Cronica Romanului Mioara · ianuarie-februarie 2009 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei...

ianuarie-februarie 2009

CRONICA ROMANULUIBuletin oficial al Episcopiei Romanului- Fondat în anul 1924 -

Pre[edinte de Onoare:P.S. EFTIMIE, Episcopul Romanului

Pre[edinte:P.S. Dr. IOACHIM B|C|UANUL, Arhiereu Vicar

Vicepre[edin]i:Pr. Ioan GHERASIMESCUArhid. Ciprian Ioan IGNAT

Director: Pr. Cornel PAIU

Redactor-[ef:Mioara IGNAT

Secretar general de redac]ie:Pr. Constantin GHERASIM

Colectivul de redac]ie:Pr. Dr. Aurel Florin }USCANU,Protoieria RomanPr. Constantin TOMOZEI,Protoieria Bac\u NordPr. Vasile RADU,Protoieria Bac\u SudPr. Constantin ALUPEI,Protoieria One[tiPr. Petrea MORARU,Protoieria Moine[ti

Redac]ia:Pr. Dr. Constantin LEONTEPr. Dr. Nicolae HURJUIPr. Dr. S=nic\ PALADEPr. Dr. Daniel ENEAPr. Petru RONCEAPr. Ciprian BURC|

Corector:prof. dr. Elena B|LTOI

Tehnoredactare:Lucian APOPEI

Concept grafic:Pr. Constantin STURZU

ADRESA REDAC}IEI:Str. Alexandru cel Bun, nr. 5,Roman, jud. Neam]Tel.: 0333.401.339; 0723.598.000E-mail: [email protected]

ISSN 1582-9030

2

CUPRINS

Cre[tinismul abia `ncepe........................................................... 32009, anul Sfântului Vasile [i al Sfin]ilor Capadocieni.......... 8Opera dogmatic\ a Sfin]ilor Trei Ierarhi............................... 10Personalitatea Sfântului Grigorie de Nazianz....................... 13~ndatoriri administrative pentru parohii, schituri [i m\n\stiri... 15Adunarea eparhial\ `n Episcopia Romanului....................... 16Episcopia Romanului `n sprijinul sinistra]ilor din iulie 2008..... 17Centrul de zi „Sf. Ioan Botez\torul“ Bac\u: {ansa meritat\ la

educa]ie............................................................................................ 18S\pt\mâna de rug\ciune pentru unitatea cre[tin\:

18-25 ianuarie 2009........................................................................ 20„~n Iordan botezându-Te, Tu, Doamne…“........................... 21Preo]ii din Protoieria One[ti, `mpreun\ `n fa]a lui Hristos... 22La `nceput de an, arhiereasc\ binecuvântare pentru preo]ii

roma[cani....................................................................................... 22Sfin]ii Trei Ierarhi s\rb\tori]i la Seminarul Teologic „Sf.

Gheorghe“ din Roman.................................................................... 23~ncep lucr\rile la Catedrala Mântuirii Neamului................ 23Episcopul Eftimie al Romanului omagiat la ziua onomastic\.... 24Apel umanitar: Incendiu la biserica din Clime[ti.................. 24Sfântul Antipa, b\c\uanul care str\luce[te `n Biserica

Ortodox\.......................................................................................... 25Hora Unirii la Catedrala episcopal\ de la Roman............... 26Rusia are un nou patriarh...................................................... 27Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (V)................... 28Triodul, o istorie a `ndrept\rii................................................ 30Copil\ria - model al virtu]ii [i al ve[niciei.............................. 32O excelent\ monografie cu valoare [tiin]ific\ deosebit\....... 33Olivier Clément, un teolog pentru mileniul III...................... 34~nceput de an `mpreun\ cu Hristos........................................ 34Agenda de lucru a PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al

Episcopiei Romanului, pe lunile ianuarie - februarie 2009......... 35

Foto coperta I:

Membrii Adun\rii Eparhiale reuni]i la Centrul eparhial Roman;

Foto coperta IV:St=nga sus: La Catedrala din One[ti, de Boboteaz\, au fost amplasate trei cruci de ghea]\, realizate

special pentru aceast\ ocazie. Dreapta sus: PS Arhiereu Ioachim a oficiat slujba de sfin]ire a Aghezmei Mari la Agheazmatarul

din incinta Catedralei episcopale „Sf. Cuv. Parascheva“ din Roman.Jos: Procesiune cu icoana Sf. Antipa de la Calapode[ti la Catedrala episcopal\ din Roman.

EEDDIITTOORRIIAALL

3anul I (VIIII) nr. 7-8

† Ioachim B|C|UANUL,Arhiereu Vicar

al Episcopiei RomanuluiAnul mântuirii 2009 [i-a `nceput curge-

rea. Biserica a s\rb\torit, la râspântia dintreani, `nc\ odat\, mai multe evenimente legatede `ntruparea Logosului `n istorie: Na[terea,Circumciziunea, Botezul. ~n ciuda unor crizecare amenin]\ umanitatea, cel pu]in lapoporul nostru, cre[tinii au s\rb\torit maiintens [i cu sporit\ evlavie aceste praznice`mp\r\te[ti, ceea ce dovede[te c\ nu au l\sats\ se instaleze criza spiritual\ `n inimile lor.

De dou\ mii de ani, de când Cre[tinismula ap\rut pe fresca istoriei, `n fa]a lui s-auofilit numeroase crize politice sau economi-ce, sisteme filosofice [i religioase, indiferentcât de sofisticate [i umane au fost ele. Amconvingerea c\ [i de data aceasta, dac\ via]a`n Hristos este tr\it\ `n dimensiunea ei sacr\,teologic\, liturgic\, tradi]ional\ prin Biseri-c\, `n puterea Sfântului Duh, acest fapt va a-juta umanitatea s\ dep\[easc\ noua criz\ ca-re se profileaz\ `n anul pe care l-am `nceput.

~n cele ce urmeaz\, vom `ncerca s\ repo-zi]ion\m `nv\]\tura lui Hristos deasupra atot ceea ce este omenesc, având credin]a c\Dumnezeu va continua s\ `mplineasc\ planulS\u ve[nic de mântuire a lumii [i de transfi-gurare a universului creat.

Cre[tinismul nu este un sistem religios

C re[tinismul, de-a lungul istoriei sale bi-milenare, a [tiut s\ dea r\spunsa[tept\rilor celor mai multe sis-

teme politico-economice, filosofice [i reli-gioase. For]a spiritualit\]ii lui nu a fost ne-garea acestora, ci, mai curând,afirmarea lor, con-firmarea, am-plificarea,`mplinireamultora din-tre ele. Acestfapt l-a ar\tat[i Hristos,C a r e ,

„la plinirea vremii“ (Gal. 4, 4), n-a venit s\ stri-ce Legea [i profe]ii, ci s\ o `mplineasc\, s\ odes\vâr[easc\, s\-i dea o alt\ direc]ie [i o alt\conota]ie (cf. Matei 5, 17 ), El, `n ciuda tuturormuta]iilor, r\mânând Acela[i (cf. Evrei 13, 8;Iacov 1, 17; Ie[ire 3, 14; Apoc. 1, 4). A depins,`ns\, de om cum L-a f\cut prezent `n timpul pecare L-a tr\it pe acest p\mânt.

Budismul, spre exemplu, este p\truns de as-pira]ia eliber\rii din tirania r\ului. Dac\ centruldoctrinei acestei religii (Karma) este impregnatde ideea izb\virii (mântuirii), a[a cum apa m\riiinclude sarea, aceast\ sete de mântuire este pro-prie [i preceptelor Noului Testament promul-gate de Hristos.

Dac\ Islamul se rote[te `n jurul ideii c\ omuleste a[ezat `n mijlocul crea]iei, ca st\pân al

ei [i aspirant la o stare de plin\tate,cam acela[i lucru este propov\duit [i

de cre[tinism.

Apoi, dac\ `n ac-cep]ia filosofi-

ilor [i areligi-

i l o rasia-tice,cerules tec e l

care d\ orientare omului `n crea]ie, `n cele maimici detalii, acest lucru poate fi [i `n cre[tinism.

{i, `n sfâr[it, dac\ brahmanismul [i hinduis-mul contemporan vorbesc despre manifestarea mul-tiform\ a divinit\]ii, putem asem\na unele idei aleteologiei cre[tine cu astfel de ra]ionamente.

Acestea fiind spuse, nu `nseamn\ c\ „reli-gia“ cre[tin\ (vom demonstra mai departe c\Hristos n-a venit s\ `ntemeieze o alt\ religie [is\ o a[eze `n panoplia celorlalte) este un sincre-tism. Nu putem afirma c\ religia cre[tin\ a inte-grat aceste elemente ale credin]elor altor religiisau sisteme filosofice. Cre[tinismul, `nc\ de laapari]ia lui, manifest\ o cu totul alt\ concep]ieasupra lumii [i universului, `ntr-o form\ cu totulextraordinar\ [i `nnoitoare. Puterea lui nu descinde dintr-o doctrin\, ci mai curând dintr-un izvor d\t\tor de via]\ nou\.

Istoria umanit\]ii este istoria ascensiunii

Mae[trii sistemelor religioase [i filosofice(autorii Upani[adelor, Lao Tse, Confucius, Bu-dha, Mahomed, Socrate, Platon etc.) concepeauadev\rul ca `n\l]imea unui munte la care trebuies\ ajungi cu mult\ osteneal\. La prima vedere,a[a este. ~ntr-adev\r, Absolutul, Adev\rul nusunt lucruri u[or de accesat, de atins. SfântulMaxim M\rturisitorul vorbe[te [i el de urcu[ [ide `n\l]ime, `ns\ diferen]a `n]elegerii asupra a-tingerii locului celui mai `nalt este diferit\ `ncre[tinism. ~n sistemele religioase [i filosofice,dac\ ai ajuns la `n\l]ime `nseamn\ c\ ai atinsobiectivul. Starea de nirvana, spre exemplu,poate fi `n]eleas\ ca finalitatea ultim\ a oric\rei

Cre[tinismul abia `ncepe

4 ianuarie-februarie 2009

mi[c\ri. ~n cre[tinism, a realiza mântuirea saustarea paradisiac\, nu `nseamn\ des\vâr[ireacunoa[terii, ci `nceputul unei alte etape de cu-noa[tere, c\ci fiin]a lui Dumnezeu este inaccesi-bil\, iar asem\narea perfect\ cu El nu se poaterealiza. Mi[carea spre profunzimile lui Dumne-zeu, spre cunoa[terea cea mai `nalt\, continu\epectatic pân\ `n vecii vecilor, deci ve[nic, pen-tru c\ Dumnezeu este ve[nic. Imaginea munte-lui din religiile hinduse sau budiste este intere-sant\ pentru c\ sugereaz\ dorin]a urcu[ului. Ceidin jurul muntelui Himalaya spun adesea: „Tre-buie s\ te apropii de munte cu profund respect.“Acest lucru vrea s\ spun\ c\ trebuie s\ te apro-pii de Dumnezeu, `n\l]imea `n\l]imilor, cu mul-t\ fric\ [i cutremur (misterium tremendum).Dar, `n momentul atingerii ]intei finale, trebuies\ cobori. {i `n cre[tinism Dumnezeu este `n\l-]imea `n\l]imilor, dar nu `nseamn\ c\-L putemcircumscrie sau cunoa[te `n natura Sa. Mi[careaspre El este infinit\.

Se desprinde totu[i o idee comun\: fiecareom, indiferent din ce religie sau sistem este, aredou\ patrii: cerul [i p\mântul. Pe p\mânt nena[tem, cre[tem, ne mi[c\m, st\pânim, ne orga-niz\m `n manier\ uman\. Cealalt\ patrie este lu-mea ascuns\ a sufletelor, a impenetrabilului,unde ochiul nu poate s\ vad\, urechea nu poates\ aud\, `ns\ c\reia noi `i apar]inem dup\ fiin]\.Suntem copii ai p\mântului [i `n acela[i timpni[te trec\tori, pelerini prin aceast\ lume em-piric\. De[i omul este copilul acestei lumi,totu[i el de]ine con[tiin]a `ntregii crea]ii, având,deci, calitatea de microcosmos. Dar pentru c\are [i con[tiin]a cerului, aceasta `i d\ tendin]aurcu[ului. Prin urmare, istoria umanit\]ii esteistoria ascensiunii. Omul este capabil s\ urce, s\fie deasupra norilor, „al\turi de Dumnezeu“,adic\ poate s\ urce, prin extazul min]ii, la`n\l]imea contempla]iei, la Dumnezeu.

Hristos, Cel ce a cobor=t spre oameni

Dac\ ne `ntoarcem `n spa]iul Evangheliei,ne reg\sim `ntr-o alt\ lume. Nu `naintea c\ut\-rilor pasionale, ci `naintea misterului. Prin]ulSiddhartha Gotama, viitorul Buda, a practicat25 de ani efortul ascetic pentru a atinge `n\l]i-mea contempla]iei. Acela[i efort intelectual,spiritual [i psihosomatic este efectuat de yo-ghini, filosofi, asce]i. ~ns\ Iisus Hristos se deo-sebe[te de to]i ace[tia. El este perfect [i des\-vâr[it `n fiin]a Sa din eternitate, iar „la plinireavremii“ a coborât, smerindu-Se, mic[orându-Se, `n El r\mânând „toat\ plin\tatea dum-nezeirii“ (cf. Col. 2, 9), cum spune Sf. Ap.Pavel. ~n El totul era preg\tit. El n-a f\cut efor-turi ascetice pân\ la `nceputul marii misiuni depredicare a Evangheliei, cum au f\cut-o mariireformatori ai religiilor. El a coborât la om, nua urcat la o stare conceptual\ prin contempla]ie.

Fiecare dintre `n]elep]ii lumii era con[tientde starea lui de ignoran]\. Socrate spunea: „{tiuc\ nu [tiu nimic!“ De asemenea, ca oameni, ceimai mari sfin]i ai cre[tin\t\]ii se sim]eau cei maip\c\to[i dintre oameni („Cel dintâi sunt eu“,zicea Sf. Pavel). Aceasta nu pentru c\ s\vâr[eaucele mai grosiere p\cate, ci pentru c\, prin tr\iremistic\, se ridicau atât de sus `n lumina spiri-tual\, `ncât orice mic\ pat\ de p\cat `n fiin]a lorse vedea foarte pronun]at\. P\c\to[ii nu-[i potvedea p\catele lor pentru c\ petrec `n `ntuneric,iar `n `ntuneric nu po]i vedea nimic. Hristos eraf\r\ de p\cat. El nu avea nevoie s\ se ridice princontempla]ie la `n\l]imea cunoa[terii. El era`ns\[i cunoa[terea [i a coborât din `n\l]ime pentrua restaura fiin]ial natura cea c\zut\ a oamenilor,adic\ s\ le lumineze drumul c\tre cunoa[tere:„Aceasta este via]a ve[nic\, ca s\ Te cunoasc\ peTine, singurul, adev\ratul Dumnezeu [i pe IisusHristos pe care L-ai trimis“ (Ioan 17, 3).

Omul este chemat s\ lupte`mpotriva non-sensului

Omul, `nzestrat cu libertate [i con[tiin]\ desine, are dreptul s\ nu dea crezare ordinii dinunivers. El are dreptul s\ se simt\ str\in `ntr-olume du[m\noas\. Scriitori ai negativismului,ca Albert Camus, Jean Paul Sartre, FriedrichNietzsche [i mul]i al]ii, au vorbit adesea despreabsurditatea `nsp\imânt\toare a existen]ei:Suntem permanent `nconjura]i de potrivnici, denesiguran]\, absurditate etc., a[a c\ este imposi-bil a mai avea `ncredere deplin\ `n cineva. Sun-tem `nconjura]i de o lume rece, moart\ saumortifer\. ~n ceilal]i trebuie s\ vedem iadul...etc.; sunt expresii care au circulat [i circul\ `nfilosofia non-sensului [i cea a negativismului.

Evident c\ ace[ti scriitori, romancieri, dra-maturgi, filosofi [i-au fondat principiile `ntr-o lu-me f\r\ Dumnezeu. De aceea uit\ un lucru esen-]ial, anume acela c\, omul, dincolo de dispozi]iile

naturale – afecte –, posed\ [i atribute metafizice.Negativi[tii afirm\ c\ lumea este absurd\ dincauz\ c\ v\d `n om doar dispozi]iile naturale, li-mitându-se la acestea, f\r\ s\ le transcend\. Celce nu [tie ce e sensul existen]ial nu va putea nicio-dat\ sim]i [i `n]elege metafizicul. Niciodat\ nu seva ridica sau revolta `mpotriva absurdului. Va tr\i`n absurd ca pe[tele `n ap\. Tocmai revolta omu-lui `mpotriva absurdului, sau `mpotriva non-sen-sului existen]ei, probeaz\ existen]a sensului.

Duhul Sfintei Scripturi ne descoper\ faptulc\ omul poate `mplini o convertire interioar\,care-l va ajuta s\ zic\ „Da“ existen]ei. Atunci,a[a cum soarele str\bate norii, tot a[a ochiul luiDumnezeu - Care se manifest\ [i ca Persoan\ `nrela]ie de iubire cu alt\ persoan\ [i a C\rui pri-vire se reflect\ `n fiecare fiin]\ uman\ - ne vaprivi cu mil\ [i va disipa haosul existen]ial, ab-surditatea, monstruozitatea min]ii. Contactul cuDumnezeu este posibil, a[a cum e posibil\ `n-fr\]irea cu aproapele. Sensul umanit\]ii rezid\`n analogia surprinz\toare cu Cel care a creatlumea din nimic (ex nihilo).

Reflectând la complexitatea lumii, pe care opercepea ca pe un proces mecanic, Charles Darwin se `ntreba dac\ hazardul ar fi creat uni-versul. Noi, cre[tinii, `n loc s\ condamn\m teoriaexisten]ialist\, mai curând s\ vedem `n aceast\ a-bsurd\ concep]ie pecetea unui anumit ra]iona-ment analog cu al nostru, f\când adagiul urm\tor:Numai o ra]iune analog\ cu a noastr\, dar caredep\[e[te infinitul, poate crea totul din nimic.

Dumnezeu se d\ pentru via]a lumii

Vechiul Testament a f\cut s\ apar\ no]iuneade „credin]\“. Nu credin]a ca un sistem teoretic,filosofic sau chiar religios, ci credin]a cea carep\trunde dincolo de perdeaua absurdului [i teface s\-I spui lui Dumnezeu: „Doamne,

EEDDIITTOORRIIAALLPP\\cc\\ttoo[[iiii nnuu-[[ii ppoott vveeddeeaa pp\\ccaatteellee

lloorr ppeennttrruu cc\\ ppeettrreecc `̀nn `̀nnttuunneerriicc,, iiaarr `̀nn `̀nnttuunneerriicc

nnuu ppoo]]ii vveeddeeaa nniimmiicc..

UUnniiii ddiinnttrree ooaammeennii `̀[[ii iimmaaggiinneeaazz\\ cc\\ mmiissiiuunneeaa ccrree[[ttiinniissmmuulluuii ss-aa `̀nncchheeiiaatt,, `̀nnss\\ eeaa ddee-aabbiiaa `̀nncceeppee.. DDaacc\\ aannaalliizz\\mm bbiinnee,, ccrree[[ttiinniissmmuullnn-aa ff\\ccuutt,, ddee ddoouu\\ mmiiii ddee aannii `̀nnccooaaccee,, ddeeccââtt nnii[[ttee ppaa[[ii ttiimmiizzii `̀nn iissttoorriiaa

uummaanniitt\\]]iiii.. MMuullttee ddiinnttrree ccuuvviinntteellee [[ii ffaapptteellee lluuii HHrriissttooss nn-aauu ffoosstt `̀nncc\\ ddeesslluu[[iittee,, `̀nn]]eelleessee,, ssccooppuull EEvvaanngghheelliieeii ffiiiinndd eetteerrnniittaatteeaa..

5anul II (IX) nr. 1-2

iat\-m\! Robul t\u ascult\!“ A[a a luat na[tere,`n Vechiul Testament, alian]a dintre Dumnezeu[i om. Bine`n]eles c\ aceast\ alian]\, leg\mânt,`ntre omul vechi, primitiv [i Dumnezeu nuputea fi nici definitiv\, nici perfect\. Ea consti-tuia timpul pedagogiei fiin]ei umane. ~n secolulal VII-lea `nainte de Hristos, profetul Ieremiazicea: „Iat\, vin zilele, zice Domnul, când voi`ncheia cu casa lui Israel [i cu casa lui Iudaleg\mânt nou. ~ns\ nu ca leg\mântul pe care l-am`ncheiat cu p\rin]ii lor ca s\-i scot din p\mântulEgiptului. Acel leg\mânt ei l-au `nc\lcat, de[i euam r\mas `n leg\tur\ cu ei... Dar iat\ leg\mântulpe care `l voi `ncheia cu casa lui Israel... Voi punelegea mea `n\untrul lor [i pe inimile lor voi scrie[i le voi fi Dumnezeu, iar ei ~mi vor fi popor.“(Ieremia, 31, 31-33)

La [apte sute de ani dup\ ce s-au spus cuvin-tele acestea de c\tre profetul Ieremia, doisprezeceoameni se g\seau `ntr-un cenaclu [i asistau la`mplinirea lor. Hristos voia s\ dea un nou `n]elessacrificiului. Pân\ la El, la pa[tele Vechiului Tes-tament, se oferea un sacrificiu de sânge, simbolulvie]ii, care apar]inea lui Dumnezeu. Se stropeauto]i cei prezen]i cu sângele unui miel sacrificat. ~nnoaptea aceea, Iisus Hristos, `n cenaclu, `nconju-rat de cei 12 apostoli, `mplinea ritualul alteialian]e, cea a libert\]ii date de Dumnezeu lumii.Nu mai era sânge animalic pe mas\, ci pâine [ivin. Iisus frânge pâinea [i o `mparte fiec\ruia din-tre cei prezen]i, zicând: „Acesta este TrupulMeu...“. Iisus era simbolul mielului adus sprejunghiere. Apoi, ridic\ paharul, zicând: „Acestaeste Sângele Meu, al legii celei noi care pentruvoi [i pentru mul]i se vars\...“. {i continu\, dândporunca anamnezei: „Aceasta s\ o face]i `ntrupomenirea Mea...“. ~n cursul acestei Cine misti-ce, Dumnezeu [i omul nu se mai unesc printr-unsânge animalic, ci `ntr-un alt fel de sânge, Sân-gele [i Trupul Domnului, sub forma vinului [i apâinii. De atunci, vinul euharistic, rodul vi]ei, `n-seamn\ sângele p\mântului, iar pâinea, trupulaceluia[i p\mânt. Atât vinul cât [i pâinea repre-zint\ firea hranei terestre, dar [i pe Dumnezeu Ca-re se d\ pentru via]a lumii. ~ncepând din noapteaaceea Biserica nu `nceteaz\ s\ ridice potirul pen-tru ca s\ actualizeze Sfânta Cin\ a Domnului.

Suntem `nc\ la `nceput de drumSe afirm\, câteodat\, `n Evanghelie, c\ Hris-

tos a promulgat o moral\ nou\, atunci când azis: „Porunc\ nou\ v\ dau vou\: s\ v\ iubi]i uniipe al]ii, a[a cum v-am iubit Eu.“ (Ioan 13, 34).~ns\ porunca iubirii nu era a[a de nou\, c\ci e-xista `nc\ din Vechiul Testament. Cuvintele „iu-be[te pe aproapele t\u ca pe tine `nsu]i“ apar]inlui Moise. Ceea ce Hristos aduce nou acesteiporunci este adaosul „a[a cum Eu v-am iubit“.~n numele iubirii Sale debordante, Hristos acoborât pe acest p\mânt murd\rit de p\cate,pentru a fi al\turi de noi. Altfel spus, iubirea Sa

a devenit o iubire de d\ruire total\ pân\ la a seabandona pe Sine `n mod total oamenilor, carenu L-au `n]eles, de aceea L-au [i r\stignit. To-tu[i, celor care L-au `n]eles, El continu\ s\ lespun\: „Cel ce vrea s\ vin\ dup\ Mine s\ se le-pede de sine, s\-[i ia crucea [i s\-Mi urmeze“(Matei 16, 24). Adic\ fiecare trebuie s\ `ncetezede a se afirma pe sine [i s\-L confirme pe Hris-tos. Nu `n sensul de a renega [i abandona pro-pria personalitate – personalitatea este un lucrusacru –, ci de a-[i abandona afirmarea `n[el\toa-re, pseudo-autonomia; a se lep\da de sine `n-seamn\ a lua crucea [i a-L urma, adic\ a fi gata`ntotdeauna s\ sufere al\turi de/cu cel\lalt.

Hristos cheam\, a[adar, pe om s\ realizezeplanul divin pentru el. Unii dintre oameni `[iimagineaz\ c\ misiunea cre[tinismului s-a`ncheiat, `ns\ ea de-abia `ncepe. Dac\ analiz\mbine, cre[tinismul n-a f\cut, de dou\ mii de ani`ncoace, decât ni[te pa[i timizi `n istoria uma-nit\]ii. Multe dintre cuvintele [i faptele lui Hris-tos n-au fost `nc\ deslu[ite, `n]elese, scopul E-vangheliei fiind eternitatea. ~n acest context,putem spune c\, noi, fiii [i fiicele Bisericii luiHristos, p\rem ni[te neanderthalieni `n raport cueternitatea. A[adar, istoria cre[tinismului abia a`nceput. Tot ceea ce a fost f\cut `n trecut, tot ce-ea ce noi numim istoria cre[tinismului, nu-i de-cât suma tentativelor `n a atinge ]inta cre[tinis-mului: eternitatea [i asem\n\rea cu Dumnezeu.

Cineva poart\ pe umerii S\ipovara firii noastre sl\b\nogite

Din cele spuse pân\ aici, se desprinde ideeac\: `nv\]\tura lui Hristos, Evanghelia Sa, nu esteo nou\ etic\ sau un nou sistem estetico-filosofic.Ea este o nou\ via]\, care `l pune pe om `n con-tact direct cu Dumnezeu. Cre[tinismul este o

nou\ alian]\, un nou testament. De aici se nascjustificatele `ntreb\ri: „~n ce const\ misterulacestei noi vie]i, al noii alian]e?“; „De ce u-manitatea s-a entuziasmat [i se entuziasmeaz\ deHristos, Care a coborât pe p\mânt `ntr-o sme-renie incomprehensibil\?“.

R\spunsul este g\sit `n cuvintele unuia din-tre ucenicii-apostoli, care s-a resemnat zicând:„Unde ne vom duce Doamne de la fa]a Ta, Tu aicuvintele vie]ii“ (Ioan 6, 68). Este vorba despreun mister care se descoper\ parc\ mai simplu caorice. ~n alt\ parte a Evangheliei Sfântului Ioan,Filip `l `ntreab\ pe Domnul: „Doamne, arat\-nenou\ pe Tat\l [i ne este de ajuns“ (Ioan 14, 8).Iisus ̀ i r\spunde at=t de simplu, dar `n acela[i timpat=t de profund, cum niciodat\ un `n]elept alp\mântului nu a r\spuns: „De atâta timp sunt cuvoi [i tu nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-av\zut pe Mine a v\zut pe Tat\l.“ (Ioan 14, 9).Vorbe ca acestea Iisus a spus de mai multe ori,`ns\ mul]i dintre cei ce le ascultau i-au `ntors spatele plini de indignare. Pentru c\ceea ce zicea El reprezenta totdeauna o provo-care pentru auzul uman. De multe ori Hristos `i`ntreba pe oameni: „Cine zic oamenii c\ sunt Eu,Fiul Omului?“. R\spunsurile erau foarte diferite:„Unii zic c\ e[ti Ioan Botez\torul, al]ii Ilie sauunul dintre prooroci“. „Dar voi...., ucenicii Mei,ce p\rere ave]i despre Mine?“ Atunci, `n numelecelorlal]i apostoli, deci [i `n numele nostru, Petrua r\spuns: „Tu e[ti Hristos, Fiul lui DumnezeuCelui viu!“ (Matei 16, 13-16). Numai o expe-rien]\ interioar\ profund\ permite p\trundereaacestor cuvinte minunate.

Dar, la `ntreb\ri ca acestea, Hristos nu`nceteaz\ s\ ne supun\ pân\ ast\zi. El interpe-leaz\ de fiecare dat\ prin aproapele, Iisus r\mâ-nând icoana uman\ a Infinitului, Inexpli-cabilului, Inefabilului, Insondabilului etc. LaoTse avea dreptate, când zicea c\ „numele pecare noi nu `l pronun]\m este Numele Eterni-t\]ii“. {i `n accep]iunea Vechiului Testament,Dumnezeu nu avea un nume, sau mai bine zis,nici un nume nu-i era propriu. Tocmai „la plini-rea vremii“, Cel vechi de zile prime[te un nume– Iisus Hristos – iar „`n numele Lui tot ge-nunchiul s\ se plece, al celor cere[ti, al celorp\mânte[ti [i al celor dedesubt“ (Filipeni 2, 10).Numele de Hristos `nseamn\ Unsul Lui Dum-nezeu, iar Iisus – Dumnezeu mântuie[te lumea.De aceea, când noi, dup\ mergerea timpului, `nmod conven]ional, zicem: „suntem `n anulmântuirii 2009, 2010 etc.“, trebuie s\ `n]elegemc\ Cel f\r\ de nume, sau Cel ce nu poate ficuprins `n niciun nume, la „plinirea vremii“,prime[te un supranume, pecetluind lumea cunumele S\u. De aceea, `n loc s\ spunem c\ sun-tem `n anul mântuirii 2009..., sau `n anul 2010...dup\ Hristos, ar trebui s\ `n]elegem c\: „De2009 ani `ncoace, Dumnezeu `ncearc\ s\ mân-tuiasc\ lumea“. C\ci de la intrarea Sa `n timpulnostru, Hristos poart\ pe umerii S\i greutatea

HHrriissttoocceennttrriissmmuull ddiiffeerreenn]]iiaazz\\ rraaddiiccaall eexxppeerriieenn]]aa mmiissttiicc\\ rreeaalliizzaatt\\ pprriinn rruugg\\cciiuunneeaa iissiihhaasstt\\ ffaa]]\\ ddee ccoonntteemmppllaarreeaa

yyoogghhiinn\\ ssaauu aallttee eexxppeerriieenn]]ee rreelliiggiiooaassee..EEDDIITTOORRIIAALL


vie]ii noastre. Aceasta, de fapt, este noutateacre[tinismului: Cineva poart\ pe umerii s\i fi-rea noastr\ cea c\zut\, ducând-o spre transfi-gurare, spre mântuire.

