Colecfa ESEURICoordonator: $TEFAN BORBELY

Editor:MIRCEA PETEAN

Coperta: CRISTIAN CHE$UT

@ Editura Limes,2018Str. Castanilor,3

407280, Floregti, jud. ClujTel. fax: 02&5M109;0723 / 194022

e-mail edituralimes2008@yahoo.comwww.edifuralimes.ro

ISBN gener al: 97 8-97 3 -7 26-984-3ISBN vol. III: 97 8-606 -7 99 -788-8

STUDII

DE LITERATURA ROMANARECENTA

CoordonatorGFIEORGFIE PERIAN

Volumul lll

lsforio posfmod ernismului prin antologii

LIMESCluj-Napoca,2018

Partes intdiGRI]P{JRILE

CORINA CROITORUAer cu diamante.... .;....................................13

IULIA NAOECCinci.......... ...........21

GIIEORGTIE PERTANDesant'83.............. ..................28

ELIZADEACVdnt potrivit pdnd latare .........36

Partea a douaGEI\ERATIA

ANCA URSAGeneratia '80 in poe2ie................. ..............53

CALIN TEUTI$ANGenerafia '80 in proza scurt[.......... ............61

ROBERT CINCUGenera(ia '801in texte teoretice..... ..............68

ANCA CHIOREANGenerafia '80 experimental6.......... .............74

LUCIA TURCANUGenerafia '80 din Basarabia .......................81

r89

Partea a treiaAF'LUENTELE

ADRIANA STANPauzlde respirafie .......".""'.'..91

COSMIN BORZAFictiuni....... .'.......'.98

CRISTINA TIMARTablou de fumilie...

ALEX CIOROGARMarfr ..................120

CALINT cnACnrNFerestre '98.............. .........'.'..129

EMANUEL MODOCoZone Friendly

Partea o pdtraCT]RENTT]L LITERAR

MARIUS POPAPostmodernismul romAnesc in poezie ................ ....'.'..147

ANEXA

GI{EORGI{E PERIANPoeziacu inJeles evanescent.. ...................153

Diclionarul autorilor.... .........167

?;!j:"r;*";;;; :::::::: ::: ::::: :: : ::::: ::::::::: :::::::::::::: :l3l

r90

CORINA CROITORU

Aer cu diarnante

Manifest al optzecismului poetic romdnesc, antologia Aer cudiamante, publicati de Mircea Cdrtirescu, Traian T. Cogovei, FlorinIaru qi lon Stratan la Editura Litera in 1982 qi republicatd la EdituraHumanitas in20l0, este, la trei decenii distanli de la aparifia ei, o cartepe care cititorul de astizi o poate b[nui cu indrepti,tire de resurseinepuizabile de oxigen. TAndrd precum cei patru lunediqti surprinqiintr-o fotografie memorabild pe coperta apatraa volumului ,poezia dinAer cu diamante sfideazb incd prin prospefimea ei. Ca o fiicd ilegitimacare a schimbat radical fizionomia poeziei rom6neqti a secolului trecut,refuzdnd categoric postura de ,,bunic6" pentru cea de sorl mai mare aformelor ulterioare de poeticitate, poezia celor patru ,,Beatleqi"cuceregte cu uqurin(i, deqi se lasd pdtruns[ cu dificultate. Cel maiadesea, sensul ei profund se articuleazl diafan in spatele unorconglomerate de cuvinte rupte din realitatea in care, noteazd MirceaClrtirescu in Poem de amor, nu se intrez[regte ,,nimic metafrzic, doaro nervozitate frrd greqeald, doar un fel de scdr-tAire de celofan violet".

