Generoșii Romanului

8/16/2019 Generoșii Romanului

1/8

Genero ii Romanului – baluri caritabile, dona ii, colecte publice făcute de roma caniș ț ș

în prima jumătate a secolului XX

muzeograf Iulia Cristina Butnariu

În Roman i în fostul jude al Romanului, cu precădere de la începutul secolului al XX-lea iș ț ș până în anii celui de-al doilea război mondial, s-a dezoltat o actiitate filantropică deosebită! Cuforme dierse de e"presie, de la gesturi simple de întrajutorare, dona ii i până la colecte publice,ț ș

baluri caritabile sau o constantă practică de mecenat aceste manifestări filantropice s-au desfă uratșla ini iatia i prin intermediul unor persoane publice, societă i de profil ori asocia ii culturale dinț ș ț țurbe! În plus, acestea au faorizat formarea i întărirea opiniei publice, deenind cunoscute prinșdesfă urarea unora în spa ii desc#ise sau care permiteau accesul unui număr mare de persoane $săliș țde spectacole, %rădina &are, !a!', dar, în special, datorită promoării prin intermediul presei! (ușfost, deopotriă, e"presii ale solidarită ii comunită ii locale i instrumente de con tientizare iț ț ș ș ș

responsabilizare în cadrul ora ului i jude ului!ș ș ț%esturile caritabile încep să fie mai numeroase în perioada primului război mondial,roma canii dând ajutor semenilor afla i în suferin ă, ăduelor, orfanilor i în general celor care erauș ț ț șafecta i de lipsurile materiale inerente unei perioade de război! )u se diminuează după război, căcițlipsurile încă afectau popula ia, ci dimpotriă se diersifică, arătând nu numai compasiune fa ă deț țsemeni, ci i un început de structurare a acestor practici, deci un interes crescut pentru organizareașie ii urbane în toate aspectele sale, astfel încât să ină ca un răspuns la problemele reale alețsocietă ii, mai ales acolo unde institu iile statului făceau prea pu in sau deloc! (pari ia *egiiț ț ț ț&ârzescu în +.+, cu preederi referitoare la asocia ii i funda ii, a faorizat cre terea număruluiț ș ț șde organiza ii i o diersificare a tipurilor de actiitate a acestora! Cel pu in prin aceasta, statulț ș țromân făcea un pas înainte, permi ănd societă ii să se autoregleze, să caute i să găsească solu iiț ț ș ț

pentru rezolarea unui domeniu important, lăsat descoperit până atunci, cu manifestări ocazionale,sporadice i care, în anumite momente, puteau c#iar împiedica rezolarea corectă a unei probleme!ș/ste cunoscut cazul ajutorării orfanilor de război din anul ++0, în priin a căruia a fost neoie deținteren ia societă ii 12crotirea orfanilor de Război1ț ț , pusă sub înaltul patronaj al reginei i subșcontrolul &inisterului de Război, care a trebuit să se impună drept singura societate recunoscută destat pentru a strânge fonduri de la popula ie într-o manieră centralizată i mai eficientă! 3re edintaț ș șConsiliului Central al 4ocietă ii, 2lga 4turza, lansase c#iar un apel 5 rugăminte prin care ini iatoriiț ți organizatorii diferitelor orfelinate i cămine înfiin ate în timpul războiului să intre în societateaș ș ț

susmen ionată, constituindu-se în comitete jude ene i comunale astfel încât să contribuie 1în modț ț ș permanent la opera de asisten ă generală1! 3entru a coninge i a subsuma toate eforturile la nielț șna ional se făceau promisiuni că fondurile ce se or realiza în comun or între ine toateț ț

a ezămintele de această natură 1fără a sc#imba întru nimic direc iunea orfelinatelor i căminelor ș ț șactualmente în fiin ă1! Concuren a în strângerea de ajutoare băne ti era ăzută ca dăunătoareț ț șscopului general! (ceasta nu înseamnă că demersul centralizator a fost încununat de un total succes,căci gesturile caritabile au continuat să se manifeste i în afara acestei societă i! /pisodul men ionatș ț țarată însă neoia de o mai bună organizare i de un răspuns mai potriit la cerinlele societă ii, celș ț