Sfântul Pavel nu L-a v\zut pe Hristos istoric, ci pe Cel metaistoric

Trecând de la Evanghelii la Faptele Apos-tolilor [i la epistolele Noului Testament, trebuies\ ne oprim aten]ia asupra celui mai `nsemnatpersonaj al noii alian]e. Un mare exeget al celeide-a doua p\r]i a Sfintei Scripturi (Lagrange)zicea c\: „Noul Testament este compus din dou\biografii (de[i via]a Mântuitorului nu-i biografie,ci hristologie, cum, de altfel, via]a unui sfânt nueste biografie, ci sinaxar sau aghiografie): cea aMântuitorului Hristos [i cea a Sf. ApostolPavel“. Exegetul adaug\, `ns\: „Scrierile Sf.Pavel au dep\[it `n unele puncte Evangheliile,c\ci epistolele sale parc\ au coborât din cer“.

~ntr-adev\r, Sfântul Pavel era un om demare talent, de o enorm\ putere spiritual\ [i deo vast\ cultur\. Epistolele sale, scrise sub inspi-ra]ia Duhului Sfânt, sunt inedite. Chiar dac\Duhul Sfânt inspir\ scrierile scripturistice, nu`nseamn\ c\ le [i dicteaz\. Autorul biblic le d\forma literar\, limba, structura, estetica etc. Cutoate acestea, epistolele pauline nu pot fi com-parate cu Evangheliile, c\ci Evangheliile nu re-flect\ darul literar al apostolului-evanghelist, cimodelul pe care `l avea sub ochii lui - IisusHristos. Apostolul Pavel r\mâne, totu[i, un om

inspirat de Dumnezeu, iar Hristos este revela]ialui Dumnezeu descoperit\ lumii.

Ne-am putea `ntreba: Pentru ce ApostolulPavel este a[a de important?; De ce Biserica l-aplasat al\turi de Hristos `n Noul Testament?; Dece cele mai multe dintre epistole (14) i seatribuie lui?; Pentru ce mai bine de jum\tate dinevenimentele c\r]ii Faptele Apostolilor repre-zint\ „biografia“ [i activitatea sa?

Istoric vorbind, nu avem proba c\ Pavel(Saul) s-a `ntâlnit cu Hristos vreodat\ pe str\zileIerusalimului sau `n alt\ parte a p\mântului.Deci Pavel nu l-a v\zut pe Hristos biologic, darDumnezeu l-a preg\tit s\-L `ntâlneasc\ teo-logic. Hristos i s-a ar\tat Sf. Pavel cu o for]\mult mai mare decât dac\ ar fi avut cu El uncontact fizic. Du[manii lui Hristos – vame[ii,fariseii, Pilat din Pont etc. – L-au v\zut cu ochiitrupe[ti, dar nu le-a servit la nimic. Spre deose-bire de ace[tia, [i Sf. Pavel a fost prigonitorullui Iisus, `ns\ Hristos l-a oprit pe drumul Da-mascului [i l-a chemat s\-I fie apostol `ntr-unmod cu totul inedit. Evenimentul nu a schimbatdoar destinul s\u personal, ci [i pe cel al Bi-sericii. A fost ales s\ fie apostolul neamurilor,nu numai al unei provincii, sau al unei cet\]i.

Educat [i cultivat `n duhul iudaismului, Sf.Pavel cuno[tea foarte bine teologia iudaic\. Dinlegea mozaic\, pe care o `n]elegea [i interpretacu facilitate, apostolul [tia c\ este imposibil s\te une[ti fiin]ial cu Dumnezeu. Nimeni, `n rea-litate, nu poate decât eflora (n.r. cunoa[te su-perficial) absolutul [i nu s\ se uneasc\ cu el,c\ci `n sânul divinit\]ii arde un foc ve[nic, caredistruge totul, foc mistuitor (Evrei 12, 29); `ntreCreator [i creatur\ este aceea[i pr\pastie ca `ntreabsolut [i relativ – nu se poate p\[i peste acestabis nici prin efort logic, nici prin efort exis-ten]ial. Doar Dumnezeu a putut s\ uneasc\ celedou\ realit\]i teandric. Hristos, la plinirea vre-mii, a a[ezat o punte peste aceast\ pr\pastie. Cucât omul se apropie de fiin]a lui Dumnezeu `n-trupat, cu atât `[i d\ seama de nimicnicia lui. Pa-vel Apostolul s-a ata[at a[a de mult de Hristos,pân\ ce [i-a abandonat Lui toat\ fiin]a sa. A pur-tat `n trupul [i sufletul s\u toate stigmatele luiHristos (cf. Galateni 6, 17) [i a[a s-a consumatde iubirea Lui, `ncât a m\rturisit: „Nu mai sunteu care tr\iesc, ci Hristos tr\ie[te `n mine [ivia]a mea de acum, `n trup, o tr\iesc `n credin]a`n Fiul lui Dumnezeu“ (Galateni 2, 20).

Orice experien]\ mistic\ `n afar\ de Hristos este adaos artificial

Dac\ ne putem uni cu Dumnezeu, o putemface doar `n Dumnezeu `ntrupat – Iisus Hristos– pentru c\ El apar]ine, prin `ntrupare, celordou\ lumi: realitatea lumii telurice (terestre) [ia celei transcendentale (cere[ti). Acest adev\r

este fundamentul experien]ei Sf. Pavel, precum[i al celor care au tr\it [i tr\iesc misterul luiHristos `n toate perioadele istoriei cre[tinismu-lui. Drumul c\tre Tat\l nu poate trece decât prinFiul: „Nimeni nu vine la Tat\l decât prin Fiul...Eu sunt u[a, zice Hristos, cine intr\ pe u[a a-ceasta se va mântui“ (Ioan 10, 9) .

Prin repetarea ne`ncetat\ a diferitelor rug\-ciuni, isiha[tii ajung la o experien]\ mistic\ `nalt\, extazul mistic. Ace[tia, dup\ unii autoride literatur\ teologic\ comparat\, pot fi asem\-na]i cu cei care realizeaz\ starea de lini[te `n re-ligiile asiatice, `ns\ nu exist\ nicio leg\tur\ `ntrestarea de lini[te isihast\ [i cea budist\, spre e-xemplu. ~n formula isihast\ se repet\ f\r\ `n-cetare numele lui Iisus Hristos, Cel ce S-a n\scut[i a tr\it pe p\mânt. Acest hristocentrism diferen-]iaz\ radical experien]a mistic\ realizat\ prinrug\ciunea isihast\ fa]\ de contemplarea yoghin\sau alte experien]e religioase. Pentru c\ `n expe-rien]a isihast\ nu e vorba numai de o concentrarea ra]iunii, de o medita]ie, fie chiar [i transcen-dental\, ci de o `ntâlnire personal\ cu Hristos,Care este mai presus de orice realitate a lumii.

~mi amintesc de experien]a unui p\rinte `m-bun\t\]it al Sih\striei, care, din când `n când,`ntorcea capul pentru c\ i se p\rea c\ din spate`i vorbe[te Hristos. Când se `ntorcea vedea unalt c\lug\r care se ruga. Apoi când revenea cufa]a `n pozi]ia ini]ial\ din nou se repeta aceea[iimagine. Experien]a este adev\rat\, dac\ negândim c\ drumul spre Hristos este prin cel\laltcare este `n comuniune mistic\ cu mine.

F\când compara]ie cu unii `n]elep]i ai lumii,`ntemeietori de religii, sau sisteme filosofice exis-ten]ialiste, Hristos n-a l\sat nimic scris. El doar avorbit, `ntrucât [tia c\ doar cuvântul, logosul,poate fi creator. „Eu sunt cu voi pân\ la sfâr[itulveacurilor.“ (Matei 28, 20); iar atunci când asim]it c\ p\r\se[te aceast\ lume coruptibil\ aspus: „Nu v\ voi l\sa orfani. Voi veni la voi...“(Ioan 14, 18). Deci El continu\ s\ fie cu noi. Ceamai profund\ experien]\ a cre[tinismului se con-struie[te pe prezen]a etern\ a lui Hristos, restulnu-i decât adaos artificial. Mai mult decât atât, `ncre[tinism exist\ [i teologia icoanei, care ne con-duce permanent cu gândul la prototip.

Cre[tinismul se ridic\ maipresus de toate religiile

Religiile lumii constituie o parte din culturauniversal\. Ele s-au n\scut din elanul spirituluiuman c\tre eternitate, c\tre valorile care nu pierodat\ cu civiliza]iile. ~ns\, `n cre[tinism, energianecreat\ vine de sus, din cer. De aceea, cumspunea un teolog contemporan (Alexandre Men),cre[tinismul nu este o religie printre celelalte, ci„criza tututor celorlalte religii.“ ~ntr-adev\r,cre[tinismul se ridic\ mai presus de toate religiile.Sf. Pavel a sesizat aceasta, spunând: „Omul nu se

`ndrepteaz\ prin faptele legii, ci numai princredin]a `n Iisus Hristos.“ (Galateni 2, 16)

Care este semnifica]ia acestor vorbeinspirate? De ce nu se poate `ndrepta omulprin `mplinirea legii, prin reguli sau riturireligioase? De ce nu sunt ele necesare?(Nu putem spune c\ nu sunt necesare.Legea Vechiului Testament a fost totu[i un„pedagog c\tre Hristos“ (Gal. 3, 24).Riturile care au `mpodobit-o au fost mij-loace ale culturii [i educa]iei. ~n religiilep\gâne, oamenii au creat ritualuri, câteo-dat\ `n urma unei viziuni, alteori `n urmaunei erori psihologice.)

Dar ce vor s\ spun\, deci, cuvintele„se va `ndrepta“, adic\ justifica, mân-tui..... „prin faptele legii“? Acest fapt sem-nific\ unirea vie]ii umane efemere, tem-porare, cu nemurirea [i cu Dumnezeu. Acomunica cu sau `n via]a lui Dumnezeu.Setea acestei comuniuni palpit\ `n noi, dareste ascuns\, latent\. Putem chiar s\ o re-ful\m `ntr-un ungher al fiin]ei. Pavel aposto-lul spune c\ Legea Vechiului Testament este„sfânt\ [i bun\“ (Rom. 7, 12), c\ci Dumnezeu adat-o prin inspira]ia Duhului Sfânt. Cu toate a-cestea, doar prin credin]a `n Hristos putem co-munica cu Dumnezeu (cf. Evrei, cap.11). Oareaceste cuvinte `nseamn\ a vedea doar realitateaexisten]ei pe p\mânt a unui om numit IisusHristos? Dar acest fapt nu-i credin]\, ci cunoa[-tere la nivel ra]ional, uman. Contemporanii luiIisus `[i aminteau despre El. Evangheliile aul\sat m\rturii autentice asupra istoricit\]ii luiIisus Hristos. Chiar [i istoricii de ast\zi nuneag\ existen]a lui Iisus. Propagandi[tii care au`ncercat [i `ncearc\ s\ escamoteze istoricitatealui Iisus, spunând c\ este un mit, sunt con-damna]i la scar\ universal\. Doar `n unele p\r]imai exist\ aceast\ sumbr\ concep]ie.

Hristologia nu-i simpl\ teorie

Dar ce `nseamn\ totu[i a crede `n Iisus Hris-tos? Ce e credin]a `n El? Oare a crede `nseamn\a adera la ideea c\ El a existat? Este suficientacest fapt? Nu, pentru c\ hristologia nu-i simpl\teorie, ipotez\, sistem adoptat. A crede `n IisusHristos e ceva mai mult. Pentru argumentaretrebuie mai `ntâi s\ ne servim de credin]a dinVechiul Testament. Credin]a s-a n\scut atuncicând Avraam a spus „Da“ lui Dumnezeu, [i aacceptat apelul S\u de a fi tat\ al multor nea-muri (genera]ii). ~n ebraic\, cuvântul credin]\vine de la no]iunea „emuna“, din care a derivat„omen“, care `nseamn\ „credincio[ie“, „fideli-tate“, iar no]iunea „credin]\“ este foarte aproa-pe de aceste dou\ no]iuni. Dumnezeu e fidelpromisiunii Sale, deci [i omul trebuie s\ fiecredincios lui Dumnezeu, `n ciuda p\c\to[eniei[i sl\biciunilor sale. Dar c\rui Dumnezeu? Cre-dincios unui Dumnezeu ascuns, ne[tiut, invizi-

bil, impenetrabil? Nu, ci unui Dumnezeu careSe manifest\ `n persoane, chemând la comuni-une [i comunicare. Hristos, prin Persoana Sa,ne descoper\ un alt aspect al lui Dumnezeu. Elnu pronun]\ aproape niciodat\ no]iunea de„Dumnezeu“. El ~l nume[te pe Dumnezeu„Tat\“. ~n timpul vie]ii terestre, Iisus utilizeaz\acest apelativ – Tat\ –, care este ceva apropiat,scump, suav. Hristos voie[te s\ ne descopere peDumnezeu ca pe un Tat\ ceresc, iar oamenii s\fie fra]i [i surori ai aceluia[i P\rinte – Tat\ iu-bitor [i bun.

Harul, energie necreat\ [i transfiguratoare

Deci, Dumnezeu e Tat\l nostru, al tuturor.De aici misterul Evangheliei care urm\re[te s\reveleze marea noutate adus\ de Iisus. ~ns\fiecare dintre noi [tie cât de sl\b\nog este [i câter\ut\]i sunt `nr\d\cinate `n inima lui. Ori, exist\o for]\ pe care Hristos ne-a l\sat-o pe p\mânt [icare ni se ofer\ plenar [i gratuit. Aceasta neajut\ s\ ne izb\vim din mrejele p\catului. Estevorba de harul Duhului Sfânt, energia necreat\[i dinamizant\ a lui Dumnezeu. Este darul pecare nu `l câ[tig\m prin eforturile proprii, ci nise ofer\ gratuit. Efortul nostru trebuie s\ fie`mpotriva p\catului, ca harul s\ vin\ `n modgratuit. De aici diferen]a mare, fundamental\,`ntre cre[tinism [i alte sisteme religioase, spreexemplu yoga, care afirm\ c\ omul este capabils\ ajung\ la Dumnezeu for]ând u[a voin]ei pro-prii. Cre[tinismul sun\ cu mult mai diferit:„Po]i, `ntr-adev\r, s\ ajungi la perfec]iune, `ns\niciodat\ nu po]i s\ atingi pe Dumnezeu, ceeace este El `n esen]\“. Dumnezeu se d\ruie[teatât cât voie[te [i cum voie[te. Putem fi chiardumnezei, dar `n dimensiunea harului care neeste dat. A[adar, harul dep\[e[te Legea, exerci-

]iul, concentrarea. Legea este primul sta-diu al unei religii, perioada copil\riei:„Tu nu po]i face - sau trebuie s\ faci -asta, sau asta...“, asemenea unui copilcare `nva]\ primele reguli ale existen]ei.E nevoie de regul\, dar pentru formareaini]ial\, de noviciat. ~ns\ harul vineapoi, dup\ `ndelungi eforturi interioare,realizându-se unirea cu Dumnezeu.Harul este o via]\ nou\. Acesta estecre[tinismul. Restul nu-i decât istorie,cadru, cultur\, sistem.

Cre[tinismul - umanitatea unit\ cu Dumnezeu

Esen]a credin]ei cre[tine este pu-nerea `n valoare a persoanei umane.Este victoria luminii asupra mor]ii, carese descoper\ lumii prin Noul Testament.Noul Testament este stejarul care s-adezvoltat dintr-o ghind\ nesemnifica-

tiv\. Noul Testament face s\ creasc\ istoriaca drojdia `n pâine, `ncât ~mp\r\]ia luiDumnezeu se manifest\ `n interiorul fiec\ruiom, st\pânit de har.

De aceea, atunci când cineva `mpline[te bi-nele, când iube[te, când contempl\ frumuse]ealucrurilor, când resimte plenitudinea vie]ii,~mp\r\]ia lui Dumnezeu a fost deja atins\. Eanu este `ntr-un viitor `ndep\rtat, nici `ntr-omedita]ie futurologic\. Ea exist\ aici [i acum.Hristos a spus c\ ~mp\r\]ia lui Dumnezeu vaveni, dar deja a venit! Judecata lui Dumnezeuva veni, dar deja a `nceput: „Acum este jude-cata lumii acesteia“. „Acum“, adic\ din mo-mentul `n care s-a proclamat Evanghelia `nlume. Hristos a mai zis: „Iar aceasta este jude-cata, c\ Lumina a venit `n lume [i oamenii auiubit `ntunericul mai mult decât Lumina, c\cifaptele lor sunt rele“ (Ioan 3, 19). Aceast\ jude-cat\, deci, a `nceput `n timpul predicii de peMunte, `n Galileea, Ierusalim, pe Golgota. Acontinuat, apoi, `n Imperiul Roman, Europa,Asia, America, `n tot p\mântul unde s-a propo-v\duit Evanghelia lui Hristos. Judecata va con-tinua permanent, atâta vreme cât istoria uma-nit\]ii continu\.

~n concluzie, dac\ ne punem `nc\ `ntrebarea`n ce const\ esen]a cre[tinismului, trebuie s\r\spundem: Cre[tinismul este umanitatea unit\cu Dumnezeu. Este uniunea spiritului uman,bornat [i limitat de timp, cu spiritul divin in-finit. Este sfin]enia trupului, c\ci din momentul`n care Fiul Omului {i-a asumat bucuriile,suferin]ele, iubirea [i efortul nostru, putem ac-cede la unele atribute ale Sale.

Cre[tinismul este sfin]enia universului, vic-toria asupra r\ului [i asupra mor]ii. Aceast\ vic-torie a `nceput de la Na[terea Domnului, se con-tinu\ prin ~nviere [i sfâr[e[te `n infinit.

HHrriissttooss vvooiiee[[ttee ss\\ nnee ddeessccooppeerree ppee DDuummnneezzeeuu ccaappee uunn TTaatt\\ cceerreesscc,, iiaarr ooaammeenniiii ss\\ ffiiee ffrraa]]ii [[ii ssuurroorrii

aaii aacceelluuiiaa[[ii PP\\rriinnttee - TTaatt\\ iiuubbiittoorr [[ii bbuunn..


8 iulie-august 2008

Prin prezentarea unor manuscrise cuprinzândopera Sfin]ilor Capadocieni tradus\ `n limba româ-n\, edi]ii tip\rite ale operei lor `n limba român\,contribu]ii ale teologilor ortodoc[i români lastudierea vie]ii [i operei acestora etc. se urm\re[tesublinierea prezen]ei Sfântului Vasile cel Mare,Arhiepiscopul Cezareei Capadociei [i a celorlal]i `ncon[tiin]a Bisericii Ortodoxe Române. Un momentimportant al manifest\rilor `l va constitui publi-carea operei integrale a Sfântului Vasile cel Mare ̀ ncadrul noii serii a Colec]iei P\rin]i [i Scriitori bise-rice[ti (PSB), precum [i a unei serii de studii, arti-cole [i texte liturgice privitoare la Sfin]ii Ca-padocieni, dup\ cum informeaz\ printr-un comuni-cat Biroul de pres\ al Patriarhiei Rom=ne.

Sfin]ii Capadocieni `n con[tiin]aBisericii Ortodoxe Române

~n ultima parte a anului 2009, va avea loc [e-din]a solemn\ a Sfântului Sinod consacrat\ anuluicomemorativ-omagial al Sfântului Vasile celMare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379)[i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni [i va fi organi-zat\ o expozi]ie tematic\ (icoane [i c\r]i) la PalatulPatriarhiei din Bucure[ti.

Manifest\rile anului comemorativ-omagial alSfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul CezareeiCapadociei († 379) [i al celorlal]i Sfin]i Capadoci-eni vor fi mediatizate pe larg de c\tre Centrul de

2009, anul Sfântului Vasile [i al Sfin]ilor Capadocieni

La ini]iativa Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, `n [edin]a delucru din 29 octombrie 2008, Sfântul Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne a proclamat anul 2009 ca an comemorativ-omagial alSfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379 - de la a c\rui trecere la cele ve[nice se `mplinesc 1 630 deani) [i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni `n Patriarhia Român\.

Programul manifest\rilor - elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod[i care se va desf\[ura atât la nivelul Patriarhiei Române, cât [i alEparhiilor din ]ar\ [i str\in\tate - cuprinde conferin]e teologice [ipastoral-misionare, simpozioane [tiin]ifice, seri duhovnice[ti,proiecte editoriale, pelerinaje `n provincia Capadocia (Turcia) etc.Scopul manifest\rilor este de a eviden]ia contribu]ia SfântuluiVasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei [i a celorlal]iSfin]i Capadocieni la definirea [i ap\rarea `nv\]\turii de credin]\,la dezvoltarea tâlcuirii Sfintei Scripturi, la `mbog\]irea tezauruluiliturgic [i canonic, aportul la dezvoltarea vie]ii monahale, caexemplu pentru lucrarea pastoral-misionar\ [i social-filantropic\actual\ a Bisericii OrtodoxeRomâne.

DDOOSSAARRAnul Sfin]ilor Capadocieni

~~nn uullttiimmaa ppaarrttee aa aannuulluuii 22000099,, vvaa aavveeaa lloocc [[eeddiinn]]aa ssoolleemmnn\\ aa SSffâânnttuulluuii SSiinnoodd ccoonnssaaccrraatt\\

aannuulluuii ccoommeemmoorraattiivv-oommaaggiiaall aall SSffâânnttuulluuii VVaassiillee cceell MMaarree [[ii aall cceelloorrllaall]]ii SSffiinn]]ii CCaappaaddoocciieennii..

Fragment dinLucrarea Sf. Vasile

cel Mare, „Omilii la Haexaemeron“

anul II (IX) nr. 1-2 9

Pres\ Basilica al Patriarhiei Române(Radio Trinitas, Televiziunea Trinitas,publica]iile Lumina, Agen]ia de [tiriBasilica, Biroul de Pres\), mass-mediabisericeasc\ eparhial\ [i presa laic\.

Site-ul Patriarhiei Române va avea`n 2009 o pagin\ special\ intitulat\ „A-nul comemorativ-omagial al SfântuluiVasile cel Mare, arhiepiscopul CezareeiCapadociei († 379) [i al celorlal]i Sfin]i

Capadocieni“, care va prezenta progra-mul [i prezent\rile ac]iunilor ce se vorrealiza, precum [i imagini cu reprezen-t\ri ale Sfin]ilor Capadocieni `n pictura,miniatura [i manuscrisele române[ti.

1. ~n prima parte a anului 2009 (ianuarie-iunie) se va trata despreSfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) [iceilal]i Sfin]i Capadocieni `n con[tiin]a Bisericii Universale [i aBisericii Ortodoxe (via]a sfânt\, contribu]ia lor la cristalizarea [i ap\-rarea `nv\]\turii de credin]\, la dezvoltarea exegezei Sfintei Scripturi,la `mbog\]irea tezaurului liturgic [i canonic, aportul la dezvoltareavie]ii monahale etc.). Se va eviden]ia opera Sfin]ilor Capadocieni, `nspecial a Sf. Vasile cel Mare, ca izvor [i exemplu pentru lucrarea ac-tual\ social\ [i caritativ-filantropic\ a Bisericii Ortodoxe Române;

2. ~n partea a doua a anului 2009 (iulie-noiembrie) se va subliniaprezen]a Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei(† 379) [i a celorlal]i Sfin]i Capadocieni `n con[tiin]a Bisericii Orto-doxe Române (manuscrise cuprinzând opera lor tradus\ `n limbaromân\, edi]ii tip\rite a operei lor `n limba român\, contribu]ii aleteologilor ortodoc[i români la studierea vie]ii [i operei acestora etc.);

Integrala operei Sfântului Vasile cel Mare3. Se va publica un album cu Sfântul Vasile cel Mare, arhiepiscopul

Cezareei Capadociei, `n diferite reprezent\ri (pictur\ bisericeasc\, icono-grafie, miniaturi, manuscrise, mozaicuri, vitralii) din toat\ România;

4. Se va publica un album cu Sfântul Grigorie de Nazianz [i al]iSfin]i Capadocieni `n diferite reprezent\ri (pictur\ bisericeasc\, icono-grafie, miniaturi, manuscrise, mozaicuri, vitralii) din toat\ România;

5. Se va publica prioritar integrala operei Sfântului Vasile cel Mare[i, `n m\sura `n care va fi preg\tit\ pentru tipar, [i parte din operaSfântului Grigorie de Nazianz, conform proiectului stabilit ini]iat `ncadrul noii serii a colec]iei P\rin]i [i scriitori biserice[ti, prin reedi-tarea operei deja publicate [i traducerea integral\ a celorlalte texte aleacestor doi Sfin]i Capadocieni;

6. Se vor organiza pelerinaje `n Cezareea Capadociei, `n care scopse va `ntocmi coresponden]a oficial\ c\tre Sanctitatea Sa BartolomeuArhiepiscop al Constantinopolului [i Patriarh Ecumenic pentru a fianun]at din timp.

Mediatizare prin mijloace specifice7. Pe toat\ durata anului 2009, la postul de Radio TRINITAS [i la

Televiziunea TRINITAS TV, precum [i la posturile de radio biserice[ti lo-cale se vor realiza emisiuni care vor pune `n lumin\ aspectele redate la

punctele 1-5, cu contribu]ia teologilor speciali[ti `n istorie bi-sericeasc\, patrologie, liturgic\, drept canonic, spiritualitate ortodox\,istoria artei [i picturii. ~n acest scop, redactorii postului de RadioTRINITAS [i postului de Televiziune TRINITAS TV se vor deplasa la cen-trele eparhiale, la bibliotecile institu]iilor de `nv\]\mânt sau m\-n\stire[ti care de]in manuscrise, miniaturi [i tip\rituri rare din opereleSfin]ilor Capadocieni, precum [i la centre sociale [i filantropice, undevor realiza emisiuni tematice speciale;

8. Contribu]iile scrise men]ionate la punctele 1 [i 2 vor fi reflectateprioritar `n ZIARUL LUMINA, precum [i `n revistele [i publica]iile bi-serice[ti centrale, mitropolitane [i eparhiale;

9. Pe site-ul Patriarhiei Române, care va avea `n 2009 o pagin\special\ intitulat\ „Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile celMare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) [i al celorlal]i Sfin]iCapadocieni“, se va reda programul mare, dar [i prezent\ri imediateale ac]iunilor ce se vor realiza, precum [i imagini cu reprezent\ri aleSfin]ilor Capadocieni `n pictura, miniatura [i manscrisele române[ti;

Expozi]ii, lans\ri de carte [i conferin]e tematice10. ~n ultimul trimestru al anului 2009, la Palatul Patriarhiei se va

organiza o expozi]ie tematic\ `n cadrul c\reia vor fi prezentate ma-nuscrise, miniaturi [i texte tip\rite din opera Sfin]ilor Capadocieni.

11. ~n cursul anului 2009, `n func]ie de data ie[irii de sub tipar, sevor organiza la Patriarhia Român\ lans\rile de carte men]ionate lapunctele 3-5, iar `n eparhii, ale unor proiecte editoriale locale dedicateacestui eveniment;

12. Ca parte a programului-cadru na]ional bisericesc, aprob\ ca launa din Conferin]ele pastoral-misionare semestriale din anul 2009 s\se prezinte tema „Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile celMare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) [i al celorlal]i Sfin]iCapadocieni“;

13. ~n ultimul trimestru al anului 2009 se va organiza o [edin]\solemn\ a Sfântului Sinod dedicat\ evalu\rii modului `n care s-audesf\[urat `n eparhiile Patriarhiei Române manifest\rile din cadrul„Anului comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepis-copul Cezareei Capadociei († 379) [i al celorlal]i Sfin]i Capadocieni“.

Conferin]e, expozi]ii [i pelerinaje `ntru omagierea Sfin]ilor Capadocieni

V\ prezent\m `n continuare Programul-cadru na]ional bisericescprivind modul de desf\[urare `n cuprinsul Patriarhiei Române a

manifest\rilor din cadrul Anului comemorativ-omagial al SfântuluiVasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei († 379) [i celorlal]i

Sfin]i Capadocieni Fragment din hot\rârea Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române privind proclamarea de c\tre Patriarhia Român\ a anului 2009 ca „Anul

comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare († 379) [i al celorlal]i sfin]i capadocieni“

AAnnuull aacceessttaa ssee vvaa ppuubblliiccaa pprriioorriittaarr iinntteeggrraallaa ooppeerreeii SSffâânnttuulluuii VVaassiillee cceell MMaarree [[ii,, `̀nn mm\\ssuurraa

`̀nn ccaarree vvaa ffii pprreegg\\ttiitt\\ ppeennttrruu ttiippaarr,, [[ii ppaarrttee ddiinn ooppeerraa SSffâânnttuulluuii GGrriiggoorriiee ddee NNaazziiaannzz..

S fântul Grigorie Teologul este simbolulsfin]eniei teologice, Sfântul Vasile celMare este simbolul energiei [i al ac]iunii

puse ̀ n slujba oamenilor, iar Sfântul Ioan Gur\ deAur simbol al râvnei apostolice prin cuvânt [iprin fapt\, pentru ̀ ndreptarea vie]ii credincio[ilor,dup\ `nv\]\tura Domnului nostru Iisus Hristos.Mai concis spus, unul ar reprezenta mintea caregânde[te, altul gura care propov\duie[te [i al trei-lea mâna care lucreaz\, de[i fiecare au avut minte[i gur\ [i mâna care lucrau `ntr-o des\vâr[it\ ar-monie [i unitate. Fiecare dintre ei era deopotriv\ne`ntrecut p\stor sufletesc, mare dasc\l al lumiicre[tine, propov\duitor al dreptei credin]e.

