.' , ,

pagini. Lonl, 14 Iulie 194t

·2 Lei ledllrUa Il Idmlllslratia:

2084 OD. Palatul Cultural Timişoara 1.

Str. Lonovici No. 2

onoarei rom8nesu r-spunsul său către L P. S. 1:'a­. Nicodim al Bisericii Ort. Ro­Conducătorul Statului. d. General

vorbeşte de strădaniile sale m""'N>I'" a Patriei şi a onoarei r0-

I Dar nu pentru prima. oa·ră,. , , Statului vorbeste de neCe.-

de a. reface onoe.rea. PatrieI. . In ,li apelurile şi procla.maţille sale că­

nostru referitoare la oJJ.oarea., d. general Antonescu arointeşte ~ pe înţelesUl tutuTQt" de sarcina a restabili onoarea. strălucitoare

române. Iar strădaniile sale .,.jjeplinilI'ea. acestei opere - pornesc

P,tiinţa.lui de româ.nşi ostaş, o în care se cristalizează mimu­conducător al statului. Acea­

I."tlsnule se desfăşoari. in opera lui a. onoarei Patriei

se înţelege această, insistent! din partea Conducătorului

nostru referitaore la onoarea, , . rafăcută, a Patriei, Popoml: este un popor de nepătat cava.­Gentilomia. lui nu a cunoscut

în tot cursul 'istoriei noss­Capitnlarea. in faţa duş-

. , nu este înscrisă pe mcio pa- ' istoriei 'românesti_' Strămosii

mese în'nem~ lor cu aurea­d:ârze şi victorioase. Boem şi ,

am depărtate veacuri nU a\l ştiut în faţa primejdiei vrăjmaşe

în luptă dreaptă.; ei. scăpau capitUlării atât viaţa lor de

cât ~ cinstea intregului' neam. români, cei mari şi- neînfrico­

sau pe ,câmpul de luptă asfinţitul de. soare al unei ~

leacuri glorioasă. tot în istoria 1'O!llâ.nă victoria

...... ,U.WILU· 'de' neînfricos:a:t· cavale- .' 1e impl~8)bil eavalerlsln, au fă­

om un erou şi din· poporul' ro­un popor de supraoameni. Nu­

de onoare dă omultrl superiorităţii ,~ a destinaţiei

Acest sentiment explică eonţi1iutul ' epic alvieţji,

şi neatinsă." în iatoria poporu- . A trăi istoriceşte înseamnă a adieă a - transfarma. viaţa in

. a o încununa. cu biruinţi şi a o ca. pe o bogăţie inoon1ptibilă, ~ci moliile nu o rod, nici: furii

. Această. transformare nu face ~ecât cu sentimentul de

,decât cu . îndârjire& eavalezie..

. ,trăit poporul român, atât indi­~t şi cu întregirea. sa naţională. este virtute românească. a. rezt11-!1!Zultă din sentimentul de OIlOa-

. Insăş existenţa. ei pe pă­eJqllică prin acest sentiment. lui cÎYiliza.torie .şi oolturală

tW. întregului . ţinut românesc spiritual, al. onoarei., ,

deci.,cât de viu şi cât de ncie­acest sentiment român~ -

, absolnte - faţă de acel ce fi !:lQ faţă de acei ee au pricimti.t

călcarea. lui. strădaniile Generalului

':,. ... r".l1It!~ ... n ale fiooăTni român. Fiind-Patriei este patrimoniul

al IleCăruia din noi. Vai eare nu simte in cugetul său salvator al sentirnentuhri de

, ~ !!U V'& pu1:ea participa 8Piri~ . l'âchtrile naţitmii luptătoat'e 'la . /!lorios pentru refacerea ma­f1.lJldarnent~ al românismu!ui:'

'n: 000 lei., , pe 8 luni: 300 lei. _ - ~, - --iitOri. Dotari ti ţărani 500 !eL

- - Pentru autorităţi " infJtituţli: 1001). Jet. Pentn intreprinderi: 2lOOO Jei.

Apare sub egida

"Astrel Bănăţene"

Telefon, le dactil al admlltstnttIal6-00 Tipografia 14-69

lUp~rf\R®tJIÂ)\IEţ\SCÂ Imi ima~ vieaţa ·~ului: metl

trecând pe un drum luminat de nÎzuin­ţela frumoase ale culturii şi civilizaţiei, spre idealul înalt, al afimarii sale caV:έgoare spirituală,. A mostenit o cultură Ştră.veche şi care a ~tadânc stilul creaţiilor întregului :rasârit eu­ropean. A îndeplinit un rol politie 00-

vârşitor pentru mentinerea. civilizatiei in momentele când continentul se ~im~ t~ ;-1ătinâ.ndu-se subt furia. invaziilor. Fam structura putentieă . a fiintei Da­tiQ.nale l'Omâneştj alta ar fi fata' EUJ'O-pe1. '., .

Găsiţi ca NAŢlUNE CREŞTINĂ de neamurile pi,gâ.De (W'e au venit djn' ră­săritul î:odepă;rtat, era firesc să rllD considera~ ea obiectiv principat in ni­va1a uriaşă a acelor popoare. Şi năvala o'a maăoontenit nici până. .azÎ. "

Na~1Dlea" CU cei Ulai bo~t folldor li­terar şi muzical; eu cea. mai desToltată şi variati artă. poporană; na.p.unea C&-

re deşi a fost împărţită în decursnJ is- gendele de cea mai pură esenfă poetică. torid la amtea împa-..,.,.+i; a ..Gn'II..... m" }'L" .. ""'1'.., ... ..........., Lupta românească de a11 e aceea.., ca cea mai perfectă înehegare etnică între şi luptele marilor strămoşi: păstrarea hOta.t'ele sale străvechi, ca limbă, datină fiinţei etnice şi temeinicia unei epoci de ţii port; nap-unea care a răspândit sti- evoluţie europeană subt semnul liber-101 culturii sale neamurilor ee i-au măr- m1ă popoarelor de a trăi în hotarele 101 ginit hotarele şi au'e a BsimUat În mul- fireşti şi de a se desvolta in linia tra. te cazuri pe însăşi asupritorii săi, acea- diţiei lor culturale. sta este naţiunea. română, valoarea. de Născuţi din astfel de rentăţi, ostaşii netăgăduit, nici odată epuimtă şi eu GeneraJului Antonescu înscriu, prin eI"O<, k~ putere de regenerare spiri- ismullor, paginile unei istorii măreţe.

luptâ.ndu-se atât de hotărîtor, eu jm~ Când se va scrie o mare şi oomplectă za armată comunistă., alături de c.a.mao.

istorie criticll a Românilor, atunci se va razii de arme germani. şti eât a dat acest neam vecinilor săi. ,Fiecare soldat --ma"n e În ...,.-.:.~ ... Răma.s fără pătură aristocratică. pă- .'" ",",,1.-~n"IUi tură fie pauperizată în plinătatea pu- Binelui naţional; e un arhanghel păzi.

t()r al vetrei strămoşeşti. Şi, in lupta terii feudaJe a evullli mediu, f"re nimicită, Binelui cu Răni, niciodată nu a un.ins (Iar pu1inul care a mai rămas, t1'CC1lm Deawlul sau Negaţitmea.. de partea asupritorilor pentru &-Şi păs-tra averile), poporul român şi-a con1i- c D~"în cli~~e aoos~ sufletul ouat existenţa. prin minunea vitalită.ţii. fieca~ estew mobIli~.at ~ lupta e 8

sale, îoscriindu-şi faptele în versul celor 1 intreg-el suflărj: :romaneştL mai frmnoase balade popora.n.e şi În Je-, ".' . GRIGORE BUGARIN .