Astfel, doud mari teme lirice precum iubirea gi moartea suntambalate de Cdrtdrescu in celofanul foqnitor al unui nou imaginarpoetic, electrizant prin ineditul asocierilor de termeni, care inlocuiegte,in timpul unei eclipse bdlbdite de lund de la televizor, viziunea cuvederea sau chiar cu vedenia:,,si doar un fel de a apdsa cu degetul pedoud fire prost izolate / gi in bucitiria dementd te-ai ardtat limpeziti gi

transparenti ca un giuvaer de doud sute de mii de carate I qi amvFnutpdnd,la tubul digestiv moartea". Dupi doud pagini de ipostazieri plategi absurde ale mo(ii (,arn vdzlt-o sprijiniti de gardul de fier alspitalului de ftiziologi e",,,am v[zut-o ducAndu-se dup5 chifl e si ziare",Dam vdzut moartea fabricati, pe cale sintetic5", Dam vdzut-o

r3

desp[duchindu-se de rubine in regiunea dintre pancreas qi ficat" etc.),radiografierea se soldeaz6 cu o explozie, cdci,intr-un final, ,,eclipsa delunl se balbei aEa de rdu c6 ecranul plesni / Ei moara dAmbovi.ta se

bolovdni ca o cetate atlanticd scufundatb (. ..) / nimic metafrzic:in curtebasculantele uguiau, iar in noi intestinele / impodobeau cu steluleelectrice pomul de iamd". Cobordte din planul cosmic tocmai inbusculada intestinelor umane, dupl o eclips[ balbaite de lun5, astreledevin simple elemente decorative intr-un tablou demouatrzat in careiubirea nu mai e altceva decdt o atingere de corytiin{e reci: ,,si facemdragoste, sd ne culcbm impreund / s[ ne atingem cu conqtiintele reci".

Tot poem de amor, Poema chiuvetei merge mai departe cudeconstruirea cliEeelor imaginarului selenar de facturb romantic[,recuperdnd intertextual Luceafdrul eminescian in registru, desigur,derizoriu. Cuplul nobil-astral Hyperion-fata de imp[rat semetamorfozeazd \n perechea burlescb steaua din colful geamului-chiuveta, in timp ce cadrul romantic solemn al hipotextului setransformd intr-un spaliu al banalitblii casnice, bucbtfuria.in acest cadruprozaic, drama iubirii neimplinite devine un joc al suprafelelor,proiectat inh-o viziune telescopati ce rcveleazdfaptul cE refuzul fiinleiiubite nu mai e pricin[ de suferinf6, ci prilej de reevaluare pragmaticda priorit[filor existenfiale: respins[ prin t[cere de steaua galben6,chiuveta ii face o propunere musamaleio asa cum gaura din perdea,indrbgostitE cdndva de o superbd dacie crem pe care n-a vdzut-o decdto daIi, qi-a reficut de mult viala (,acum am copii pregcolari / gi tot cea fost mi se pare un vis").

Extrem de ample, toate poemele cbrtiresciene incluse in aceast[antologie abordeazA tema iubirii, fason6nd-o cu mijloace postmodeme.Trecdnd prin democratizarea sentimentului in Poem de amor qi prinintertextul parodic din Poema chitnetei, iubirea imbracS in Sd neiubim, chera mu... hainapostmodem[ a sincroniei regishelor stilistice.Jargonul, argoul, colocvialul, registrul oral qi cel cult se conjug[spontan intr-un indemn cu aureol5 de cliqeu liric premodem:

si ne iubim, chera mu, sd ne iubim per tujurca m6ine vom fi pradi inundafiilor, surpirilor de teren, befiilor crdncene

14 l5

en nrdine un ieri cu labe de pdianjen de fhn i,ti va umbla in cdrlionlii dellorio ai coiffurii zdpdcindu-te, ambetAndu-te. . . .

NobleJea sentimentului se stinge ;i de aceast[ dati in platitudine(,,oh, mai rdm6i, gopti lustra cdtre o scaml de pe covor, /nu wei sd urcilrr mine? Bem ceva, ascultdm muzicd, i1i arlt biblioteca...") pe unlirndal in care primdvara intinde pe pdine felia groasd de televizor, iarcopacii miros a dentist.