Datorit\ culturii filosofice pe care o st\-pâneau ca nimeni al]ii, n-au adaptat teologia lafilosofie, ci au adaptat filosofia la Revela]ia di-vin\ [i au transformat `nv\]\tura cre[tin\ despreSfânta Treime din teorie `n via]\ [i din spe-cula]ie `n doxologie. Ca o m\rturie `n acest sensst\ cuvântul Sfântului Grigorie de Nazianz:„Din ziua `n care am renun]at la cele lume[ti, cas\-mi consacru sufletul contempl\rii cere[ti,prea luminoase, când `n]elepciunea suprem\ m-a `ndep\rtat de cele trec\toare, din acea zi o-chii mei au fost orbi]i de lumina Treimii a c\reistr\lucire dep\[e[te tot ce poate concepe minteaomului, iar de pe `n\l]imea tronului slavei Sale,Treimea revars\ peste to]i [i peste toate razeleSale de lumin\ negr\it\ comun\ celor Trei. A-cesta este izvorul a toate câte exist\ aici jos, se-parate prin timp de cele de sus. Din ziua aceeaam murit fa]\ de lume [i lumea a murit fa]\ demine [i a[tept s\ fiu acolo unde este Treimeamea `n toat\ str\lucirea splendorii Sale“.

De-a lungul `ntregului secol al IV-lea, P\-rin]ii au luptat ne`ncetat `mpotriva ereziilor,respingându-le atât prin scris, c=t [i prinpredic\. ~n principiile patristice din aceast\ pe-rioad\ este definit\ `ntreaga atitudine a BisericiiR\s\ritului fa]\ de eretici.

Inamicii ereziilorSfântul Vasile al Cezareii s-a ar\tat a fi un

inamic al tuturor ereziilor. Cel mai vechi tratatdogmatic al s\u este „Adversus Eunomium“, `ntrei c\r]i pe care le-a redactat `ntre anii 363-365[i care respinge mica „Apologie“ publicat\ `n361 de c\tre Eunomiu. Tratatul s\u „DespreSfântul Duh“ scris c\tre 375 respinge atât arian-ismul, cât [i sabelianismul. Calificativele apli-cate ereticilor ne-au amintit deja numele maimultor eretici, ca Arie [i Sabelie, c\rora episco-pul Cezareii le-a criticat `n nenum\rate rândurierorile. Mai pu]in frecvent ì citeaz\ pe discipoliicelui dintâi: Aetius, diacon din Antiohia [i Euno-miu, episcop al Cizicului. El ne informeaz\, deasemenea, despre `nv\]\turile lui Marcel alAncyrei [i ale lui Apolinarie, mai pe scurt despreerorile catarilor, adic\ ale nova]ienilor, despresectele encratite, destul de r\spândite `n regiu-nile limitrofe Imperiului: apotacti]ii, hidroparas-ta]ii si sacoforii; marcioni]ii, pepuzienii [i valen-tinienii. Pe maniheeni ì cunoa[te doar din c\r]i.Milenarismul, al c\rui principal nucleu a fost `nAsia Mica, nu pare a-i fi trezit `ngrijorarea Sf.Vasile, decât `n m\sura `n care `nv\]\tura erasus]inut\ de Apolinarie. Numele pnevmatoma-hilor nu apare decât rar `n coresponden]a sa [i eldepune toate eforturile pentru a-i respinge [icontracara. Aceast\ denumire, care se vaschimba pu]in mai târziu `n cea de macedonieni,apare `n coresponden]a sa pentru prima oar\.

Sfântul Grigorie de Nazianz, prin cele„Cinci Cuvânt\ri Teologice“ rostite laConstantinopol `n vara anului 380, ap\r\ `nv\-]\tura Bisericii de eunomieni [i macedonieni,`ndeosebi `n a patra cuvântare, care respingeobiec]iile arienilor despre dumnezeirea Fiului[i `n cea de-a cincea, care ap\r\ dumnezeireaSfântului Duh `mpotriva mecedonienilor. ~ntrei „Scrisori teologice“ (101, 102, 202) el res-pinge [i `nv\]\tura apolinarist\.

Premis\ de nezdruncinat: IisusHristos este Dumnezeu

Sfântul Ioan Hrisostom se adreseaz\ `n spe-cial anomeilor, c\ci scopul s\u era „de a doborùn arbore s\lbatic [i necultivat“, adic\ ereziaanomeilor, dup\ cum afirma `n tratatul „Despreincomprehensibilitatea lui Dumnezeu“. Primaserie cuprinde cinci predici scrise `n Antiohia `njur de 386-387. Cea de-a doua serie de predicia fost sus]inut\ la Constantinopol `n 397.

~n ceea ce prive[te pe Sfântul Ioan Gura deAur, predicatorul r\mas f\r\ egal `n `ntreaga is-torie a cre[tinismului, el nu a f\cut din temeledogmatice subiecte speciale nici pentru Omilii,nici pentru celelalte lucr\ri ale sale, de[iaproape c\ nu este latur\ a `nv\]\turii decredin]\ pe care acest mare dasc\l al cre[ti-n\t\]ii s\ nu o fi atins.

Sfântul Ioan Gura de Aur ne argumenteaz\`n „Bog\]iile Oratorice“ despre dumnezeirea luiIisus Hristos. ~nainte de orice lucru trebuie s\[tim cu o siguran]\ de nezdruncinat c\ IisusHristos este Dumnezeu. A[a ne-a precizat eldovezile dumnezeirii Mântuitorului. Dumneze-irea vine `ntru totul de la Persoana Sa, atât declar, `ncât f\r\ no]iunile despre dumnezeirea Satotul devine de neexplicat `n El [i c\ noi trebuies\-L primim ca Dumnezeu. Atât a lucrat [i lu-creaz\ El `nc\ `n lume, `ncât El o umple cuac]iunea Prea Sfintei Treimi: „Tat\l Meu pân\acum lucreaz\ [i Eu lucrez“ (Ioan 15, 17).

Dumnezeu se arat\ `n Iisus Hristos prin treisemne care marcheaz\ dumnezeirea. PentruDumnezeu `ntunericul viitorului nu exist\;Dumnezeu cite[te `n viitor ca [i `n trecut [i `nprezent. Pentru Dumnezeu legile naturii suntcople[ite de maiestatea Lui; universul I se re-cunoa[te ca vasalul S\u [i for]ele naturale, care-ipun omului bariere de netrecut, nu au pentru

Opera dogmatic\ a Sfin]ilor Trei IerarhiMai presus de orice, Sfin]ii Trei Ierarhi au fost personalit\]iharismatice. ~nzestra]i cu harisma cunoa[terii de Dumnezeu,ierarhi cu o vast\ cultur\ cre[tin\ [i experien]\ pastoral\,asce]i [i filosofi, Sfin]ii Trei Ierarhi au elaborat o teologieprofund autentic\ pentru c\ au avut la baza ei cunoa[tereaspiritual\ [i experien]a personal\ a adev\rului dumnezeiesc.Pentru Sfin]ii P\rin]i, un teolog care ar spune c\ aceacunoa[tere direct\ [i personal\ a lui Dumnezeu esteimposibil\, nu se poate numi teolog, pentru c\ teologie, `naccep]ia Sfin]ilor Trei Ierarhi, `nseamn\ [i teologhisire,cunoa[terea [i tr\irea adev\rului dumnezeiesc.

de pr. prof. dr. Constantin LEONTESfin]ii Trei Ierarhi, Sfin]i Capadocieni

pe care ì comemor\m `n anul 2009


FFiieeccaarree ddiinnttrree SSffiinn]]iiii TTrreeii IIeerraarrhhii eerraa ddeeooppoottrriivv\\nnee`̀nnttrreeccuutt pp\\ssttoorr ssuufflleetteesscc,, mmaarree ddaasscc\\ll aall lluummiiii

ccrree[[ttiinnee,, pprrooppoovv\\dduuiittoorr aall ddrreepptteeii ccrreeddiinn]]ee..



Dumnezeu nici o rezisten]\. Pentru Dumnezeust\pânirea nu cunoa[te nici o limit\: Dumnezeu`mp\r\]e[te acolo unde vrea El s\ `mp\r\]easc\,f\r\ ca nici o voin]\, nici inteligen]\, nici inim\s\-i poat\ opune vreo rezisten]\. Cele trei semnesunt: profe]ia, minunea, st\pânirea.

Dumnezeu este Unul. Nu este [i nu poate fidecât un singur Dumnezeu. Cum se vor con-cepe doi infini]i? Dac\ Dumnezeu este Unul,natura divin\ este una [i nu poate fi decât una,aceast\ unitate de natur\ nu exclude pluralitateaPersoanelor. Nu exist\ decât un singurDumnezeu. Pot s\ fie `n Dumnezeu mai multepersoane distincte existând `n unitatea denatur\ un Dumnezeu.

Sfin]ii Trei Ierarhi secompleteaz\ `n mod armonios

~n via]a [i opera lor, Sfin]ii Trei Ierarhi aumulte puncte comune [i cu al]i mari p\rin]i siscriitori ai Bisericii. Totu[i, Sfin]ii Trei Ierarhiau câteva `nsu[iri caracteristice prin care ei secompleteaz\, formând o unitate care-i reco-mand\ `ntotdeauna `mpreun\. De altfel, tâlculmai adânc al ar\t\rii divine pe care a avut-o `nanul 1081 mitropolitul Ioan al Evhaitelor, `nurma c\reia s-a generalizat s\rb\torirea `m-preun\ a Sfin]ilor Trei Ierarhi la 30 ianuarie, nueste numai acela de a se pune cap\t disputelor`n leg\tur\ cu `ntâietatea pe care ar fi meritat-ounul sau altul dintre cei Trei Sfin]i Ierarhi, cimai ales rezultatul unui proces `ndelungat deaprofundare a operei lor, prin care Biserica aajuns la con[tiin]a c\ Sfin]ii Trei Ierarhi secompleteaz\ `n mod armonios, fiecare dintre eidefinindu-se abia prin raportarea sa la ceilal]idoi sau la unul dintre ei.

~n acest sens, dac\ Sfântul Ioan Gura de Aura predicat pe `n]elesul tuturor adev\rata credin]\,dac\ Sfântul Grigorie Teologul a sintetizatdogma [i a f\cut `n]eleas\ Revela]ia luiDumnezeu, adev\ruri de credin]\ care dep\[esccugetarea [i cople[esc mintea, Sfântul Vasile celMare cerceteaz\ [i explic\ etapele crea]iei,f\când cunoscut\ opera [i bun\tatea lui Dumne-zeu `n om. Apoi, dup\ cum am afirmat mai sus,`n timpul vie]ii lor s-a formulat dogma SfinteiTreimi, la care to]i cei trei ierarhi au contribuit `negal\ m\sur\ atât pentru explicarea [i `n]elegereaei de c\tre credincio[i, cât, mai ales, prin lupta pecare au dus-o cu cei care doreau cu tot dinadin-sul s\ impun\ o credin]\ str\in\ Revela]iei dum-nezeie[ti [i Tradi]iei apostolice. ~n lupta cu ma-rile erezii ale vremii lor, cu arianismul, sabelia-nismul, cu pnevmatomahii (adic\ cu cei caresus]ineau nedumnezeirea Duhului Sfânt), cei treip\rin]i de seam\ ai teologiei cre[tine au reu[it s\dep\[esc\ caracterul substan]ial al gândiriieleniste, fie c\ era vorba de aristotelism, fie deplatonism, pe care le cuno[teau ca nimeni al]ii [iau f\urit pentru prima dat\ `n istoria culturii u-mane conceptul de Persoan\, pe care l-au a[ezatla temelia `nv\]\turii lor despre Sfânta Treime.

Predicile dogmatice ale Sf=ntului Vasile

De fapt, `nv\]\tura despre Sfânta Treime afost punctul principal `mpotriva c\ruia s-au ridi-cat cu `nver[unare toate ereziile primelor secolecre[tine, ai c\ror corifei, hr\ni]i la [colilefilosofice ale timpului [i `ncrezu]i `ntr-o logic\liniar\, simplist\, nu recuno[teau decât unitatealui Dumnezeu, nev\zând cum s-ar `mp\ca ea cuTrinitatea Persoanelor sau cu via]a interper-sonal\. ~n acest context g\sim marea str\danie aSfântului Vasile cel Mare, care dorea s\ evi-den]ieze cu ajutorul gândirii `nv\]\tura revelat\,c\ Dumnezeu este Unul [i `n acela[i timp `ntreit`n Persoane: c\ nici unitatea nu este contrar\vie]ii tripersonale [i nici Treimea Persoanelor nueste contrar\ unit\]ii Lui.

Prin predicile dogmatice, Sf=ntul Vasileurm\re[te s\ precizeze, prin formul\ri adecvate,pozi]ia Bisericii fa]\ de interpret\rile doctrinareeronate, puse `n circula]ie de diferite erezii.Totodat\, el urm\re[te s\-[i instruiasc\ ascult\-torii `n a[a chip ca ei s\ poat\ rezista cu succesasaltului prozelitist al curentelor adverse.

Astfel, `n predica „Despre credin]\“, marelecapadocian arat\ c\ cerin]a de a ne `n\l]a gân-dul la Dumnezeu [i a-L prosl\vi e constitutiv\fiin]elor ra]ionale. A `ncerca `ns\ s\ descriem fiin]a lui Dumnezeu e temerar, pe deo parte pentru c\ p\trunderea noastr\ r\mâne cumult `n urma m\re]iei lui Dumnezeu, iar pe dealta pentru c\ prin cuvinte nu ne exprim\mdecât incomplet gândurile. Cum `ns\ propov\-duirea lui Dumnezeu nu se poate face f\r\ s\ sevorbeasc\ despre El, ilustrul cuvânt\tor arat\ c\va face aceasta dup\ puteri.

Cel ce vrea s\ cuvânteze despre Dumnezeu,zice Sfântul Vasile, va trebui mai `ntâi s\s\vâr[easc\ un act de desm\rginire, de trans-cendere a tot ce e creat. E singura cale care tepoate pune `n condi]ia de a contempla pe Celnesupus schimb\rii, lipsit de afecte, simplu,necompus, indivizibil, `n lumin\ str\lucitoare,bun\tate, frumuse]e singular\, Fiin]a care mi[c\puternic sufletul, dar nu poate fi descris\ princuvinte.

Treime [i unitateDumnezeu este tripersonal: Tat\l – `nce-

putul tuturor lucrurilor, cauza a tot ce exist\,r\d\cin\ a tot ce e viu; Fiul – Unul – N\scut dinTat\l, Fiul care e Cuvântul cel viu, Dumnezeu[i la Dumnezeu, nu ad\ugat, ci din veci,Creator, nu creatur\, Care face, nu e f\cut, fiindtot ce e [i Tat\l. E chipul Tat\lui [i ca atare aretot ce are prototipul, Fiul are maiestateaDivinit\]ii Tat\lui `n temeiul identit\]ii defiin]\. ~ntruparea nu-I mic[oreaz\ Divinitatea.Duhul Sfânt [i El este Unul [i `mp\rt\[indu-Secreaturilor, nu se mic[oreaz\ cu nimic. Duhullumineaz\ pe to]i spre cunoa[terea lui Dum-nezeu, inspir\ pe profe]i, `n]elep]e[te pe legiui-tori, consacr\ pe preo]i, des\vâr[e[te pe ceidrep]i, `nt\re[te pe conduc\tori, face vrednici

de cinstire pe cei cump\ta]i, e izvor al darurilorvindec\rii, `nvie mor]ii, elibereaz\ pe cei`nc\tu[a]i, face din str\ini fii adoptivi. Duhul e`n cer, umple p\mântul, e pretutindeni [i nu elimitat de nimic. Locuie[te `ntreg `n fiecare [i e`ntreg la Dumnezeu. El d\ruie[te harurile nu caun slujitor, ci din propria Lui putere.

Respingând teza pnevmatomahilor, ex-punerea Sfântului Vasile arat\ limpede `nv\-]\tura ortodox\ despre Sf=ntul Duh, `nv\]\tur\

Sfântul Grigorie Teologul este simbolul sfin]eniei teologice

SSffiinn]]iiii TTrreeii IIeerraarrhhii aauu ccââtteevvaa `̀nnssuu[[iirrii ccaarraacctteerriissttiiccee pprriinn ccaarree eeii ssee ccoommpplleetteeaazz\\,,

ffoorrmmâânndd oo uunniittaattee ccaarree-ii rreeccoommaanndd\\ `̀nnttoottddeeaauunnaa `̀mmpprreeuunn\\..

care avea s\ fie cuprins\ `n cunoscutaformul\ fixat\ la al doilea SinodEcumenic.

Dumnezeu este de-a pururiPoemele dogmatice ale Sfântului

Grigorie Teologul, `n special cele despreSfânta Treime, despre existen]ele ra]io-nale [i despre lume, sunt un rezumat dincele Cinci cuvânt\ri teologice [i din Cu-vânt\rile sale la praznicile `mp\r\te[ti.

Dumnezeu a fost, este [i va fi de-apururi sau, mai bine zis, este de-a pururi,deoarece verbele a fost [i va fi suntsec]iuni ale timpului nostru omenesc [iale firii mereu cuget\toare, pe când ex-presia este de-a pururi afirm\ o numirepe care El `nsu[i {i-o d\, când vorbe[te cuMoise pe muntele Sinai (Ie[ire 3, 14).„Deoarece El cuprinde `n Sine totul, Eleste existen]a cea f\r\ de `nceput [i f\r\de sfâr[it, este ca un ocean de fiin]\ nes-fâr[it [i nem\rginit, lucru care dep\[e[teorice cugetare cu privire la timp [i lanatur\, `ntrez\rit de minte doar, dar [i aicicu totul nedeslu[it [i s\r\c\cios [i nu dincele din El, ci din cele din jurul Lui carede-abia c\ se `ns\ileaz\ din altceva decâtdin El, pentru o oarecare lic\rire deadev\r, care scap\ mai `nainte de a fi se-sizat\ de minte [i care fuge pân\ s\ fie`n]eleas\, a[a de puternic ce nu str\ful-gereaz\ mintea – bine`n]els atunci c=ndne este curat\ – a[a cum ne orbe[te de lu-min\ [i vederea o sc\pare de fulger, iutetrec\toare [i aceasta, socotesc eu, ca princeea ce se `n]elege s\ ne atrag\ la Sine,deoarece tot ce este cu des\vâr[irene`n]eles [i de ne`nsu[it este de nen\-d\jduit [i de nedobândit [i ca, prin ceeace nu se `n]elege din El, s\ uimeasc\ [iprin uimire s\ fie mai dorit [i, odat\ dorit,s\ cur\]e [i, dup\ ce a cur\]it, s\ `ndum-nezeiasc\ [i, odat\ ajun[i a[a, s\ se `ntre]in\ cucei de un neam cu el, Dumnezeu unindu-se cudumnezei, [i cunoscându-se de ei. {i aceastapoate `n m\sura `n care cunoa[te El acum pe ceicunoscu]i. Dumnezeirea, este deci, nem\rginit\,[i anevoie de intuit cu mintea [i din fiin]a Ei sin-gurul lucru acesta `l `n]elegem, anume nem\rgi-nirea, chiar dac\ cineva ar cugeta c\ natur\simpl\ fiind Ea este sau anevoie de `n]eles sau cutotul de ne`n]eles, dar aceasta vom cerceta-odeoarece, f\r\ `ndoial\, nu simplitatea ~i estenatura, cum de altfel nici la cele alc\tuite nu leeste natur\ pur [i simplu alc\tuirea.“

De fapt, exist\ [i `ntre noi o continuitate denatur\. Sfin]ii P\rin]i nu o vedeau deplin, deoa-rece con[tiin]a naturii [i reflexiunea spiritual\mai pu]in avansat\ de atunci nu le d\deau posibi-litatea s\ observe. Dar, `n compara]ie cu unitateafiin]ei lui Dumnezeu, unitatea naturii noastre estemult redus\. Noi suntem nu numai compu[i, ci [icontrari nou\ `n[ine [i unii altora, ner\mânând `nnicio zi `n mod curat aceia[i, cu atât mai pu]in,

toat\ via]a. Dar [i c\dem cu sufletele [i cutrupurile pe c=nd Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt, nu serup din continuitatea reciproc\.

Aspira]ia c\tre asem\narea cu Dumnezeu

Chipul tinde spre asem\narea cu Dumnezeusau spre `ndumnezeire. Unirea aceasta maxim\cu Dumnezeu, imprimarea omului de plin\tatealui Dumnezeu, f\r\ contopirea cu El, este `ndum-nezeirea omului. ~n vederea ei e dat chipul luiDumnezeu `n om, ca aspira]ie a acestuia spremodelul s\u absolut. {i `n ea `[i afl\ chipul `m-plinirea sa, ca asem\nare maximal\ cu Dum-nezeu. ~n chip e implicat\, ca o porunc\ dum-nezeiasc\, tensiunea omului spre `ndumnezeire.Omul este o creatur\, care a primit porunca s\devin\ dumnezeu spune Sfântul Grigorie deNazians, `mpreun\ cu Sfântul Vasile cel Mare.Chipul implic\ destina]ia omului spre `ndum-nezeire, setea de infinitate, ca rela]ie bilateral\.

Iat\ care sunt roadele`n]elegerii credin]ei celei adev\-rate `n Dumnezeu unic, `n fiin]\,dar `ntreit `n Persoane – `mp\rt\[i-rea de iubirea lui Dumnezeu, maipresus de fire [i intrarea `n comu-niunea Persoanelor dumnezeie[ti.Dup\ concep]ia Sfin]ilor TreiIerarhi, omul este cea mai aleas\f\ptur\. El este creat dup\ Chipullui Dumnezeu [i pentru mântuirealui a venit `n lume Iisus Unul-N\scut, Fiul lui Dumnezeu.Con[tien]i de valoarea omului [ide dragostea lui Dumnezeu pentruoameni, Sfin]ii Trei Ierarhi au pus`n slujba omului tot ce au avutmai bun: [tiin]a lor, via]a [i`ntreaga activitate.

Au a[ezat teologia `n slujba vie]ii

Unind o cultur\ vast\, enciclo-pedic\, cu o adânc\ evlavie [i`mplinind via]a contemplativ\ cucea activ\, `n duh, de munc\ ne`n-cetat\, de jertfelnicie pân\ la moar-te, ei stau de veghe [i azi ca modelevii, nepieritoare, `nchinate Bisericii[i omului, cu durerile [i bucuriilelor, cu c\derile [i `n\l]\rile lor [iEvangheliei lui Hristos cel r\stignit,dar `nviat [i `n\l]at `n slav\.

Prin cuvântul, prin scrisul [ipilda vie]ii lor, Sfin]ii Trei Ierarhisunt modele de slujire [i d\ruire,pentru binele oamenilor. ~n acestcontext, s\ lu\m aminte la SfântulIoan Gur\ de Aur, care vedea `nfiecare om, pe Hristos ~ntrupat.

Marele lor merit este acela c\`ndreptând cugetarea teologic\

spre Dumnezeu cel transcendent, nev\zut,necuprins, L-au vestit [i ar\tat pe Dumnezeucel imanent: prieten, frate, aproapele [iMântuitorul nostru `n Iisus Hristos. Prinaceasta au a[ezat teologia `n slujba vie]ii [ipreo]ia `n slujirea oamenilor.

Bibliografie 1 Sfântul Vasile cel Mare, „Scrieri“, `n colec]ia „P. S. B.“,

EIBMBOR, Bucure[ti, 1980;2 Diac. Conf. P.I. David, „Responsabilitatea misionar\ dup\

Sfin]ii Trei Ierarhi“, `n „Studii Teologice“, seria II, anulXXXVI(1984), nr. 5-6;

4 Pr. Prof. Dr. Dumitru Gh. Popescu, „Teologie [i Cultur\“,EIBMBOR, Bucure[ti, 1993;

5 Pr. Prof. Dumitru St\niloae, „~nv\]\tura despre SfântaTreime“, `n scrierea Sf=ntului Vasile „Contra lui Eunomie“ `nSf. Vasile cel Mare, op. cit., EIBMBOR, Bucure[ti, 1980;

6 Pr. Prof. Dr. Dumitru St\niloae, „Teologia Dogmatic\Ortodox\“, vol. I-II, EIBMBOR, 1978.

7 Ierod. Nestor Vornicescu, „Munca manual\ `n monahismdup\ Sfântul Vasile cel Mare“, `n „Mitropolia Moldovei [iSucevei“, anul XXXI (1956), nr. 9;

8 Nicolae V St\nescu, „Teologie [i via]\ la Sfântul Grigoriede Nazianz“, `n „Mitropolia Moldovei“, anul XIV(1962), nr. 1-2;

9 Pr. Gh. Tilea, „Evlavia euharistic\ dup\ Sfântul Ioan Gur\de Aur“, `n „Studii Teologice“, anul IX(1957), nr. 9-10.


SSffiinn]]iiii TTrreeii IIeerraarrhhii,, `̀nnddrreeppttâânndd ccuuggeettaarreeaa tteeoollooggiicc\\sspprree DDuummnneezzeeuu cceell ttrraannsscceennddeenntt,, nneevv\\zzuutt,,

nneeccuupprriinnss,, LL-aauu vveessttiitt [[ii aarr\\ttaatt ppee DDuummnneezzeeuu cceell iimmaanneenntt:: pprriieetteenn,, ffrraattee,, aapprrooaappeellee

[[ii MMâânnttuuiittoorruull nnoossttrruu `̀nn IIiissuuss HHrriissttooss..


Sf. Ioan Gur\ de Aur, Arhiepiscop de Constantinopol, unul dintre Sfin]ii Trei Ierarhi,

s-a n\scut `n Antiohia `n anul 347



Personalitatea Sfântului Grigorie de NazianzSinodul Sfintei noastre Biserici a hot\tât ca anul 2009 s\ fiededicat Sf. Vasile cel Mare [i tuturor p\rin]ilor capadocieni.Al\turi de Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigorie de Nazianz (†389)este unul dintre marii dasc\li ai cre[tin\t\]ii [i ierarhi aiBisericii. ~mplinirea, anul acesta, a 1620 de ani de la moartealui, sau de la na[terea sa ve[nic\ `n `mp\r\]ia lui Dumnezeu,ne determin\ s\-i evoc\m personalitatea [i s\ vedem caresunt meritele sale pilduitoare pentru Biseric\ [i pentru via]acredincio[ilor.

de pr. Dr. Daniel ENEA, Parohia „Sf. Nicolae“, Moine[ti

S f. Grigorie s-a n\scut la Arianz, `n AsiaMic\ (aproape de Nazianz), pe la 329,ca fiu al episcopului Grigorie [i al No-

nei. Mama sa, o cre[tin\ pioas\ [i energic\, nunumai c\ [i-a convertit so]ul la noua religiecre[tin\, dar a avut o influen]\ hot\râtoare asu-pra form\rii fiului ei.

Educat la cele mai `nalte [coli ale vremii

Dup\ preg\tirea elementar\ f\cut\ `n casap\rinteasc\, Sf. Grigorie urmeaz\ studii str\lu-cite `n cele mai vestite centre de cultur\ ale tim-pului, la celebri dasc\li ai lumii p\gâne deatunci. ~ncepe la Cezareea Capadociei, le conti-nu\ la Cezareea Palestinei, apoi la Alexandria [ile des\vâr[e[te la Atena, unde st\ 8-9 ani. Cu-noscându-l pe Sf. Vasile cel Mare, leag\ cu el oprietenie pe toat\ via]a, `ncât atunci când moar-tea `i va desp\r]i, va m\rturisi cu nostalgie: „Sep\rea c\ avem amândoi un singur suflet, carepune `n mi[care dou\ trupuri... Fiecare din noieram `n cel\lalt [i prin cel\lalt.“ Amândoi austudiat cu seriozitate, pe lâng\ retoric\ [ifilosofie, toate [tiin]ele profane, des\vâr[indu-[i`n acela[i timp via]a `n virtute. Se spune despreei c\ nu cuno[teau decât dou\ drumuri: cel al[colii [i cel al Bisericii.

Dificultatea [i `nsemn\tatea preo]iei

Fiind o fire retras\, sensibil\ [icontemplativ\, dup\ primirea botezului, Sf.Grigorie dorea s\ devin\ monah, fapt care `laproprie tot mai mult de a[ez\mintele mona-hale `ntemeiate de Sf. Vasile. Este hirotonitpreot `mpotriva voin]ei sale. Misiunea `lcople[ise, `ncât se retrage la m\n\stirea dinPont a Sf. Vasile. Se re`ntoarce dup\ un an, la

insisten]ele tat\lui s\u [i ale credincio[ilor, [i]ine o celebr\ cuvântare despre fuga depreo]ie, intitulat\ „Cuvânt de ap\rare pentrufuga `n Pont“. Aceast\ cuvântare este unadev\rat tratat de preo]ie, `n care arat\ c\preo]ia este „arta artelor [i [tiin]a [tiin]elor“,de care nu se poate apropia oricine, datorit\caracterului ei `nfrico[\tor [i a r\spunderii pecare o prezint\ `n fa]a lui Dumnezeu. Ajut\ petat\l s\u `n pastora]ie [i este hirotonit mai peurm\ de Sf. Vasile cel Mare ca episcop deSasima. Nu [i-a v\zut eparhia, preferând cadup\ moartea tat\lui s\ se retrag\, din nou, `nlini[tea m\n\stirii. La insisten]ele unei dele-ga]ii venite din Constantinopol [i la st\ruin]aSf. Vasile cel Mare, se stabile[te pe la 379 `ncapital\, pentru a reface Biserica Ortodox\ deacolo, lovit\ de ereziile timpului. Deschide `ncasa unei rude o capel\, numit\ simbolic,„~nvierea“ [i roste[te celebrele Cuvânt\ri teo-logice, câ[tigând admira]ia elitei intelectu-alit\]ii. Aceste cuvânt\ri se `ndreptau `mpotri-va ereziilor arienilor. ~n ele se arat\ c\ nuoricine [i oricum poate vorbi de Dumnezeu.Cu un talent oratoric f\r\ egal, cu o putere dep\trundere a ra]iunii, luminat\ de credin]\, Sf.Grigorie dezvolt\ `nv\]\tura despre SfântaTreime, despre `ntruparea Logosului [i despreSfintele Taine. El este primul teolog care sta-bile[te specificul Persoanelor Sfintei Treimi [iraportul dintre Ele. Dumnezeu Tat\l estenen\scut, Creatorul [i Proniatorul lumii, Fiuleste de o fiin]\ cu Tat\l, n\scut din veci dinTat\l, Mântuitorul lumii, iar Duhul Sfânt este atreia Persoan\ a Dumnezeirii, care purcede dinTat\l, fiind Sfin]itorul lumii.

Tat\l, Fiul [i Sfântul Duh au comun fiin]a,necrea]ia [i dumnezeirea. Adâncind ca nimenialtul taina de nep\truns a Sfintei Treimi, i s-aadus, mai târziu, supranumele de „Teologul“,cu care numai Sf. Apostol [i Evanghelist Ioan afost `mpodobit `naintea lui.