, - ... - • 'O- ,. •

:.ef.~_ •. <._ .• _ .. -... '.: •.. _ •• ~~":'._.~._._._.'::._._._".".~._._ .. ~"teo~.-=-.4Io-' ••• -••• ~.~.:-.~.-.~.~._ .. .::. • .=-oe'!

Generalul 'Antonescu,· .. căIăuzilarul ., României in EuroPI .. ·noIlă

BERLIN,13.(Rador).-'"IUustrierte Boobachter" cea mai mare I"eris.ti ila.;;· trată săp1ămânaIă.B]tartiduloi na.1ional­socialist publică pe o jumătate de pa­gină POrtretul generalului AJitonescn# însotind-o de. u:nnătoa.reIe. rânduri:

. .. ~eful statului român, generalul_ Anto­nesen este acum conducătorul trupe-: lor ge:rmano-româ.ne. Generalul Antones-. cu care a maJluptat contra boJşevicilor. atunci când a distrus hoardele jidovulul criminal Bela Kuhn, gonindu-Ie din ca-'

. ... pifuJa Ungsriei eare mai tâniu a fos1 şeful statului Infl,jor român şi care lovm. dl!-se apoi de o clică judaimti a fostului . rege a luat In mâinile sale puternice frânele ţării spre a o căJăuzi în i>1oeul ele ordine al oouei Europe".

InCernăut;i au sosit primii . fUDcţionariromâni . U

. BerZin) 13. (Rador) ",Berliner: BOr- f "In Cernăuţi". Autorul descrie cum a. sem;ei~ publică pe prinla pagină o plecat în noaptea de Joi primul tren corespondenţă de pe front .' intitulată:- spre Cernăuţi cu primii fuooţionari ro­~.--:-.~.~.: ... _._._._._"-".~ ... ~-.-.-. .::._._._._._.~ ... .:: . .::..:: .. .::.~.:._.~.:::: Suttesiunile· militarilor caznD în· războiu

• c sculite de imuozilul succesoral ~ " Bueur~ 13~ (SIR) . - Monitorul I Bucovinei daferite descendenţilor, soţiei,

Oficial de azi publică un decret lege prin ascendenţilor, fraţilor sau nepoţilor de care succesiunile militarilor căzuţi in 'frate,.se scutesc de impozit succesoral. răsboiul pentru eliberarea Basarabiei şi. -._.~._._._._.-.:.._._._._.~._._ • .:..._~~.:~~:.-.-.=.= • ...:..,,,,_.:.'::.':'-:'.':'.::'.':'._": 'fjrupele germanii inain'ează

,istemalic in ru.tn~ 8. S. Noul ~i«:lorll t::onlra 4Co.uunis ... ulul'

BERLIN. 13. (Rador). - Prin mar~ dr-UlUurile destuI de rele. fonnat;iunÎle ştiI' forţate trupele germane au inaintat germane au respins după. lupte înver­Vineri contra trupelor boIşelvice a.tât pe şuuate'careleblindate şi formatiunile de frontul de sud, cât şi pe cel de est" infanterie sovietice cari incercau • le

, Cu toate accidentele de teren şicn oprească. iar- în urmă au continua.t ina.in-toate ploile torenţăaJe din ultimele:zile tarea. ; . ~re • adus ~ţr'o st~ fi ~ pI'08&tă -.

mâni destinaţi pentru Bucovina.. In ~ .• nunate cuvinte autorul descrie emoţi6 , acestor români care revin in acest onq uecând prin zona frontului unde ali avut loc eele-mai înverşunate lupte ..

In continuare se insistă asupra. forti­fica.ţiilor ridicate de ruşi şi deveni~· inutile. Ţăranii au fost împiedecaţi Îli··

" ultimele luni de a-şi îngriji ogoarel~ Ora.,ul Cernăuţi este mai puţin deV&\ sta.t decât se bănuia, întrucât trupel, româ.no-germane au îna:intat vertiginos," . Urmele dezastrului se văd în locuinţeA . prădat4 de ruşL Populaţia pe care ani . găsit-o este îngrozită şi înf~. Va. trebui o mare muncă." ca. să. se rafa( că acest oraş care este nu numai •. centru de administraţie, ci şi un ~ de cultură europeană.. Echipa de reor--: ganizare a Bucovinei este hotărîtă ~ facă. toate eforturile ea să o reaO:u~ la lumină.. Toţi sunt astăzi însufleţiţi; de un nou spirit.

Evreii care s'an a.m1::at potrivni6.. trupelor româno-germane, au fost arestaţi iar locuinţele lor şi ale nu::::ol. au fost minuţios controlate. Refac:-r2f) drqnl1qilor şi podurilor a şi începp~. C viaţă. nouă· este astăzi în toată Et:co.: vina şi această viaţă stă su b shaua norocoasă a eolaparării româno-ger~ ~ J -- .... - .. , ... ~T ~~ ----.-

, _ ... Altarel& nt-. vMuvtte. - ~1 to~a bate tot mai rar,

. P1Ang mol'ţil n091:ri în morminte Clmd aSmt deuupra'tât calvar.

. ~ Cine.... Capitol .·POLA..'. NEGgl tn

O Doaole·· botărâloare

OAOIA •

-

RAID 110 - • I

J)UMIN:IW.A.. 13 J1)'.l.J"S 1Ml

8.00-8.30: OJ'I diaWeţit. Desc~ emWlMU1 Marşuri Jd.iaeuri). :R{Ld,iQ JunW ,(1. p. k).

Coueert de fan.fali l'Qq2b,a.~~. Ra.dia ;farDal(l. p. 3-6). lnaN,de.rea f"J;DiaiUJliL 9.00: Ora ~oaaL l ..".. 'l'ranami3i3 MrYtoi1l1," Nli&ioo ~

st. Pa.triArhie. . IT,. - Ptedica de Pr. PlVtOljjn~l Vasile

Vasilach.. . 12.Otltl4.uid do pri.Ju.Ofch_tra Petriei

M~;~l. 1230: Jurnal fu limba ueralnianl. 12 45: Jt ma.:! i:4 ~ba. l'\laL :t3J'Q~ :Radj~ jurna.i tU). n 1:1: GontJnu.area pr0it'~uluJ OreA

htric! Moţol. . . 13.50: Serviciul de ştiri .. ~. 14.00: Rsttlo jurnal <m,) 14.20: Ora ostaşulul-19.20 ~ Ora Satului 11.00: O:meel't. 19.15: Juma} fn ltmba uerainf_ 19.80: Juma! In limba tmd\. '-,

. 19.40: Jurnal hl limba l'U8ă. 19,50: Servieiut de ştiri germane. 2flOO: R&dio juma.l (V). Juma! cultural. 20.30: Radio România: şi Radi'O Bneureşti.