Totuqi, dach in finalul poemului Sd ne iubim, chera mu...trulnspare ceva din naturalefea gesturilor de iubire (,,iar noi laliipnitoarea din capdtul aleii alexandru ne stropeam unul pe altul currpd"), nimic din imaginea cdndva idealizatA a femeii nu pare sd se maisalveze in versurile poeziei Ddmula, in care eul dialogheaz[ ineficientcu sabofii din piele de om ai femeii contemplate cu incertitudine: ,,tuparcd e;ti fhcuti din celofan (...) parc[ fabulezi (...) parcd distribuipctrol (...) parc[ m[ cuno,sti, parcd md cunoqteai (...) sabolii tdi dinpiele de om / cdndii intreb de tine, acum imi r[spund: nem tudom...".Contemplarea incheiatd aici umoristic in incomunicabilitate ia formaunei nesfhrgite interogafii retorice in Femeie, femeie, femeie, poemstructurat in patru pd(i inegale ce investigheazd, rdnd pe rdnd,identitatea multipli a fiin{ei iubite (,,cine intr[ rujati cu flacdrd inbucure;tiul ingheJat (...) cine i;i las[ boabe de lacrimd pe sacoul meu(...) cine a r6s ca o be,tivanci mdngdind lubric coloanele gdrii de nord(...) cine are inelul? cine posedd dispreful? cine este frumoasa mea?(...) cine e;ti tu, iubito, dragoste, drago?"), sacrificiul hristic-burlesc alindrlgostitului (,m-am infdgurat in perdea gi am smuls-o gi am c6zutou ea pe parchet pentru tine"), amintirea atinsi de biografism a iubiriiconsumate (,,cine a fost mircea? I intre ce ani a fost prietenul tdu? (...)cine mai eqti?") gi concluzia desprinderii de trecut (,,acum, fu eEti osuperstifie, o hipenealitate cu zeci de miliarde de fefe"). Condus[ inderizoriu, iubirea implinegte astfel un ciclu complet golind de tragismideea neimplinirii, nu gi de insemndtate, intrucdt, vulgarizati, imagineacuplului destrdmat e redatd circuitului democratic al sensibilitdtiicomune, cotidiene.

in vreme ce poemele lui Cdrtdrescutrateazdcu predileclie temeprecum iubirea si moartea, versurile lui Traian T. Cogovei inclind cu

devofiune spre alte doui mari teme ale liricii univcrsale: trecereatimpului qi creafia artistici. Astfel, in Conectarea la univers, fiecarefereastr[ din oraqul ce seamlni cu ,,un uriaq firinoi blocat intr-o cabinbtelefonici conectati la univers" poartd,insemnul timpului gtirbit, cici,,fiecare fereastr[ e-o elvelie de ceasomice brt6ndjumatifi gi sferturi detimp". Tema timpului o implicb aici pe cea a crea[iei artistice, intrucdt,fascinat de ideea unui ,,exercifiu de vorbire" prin care si repete la malulmarii fiecare val, poetul aspiri, cu emotivitate mai degrabineomodemisti, la recuperarea logosului prin ticere umil6: ,,Aq puteas6-mi prind la urechi / nu un cuvdnt, ci un belciug de lavand[asurzitoare. I Fdrd glas, pe cdmpul de altAdatd, - / in fala razei verui afirului de iarbd aq putea s[ ingenunchez cainfa[aaltei vorbiri." Alteori,trecerea timpului are putere timiduitoare (,,doar timpul - umilulpensionar al unui cdntar de precizie aqazd lipitori pe tAmpla durerii"),ca in poemul sub biciul cdii ferate unde eul iqi contempl[ insh[inareade lume (,,Vorbe (...) / $i o mare grabi de a uita totul. I pdndeqti maisingur decat un record de haversare a Atlanticului") pdni la indiferenfi(,,De-acum, / indiferenfa se umfli incet").

Parching scufundat in ceald - timpul propune ins6 o nou6descriere a timpului, nu ca mecanism de ceasomic elvefian, ci cainsumare de caroserii uzate:

Parching scufundat in cea!5 - timpulpare un azilde caroserii qi pneuri uzate.Un b6lci de aldmuri qi cabluri. $i de sute de-oglinzi retrovizoarecarcte-arath cu degeful qi-mi vorbesc numai de tine...Cici despre tine e vorba. $i despre moartea care e-o marchjzA

ieqind la orele cinci.

Fdcdnd trecerea de la timp la moarte, perceputi la rdndul ei ca,,aqteptare in gol, / un fel de somnolen,td greoaie / intr-o gar6 in caretrenurile hec mai repede ca o domnie fanariot6", poemul nu maiconduce mesajul inspre indiferen{a individului, fiindcd ceea ce seintercaleazi intre paranteze in finalul acestuia e, explicit, dorinlaretriirii unei viefi consumate: ,,Cici despre tine e vorba. / (...qi despresperan{a mea de-a te mai trdi o dati...)".