Un orator des\v=r[itPe lâng\ Cuvânt\rile teologice, Sf. Grigorie

a mai rosit [i cuvânt\ri ocazionale, precum [ipanegirice `n cistea sfin]ilor. El este deschiz\torde drum `n ce prive[te cuvântul funebru cre[tin,prin necrologul rostit la moartea fratelui s\u,Cezar, [i a prietenului s\u, Vasile. Nu pot fi tre-cute cu vederea nici cuvânt\rile rostite las\rb\torile `mp\r\te[ti, ale c\ror substan]\p\truns\ de un adânc con]inut teologic a intrat [ise p\streaz\ [i ast\zi `n cultul Bisericii noastre,ca piese muzicale, `n special la Na[terea

Domnului [i ~nvierea Domnului. „Fecioaraast\zi pe Cel mai presus de fiin]\ na[te [ip\mântul se aduce pe[ter\ Celui neapropiat.~ngerii `mpreun\ cu p\storii ~l pream\resc [imagii cu steau c\l\toresc. C\ pentru noi s-an\scut Prunc tân\r, Dumnezeu Cel mai `naintede veci.“ (Condacul Na[terii Domnului). La fel[i imnul triumfal al ~nvierii Domnului este totopera Sf. Grigorie: „Ziua `nvierii s\ ne lumin\mcu pr\znuirea [i unii pe al]ii s\ ne `mbr\]i[\m [i s\iert\m toate pentru `nviere [i s\ zicem fra]ilor [icelor ce ne ur\sc pe noi, [i astfel s\ strig\m:Hristos a `nviat din mor]i, cu moartea pe moartec\lcând, [i celor din morminte via]\ daruindu-le.“

Pe lâng\ acestea, Sf. Grigorie e adânc mâh-nit de „sfâ[ierea scumpei c\m\[i a lui Hristos“,adic\ a Bisericii de diferitele `nv\]\turi gre[iteale vremii. „Care este lucrul cel mai frumos `n`nv\]\tura noastr\?“ – se `ntreba el. „Pacea“, r\s-pundea tot el, precum „cel mai ru[inos [i v\t\-m\tor lucru este discordia“. Tratând despre pace,`n societatea de atunci, Sf. Grigorie spune c\p\catul, sub diferitele lui forme, a tulburat stareadivin\ de pace `n lume [i a deschis calea mor]ii [isuferin]ei nefire[ti. Vorbind despre pacea [i or-dinea `n firea `nconjur\toare, el ne `nva]\ c\ uni-versul, cu legile lui neschimbabile, cu succe-

siunea regulat\ a zilelor [i a nop]ilor, a anotim-purilor, cu legile din lumea plantelor [i animale-lor, ne ofer\ cel mai des\vâr[it model de bun\ rân-duial\, ordine [i pace. „~ntemeiatu-le-ai pe veci.Lege le-ai pus [i nu o vor c\lca“, exclam\ Sf.P\rinte, preluând cuvintele psalmistului.

Creatorul poeziei cre[tine clasice

Calit\]ile sale deosebite, munca neobosit\ [isuccesele misionare au determinat pe `nsu[i`mp\ratul Teodosie cel Mare s\-l instaleze caepiscop al capitalei la 27 noiembrie 380, iarSinodul II Ecumenic din 381 confirm\ alegerea[i este chemat la pre[edin]ia sinodului. Intrigilecare au intervenit `l dezgust\ [i demisionândp\r\se[te Constantinopolul, l\sând prin testa-ment toat\ averea sa Bisericii din Nazianz, sprea fi folosit\ pentru cei s\raci [i nevoia[i. Se re-trage `n locul s\u natal, la Arianz, unde `[i pe-trece ultimii ani ai vie]ii `n medita]ie, studiu,rug\ciune [i compunerea depoezii, devenind astfel cre-atorul poeziei cre[tine `n am-ploarea [i m\re]ia ei clasic\.

Poeziile sale se adresau mai `ntâi tinerilorcre[tini studio[i spre a-i face s\ p\trund\ dog-mele prin frumuse]ea artei. „Temperament re-toric, Sf. Grigorie e `nclinat adesea s\ vad\ `npoezie un mijloc de a se dest\inui ...{i nu rareori`l sim]im p\truns de harul acela `n stare s\prefac\ [i s\-nchid\ `n adev\rata poezie tot ceeace atinge...Suflet adânc contemplativ, nehot\rât,de o sensibilitate excesiv\, cufundat `n nesfâr-[ite monologuri interioare, a[a se dezv\luie poe-tul `n versurile sale autobiografice“ (SiminaNoica, Antologie liric\ greac\, Bucure[ti 1970,pag. 247).

Moare `n jurul vârstei de 60 de ani, r\mâ-nând, peste veacuri, ca una dintre podoabelecele mai str\lucitoare ale gândirii [i literaturiipatristice, model de ap\rare a dreptei credin]e,de d\ruire [i slujire lui Dumnezeu [i oameni-lor. Biserica `l s\rb\tore[te de dou\ ori pe anpe Sf. Grigorie Teologul: la 25 ianuarie [i la30 ianuarie, `mpreun\ cu Sf. Vasile cel Mare [iSf=ntul Ioan Gur\ de Aur.

Una dintre cele mai importante copii bizantine `nmanuscris dup\ Omiliile Sf. Grigorie de Nazianz

(Constantinopol 879-883). ~n imagine o miniatur\ `n care este reprezentat episcopul

Grigorie predic=nd ]\ranilor `nsp\im=nta]i de grindina care s-a ab\tut asupra Nazianzului

14

TTrraattâânndd ddeesspprree ppaaccee,, `̀nn ssoocciieettaatteeaa ddee aattuunnccii,, SSff.. GGrriiggoorriiee ssppuunnee cc\\ pp\\ccaattuull,, ssuubb ddiiffeerriitteellee lluuiiffoorrmmee,, aa ttuullbbuurraatt ssttaarreeaa ddiivviinn\\ ddee ppaaccee `̀nn lluummee [[ii aa ddeesscchhiiss ccaalleeaa mmoorr]]iiii [[ii ssuuffeerriinn]]eeii nneeffiirree[[ttii..

ianuarie-februarie 2009



IINNFFOO LLEEGGIISSLLAATTIIVV

II.. PPaarroohhiiii:: aa.. RReeggiissttrree:: 1. Intrare-ie[ire-corespon-

den]\; 2. Registru procese verbale Consilii[i Adunarea parohial\; 3. Registru bote-za]i, cununa]i, `nmormânta]i; 4. Registrucertificate botez [i cununii; 5. Registru in-ventar-tip Neicov pe 7 capitole; 6. Registruobiecte inventar mic\ valoare; 7. Registrubibliotec\; 8. Statutul B.O.R.; 9. Registrucu familii; 10. Registru cu familii [i credin-cio[i; 11. Registru treceri la ortodoxie [iplec\ri la alte culte; 12. Caiete de predici -pentru preo]ii care au de trecut examenulde definitivat, gradul al II-lea [i gradul I;13. Caiete de catehez\ pentru acelea[iexamene;

bb.. DDoossaarree:: 1. Coresponden]\ intrat\ [iie[it\; 2. Acte `nfiin]are parohie; 3. Pro-

priet\]ile parohiei (tere-nuri, cl\diri); 4. Con-tracte cu IREE, Gaz me-tan etc.; 5. Dosar cu pro-cese verbale inspec]ii, re-vizii contabile etc.; 6. Do-sar cu extras cont Banc\;7. Diverse; 8. Dosare con-tabile: Chitan]iere; Bo-niere; Partizi venituri [icheltuieli; Pangar; Acte justificative;Bugete, execu]ii bugetare;

IIII.. SScchhiittuurrii [[ii mm\\nn\\ssttiirriiaa.. RReeggiissttrree:: 1. Registru intrare-ie[i-

re; 2. Registru procese verbale; 3. Regis-tru boteza]i, cununa]i, `nmormânta]i; 4. Registru inventare; 5. Registru bibli-otec\;

bb.. DDoossaarree:: 1. Coresponden]\ curent\; 2. Acte ̀ nfiin]are m\n\stire; 3. Acte privindproprietatea m\n\stirii, construc]ii; 4. Con-tracte IREE, Gaz metan etc.; 5. Registrueviden]\ persoane; 6. Dosare pentru fie-care persoan\ (act studii, certificat dena[tere, buletin, carte de munc\, contractde munc\ etc.); 7. Dosare contabile: Chi-tan]iere; Boniere; Partizi venituri [i chel-tuieli; Pangar; Acte justificative; Schemapersonal [i func]ii; Regulament al m\n\s-tirilor; Regulament ordine interioar\; Sta-tutul B.O.R.

Dac\ se consider\ necesar, este per-mis\ [i `nfiin]area altor eviden]e.

Cu prilejul inspec]iilor administrativeanuale, ce se vor efectua de c\tre Prea-cucernicii P\rin]i Protopopi, dar [i dedelega]i ai Centrului Eparhial, toate re-gistrele [i dosarele men]ionate vor fi ve-rificate [i vizate de cei `n cauz\ [i pe bazaacestora se vor da notele administrativeanuale.

Tabelul cu registrele [i dosarele nece-sare este afi[at [i la Protoieriile din teri-toriu, fiind trimis cu circulara Episcopeinr. 172/2009.

~ndatoriri administrative pentruparohii, schituri [i m\n\stiri

Din controalele f\cute de c\tre delega]ii CentruluiEparhial Roman la unit\]ile din subordine cudiferite ocazii, precum [i `n urma inspec]iilor anualeefectuate de Preacucernicii P\rin]i Protopopi, s-aconstatat c\ multe dintre unit\]ile inspectate nu au`n cancelaria parohial\ sau cancelaria m\n\stirilorregistrele de eviden]\ administrative, dar [i celefinanciare, care sunt obligatorii de avut [i de trecutcu `nregistr\rile la zi. ~n cele ce urmeaz\, preciz\mcare sunt registrele [i dosarele necesare a fi `n uz laparohii, schituri [i m\n\stiri.

Pr. Gheorghe MIRON, Consilier Administrativ-BBisericesc

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

{edin]a de lucru a Adun\rii eparhiale dinEpiscopia Romanului a fost deschis\ printr-oslujb\ de Te Deum, oficiat\ de c\tre Preasfin]itulDr. Ioachim B\c\uanul, arhiereu-vicar al Episco-piei Romanului, `n Catedrala episcopal\ „Sf. Cu-vioasa Parascheva“, al\turi de un sobor de preo]i[i diaconi, `n prezen]a membrilor Adun\rii epar-hiale, dup\ care, `nt=lnirea a continuat `n sala de[edin]e a Centrului eparhial.

2008, an cu semnifica]iedeosebit\ pentru Episcopia Romanului

~n deschiderea lucr\rilor, Preasfin]itul Ioachima rostit un cuv=nt prin care a precizat importan]a[i rolul membrilor Adun\rii eparhiale `n via]a Bi-sericii, mul]umindu-le tuturor pentru maniera `ncare s-au implicat `n anul 2008 la organizarea [ibuna desf\[urare a evenimentelor prilejuite de ser-barea a 600 de ani de atestare documentar\ a Epis-copiei Romanului, precum [i `n celelelate ac]iuniderulate pe cuprinsul `ntregii eparhii. Au urmat,apoi, rapoartele de activitate pe comisii, dup\care, `n plen, fiecare referent a prezentat concluzi-ile. La final, membrii Adun\rii eparhiale au ]inuts\ mul]umeasc\ Preasfin]itului Arhiereu-vicar Ioa-

chim B\c\uanul [i s\ aprecieze felul `n care Prea-sfin]ia Sa a reu[it s\ organizeze activi\]ile cultu-rale, social-filantropice [i misionare `n 2008, an cuo semnifica]ie deosebit\ pentru Episcopia Roma-nului, `n care, pentru prima oar\ `n istoria acesteieparhii „s-au tip\rit sub atenta supraveghere aPreasfin]iei Voastre opt volume de excep]ie dedi-cate celor 600 de ani de atestare documentar\“,dup\ cum a subliniat prof. dr. Mihai Ursache, de-putat al Adun\rii eparhiale.

Adunarea eparhial\, organuldeliberativ al Bisericii

Amintim cititorilor no[tri c\ Adunarea eparhi-al\ este organul deliberativ al Bisericii la nivelulfiec\rei eparhii, deci [i `n cadrul Episcopiei Ro-manului. Ea are `n componen]\ 30 de membri ac-tivi: 10 clerici [i 20 de mireni, de pe raza circum-scrip]iilor teritoriale din jude]ele Neam] (Protopo-piatul Roman) [i Bac\u. Se `ntrune[te o dat\ pe an,`n mod excep]ional de mai multe ori, pentru a ana-liza raportul activit\]ii din anului trecut [i pentru apune la punct proiectele de activitate pentru anulcel nou. Are `n componen]\ cinci comisii: admi-nistrativ-bisericeasc\; cultural-educa]ional\; eco-nomic\, bugetar\ [i patrimonial\; social-filantro-pic\ [i organizatoric\; juridic\ [i de validare.

Adunarea eparhial\ `n Episcopia Romanului~n ultima zi a lunii ianuarie, conform tradi]iei, la Roman, aavut loc Adunarea Eparhial\ a Episcopiei Romanului, pentru adezbate [i analiza „Darea de seam\ cu privire la activitateadesf\[urat\ `n anul 2008“, `n sectoarele de activitate:administrativ-bisericesc, social-misionar, cultural [i economic.De asemenea, pe ordinea de zi a Adun\rii, a fost pus\ [idiscutarea proiectelor de activitate pentru anul 2009.

Pr. Constantin GHERASIM

Februarie, luna depunerii dedosare `n vederea acces\riide fonduri nerambursabile

~n raportul prezentat `n cadrul [edin]ei Adu-n\rii eparhiale de c\tre Sectorul economic alEpiscopie Romanului au fost men]ionate atâtrealiz\rile din sector, precum [i ne`mpliniriledin anul 2008, care vizeaz\ toate unit\]ile struc-turale de cult, respectiv m\n\stirile, parohiile,protopopiatele [i Centrul eparhial. Impresionanteste num\rul mare de [antiere - 121 pe `ntregcuprinsul Eparhiei Romanului - reprezent=ndbiserici, paraclise, case praznicale, case paro-hiale etc. S-a remarcat deasemenea c\ lucr\rilela multe dintre acestea `nainteaz\ `ntr-un ritmlent, mai ales din lipsa fondurilor.

Pentru anul `n curs, `n cadrul aceleia[i [edin-]e s-au stabilit, `ntre altele, urm\toarele priorit\]i:

Continuarea ac]iunilor fiec\rei unit\]i decult, `n vederea recuper\rii bunurilor mobile [iimobile care au apar]inut bisericii, la toatenivelele, inclusiv prin ac]iuni juridice.

~ntocmirea documenta]iilor pentru tre-cerea `n proprietatea unit\]ilor de cult, ale tu-turor terenurilor date de Consiliile Locale `nfolosin]\ sau concesiune, pentru construirea deloca[uri de cult [i anexelor acestora, conformprevederilor Legii 239/2007.

Intensificarea demersurilor `n vedereaob]inerii actelor de proprietate, pentru toatebisericile, cimitirele [i imobilele, care apar]inunit\]ilor de cult.

Informatizarea integral\ [i integrat\, aCentrului Eparhial [i a Protopopiatelor `nprima faz\, urmând ca acest lucru s\ se real-izeze [i la nivelul parohiilor [i al m\n\stirilor,pentru o cât mai eficient\ comunicare.

Repararea, modernizarea [i extindereaunor spa]ii existente, precum [i constructia al-tora noi, necesare diversific\rii activit\]ilorBisericii, la toate nivelele de reprezentare, `nbaza documenta]iilor adecvate.

Identificarea unor noi surse de finan]arepentru activit\]ile Bisericii, inclusiv prin coop-erarea cu firme specializate, `n vederea ac-ces\rii fondurilor structurale europene.

~n luna februarie, toate unit\]ile de cult careau ̀ n derulare investi]ii - ̀ n special biserici [i par-aclise - pot depune la Centrul Eparhial Roman,documenta]iile necesare `n vederea acces\rii defonduri nerambursabile, fie de la ConsiliileJude]ene sau Locale, fie de la bugetul de stat,prin Ministerul Culturii [i Cultelor, respectiv Se-cretariatul de Stat pentru Culte. Informa]ii refer-itoare la documentele necesare pot fi ob]inute fieacces=nd site-ul Ministerului Culturii [i Cultelor(www.culte.ro), fie prin intermediul sectoruluiEconomic al Episcopiei Romanului. (Pr. VasileGhini]\ {erban, Consilier Economic)Membrii Adun\rii eparhiale a Episcopiei Romanului


~~nn lluunnaa ffeebbrruuaarriiee,, ttooaattee uunniitt\\]]iillee ddee ccuulltt ccaarree aauu `̀nn ddeerruu-llaarree iinnvveessttii]]iiii - `̀nn ssppeecciiaall bbiisseerriiccii [[ii ppaarraacclliissee - ppoott ddeeppuunneellaa CCeennttrruull EEppaarrhhiiaall RRoommaann,, ddooccuummeennttaa]]iiiillee nneecceessaarree `̀nn

vveeddeerreeaa aacccceess\\rriiii ddee ffoonndduurrii nneerraammbbuurrssaabbiillee..

FFIILLAANNTTRROOPPIIEE


„D\ruie[te speran]\“Vineri, 19 decembrie 2008, Mo[ Cr\-

ciun a venit [i la membrii Asocia]iei „Al-ternative pentru fiecare“ din Roman. Cusprijinul elevilor voluntari din cadrulColegiului Na]ional „Roman-Vod\“ -clasele a XI-a A [i a XI-a D - au fost viz-itate 30 de persoane vârstnice, care, `nmare parte, sufer\ de diverse afec]iunioculare [i au o situa]ie material\ pre-car\. Astfel, fiecare dintre cei vizita]i auprimit un pachet cu alimente menite s\le `mbog\]easc\ masa de Cr\ciun,al\turi de un colind frumos [i urarea„S\rb\tori fericite“. Ac]iunea denumit\„D\ruie[te speran]\“ s-a bucurat de

sus]inerea Protopopiatului Roman, re-prezentat de p\rintele asistent socialC\t\lin Cre]u, fiind sprijinit\ [i de A-socia]ia „Enosis“ Piatra Neam], repre-zentat\ de domnul dr. Ovidiu Albert.Aceste mici bucurii aduse concitadinilorno[tri se vor repeta [i cu alte prilejuri,dup\ cum ne-au asigurat to]i cei parti-cipan]i la ac]iunea de binefacere. Pelâng\ pachetele cu produse alimentare[i `mbr\c\minte, tinerii au socializat cupersoanele aflate `n dificultate, `nv\-]ând cu acest prilej importante lec]ii devia]\. (pr. C\t\lin-GGheorghi]\ Cre]u,Asistent Social Protopopiatul Roman)

Joi, 18 decembrie 2008, `n comuna S\uce[ti (jude]ul Bac\u) s-aderulat programul social-filantropic intitulat „„Betleem - casapâinii““ al Episcopiei Romanului. Prin intermediul acestui program,desf\[urat cu binecuvântarea Preasfin]itului Arhiereu Dr. IoachimB\c\uanul, au fost donate familiilor afectate de inunda]iile dinaceast\ var\ 100 de paturi, 157 de aragazuri, 90 de cuptoare cumicrounde, 40 de televizoare, 40 de ma[ini de sp\lat [i 10 frigidere.Valoarea total\ a acestei ac]iuni social filantropice ini]iate deEpiscopia Romanului dep\[e[te 130.000 lei noi. Preciz\m c\, `n cadrul aceluia[i program „„Betleem - casapâinii““, mar]i, 16 decembrie, `n comuna Recea (jude]ul Neam])au fost `mp\r]ite sinistra]ilor 40 de paturi, iar s\pt\mânaurm\toare au fost donate alte 49 de paturi familiilor din sateleGâdin]i [i Ion Creang\.

E piscopia Romanului, prin sectorul Misiune [i Filantropie, a de-marat un proiect social-filantropic intitulat sugestiv „Betleem -casa pâinii“, desf\[urat `n perioada 16 - 18 decembrie 2008,

având ca obiectiv ajutorarea familiilor din cuprinsul eparhiei care au avutde suferit `n urma inunda]iilor din vara anului 2008.

Au fost oferite bunuri casnice, dar [i un cuvânt ziditor adus personalde c\tre PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului,`n preajma marii s\rb\tori a Na[terii Domnului. Mai `ntâi Preasfin]itul s-a `nchinat `n biserica satului Recea cu hramul „Sfin]ii Trei Ierarhi“,`mpreun\ cu oamenii prezen]i, `n\l]ând o rug\ciune de mul]umire luiDumnezeu, care a f\cut posibil\ adunarea at=tor ajutoare pentru cei `nnecaz. Apoi, PS Arhiereu Ioachim a vorbit cu oamenii care au fost`ncerca]i de furia apelor, `n luna iulie a anului 2008.

La sfâr[it s-au `mp\r]it celor 40 de familii afectate canapele noi. Acestprogram social nu a ]inut cont de apartenen]a religioas\ a celor `nsuferin]\, oferind tuturor celor greu `ncerca]i un sprijin `n situa]ia dificil\`n care se afl\. „S-au adus un num\r de 89 de canapele pe care le-amrepartizat `n trei localit\]i sinistrate din apropierea municipiului Roman.40 au fost distribuite la Recea, la Gâdin]i 46, [i 3 `n comuna Ion Creang\.Toate bunurile donate au costat 24.000 lei.

~n localitatea b\c\uan\ S\uce[ti, Episcopia Romanului a oferit 360 deproduse electro-casnice `n valoare de 102.000 lei. Tot aici, cu sprijinul

dona]iilor ob]inute la nivel de parohie, persoanele sinistrate au primit 100de paturi“ a afirmat Pr. Ciuche Eugen, consilier pe sectorul Misiune [iFilantropie, din cadrul Episcopiei Romanului.

Filantropia care une[teLa aceste ac]iuni, care au fost primite cu mare bucurie de c\tre cei

care `nc\ resimt furia apelor care i-a l\sat f\r\ agoniseala de o via]\, aumai participat al\turi de Preasfin]itul Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul,Pr. Florin }uscanu, Protopop de Roman, Pr. Eugen Ciuche, consilier sec-tor Misiune [i Filantropie, Pr. C\t\lin Cre]u, asistent social alProtopopiatului Roman, al\turi de preo]ii din comunele sprijinite `ncadrul proiectului „Betleem - casa pâinii“: Pr. Ioan P\tr\uceanu, preotparoh la parohia Gâdin]i [i Pr. Mihail Buda, preot paroh la parohia IonCreang\. „Fondurile care au f\cut ca acest proiect s\ poat\ fi materializatau fost adunate pe parcursul a câtorva luni, contribuabilii fiind `n mod de-osebit credincio[ii Eparhiei Romanului, precum [i o serie de sponsori,parte dintre ei manifestându-[i solidaritatea fa]\ de sinistra]i de pe diversemeridiane ale lumii unde muncesc [i tr\iesc, `ncerca]i mereu de dorul de-acas\“ a declarat Preasfin]itul Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul celorprezen]i.

Astfel, Episcopia Romanului a alinat suferin]a unor semeni de-aino[tri, n\p\stui]i de furia apelor [i de vitregiile vremurilor, aducând pechipurile lor un strop de bucurie [i lumin\. (Asistent Social, pr. C\t\lin- Gheorghi]\ Cre]u)

Episcopia Romanului `n sprijinul sinistra]ilor din iulie 2008

AAccttiivviittaatteeaa ddeessff\\[[uurraatt\\ `̀nn ccaaddrruull CCeennttrruulluuii ssee ddoorree[[tteeaa ffii [[ii uunn aaddaaooss eedduuccaa]]iioonnaall ccrree[[ttiinn-oorrttooddooxx,, ddee ccaallii-

ttaattee,, `̀nn ccaarree ssee `̀mmpplleetteesscc aarrmmoonniiooss ddeepprriinnddeerreeaa aappttiittuu-ddiinniilloorr iinntteelleeccttuuaallee [[ii pprraaccttiiccee ccuu ffoorrmmaarreeaa ccaarraacctteerruulluuii..


AASSIISSTTEENN}}|| SSOOCCIIAALL||

P rogramul „Cu drag, la [coal\!“ este pro-iectat a se derula pe durata `ntregului an[i este organizat de Funda]ia „Episcop

Melchisedec“- Filiala Bac\u, `mpreun\ cu Biroulde Asisten]\ Social\ al Episcopiei Romanului.

Conducerea {colii „Domni]a Maria“ dinBac\u, repezentat\ de d-na director ElisabetaDeaconu [i d-na director adjunct Narcisa Gora,a fost receptiv\ la propunerea Funda]iei „Epis-cop Melchisedec“ - Filiala Bac\u de a derula a-cest program `n [coala pe care o conduc, cu atâtmai mult cu cât exist\ precedent `n acest sens.Astfel, `n cadrul proiectelor Phare, la nivelul[colii s-a mai desf\[urat un program tip „[coal\dup\ [coal\“, program care a fost oprit dincauza lipsei fondurilor necesare.

Biserica, `n sprijinul familieiProgramul „Cu drag, la [coal\!“ este g=ndit

ca serviciu de prevenire a neglij\rii copilului, deasigurare a continu\rii [i `nt\ririi educa]iei for-male [i prevenire a abandonului [colar, astfel`nc=t s\ ofere servicii de protec]ie a copilului f\r\a se substitui familiei, dar venind `n sprijinulacesteia prin ajutorul acordat pe durata zileicuprins\ `ntre terminarea orelor de [coal\ [i`ntoarcerea p\rin]ilor de la lucru sau de la ac-tivit\]ile zilnice. Proiectul face parte din strategiade lucru a Funda]iei „Episcop Melchisedec“ -Filiala Bac\u, care urm\re[te identificarea per-soanelor/familiilor aflate `n dificultate, precum [iini]ierea [i implementarea unor proiecte de pre-venire a situa]iilor de criz\ (abandon, abandon[colar, neglijare, institu]ionalizare, delincven]\,marginalizare, excludere social\ etc.)

Activit\]ile desf\[urate `n cadrul Centruluise doresc a `ndeplini obiectivele Funda]iei „E-piscop Melchisedec“, obiective care continu\testamentul marelui Episcop Melchisedec{tef\nescu (1879-1892), care sus]inea dez-voltarea intelectual\, moral\ [i religioas\ ana]iunii române `n general [i a Bisericii `n spe-cial, ajutorarea celor lipsi]i [i nec\ji]i etc.

Alternativ\ pentru educa]ia permanent\

Programul „Cu drag, la [coal\!“ se adreseaz\unui num\r de 22 de elevi din clasele I-VIII,apar]inând {colii „Domni]a Maria“ Bac\u,proveni]i din familii `n situa]ii de risc, care aunevoie pentru copiii lor de o alternativ\ `n care

s\ fie supraveghea]i de personal cu preg\tirespecial\, `ntr-un cadru de grup care poate sti-mula capacitatea lor de rela]ionare interper-sonal\ cu cei de aceea[i vârst\, dar [i cu adul]ii.

Activitatea desf\[urat\ `n cadrul Centruluise dore[te a fi [i un adaos educa]ional cre[tin-ortodox, de calitate, `n care se `mpletesc armo-nios deprinderea aptitudinilor intelectuale [ipractice cu formarea caracterului [i este con-struit\ pentru a veni `n sprijinul copiilor,p\rin]ilor [i [colii.

Obiectivele programului „Cu drag, la [coal\!“

Unul dintre obiectivele acestui program e-ducativ este dezvoltarea deprinderilor de stu-diu independent [i furnizarea de servicii educa-]ionale specializate, informale [i nonformale,care s\ amelioreze comportamentul de adaptare[colar\. Acestuia i se adaug\ [i asigurarea unuicadru securizat de petrecere a timpului liber de

CCeennttrruull ddee zzii „„SSff.. IIooaann BBootteezz\\ttoorruull““ BBaacc\\uu

{ansa meritat\ la educa]ie~n ziua de 8 ianuarie 2009, a fost inaugurat Centrul de zi„Sfântul Ioan Botez\torul“, cu sediul `n incinta {colii „Domni]aMaria“ din municipiul Bac\u, Centru `n care se va desfa[uraprogramul tip [coal\ dup\ [coal\: „Cu drag, la [coal\!“. Slujba de sfin]ire a fost oficiat\ de c\tre Preasfin]itul Dr.Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului,`mpreun\ cu un sobor de preo]i. Inaugurarea Centrului a fosturmat\ de o mas\ festiv\ la care au participat atât copiiiselecta]i pentru programul „Cu drag, la [coal\!“ [i p\rin]iiacestora, cât [i oficialit\]ile participante la acest eveniment,al\turi de cadre didactice din [coal\ [i al]i elevi.

de Carla Livia PISCU

PS Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, a fost

cel care, al\turi de reprezentan]iiconducerii [colii „Domni]a Maria“din municipiul Bac\u, a inaugurat

Centrul de zi „Sf. Ioan Botez\torul“

SSeerrvviicciiiillee aaccoorrddaattee `̀nn ccaaddrruull CCeennttrruulluuiiddee zzii „SSff.. IIooaann BBootteezz\\ttoorruull“ ddiinn BBaacc\\uu

ssuunntt ggrraattuuiittee,, ttooccmmaaii ppeennttrruu aa vveennii `̀nnsspprriijjiinnuull ffaammiilliiiilloorr aaffllaattee `̀nn ddiiffiiccuullttaattee..


c\tre copiii de v=rst\ [colar\. De asemenea,`ntre obiectivele programului reg\sim [i pre-venirea neglij\rii copilului [i a problemelor deadaptare [colar\, integrarea mai rapid\ `n pro-gramul [colar prin cre[terea adaptabilit\]ii laacest tip de mediu [i cre[terea gradului de acce-sibilitate al familiilor care doresc alternativemai bune pentru `ngrijirea [i educarea copiilor.

