvolume of professional knowledge, to be able to elaborate quickly logical ratiocination and to choose from the multiple possibilitiesthe optimal solutions. It is often necessary to complete the dentist’s ideas and always to assist him. The doctor of dental medicine has a systemic orientation and must take into account the patient’s behavior, to apply strictly the lawsand the medical, curative and prophylactic exigencies. The dental technician has an imposed perspective which is guided by the workmodel. Very often this model offers the dentist much more information than the oral cavity, but it also has a series of disadvantagesconnected to the general issues. The four hand work at the patient in the lying position, with oral aspiration, has generalized the needof using the services of a dental nurse. Thanks to her the dentist is exempted from a series of repetitive maneuvers, being able to ded-icate himself to the interventions which require the specific skills. This vocation requires empathy, common sense and intelligence. This chamber orchestra – the prime-violinist and conductor doctor, the technician and the nurse – forms apparently a trio. But theycan’t „sing faultless” without the discrete help, almost invisible of the brand manager. The presence of an employed who “knows every-thing” has become a new profession.We have tried to present the inventory, the summary and the competence area of the dental nurse starting from the curative profes-sional aspects with the exo – and endo-oral maneuvers. It has been insisted upon the preventive and behavior activity, the work styleand the knowledge of the strategies among the team.KEYWORDS: the dental nurse, the team in the dental medicine, competence.RREEZZUUMMAATTRefacerea morfo-func]ională a aparatului dento-maxilar este şi rămâne un act medical responsabil şi exigent. Asistenta de medicinădentară – asistenta de profilaxie sau asistenta de igienizare, cum au fost denumite în ultimul deceniu - trebuie să dovedească un anu-mit volum de cunoştin]e profesionale, să aibă capacitatea de a elabora rapid ra]ionamente logice şi să aleagă solu]iile optime dinposibilită]ile multiple. Deseori este necesar să completeze gândurile medicului dentist şi totdeauna să îl secondeze. Medicul de medicină dentară are o orientare profesională sistematizată în cadrul căreia trebuie să ]ină seama de comportamentul bol-navului, să aplice cu rigurozitate legile şi exigen]ele medicale, curative, profilactice. Tehnicianul dentar are o perspectivă impusă şidirijată de lucrul pe model. Uneori acest model oferă mai multe informa]ii decât cavitatea bucală medicului, dar are şi o serie de deza-vantaje legate de aspectele de ansamblu. Lucrul la patru mâini cu pacientul în pozi]ie culcată, cu aspira]ie bucală, a generalizat nevoiade a folosi serviciile unei asistente dentare. Datorită ei medicul este scutit de o serie de manopere repetitive, putându-se dedica inter-ven]iilor care reclamă tehnicitatea specifică. Profesia de medic cere voca]ie, empatie, bun sim] şi inteligen]ă. Această orchestră de cameră – medicul prim-violonist şi dirijor, tehnicianul şi asistenta – aparent formează un trio. Dar ei nu pot „cântaimpecabil” fără ajutorul discret, aproape invizibil al managerului de specialitate. A devenit o meserie nouă această prezen]ă a unuiangajat care „ştie tot”. Am încercat să prezentăm sumar aria de competen]ă a asistentei de medicină dentară, plecând de la aspectele profesionale curative,cu manoperele exo- şi endobucale. S-a insistat asupra activită]ii preventive şi comportamentale, stilului de muncă şi cunoaşterii sce-nariilor din cadrul echipei.CUVINTE CHEIE: asistenta de medicină dentară, echipa în medicină dentară, competen]ă.

Refacerea morfo-func]ională a aparatuluidento-maxilar (ADM) este şi rămâne unact medical responsabil şi exigent.Indiferent că este vorba de o aşa zisă sim-plă leziune odontală sau de un dinte ceprezintă o distruc]ie întinsă, de afectareapar]ială sau totală a unei arcade sau aaltor componente ale ADM, în toateetapele clinice sau clinico-tehnice con-servative sau restaurative, medicul den-tist foloseşte o diversitate mare de bio-materiale minerale, organice, metalicesau mixte, cu titlu provizoriu, de scurtăsau lungă durată.