20.30: Marşuri ainxfomt. '(~ 2(1,40: Soldatul desrobirii. de Ilie Booa. 21.00: Selocţiuni din Gounod (~). 22.00: Jurnal in limba. greaeă. _ 22.10: Ma,11'uri (discuri). ',..,.".., ~.30: Radio jurna.l (VI), ~ 22,JSO: !lantUri (di8eurl) " J •

lE a-_ 511 re

, maai .. ti Radio BUCl1,...U. . I ' """~c..

Pe undă 8OUl'tl4e 32,. m. . ao.4fh Mu..icA d. lilQ.JnOrl (dt_ .. \ 1.

"-1.00: OM Italiei: -"'~W1fl . dZ8 , J. Spiritualitatea Faaei-.wtd ,II. ~Re

de Dr. VasQo Mar,ellQU. lI. ~~ei italiani(~uri). j~ m. lumlil ttaliaJl. ~răl ,22.00: .Jruual in limba ~ 0081 22.10; 14uieă (dia·cUfi). de 112.30: RadiQ juma! (VIi SM J>el 22.0: M~că (d4l,curi). ,iru

, EmJllune pentM *bliJlIta. 'dE Sul:

SenmM.·· ~T8 2a.OO; Emi.lilme In lhnt. ,ermad. .bUl

lIlaici (djacUl'D. :i,~ 23.20: Emiaiune !n Umba tt'UlftL \tel

:Mu~ ,(discuri). ';ia 28.40: !Jmfaiu.ne tu lim~ fraAe~ ~.gte Muzică (diacul'i). • :v!ul 34.00: EimW.uue ta bba. e,I",- ii id )ftmiei (dUfcur1) .len: O..28~ Inchiderea enililhmll. " . "ÎlI1

,iZ! Lu MU'J'l. 11i lULlli: 1D41

tJ.OO-T.30: Ora dimineţii.' f) emiaiunli. ~l .(discuri). . ci, .

D_." f ... _ 'dl nawO J .... ,..aJ ,(L p. l-a), .Concert de fanfară rombo-.cel'Tllal. . da: Radio-jurna.}(L p. I-a).. . . 1~1 Ioohidel"e8. emiBiwill.· ronc 12.00: MuzJd de llrâuz. Omteetn

db:. de C. Bobeacu. . o

12.30: Jurnal Jn limba ucraJnfa~ 12.4:5: Juma! in liJnba l'UaA. 13.00: Rad!o jurnal ,(:fi.). 13.UJ: Continuarea. pro,ramulu! '

:trei RadI(t.. 13.50: SeniclUl de şthi. I~ 14.00: Radio jurnal .(m},. 14.20: Ora ostaşulul. , 13.20: Reportagit. 17.30: Radio jurna11lV). Jurnal ' p 11.45: Universitatea Radio Ciellll.Ă da

$i1le IUbsolului ,romAnesc". . . . O ,,Petrolul" de pr~eşor Gh. HacoveL 18.00 ~ Concerte &erma.no: ~ ,t

Art. 19.00: Croni.ea. vietll roDlA.naşti. , 19.15: Jurnal b limba ucrflini&Dl. :l9.30. J11I'D4l In limba. turci. 19.40; Jurnal In limba rutA. 19.50; Serviciul de ftiri ~ 20.00 I Radio jurnal (V). JlU'!l*l ~ -20.80: Inahi4ere& etuitJiunti ;pe Radio

Jnlnil. B~ PQ6ta) RombM!

20.80: Clnti Ketntf. 'nUbard. Ludawak&. (&curi).

21.00: Mudci eonlă "(d1Icur1), al.3O": Melodii popular.e .pu$OI~

IJÎ germa.ne (dDeuri). 22.00t JUrnal bl lhIlb& greul. ZUO s Câ.nteoe popular. tomAIMfd (

eu,l). 22 ,30: Radio jum.1l1 (VIH Sport 92.ISO: Muzlcl (d!ICUri).

Je :jij

Semnal. ;:injJ 28.00: Eml!l11'll& bt lbnb& german" , 1

. M~{c1 (dJecuri). 23.20t Entltiune In limbii. lti11anl. Mumei. (dii'lcuri'. . im 28 . .0: Eml.hme In Umba fran. ~ B Mu~el (diMluri). ," '::q 24;00: l!mrl&lune fu I1mb& ~st'" Mumei ~. O.Z8: lrtehtdere& am.f.hzftfl.

CADena. Thalla ClneDl.ft i\pollo ;gt

Z - II " ori n a .,: :ijl

Femei În.lanturl.~ u.

.(Dm Jltl.OBT DER ~~~1fJW)UNG) .

I ou IV AX PE'l'ROVICB SlIpl'Mumltl. "Femeia eu oele mai ecumpe· }icl~. - V IVI A Ji O B B O II A. NO

i .

o draml lJ6tIIoDa.tr., . A cărei 4esfli}urare va ţine In· Un fi)m-revist.ă Î!Il care a:ven~~. muzica ... _ fUm 81 pattmel "fi senmţiei . (;o't"dl'tă atenţia Slleetatorilor. .._~~i.:d=a:n:stl:!l,:s~n.n:t~î:n~f:it'CS=re:.::8cet1=, :.';.! .' __ ... ..J~ ____ ---------... ~1

... ii = .-.-.....

(V B R &.~ BA B N o V A)

41. • 14 ttIf1e 1941 • ... DAC 1 A

~ c __

·e pom mlnOnai ~I "

dzam în articolul anterior că una I Din ordinul împărătesei, Ruşii ocupă 'ile fiXe ale politicii ruseşti s. fost în 1769 Voevodatele Române si, aupă la Mare. Dela mode:rniza.rea. Ru- lupte îndelungate ce s'au dâi:. pe pă­

:Jică dela Petru cel Mare, 8.{!eastă mânt românesc, s'a semnat pacea. dela ~bate ca un fir roşu toată isto- Cuciue-Kainargi. prin care Ruşii obţin ;.osului dela Nord, întemeiată pe dreptul de 8. naviga pe Mrurea. Neagră de cuceriri cu tendinţe i~pe;iali- Şi de a vorbi În numele Moldovei şi 00 necesitatea de a da putinţă va- Munteniei: fără a stirbi însă cu ceva

:h'ii bogăţiilor nenumărate ce se u;t~rita.tea terito:n;uă a celor două : dela Bug la Pacific. Şi mai era;ţăn. " ~ub imboldul testamentului apo- Perioada de pace ce a urmat a fost de ,'Tarului Petru 1 se plămădi se la scurtă durată.