16 t7

De altfel, la Traian T. Coqovei nevoia retrdirii timpului scursizvori,ste din necesitatea unei mai bune cunoa,steri a lumii, aqa cumrcicse din $ine de tren, vieli paralele:

nu a; putea inlelege fieruldecdt ruginind odati cu el...Frunza nu aq putea-o intelege decdt cizdnd odatd cu ea, -pe omul dezdpaddnu l-ag putea inlelege dec6t topindu-md odati cu el.

Ea insdqi indispensabild nevoii artistului de a descoperi terenurivirane ale gdndirii ;i ale discursului, cunoa;terea lumii nu e insd, in cele

tlin urmd, dec6t o ,,recunoaqtere" neputincioasd a faptului c[ totul a fosttlcja,,colonizat":,,Cdnd totul a fost g0ndit, /cdnd totul a fost spus

tlinainte, - I cdtde inutild lagitatea menestrelului care aruncd /peste cels ldrmat in tu rnir pdnza unui c6ntec". Orfeu decdnfi in menestrel miEel,poetul igi asumd postura de pitic pe umdrul uria;ului, cu conqtiinfaparodici a imposibilitilii reinventdrii lirismului: ,,CAnd totul a fostspus, / totul gi,ndit I ce trist e s[ fii Micul Prinf (. . .) / Ah, - dacS aq aveaqi eu sentimente - spuse plduchele!".

Autoreferenliale, dupi cum se observI Eiin Fantasme, poemelelui Traian T. Coqovei nu pun numai problema scrisului (,,Acum aq

putea si md v[icdresc - neqtiut de nimeni, I ca o dubd de cAinivagabonzi aq putea sd dispar cu lira mea veninoasd qi rea"), ci qi pe cea

a receptirii, cititorul fiind qi el absorbit in fes[tura textului: ,,Va veni. /Va fi un prieten al omului, un cititor ipocrit, un frate / zgifiA,,ind lafereastra dintre vise qi realitate". In bunul spirit intertextual, el e ini{iatin universul ludic al operei (,,Madame Bovary c'est moi", MadameBovary) unde poetul se strdduieqte cu disperare sd-i atragd atenfia:

Sunt.;i eu unjune.Hei, fra{ilor, - uitafi-vi gi la mine!

DacI accepti provocarea, cititorul va descoperi in spatele

exercifiilor ludice ale junelui un sentiment bdtran de tristefe ad6ncd.

Cd postmodernismul aspird sd fie un nou umanism prin tendin{asa de revalorizarc a existenfei prozaice a individului o dovedesc $i

cateva dinhe poemele lui Florin laru, printre care Fiara de mdtase, alcirei incipit surprinde nevoia visceral[ a poetului de a exploatarealitatea:,,S[ scriu, ah si scriu o poezie mai uman5 / din disperiri fbrdsens, din absente eteme, I s6"fac: o sete o sticl[ a apuca a stoarce la gurda duce o cand / pdnd cdnd realitatea tip6,,destul" dinhe peme...".Uneori, referenfialitatea cotidianl capdlilnuante etice in m[sura in careversurile gdzduiesc aluzii la excesele regimului comunist (,Crizaenergiei a alungat bulevardul l Mai I la periferie. / (N-auzi cdnt6ri, nuvezi lumini de baluri) / (. . .) eu cAnt obaladd I la pianul mecanic / femeii/ ce-a cobor6t in intunericul / acestui de-a wali ascunselea."), alteori,degi poezia cultiv[ cu shicte,te ostentativl sensul propriu al unortermeniuzuali,imagineasederealizeazf,pdndlaevanescenll.