Asistenta de medicină dentară - asisten-ta de profilaxie, asistenta de igienizare,cum au fost denumite în ultimul deceniu -trebuie să dovedească un anumit volumde cunoştin]e profesionale, să aibăcapacitatea de a elabora rapidra]ionamente logice şi să aleagă solu]iileoptime din posibilită]ile multiple, defoarte multe ori fiind necesar să com-pleteze gândurile medicului dentist şi tot-deauna să îl secondeze. Un asemeneamodel de asistentă ordonată şi binepregătită devine o parteneră utilă amedicului specialist în medicină dentară

şi nu rămâne un "lustragiu oral" fărăambi]ii spre perfec]iune. Pregătirea teo-retică în sine duce la un act medical dog-matic şi susceptibil la greşeli; însă fărăteorie până şi cel mai experimentat prac-tician poate cădea în capcana rutinei. O asistentă profilată în medicina dentarătrebuie să se pregătească cu grijă, săcitească, să înve]e, să-şi îmbogă]eascăzestrea teoretică. Via]a este pentru ele,ca şi pentru medicul dentist, o permanen-tă şcoală. Ar fi absurd să credem că oasistentă şi-ar putea câştiga toatecunoştin]ele de care are nevoie numai din

practica sa personală, chiar dacă şi-a format o bază deosebit desolidă în Facultatea de Medicină Dentară, specialitatea de asis-tentă de medicină dentară. Oricât de bogată ar fi experien]a personală, pregătirea teoreticărămâne unilaterală şi foarte săracă, dacă nu este completată prinlecturarea permanentă a literaturii de specialitate. Trebuie să se]ină seama de faptul că ştiin]a medicală în general şi "suportultehnic" în special fac progrese galopante, neîntrerupte. Pentru ase ]ine la curent cu ultimele cuceriri în domeniul său de activitateasistenta trebuie să facă un efort continuu, să consulte literaturade specialitate, cu alte cuvinte să citească şi să experimentezeconstant noul, altfel rămâne în urmă. Prin acest gest ea onoreazănivelul calitativ al echipei din care face parte.Sub forma sa actuală, „serialul” de material informativ ceurmează este structurat în mai multe capitole, de la simplu lacomplex. Luarea unei deciziii în privin]a cuantumului de informa]iiabsolut şi/sau relativ necesare a fost dificilă. "Cine vrea totul nuvrea nimic" sus]ineau în]elep]ii din antichitate. Membrii colectivului nostru au încercat să realizeze un reînnoitcurs teoretic pentru a veni în sprijinul viitoarelor „mâini drepte”ale medicului dentist, cu dorin]a sinceră ca limbajul profesionalfolosit de medic să fie în]eles atât în formă cât şi în con]inut. Îndorin]a transmiterii mesajului informa]ional în mod abordabil s-arespectat în permanen]ă motto-ul axiomatic al lui Einstein, dupăcare oamenii au dreptul la un text comestibil!