, ~~urg şi la Praga o nouă. gând~re Setea de expansiune rusească. ţfi de-,;3, panslavismul, C3:,re ~us?;nea ca a clinul turcesc erau în plin marş. De ',ltmea ca sl8Nii sa-şt aiml'l.f' su- aooia în 1781 armatele ruse..şti se revar­'tia în lume. si iarăşi peste pământul românesc sub tgresul panslav ţinut la M?s~~, comanda generalului Suvarov şi, in ba­;\llul trecut, a dat expresle c.:..ara za victoriilOr obţinute, se semnează, în ~i ideologii. . . 1792, pacea dela Iaşi prin care primind ,lent că panslavismul :jll, suprema- teritoriul cuprins între Bug şi Nistru,

, ,: impotriva. OecidentulUl "co~rn:pt Ruşii devin pentru prima dată vecinii 'lizat" se putea realiza numaI prIn nostri. Lupte pe frontul diplomatic, da:- În acea epocă, Earopa em În plină !!lai al~ pentru. C1J.cerirea. de nota fierbere. tii, pentru eşi.rea la. Mare. . ' Revoluţia. franeeză. umpluse c~nceJa­iPet1"ll cel Ma~e apare pentru rule europene de groază, coali7.ându-le. . dată la Prut, el nu lăsa .să se in. Napoleon se ridică asemenea unui lu-

a. ,dă numai militarel dornIC de cu- ooaiăr şi stăpâneşte continentul. In pli­ai si omul politic bine infonnat nă putere, la 1806, el îndeamnă Turcia ~~ guecese acolo unde ~ l?ăr~ să. pornească contra. Mosco-vei. Infor­avea mai mulţi sorţi de 1Z~anda. maţi la timp, R~ ocupă Moldova şi

, acel început ,or- ·.'fX'itC, . Turcla era trec apoi sub conducerea generalului .e de a mai ", i , ... .1 putere ('8. pe Michelson, şi în Muntenia. Instalaţi aici, ~ lui Soleima.r... '. ~nificul sa~ ~- ei cer Constantinopolului să. li se cedeze

" al II-lea. Ea ,~,'t totuşi sufleIen· teratonul OC'Upat însă Turcii refuză, :eri pentru.. a ~.: rni cuprinsul Im- susţinuţi de francezi.. Dar lucrurile se

'. In ceeac-::: ., ,şte Princ.ipate- schimbă brusc. Napoleon Bonaparte ti ~'llâne ele pl; ::. " tnout ŞI erau câştigă pe Ţa.rul Alexandru de partea ~ sublim L • ~~rţi. !n ~unte- lui pentru aplicarea integrală a Blocu­

Cmstantin Brânc(, ... eanu rar m Mol- lui Continental care trebuia să du~ la Dimitrie Cantemir <se trude8:u ~ ~- nimicirea Angliei.. Diplomaţii lui Tay­putea mai bine să se. ~enţina: l~ llerand lucrează acum pe lângă Sublima

dar să nu displacă ~lCl creştini- P'::l3.rtă in sens invers, cerând, in 1808, . Occident, unde se plămă'deau pu· cedarea Moldovei şi Munteniei. Turcii :t ooalitii antiotoma ne. ~. rămân însă pe poziţia anterioară: re­t priveşte :pe Ruşi, ei căutau ,sa ~le fuză. ,ti la orice împărţire de tentofiu, Lucrurile VOr rămânea aşa până în ,~pradă. Trebuiau n~mai pr~tex- lR12 când Ruşii reu....<::.esc să impună, la :..tru a. se putea porn1 la ~Cţi,,:~. Bucuresti O pace care le dă Basarabia

au fost furnizate de Blsenca, şi unul 'afu braţele Dunării, Chilia.. 'uretinzând că lor le revine rolul de Perioada de pace ce urmează. e un 'toIi şi eliberatori ai J?OPO~reIOl" scurt interval pentru o nouă pregătire

:.. ortodoxe dela Dunăre Şl Bal- de războiu care isbucneşte in 1828. Ge­

Jtă nodul în papuri. găsit, iureşul .' ~ va dura peste două. secol~. ' '; dar ars de dorinţa de a aJunge

, v ~ 1"'10 ':-e. Petru !-iu îşi aduna m' aş-;: tibăreşte cu ele pe Prut. .. ~ :'vozii, români sunt în mare diiema. ''a de oscilaţie, ca să nu zic:an de mism, trebuia să. Înceteze. ŞI Tur-

neralul rus Wittgenstein ocupă iarăşi Voevodatele române şi refuză să iasi din ele până când nu i se vor da impor­tante despăgubiri de războiu. Când t0-tusi se retrage, Ruşii se aleg şi de data areasta cu ceva profit, cu un mic pas spre 'farigrad, luând in deplină. stăpâ­nire Delta Dunării Această noui cucerire ma!'Chează un

punct crncial in rivalitatea: ruso-tnreă.

I Dela 1856 până. la 1877 sunţ doar 21 ani în care R~ caută cearta cu lumâ­Lsrea. - Noul războiu ce isbucneşte are toate caracteristicile războaelor anterioare. Ruşii năvălesc iarăşi peste ~pământul românesc trecând apoi Dunărea. La P!evna înaintarea lor e stăvilită, situa­ţia periclitată. Se cere urgent şi necon­diţionat ajutorul armatei române.

Regele Carol 1 îşi adună ' oştirea şi se acoperă, el şi poporul românesc, de glorie pe cimpiile Bulgariei.. c

După capituIarea lui Osma.n Pa.şa., campania e ca şi terminată.

Au urmat primele tratative de pace la care Rusii s'au purtat cât se poate de josnic cu noi uitând cât ne datorau. O d.atorie care nu pornea numai dela. o frăţie de arme ci şi dintr'un tratat sem­nat mai înainte de a porni la luptă c0-

mună, în ziua de 4 Aprilie 1871. Jr.. art. 2 al acelui tratat.se spune: "Guvernul rus se obligă a menţine şi a. face să se respoote drepturile politice ale Statului Român astfel în ele rezultă din legIle anterioare şi tratatele existente, pre­cum si a apăra. integritatea. teritorială. a RoDtâniei".

Din nenorocire de cum au început dis~ cuţiile de pace la San Stefano, ru.şii au lăsat să se înţeleagă că nu vor respecta nimic din ceeace au semnat.'

La congresul din Berlln diploma.ţii rusi cer cu încăpăţânare şi obţin ct'eace pi~rduseră prin pacea. dela Paris, adică sudul Basarabiei. , Nouă ni se dă ca recompensă Dobro-

1;ea de Sud. . ' . Jignirea ce ne-au adus-o atunCl a. fost

'mare, dar nimeni nu şi-a pierdut nădej­dea.

Poetul şi omul de mare cultură care !. fost Iosif Vul'C8.n a publicat, în anul 1879, o duioasă poezie în revista "Fa­milia" intitulată "Răpirea Basarabiei" din car~ reproducem următoarele stro­fe:

Românie, mamă dulce, , Eu te las cu Dumnezeu. " .. Căci duşmanul iar mă duce Iar mă ia din sânul tău.