1 Lege nr. 21 din 6 februarie 1924 în Monitorul Ofcial, nr. 27/6 februarie 19242 vezi în ziarul local Îndreptarea, nr. 13, din 22 iulie 1918, la p. 1, în articolul !entru orfanii dinr"#boiu $ %...& 'itua(ia grea )nanciar" a 'tatului neper*it+nd autorarea 'ociet"(ei în *"#ur"voit" -i datorit" de 'tat, oblig" #ocietatea pentru *o*ent #" #e #priine pe contribu(iileob-te-ti. !entru ca a#i#ten(a orfanilor din r"zboi #" )e bine a#igurat" ne e indi#pen#abil ca#tr+ngerea fondurilor #" )e regle*entat" ni*ic #" nu #e #tr+ng" f"r" -tiin(a -i autorizarea

#ociet"(ei -i tot ce #e #tr+nge #" )e v"r#at #ociet"(ii -i controlat. e aceea rug"* #t"ruitor cani*ic privitor la orfanii din r"zboi #" nu #e fac" în afar" de 'ocietate. 0oate bine voin(ele -ienergiile #" #e grupeze în urul ei. 'ocietatea e de#ci#" tuturor%....&

1


2/8

pu in în anumite momente grele, de criză ce reclamau solidaritatea românilor $război, calamită i,ț ț!a!'ș

3entru a cunoa te eolu ia acestor manifestări în zona Romanului am apelat îndeosebi laș ț presa remii, care oferă un material diers, e"trem de bogat cantitati, dând i imaginea continuită iiș țactiită ii filantropice locale! )u este însă singura categorie de surse la care s-a făcut apel, căciț

e"istă i alte acte, juridice spre e"emplu, care priesc mai ales dona iile făcute de diferite persoaneș țsau asocia ii!ț6recen a men ionării în sursele de informare ale epocii, accesibile unui public ce deeneaț ț

tot mai larg, demonstrează interesul, în cre tere, fa ă de actiitatea filantropică! În ceea ce prie teș ț șmodalitatea de prezentare a informa iei în ziarele locale ea diferă de la simple noti e informatie, înț țcare se regăsesc câtea date asupra eenimentului $gestului caritabil', cauzei, persoanelor implicatei finalitatea acestuia, până la articole atent elaborate, special concepute, consacrate acestui tip deș

actiitate, care trebuia să fie izibilă publicului! 7oate acestea asigurau nu numai notorietatea, ci puteau determina un adeărat fenomen de emula ie printre concetă eni! În mod con tient iț ț ș ș programatic sau nu, oamenii din presă au contribuit la formarea unui anume spirit ciic, izibil cel pu in la niel local!ț

Cantitatea mare de informa ie găsită a impus o selec ie primară, astfel încât e"empleleț țoferite mai jos se referă doar la parte din contribu iile generoase ale roma canilor, ilustratie pentruț șcategorii distincte ale actiită ii de acest gen, parcurse în scurgerea timpului!ț

Înaintea primului război mondial e"emplele de solidaritate locală erau concentrate într-oformă deopotriă generoasă i plăcută! (stfel, organizarea unor baluri, manifestări accesibile maișales unei elite, permitea strângerea de fonduri pentru dierse cauze locale, adresate celor mai pu ințfaoriza i de soartă! )u se desfă urau doar în spa iul ora ului! 4pre e"emplu un frumos bal a fostț ș ț șorganizat, în 8 ianuarie ++9, spre folosul cantinelor colare, în comuna Carol I, în 1salonul1 colii,ș șîn fapt o sală special amenajată în acest scop, împobodită cu brazi $fiind men ionat i numele celuiț șcare i-a dăruit 5 )! 4ăinescu, din localitate', unde 1s-a petrecut admirabil1 până a doua zidiminea ă! Corul *igii Culturale, 1sec ia1 locală a asigurat un program artistic, necesar pentru a daț țo anumită atmosferă festiă manifestării! (flăm i o bună parte dintre numele celor care auș

participat, de fapt cei care 1s-au remarcat1 în oc#ii gazetarului local: 1;-nii: I! 7eo#ari, prefectul jude ului, %#! 3etroici ajutor de primar, 4c! 4tan aocat, ;! &anca reizor colar, )! 4ainescu,ț ș ș*ocot! Cassian, *ocot! 6loare , preotul %rossu, familia %arilescu, 3omârleanu, &! )azarie, ;-naș7ătărescu, ;-na 4ainescu,