Defini]ie Medicina dentară se ocupă cu studiul tuturor componentelor şianexelor ADM din punct de vedere anatomic, fiziologic, bacterio-logic, biochimic, precum şi cu aspectele preventive şi curative alebolilor şi anomaliilor acestei regiuni, cu complica]iile pe careacestea le generează în vecinătate sau la distan]ă. Medicina den-tară este un amestec de microchirurgie şi micromecanică, careparalel se ocupă şi de terapia medico-chirurgicală şi reabilitarearestaurativă a componentelor afectate din cadrul ADM. Asistenta sau asistentul profilat în medicină dentară este special-istul care cunoaşte atât aspectele macroscopice ale morfologieipăr]ilor ADM, cât şi totalitatea no]iunilor cu privire la compozi]ia,proprietă]ile fizice, chimice, mecanice precum şi tehnicile demanipulare a materialelor utilizate în cavitatea bucală. Aceastăinstruire face din asistentă o colaboratoare, "un coechipier" cu oexigentă calificare, care în]elege şi cunoaşte impactul materi-alelor utilizate asupra ]esuturilor sistemului stomatognat.Introducerea în practica medicinii dentare a aparaturii modernede cabinet şi laborator - turbine, micromotoare, izoparalelografe,unituri complexe, aparate computerizate, microscoape sofisticateşi multe altele - are drept rezultat un grad de confort ridicat atâtpentru medic cât şi pentru echipa sa (asistenta medicală, tehni-cian dentar) ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra produsului finitlivrat pacientului. Desigur, toate aceste aspecte de ordin medical,sprijinite de un anumit nivel tehnic, au şi implica]ii de ordin eco-nomic. Pe de o parte, îmbunătă]irea calitativă şi cantitativă aasisten]ei oro-dentare, pe de altă parte utilizarea unor materialebiocompatibile prin tehnici complexe, fac din medicina oralăcurativă o asisten]ă tot mai costisitoare. Această asisten]ă oralăprimeşte dimensiuni sociale cu directa consecin]ă a tendin]eievolutive epidemiologice a bolii carioase şi parodontale.

44

educ

a]ie

med

ical

` co

ntin

u`

Prin prezentarea şi promovarea noului încadrul instruirii cadrele didactice din ]aranoastră responsabile de medicina oro-dentară doresc o "integrare europeană"a tânărului medic de medicină dentară, atehnicianului dentar şi a asistentei deprofilaxie-igienizare, atât în ceea cepriveşte stilul de lucru, cât şi al felului dea gândi.Deseori suntem învinui]i de o hiperexi-gen]ă fa]ă de nivelul de pregătire şi exam-inare a studen]ilor. Argumentele se referăla dotarea total nesatisfăcătoare a cabi-netelor de profil din provincie, etatizareadevenită neputincioasă în fa]a sarcinilormoderne ale medicinii dentare, precum şimulte alte considerente de ordin politico-educativ, care nu fac altceva decât săcontribuie la degradarea timpurie a sis-temului stomatognat al cetă]eanuluiromân sărac, făcând ca edenta]ia - une-ori chiar frontală - să nu lipsească dinimaginea şi aşa marcată cu peceteaneputin]ei a omului din Balcani.

Rela]ia socio-medicală din cadrul echipei Importan]a aspectului de echipă, privindcolaborarea factorilor care realizeazăpiese protetice destinate reabilitărilororale, constituie o veche preocupare înpsihologia muncii medicale.MEDICUL de medicină dentară are o ori-entare sistemică asupra ADM şi trebuiesă ]ină seamă de comportamentul bol-navului, să aplice cu rigurozitate legile şiexigen]ele medicale, curative, profilacticeşi biomecanice. Pe lângă nenumărateleavantaje oferite de noile date experimen-tale, cu perfec]ionarea tehnicilor de trata-mente odontale, parodontale şi protetice,undeva se ascunde o capcană şi anume:canalizarea gândirii practicianului înexclusivitate asupra organului odontal.TEHNICIANUL DENTAR are o perspectivăimpusă şi dirijată de modelul de lucru. Nurareori acest model oferă mai multe infor-ma]ii tehnicianului dentar decât cavi-tatea bucală medicului, dar are şi o seriede dezavantaje legate de aspectele deansamblu. Dar mai nou tehnicianul den-tar nu lucrează doar pe un gips. Recentau fost inventate şi perfec]ionate sis-temele dinamice de înregistrare arela]iilor intermaxilare, amprentele şimodelele virtuale etc. ASISTENTA MEDICALĂ din cabinetul demedicină dentară este persoana cu cele