~ntre obiectivele programului „Cu drag, la[coal\!“ se mai reg\sesc [i: stimularea comu-nic\rii prin activit\]ile comune recreative, apro-fundarea unei limbi str\ine; socializarea; dez-

voltarea abilit\]ilor individuale creative [ipsiho-motorii `n cadrul cluburilor de art\ (pic-tur\, modelaj, desen); formarea unui comporta-ment alimentar s\n\tos prin respectarea orelorde mas\; respectarea normelor de igien\ per-sonal\; observarea [i `nregistrarea evolu]ieicomportamentului fiec\rui copil la activit\]ilezilnice [i de club [i transmiterea lor p\rin]ilor;realizarea unei campanii de informare [i pro-movare a proiectului `n comunitate; sensibi-lizarea comunit\]ii fa]\ de problematica nevoiicopilului de a fi asistat `n a-[i forma deprinderidezirabile de petrecere a timpului liber, de a`nv\]a, de a se comporta, de a se integra `n grup,de a accepta diversitatea etc.; schimbarea per-cep]iei comunit\]ii asupra problemelor [colaru-lui din familia aflat\ `n dificultate, aflat `nsitua]ia de risc de a fi neglijat; ameliorarea in-tensit\tii factorilor generatori de situa]ii de risc.

Educa]ie [i joac\ `n condi]ii optime

~n cadrul programului ini]iat de sectorul deAsisten]\ social\ al Episcopiei Romanului, prinintermediul Funda]iei „Episcop Melchisedec“ -Filiala Bac\u, principalele activit\]i desf\[uratesunt: `ngrijirea copilului (asigurarea nevoilor debaz\/sociale: hran\, securitate), implicarea par-ticipan]ilor `n activit\]i instructiv-creative-lu-dice (efectuarea temelor pentru [coal\, cel pu]inpar]ial, medita]ii suplimentare, jocuri), consili-ere [i consiliere spiritual\ pentru copil [i fami-lie, activitate de coordonare, monitorizare [icontabilitate-administrativ\ a Centrului.

Copiilor deja le place s\ vin\ la Centru,a[teapt\ cu interes povestioarele „de suflet“citite `n timp ce servesc masa, doresc impli-carea `n cât mai multe activit\]i `mpreun\.

Servicii gratuiteServiciile acordate `n cadrul Centrului de zi

sunt gratuite, tocmai pentru a veni `n sprijinulfamiliilor aflate `n dificultate. Costurile nece-sare pentru amenajarea [i func]ionarea Centruluide zi „Sf. Ioan Botez\torul“ s-au ridicat la un to-tal de 77.000 RON. Realizarea acestei investi]iise datoreaz\ sponsorilor [i colaboratorilor no[-tri: SC Selgros Bac\u, Asocia]ia REPERE Ba-c\u, ACCA Ovidenia 2005 Bac\u, Metro Bac\u,Restaurant Viva, d-l deputat Vlase Gabriel [i tu-turor acelora care au `n]eles necesitatea derul\riiunui astfel de program [i au ales s\ se implice.

Pentru viitorul apropiat, av=nd `n vedere [ifaptul c\ `n multe alte [coli din mun. Bac\u exis-t\ copii proveni]i din familii ̀ n situa]ii de risc, Sec-torul Asisten]\ social\ al Episcopiei Romanuluiare `n plan `nfiin]area unor noi centre de zi.

Supraveghea]i de voluntari~n cadrul Centrului de zi „Sf. Ioan Botez\torul“ progra-

mul copiilor este organizat astfel: `ntre orele 12 - 13 elevii dinclasele I-IV ajung la centrul de zi, particip\ la diverse ac-tivit\]i ludice [i se preg\tesc pentru servirea mesei; `ntre orele13-14 to]i copiii (atât cei din clasele I-IV, cât [i cei din claseleV-VIII) servesc o mas\ cald\ (dou\ feluri [i desert), `n sistemcattering; `ntre orele 14-17, se desf\[oar\ diverse activit\]i[colare [i extra[colare.

~n fiecare zi elevii sunt supraveghea]i de c=te un`nv\]\tor/profesor voluntar [i de câte 4 tineri, tot voluntari.

RReessppoonnssaabbiilliiii ccuulltteelloorr ccrree[[ttiinnee aauu aapprreecciiaatt nneecceessiittaatteeaa ccoonnttiinnuu\\rriiii rruugg\\cciiuunniiii ppeennttrruu

uunniittaattee,, `̀nn ssppiirriittuull ffrr\\]]iieett\\]]iiii ccrree[[ttiinnee,, ssuubblliinniiiinndd cc\\ ssee iimmppuunnee [[ii eevviiddeenn]]iieerreeaa rroolluulluuii

eedduuccaattiivv aall aacceesstteeii mmaanniiffeesstt\\rrii..

EECCUUMMEENNIISSMM


Programului S\pt\mânii de rug\ciunepentru unitatea cre[tin\ (18-25 ianuarie2009) s-a convenit `n conformitate cuhot\rârea Sfântului Sinod din 29 octombrie 2008 [i `n urma consult\rilorcu responsabilii pentru dialog local aiBisericilor cre[tine din Bucure[ti.Responsabilii cultelor cre[tine au apreciatnecesitatea continu\rii rug\ciunii pentruunitate, `n spiritul fr\]iet\]ii cre[tine, subliniind c\ se impune [i eviden]ierearolului educativ al acestei manifest\ri, expresie a unui ecumenism practic, bazatpe cooperare `n planul social-filantropic.

~n ceea ce prive[te prezen]a larug\ciunea ecumenic\ organizat\ de cele-lalte Biserici cre[tine, s-a stabilit c\ortodoc[ii români pot asista la rug\ciuneaacestora, f\r\ implicare liturgic\.

% n cadrul S\pt\mânii de rug\ciune pentruunitatea cre[tinilor celebrat\ `n perioada18-25 ianuarie, Institutul Teologic Roma-

no-Catolic Franciscan din Roman a g\zduit luni,19 ianuarie, sesiunea [tiin]ific\ ecumenic\ „S\ fieuna `n mâna ta.“ Aceast\ activitate a fost realizat\`n colaborare cu Centrul de Cercetare Ecumenic\[i de Dialog Interreligios Pax et Unitas, SocietateaCultural\ Clepsidra [i Asocia]ia Visarion Puiu.

Titlul sesiunii [tiin]ifice a fost dat de c\treun verset din Cartea profetului Ezechiel dinVechiul Testament (Ez. 37, 17). Versetul se afl\`n pasajul centrat pe ideea de unitate, dup\ cepoporul ales fusese divizat `n Regatul de Nord[i `n Regatul de Sud, iar mul]i erau acum `n ro-bie. „S\ fie una `n mâna ta“ (37, 17) este deci

versetul central al pasajului care a dat nu doartitlul sesiunii [tiin]ifice de la Institutul TeologicRomano-Catolic Franciscan din Roman, ci [itema S\pt\mânii de rug\ciune. (....)

Dup\ Salutul de deschidere al Prof. univ. dr.pr. Iosif Bisoc, OFMConv., director al CCEDI-PU au urmat prezent\rile reprezentan]ilor biseri-cilor ortodoxe [i romano-catolice, iar apoi undialog `ntre auditoriu [i conferen]iari. ~ntrunireaecumenic\ s-a terminat cu un moment de rug\-ciune `n Capela Institutului. (...) ~n cadrul `nt=l-nirii au conferen]iat: Prof. univ. dr. pr. VasileNechita de la Facultatea de Teologie Ortodox\,Univ. Ovidius, Constan]a, Parohul CatedraleiCatolice Adormirea Maicii Domnului [i Decande Ia[i, Pr. Iosif Dorcu, Lect. univ. dr. pr. FlorinAurel }uscanu, Facultatea de Teologie Orto-dox\, Universitatea Ovidius, Constan]a, Proto-iereu al Romanului, Pr. dr. Mario Querini, Res-ponsabil al Centrului de spiritualitate [i activitateecumenic\ Domus Mariae din One[ti, Lect.univ. drd. Mih\i]\ Popovici, Pr. ProvincialGianfranco Maronese, Pr. Cornel Paiu, Pre[edin-tele Societ\]ii Culturale Clepsidra.

Sesiunea [tiin]ific\ ecumenic\ „S\ fie una `nmâna ta“ de la Institutul Teologic Romano-Catolic Franciscan din Roman, prin prezent\ri-le informate [i interesante, prin dialogul de-schis [i avizat `ntre membrii audien]ei [i con-feren]iari, prin caracterul ei intrinsec - a atinscele trei dimensiuni fundamentale ale ecume-nismului: Ecumenismul teologic, laic [i spiri-tual. Ecumenismul teologic implic\ dialogul`ntre teologii apar]inând diferitelor confesiuni,dialog necesar formul\rii unei ecleziologii acomuniunii, dialog prezent `n permanent `n ca-drul sesiunii [tiin]ifice ecumenice – chiar dac\`n mi[carea ecumenic\, `n general, divergen]eledoctrinare au fost atenuate prin `nregistrareaunor puncte comune, dar consensul nu a fost`nc\ ob]inut. Ecumenismul laic presupune an-gajarea dinamic\, prin colaborare [i sus]inerereciproc\, a cre[tinilor `n diverse activit\]i so-ciale, umanitare, ecumenism prezent prin cola-borarea la sesiune `ntre organizatori dar prezent[i `n angajarea fiec\rui conferen]iar `n parte laastfel de activit\]i de militantism social [i uma-nitar. Ecumenismul spiritual, ce recunoa[tenecesitatea metanoiei, a transform\rii inte-rioare prin intermediul rug\ciunii, s-a manifes-tat mai ales prin momentul final de rug\ciune `nCapela Intitutului Teologic Romano-CatolicFranciscan. (....)

~n final, putem aprecia c\ manifest\ri pre-cum sesiunea [tiin]ific\ ecumenic\ „S\ fie una`n mâna ta“ ce a avut loc luni, 19 ianuarie 2009la Institutul Teologic Romano-Catolic Francis-can din Roman, jud. Neam], ini]iative precumS\pt\mâna de rug\ciune pentru unitatea cre[ti-nilor, demonstreaz\ necesitatea unit\]ii cre[tine[i a dragostei fr\]e[ti. (Conf. univ. dr. CristinaEmanuela Dasc\lu)

Manifest\ri ecumenice la Moine[tiPotrivit hot\rârii Sfântului Sinod din 29 octombrie 2008, adresei nr. 73/14

ianuarie 2009 a Sfintei Episcopii a Romanului, privind desf\[urarea progra-mului S\pt\mânii de Rug\ciune pentru Unitatea cre[tin\ (18-25 ianuarie2009), `n cadrul Protopopiatului Moine[ti, s-au desf\[urat urm\toarele ac-tivit\]i: `n toate parohiile unde sunt [i comunit\]i catolice, preo]ii au participatla slujbele comune, f\r\ implicare liturgic\. Amintim aici parohiile din mu-nicipiul Moine[ti, din ora[ul Com\ne[ti, din ora[ul D\rm\ne[ti, precum [i co-munele Balcani, P`rjol, Ghime[-F\get, Palanca, Livezi, Berzun]i etc.

Mar]i, 20 ianuarie, la Biserica Romano-catolic\ din Moine[ti, progra-mul de rug\ciune s-a desf\[urat dup\ rânduiala catolic\, iar preo]iiortodoc[i, `mpreun\ cu credincio[ii, au asistat la desf\[urarea slujbei. Auparticipat majoritatea preo]ilor din municipiul Moine[ti. La sf=r[itul pro-gramului, PC Protopop Petre Moraru, a fost invitat s\ ]in\ un cuvânt de`nv\]\tur\ [i a vorbit despre ,,Sfin]ii P\rin]i - garan]ii unit\]ii bisericii“,axându-se, `n special, pe Sfin]ii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie deDumnezeu Cuvânt\torul [i Ioan Gur\ de Aur. Totul s-a `ncheiat cu un dineuoferit de p\rintele decan Valentin Cochior, dineu la care au fost invita]ipreo]i ai ambelor culte, precum [i personalit\]i moine[tene.

Joi, 22 ianuarie, de la ora 17.00, la Biserica ,,Sf. Apostoli Petru [i Pavel“din Moine[ti – cartier G\z\rie, a fost oficiat\ slujba Vecerniei unit\ cu Litia. Laacest moment au participat numero[i cre[tini ai ambelor culte, precum [i pre-la]i ai bisericii surori, care au r\spuns cu dragoste chem\rii fr\]e[ti la unitate`n rug\ciune. Slujba a fost oficiat\ de un sobor de preo]i, avându-l `n fruntepe preotul Petre Moraru, protopop al Protopopiatului Moine[ti. Din sobor au f\cutparte pr. Gheorghe Andrioaie – parohul Bisericii ,,Sf. Apostoli Petru [i Pavel“,pr. Adrian Constantin, pr. Constantin Pu[cal\u, pr. Ioan Preotu [i pr. OvidiuNicolae Leca. La final, p\rintele protopop Petre Moraru a ]inut un cuvânt de`nv\]\tur\, `n care a amintit faptul c\ ast\zi `ntre cele dou\ biserici nu mai e-xist\ acea separa]ie de alt\dat\, cele dou\ considerându-se ,,biserici surori“.

De asemenea, s-a subliniat faptul c\, indiferent de greut\]i, trebuie s\trecem peste acele obstacole care ne ]ineau dep\rta]i, `n rug\ciunile noas-tre s\ cerem de la Bunul Dumnezeu pace `n inimi, `nmul]irea dragostei`ntru semeni, dezr\d\cinarea urii [i patimilor care ne macin\ sufletul.

~n `ncheiere, a fost `mp\r]it\ Litie – pâine binecuvântat\ – tuturor celorprezen]i, acest lucru amintind de faptul c\ `nainte de 1054, to]i ne`mp\rt\[eam din acela[i Sfânt Potir. ~n continuare, la A[ez\mântul social-filantropic de pe lâng\ parohie, a urmat o agap\ fr\]easc\. (Pr. PetreMORARU, Protopop de Moine[ti)

S\pt\mâna de rug\ciune pentru unitatea cre[tin\: 18-25 ianuarie 2009


P rimul mare praznic `mp\r\tesc pe careBiserica noastr\ `l serbeaz\ la`nceputul anului (pe 6 ianuarie) este

Boboteaza sau Botezul Domnului. Acestpraznic se mai nume[te [i „Ar\tarea Domnu-lui“, „Descoperirea Cuvântului ~ntrupat“, „Epi-fania“ sau „Teofania“. ~n fiecare an, slujba sfin-]irii apei adun\ `n jurul preo]ilor mul]ime decredincio[i dornici s\ aib\ parte de binecuv=n-tarea primit\ prin Agheazma Mare, sfin]it\ `naceast\ zi. {i `n Episcopia Romanului credin-cio[ii au participat `n num\r mare la slujbele dinziua ar\t\rii Domnului.

Slujb\ arhiereasc\ la prazniculBotezului Domnului

~nfruntând „tradi]ionalul“ ger al Bobotezei,credincio[ii din Roman au venit `n num\r`nsemnat la Catedrala Episcopal\ pentru a luaparte la Sfânta [i Dumnezeiasca Liturghie [i laSfin]irea Apei. Slujba a fost oficiat\ dePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, `nconjurat de unsobor de preo]i [i diaconi. ~n cuvântul s\u de`nv\]\tur\, Preasfin]itul Ioachim a subliniat im-portan]a Teofaniei - Ar\tarea lui Dumnezeu,fapt existen]ial esen]ial prin care oamenii aucunoscut harul Dumnezeirii. „Ie[ind dinCatedrala Episcopal\, `n procesiune, c\trefoi[orul Agheazmatar din curte, pentru sfin]ireaapei, soborul a trecut printre credincio[i, caprintre coloanele unei alte catedrale `nc\lzit\de c\ldura sufleteasc\ a celor ce a[teptaulini[ti]i [i discret Pogorârea Sfântului Duh pen-tru sfin]irea apelor. Apoi, fiecare dintre cei pre-zen]i, dup\ ce a gustat din Agheazma Mare aluat-o ca pe un odor de mare pre] spre cas\, al\-turi de crengu]e de busuioc, pentru a le p\stra [ifolosi cu evlavie spre binecuvântare [i sfin]ire“,ne-a declarat Protos. Ieronim Gheorghi]\, sluji-tor la Catedrala episcopal\ din Roman.

Trei cruci de ghea]\ la One[ti~n vederea preg\tirii pentru praznicul cel

mare al Bobotezei, `nc\ din data de 02 ianuarie,preo]ii din zona One[tiului au mers la caselecredincio[ilor pentru a le binecuvânta [i a lesfin]i. De la pr. Justinian Alupei, secretar al pro-topopiatului One[ti, am aflat c\ la Catedrala„Pogorârea Duhului Sfânt“ s-a continuattradi]ia aducerii [i a[ez\rii crucilor din ghea]\,spre `nfrumuse]area s\rb\torii. ~n ziua deBoboteaz\, la toate parohiile din One[ti, dup\terminarea Sfintei Liturghii, s-a s\vâr[it ritualul„sfin]irii apei celei mari“, `n prezen]a unuinum\r foarte mare de credincio[i.

Slujba de sfin]ire a Aghezmeimari la râul Trotu[

Punctul central al zilei de Boboteaz\ esteIordanul sau Sfin]irea cea mare a apei. Apa - e-

lement indispensabil pentru via]a plantelor [i aanimalelor, dar [i pentru om, `n aceast\ zi cap\t\valen]e spirituale deosebite. ~n toate bisericileortodoxe din cuprinsul Protopopiatului Moi-ne[ti au fost oficiate, mar]i - 6 ianuarie, slujbereligioase cu acest prilej, foarte mul]i oamenivenind la biseric\ `n aceast\ zi de s\rb\toare,pentru a lua ap\ sfin]it\. ~n unele din parohii e-xist\ obiceiul ca atunci când se cânt\ troparulpraznicului [i se trag clopotele, vân\torii dinzon\ trag cu pu[ca, ceea ce `n tradi]ia vechesemnific\ alungarea spiritelor rele.

~n ora[ul Com\ne[ti a intrat `n tradi]ie caslujba de sfin]ire a apei mari s\ se fac\ la râulTrotu[, unde to]i preo]ii din zon\ merg `n pro-cesiune. „~n multe din parohiile noastre se faccruci de ghea]\, care se a[az\ la locul unde ses\vâr[e[te slujba Aghezmei mari“ (de obicei larâuri, f=nt=ni, intersec]ii de drumuri etc.), amaflat de la pr. Petre Moraru, Protopop deMoine[ti.

„~n Iordan botezându-Te, Tu, Doamne…“

RREEPPOORRTTAAJJ

La Catedrala episcopal\ din Roman slujba deBoboteaz\ a fost oficiat\ de PS ArhiereuIoachimB\c\uanul

Prezen]i `n num\r mare la Catedrala „Pogor=rea Sf. Duh“,la slujba de Boboteaz\, credincio[ii din One[ti

au a[teptat `n ordine s\ primeasc\ Agheazma Mare Slujba de Boboteaz\ la Moine[ti

AApprrooppiiiinndduu-nnee `̀mmpprreeuunn\\ ddee TTrruuppuull [[ii SSâânnggeelleeMMâânnttuuiittoorruulluuii IIiissuuss HHrriissttooss,, lluuccrr\\mm llaa `̀mmpplliinniirreeaa

`̀nnddeemmnnuulluuii SS\\uu ddee „aa nnee iiuubbii uunniiii ppee aall]]iiii“,, ddee aa nnee pp\\ssttrraa `̀nn ssttaarreeaa aacceeaassttaa ddee ccoommuunniiuunnee

[[ii aassccuullttaarree ffaa]]\\ ddee IIeerraarrhhuull llooccuulluuii..


{{TTIIRRII

Catedrala episcopal\ din Roman afost gazda celei de-a doua sinaxe apreo]ilor din Protopopiatul Roman,dup\ cea de anul trecut de la Cordun,aceasta din urm\ având loc `n ziua dejoi, 15 ianuarie 2009.

Cu acest prilej special, Preasfin]itulIoachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar alEpiscopiei Romanului, `nconjurat demajoritatea preo]ilor din ProtopopiatulRoman a s\vâr[it, `ncepând cu orele9.00, Sfânta Liturghie arhiereasc\, `ncadrul c\reia to]i preo]ii [i diaconiiparticipan]i s-au `mp\rt\[it din acela[iSfânt Potir, `n semn de binecuvântarela `nceput de an, dar [i de comuniuneeuharistic\, `n duhul m\rturisiriiaceleia[i credin]e dreptsl\vitoare.

Momentul acesta `n\l]\tor a fostmarcat, pe de o parte de oficierea, subprotia Preasfin]itului Ioachim, slujbeide pomenire a marelui Mihai Emines-cu - având `n vedere faptul c\ eve-nimentul pastoral-misionar s-adesf\[urat `n ziua `n care s-au `mplinit159 de ani de la na[terea poetului. Pede alt\ parte, s-au ad\ugat momentu-lui de rug\ciune pentru sufletul „Lu-

ceaf\rului poeziei rom=ne[ti“, cuvân-tul de `nv\]\tur\ adresat de c\trePreasfin]itul Arhiereu Ioachim B\c\-uanul preo]ilor [i credincio[ilor partici-pan]i la eveniment, c=t [i conferin]a„Eminescu [i Romanul“ sus]inut\ deP\rintele Florin Aurel }uscanu, Proto-

pop de Roman. De mare importan]\pentru to]i cei prezen]i au fost mai alesrug\ciunile de dezlegare pe care Prea-sfin]itul Arhiereu Ioachim le-a cititpreo]ilor [i credincio[ilor, `mpreun\`ngenunchia]i `n fa]a Sf=ntului Altar.(pr. Cornel Paiu)

~n cadrul Protoieriei One[ti, la `nceputul fiec\rui an, are loc un eveni-ment deosebit, eveniment ini]iat de P\rintele Protopop Constantin Alupeidin anul 2000. ~n prima luni, dup\ s\rb\toarea Sfântului Ioan Botez\torul,to]i preo]ii de mir [i p\rin]ii monahi, `mpreun\ cu ierarhul locului, se`ntâlnesc pentru a s\vâr[i `mpreun\ Sfânta Liturghie [i a se `mp\rt\[i dinacela[i Sfânt Potir.

Anul acesta tradi]ia a continuat [i pe 12 ianuarie, la Catedrala„Pogorârea Duhului Sfânt“, sub protia Preasfin]itului Arhiereu Dr.Ioachim B\c\uanul, preo]ii one[teni s-au `nt=lnit la slujb\. Au fostprezen]i `n num\r mare [i credincio[i, care cunosc evenimentul din aniipreceden]i. ~ns\ la slujb\ au participat [i credincio[i din alte p\r]i. Spreexemplu, din Bra[ov a venit un grup de credincio[i care, auzind despreacest eveniment spiritual, au dorit s\ participe al\turi de noi `n rug\ciune[i au r\mas impresiona]i de cei aproape 100 de preo]i prezen]i [i de modul`n care a decurs Sfânta Liturghie.

Slujba a fost `nfrumuse]at\ prin cânt\rile coralei „Ierotheos“ a preo-]ilor Protoieriei One[ti. ~nainte de momentul `mp\rt\[irii, Preasfin]itulArhiereu Dr. Ioachim B\c\uanul a rostit rug\ciunea de dezlegare pentruto]i p\rin]ii prezen]i, iar la sfâr[itul Sfintei Liturghii tot Preasfin]ia Sa arostit cuvântul de `nv\]\tur\.

Pentru noi, preo]ii din acest protopopiat, momentul slujirii `mpreun\,`n num\r a[a de mare este unul deosebit. Chiar dac\ pe parcursul anuluimai slujim `n sobor, la hramuri sau diferite alte slujbe misionare, nu ne

adun\m `n nicio alt\ ocazie `n num\r a[a de mare. Credem c\, apropiin-du-ne `mpreun\ de Trupul [i Sângele Mântuitorului Iisus Hristos, lucr\mla `mplinirea `ndemnului S\u de „a ne iubi unii pe al]ii“, de a ne p\stra `nstarea aceasta de comuniune [i ascultare fa]\ de Ierarhul locului, precum[i de con[tientizare a misiunii noastre de slujitori ai lui Dumnezeu [i aioamenilor. (pr. Justinian Alupei)

La `nceput de an, arhiereasc\binecuvântare pentru preo]ii roma[cani

Preo]ii din Protoieria One[ti, `mpreun\ `n fa]a lui Hristos

{{TTIIRRII


~n ziua de 28 ianuarie 2009 a avut locprima etap\ a Olimpiadei Na]ionale ladisciplina Religie, informeaz\ Agen]ia de[tiri Basilica, a Patriarhiei Rom=ne. Con-cursul, care este organizat de MinisterulEduca]iei, Cercet\rii [i Inov\rii, se des-f\[oar\ pentru prima dat\ `n istoria `nv\-]\mântului religios românesc [i seadreseaz\ elevilor din ciclul gimnazial [iliceal - clasele VII-XII.

Subiectele Olimpiadei la religie vor fialc\tuite de reprezentan]i ai MinisteruluiEduca]iei, Cercet\rii [i Inov\rii [i de pro-fesori de religie.

Urm\toarele etape ale olimpiadei la dis-ciplina Religie se vor desf\[ura ̀ n urm\toa-rele trei luni. Faza na]ional\ este programa-t\ `ntre 15- 19 aprilie [i va avea loc `n mu-nicipiul Baia Mare, jude]ul Maramure[.

Comunit\]ile de rromi din Ro-mânia au primit gratuit compact disculce con]ine Sfânta Liturghie ortodox\`n limba rromani. CD-ul a fost realizatde „A[ez\mântul Vasiliada“ al Arhie-piscopiei Bucure[tilor, lansarea luiavând loc la sf=r[itul anului trecut. Pe23 decembrie 2008, la M\n\stirea Ra-

du Vod\ din Bucure[ti, a fost s\vâr[it\pentru prima dat\ Sfânta Liturghie `nacest\ limb\. Slujba a fost oficiat\ dePreasfin]itul P\rinte Varsanufie Praho-veanul, episcop vicar al ArhiepiscopieiBucure[tilor. ~n anul 2006 a fost edi-tat\ [i o Carte de rug\ciuni `n limbarromani, informeaz\ Trinitas TV.

S eminarul Teologic Ortodox „Sf. Gheorghe“ din Roman, la ini]ia-tiva [i sub coordonarea preacucernicului p\rinte profesor S`nic\Palade, directorul institu]iei, a s\rb\torit `n mod deosebit pe

Sfin]ii Trei Ierarhi, patronii `nv\]\mântului teologic.

Manifest\rile dedicate ilu[trilor Sfin]i P\rin]ii au `nceput joi, 29 ia-nuarie 2009, la orele 16.30, `n Paraclisul Seminarului, cu o slujb\ arhie-reasc\, prin s\v\r[irea Vecerniei unit\ cu Litia, oficiat\ de Preasfin]itul Dr.Ioachim B\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, al\turi deun sobor de preo]i profesori, invita]i [i elevi seminari[ti. A urmat un pro-gram artistic, desf\[urat `n sala de festivit\]i a Seminarului, care a cuprinsun recital al corului Seminarului, sub bagheta dirijoral\ a maestruluiGheorghe Gozar, acompaniat de pasaje lirice [i lectur\ri din operele celortrei mari corifei ai cre[tin\t\]ii, eviden]iindu-se succint, printr-un montajrealizat pe computer, [i aspecte din via]a [i activitatea misionar\ aSfin]ilor Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz [i Ioan Gur\ de Aur. Atâtprofesorul coordonator, cât [i elevii - lectori [i recitatori, merit\ nomina-liza]i, respectiv: prof. Elena Dr\ghiceanu (catedra de Limba [i literaturaromân\) [i elevii Cosmin Ludu, Ilie Diaconu, Mihai Prisecariu, O.Marian, Silviu Lupu de la clasa a X-a, Claudiu Balaban, Nicolae Pa[cu dela clasa a XII-a [i Andrei Dodi]e, Alexandru Balan de la clasa a IX-a.

Din programul manifest\rii a f\cut parte [i conferin]a „Actualitateateologiei Sfin]ilor Trei Ierarhi“, sus]inut\ magistral de preacucerniculp\rinte profesor doctor Constantin Leonte.

La finalul manifest\rilor, Preasfin]itul Arhiereu Dr. Ioachim B\c\-uanul a rostit un cuvânt de `nv\]\tur\ [i de binecuvântare, pus sub semnulteologiei ale[ilor `nv\]\tori ai Bisericii.

Manifest\rile au continuat [i `n ziua de hram, 30 ianuarie, când s-aoficiat Sf. Liturghie, la care, de asemenea, au participat p\rin]i profesori,elevi [i invita]i ai Seminarului roma[can. (pr. Cornel Paiu)

~ncep lucr\rile la CatedralaMântuiriiNeamului

Lucr\rile de construc]ie a CatedraleiMântuirii Neamului vor `ncepe pe 27 aprilie,dup\ s\rb\toarea Sfintelor Pa[ti [i s\pt\-mâna Luminat\.

La Palatul Patriarhiei din Bucure[ti s-adesf\[urat pe data de 15 decembrie 2009 sim-pozionul tematic consultativ cu tema „NouaCatedral\ Patriarhal\ - Catedrala MântuiriiNeamului: arhitectur\, structur\, utilitatecultual\ [i cultural\“. La `ntrunireadesf\[urat\ sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel au participat mem-brii Permanen]ei Consiliului Na]ional Biseri-cesc, ai Permanen]ei Consiliului Arhiepisco-piei Bucure[tilor [i arhitec]i care s-au impli-cat `n proiectarea l\ca[urilor de cult din ]ar\[i din str\in\tate, aflate sub jurisdic]iaPatriarhiei Române, informeaz\ Trinitas TV.

Se estimeaz\ c\ lucr\rile de construc]ie aCatedralei Mântuirii Neamului, f\r\ stadiulde finisaje, vor dura 4 ani.

Sfin]ii Trei Ierarhi s\rb\tori]i la SeminarulTeologic „Sf. Gheorghe“ din Roman

Sf. Liturghie ortodox\ `n limba rromani

Prima Olimpiad\ Na]ional\la disciplina Religie

FFaacceemm uunn aappeell cc\\ttrree ttoo]]ii ccrreeddiinncciioo[[iiii ss\\ aajjuuttee ppaarroohhiiaa ddiinn CClliimmee[[ttii..DDoonnaa]]iiiillee ppoott ffii ff\\ccuuttee `̀nn ccoonnttuull PPaarroohhiieeii CClliimmee[[ttii

RROO0077RRNNCCBB00119988110077448800664400000011 - BBCCRR,, SSuuccuurrssaallaa RRoommaann..