3/8

zi în faoarea flotei naEionale, suma totală ridicându-se la FGG lei?! În acelaDi ziar era publicat unapel pentru o subscripEie publică ce aea drept finalitate cumpărarea unui apor, înDtiinEarea fiindînaintată 3refecturii judeEului de către preDedinta comitetului pentru adunarea de fonduri, /caterina%r! Cantacuzino!8

4e organizau Di arii serbări ale 3rimăriei locale, în folosul săracilor din oraD! În ara anului

++. un număr impresionant de tinere Di graEioase domniDoare ale Romanului s-au mobilizat într-oastfel de acEiune 5 o serbare populară, în care s-au luat la întrecere pentru a aduna fonduri destinatecelor neoiaDi, ânzând flori cu multă rână, fapt pentru care ziarul Ecoul Romanului aprecia cămeritau toată lauda Di recunoDtinEa întregului oraDF! /ra un bun prilej pentru tinerele din oraD de a fiactie în plan social!

Implicarea feminină era mai bine organizată în priinEa doamnelor din oraD, mai ales dintresoEiile unor bărbaEi implicaEi politic sau în plan administrati, dar Di în afaceri, ele fiind prinse înactiităEile societăEii Crucea Roie, secEia Roman! În decembrie ++., în salonul 3rimăriei Roman,1un mare număr de doamne din elita locală1 au contribuit la constituirea filialei locale de Cruce

Roie: 1s-a ales un comitet compus din ;-na Cornelia &or un, pre edintă, ;-na %eneral Istratiț șicepre edintă, ;-na dr! urcanoici casieră, ;- oarele Buicliu i 7eodoru secretare! În afară deș Ț ș ș

comitetul diriguitor s-au mai ales în comitet i membre consiliere $!!!'1ș 0 4-au făcut, cu acelaDi prilej,donaEii pentru fondul Crucii Roii de către doamnele C! &orEun Di C! Cantacuzino 5 3aDcanu! )uerau însă lăsate singure, desigur pentru a nu purta singure poara muncii Di responsabilităEii însocietatea Crucea Roie, care îDi planifica 1o întinsă actiitate în ora ul i jude ul nostru spre a puteaș ș țîndeplini cu adeărat rolul ei umanitar i de înalt patriotism1! ;rept urmare aflăm că erau susEinuteșde bărbaEi cu e"perienEă Di autoritate, membri în comitet fiind Di 1;-nii C! Cantacuzino 3a canu,ș(le"! ;elimarcu, C!C! Balai , (l! ;eAer $(lois ;ecAer, n!n!' i dr! I! &anolescu $4trunga'1! /ste laș șfel de adeărat că i doamnele întăreau, prin aceste actiită i, imaginea publică a so ilor lor! ;eș ț țaltfel, actiitatea filialei locale de Cruce Roie a fost una bogată, deosebit de folositoare Di dedurată, fiind, în acela i timp, intens promoată!ș

2 altă societate actiă în plan local a fost !amilia "uptătorilor Di aceasta destul de desmenEionată în presa remii, la arii întruniri Di colecte publice! Constituită în saloanele lui (l!;elimarcu, în octombrie ++., aea un comitet de conducere format din 1;-nii (l! ;elimarcu, IonBrumă, (le"! Ciocanille, /m!&! &anea, Isidor Bring, Const! Roiu, Isidor 4c#ifer, C! &elinte,3aul &anoliu, C! Brand, %abriel Cilibiu i căpitan &acri1ș ! (rticolul din presa locală ine însoEitde o declaraEie programatică: 14ocietatea !amilia "uptătorilor depune o mare actiitate în scopul încare a fost creiată i desigur că publicul roma can a răspunde apelului comisiunelor ce se or ș ș

prezenta în curând pentru strângerea de fonduri spre a se putea eni în ajutorul familiilor celor concentra i sau mobiliza i1! 2 regăsim, spre e"emplu, în august ++0, menEionată cu o contribuEie înț ț

bani destul de consistentă, de 98!GGG lei $spre comparaEie 3refectura Roman dăduse doar 0!0+, ?.,ajutorul dat de &inisterul de Interne era de +G!GGG, 3rimăria Roman dădea o contribuEie lunară de