mai complexe aptitudini. În ]ările maiavansate cele mai căutate posturi med-icale sunt cele de asistente dentare. Încădin 1943 KING arăta că un medic dentistcare lucrează cu o asistentă de profil îşimăreşte eficacitatea cu 39%. Asistentaare multiple sarcini începând cu primireabolnavului, pregătirea arcadelor dentareşi al câmpului protetic printr-o igienizareşi asanare minu]ioasă, până la trans-portul amprentelor şi pieselor proteticepentru verificări în cabinet. Munca lapatru mâini cu pacientul în pozi]ie cul-cată, cu aspira]ie bucală, a generalizatnevoia de a folosi serviciile unei asistentedentare. Datorită ei medicul este scutitde o serie de manopere repetitive, putân-du-se dedica interven]iilor care reclamătehnicitatea sa specifică. Profesia demedic cere voca]ie, empatie, bun sim] şiinteligen]ă.PACIENTUL este întotdeauna subiectiv înaprecieri. Denumirea cu un iz comercialde pacient aproape că nu îşi mai găseşterostul la startul acestui secol. El nu maiare "pacien]ă", ci doreşte un tratamentrapid, nedureros, comod, mai ales dura-bil în timp şi exigent în formă şi func]ie.Edenta]ia se instaurează treptat, trecândprin faza leziunilor carioase, a îmbolnăvir-ilor parodontale, a edenta]iei par]ialeunidentare, apoi extinse. Dificultă]ile psi-hologice cu care se confruntă bolnavii înmomentul primului contact cu mediculdentist sunt multiple, complexe şi deseoriele nu se rezolvă uşor. Calitatea elevată a presta]iilor medicale adevenit o cerin]ă firească din parteapacien]ilor. Exista deja o evidentăeşalonare a criteriilor calitative, impusede consumator, din cadrul reabilitărilorodontale, parodontale, ortodontice, pro-tetice sau implantologice. Astfel, absen]adurerii, rezisten]a şi durabilitatea pieselorreconstructive, satisfac]ii estetice, fizio-nomice, cosmetice, fonatorii, masticatoriişi nu în ultimul rând pe lângă un pre] decost accesibil şi o rapiditate în execu]ie,cu eliminarea "timpilor mor]i" şi reduc-erea la minimum a edentării din zona viz-ibilă a fe]ei.În medicina dentară ECHIPAMANAGERIALĂ explorează atent şiminu]ios preten]iile, preferin]ele, aştep-tările, factorii de disconfort fizic şi etiolo-gia stresului psihic al bolnavului. Aceastăorchestră - medicul „dirijor”, tehnicianul

şi asistenta - aparent formează un trio.Dar ei nu pot „cânta impecabil” fără aju-torul discret, aproape invizibil al man-agerului de specialitate. A devenit omeserie nouă această prezen]ă a unuiangajat care „ştie tot”. Existen]a lui esteindispensabilă în unită]ile cu mai mul]imedici, asistente şi tehnicieni. El este lazi cu materialele necesare, cunoaştecomercian]ii de la care se poate ob]ine oreducere, aduce toate cele necesare, dela ace de canal până la gipsuri.

FILOZOFIA ECHIPEIPe lângă ridicarea la un nivel tehnic supe-rior şi sofisticat a presta]iilor medicale,au fost introduse o serie de metodeeduca]ionale. A apărut integrarea în actulconsultativ şi curativ al bolnavului a dia-logului într-o ambian]ă plăcută, a trata-mentelor sub hipnoză sau inhalo-sedare,a utilizării acupuncturii, pliantelor, mate-rialelor de educa]ie sanitare concepute şiscrise într-un limbaj şi stil care incităinteres şi simpatie. Plasarea acestor pre-ten]ii în cadrul reclamelor ca oferte spe-ciale din partea echipei de practicieniaccentuează în mod firesc caracterulcomercial al presta]iei oferite.