Aer cu diamanteo poemul care d5 titlul volumului qi care a fostasociat cu o piesl controversati a trupei Beatles (Lucy in the Slcy withDiamonds) reuqeqte tocmai aceastl deconstruire paradoxali a realitifiiprin termeni concreli. Narativizat, poemul articuleazdo tram[ a heceriidevoratoare a frumusefii sinucigaEe prin lume:

EaeraatAt de ftumoasdinc6t vechiul pensionarse pomi si roadd tapileriascaunului pe care ea a stat in autobuz (...)eraatdtde frumoasiincdt qi cdinii haleauasfaltul de sub tnlpile ei (...)cu tof;i mAncarl piciorul mansardeiei cu tolii m6ncari Jigldcdnd ea anrcatffilffiind pe acoperiqc6nd ea nu putea fi ajunsd (...)Ce-ai sd faci de-acum in cer?au intrebat-ocu gurile qiroind de regrete

Dar ea a fost atdt de frumoasdincitafost la fel de frumoasdqi-n continuare.

l8 19

El surprinde cu mult rafinament o noud formuld alegoricd, o

noud tehnicd de redare a inefabilului prin concret.

inclinat spre jocuri de cuvinte, Florin laru altemeazd instanfele

discursive in Moarte luminatd ca ziua pentru a surprinde absurdul

banalitdlii cotidiene (,,- D6-mi qi mie ceva de bdut! / - N-am! / Dd-miqi mie ceva de la tine! /-N-am! /- Atunci mi dau eu {ie! /-N-am!"),strategie dezvoltati qi in Cu ochii fuschr4l cu scopul de a distrage

atenlia de la fundalul dureros al realit5lii: ,, - $i rasiqtilor? / - $irasi;tilor qi bombardiqtilor / ;i vardiEtilor ;i fascigtilor gi arti,stilor / ;i[ie, coadi de topor! / De ce naiba am ochi? I (sufletul vrea si doarmd) /De ce naiba am ochi? / (sufletul wea sd doarma) / De ce naiba am

ochi?".in poezia lui Ion Stratan, care inchide volumul antologic, ,,eul i;i

duce meul" (E/), continudnd preocuparea congenerilor sii pentru

asocieri ludice de termeni pdnd la reducerea la absurd: ,,s[ te cdnt,

naturi ll fiindcd fiindcd, naqte-te / sl-n{eleg un intreg / naEte-te dinnasterea I in care-am sd intru / na;te-te dintr-un dintru". De altfel,majoritatea poemelor lui Stratan incluse in Aer cu diamante evolueazd

spre ermetism, protejdnd sensul ce pare sd se scufunde de fiecare daticdnd gustul p.nt* calambur iese la suprafali. in Te-am prins, cdutarea

divinitn{ii alunecd astfel in deriziune: ,,te-am prins qi te-am pl6ns / apa

neinceputi de jegul coconului / cu gura din care atArnd / limbileBabilonului (...) vietato vivere - tre morti, tre / disparuti e tre leqin-ati

/ peste ei umbra trece lcu sfaturi / a se p[stra la loc uscat / inflrnecos qi

rece". Tratarea unei teme religioase cu mijloacele discursive ale

instructiunilor de conservare a produselor evidenfiazd fbrd echivoc

indisponibilitatea poetului de a reveni la solemnitate intr-o lume frr[dimensiune metafrzicd. A doun seard eram cu amicii il ipostlziazdchiarpe eul liric in Flristos urban, la momentul cinei celei fbr6 de taind:

,,beam cdte-o bere, cerusem micii / un cerc de stele imprejur / deasupra

cerc de stele (...) Sd scot din colgul gurii cu mdinile / (...) sd-nmul1esc

pdinile I Ai, ai, nella strada, cabotin, saltimbanc / Farseurul lui peEte

qi-al vinului franc". lntertext eminescian gi degringolad[ a simbolurilorcreEtine se intrepdtrund pentru a reda camavalul existenlei umane

desacralizate.