0!GGG' la susEinerea cantinelor pentru ajutorarea familiilor mobilizaEilor, refugiaEilor Di săracilor dinRoman! Ilustrează o muncă depusă într-un timp mai îndelungat, căci erau sumele strânse în perioada G octombrie ++8 - 9G iunie ++0!+G

5 Ibidem, rubrica nfor*aiuni6 Ibidem, p., 27 Ecoul Romanului, din iulie 1914 $ %...&u bine voit a #e ocupa de v+nzarea orilor $-oarele: . ;. i##ir, care a realizat lei 15


4/8

(ctiitatea societăEii culturale Miron Costin s-a materializat pe mai multe planuri, aândîntre preocupări ariate conferinEe, Dezători săptămânale, serbări, D!a! adresate unui public larg, dar Di preocupări filantropice, orientate în special către susEinerea copiilor săraci din cursurile primare!3rin ta"ele de intrare percepute la acEiunile lor culturale acopereau necesarul de îmbrăcăminte DiîncălEăminte pentru eleii neoiaDi, dar merituoDi! ;oar în decembrie ++? au fost astfel dotaEi

peste +GG de elei săraci++

! ;ările de seamă ale societăEii erau făcute publice Di prin intermediul presei locale, astfel încât romaDcanii erau informaEi asupra colectelor, banilor Di scopului urmărit!3rin colecte pe liste de subscrip ii au reuDit să adune sume consistente $spre e"! în ++? ceațîncredin ată d-lui C#r! tefănescu a produs .GG lei', apoi dona ia făcută de d-na Cantacuzino a adusț Ș țo sumă de 9GG lei, la care se adaugă rezultatul serbării populare date în cursul erii anului ++?, în%rădina &are Di sumele făcute prin liste de subscrip ii la care au contribuit 1mai mul i genero iț ț șdonatori, ca d-nii: Cantacuzino, ;elimarcu, 4tan, &or un i al ii1, toate fiind, după cum spuneaț ș ț

prof! )! (postol, folositoare pentru 1răspândirea culturii în păturile umile Di neoeDe ale poporuluiromaDcan i îndeplinind prin aceasta un act de adeărată iubire de ară i de neam1!ș ț ș +

2 altă societate cu o intensă actiitate Di la fel de bine promoată imagine a fost #inerimea $sraelită% 2rganizatori de serbări populare, Einute de regulă în %rădina &are, membrii acestei

societăEi au îmbinat distracEiile atractie pentru public $concurs de frumuseEe pentru copii, teatrul,loteria, e!t!c!' cu misiunea filantropică, în folosul săracilor din oraD!+9 ;e altfel, comunitatea israelitădin oraD era un model de solidaritate, atât prin demersurile făcute pentru membrii etniei proprii, câtDi prin implicarea în alte cauze ce prieau populaEia Romanului, indiferent de apartenenEa etnică! În

priinEa ajutorului dat ereilor din comunitatea locală acesta s-a concretizat în susEinerea materială aunor aDezăminte $înăEământul, azilul, spitalul propriu etc', dar Di a unor cazuri particulare, a acelor

persoane lipsite de mijloace de subzistenEă!+. În perioada interbelică erau destul de izibile ac iunile de solidaritate ale comunită iiț ț

ereie ti! Într-o declara ie a pre edintelui Comunită ii Israelite din Roman, Iancu %ross, se făceaș ț ș țtrimitere la c#estiunile de interes general ale ereilor, cu priire la modalită ile de sus inere iț ț șîmbunătă ire a tuturor institu iilor gestionate, amintind atât de conribu iile strânse de la membriiț ț țcomunită ii, cât i de suben ia 3refecturii Roman, dar i actele de generozitate ale unor persoaneț ș ț ș

publice $spre e"! îi mul umea în numele comunită ii dr! &anolescu 4trunga pentru dona ia deț ț ț+G!GGG lei făcută spitalului israelit'!