Deontologia în medicina den-tarăLegăturile multiple care există întreechipa clinică - medic de medicină den-tară, asistenta medicală - şi personaluldin laboratorul de tehnică dentară prezin-tă o serie de aspecte specifice. Pe de oparte pregătirea şi exigen]a mediculuipractician, iar pe de altă parte nivelul deinstruire al asistentei pot crea o serie destări conflictuale. Cadrele medicale au ovia]ă plină de împliniri şi satisfac]ii, însă,totodată, au serioase obliga]ii profesion-ale. În principiu, deontologia medicalăimpune o colaborare strânsă între păr]i.Această conlucrare poate merge până larela]ii de prietenie, dar din această legă-tură nu poate lipsi respectul reciproc şiacceptarea ierarhiilor. Medicul dentist inteligent şi în]eleptacordă o deosebită aten]ie echipei pecare o conduce şi cu care colaborează.Pentru a reduce riscurile şi erorile posibiletrebuie să se acorde încredere asistenteişi tehnicianului dentar, fără de care omuncă de calitate nu poate fi întreprinsă.A fi tolerant, cu un nivel ridicat de

empatie înseamnă a formula observa]ii critice în aşa fel ca ele săfie constructive şi să nu jignească. Nu putem trece peste acest capitol fără să nu amintim despre odeontologie tehnică. Este vorba de respectarea cu sfin]enie alegilor scrise şi mai ales nescrise ale procedurilor. În toatemanoperele se impun pedanterie,acurate]e, precizie şicunoştin]e exacte. În această privin]ă LINDSAY spune: "la ogreşeală datorită necunoaşterii revin zece greşeli datorate negli-jen]ei". Erorile mici sau mari, greşelile inerente procesului tehnicsau cauzate de instruirea insuficientă trebuie să fie eviden]iate şidiscutate în spirit critic, numai în dorin]a de a învă]a. Greşelile nusunt decât greşeli cât timp sunt recunoscute, dar pot deveni ade-vărate dezastre când din cauza orgoliului sunt ascunse. Având în vedere complexitatea procedurilor clinico-tehnice dinreabilitările orale care implică aspecte de responsabilitate şiconştiin]ă umană, nu putem să nu ascultăm părerea unui om deştiin]ă în această problemă. Iată ce spune CLAUDE BERNARD:"Un practician desăvârşit trebuie să fie nu numai foarte instruit,din punctul de vedere al ştiin]ei, ci şi un om cinstit, dotat cu multspirit, cu tact şi cu bun sim]."

SUMARUL ARIEI DE ACTIVITATE A ASISTENTEI DEMEDICINĂ DENTARĂASPECTE PROFESIONALE CURATIVE-pregătirea locului de muncă, şi anume:

- sterilizarea instrumentarului şi dezinfectarea corectă aaparaturii şi cabinetului, pentru prevenirea infec]iilornozocomiale;

-manopere legate de servirea pacientului:MMaannooppeerree eexxoobbuuccaallee•îndepărtarea ochelarilor pacientului;•aplicarea bavetei;•servirea pacientei cu şerve]elul, pentru îndepărtarea

rujului;•aşezarea paharului de unică folosin]ă cu apă pentru

clătirea gurii, şi a aspiratorului de salivă;•aşezarea pe măsu]a unitului, a trusei de consulta]ie,

şi în func]ie de diagnostic, a instrumentarului detratament;

MMaannooppeerree eennddoobbuuccaallee•executarea radiografiilor mici endobucale, retroalveo-

lare;•terapia ini]ială parodontală complexă;•periajul profesional;•să ştie să facă injec]ii intramusculare, intravenoase,

să aplice o canulă intravenoasă;•să ştie să ia tensiunea arterială şi să cunoască mano-

perele de resuscitare de urgen]ă;

ACTIVITATE PREVENTIVĂ•explicarea şi motivarea tehnicilor corecte de periaj individual;•controlul plăcii bacteriene şi remotivarea pacientului;

ASPECTE COMPORTAMENTALE ŞI STIL DE MUNCĂ•să aibă un comportament politicos dar hotărât; •să cunoască bazele psihologiei bolnavului;•să se adreseze cu bun sim], cu elegan]ă şi în mod civilizat

pacien]ilor;

46

educ

a]ie

med

ical

` co

ntin

u`

•să zâmbească, chiar dacă are problemepersonale neplăcute;•o însuşire de căpetenie trebuie să fiepunctualitatea;•păstrarea secretului profesional;•în prezen]a pacientului să vorbească

politicos cu medicul dentist, doardespre temele actuale, legate de cazulcare este în tratament;

•să acorde o grijă deosebită igienei salepersonale pentru a avea o ]inută curată,aspect plăcut, adecvată mediului med-ical în care lucrează;

•să folosească în mod obligatoriu,masca de protec]ie, mănuşile de unicăfolosin]ă, şi ochelarii de protec]ie, pen-tru protec]ia pacientului şi a proprieipersoane.