Sunt răpită, sfâşiată, ~ .. Sufletul meu plânge,'nfrânt Dar din prag eu înc'odată Jalnic bine te cuvânt... ,

Ce 8el'lbare va să fie Când mi-i strânge 'n braţul tia, Pân'atuncea, Românie, Tu rămâi cu Dumnezeu. ,Ruşii le cerea să se alăture .10:.

,tOT al lui Petru cel Mare, DlJnt-J~, rt R ~mtemir trece făţiş de pa ea u-

in vreme ce Domnul Muntean, Con­:n Brâncveanu, manevrează: ~e :11 încât, deşi e cu Turcii., nu.,l taie .1e de retrao-ere dinspre RUŞI.

Până acum erau în joc numai intere- In 1914 isbucneşte războiul mondiaL sela celor . dOM popoare. De cum au E ceva foarte natUTal C1. Rusia să se

o it ':.itia ce s'a d'at în anul unn or, :'.ini!esti a fost ' o mare înfrângere , , ~ Ruşi. c

C.' gerea a fost însă mar~ ~ntru ::ari pe de o parte a treb~It sa su­"in aC!bpararea. devorato~ ruaea .... ~ Basarabia iar pe de al~ ~rte .sa

,::J pe Turci cum nem&l avand ID-, . . 'ire in noi după fuga lui Cantenur ~~icitatca' dovedită a lui Brânco-

' .. ~ aduc în tară' ,,Hospodari" dela ind, inau~rând astfel epoca de ,l amintre a Fanarioţilor. v

:?la ciocnire pentru stă.pânirea. ~-, :gre dintre Rusi si Turci e'a temu­

)1 pacea dela Fă.!ciu. Prin ~a Rusia , ::/ Azovul si i se interzice de aoŞi

rJ 'arta corăbiHe pe Marea Neagră. : !l!nlt dună moartea lui Petru cel 'ne tronul Rusiei M găseşte Cate-:?a, o prinţensă de or,igină ger-

'- ,-.."

'li' Petru I-u lutltnse numai pentnl '::, N~a~rtl, Tarina Caterina II-'l va

, • in plus pe;tru proteja,:rea ortodo­din Iznp6rmt ~ ,,<

ocupat Delta Dunării şi au ~t SQ.- găs.ească în tabăra opus Tubrciei. bota.rea navigaţiei pe acest fluvIU, pa- . Asupra acestui războiu, asupra apor­poarele riverane cât şi cele ~teres8;te tului şi comportamentului rusesc pe sub o formă oa.reca.Te laa.ceastă proble- frontul din MoldOva, nu vom stăm ci-mă se mlşcă şi jaU a.pira.~ 'IUrci?, c: tuşi de puţin. ' rând revenirea la sitnaţia antenoo.ra.

A Ge Stmtem în epoca de desrobire a pa.. Prilejul s'a oferit în 1853 când, ru: poarelor carI' pot acum decide singure

raIul Gorcea.cov, după. un vecluu obi: """"'u ..... .....,.. năvălA!<tte in :Moldova Şi şi liber de soarta lor. . ,.-... v.. ..........,......, ~ Români din Basarabia lăsând să VOl"-Muntenia. . ' 1_ •

Occidentul se pune imediat în mişca~ bească vocea sângelui au proem.mat um~ rd- rea cu Patria Mamă, anulând astfel h0-

re şi an:nata aliată an~eo-sa. a tărîrile tratatului dela. Bueureşti din apare în faţa. Sevastopolwm, ?Jdrobind 1812 şi cele ale Congresului dela. Berlin puterea. :r11Seaseă. ' elin 13 Iulie 1878. , ' --, .

Prin pacea preliminari v de4a v:~, Succesorii Rusiei n. ..... ..+ ... , bolşeVicii, Principatele Române scapa. de. pI'l!neJ- ~~ dia QlC'Upărlj rusesti.. In plus, pnn pacea nu au voit să recunoască. (ei cari VOT­

ce s'a semnat definitiv la Paris în 1856besc in numele li'bertăţi1or omului Şi ale ni se rest:itue trei Judeţe din sudul Ba.- noroadelor) această hotărîre liber lua­sambiei cari ne fuoose răpite, după \.'um tă şi an pândit doar prilejul favorabil are arătat, in 1812. , . . pentru răpirea. Basarabiei, ceeaee a fost

De fant această restituire nu a fost C'\t putinţă, in imprejurările ennoscute, . în luna Iunie a anului 1940. . dictată câtuşi de puţin de interese. ro- Acum războiul pentru cauza dreaptA.

mâneşti, ci de mreresele celm: es1~ au a ~--"'i şi pentru cauza. noastră a !Il-!'uptat coaliza:ţi la Sebastopol Ş! CQn a'U "",u.~~ st~ibill t o centură de siguma,ţă In 3-UnI 1 ceput. gurilor D~l1itrli pe can: a:r ~e~Iarat-o Basarabia.a f9st, este ~ va ţi pământ cale libera de navigatie, insti~..se româ.nesc. .mnci faJmoasa ~ CORNELIU ALBU

,

Pa,~. S

Audien,ţe la d. Mihai Antonescu

v: ce-JJ re sedi nte!e c:onsiUu~ui

Bucureşti,13 (Rador). - D, profesor Mi. hai Antonescu, vice preşedinte al consiliultâ de miniştri şi preşedinte ad interim al CO/l:"!

siiiului de miniştri a primit eri în audienţă pe dnii: Excelenţa sa Ouro Preto ministrul Braziliei la Bucureşti ;Excelenţa sa Rente­wert, ministrul Suediei la Bucureşti. ......................... ~ .... ~ Sufletul oSlazi:ol :~'

români Bucureşti; 13 (SIR). - D. General le

Antonescu, Conducătorul Statului şi preş&­dinte al consiliului de miniştri a primit ur­mătoarea scrisoare: . '

Să. trăiţi d-le general, Subsemnaţii soldaţi Neacşu Vasile şi Dra­

gomir Ioan cgt. 1940, găsind pe str~ă o brăţară de aur şi predând-o proprietarului, am fost recompensaţi cu suma de 1000 lei.

Din tot sufletUl vă trimitem aeeastă !i1llnă pentru ajutorarea familiilor camarazilor noştri de luptă pe front. Să trăiţi d-Ie general. ............... ~ .. ~ Distribuirea de ajutoare:

ocnlra lamiliile celor -' mobilizati

Bucureşti. 13 (SIR). - Ministerul de fi .. nanţe a dispus organizarea unui control pe teren, prin perceptorii şi agenţii administr-a-. ţii10r finan~iare pentru a se constata dacă ajutoarele ce se distribue fmiliilor celor ma­b%1:3.ţi se primesc de către cei îndreptăţiţi in mod'regulat: dacă cei ce primese ajutorul sunt îndreptăţiţi a-l primi şi nu cumva se dă şi unor persoane cari nu ar avea nevoe. Dacă ajutorul ce se dă este suficient în ra­port cu greutăţile vieţii şi numărul membroi-. lor familiei.