{{TTIIRRII

P\storul cu cea mai`ndelungat\ arhie-rie pe scaunul epis-

copal de la Roman [i al 75-lea ierarh pe acest scaunvl\dicesc, Preasfin]itul Efti-mie, a fost omagiat la Cate-dral\ Episcopal\ „Sf. Cuvi-oasa Parascheva“ din Ro-man, `n cadrul unui TeDeum oficiat de Preasfin-]itul Ioachim B\c\uanul,arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului, al\turi de pre-o]ii Centrului Eparhial, `nziua de pr\znuire a Sf=ntu-lui Eftimie cel Mare. ~n cu-v=ntul rostit cu acest prilej,PS Arhiereu Ioachim a vorbit despre cei600 de ani de existen]\ ai acestei epis-copii, perioad\ de timp ce ar putea fipecetluit\ `ntre voievodul Alexandru celBun [i episcopul Eftimie cel Bun. Toto-dat\, PS Ioachim B\c\uanul a men]ionatrolul pe care vl\dica Eftimie „cel bun“ l-aavut `n aceast\ zon\ a Moldovei de-a lun-gul anilor, „fiind un vrednic continuatoral ierarhilor de la Roman - scaun episco-pal ce a d\ruit Bisericii Ortodoxe Rom=nenu mai pu]in de patru sfin]i ierarhi - un

bun p\stor [i administrator, `ndeosebi `nvremurile tulburi pe care le-a tr\it Bise-rica Ortodox\ `n perioada comunist\“. Lasf=r[itul slujbei, PS Arhiereu Ioachim,`mpreun\ cu membrii Centrului Eparhial,l-au vizitat la re[edin]a Episcopal\ pe PSEpiscop Eftimie. La r=ndul s\u, impre-sionat de ceremonia religioas\ [i dragos-tea cu care este `nconjurat, vl\dica de laRoman a ]inut s\ ureze tuturor „s\ v\ deaDumnezeu pace, s\n\tate [i s\ tr\i]i `ntrumul]i [i ferici]i ani“.

O carte pentru sufletul cre[tinului

A[ezare cump\tat\ de cuvintebine alese [i cre[tinesc me[te[ugite,`n duhul credin]ei ortodoxe, „As-censiuni duhovnice[ti“, adic\ me-dita]ii, cuv=nt\ri [i aprofund\ridogmatice [i exegetice la duminici[i s\rb\torile sfin]ilor, scris\ de pre-otul profesor Constantin Leonte,vine, la `nceput de an, s\ se `nscrie`n patrimoniul cultural [i spiritualal teologiei ortodoxe rom=ne[ti, [ide ce nu, al con[tiin]ei noastre per-sonale. Doctor `n Teologie, autorulofer\ o alternativ\ pentru o via]\lini[tit\ [i curat\: a sfin]eniei. „Princuv=ntul lor de la amvon, p\storiiortodoc[i trebuie s\ `l fac\ pe omulmodern s\ nu mai fie preocupat deidealuri efemere, de o tot mai con-fortabil\ instalare `n istorie, care,pe l=ng\ m\re]ia celor propuse deDumnezeu `n transcendent, parni[te castele de nisip construitedintr-un orgoliu egoist, de un copilcapricios. ~n func]ie de acesteobiective omiletice, apreciem efor-turile preotului Constantin Leonte,de la parohia „Sf=ntul Gheorghe“din Bac\u“, men]ioneaz\ `n cu-v=ntul `nainte al c\r]ii Preasfin]itulArhiereu Dr. Ioachim B\c\uanul.Preciz\m c\ volumul „Ascensiuniduhovnice[ti“ a ap\rut la editura„Filocalia“.

Pagin\ realizat\ de pr. Ctin GHERASIM

~n seara zilei de 2 februarie, unincendiu a cuprins turla bisericii„„Sfin]ii ~mp\ra]i Constantin [iElena““ din satul Clime[ti.Pagubele provocate l\ca[ului decult s-au cifrat la 35.000 de lei,fiind distrus acoperi[ul pe osuprafa]\ de circa 120 mp, obiectede cult, scara interioar\ din lemn,trei u[i [i tâmpl\ria de la cincigeamuri, precum [i trei clopote.

Un incendiu puternic - cauzat, conform raportu-lui pompierilor, amplas\rii co[ului de fum `n mod„necorespunz\tor sau neprotejat termic fa]\ de ma-terialele combustibile.“ - a izbucnit luni sear\, 2 fe-

bruarie 2009, la biserica „Sf. ~mp\ra]i Constantin [iElena“ din parohia Clime[ti.

Deta[amentele de Pompieri Roman [i PiatraNeam] au intervenit cu patru autospeciale, auto-speciala de interven]ie [i salvare de la `n\l]ime, unautocamion de interven]ie, o motopomp\, patruofi]eri, un maistru militar [i 24 de subofi]eri pen-tru localizarea [i stingerea incendiului izbucnit laacoperi[ul bisericii cu hramul „Sfin]ii ~mp\ra]iConstantin [i Elena“ din satul Clime[ti, comunaF\urei. Pompierii s-au luptat mai bine de trei ores\ evite extinderea incendiului la `ntreaga con-struc]ie [i s\ sting\ focul. A fost distrus acoperi[ulpe o suprafa]\ de circa 120 mp (construit din aste-rial\ lemn cu `nvelitoare tabl\), obiecte de cult,scara interioar\ din lemn, trei u[i [i tâmpl\ria de lacinci geamuri. Interven]ia a fost supravegheat\ [ide prefectul jude]ului Neam], Mihai Archip,al\turi de grupa operativ\ a Inspectoratului pentruSitua]ii de Urgen]\ Neam] [i voluntarii de la

SVSU F\urei. ~n urma evalu\rilor f\cute,pagubele din incendiu au fost estimate la 35.000de lei, iar bunurile salvate la peste 600.000 de lei.

Consecin]ele incendiului puteau fi mult maigrave, `ns\ datorit\ interven]iei prompte a pom-pierilor, a brig\zii de interven]ii de la Prim\rie,dar [i a credincio[ilor, s-a reu[it evitarea unui de-zastru.

Preasfin]iul Arhiereu Ioachim B\c\uanul s-adeplasat la fa]a locului, a constatat care suntpagubele, a organizat evaluarea acestora [i a dis-pus `nceperea lucr\rilor de repara]ie la biseric\.Totodat\, Preasfin]ia Sa a oferit parohiei dinClime[ti, pentru demararea treburilor curente,suma de 2.000 de lei.

Pe aceast\ cale, facem un apel c\tre to]i cre-dincio[ii s\ ajute parohia din Clime[ti, `n acestemomente grele, deoarece este o comunitate cu doar90 de familii, cu situa]ie material\ modest\.

Dona]iile pot fi f\cute `n contul ParohieiClime[ti RO07RNCB0198107480640001 -

BCR, Sucursala Roman

AAPPEELL UUMMAANNIITTAARR

Incendiu la biserica din Clime[ti

Episcopul Eftimie al Romanuluiomagiat la ziua onomastic\

SSIINNAAXXAARR


Plecat din familia diaconului Luchian,ce slujea `n satul Calapode[ti, la osut\ de kilometri de Bac\u, cu dorin]ade a-l cunoa[te mai bine peDumnezeu, t=n\rul Alexandru aveas\-[i `nscrie numele, peste ani, `ncalendarele cre[tin ortodoxe rom=n,rus [i grec, sub titulatura de Sf=ntulAntipa de la Calapode[ti. Pentrub\c\uanii credincio[i, ziua sa depr\znuire, 10 ianuarie, va fi una cuat=t mai deosebit\, cu c=t, Sf=ntulAntipa este singurul c\lugar athonitromân trecut `n r=ndul sfin]ilor [inum\rat printre cei din urm\ cuvio[ip\rin]i ai Athonului.

Considerat pov\]uitor prea`n]elept alc\lug\rilor, care [i-a `nfr=nat trupulcu nep\timirea [i i-a luminat pe cre-

dincio[i cu str\lucirea virtu]ilor sale, Sf=ntulAntipa s-a n\scut `n anul 1816, `n satul Ca-lapode[ti, din jude]ul Bac\u. La v=rsta de 20de ani a intrat `n ob[tea m\n\stirii C\ld\-

ru[ani. Dup\ doi ani, a plecat la SfântulMunte [i a poposit la Schitul Lacu, re-numit pentru asprimea vie]ii pe care oduceau monahii. Dup\ 15 ani, Cuviosuls-a mutat la m\n\stirea Esfigmen, unadintre cele mai vechi m\n\stiri aleSf=ntului Munte. Dup\ aproape dou\decenii, Antipa s-a re`ntors `n Moldova,vie]uind `n m\n\stirile din preajmaIa[ului.

Din cauza tulbur\rilor provocate demul]imile de credincio[i care auziser\despre el [i veneau s\-i cear\ ajutor [isfat, a plecat spre ]inuturile Rusiei,r\m=n=nd o vreme la Lavra Pecerska. Deaici a mers la m\n\stirea Valaam, unde s-a [i stabilit. Numele [i faptele sale mi-nunate s-au r\sp=ndit cu repeziciune `nnordul Rusiei. Cuviosul Antipa s-a `n-vrednicit [i de daruri minunate, precumcele ale profe]iei [i vederii cu duhul.

Singurul c\lug\r rom=n athonit canonizat

Dup\ o `ndelungat\ via]\ petrecut\ `n nevo-in]e c\lug\re[ti, cuviosul Antipa [i-a dat via]a `n

m=inile Domnului, `n ziua de 10 ianuarie 1882.~n anul 1906, c\lug\rii de la Sf=ntul Munte,care-l cunoscuser\ pe Cuvios, l-au trecut peacesta `n r=ndurile sfin]ilor, `n c\r]ile lor de cult.

Acest fapt are pentru noi o semnifica]ie deose-bit\, deoarece el este singurul c\lug\r atonit rom=n,care a fost trecut `n r=ndul sfin]ilor printr-o cano-nizare spontan\, venit\ `ndat\ dup\ trecerea sa lacele ve[nice, ceea ce constituie [i un temei pentrurecunoa[terea sfin]eniei sale de c\tre biserica str\-mo[easc\. Biserica Ortodox\ Rom=n\ l-a canoni-zat pe Sf=ntul Cuvios Antipa de la Calapode[ti `nanul 1992. Slujba religoas\ ̀ nchinat\ acestuia a fost`ntocmit\ de c\tre Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului.„Fa]\ de al]i sfin]i rom=ni, Cuviosul Antipa de laCalapode[ti a dep\[it grani]ele Ortodoxiei rom=-ne[ti. El este cinstit [i de Biserica Greac\, [i de ceaRus\, fiind `nscris `n sinaxarele Ortodoxiei univer-sale. Iar pentru noi este o bucurie faptul c\ s-a n\s-cut `n jude]ul Bac\u. Acum am putea compara Ca-lapode[ti, s\tucul de la marginea jude]ului, cu Bet-leemul. Prin Sf=ntul Antipa, satul Calapode[ti a de-venit un punct de referin]\ pe harta Ortodoxiei uni-versale“, a declarat Preasfin]itul Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului.

~n jude]ul Bac\u exist\ [i o m\n\stire ce-l areca patron spiritual pe Cuviosul Antipa. Situat\ laaproape 100 kilometri de Bac\u, `n Calapode[ti,comuna Dealu Morii. (Pr. Constantin Gherasim)

Sfântul Antipa, b\c\uanul care str\luce[te `n Biserica Ortodox\

La `nceput de an calendaristic, la 10ianuarie, `n sinaxarul bisericii noastre ses\rb\tore[te Sfântul Antipa de la Cala-pode[ti, unul dintre ocrotitorii EparhieiRomanului, al\turi de Prea CuvioasaMaica noastr\ Parascheva. Cu acest pri-lej de pr\znuire, `n cadrul incintei de laCentrul eparhial al Episcopiei, unde exis-t\ un paraclis `nchinat Sfântului Antipade la Calapode[ti, ctitorie din anul 2000,de diminea]\ s-au s\vâr[it slujba Acatis-tului, Ceasurile [i Sfânta Liturghie, du-p\ care, `ntr-o atmosfer\ de `nal]are su-fleteasc\, `n prezen]a [i cu binecuvân-tarea Preasfin]itului Dr. Ioachim B\c\-uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ro-manului, soborul preo]ilor a mers `n pe-lerinaj cu icoana Sfântului de la Paraclisla Catedrala episcopal\, unde a avut locslujba arhiereasc\, dimpreun\ cu un so-bor de preo]i [i diaconi. La slujba SfinteiLiturghii, credincio[ii s-au adunat `ntr-un num\r mare, ca o expresie aevlaviei, tradi]iei [i cinstirii locale de-osebite a Sfântului Antipa.

~n cuvântul de `nv\]\tur\ de la fi-nalul Sfintei Liturghii, Preasfin]itul Dr.Ioachim B\c\uanul a eviden]iat impor-tan]a duhovniceasc\ a personalit\]iiSfântului Antipa de la Calapode[ti. „A-cest fiu al plaiurilor moldovene a tr\it `nmai multe centre de evlavie ortodox\ [i afost peste tot ca o lumin\ pus\ `n sfe[nicfa]\ de cei din jurul s\u. Cuviosul Antipade la Calapode[ti este astfel singurulc\lug\r athonit român care a fost trecut`n rândul sfin]ilor printr-o canonizarespontan\, venit\ `ndat\ dup\ trecereasa la cele ve[nice.“, a conchis Preasfin]iaSa, cuvântul cu bogate elemente aghio-grafice, cu impact spiritual pentru via]acredincio[ilor din ]inuturile Neam]ului[i, `n special, ale Bac\ului. Ierarhul a bi-necuvântat poporul binecredincios pre-zent la aceast\ solemnitate duhovniceas-c\, to]i, deopotriv\, `naripa]i [i u[ura]isuflete[te, aducând slava [i cinstirea cu-venite Sfântului Antipa de la Calapo-de[ti. (protos. Andrei Ioni]\)

Procesiune cu icoana SfântuluiAntipa la Catedrala episcopal\

AAnniivveerrssaarreeaa aa 115500 ddee aannii ddee llaa UUnniirreeaaPPrriinncciippaatteelloorr RRoommâânnee aa ffoosstt mmaarrccaatt\\ `̀nn CCaatteeddrraallaaeeppiissccooppaall\\ ddiinn RRoommaann pprriinn ooffiicciieerreeaa uunneeii sslluujjbbee ddee

TTee DDeeuumm,, ddee cc\\ttrree PPSS IIooaacchhiimm BB\\cc\\uuaannuull,,AArrhhiieerreeuu-vviiccaarr aall EEppiissccooppiieeii RRoommaannuulluuii..

RREEPPOORRTTAAJJ


E venimentul istoric a fost marcat prinoficierea unei slujbe de Te Deum, dec\tre Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,

Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, `n con-tinuarea slujbei Vecerniei, la care a participat unnumeros sobor de preo]i [i diaconi din Mu-nicipiul Roman [i din `mprejurimile acestuia,c\rora li s-au al\turat [i numero[i credincio[i.Acestui moment aniversar i-a urmat intonarea,de c\tre to]i cei prezen]i, clerici [i mireni, preo]i[i credincio[i, `n frunte cu ierarhul lor, a „HoreiUnirii“. Emo]iile au fost intense când `ntrezidurile Catedralei episcopale au r\sunat armo-niile acestui imn `n\l]\tor, care are la baz\ opoezie de Vasile Alecsandri, publicat\ pentruprima dat\ `n 1856.

Aportul Bisericii la `nf\ptuireaUnirii Principatelor

~n continuarea manifest\rilor aniversare aurostit discursuri: Presfin]ia Sa Dr. IoachimB\c\uanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Roma-nului, Preacucernicul P\rinte Dr. Florin-Aurel}uscanu, Protopop de Roman [i PreacucerniculP\rinte Ioan Gherasimescu, Vicar Administratival Episcopiei Romanului.

PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul, `ntr-un amplu discurs catehetic, ]inând s\sublinieze aportul [i sprijinul Bisericii,aceast\ institu]ie divino-uman\, la`nf\ptuirea Unirii Principatelor, a ar\tat c\„Biserica a fost totdeauna receptiv\ laschimb\ri“ [i a apreciat actul istoric alUnirii Principatelor Române ca „un actpozitiv“, incluzând `n sine `mplinirea atâtde doritului deziderat al unit\]ii na]ionale.~n acest context, a spus Preasfin]ia Sa,„s\rb\torim Unirea Principatelor, dar [ichemarea la poc\in]\, `n aceast\ societateaflat\ `n permanent\ muta]ie“ din care „Hristosdore[te s\ recruteze oameni pentru `mp\r\]ia luiDumnezeu, pentru a-i face fii ai lui Dumnezeu“prin „transcenderea spre [i `ntru libertatea luiHristos“, prin transfigurarea vie]ii „pentru c\Dumnezeu l-a l\sat pe om liber [i `l las\ s\ seorganizeze liber“. ~n acest sens, ierarhul a datca exemplu pe P\rin]ii Capadocieni, care, `nsecolul al IV-lea, supranumit secolul de aur alcre[tinismului, al contur\rii „Unit\]ii Bisericii“,au [tiut s-o organize pe temelia Evangheliei luiHristos. P\rin]ii capadocieni, s\rb\tori]i anulacesta de Biserica Ortodox\ Român\, au fost„oameni de referin]\, care au [tiut s\ tr\iasc\ [is\ defineasc\ ni[te muta]ii istorice“, compara-bile, la un anumit nivel, cu evenimentele is-

torice petrecute acum 150 de ani `n istoriana]iunii noastre.

O `nt=lnire emo]ionant\~n interven]ia sa, Preacucernicul P\rinte Dr.

Florin-Aurel }uscanu, dup\ o introducere ampl\- `n care a f\cut referire la m\re]ul ideal istoric deunire al românilor - a evocat, `ntr-o scurt\ comu-nicare, personalitatea aleas\ a unui vrednic depomenire slujitor al Sfântului Altar, care, lachemarea istoriei, al\turi de Episcopul Melchise-dec {tef\nescu, pe atunci arhimandrit la Hu[i, a[tiut s\ marcheze timpul s\u prin fapte alese, mi-litând vizionar pentru unire: P\rintele ProtopopDimitrie Matca[, al c\rui mormânt se afl\ `n ci-mitirul ora[ului. Comunicarea, intitulat\ „Uncleric roma[can, lupt\tor pentru Unirea Princi-patelor protopopul Dimitrie Matca[“, a fostprezentat\ de preacucernicia sa, onorând [i cali-tatea de delegat al Episcopiei Romanului, [i laMuzeul de Istorie din Roman, sâmb\t\, 24 ia-nuarie 2009, cu prilejul simpozionului organizatde institu]ia roma[can\ [i dedicat acestui momentaniversar de referin]\ pentru istoria noastr\.

Discursul preacucernicului p\rinte IoanGherasimescu a `mbr\cat ve[mintele pre]ioaseale conciziei. Apelând la o elocven]\ [i retoric\admirabile preacucernicia sa a f\cut rezumatulmanifest\rii, relevându-i multiplele ipostaze.Totodat\, `n numele preo]ilor [i credincio[ilorprezen]i, a mul]umit Preasfin]itului ArhiereuIoachim pentru ini]iativa realiz\rii acestei `ntâl-niri emo]ionante [i unice.

Catedrala episcopal\ de la Roman a g\zduit, duminic\, 25ianuarie 2009, o manifestare de tr\ire româneasc\autentic\, cu valen]e duhovnice[ti [i catehetice, [tiin]ifice [ipatriotice, aceasta fiind dedicat\ anivers\rii a 150 de anide la Unirea Principatelor Române (1859-2009).

de pr. Cornel PAIU

Hora Unirii la Catedrala episcopal\ de la Roman

AACCTTUUAALLIITTAATTEE


„U n om blajin, care tr\ia Ortodoxiapravoslavnic\, un om al reconcilierii[i unit\]ii. A fost un om iubit de

poporul rus, fapt dovedit prin aceea c\ BisericaRusiei este o biseric\ `n permanent\ `nnoire, `nperment\ schimbare“, a[a l-a caracterizat Prea-sfin]itul Arhiereu Ioachim B\c\uanul pe patri-arhul Alexei al II-lea al Moscovei [i al `ntregiiRusii, trecut de cur=nd la cele ve[nice. De alfel,ierarhul de la Roman se num\r\ printre pu]iniiprela]i rom=ni care a avut ocazia de a se `nt=lnide dou\ ori cu `nt=ist\t\torul celei mai mari Bi-serici Ortodoxe din lume. „Prima oar\ l-am cu-noscut `n 1990, imediat dup\ ce a fost instalat `nscaunul patriarhal de la Moscova. Am f\cutparte, `n calitate de arhidiacon, din delega]iaMitropoliei Moldovei [i Bucovinei, condus\ de~naltpreasfin]itul Mitropolit Daniel, (actualulPatriarh al Bisericii Ortodoxe Rom=ne n.r.),care a participat la slujba oficiat\ `n bisericaM=ntuitorului Iisus Hristos din Chi[in\u cuocazia `mplinirii unui an de c=nd limba rom=n\dob=ndise statutul de limb\ oficial\ `n Repu-blica Moldova. Atunci la Mitropolia Basarabieia venit [i patriarhul Moscovei, proasp\t instalat,pentru a hirotoni doi episcopi, respectiv Petrude B\l]i [i Inochentie de Tiraspol“, ne-a declaratPS Arhiereu Ioachim B\c\uanul.

Mediator `ntre fra]iImaginea frumoas\ pe care liderul religios de

la Moscova a l\sat-o `n acele zile a fost `nt\rit\ [i`n urma celei de-a doua `nt=lniri, care a avut locopt ani mai t=rziu, `n 1998, la Paris, unde epis-copul vicar de la Roman, pe atunci arhimandrit,conducea prima m\n\stire ortodox\ rom=neasc\`nfiin]at\ dup\ 1990 `n capitala Fran]ei. „Era cu-noscut faptul c\ Sanctitatea Sa, dup\ ce [i-a rec\-p\tat Biserica libertatea, a invitat toate comunit\-]ile ruse[ti pentru a discuta `n leg\tur\ cu recon-cilierea ru[ilor de pretutideni. A[a se face c\ avenit `n Mitropolia Rus\, care apar]inea de Mos-cova, cu sediul la Paris, dup\ care a vizitat comu-nit\]ile ru[ilor albi, care ]ineau de Constantinopol.A mers [i la Institutul Teologic „Saint Serge“,care apar]ine de arhiepiscopia ru[ilor albi din Pa-ris. Ne-am `nt=lnit acolo, am avut o scurt\ `ntre-vedere, Sanctitatea sa amintindu-[i cu pl\cere demomentele deosebite petrecute la Chi[in\u `n1990“, ne-a mai spus PS Arhiereu Ioachim B\c\-uanul. Totodat\, prezen]a Patriarhului la Paris `n1998, a constituit un punct de referin]\ `n rela]iiledintre ru[i, Alexei al II-lea slujind atunci `n cate-drala „Alexandr Nevski“ din Paris, catedral\ ceapar]inea ru[ilor albi, totul ca urmare a faptului c\a reu[it s\ g\seasc\ puncte de dialog [i interespentru comunit\]ile ortoxe ruse[ti din Fran]a.

Mesajul Ortodoxiei `n toate col]urile planetei

~n ceea ce prive[te viitorul Bisericii Ruse,ierarhul de la Roman este convins c\ se va con-tinua ceea ce a `nceput Patriarhul Alexei al II-lea, un rol important av=nd [i comuniunea maistr=ns\ `ntre cele dou\ Biserici Ortodxe. „Credc\ Biserica Ortodox\ Rus\ va continua pe ace-ea[i linie de deschidere [i de misiune a Ortodo-xiei `n plan mondial, pe care a `nceput-o vredni-cul de pomenire patriarh Alexei al II-lea. Toto-dat\ am convingerea c\ Ortodoxia rom=neasc\[i cea rus\ vor ajunge la un punct comun [i vor`mpleti mai mult misiunea pentru a face cunos-cut\ dimensiunea spiritualit\]ii ortodoxe `ntr-olume secularizat\ [i secularizant\“, a mai pre-cizat PS Arhiereu Ioachim. ~n opinia sa, ceea ceau f\cut ru[ii la `nceputul veacului al XX-lea,prin exilul c\tre Occident, dup\ instalarea dicta-turii comuniste, vor trebui s\ fac\ rom=nii,acum, la `nceputul veacului al XXI-lea. „Dup\anul 1918, c=nd prigoana bol[evic\ a `nceput s\cuprind\ fostul imperiu ]arist, marii teologi ru[i,dar [i simplii credincio[i, obliga]i s\ plece din]ar\, au f\cut cunoscute `nv\]\turile Bisericii,at=t `n Occidentul secularizat, c=t [i `n America.Acum, datorit\ faptului c\ a fost un exod alrom=nilor pe toate meridianele p\m=ntului, sepoate considera c\ exist\ o continuitate. Prin in-termediul credincio[ilor ortodoc[i rom=ni seduce mesajul Ortodoxiei rom=ne[ti `n toate col-]urile planetei, fiind [ansa credin]ei noastre de acontinua misiunea Bisericii Ortodoxe Ruse“, aprecizat PS Arhiereu Ioachim B\c\uanul. ~nceea ce prive[te maniera de a `mplini aceast\datorie sacr\, depinde de fiecare dintre noi. „De-pinde de noi, care suntem fii Bisericii Ortodo-xe, cum `l prezent\m pe Hristos lumii actuale,lume care nu este numaidec=t atee, dar este in-diferent\“, a conchis arhiereul de la Roman.(Pr. Constantin Gherasim)

Rusia are un nou patriarhSanctitatea Sa Alexei al II-lea a fost cel de-al XV-lea Patriarh al BisericiiOrtodoxe Ruse. Patriarhul Alexei s-a n\scut la 23 februarie 1929 `n ora[ulTallinn, Estonia, iar din iunie 1990 a fost Patriarh al Moscovei [i al `ntregiiRusii. A trecut la cele ve[nice `n diminea]a zilei de 5 decembrie 2008, lav=rsta de 79 de ani. PS Ioachim B\c\uanul, Arhireu-vicar al Episcopiei Romanului ne-a`mp\rt\[it c=teva dintre impresiile sale, ca unul dintre pu]inii prela]i rom=nicare au avut ocazia de a se `nt=lni cu fostul patriarh al Rusiei.De la 1 februarie SS Kiril este noul Patriarh al Moscovei [i al `ntregii Rusii.

Sanctitatea Sa Kiril, noul Patriarh al Rusiei

Mitropolitul Kiril de Smolensk [iKaliningrad (foto) a fost ales al 16-leaPatriarh al Moscovei [i ~ntregii Rusii. Laceremonie au fost prezen]i `ntâist\t\torisau delega]i ai tuturor Bisericilor Orto-doxe Surori, precum [i diver[i oameni po-litici din Rusia [i din alte ]\ri. BisericaOrtodox\ Român\ a fost reprezentat\ de odelega]ie format\ din ~naltpreasfin]itulP\rinte Mitropolit Lauren]iu al Ardea-lului, ~naltpreasfin]itul P\rinte MitropolitNifon, Arhiepiscopul Târgovi[tei [i ExarhPatriarhal, [i Preasfin]itul P\rinte Epis-cop Casian al Dun\rii de Jos.

Sanctitatea SaAlexei al II-lea a

trecut la celeve[nice `n

diminea]a zilei de5 decembrie 2008

LLIITTUURRGGIICC||


SS\\rrbb\\ttooaarreeaa ccrree[[ttiinn\\ eessttee rrâânndduuiitt\\ ss\\ ddeeaa vviiee]]iiiiuummaannee uunn pprree]] `̀nnaalltt.. EEaa ccoolloorreeaazz\\ [[ii vvaalloorriiffiicc\\

ttiimmppuull,, ddâânndduu-ii ddiimmeennssiiuunneeaa eesshhaattoollooggiicc\\..

D uminica Sfintei ~nvieri [i S\pt\mânaSfintelor Patimi reprezint\ centrul`ntregului an liturgic [i toate s\rb\to-

rile graviteaz\ ̀ n jurul acestui luminos [i str\lu-cit praznic. S\rb\torile premerg\toare SfintelorPa[ti [i cele ulterioare formeaz\, la rândul lor,cercuri de sine st\t\toare, cu centrele lor speci-fice: Na[terea Domnului [i Pogorârea Sfân-tului Duh. A[a cum afirma un cercet\tor renu-mit din secolul trecut „s\rb\torile Pa[telui [iale Cincizecimii constituie unul dintre poliianului liturgic, iar solemnit\]ile Cr\ciunului [iale Bobotezei constituie alt pol“ 1.

S\rb\torile religioase, un sistem pedagogic variat [i bine structurat

Rolul s\rb\torilor biserice[ti `n sus]inerea[i promovarea vie]ii religios-morale a credin-cio[ilor este determinant. Nu putem cultiva ovia]\ duhovniceasc\ autentic\ f\r\ institu]ias\rb\torilor. Biserica noastr\ Ortodox\ a real-izat prin intermediul s\rb\torilor cre[tine[tiun mijloc excep]ional de educa]ie [i instruirereligioas\, un climat spiritual de formare [imodelare a caracterului moral cre[tin [i unsistem pedagogic variat [i bine structurat detransmitere a `nv\]\turii de credin]\.

Zilele de s\rb\toare constituie prilejuri demanifestare a religiozit\]ii, de `ntre]inere [iadâncire a leg\turii de comuniune cu Dum-nezeu [i cu semenii [i, `n primul rând, un me-diu sacerdotal de `mp\rt\[ire real\ a darurilor[i binefacerilor pe care Dumnezeu le revars\necontenit asupra noastr\.

S\rb\toarea cre[tin\ nu are doar un sim-plu rost comemorativ sau aniversar de a p\s-tra vie `n con[tiin]a cre[tinilor amintirea fap-telor, persoanelor [i evenimentelor de seam\din istoria sfânt\ a mântuirii pentru a le retr\iciclic [i a le contemporaneiza, ci rolul pri-mordial al s\rb\torii este acela de a-i face pecre[tini p\rta[i vie]ii dumnezeie[ti [i de a lecomunica darurile suprafire[ti ce se `mp\rt\-[esc de `ndumnezeitoarea energie necreat\ alui Dumnezeu, pentru a-i face capabili s\ se

ridice deasupra patimilor, s\ devin\ biruitoriasupra p\catului [i s\ se preschimbe din m\-dulare moarte ale Bisericii, `n m\dulare vii,roditoare de fapte bune [i de sfin]enie. A-ceasta este menirea s\rb\torii.