CUNOAŞTEREA SCENARIILORCabinetele sunt permanent în căutareacelor mai eficiente modalită]i de a-şi

antrena personalul. Un lucru important înacest sens este elaborarea unui scenariupropriu. Aproape orice aspect al rela]ieicu pacientul poate fi documentat şi intro-dus intr-un scenariu. Există trei direc]iicritice, în care asistenta de medicinădentară poate interveni pozitiv,îmbunătă]ind eficien]a praxisului. Astfel:•Talentul de a capta încrederea pacien-

tului şi a prezenta beneficiile aduse detratament;

•Serioase şi profunde cunoştin]e despregama largă de tratamente ce pot fi efec-tuate de echipa de medicină dentară.Pacientul nu are voie să primeascăinforma]ii contradictorii de la membriiechipei!

•Motivarea şi inspirarea permanentă aentuziasmului personalului! Secretul?Asocia]i pregătirea cu motiva]ia!

SPIRITUL DE ECHIPĂ•Să aibă o bună colaborare cu tehni-

cienii dentari cu care lucrează medicul;

•Să ]ină legătura permanent cu man-

agerul care asigură aprovizionarea

complexului de medicină dentară;

•Condi]ia esen]ială pentru a depune o

muncă de calitate este dragostea fa]ă

de profesiune şi de muncă.

ConcluziiProfesia de asistentă cu profil oro-dentar

este o voca]ie de mare răspundere.

Informa]iile teoretice şi deprinderile prac-

tice, îmbinate cu conştiinciozitate, serioz-

itate şi cu un înalt sentiment altruist şi

empatic, conferă asistentei de medicină

dentară rangul de coechipier al medicului

specialist de medicină dentară. Ar fi ideal

ca în cadrul Universită]ilor de Medicină

Dentară din ]ara noastră, la toate disci-

plinele unde lucrează asistente fiecare

dintre ele să aibă o pregătire superioară,

tip colegiu, cu o perioadă de formare de

trei ani, iar pentru promovare, să avem

preten]ia şi la o diplomă de masterat.

Este unica şansă a artei dentare de a pro-

mova calitatea, noble]ea şi respectul în

rândurile colegilor din Uniunea

Europeană.

Bibliografie1. Andrei Oana-Cella: Dificila confruntare

cotidiană cu decizia. Dental Target.

nr.1/2010, pg. 3.

2. Andrei Oana-Cella: Etica esteticii în

stomatologie. Dental Target. nr.

2/2010, pg. 3.

3. Bratu D., Bratu E., Antonie S.:

Restaurarea edenta]iilor par]iale prin

proteze mobilizabile. Ed. Medicală.

Bucureşti. 2008.

4. Levin R. P.: Oferi]i o a doua opinie chiar

de la început. Actualită]i stomatolog-

ice. Nr. 46./2010. pg. 16 – 18.

5. Matekovits Gh., Belengeanu D., Ilieş

D., Ignat Despina: Ghid teoretic şi

practic de reabilitare oro-dentară. Ed.