Perceptorii vor semnala tot ce vor const9o" ta forurilor superioare. . ................ -... -.-.... ~ ..... ~. CINEMA CORSO: iiHllmlu illlllllllUiUllllllilllllUllllllHWlilllilllllll1IUJilffliiUlU,IIIIK

In programul viitor:

l-.... --.-..... -.-.-.-~-.-._ .... ,4I!~ ... ~.~."'~~~~~.~~.~~ I

Pag.4.

,AcluaIiIă(lllallene CUll1llmRII Il illllIIlIUHlIUlll1 i IlliilUlillililitifa 1IIIIhllllllIIIIliUiIi

DIBEC'I'OBUL ŞOOALEI DE MIS­TICA FASCISTA A CAZUT PE

CAMPUL DE ONOARE

NIcolo Gî8.1lÎ, direcwrul Şcoalei de Mistică J'uclstl a căzut in chip eroic pe câ.mpul de CI108re.

El l'a nMcut ta Muggia. (Trieste) la :20 lmUe 1909. Licenta a luat-o la Milano, unde Ji-adesfăşurat intreaga activitate pentru pro păşirea organizaţiilor fasciste. După a fost f1mctionar la secţia. culturală G. U. F.-ului :<Gruppi Universitari Fascisti) din Milano dela hltemeierea ei, "i-a inclUnat mtreaga sa trltdă Şcoalei de Mistică întemeiată !Il acela.ş oraş.

Testamentul spiritual a.I lui NicooIo Giani ft8te cuprins in următoarele cuvinte adre8ate lui buluşi: "Cl'~d !n Dumnezeu, In MWI8OI.i.nl, In tineret; mitul meu este un Imperiu Faa­âet cu italieni conştienţi de demnitatea ti :răspunderea de a conduce lumea".;

ANUL AOESTA. nALIA. VA pB(). DUCE 00 MILIOANE C1lU.OGKA .. M'E DE GOGOŞI DE MĂTABE

Planul &utarbic prevede o producţie de 50 .raD1oane kg. de gog~ de :mătase, cantit&te : ee corespunde 18, 70 miUoane de duzi, care hlgădue creşterea a 700 mii oncii de viermi de matase.

ltalia urmireşte să revină la media. din 1925-26, când produ-cea cinci milioane kg. de mătase. Conjuetura se arată din nou fa,­:rora:bili. dat fiindcă Italia. este eingura. pro­dueătoa.re de pe continent şi împrejurările nu tDgăduese importul miUBii din Japonia şi China. Pe de altă parte, cerea de mătase depind· de Italia. , Cre,terea. viermilor de Mătase e8te inere­dmţatl In Italia la cinci sute de mii de fa­milii de tiran! dintre care noul zecimi aun.t din nordul Peninsulei. Apro8.pe jumltate dlD. Je(lOltl o dă Venelo, trei zecimi Lombardia .. o 2leCime Piemontul.

'l'ANJN EXTRAS DIN CASTAN

CaataDul aduu ,i el o contribuţie iDaelll­II:8ti la bătălia. autariei dusă de ItlL Acest arbore este deci preţios numai pentru marea. vIoare nutritivă a. fructului său. ci 9i pen­tru substeanţele atât de preţioase care ex· trag din lemnullul Oi sunt tntrebuinţate ca iD)8terii cOlorante, cum ar fi, de pildă, ta.ni­nul, ea:. In Italia este lucrat !n diferite :fa­brici ce dau o mare pr04ueţie a.nuală de ex­:bu liehid.

Datorită procedeelor lnt1"tbinţa.te astăzi,. un chintal de lemn de castan dă in medie 25 kg.deat.raet de ta.nin, cantitate deci mult mtJ mare dac1t cea. obifnuiti d.iII. stejar, care Jrl1 dă 4oo't 8-10%. .

TanlnWIe ,~te b1 cantitate ma.re tn castaJrii adulţi. Printr'UD liatem complicat taninu1 _te estru IUb formă 1k:hidă de di­ferite gradaţii IIi .. pol eu ajutor! pampelor aspirante se obţine uscarea.

Pentru Italia producţia de t&ni11 din ca­stan are o fuemaătate foarte m.are dat fiindcă aeea.stl ţri pote ajlJl2ge .. trei ~ ne­,t!marea ecooaomicl tn ceIt leCtor.

EGIftUL ARE ANUL ACESTA O POODUO'J'IE DE BUMBAO EX­CJEFPON~ DABNtT o POATE VALOBII'ICA

Produeţi& de bu.mbac dia. a.eee:t an a E­giptului le rltUd, la 4.168.000 chintale, eaa­titate euperioa.ră ce1ora. din ~ doi am n __

eedcţL . ---

Produeţia. de "Gufza 1" ee cifreazi la cir~ , ea 1Jll m.iJion de ehintale; .,Bakelaridi .... la

126.000 chintale fi toate celelalte vrietă ţi a .. peste 8.843.000 tone in ean DU .unt c'nftlOOift_ , le de8eutile. -,r.-

Aeeutl acepţioaali reeoltă nu poa.te fi ftlorificati. IMi, diD. priclna faptului el fu-. d;mtria. de btunbae egJpteani este Hmitatl fI nu pote fi Iporltă atAta vreme eAt va du­~ ~boi?l; pe de altă parte exportul bltAm· ~'. man greutăţi dlo pricÎna tonajului ma­~lIun de transport engleză ~i egipte3.11ă care descretteD~ '~. . -"'"

DAOlls

SF" TUR' AGRICOLE

Au incepui recollele Agricultot'ul cu aderi.ra.t gospodar iti

orânaueşte ia. .. fel munctie agricole, ca 88. fie făcute toate 1& timp. Ad.eaeorl îngheţurile târzii din pri.mă.va.ră. şi ploile dese întârzie semăDatu.l, p~ plivi­tu! AU grăpa.t~ strill8Ul recolteloi" DIl îngăduie însă. nici un fel de intârz.i.ere..

Păioasele 88 seceri. când sunt fa. pir­gă, adică când. paiul a căpătat culoarea galbenă, iar bobul nu .'a. întărit de tot, că.pătând in acest fel bowbe pline, de cu­loare galbenă. :ropcat.

O intlnoiere de câteva zile faCe ea boa;bele Bă.~ piard§. Culo&rea iar spieul să se scuture

Strâ.n8ul pistăioaselor, eum e rnază.. rea sau fasolea, se fa. eAlld .'a ingăl­benit partea. de j08 a plante!, ia.r la vârf este verzuie.

Fâ.neţele se eoeeec cind sunt In floare. Dacă. timpul este ploioa pentru ca re-­

coltele să nu ee triee clă.ile trebuie~ de&­făcute după. fiec&re ploaie, întinzând eoopii uzi la eoe.re in picioare. Clă.i1e să se aşeze pe locuri ridicate. pentru ca. apa să. nu le 1& pe dedesubt. Când se reclă­desc clăi1e, dUpi uscat. ee va pune fie. care snop 1& locul lui ea. să. nu rămâni claia resfirati şi să poată pătnLnde uşor a.pa sau să. fie dărâmati de vânt.