&embrii cu dare de mână ai comunită ii israelite locale î i manifestau solidaritatea prinț șactiită i dierse! 4pre e"emplu, pentru desc#iderea cantinei colilor israelite de fete i băie i, înț ș ș țnoiembrie +9, o primă masă a fost oferită de H!*! 4c#artz i so ia sa, spre folosul unui grup deș ț0? de copii! *a eeniment a participat i o numeroasă asisten ă, consemnată în ziarul localș ț Ga&eta

Romanului: 1;-nele &ina aimoici, Ruca oroitz, Cecile dr! Hec#sler, (dler, 4egal, 3aulina%runberg, ;-rele )etti I tein, Rozen eig, Bett@ Iosub, &oscoici, /lise /li ca! ;-nii Iuliusș ț ș4c#iffer, I! oroitz, Israel 4c#artz, I cu &arA, 4uc#ard Rienzo#n, 4! (izic, H!*! 4c#artz,ț

3opa, 6el tein, etc1! (ceea i cantină a beneficiat i de al i sus inători! (stfel, în anul +0, erauș ș ș ț țaduse mul umiri lui )at#an =lading#er, 1cunoscut filantrop din )e JorA1, care, cu ocazia iziteițsale în localitate a donat $nu se spune ce ori cât anume' i pentru respectia cantină! ;eciș

promoarea eenimentului în presa locală era atât o modalitate de a asigura notorietatea unor persoane, date drept e"emplu de urmat i de către al ii, cât i benefică pentru a atrage aten ia asupraș ț ș țacelor domenii în care se impunea un sprijin permanent!

4pitalul israelit era sus inut de Comunitatea ereiască, de 3rimăria locală printr-o suben ieț țanuală, dar i prin contribu ii ale unor particulari genero i! 4e percepea uneori i o ta"ă minimăș ț ș ș

pentru consulta iile medicale! ;eserit de doctorii Hac#er i He"ler, aea câte G 5 .G bolnai peț ș11 Ecoul Romanului, din 11 noie*brie 1915, vezi art. ctivitatea 'ociet"ei ulturale irono#tin, la p. 1 Bi 2

12 ibidem13 Îndreptarea, nr.14 din 29 iulie 1918, p. 2, rubrica nfor*aiuni14 Ciarul uv+ntul Ao*anului, nr. 2 din 8 dece*brie 1924, p. 2, art. ela o*unitatea #raelit"

4


5/8

zi, eni i pentru consulta ii ambulatorii! Înț ț Curentul Romanului din +9G se aducea la cuno tin aș ț publicului că acest spital acordă asisten ă medicală gratuită tuturor, fără deosebire de religie! 4ețfăcea, indirect, un apel către cei dispu i să ajute pentru o mai bună dotare a spitalului, careșînregistrase deja câtea progrese $camera mortuară betonată, dotată cu masă specială pentru autopsiii 1baie sistematică1, un pailion de izolare pentru cei atin i de boli molipsitoare, spălătorie cuș ș

cuptor i cazan pentru rufe, closete noi, !a!'!ș ș+?

În aceea i perioadă, (zilul israelit de bătrâni era sprijinit prin dierse dona ii în produse!ș ț6abrica de za#ăr trimitea zilnic lapte i za#ăr, iar ocazional diferite sume de bani, drept urmareșconducerea azilului mul umea, în mod public, făcând nu doar un gest de recuno tin ă, dar i unulț ș ț șutil pentru a stimula alte eentuale dona ii i sus inători!ț ș ț

(lt e"emplu ilustrati pentru modul în care comunitatea ereiască locală tia să î iș șmobilizeze membrii poate fi regăsit într-un articol de presă din anii interbelici, din ziarul Curentul

Romanului, sub titlul 12 nuntă la azil1! 2 tânără peresc#e $&ic#el i domni oara *eiboici', lipsităș șde mijloace materiale, a fost ajutată cu oficierea căsătoriei i înzestrarea necesară pentru a porni înșia a de cuplu! ;esfă urată la azilul israelit de bătrâni, în prezen a i cu sprijinul conduceriiț ș ț școmunită ii $(! *aer i I tein', dar i cu o numeroasă asisten ă formată din ereii din Roman i dinț ș ș ș ț ș

împrejurimi, căsătoria religioasă nup ială s-a celebrat cu obserarea tuturor regulilor i datinilor! 4eț șede că alegerea nu a fost întâmplătoare, ci tinerii miri trebuiau să îne e de la cei mai în ârstățmembri ai comunită ii normele religioase i de conduită necesare pentru păstrarea identită iiț ș țspecifice ereie ti!ș

3rezen a în Roman a unei numeroase popula ii ereie ti, izibile i prin astfel de gesturi aț ț ș ș putut constitui un e"emplu benefic pentru majoritatea cre tină! )u erau singura minoritate etnicășactiă din această perspectiă! 2 serie de nume ale armenilor implica i în afaceri, administra ie sauț ț

politică figurează printre cei care au sus inut diferite cauze sociale pe plan local! 7otu i, ereii erauț șcei mai izibili, dar i ilustratii pentru ini iatiele i modalită ile, eficiente i elegante, găsite spreș ț ș ț șîntrajutorarea semenilor!