Victor Babeş. Timişoara. 2009;

6. Mozes C.: Tehnica îngrijirii bolnavului.

Ed. medicală. Bucureşti. 1999

NUME_________________________________PRENUME_________________FIRMA_______________Str,_______________________________Nr,_______Bl,_______Sc,_______Apt_______Sector__________LOCALITATEA___________________JUDET____________ COD ______TEL./FAX__________________ GSM______________ EMAIL_________________Medic Tehnician Patron Angajat

Doresc s` primesc revista Dental Target. Prezenta constituie consim]`mântul meu expres [ineechivoc privind prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în acest talon. Cunosc c`am dreptul de a solicita rectificarea, actualizarea sau [ter gerea datelor mele, precum [i celelaltedrepturi oferite de lege.SSeemmnn`̀ttuurraa____________________________________________________________

Pentru informa]ii [i abonamente: Claudia L`z`rescu,S.C. Dental Target Srl, Str. Hatmanul Arbore Nr. 3-7, Bl. A, Sc. A, Apt. 36, Sector 1, Bucure[ti, cod 11601,Tel.: 0724 864 358, E-mail: office@dentaltarget.ro; www.dentaltarget.ro

RReevviisstt`̀ dduussttrriibbuuiitt`̀ ggrraattuuiittmmeeddiicciilloorr [[ii tteehhnniicciieenniilloorr ddeennttaarrii

ddee SSCC DDeennttaall TTaarrggeett SSRRLLTTiirraajj 66..000000 eexx..

TTaalloonn Trimite]i talonul la adresa: C.P. 76, O.P. 63

Bucure[ti

6 EMC/an

MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicciittaattee �� MMiicc`̀ ppuubblliicc--

CCoosstt aabboonnaammeenntt:: 2255 RROONN//aann;; 44 eexxeemmppllaarree

Vând centrifug` nou` EUROCEM. Tel.: 0722.473.594

Vând trus` TOPCERAM f. convenabil. Tel.: 0742.137.505

Ofer spre \nchiriere 1-2 posturi de lucru \ntr-un laborator de tehnic`dentar`. Tel.: 0722.683.998

Angajez tehnicieni dentari pentru ceramic` [i suprastructuri peimplante. Tel.: 0744.509.699

Laborator de tehnic` dentar` - Bucure[ti, angajeaz` tehnician metalist.Tel.: 0723.139.308

Laborator de tehnic` dentar` - Bucure[ti, solicit`m colaborare cu cabi-nete din zona Tineretului - Brâncoveanu - 13 Septembrie. Tel.: 0744.345.267, 021.211.83.01

Laborator de tehnic` dentar` - Bucure[ti, solicit`m colaborare cabinete.Tel.: 0745.946.736

Laborator de tehnic` dentar` - Bucure[ti, solicit` colaborare cu cabi-nete din zona Dr. Taberei. Tel.: 0723.139.308

Laborator de tehnic` dentar` - Vitan Mall, solicit` colaborare cu cabi-nete din sectorul 3. Tel.: 0723.301.432

MUTSUMI DENTAL caut` distribuitori \n toat` ]ara. Tel.: 0767.071.330

Închiriez laborator de tehnic` dentar`. Tel.: 021.668.70.70

Laborator Bucure[ti, angajeaz` tehnicieni dentari. Tel.: 0722.626.437

Laborator Ploie[ti, angajeaz` tehnicieni dentari. Tel.: 0723.782.450

Vând paralelometru nou marca Zhermack.Tel.: 021.725.40.48, 0722.280.383

Vând cuptor Ivoclar Programat P100 [i Gemini2 Press pentru ceramic` [i ceramic` injectat`. Tel.: 0264.44.78.12

Vindem panthograf Ceramill Multi-X putin folosit, pentru frezat elementede zircon complet dotat cu pl`ci de zircon, sisteme de prindere, geluride modelare, lamp` UV [i multe altele. Pre]:6990€Tel.: 0256-226 515 ;email: info@probiss.ro.

PPeennttrruu aa nnuu aavveeaa pprroobblleemmee ccuurreecceepp]]iiaa rreevviisstteeii,, vv`̀ rruugg`̀mm ss`̀ ccoommpplleettaa]]ii [[ii ss`̀ nnee ttrriimmiittee]]iittaalloonnuull..

PPeennttrruu mmeeddiicciiii

ddeennttii[[ttii

cf. Reg. EMCal CMDR