Brazdele ~ puroaiele ae intorc după fieca.re ploaie.

Treera.tul să. se facă, numai pe timp frumos. Pentru a se inlătura., incin8ul boabelor in ma,gazie se qea.ză. in strat subţire, lopătA.ndu-Ie mereu..

.Mazărea. se tratează. contra. gărgiriţei ' eu sulfură. de carbon, întrebuinţând 1 kg. ~uJfură pentn: 1000 kg. lJăm.â.nţă. Dupa. ce am pus-o In straturi p01.l'ivit de ~e in~r'un .loc bin~ inohia. Ma ţine ~ ~lll'l a.pw se lopa.tea.zâ. ,i se 1.rio­reaza.

:Mazărea. de &ămânţ& as ţine mai pu­ţin la. sulfurat (12 ore) pentru a. nu pierde puterea. de mcoltire.

Maga.zia. trebuie să fie curată.J fări gărgăriţe, molii sau şobola.ni, pe care îi gonim opărind şi astupând crăpiturile ,i vă.ruind pereţii cu un amestec de var cu creolină.

HRANIREA PURCE!LOR DE PUA­SILA DUPA. J:N1A.lWABE

După înţ.ă.re&re. purceii iti în.cetir.ese un t.lmp oa.reca.re creşterea. lor din lipsa. ~ptel~ mamei lor. Din aceută pricină. el devm foarte şU!brezi, putându-se îm­bolnăvi uşor. Pentru & preîn.t.âimpina .elă­birea purceilor după lnţă.rca.re este bine c~ pur~ li fie hrăniţi, timp de cel pu­ţin o luna, cu urue1i a.meatecate Cl1 ur­mătoarele proporţii: 30% uruial.ă.<le po­rumb .. 25% ~ de orz, 2lY/o t4râţe ?e ,grau, 24% ta.raţe de grâu, 24% uru-1ală. de mazăre ti 1 % .fă.ini de oase sau praf de var &tin.e(în. locul 1U8.Ză.re1 se poate folosi 20% făină. de aJlimale dela abatoare fl.ră făină. de oa.seşi 200/0 de tărâţe de grâu în loc da 20-%. Din &('eSt amestec purceii trebuie să. 'primeas<:ă. !Cam ~O,S-l kg. pe r.i de fiee&re pUNe!. Afa.ra. de aceasta (acolo unde este) ar fi ,bine să. 1i-&e dea ti câ.te 2-3 kg. lapte tras. Deasemenea crescătorii trebuio să aibă. grije ea. purceii să primească. zilnic nutreţuri verzi coaite în atare tânără. I (inainte de inflorire). ea. bun.ă.oara lu~ cernă., trifoi, sparcetă. fÎ. altele, s&u să. fie ţinuţi pe p~une bună timp de .2-3 ore pe zi.

inaheie prima parte a c~erii lor. Aeei care au crescut bine pâ.ni. 1& rintt. ... ~. se vor desvolta bine şi de aci in. mte. Purceii slă.bănogi şi acei care nu crese bine, se taie din vreme ea. 83. nu de­vină cu timpul o pOft.!'i. -+-o ere~ tari. ~"L'"

USCATIJLNlJTREŢO.RILOR ' • Uscat.u.l IlU.tres:ar1lor verzi se iace pe

pa.m.ant 8a.u pe e.t.pre. . (..;aJld le ~ l'*' pamâW;.lăsăm plan­

tele verzi îo. br.a.zae.. &f& CUlll a caZ!d. .in urma COa.sel, la soare. pana. <l. doUi. .:a. câ.lld se mtorc. Ui.ind B-a uBCat de tot, .se ad.u<:~ în gospodărie aşeza..u:cA.ll-se în ~ a.ta.ra sau. SUD fOProalIle.. Deoarace la mWl1swla.nului părţile eele

ma.i ~r~toa.re - frunzele, 11o.r~ ~ ra­murile tmere se rup fi se pierd în tim­pul mcă.rcatului şi al eăn.tului., in cele mai mWte părţi dm Ardes.l WK:atul se face pe capre. Nefiiod nevoie de intors, pieroerile sunt cu. mult mai lllki, iar plantele işi păstrează CQloIvea şi mi.t'OsuJ.

Caprele pot fi făcute dintr'un par ~t, infipt in pă.lnâDt, prin care se pun mşte scânduri şi se aşează nutreţul sau din ramuri de brad că.rora li s'au tiiat ra­murile din pă.tţi.

Ca.prele ma.i pot fi şi eu 3 picioa.re I:ifJ.U sub formă. de colibă, care ee aŞ~ tot­dea una în direcţia. vântului.

Aşezatul fânului pe capri le face de jos în 8US t astfel ea ei aoopere pest~ tot ,i până la vârf. Pe ele finul stă până ae ,usucă.

Da.că. băgăm mâna. tu fân ~ nu se simte udeaJi, se !ncepe eăra.tul In gospo­dărie, unde se aşează în clăi sau Ş1ll"e. in curtea de nutreturl sau lIub UD aco-pe~. ,r

OOMUNICAT' Ministerul Agr~ulturii fi Domeniilor

·a dat Prefecturilor ~ ·Camerelol" .A.gri-. cDle instrucţiuni pentru prevenirea. in .. cendiilor ce ar putea fi provocate din neglijenţă. sau bombele incendiare la păioase în lanuri sau arii.

In fiecare sat .se vor constitui Comi­tete de pazâ pentru a descope:ri, preveni şi stinge inoendiile. Personalul admini­strativ, agricol ,i forestier de pază. va sta. la dispoziţia. şi va da. coneUl"StIl ace­stor comitete. ...

Fiecare oowlllă va. fi dotată. cu mate­rial de stins incendii Se vor constitui in fiecare sat pichete de incendiu sub conducerea. unui om mai priceput.

Imediat după. secerat se V(),J:" face benzi de aiătura late de câte 3-4 me­tri. perpendiculare pe d:irecţiunea. vin­turilor predomina.n~ sau se vor ara din distanţă în Wst.a.oiă berwi 1n huJg fi in lat. .'

Treerul se va face pe cât posibil nu­mai. din clăi. AcolO' unde nu este poai ... bil astfel, ariil-e se vor face eâ.t mai mici fi cât mai depărtate Ulla de alta spre a. reduce riacurile la. minimum,

Şirile (stogurile) vor fi de6pă.rţite îlltTe ele prin .oellZi de arătură a.a 3-4 metri lă~ime. . . ~ fi.e~ ~ • v,a fi adus nisip, o

scar~, lopeţi. căldan pentru a stinge în graba once mceput de mcendiu. ~ fi~e sat se vor. d~ obliga­

ronu echipe de plugun cu fiarele a.scu­pte, cu &talajele lor, ca. acolo unde ee i'V~ ~cendi:i în la.nuri să. separe prin ara.tura porţiunea. ce ar fi în periool să se aprindă.