;intre societă ile actie în perioada interbelică merită amintită i filiala locală aț ș Societă iiț pentru combaterea tuberculo&ei i asisten a tuberculo ilor săraci din Rom'nia%ș ț ș ;emersurile acesteifiliale erau făcute publice, prin intermediul presei+8! ;area de seamă pe anul +9G era prezentată înCurentul Romanului i sunt în iruite realizările acesteia, printre care trimiterea unui număr de +?ș școpii predispu i la tuberculoză la mare, în sta iunea balnearăș ț Carmen S(lva, cu asigurareatransportului i a altor c#eltuieli, internarea unui număr de bolnai săraci în sanatoriile deștuberculo i, răspândirea în ora ul Roman i în jude a unor bro uri informatie adresate publiculuiș ș ș ț șlarg, acordarea de consulta ii i medicamente gratuite, etc! (par ulterior i cazuri indiiduale deț ș ș

bolnai care solicită ajutor! (stfel, acela i ziar lansa, în martie +9+, o subscrip ie publică pentruș țajutorarea unui tuberculos din Roman i erau prezenta i nominal donatorii!ș ț

)u doar războiul, ci i sărăcia, bolile i perioadele de criză interbelice au ridicat numeroaseș ș

probleme în zona Romanului! 3rimăria locală acorda periodic ajutoare celor afla i la anang#ie!ț(rticole gen 13âine, carne i cozonaci săracilor1 $date ocazional, spre e"! la sărbătorile pascale',ș13rimăria i caritatea publică1 sau 13entru ajutorarea săracilor1 abundă în informa ii asupra acesteiș ț

probleme i a modului în care în elegea autoritatea locală să o rezole! (limente, articole deș țestimenta ie, lemne de foc erau fie cumpărate de 3rimărie, fie adunate prin colecte publicețcoordonate, ulterior distribuite celor care aeau neoie! 3rintre alte măsuri se regăsesc: amenajareade cantine în puncte diferite ale ora ului, sprijinirea colilor primare ale ora ului i a eleilor săraciș ș ș șsau organizarea la 3rimărie a unei ospătării în care să se găsească #rană caldă pentru cei flămânzi!În pragul unei ierni dintre 1cele mai grozae1 $+9+ 5 +9' era reclamată neoia de asisten ăț

publică i cum aceasta 1nu e"istă decât în dic ionar1, 3rimarul Romanului făcea apel la con tiin aș ț ș ț

15 Curentul Romanului, nr. 26 din 31 augu#t 193


6/8

fiecărui locuitor, la solidaritate socială, ini iind o colectă publică de #aine i produse alimentare!ț șIni iatia nu a rămas fără ecou, însă era departe de a da o rezolare corespunzătoare!ț +F 3e lista desubscrip ii notabilită ile ora ului, oamenii cu dare de mână figurau drept e"emplu i pentru al ii $e"!ț ț ș ș ț

primarul 7eodorescu cu .GGG lei, farmacistul (lois ;ecAer +!GGG lei, doctorul 7! %recu +!GGG lei,C#r! tefănescu, directorul Băncii )a ionale GG lei', iar alte dona ii în produse au fost făcute de:Ș ț ț

%eorge 4olomon $făină', %aonides $cartofi', Ka#aria $fasole', ;emetriade $făină', LiriaAosc#i$pâine', King#er $sare', fra ii Blec#er, &! 4olomon, H!*! 4c#artz, Lendler, ;umitriu,ț&endeloici, 6ălticineanu $obiecte', Ialer, 3etreanu $lemne', Ro#lic# $făină i untdelemn',șLopoloici $ulei', B! Lesler, aim &arcu i *azăr Lopoloitz $articole de consum', 4tania i &arinȘ ș șzarzaaturi, etc! ;in toate dona iile adunate atunci s-a reu it distribuirea către comunitatea israelităț șa ?!GGG lei numerar, agoane de lemne i !GGG Ag făină, la grădini a de copii a ajuns o jumătateș țde agon de lemne, la fel i la o altă asocia ie, iar către popula ie s-au distribuit +G agoane deș ț țlemne i un agon i jumătate de făină!ș ș