Autoironic, cu ,,coroana de urzici,' pe creqtet in Argument laPentameronul, poetul se declar[ ,,muncitor cu spiritul,, gi, ia capdtulunei enumerafii cu uimitoare secvenfe necenzurate (,S-atras cortina depiatr6, cortina de bronz / $i cortina de fier") iqi declard mlrinimosdragostea pentru sine insuqi: ,,Am iubit mult tot mai aproapele p6nb-amajuns / si m[ iubesc doar pe mine. $i iata-nduns.". Extrem oi tibertin

ingxprimare pentru epoca datd qi in poemul patru (,,puteam qi pufeam/ You, son of a bitch! / am tras feapa-n teap6'), Ion Stratanproblematizeaz\, in cinci conditia artistului intr-o intarsie intertextual[cu Hcilderlin atunci cdnd se inheab[: ,,De ce s[ fii poet / in timpurimari? I ce cu ce sd compari?". concluziapoemului cuprivire la stafutulpoetului in lume gi, totodati, punctul de ironie al volumului, vine pefilierd caragialianr qi inchide astfel universul parodic, dialogic,referenlial qi autoreferenfial, biografist Ei, mai cu seamd, democratrzatal discursului postmodem:

Mdrturisesc. Am scris totulin Uelii lupanare. Sunt Ma{e-Fripte.Privesc la comddie, pl6ng.Curat murdar. Cdldurd mare.

20 21

IULIA RADAC

Cinci

Prima edilie a antologiei Cinci aparein l982,la Editura Litera,iii cuprinde poeziile unor poefi tineri formafi in cadrul cenaclului del,uni: Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, MarianaMarin qi Alexandru Muqina. Din perspectiva lui Nicolae Manolescu eircprezinti,,al doilea val de tinere talente"l, primul val concretizdndu-sein Aer cu diamante (1982), antologia care adun6 laolaltd poeme scrisetlc Mircea Cdrtirescu, Traian T. Coqovei, Florin Iaru ;i Ion Stratan,lpirruti anterior cu prefa{a aceluiagi critic, tot la Editura Litera. c[luccste volume sunt in continuare doud puncte de reper pentru istoriarrptzecismului poetic romdnesc, dar qi pentru poezia romdneasc[ ingcneral, bucurdndu-se de aten,tia publicului cititor, o dovedeqte faptulcir ambele antologii au fost reeditate recent in formatul lor original cuctrperta gi ilustraliile semnate de Tudor Jebeleanu: cinci la Editura'l'r'ercus Arte in 201 l,iar Aer cu diamante la Editura Humanitas in 2010.

Majoritatea optzeciqtilor considerd esenfiali leg[tura dintreryarifia genera{iei '80 qi cea a cenaclului de Luni. Mircea cirtiresculrlaseazd ,,inceputul aventurii optzeciste in 1977, anul infiin{irii<cenaclului de lunil>, care, sub conducerea lui Nicolae Manorescu,avca sd fie timp de qapte ani nucleul conqtiinlei de generafie, nucleulvrloric qi (inta tuturor atacurilor antiopCIeciste"2. cenaclul s-a infiinfatir 3 martie 1977 qi apar\nea centrului Universitar din Bucuregti, iarrra.ioritatea studen{ilor care il frecventau proveneau de la facultifile del,itere gi Filosofie. cenaclul de Luni a constituit: ,,direcfia principald,

I Nicolae Manolescu, ,,Bilete de papagal, seria a doua,,, prefala vol. Cinci,Bucweqti,I'iditura Liter4 1982, p. 3.

/ Mircea cdrtdrescl, Postmodernismul romdnesc, Bucuregti, Edifura Humanitas, 1999,p.369.

de departe cea cu adevdtatinovatoare"3 a optzecismului, crede MirceaC6rtirescu, iar poeziaa glsit in cadrul cenaclului un spafiu propice de

lecturd, utmati de disculii pe marginea textelor. in intervalul de qapte

ani cdt a funcfionat cenaclul pdnd s[ devin[ prea deranjant pentru

sistemul politic comunist, poetii formafi aici, intre care gi poelii ale

cdror poeme formeazd antologia Cinci, au reuqit s[ publice volumeindividuale qi colective de poezii, producind o mutafie esen(iali inpoezia romdneascS. In acest sens, Mircea C[rtdrescu identific6 dou[

,,aripi" optezciste: una orientatd cdtre text gi cealaltS cdtre realitate.

Lunediqtii din antologia Cinci sunt orientali cdtre realitate, vor s[qocheze prin indrdzneala versurilor lor, s5 r[stoame non-valoarea, s[denunfe ipocrizia.