S\rb\toarea cre[tin\ valorific\ timpul

Prin slujbele divine care se s\vâr[esc `ntr-`nsa, s\rb\toarea cre[tin\ prilejuie[te `ntâl-nirea cerului cu p\mântul. Ea coboar\ cerulpe p\mânt, transfigurând f\ptura [i `nnoindfa]a lumii deoarece „cultul divin al BisericiiOrtodoxe reprezint\ o via]\ care tr\ie[te `nveci, o jertf\ ne`ncetat activ\, legat\ nedes-p\r]it de Persoana Mântuitorului“ 2, care netransmite din `n\l]imea Sa cea cereasc\binecuvântarea [i harul S\u dumnezeiesc,condi]ia indispensabil\ a dobândirii mân-tuirii. Acest har fecundeaz\ via]a noastr\duhovniceasc\ [i dezvolt\ func]iunile [i pu-terile noastre suflete[ti [i trupe[ti. ~n SfântaLiturghie ne `mp\rt\[im [i intr\m `n contactnemijlocit cu Izvorul harului, Hristos Dum-

nezeul nostru, care se aduce pe Sine jertf\Tat\lui „pentru via]a [i mântuirea lumii“, `nchipul nesângeros al sfintei jertfe liturgicesau euharistice. Prin participarea la SfântaLiturghie `n sfintele duminici [i s\rb\tori,credinciosul „afl\ hran\ [i de[teptare tuturorsim]\mintelor religioase: mul]umire, iubire,con[tiin]a culpei, umilin]a, cererea, iubireaaproapelui… `ntregul cre[tinism `n reali-zare“3.

Prin oficierea sfintelor slujbe, s\rb\torilenoastre ortodoxe creeaz\ posibilitatea „con-tinu\rii vie]ii lui Hristos `n Biseric\ spremântuirea oamenilor.“4. Privit\ `n prisma a-cestei dimensiuni, s\rb\toarea cre[tin\ esterânduit\ s\ dea vie]ii umane un pre] `nalt. Eacoloreaz\ [i valorific\ timpul, ridicându-l larangul de majestate5, `n sensul eshatologic depreg\tire a cre[tinului `n vederea mo[teniriivie]ii celei ve[nice. Ea d\ sens vie]ii acesteiatelurice [i perisabile, convingându-l [i deter-minându-l pe credincios s\ perpetueze duhulcomuniunii [i al tr\irii `n Hristos [i `n restulzilelor, astfel `ncât, `ntreaga sa via]\ „s\ fieconsiderat\ ca o s\rb\toare perpetu\“6.

Exemplul edificator al sfin]ilorS\rb\torile sunt prilejuri de exprimare a

sentimentelor noastre de adora]ie [i pream\-rire a lui Dumnezeu [i de cinstire sau vene-ra]ie a sfin]ilor, `ndeplinind `n felul acesta unscop latreutic. Prin sfintele s\rb\tori, Bise-rica `ndeamn\ pe fiii ei duhovnice[ti s\-[iaminteasc\ de binefacerile [i darurile primitede la Dumnezeu [i s\-I mul]umeasc\ pentruele. Ele „`nt\resc credin]a, n\dejdea [i dra-gostea c\tre Dumnezeu [i `i predispun pe

Vechimea [i instituirea s\rb\torilor cre[tine (V)~ntrucât Biserica, prin slujbele ei, are menirea de a re`nnoi `nhar via]a [i activitatea r\scump\r\toare a Mântuitorului,alternarea ciclului de s\rb\tori ale anului liturgic saubisericesc este determinat\ de m\re]ul act al ~nvieriiDomnului, pentru c\ prin jertfa [i `nvierea Sa din mor]i s-arealizat mântuirea neamului omenesc.

de Arhim. Vasile MIRON

BBiisseerriiccaa OOrrttooddooxx\\ ppoommeennee[[ttee,, `̀nn ffiieeccaarree aann,, `̀nn ssââmmbbaattaa ddiinnaaiinntteeddee DDuummiinniiccaa LL\\ssaattuulluuii sseecc ddee ccaarrnnee ssaauu aa ~~nnffrriiccoo[[\\ttooaarreeii

JJuuddeecc\\]]ii,, ppee ttoo]]ii cceeii aaddoorrmmii]]ii `̀nnttrruu ddrreeaappttaa ccrreeddiinn]]\\..


credincio[i spre o mai bun\ `ntrebuin]are adarurilor dumnezeie[ti“7, deprinzându-i cupractica deas\ a rug\ciunii.

Rolul educativ-pedagogic al s\rb\torilorrezid\ mai ales `n faptul c\ prin cinstirea per-soanelor sfinte pe care le comemor\m an dean [i le rug\m st\ruitor ca s\ mijloceasc\`naintea lui Dumnezeu pentru noi, Bisericane ofer\ `n chipurile lor adev\rate modele detr\ire cre[tineasc\ [i de des\vâr[ire moral\demne de urmat pentru noi. Prin exempluledificator al sfin]ilor care au `ntruchipat vir-tutea [i evlavia cre[tin\ la modul cel maiideal [i prin lecturile biblice, cuvânt\rile bi-serice[ti, cazaniile [i m\rturisirile de credin]\ce se rostesc `n cadrul serviciului divin aslujbelor, s\rb\torile religioase devin unizvor inepuizabil de `ndrumare spiritual\, oadev\rat\ [coal\ de catehizare [i de pro-movare a moralit\]ii cre[tine, a generozit\]ii[i a iubirii fa]\ de Dumnezeu [i de aproapele.„Atât pacea cât [i dreptatea, ca [i toatevirtu]ile, precum dragostea etc. sunt ex-perieri ale Bisericii. ~n Biseric\ experiemadev\rata pace, dreptate [i dragoste, caresunt energii fiin]iale ale lui Dumnezeu“8.

S\rb\torile `ntre]in [i cultiv\sentimentul comunitar

~ns\, rostul s\rb\torilor nu este numai la-treutic, doxologic [i instructiv pedagogic, ci[i soteriologic [i ecleziologic, prin faptul c\`ntre]in [i cultiv\ sentimentul comunitar, spe-cific cultului nostru ortodox, contribuind laformarea con[tiin]ei de enoria[i [i de aparte-nen]\ la aceea[i Biseric\. Ele unesc [i`nfr\]esc pe to]i cre[tinii `n Hristos [i `n Bi-seric\, instaurând `n sânul comunit\]ii ecle-ziale o atmosfer\ de solidaritate, apropieresufleteasc\ [i `n]elegere reciproc\ `ntre to]imembrii ei, ajutându-i s\ devin\ mai cinsti]i,mai sociabili mai buni [i mai lumina]i la su-flet. ~n sfintele s\rb\tori ale anului cre[tinii seapropie mai mult de Dumnezeu [i simt c\tr\iesc `n Hristos. A tr\i `n Hristos `nseamn\a te identifica cu aproapele `n persoana c\-ruia se substituie Hristos. Aceast\ con[tiin]\cre[tineasc\ `i face pe credincio[i s\ se simt\uni]i [i `nfr\]i]i `ntre ei, mai ales `n cadrulSfintei Liturghii, `n timpul c\reia, uitând de„toat\ grija cea lumeasc\“ se simt „ca `ncer“, `n\l]a]i cu inimile [i cu sufletele `n sfer-ele paradisului [i `nfr\]i]i cu `ngerii, care„slujesc `mpreun\ cu noi [i `mpreun\ cu noisl\vesc bun\tatea lui Dumnezeu“. (...)

Ca o concluzie general\ a celor enun]ateanterior, putem spune c\, prin solemnit\]ilelor, „s\rb\torile sunt mijloace indispensabilede a veni `n ajutorul neputin]ei firii omene[ti,incapabil\ `n aceast\ via]\ de un cult ne`n-trerupt, fie interior, fie exterior. Ele ne ajut\

s\ dobândim o con[tiin]\ mai vie desprebinefacerile primite [i s\ ne preg\tim pentruvia]a ve[nic\, unde cultul adus lui Dumnezeuva fi f\r\ de sfâr[it. Ele trebuie s\ re`nsu-fle]easc\ credin]a noastr\ [i s\ sporeasc\ re-cuno[tin]a noastr\ fa]\ de Dumnezeu“9.

1 L’Abbé R. Aigrain, op. cit., p. 634.2 Pr. Prof. Dr. Petre Vintilescu, Cultul [i ereziile,

Pite[ti, 1926, p. 29.

3 Dr. Vasile Mitrofanovici [i colab., op. cit., p. 505.4 Ibidem, p. 107.5 Vasile B\ncil\, Duhul s\rb\torii, Editura Anasta-

sia, Bucure[ti, 1996, p. 70.6 L. A. Molien, op. cit., vol. II, p. 19.7 Protosinghel Melchisedec {tef\nescu, Manual de

Liturgic\, Bucure[ti, 1962, p. 98.8 Mitropolitul Hierotheos Vlachos, op. cit. p. 33.9 L. A. Molien, op. cit., vol. II, p. 19.

Biserica Ortodo-x\ pomene[te, `n fie-care an, `n sâmbatadinainte de Dumini-ca L\satului sec decarne sau a ~nfrico-[\toarei Judec\]i, peto]i cei adormi]i `n-tru dreapta credin-]\. Cultul divin dinaceast\ zi de sâmb\-t\ - anul acesta 21februarie - cunoscu-t\ [i sub denumireapopular\ de „Mo[iide Iarn\“, const\ `ns\vâr[irea SfinteiLiturghii [i a SlujbeiParastasului pentrumor]i, slujbe de po-menire urmând a seoficia [i `n cimitire, acolo unde substraja sfintelor cruci odihnesc ceidragi ai no[tri. Pentru pomenireacelor adormi]i Biserica Ortodox\ arânduit rug\ciuni periodice care ses\vâr[esc la urm\toarele termene:ziua a 3-a, ziua a 6-a, ziua a 9-a, ziuaa 40-a, la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni,la 12 luni [i `n fiecare an pân\ la`mplinirea a 7 ani de la moarte. Deasemenea, a rânduit zile speciale,cum este aceast\ sâmb\t\, dar [isâmb\ta de dinaintea Rusaliilor, de-numit\ `n popor „Mo[ii de Var\“.

Cu acest\ ocazie, credincio[ii facmilostenie pentru sufletele p\rin]i-lor, mo[ilor [i str\mo[ilor adormi]i„`ntru dreapta credin]\, `n n\dejdea`nvierii ve[nice“ (Sinaxarul de la U-trenie), muta]i de aici `n via]a ve[ni-c\, prin aceast\ pomenirie general\,anun]ându-se, pe de o parte, rug\-ciunile de iertare care se s\vâr[esc `ncultul divin din Duminica ~nfrico-[\toarei Judec\]i, cât [i, pe de alt\parte, se fac referiri exprese la cea

din urm\ zi, a Judec\]ii Universalesau de ob[te, descris\ de altfel prinintermediul pericopei evanghelicerânduit\ spre a se citi la SfântaLiturghie, apar]inând SfântuluiEvanghelist Matei, capitolul 25, ver-setele 31-46.

Rug\ciunile ini]iate `n aceast\ zimarcheaz\ `nceputul unui ciclu depomenire a mor]ilor care se va `n-cheia `n sâmb\ta lui Laz\r sau aFloriilor. Acestea au un deosebit rol`n a reface con[tiin]a unit\]ii dintrecei vii [i cei adormi]i [i sunt mijloc dea le acorda cuvenita cinstire [ipre]uire, mai ales c\ avem credin]ac\, totodat\, [i cei muta]i de aici, larândul lor, deplin con[tien]i fiind,vegheaz\ asupra noastr\, ocrotindu-ne cu dragostea [i neostenita lorrug\ciune. Potrivit `nv\]\turii noas-tre de credin]\, aceste rug\ciuni [ifapte de milostenie sunt benefice, lamomentul Judec\]ii Universale cân-t\rind mult `n favoarea dobândiriimântuirii ve[nice. (pr. Cornel Paiu)

Mo[ii de iarn\, pomenireacelor muta]i `n via]a ve[nic\

LLIITTUURRGGIICC||


CCuu ttrreeii ss\\pptt\\mmâânnii `̀nnaaiinnttee ddee ssoossiirreeaa PPoossttuulluuii MMaarree `̀nncceeppeemm ss\\ aauuzziimm

`̀nnddeemmnnuull nneeccoonntteenniitt llaa ppoocc\\iinn]]\\:: „UU[[iillee ppoocc\\iinn]]eeii ddeesscchhiiddee-mmii,,

DD\\tt\\ttoorruullee ddee vviiaa]]\\!!“..

Triodul, o istorie a `ndrept\rii

C u trei s\pt\mâni `nainte de sosirea Pos-tului Mare `ncepem s\ auzim `ndemnulnecontenit la poc\in]\: „U[ile poc\in]ei

deschide-mi, D\t\torule de via]\!“ (din cânt\rileTriodului).

C\l\toria `ncepe cu Duminica vame[ului [ifariseului (`n acest an `n ziua de 8 februarie,Duminica a XXXIII-a dup\ Rusalii (Lc. 18, 10-14) urmat\ de aceea a Fiului Risipitor, Duminicaa XXXIV-a dup\ Rusalii (Lc. 15, 11-32),Duminica l\satului sec de carne (a `nfrico[\toareiJudec\]i, Mt. 25, 31-46) [i, aceast\ preg\tire se`ncheie cu Duminica l\satului sec de brânz\ (a iz-gonirii lui Adam din Rai, Mt. 6, 14-21).

Cartea „Triodul“, care are `n vedere aceast\preg\tire exemplificat\, mai `ntâi prin celepartu sapt\mâni enun]ate mai sus, ne introduce,prin slujbele sale, `n cele [ase s\pt\mâni de postpropriu-zis, fiecare având un rost [i un sens. Elesunt: Duminica Ortodoxiei, a Sfântului GrigorePalama, a Sfintei Cruci, a Sfântului Ioan Sc\ra-ru, a Cuvioasei Maria Egipteanca [i a Floriilor.Aplecându-ne asupra fiec\rei Duminici afl\mcât\ grij\ are „Mama Biseric\“ s\ ne informeze[i s\ ne formeze ca buni fii ce trebuie s\ de-venim, ca s\ ne bucur\m de „Lumina ~nvierii“.

Smerenia se `nva]\~n prima duminic\, Duminica vame[ului [i

fariseului, ni se vorbe[te despre smerenie. Sme-renia se `nva]\ contemplându-L pe Hristos carea spus: „`nv\]a]i de la Mine pentru c\ sunt blând[i smerit cu inima“. Smerenia se `nva]\ m\su-

rând totul prin El, raportând totul la El. F\r\Hristos, adev\rata smernie este imposibil\. Cufariseul smerenia `ns\[i devine un act de mân-drie, a realiz\rilor umane, care este o alt\ form\de m\rire de sine, fariseic\. Acum `ncepe o pe-rioad\ a c\ut\rilor, a rug\ciunii smerite care este`nceputul adev\ratei poc\in]e. Dând glas `n totpostul cânt\rilor specifice ne descoperim dorin-]a „…`n c\r\rile mântuirii `ndrepteaz\-m\, N\s-c\toare de Dumnezeu, c\ci cu p\cate grozavemi-am spurcat sufletul [i cu lenevire mi-amcheltuit toat\ via]a mea“ [i „la mul]imeap\catelor mele celor rele cugetând eu, tic\losul,m\ cutremur de `nfrico[ata zi a judec\]ii, ci`ndr\znind spre mila milostivirii Tale, ca Davidstrig }ie: miluie[te-m\, Dumnezeule, dup\mare mila Ta“.

~napoi acas\Aici afl\m de timpul poc\in]ei, `ntoarcerea

omului din propriul exil. Cu to]ii tr\im aceast\experien]\. A[a descoperim esen]a cre[tinismu-lui [i bucuria de a ne re`ntâlni cu Tat\l Ceresccare, de departe, v\zându-ne efortul [i dorin]a`ntoarcerii, ne iese `n `ntâmpinare alergând sprenoi, `mbr\]i[ându-ne, ne `mbrac\ din nou cuhain\ nou\ peste cea veche, p\tat\ [i rupt\,punând `n deget pecetea puterii [i a recon-firm\rii ca fii ai Lui [i `n final chemând pe to]is\ se veseleasc\ „…c\ci iat\ fiul Meu pierdut afost [i s-a aflat, mort a fost [i a `nviat“. O parti-cularitate liturgic\ a acestei duminici trebuiemen]ionat\ `n mod special. La Utrenie, dup\cântarea solemn\ a Polieleului, se cânt\ tristul [inostalgicul Psalm 136 „…la râul Babilonului,

acolo am [ezut [i am plâns când ne-am adusaminte de Sion… cum s\ cânt\m cântareaDomnului `n p\mânt str\in?“. Aceasta estecântarea evreilor `n captivitatea babilonian\, `nexilul lor dramatic `n care datorit\ mândriei [ineascult\rii au ajuns, el amintindu-[i de Ie-rusalimul lui Dumnezeu [i de dorul `ntoarceriicând `[i propune s\ devin\ un om nou. AcestPsalm va fi cântat `nc\ de dou\ ori `nainte de`nceperea postului.

Timpul hot\rât pentru iubire~n s\pt\mâna urm\toare Biserica `ncepe s\

ne acomodeze cu efortul duhovnicesc pe care `lva a[tepta de la noi peste [apte zile. Cu o zi`nainte Biserica ne invit\ la pomenirea general\a celor ce au adormit `ntru n\dejdea `nvieriive[nice. Rug\ciunea pentru cei mor]i este ex-presia fundamental\ a Bisericii pentru iubire.Ne rug\m lui Dumnezeu s\-i pomeneasc\ pe ceir\posa]i pentru c\ noi `i iubim, iar `n Hristoscare este Via]a, ne `ntâlnim cu cei mor]i. Dup\aceea continu\m cu sâmb\ta, numit\ [i Mo[ii deiarn\, s\ tr\im experien]a vie]ii [i a mor]ii [i `ntoate s\pt\mânile postului, c\ci prin post noimurim [i `nviem. Aceast\ iubire ni se transmitedin Duminica ~nfrico[\toarei Judec\]i (a l\satu-lui sec de carne), ca un criteriu al judec\]ii luiHristos. Iubirea nu este o simpl\ preocupareuman\ pentru o justi]ie abstract\ [i pentru s\racianonimi, ci o iubire concret\ [i personal\ pentrucei de lâng\ mine, oricine ar fi, pe careDumnezeu a f\cut s\-i `ntâlnesc `n via]\. Iubireacre[tin\ este posibilitatea de a-L vedea peHristos `n cel\lalt [i pe care Dumnezeu, `n grija

La fiecare `nceput al c\l\toriei a Marelui Post, Biserica nereaminte[te c\, dac\ prin ne`ng\duita atingere [i gustare dinpom `ntreg neamul omenesc a fost supus legii stric\ciunii [imor]ii, prin pomul cel nou de pe Golgota se aduce r\scump\rare,prin roada Crucii, care este jertf\, iertare [i bucurie. Aceast\nou\ gustare a[az\ `n trupurile [i sufletele noastre „s\mân]a`nvierii [i a vie]ii de veci“ (Pr. Dumitru St\niloae, „Spiritualitate[i comuniune `n Liturghia Ortodox\“).Perioada Triodului ne d\ posibilitatea acestui urcu[ spreGolgota unde g\sim suferin]\, dar [i r\scump\rare [i, ce estemai important: „Iertare“. Al\turi, de[i mormântul se afl\ gol,g\sim la capatul acestui urcu[ „Lumina ~nvierii“ [i cuvântulrostit de Iisus cel ~nviat: „Bucura]i-v\!“. Postul, de[i esteanevoios, ne aduce bucurie.

de pr. drd. Drago[ Alexandru MUNTEANU

TTrriioodduull nnuu eessttee nnuummaaii oo ccaarrttee ddee sslluujjbb\\,,ccii eell ccuupprriinnddee oo iissttoorriiee aa `̀nnddrreepptt\\rriiii,,

aa ppoocc\\iinn]]eeii,, ddaarr [[ii aa bbiirruuiinn]]eeii..


Sa ve[nic\ [i tainic\, a hot\rât s\-l aduc\ `n via]ata, fie chiar [i pentru câteva momente `n care s\te exprimi printr-o fapt\ bun\. Aceast\ iubire nutrebuie confundat\ cu activismul social care nuare `n vedere neap\rat persoana ci individul, de-venind `n acest fel o activitate abstract\ [i nueste corelat\ cu iubirea. Timpul hot\rât pentruiubire este „acum“ [i nu `n viitor. Aceast\ form\de iubire a persoanei ]inte[te dincolo de aceast\lume - pentru c\ motiva]ia ei este `n Dumnezeu„dac\ a]i f\cut aceasta unuia prea mic, Mie Mi-a]i f\cut“.

Rede[teptarea lui AdamGata, suntem preg\ti]i! Ne mai lipse[te,

totu[i, ceva: „Iertarea“. Izgonirea lui Adam dinRai ne aminte[te c\ omul a fost creat pentruRai, spre cunoa[terea `n fapt a lui Dumnezeu.P\catul l-a lipsit pe om de acea via]\ binecu-vântat\ iar existen]a lui pe p\mânt s-a transfor-mat `ntr-un exil din care numai iubirea luiDumnezeu ne mai putea readuce. Iubirea luiDumnezeu nu a disp\rut [i nici nu a sc\zutniciodat\ [i de aceea, din iubire, L-a trimis peFiul S\u, ca El, prin jertf\ [i iubire s\ aduc\iertare vechiului Adam, pref\cându-L `n Adamcel Nou. Din Adam cel chinuit de remu[c\ri`ntr-un Adam con[tient [i doritor de a reveni `nRaiul pierdut. De[teptat Adam, con[tientizat,p\[e[te acum `n rede[teptarea poruncii c\lcate`n Rai, aceea a p\zirii postului [i `ncepe prin aposti [i a se ruga. A[a `ncepe prima s\pt\mân\de post, prin canonul de poc\in]\, Canonul celMare. Acesta ne poart\ `ntr-o c\l\torie duhov-niceasc\ al c\rui scop este de a ne trece dintr-ostare spiritual\ `n alta - `n acea stare, exprimat\de la `nceputul canonului: „de unde voi `ncepea plânge faptele vie]ii mele tic\loase? Ce `n-cepere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri deacum?“, „râvnind neascult\rii lui Adam, celui`ntâi zidit, m-am cunoscut pe mine dezbr\cat deDumnezeu [i de ~mp\r\]ia cea de veci [i dedesf\tare pentru p\catele mele. Am pierduttoate darurile dumnezeie[ti. ~ntinatu-mi-amhaina trupului meu [i mi-am spurcat podoabacea dup\ chipul [i asem\narea Ta, Mântui-torule“. Iat\ cum Canonul cel Mare ne de-scoper\ p\catele conducându-ne spre poc\in]\,prin medita]ie, asupra m\re]iei istoriei biblice,care este o istorie a p\catului, a poc\in]ei [i aiert\rii. Canonul ne duce `n acel spa]iuduhovnicesc `n cadrul c\ruia, poc\in]a, devinedin nou posibil\ a[a c\ rostim: „Ziditorule, aif\cut lut, ai pus `n mine trup [i oase [i suflet devia]\! Ci o F\c\torule, Mântuitorule [i Judec\-torule, prime[te-m\ pe mine, cel ce m\ poc\-iesc“. A[a c\ aceast\ c\l\torie a Postului `ncepecu o re`ntoarcere la punctul de plecare, lumeaCrea]iei, C\derii [i R\scump\r\rii, o lume `n ca-re toate vorbesc de Dumnezeu [i reflect\ slavaSa [i `n care omul g\se[te adev\rata dimensiune

a vie]ii sale [i având aceast\ temelie sepoc\ie[te.

Trepte spre m=ntuireAjun[i prin aceste `ndemnuri duhovnice[ti

la prima duminic\ a Sfântului Post, Biserica, nedescoper\ marea putere a Ei - redescoperirea [iap\rarea marilor adev\ruri care stau temeliitainice vie]ii Ei, „biruin]a Ortodoxiei“, `n careni se aminte[te de victoria asupra iconoclasmu-lui [i restabilirea cultului icoanelor `n anul 843.Leg\tura acestei pr\znuiri cu Postul Mare esteuna pur istoric\. Mai departe ne este prezentat\alt\ biruin]\ `n cadrul celei de a doua duminicia Sfântului Post, aceea a Sfântului Grigore Pa-lama care `n secolul al XIV-lea rea[az\ ade-v\rurile contestate, `n lumina acelor adev\ruritemeinicite de Sfintii P\rin]i, `n veacurile tre-cute, prin `n]elepciune, jertf\ muceniceasc\,sprijini]i de Sfântul Duh. Aceste dou\ duminici,cât [i cea de-a patra [i a cincea au `n esen]a lordou\ teme - una cuprins\ `n textul evanghelic [icea de-a doua `n a[ezarea voit\ a Bisericii `n a-mintirea acelor evenimente de biruin]\ (primeledou\ duminici) iar `n cea de-a patra, a SfântuluiIoan Sc\rarul, [i a cincea, a Sfintei MariaEgipteanca ne `ndeamn\, ca citindu-le oste-nelile scrisului [i ale vie]ii lor s\ c\p\t\m con-[tiin]a valorilor reale [i adev\rate ale vie]ii. ~nduminica a treia primim putere privind la Sfân-ta Cruce, care, prin textul biblic [i mesajul pecare vrea s\ ni-l transmit\, dovede[te grija Bi-sericii pentru noi de a ne `nt\ri la `njum\t\]ireapostului pe to]i cei `ndoielnici, amintindu-ne c\numai prin voin]a noastr\ liber\ putem urma lui

Hristos „dac\ vreun om vrea s\ ~mi urmezeMie, acela s\ se lepede de sine s\-[i ia crucea [is\-mi urmeze Mie“ (Mc. 8, 34). Osteni]i, poate`ndoielnici, ajungem la ultima duminic\ aSfântului Post, `n care auzim vestea c\: „…FiulOmului se va da `n mâinile oamenilor [i-L vorucide, iar dup\ ce-L vor ucide a treia zi va`nvia“ (Mc. 9, 31). Din aceast\ duminic\, nu-mit\ a Floriilor (Intrarea `n Ierusalim) accentulse mut\ acum de la pocain]a [i osteneala noastr\c\tre faptele ce s-au f\cut pentru noi [i pentru anoastr\ mântuire. Tonul slujbelor se schimb\,iar nevoin]ele noastre cap\t\ sens, sensul Crucii[i ~nvierii. ~n timp ce-L urm\m pe Iisus `nIerusalim `n alaiul mul]imilor, a ucenicilor [iapostolilor ascult\m cu nesa], sear\ de sear\, zide zi, lucrarea lui Dumnezeu pentru noi, de-venind uimi]i [i tem\tori pentru c\ ni se anun]\iar\[i: „…iat\, ne suim `n Ierusalim [i FiulOmului va fi dat `n mâna arhiereilor [i c\rtura-rilor [i-L vor osândi la moarte [i-L vor scuipa,[i-L vor biciui [i-L vor omor` dar dup\ trei zileva `nvia…“ (Mc. 10, 32-45), iar la cap\tul aces-tor zile de trud\ duhovniceasc\, de ispite [inevoi, ne vom al\tura aceluia care a spus „…cuadev\rat Acesta a fost Fiul Lui Dumnezeu…“(Mt. 27, 54).

Acesta este momentul `ncheierii perioadeiTriodului. Am constatat c\ Triodul nu este nu-mai o carte de slujb\, ci el cuprinde o istorie a`ndrept\rii, a poc\in]ei, dar [i a biruin]ei. Fie-care cuvânt ne deslu[e[te caracter, voin]\ [i `m-plinire - ne poart\ cu privirea [i pa[ii spre Gol-gota, care este cap\tul de jertf\ a Fiului Omului,pentru noi [i pentru a noastr\ mântuire.

MMEEDDIITTAA}}IIEECCooppiilluull eessttee,, ddee oobbiicceeii,, ssuuppuuss,, aassccuulltt\\ttoorr [[ii iiuubbiittoorr

[[ii ddee aacceeeeaa ssmmeerreenniiaa lluuii eessttee mmooddeell aall vviirrttuu]]iiii,, iiaarr ssmmeerreenniiaa ccââ[[ttiigg\\ vvee[[nniicciiaa..


de prof. Otilia B+RG|OANU

F iecare copil este primit cu dragoste `nfamilia cre[tin\. Dragostea pe carecopilul o prime[te de la p\rin]i `n primii

ani de via]\ este de ne`nlocuit, fiind temeliasolid\ pe care `[i va putea cl\di propria via]\.Lipsa acestei iubiri las\ r\ni adânci [i incurabiledac\ pruncul nu prime[te harul iubirii luiDumnezeu. Deoarece cel lipsit de dragosteap\rinteasc\ la `nceputul vie]ii sale este prea slabpentru a `ndura suferin]ele psihice. Chiar [i celemai mici lovituri, primite `n mod inevitabil peparcursul vie]ii, `l afecteaz\ profund.

~mp\r\]ia Cerurilor este a celor ca ei

Marii psihologi spun c\ primii trei ani dinvia]a copilului au o importan]\ vital\ pentrucre[terea trupeasc\, mental\ [i duhovniceasc\.~n ace[ti trei ani se modeleaz\ caracterul lui [ieduca]ia p\rinteasc\ poate aduce noului n\scutmodelul unei vie]i cre[tine.

Rug\ciunea p\rin]ilor [i strânsa leg\tur\ cuBiserica va face ca vârsta copil\riei s\ fie un rai.~n Sfânta Evanghelie motivul copil\riei [i alcopilului este amintit de multe ori, constituindreper `n devenirea noastr\ spiritual\.

Iat\ ce spune pedagogul Constantin Cuco[:„Copil\ria `nseamn\ inocen]\, plasticitate [i caurmare capacitate de perfec]ionare, promisiunea concretiz\rii acesteia. Copil\ria nu `nseamn\imaturitate, imobilitate, ci presupune posibili-tatea de progres, de mers `nainte pe drumul`ndrept\rii.“

De aceea copil\ria este privit\ ca un modelal virtu]ii, deoarece este starea de perfec]iune lacare adultul va accede pentru a fi mântuit:„L\sa]i copiii s\ vin\ la Mine [i nu-i opri]i c\ci~mp\r\]ia Cerurilor este a celor ca ei“.

A[adar, idealul educa]iei nu trebuie c\utat`nainte, ci `n urm\ prin reg\sirea purit\]ii prime,a copilului.