;intre cei care sus ineau 3rimăria Romanului, constant, în eforturile de acest gen erau i oț șserie de oameni împlica i în afaceri, cu un bun poten ial financiar, dar care, dincolo de sprijinul deț țîntrajutorare necesar, de interesul imediat, al sus inerii unei cauze anume, în elegeau să se integrezeț ț

mai bine în comunitatea locală, astfel de gesturi fiind, la un moment dat, un bun argument pentrusus inerea seriozită ii i respectabilită ii firmei i a proprietarului! )otorietatea nu era suficientă, ciț ț ș ț ștrebuia să fie înso ită i de onorabilitate! >n bun e"emplu în acest sens era C! 6! Ro#rlic#, proprietar ț șal morii i fabricii de uleiuri egetale care îi purtau numele! (preciat drept un suflet ales, 1om deș

bine, filantrop nemărturisit i netrîmbi at1, perseerent i dând doadă de spirit în elept i ponderat,ș ț ș ț șRo#rlic# a ajutat adeseori 1cu sfatul i cu punga1, câ tigându- i un loc de cinste în oc#ii locuitorilor ș ș șdin Roman!

>n filantrop de talie na ională, implicat i în zona Romanului a fost C!)! =asiliu Bolnau!ț ș(ând interese i afaceri i în zonă, acesta a inten ionat fondarea la Roman a unei uniersită iș ș ț ț

populare! În acest scop a cumpărat, în anul +, o clădire cu terenul aferent, pe strada =asile(lecsandri, fostă proprietate a familiei Cantemir! Clădirea fiind părăginită, cu probleme create deaproape un secol de e"isten ă, =asiliu Bolnau a început imediat lucrările de amenajare a clădirii!ț;in diferite motie, nu s-a putut însă fonda dorita uniersitate populară i astfel, renun ându-seș țmomentan la idee, a făcut, în toamna anului +, un cămin pentru eleii lipsi i de mijloace, dar țmerituo i ai liceuluiș Roman )odă! Căminul ini iat de C!)! =asiliu Bolnau, printr-o lege otată deț

parlament în luna mai +G9G, a trecut la stat,1bucurându-se de unele priilegii1, fa ă de alte institu iiț țsimilare! Comitetul de conducere al căminului era compus din =asiliu Bolnau, donatorul, preot7ănăsescu ;obrotă, I! Bâcu, directorul liceului, i prof! (l! Ia insc#i, directorul Căminului! Căminulș șa fost suben ionat în anul colar + 5 +9G de către liceulț ș Roman )odă, care a înscris în bugetulsău GG!GGG lei, de 3rimăria ora ului care a dat +?G!GGG lei i de 3refectura jude ului care a dat i eaș ș ț ș+?G!GGG lei! 3reotul 7ănăsescu ;obrotă, unul din actiii conducători ai căminului a donat i elș

0?!GGG lei! Căminul aea două etaje! *a parter erau două saloane, unde eleii î i făceau lec iileș țfiind supraeg#ea i i ajuta i de directorul căminului, prof! Ia insc#i i de pedagogi 5 studen i! 7ot laț ș ț ș ș ț parter se aflau două sufragerii unde luau masa eleii! *a etaj erau dormitoarele! (menajate cu spiritgospodăresc, căci fiecare pat aea saltea de 1 su*rass+ , precum i o lenjerie curată, căci se sc#imbașîn fiecare săptămână! ;ormitoarele, trei la număr, aeau sobe de teracotă! Căminul mai beneficia deo bucătărie modernă, o spălătorie pentru rufe, o spălătorie pentru copii, o infirmerie cu . paturi, omică farmacie, o odaie pentru lenjerie, o cămară rece, două cancelarii, locuin ele personalului dețadministra ie, etc! Comitetul de conducere al căminului, drept recuno tin ă pentru donator, a dispusț ș țamenajarea unei camere, în care putea să locuiască =asiliu Bolnau când enea la Roman! Căminulaea i o curte mare, unde eleii î i petreceau timpul liber! Beneficia i de o grădină de + #ectar,ș ș șunde se cultiau legumele necesare pentru aproizionarea căminului! ( fost înzestrat i cu G deș