Volumul este bine primit de critic[ inc[ din momentul apariliei.Din intregul dosar al receptdrii lui aq refine succinta caructerizare aluiNicolae Steinhardt, in Critica la persoana I, care pune cartea sub

semnul unei liberti{i,,absolute, naive, fragede, amir6rii, fieam[fului qi

zbenguielii" a manifestatb pe calea poeziei. Aici se opresc inslcaracteristicile comune ale poeziilor celor cinci autori, deoarece ei sunt

,,cu totul felurili", dar,,deopotriv6 sunt insi de liberi gi de meqteri intrua-gi rosti cuvAnful, pbsul, dezgustul, sarcasmul ori fericirea pe scurt gi

pe gleau"s. ii uneqte, agadar, un nou mod de a inJelege qi de a crea

poezia,o libertate de exprimare exacerbatd, izv ordtddintr-o libertate de

a-qi exprima sinele, chiar qi atunci cdnd aceasta se petrece oblic,

valorificdnd din plin ironia qi sarcasmul, dar denunfAnd intotdeauna

convenfia.AceaEi remarcabild autenticitate a celor cinci, pe care aldtutarea

poemelor lor atAt de diferite o pune qi mai mult in valoate, e observat6

qi de Nicolae Manolescu, mentorul lor Ei autorul prefelei. Porhetele

succinte ale fiecirui poet sunt rcalizats din perspectiva ,,pictoruluiamato4 care qi-ar fi instalat qevaletul intr-un coll al clubului dinBucureqtio'6. Dacd inhe timp au devenit nume de referin![ ale literelorromdnegti, la wemea aceea evolulia se putea mai degrabl intui decdt

3lbidem.,p.l47.aNicolaeSteinhardt, CriticalapersoanaI,p.26T,Cluj-Napoc4EdituraDacia,2001.s lbidem.,p.168.6 Nicoale Manolescu,loc. cit.

22

I lbidem,p.4.

23

constata. Romulus Bucur este ,Jimid, delicat ;i sperios" qi scrie o

poezie,,tinereasci, bdtdioasd ;i simpatic-obraznicd",spre compensarea

unui caracter introvertit. Bogdan Ghiu este ticut Ei scrie o ,,poeziedespre poezie: despre cuvinte", in spatele cdreia Manolescu intuieEte,

ludic, aceeaqi finalitate. Ion Bogdan Lefter era, de atunci deja, ,,un b[iatserios, sobru, rezervat, foarte pdtruns de vocafia lui de critic qi poet'',iar in poezie dovedeEte o atitudine maturi, grijulie, fiind poate prea

preocupat de a-qi face versurile perfecte. Mariana Marin, in ciuda uneiprime lecturi rdmase fbri ecou, a convins membrii cenaclului cd e o

,,poetd adevirat5" la urmltoarea sa aparilie. De aceea NicolaeManolescu ii apreciazd,superlativ volumul de debut, care; ,debordeazdde talent. Versurile suni plin, senzual, spontan, de o vitalitate secreti ;ideopotrivd manifesti"T. Alexandru MuEina scrie o poezie ,,inteligentiqi asculitd", conturatd treptat prin tatonlri rdbddtoare gi a cireispontaneitate,,aparentd e laborioas6", iar,,vioiciunea, studiati".

ImportanJa acestui volum pentru istoria literard romdneascd

recentd este un aspect asupra c[ruia nu mai existd indoialL, dar analiza

,,la firuI ierbii" a grupajelor de texte ale fiecdrui poet subliniazd, o datiin plus, liniile Ei uneori chiar tuqele gi constantele crochiurilor celor maiimportanfi poefi ale genera,tiei '80, bine conturate incd dinainte ca (uniidintre ei) s[ fi publicat vreun volum individual.

Romulus Bucur scrie o poezie livresc[, in,tesat6 cu intertexte

u;or reperabile, de;i surprinzdtoare (,,Acolo $erum & pl6nsem...", dinpoemul Iov '81),aqezatilinzodiaironiei. Cel mai interesant din aceastiperspectivd este tocmai poemul care incheie ciclul versurilor sale, o artd

poeticd intitulat[ ;i ai sd ajungi:

qi ai sd ajungi vreun bardjudeleanpovestind despre curajul tdudin tinerefeqi despre prietenii tdi poeliqi despre intrigile care impiedicdaparitria nemaipomenitei taleca4i