~n fapt, via]a adultului n-ar trebui s\ rezide`n altceva, decât `n a redescoperi prin inter-mediul a ceea ce a r\mas, prin inten]ie [i cu aju-torul analizei, toate comorile de intui]ie l\satemo[tenite de copil\rie. (Georges Habra, Iubire[i senzualitate)

Copilul, o persoan\ `n formareUneori, adul]ii ascult\ numai pe jum\tate

ceea ce le spun copii. Trebuie s\-i ascult\m pe

copii cu aten]ie [i `n timpul lec]iilor, ca educa-tori, dar [i `n rug\ciune. Medita]ia la s\rb\toarea„~ntâmpin\rii Domnului“ [i profesia pe care opractic m-au f\cut s\ m\ gândesc la aceast\tem\.

Ascultarea copilului este de fapt convor-birea cu o persoan\ uman\ care `n acel moment`[i formeaz\ personalitatea.

Copiii de ast\zi `[i petrec mare parte dintimpul lor `n gr\dini]e [i `n [coli, de aceeap\rin]ii trebuie s\ fie la curent cu ceea ce se pe-trece acolo, deoarece educa]ia propriului copildepinde [i de bagajul informa]ional c\p\tat `ncadrul institu]iei pe care o frecventeaz\. Maimult chiar, depinde [i de anturaj - colegii, pri-etenii pe care copilul `i are.

P\rin]ii trebuie s\ fie informa]i despre ceeace `nva]\ copii la [coal\ [i s\ fie con[tien]i depoten]ialul d\un\tor al unor interpret\ri gre[ite`n domeniul religiei, biologiei, istoriei etc.

Sfântul Ioan Gur\ de Aur, un mare pedagog[i p\rinte al Bisericii, `i sf\tuie[te pe p\rin]i s\vegheze asupra sim]urilor copiilor lor, s\ fiemereu aten]i la ceea ce v\d, ce aud ace[tia.

Contactul cu crea]ia lui Dumnezeu ajut\mult formarea unei gândiri religioase.

De asemenea, iat\ ce spune Sfântul Vasilecel Mare: „Nu este cu putin]\ s\ fie vrednici de

~mp\r\]ia Cerului cei care nu-i imit\ pe copii `nprivin]a egalit\]ii reciproce dintre ei“.

Copiii tr\iesc starea adamic\Copilul este, de obicei, supus, ascult\tor [i

iubitor [i de aceea smerenia lui este model alvirtu]ii, iar smerenia câ[tig\ ve[nicia. Deci „Ci-ne se va smeri pe sine ca pruncul acesta este celmai mare `n ~mp\r\]ia Cerurilor“ (Matei 18, 4)

Smerenia este tipic\ vârstei copil\riei. Cândvirtutea smereniei este lucrat\ natural ca [i uncopil, atunci sunt [anse ca raiul copil\riei s\devin\ ve[nicie.

Cine posed\ umilin]a [i smerenia unuicopil, acela e mare [i va primi harul [i ~m-p\r\]ia lui Dumnezeu. „Adev\r v\ spun vou\.De nu v\ ve]i `ntoarce [i nu ve]i fi ca [i copiiinu ve]i intra `n ~mp\r\]ia Cerurilor“ (Matei 18,23). Din acest punct de vedere copiii tr\iescstarea adamic\, starea la care trebuie s\ ajung\[i p\rin]ii. „Copil\ria `nseamn\ privilegiul [ibucuria de a o lua de la cap\t.“ (ped. Constan-tin Cuco[)

~n concluzie, putem spune c\ vârstacopil\riei este un model al virtu]ii [i ve[nicieiprin faptul c\ `n copil\rie ne reg\sim pe noi`n[ine [i dorul de a ne re`ntoarce `n ve[nicia pu-rit\]ii.

Copil\ria - model al virtu]ii [i al ve[niciei

RREECCEENNZZIIEE


de prof. dr. Ioan MITREAAniversarea a 600 de ani de la prima a-

testare documentar\ a Episcopiei Roma-nului, moment cu multiple [i ample sem-nifica]ii `n istoria Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, [i pe un plan mai larg `n istoria cul-turii române[ti, a fost marcat\ de maimulte activit\]i cultural-religioase, decon]inut [i de mare rezonan]\, organizatede Centrul Eparhial de la Roman, cubinecuvântarea PS Eftimie, EpiscopulRomanului [i directa implicare [i coor-donare a PS Dr. Ioachim B\c\uanul,Arhiereu-vicar al Episcopiei Ro-manului.

~ntre lucr\rile tip\rite cu acestprilej sub egida Centrului Eparhial dela Roman, se `nscrie [i volumul„Episcopia Romanului. Cercet\riarheologice“, Editura Filocalia, Ro-man, 250 p. (din care 60 p. text - in-clusiv concluziile [i `n limbile en-glez\ [i francez\ - [i o bogat\ ilus-tra]ie, de bun\ calitate, cuprinzândplan[ele I-VI [i 1-160, precum [ifigurile 1-15), datorat arheologu-lui [i istoricului dr. Vasile Ur-sachi.

Analiz\ pertinent\,exhaustiv\ [imultidisciplinar\ aartefactelor arheologice

Nu spunem o noutate afirmând c\ valoareaunei asemenea lucr\ri, care are `n aten]ie rezul-tatele unor cercet\ri arheologice, `n cazul de fa]\este vorba de situl arheologic de la EpiscopiaRomanului, ini]iate `nc\ din 1964 [i continuate,cu mari `ntreruperi, pân\ `n 2004, cu un accentdeosebit `n anii 1998-2004, depinde de cel pu]indoi factori sau dou\ realit\]i obiective: valoareaprezumat\ a sitului arhelogic [i capacitateacercet\torului, a arheologului dublat de atributeleistoricului cu larg orizont, capabil de o analiz\pertinent\, exhaustiv\ [i multidisciplinar\ a arte-factelor arheologice descoperite, dar [i `ncheiericu caracter istoric credibile [i durabile.

Cât prive[te valoarea prezumat\ a situluiarheologic `n discu]ie, aceasta era indiscutabil\,având `n vedere c\ viza vechile edificii de di-naintea bisericii Episcopale construite de PetruRare[ la Roman. Al doilea factor, competen]acercet\torului, este indubitabil, fiind vorba dedr. Vasile Ursachi, un specialist recunoscut [iapreciat `n lumea arheologilor [i istoricilor, de

pestejum\tate de secol.

Documente ce `mbog\]escpatrimoniul cultural al ]\rii

Revenind la lucrarea „Episcopia Romanu-lui. Cercet\ri arheologice“, putem afirma, f\r\exagerare [i cu toat\ responsabilitatea, c\ neafl\m `n fa]a unei excelente monografii cu va-loare [tiin]ific\ deosebit\ care pune `n circuitulistoriografic documente inedite [i importante,scoase din „arhiva p\mântului“, documente ce`mbog\]esc patrimoniul cultural al ]\rii. Este olucrare, la prima vedere de istorie local\, dar cureverbera]ii de importan]\ pentru istoriografiana]ional\. Pe bun\ dreptate `n „Cuvânt `nainte“,la aceast\ monografie, PS Dr. Ioachim B\c\ua-nul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului,care a sprijinit moral [i material atât cercet\rilearheologice din ultimii ani, dar [i valorificarea[tiin]ific\ a acestor cercet\ri, releva c\ aceast\lucrare, care vede lumina tiparului la acest mo-

ment aniversar, „vine s\ clarifice multiple in-certitudini referitoare la una

dintre cele mai vechiepiscopii din România,care s-a organizat `n zoriinoului stat medieval, Mol-dova, ]inut ce-[i dobândisede câ]iva ani atât indepen-den]a teritorial\ cât [i ceaeclesial\“.

~n limitele adev\rurilor[tiin]ifice

Lucrarea „Episcopia Ro-manului. Cercet\ri arheolog-ice“, structurat\ `n opt capitole,are un con]inut bogat, convin-g\tor, armonios prezentat, carepune `ntreb\ri, dar d\ [i r\spun-suri credibile, `n limitele ade-v\rurilor [tiin]ifice. Simpla men-]ionare a titlurilor celor opt capi-tole este sugestiv\ [i ne `ndeamn\la lectur\: Cap. I. Dovezi ale`nceputului cre[tinismului `n zonaRomanului; Cap. II. Istoricul cerce-t\rilor; Cap. III. Prezentarea desco-peririlor. Stratigrafia; Cap. IV. Gropi;Cap. V. Catedrala; Cap. VI. Necro-pola; Cap. VII. Materiale descoperite;Cap. VIII. Concluzii. Toate afirma]iiledin text sunt sus]inute de o bogat\ ilus-tra]ie, alb-negru [i color, care m\re[teinteresul pentru lucrare.

Departe de noi `ncercarea de apovesti con]inutul capitolelor men]ionate. Oasemenea lucrare „se cite[te“ nu se poveste[te.Totu[i nu putem `ncheia f\r\ a eviden]ia c\ din-colo de importan]a de ansamblu a materialelordescoperite, cercet\rile arheologice au dovedit,f\r\ putin]\ de t\gad\, c\ sub biserica episcopal\de la Roman, construit\ de Petru Rare[, a existato biseric\ de piatr\, de dimensiuni mari, con-struit\ `nc\ la sfâr[itul sec. al XIV-lea, o biseric\care exista la data documentului din septembrie1408 dat de Alexandru cel Bun, care aminteabiserica „Sf. Parascheva“ `n care a fost `nmor-mântat\ mama sa.

Dac\ autorul [i cei care au facilitat tip\rirealucr\rii prezentate merit\ toat\ admira]ianoastr\, un gând de mul]umire se `ndreapt\ [ispre truditorii Editurii Filocalia, dar [i spre har-nicii [i pricepu]ii tipografi de la „Docuprint-Bac\u“, condu[i de un mare sufletist, iubitor decultur\ aleas\, de carte bine tip\rit\ [i frumosfinisat\, dl. Ionel Rusei.

O excelent\ monografie cu valoare [tiin]ific\ deosebit\

RREEPPEERREEOOlliivviieerr CClléémmeenntt aa ffoosstt uunn tteeoolloogg aall

rreevveellaa]]iieeii oorrttooddooxxee `̀nnttrr-oo lluummee sseeccuullaarriizzaatt\\,, rreeuu[[iinndd ss\\ ppuunn\\ OOrrttooddooxxiiaa

[[ii mmeessaajjuull eeii ddeeaassuupprraa ttuuttuurroorr..


~n miez de noapte, la r\scrucea dintre ani, la Catedralaepiscopal\ „Cuvioasa Parascheva“ din Roman, s-au adunatpentru rug\ sfânt\ numero[i credincio[i.

Izola]i de zgomotul agresiv al manifest\rilor de bucurie, desunetele asurzitoare ale artificiilor [i de zbuciumul iscat de`ntâmpinarea noului an 2009, cei ce au dorit s\ `[i reg\seasc\lini[tea sufleteasc\ [i-au `ndreptat pa[ii c\tre Sfânta Ca-tedral\ a Romanului. Aici, Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul,`nconjurat de un sobor de slujitori, a oficiat Slujba AcatistuluiMântuitorului Iisus Hristos [i Slujba de Te Deum pentru bine-cuvântarea `nceputului unui nou an.

„Anul 2009 este un nou an al milei Domnului, al binecu-vânt\rii [i al lucr\rii noastre pentru des\vâr[irea vie]ii“, aspus Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul `n cuvântul de`nv\]\tur\. „Se prefigureaz\ `n lume o criz\ economic\, astfelde crize au mai fost `n istoria mondial\ [i `n istoria poporuluiromân. Au fost [i au trecut. Ceea ce este important `ns\, e s\nu l\s\m s\ se instaleze criza spiritual\. A l\sa criza spiri-tual\ s\ se instaleze la poporul român `nseamn\ pierdereaidentit\]ii noastre de popor cre[tin...

Via]a spiritual\, duhovniceasc\ este tr\it\ `n Hristos, `nSfintele Taine, `n participarea la Sfânta Biseric\, `n comuni-unea de rug\ciune, de cântare, de `mp\rt\[ire cu Hristos, ast-fel ca, devenind hristofori, s\-L putem face pe Hristos prezent

`n via]a noastr\, `n activitatea noastr\, `n lume... Astfel pe-trecând nu vom permite instalarea niciunei crize [i, cu at=t maipu]in, a crizei spirituale.“

~n `ncheierea cuvântului, Preasfin]ia Sa a precizat c\, odat\cu `nceputul noului an, `n Episcopia Romanului `ncep [i mani-fest\rile dedicate Sfântului Vasile cel Mare [i sfin]ilor capado-cieni, `n conformitate cu hot\rârea Sfântului Sinod al BisericiiOrtodoxe Române. ((AArrhhiidd.. CCiipprriiaann-IIooaann IIGGNNAATT))

Olivier Clément, un teolog pentru mileniul III

~nceput de an `mpreun\ cu Hristos

Dragostea fa]\ de Adev\r [i dorin]a de aurca pe treptele des\v=r[irii au f\cut dinpersoana sa unul dintre cei mai impor-

tan]i teologi ortodoc[i contemporani. Mai mult, `nmod providen]ial, sub obl\duirea sa, nu mai pu]inde [apte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, [i-ausus]inut lucrarea de doctorat la Institutul „SaintSerge“ din Paris. ~ntre ace[tia s-a num\rat [iPreasfin]itul Arhiereu-vicar Ioachim B\c\uanul,care a fost [i un apropiat al familiei marelui g=ndi-tor [i teolog francez.

Un teolog al speran]ei, al ~nvierii [i al smereniei

Mutarea la cele ve[nice a profesorului OlivierClément, `n ziua de 15 ianuarie, a constituit unmoment trist pentru `ntreaga Biseric\ Ortodox\.„P\strez foarte multe amintiri despre familia Clé-ment pentru faptul c\ am fost duhovnicul so]ieiprofesorului, Monica, `n perioada c=t am stat laParis. Olivier Clément a fost un om de o spirituali-tate deosebit\. Avea o viziune extraordinar de des-

chis\. Era un ortodox convins, provenit dintr-o fa-milie atee, care s-a botezat la v=rsta de 30 de ani.Tot ce a dob=ndit `n domeniul teologiei a fost, s-arputea spune, prin revela]ie, ca oarec=nd mareleapostol Pavel. De altfel, Olivier Clément a fost unteolog al revela]iei ortodoxe `ntr-o lume secula-rizat\, reu[ind s\ pun\ Ortodoxia [i mesajul ei dea-supra tuturor. A fost un teolog al speran]ei, al ~n-vierii [i al smereniei. Se bucura ca Serafim de Sa-rov la `nt=lnirea cu semenii s\i. Nu cred s\ fi avutvreun resentiment ori s\ fi purtat ur\ cuiva. Fiecarecurs al s\u se sf=r[ea `n bucuria ~nvierii. ~mi a-mintesc c\ am vrut s\ `ntocmesc o tez\ de doctorat`n care s\ privesc Biserica `n fa]a societ\]ii mo-derne, `ns\ mi-am dat seama c\ pe acest subiect s-a scris foarte mult. Fiind c\lug\r, profesorul Oli-vier Clément mi-a cerut s\ abordez o tem\ de spiri-tualitate [i s\ lucrez la o tez\ despre p\rintele Du-mitru St\niloae, care nu era foarte cunoscut `nFran]a. Pentru c\ marele nostru teolog a scris pu]in`n francez\, am avut o misiune mai pu]in u[oar\,fiind nevoit, al\turi de Olivier Clément s\ creezcuvinte [i expresii `n francez\. Eram nevoit s\ iau[i s\ analizez fiecare capitol din lucrare, at=t subaspect lingvistic, c=t [i teologic. Mare m=nuitor allimbii franceze, Olivier Clément m-a `nv\]at s\elimin anglicanismele [i orice era str\in de limbafrancez\. Putem spune c\ teologia lui a fost unapentru mileniul III. Ast\zi nu se poate face ab-strac]ie de g=ndirea sa, a unui teolog precum p\rin-tele St\niloae [i al]ii asemenea lor. Cei care l-amcunoscut [i i-am stat `n preajm\ avem datoria s\-lpomenim mereu“, a afirmat Preasfin]itul ArhiereuIoachim B\c\uanul.

La vârsta de 87 de ani, teologul ortodoxfrancez Olivier Clément (foto) a trecut la celeve[nice, `n seara zilei de joi, 15 ianuarie2009, la Paris. N\scut `n anul 1921 laCévennes, acesta a f\cut ini]ial studiiistorice. Oscilând `ntre ateism [i cercet\rile`n direc]ia spiritualit\]ii asiatice, `n cele dinurm\, s-a convertit la Ortodoxie, la vârsta de30 de ani. A devenit unul dintre m\rturisitoriiremarcabili ai Ortodoxiei `n Occident, `n cea de-a doua jum\tate a secolului trecut.Dup\ botez, a studiat teologia la Institutul Teologic Ortodox „„Saint Serge““ dincapitala Fran]ei, institut al c\rui doctor [i profesor a devenit. ~n decursul timpului,a fost distins cu titlul de „„Doctor Honoris Causa““ al Universit\]ii catolice dinLouvain (Belgia), al Facult\]ii de Teologie Ortodox\ din Bucure[ti [i alUniversit\]ii „„Sacré Coeur““ din Connecticut (Statele Unite ale Americii).

de pr. Constantin GHERASIM

Agenda de lucru a PS IoachimB\c\uanul,Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului, pelunile ianuarie –februarie 2009

01 ianuarie 2009- a oficiat Slujba Acatistului M=ntui-

torului nostru Iisus Hristos [i Slujba de Te-Deum la `nceputul anului, `n Catedrala epis-copal\ „Cuvioasa Parascheva“, din Roman,la miezul nop]ii. A ]inut cuvânt ocazional;

- a oficiat Sfânta Liturghie `n Catedralaepiscopal\ „Cuvioasa Parascheva“ dinRoman. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- audien]e, coresponden]\ [i lucr\ri debirou;

02 ianuarie- audien]e, coresponden]\ [i lucr\ri de

birou;04 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\-

n\stirea „Bunavestire“, Tisa Silvestri. A ]i-nut cuvânt de `nv\]\tur\;

05 ianuarie- a participat la Slujba Ceasurilor ~m-

p\r\te[ti [i Sfânta Liturghie la Catedrala„Cuvioasa Parascheva“ din Roman;

- audien]e, coresponden]\ [i lucr\ri debirou;

- a primit preo]ii slujitori de la Catedralaepiscopal\ cu Ajunul Bobotezei;

- a participat la Slujba Pavecerni]eiMari [i a Litiei;

- a acordat interviu la Radio Trinitas;06 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

„Cuvioasa Parascheva“ din Roman. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a oficiat Slujba sfin]irii Aghezmei Mari;07 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sfin]ii P\rin]i Ioachim [i Ana“, Roman. A]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

08 ianuarie- audien]e, coresponden]\ [i lucr\ri de

birou;- a oficiat Slujba de sfin]ire a Centrului

de zi „Sfântul Ioan Botez\torul“, dedicatcopiilor de clasele I-VIII, la {coala „Dom-ni]a Maria“ sub patronajul Funda]iei „Epis-cop Melchisedec“ [i a Sectorului de Asis-ten]\ social\ al Episcopiei Romanului. A]inut cuvânt ocazional;

09 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a acordat interviu la postul de televi-

ziune 1 Tv, pentru emisiunea „M\rturisiri“ petema: „Cum putem face fa]\ problemelor cese `ntrez\resc `n noul an [i ce atitudine tre-buie s\ aib\ un cre[tin `n fa]a provoc\rilortimpului [i ale societ\]ii `n care tr\ie[te.“

10 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

episcopal\ „Cuvioasa Parascheva“, Romancu prilejul hramului Sfântului CuviosAntipa Athonitul de la Calapode[ti. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a participat la pelerinajul cu icoanaSf. Cuvios Antipa Athonitul organizat de laParaclisul episcopal „Cuviosul Antipa de laCalapode[ti“ la Catedrala episcopal\ „CuvioasaParascheva“, Roman;

11 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sfântul Gheorghe“, Parohia Letea Veche,Protoieria Bac\u Nord. A ]inut cuvânt de`nv\]\tur\;


„Pogorârea Duhului Sfânt“, One[ti, cu pri-lejul `ntrunirii Sinaxei preo]ilor din Proto-ieria One[ti. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\:

- a prezidat Sinaxa preo]ilor din Proto-ieria One[ti;

- a acordat interviu la Radio Trinitas [iTv Trinitas;

13 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a dezb\tut [i solu]ionat diverse pro-

bleme administrative `n cadrul sectoarelorCancelariei eparhiale;

- a primit `n audien]\ pe PC Pr. AurelCârlan, parohia Vultureni, PC Pr. ConstantinLungu din Grecia, Protos. Daniel Leonte,stare]ul M\n\stirii „Sfântul voievod {tefancel Mare“, Sl\nic Moldova, PC Pr. VasileNistor, Parohia Todireni, PC Pr. Ioan Palur,Parohia Letea Veche, PC Pr. Theodor Alixan-drescu, Parohia D\rm\ne[ti, PC Pr. Florin}uscanu, Protopop al Protoieriei Roman, Ie-rom. Ieronim Gheorghi]\, slujitor la Cate-drala episcopal\ Roman; fam. Dan Dr\ghicidin Roman, ing. Eugen Bor[ din Roman [i odelega]ie de profesori [i arhitec]i din Ia[i;



- a primit `n audien]\ pe: PC Pr.Gheorghe Chirica, parohia Filipeni, PC Pr.Roncea Ioan, Centrul misionar „Sfântulvoievod {tefan cel Mare“, Bac\u, Pr. MihailBurlacu, parohia Crihan, PC Pr. SorinDumitru, Parohia Fântânele; PC Pr. DanielMarari, din Arhiepiscopia Alba Iuliei; PC Pr.Ioan Deac, Parohia Oni[cani; PC Pr. OvidiuRadu, Parohia „Izvorul T\m\duirii“, Bac\u,d-nii Vasile Hurmuzache [i ConstantinN\stase de la Parohia Ru[i-Valea Mare;


„Cuvioasa Parascheva“, Roman, cu prilejul`ntrunirii Sinaxei preo]ilor din ProtoieriaRoman. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- a oficiat Slujba de pomenire a poetu-lui Mihai Eminescu.

16 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a primit `n audien]\ pe d-l Arthur

Devies din Anglia [i d-na ParaschivaValentina;

- a acordat interviu la radio Trinitas [iTV Trinitas privitor la personalitatea prof.Olivier Clément din Fran]a;

- a efectuat vizit\ la M\n\stirea„Bunavestire“, Tisa Silvestri.

17 ianuarie- a efectuat vizit\ canonic\ la M\n\s-

tirea „Bunavestire“, Tisa Silvestri;- a participat la Sfânta Liturghie la

M\n\stirea „Bunavestire“, Tisa Silvestri;18 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\sti-

rea „Bunavestire“, Tisa Silvestri. A ]inutcuvânt de `nv\]\tur\;

- a oficiat slujba parastasului pentruprof. Olivier Clément (Fran]a) [i poetulGrigore Vieru trecu]i la Domnul;

- a participat la Slujba Vecerniei [iParaclisului Maicii Domnului la Catedrala„Cuvioasa Parascheva“, Roman. A ]inut cu-vânt catehetic;

19 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;

- a primit `n audien]\ pe PC Pr. RemusScânteie de la Parohia „Sfin]ii ~mp\ra]iConstantin [i Elena“, Roman;

- s-a deplasat la Bac\u;20 ianuarie- a oficiat Slujba de Te Deum la ziua

numelui Preasfin]itului Eftimie. A ]inut cu-vânt de `nv\]\tur\;

- a dezb\tut [i solu]ionat diverse pro-bleme administrative `n cadrul sectoarelorCancelariei eparhiale;

- a primit `n audien]\ un grup de maicide la M\n\stirea Parincea;

- a participat, ca delegat al IPS Teofan,Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei, laConcertul de muzic\ sacr\ organizat `ncadrul S\pt\mânii de rug\ciune ecumenic\`n aula Universit\]ii „Alexandru Ioan Cu-za“, Ia[i. A sus]inut conferin]a cu tema: „E-cumenismul [i provoc\rile lui“;



- a primit `n audien]\ pe: PC Pr. Ceau[uCostic\, Parohia Scor]eni; PC Pr. PopoviciGabriel, Parohia „Izvorul T\m\duirii“;Bac\u, PC Pr. Ioan Br\escu, Parohia Recea,Bac\u; PC Pr. {o[u Claudiu, Parohia Ru[i-Valea Mare; PC Pr. Daniel Dumbrav\, Pa-rohia Podu Turcului II; d-l Ioancea Lucian,com. Dofteana; d-na Schilling Elena, O-ne[ti; d-l C\ciuleanu Ciprian, Buhu[i; d-naCecilia Diaconu, sat Moldoveni; d-na LuciaIgn\tescu, Bac\u; d-na Didina Ticu, Roman;



23 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a primit `n audien]\ pe PC. Pr. Ciprian

Gunea, parohia Siretul, Protoieria Bac\uNord; PC. Arhim. Antonie Jeflea, M\n\s-tirea Giurgeni;

- a efectuat vizit\ de lucru la M\n\s-tirea „Sfântul Mare Mucenic Emilian de laDurostor“, Ciolpani;

24 ianuarie- a oficiat Slujba Privegherii la

M\n\stirea „Sfântul Mare Mucenic Emiliande la Durostor“, Ciolpani,

- a ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;25 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la M\n\s-

tirea Ciolpani. A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\. - a oficiat de Slujba Te Deum `n cate-

drala episcopal\ „Cuvioasa Parascheva“ laaniversarea a 150 de ani de la Unirea Prin-cipatelor române. A ]inut cuvânt ocazional;

26 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;27 ianuarie- a prezidat [edin]a permanen]ei Con-

siliului eparhial;28 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a primit `n audien]\ pe PC Pr. Costic\

Ceau[u, Parohia Scor]eni, Protoieria Moi-ne[ti, PC. Pr. Ioan Bârg\uanu, Parohia „Bu-navestire“, M\n\stirea Ca[in [i PC. Pr. Ron-cea Petru, Parohia Vii[oara, Protoieria O-ne[ti, PC. Pr. Iulian Pintile, Parohia Gâ[teni,Protoieria Bac\u Sud, PC. Pr. Ovidiu Rotaru,Parohia Bere[ti Bistri]a II, Protoieria Bac\uNord, d-l primar Ichim Vasile, Prim\riaR\c\ciuni; d-l Ciprian C\ciuleanu, Buhu[i; d-na Lumini]a Militaru, Bac\u;

29 ianuarie- audien]e [i lucr\ri de birou;

- a primit`n audien]\ pePC. ProtopopFlorin }uscanu, Protoieria Roman, PC. Pr.Ciprian Cercel, slujitor Catedrala episco-pal\, PC Pr. Sebastian Andronic, ParohiaMoto[eni [i PC Pr. Neculai Osoeanu,Parohia Scurta II, Protoieria Bac\u Sud,PC. Pr. Ionel Bucur, Garnizoana Roman,PC. Pr. Constantin Rotaru, Parohia „Pre-cista Mic\“, Protoieria Roman;

- a oficiat Slujba Vecerniei [i Litia laParaclisul Seminarului Teologic Ortodox„Sf. Gheorghe“, din Roman. A ]inut cuvântde `nv\]\tur\

30 ianuarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sf. Trei Ierarhi“, din Buhu[i. A ]inut cu-vânt de `nv\]\tur\.

31 ianuarie- a oficiat Slujba de Te Deum, `n Catedra-

la episcopal\ la `ntrunirea Adun\rii eparhiale;- a prezidat [edin]a anual\ a Adun\rii

eparhiale;01 februarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Biserica

„Sfin]ii Trei Ierarhi“, Bac\u. A ]inut cuvântde `nv\]\tur\;

- a acordat interviu la Radio Trinitas,Bucure[ti referitor la Evanghelia DuminiciiCananeencii;

02 februarie- a f\cut parte din soborul de ierarhi,

care, sub protia IPS Teofan, MitropolitulMoldovei [i Bucovinei, a oficiat Sfânta Li-turghie la Catedrala mitropolitan\, cu hra-mul „~ntâmpinarea Domnului“, Ia[i.

- a participat la lucr\rile Sinoduluimitropolitan, `ntrunit la Ia[i;

03 februarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a vizitat Parhohia Clime[ti, Protoieria

Roman, ca urmare a incendiului din searazilei de 02 februarie a.c., care a afectat Bi-serica „Sf. ~mp\ra]i Constantin [i Elena“;

- a primit `n audien]\ pe PC Pr. StratVasile, Parohia „Sf. Dumitru“ Roman, PCPr. Valentin B\ltoi, Parohia Icu[e[ti, PC Pr.Ichim Vasile, Parohia „Intrarea Domnului`n Ierusalim“, Bac\u;

04 februarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a primit `n audien]\ pe presv. Mun-

tean Victoria, Moine[ti; D-L AlexandrescuAdrian, Bac\u; PC. Pr. Anton Florin, Ba-c\u, PC Pr. R\sloag\ Gabriel, Parohia S\-c\leni, Protoieria Roman; PC Ierom. PaisieB\l]\tescu, M-rea Bistri]a; PC Pr. Alixan-drescu Teodor, parohia D\rm\ne[ti [i PC Pr.Andrioaie Gheorghe, Parohia „Sf. Ap. Pe-tru [i Pavel“, Protoieria Moine[ti Moine[ti;

05 februarie- audien]e [i lucr\ri de birou;- a primit `n audien]\ pe d-l ing. Eugen

Bor[,06 februarie- audien]e birou arhieresc;- a vizitat Parohia Clime[ti, Protoieria

Roman;- a dezb\tut [i solu]ionat diverse pro-


08 februarie- a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala

episcopal\ „Cuvioasa Parascheva“, Roman.A ]inut cuvânt de `nv\]\tur\;

- a participat la Slujba Vecerniei [iParaclisul Maicii Domnului la Catedralaepiscopal\ „Cuvioasa Parascheva“, Roman.A ]inut cuvânt catehetic. (a consemnatCiprian-Ioan IGNAT, Secretar eparhial)

RREEPPEERREE


Cronica Romanului Mioara · ianuarie-februarie 2009 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei...

Documents

Transcript of Cronica Romanului Mioara · ianuarie-februarie 2009 CRONICA ROMANULUI Buletin oficial al Episcopiei...