#ectare în comuna Cordun, teren din folosin a căruia se sporeau eniturile necesare între ineriiț ț17 de*, nr. 92 din 2< dece*brie 1931, p. 1

6


7/8

curente!+0 3resa din Roman prezentase mecenatul lui =asiliu Bolnau i anterior ș + după cum publicase în paralel i reclame pentru 1parcul englezesc de la ;ulce ti1, o afacere înfloritoare aș șaceluia i personaj! 4e ede că actiitatea lui C!)!=asiliu Bolnau, recunoscută la nielulșBucure tiului $dar i în alte centre din ară', de stimulare a înă ământului, î i găsea reerbera ii laș ș ț ț ș țniel local, iar notorietatea câ tigată în capitală se continua i se confirma în proincie!ș ș

4e cere amintită ceea ce Ga&eta Romanului promoa, în deceniul al treilea al secolului XX,drept 1opera de utilitate culturală i publică ridicată cu singurul sprijin al celor două distinseșdoamne &aria %#! 4turdza i /caterina Cantacuzino1 de la &iclău eni, care au dat Romanuluiș ș*iceul de fete 4turdza - CantacuzinoG! &ul umiri către cele două donatoare erau aduse dețroma cani cu prilejul dierselor actiită i desfă urate! 3rintre manifestările de recuno tin ă seș ț ș ș țînscrie serbarea de final de an colar, din ? iunie +9G, în cadrul căreia, între programul artistic cușdansuri i cântece de cor i acordarea de premii, directoarea liceului C! Balaban mul umeaș ș ț1doamnelor donatoare &! 4turza, /cat! Cantacuzino, 3rea4fin iei sale /piscopului *ucian alțRomanului pre edintele /foriei $!!!' pentru sprijinul larg ce dau oricâteori neoile îl cer1ș +!

4erbări, baluri i alte întruniri similare cu scop caritabil, au continuat să se desfă oare înș șRoman pe tot parcursul perioadei interbelice! ;oamnele din 1lumea bună1 i în general elitaș

economico 5 financiară i politică a târgului se întreceau în a face opere de binefacere! 6iind atât deșizibile concetă enilor au atras aten ia i unor spirite critice care răbuț ț ș f nesc, tot în presa locală, dar în formă ersificată:

1$!!!' (r mai fi de spus o orbă ;espre balurile-n toi, >nde lumea-i dezbrăcată Ca să-mbrace pe cei goi, >nde la lumini de becuri 4e dansează!!! ans la "ună, >nde ine să transpire *umea noastră cea mai bună!1

;in cele câtea e"emple oferite se poate aprecia că, în prima jumătate a secolului al XX-lea,se poate orbi, la niel local, despre responsabilitate i reac ie socială, atât la niel indiidual, cât iș ț școlecti $firme, administra ie locală, politicieni, dierse asocia ii, etc'! Cu certitudine astfel de acteț ț

18 Idem , nr.29, din 21 #epte*brie 193


8/8

filantropice, numeroase i dierse ca forme de manifestare au generat un fenomen de emula ie,ș ț pornind de la elite către baza societă ii! *istele de subscrip ie nominale care au fost făcute publice,ț țîn toată această perioadă, demonstrează e"tinderea solidarită ii în această direc ie, de sus în jos,ț țajungând în straturile profunde ale comunită ii locale! =eridicitatea coningerilor, dincolo de unțfenomen de imita ie u or obserabil, este însă un aspect mai dificil de apreciat! Criteriul frecen eiț ș ț

nu este suficient, după cum i declara iile publice pot fi supuse unei analize critice, cu atât mai multș țcu cât ini iatorii sau promotorii unor astfel de ac iuni puteau fi încadra i într-o categorie deț ț ț personaje direct interesate, politic sau economic, urmărindu- i cre terea notorietă ii i prin aceastaș ș ț șîntărirea unei pozi ii publice sau bunăstarea afacerilor! ;incolo de o rezonabilă întrebare asuprațacestor din urmă imbolduri de solidaritate socială, fenomenul ca atare rămâne de necontestat, în

primul rând prin efectele sale concrete!

8

Generoșii Romanului

Documents

Transcript of Generoșii Romanului