La fiecare arie cu locomabile vor fi neapărat pompe de stina incendiu eari vor avea apă la îndemână.

Imprejurul maşinei de treer paiele vor fi imediat indepărt.eta iar greblată şi măturată. în continuu. Până oe nu se va face curăţenie oomplecti şi paiele nu vor fi îndepărtate nu 8e va- da dru-mul la I118.fină. ,

Căutim loeainţl ou. 3 oatner. de pe 1 August.. Adresa Slalll _ het 7.

caut IooWnţi modernă, In oentra el

aame!'et b&.io fi dependinţe. La imediat.

De Wazare 3 jugăre cl8 pi.mAnt III fructiferi Informa-pun!: Bul~. dela T:isa N o. 40.

Meditatii. Profesor secundar, fost d8 liceu. dă lecţii pariicule.re de tiai pentru examene de COI'!PII~ tere In Uceu. bacalaureat. ,COli şi particulare. Infarmaţii Ii.lnic:e Iosif Vulea.n 9 ~(Jfabricl intr. onie . p.m.

Ag_tura lnrca ~ P.laaellitbill, Făgetului 68. primeşte tot felul 2ă.ri ti cumpără.ri case m.oderzIt, 8pă1Iuguri cu preţuri avantagioaa stă Agentură este cea mat ,.. bucură de cel mai bun renuroe Itt ti Intreg Banatul. Toţi doritorii de zări şi eumpă.rări să se &dzeBele ca fnorederea, aerviciu prompt. AVID

_l'6: 1 aranja.ment de pră.vă.lie, eomplet foart:.e efti:a.. !t.IOIJie a.proaltt.ior

. oraş 7 km. caateJ, pa.1'G, 1:35 jugăn ma ea1lta.te. 1 casă modemi '9'i.Dmre.

Loeaint6 modernă eu o cameră ti t(&U

pendinţele. se ee.ută urgent. A .. la. ziar mb ,.u:rgent", tel. 16-00.

U. grădinar de IS&l'Zavaturi fi U'Il puDic IIO&pte sau \'izitiu. .te caută. urgent. aa: I. Str. Homer Nr.l. ,(La portar),

CaIfă de croitor, C1llJ.08.Şte la perfeeţje toria civilă ti urilitari. Cauti loe imediat, ~ modeite. :!dar ..

Stenotipistă.t Româno-Germ&lll, et.nicA 1"OnIAnă sau germani -- IatnipriDdere bldustriali. AdrI' sfu.

De vâua.re mobilă. de 8lJlragerle, blid_laii scaune, perdele. str. Doja. 9.

Ciu1ăm pentnl angajare vdajon eomel'Cl8i!l!!lIl de origine etnici română BlI.U preferabfi bra.n.,a lacuri şi vop$l)le. sa )a Ad:mhl!stra.ţia. zirului.

AUGUST GIANO

Mare maga ~a.ra IV. Bulev. Bertbelot6

Telefon: 12-22

După 2-3 luni dela inţărea.re. hrana principală. a purcei10r de prăBilă., in tim­pul verei, constă IDn ~un.e &au nutl'e­ţuri verzi, ia.r în timpul ieruel din sfeclă de zahăr, sfeclă. de nutre~ ameste,,~te cu plea. vi şa.u fAn tocat. apoi. ca.rtofi, mor­COVi de nutreţ sau nap! pore~ Afară de a.ceste nutreturi, purceii de prăsilă (grăsunii) trebuie să primea.sea şi câte 1% kg. din amestecul de Ul'1llală arătat mai înainte. Pentru a .ru purceii d~ pră­silă .să mănâooe cât mai multă iarbă tâ­nira la pă.şul1e, este bine ea uruia14 să li se (lea abia. după ce se intorc deta pă­şunat.

: La vârsh de 31h' - '4 mm pun:eu'.

Gu8l'1iÎ cârn peni, foreittieri etc. vor a~ la tndemâ '1 o easma (hâ~leţ) pon­tru a acoperi eu ţărAnă bombele incen- I dia.t'e aruncate de .ina.n:4~, care altfel. j ar lua foc. I Sucursala: CeUue- PrUfl

----------------~

.-__ --~mm~ ______________ .............. ____ ~D~A~C~I~·;~ ___ M __ .. __ ~~.~%~:_.~ .. ma .. ____ .. ____ .. ____ .. z.~ __ P_a«.-._'_

II .mla",ii mpf!lJmi " Bi,,; pe leo,uul

I!o le,fles,;~ şi ,udues';" It

. lin. 13 (&ador). - Coresponden-, DNB transmite:

.j:~a. anunţă că. mareşalul Vo­fim05Cenko şi Budieny, au fost nu­

blJiCUWJl supremi la. fronturile de vest şi de sud vest. ClJmftnda.nţi ~ ... u luat funcţiunile

Conllictul 'din Siria Franta respinge conditiile

, ParIs, lS~ (Rador). - Agenţia. Havas- ta de răspuns 1& cererea de annistiţiu

transmite: formulată de generalul Dentz.

Ambasadorul MaTei Britanii la Was­hington a. remis prin intermediul amba­sadorului Statelor Unite din Vichy, no--

Nota engleză declară intre altele: Aliaţii nu aU alt ţel in. Siria, decât

acel d&a impiedeca ca ea să aervească ~~p~ bază forţelor terestre ,i aeriene lI~annce oontra poziţiilor lor militare dln Orientul Mijlociu.

si acorde "de plano" amnistie eompletă francezilor ce aU luptat în Siria.

Nota. adaugă că aliaţii cer prOO:a.rea. materialului de rbboiu din Siria.

In plus, forţele franceze au de ales intre a se ratia cauzei aliate şi a refum. Cei cari vor refuza vor fi repatriaţ1 im­pr~ună cu familiile lor.

pe - ee luptă. pe Cli.mpiUe &cum pe l'OUllLneşti ale Bua.nblel ,1 BaoewiDel. Dea.semeni ei ,i-au luat anga.jan_en­

ţu1 faţă de populaţia arabă, dându-{ la mtrarea in Siria. asigurarea că i se va

Toate instalaţiile portuare, petrolife­rt.::, etc., vor trebui să fie predate tn bu­nă sta-re fortelor aliate ce vor avea dreptul să. oclipe cu forţe milita.re Siria. pnetrn toată durata rizboiului. el faceti o mare datorie către ţară garanta independenţa..

Marea. Britanie a. sprijinit dedau.ţia generalului 'Catroux. Reprezentarea fran<leză in Levant va fi asigurată de autorităţile franceze libere în cazul pro­nllsiunilor de indepe-ndentă ne care ele le-au dat Siriei.i LIbanului fi la eare

--I_lIlI.lt ti IndUltrl.afi: continut! si 8abscrietl la cunerele de comert tllndue­

aparţlneţf.

Toa.te vasele de războiu vor fi preda­te intacte spre a fi internate la Bey­ruth. ~ncheiere nota. afirmi că dacă R&

neMllul Dentz accentă condiţiile ea ba. ză de negocieri, ostilităţile vor ineetf fără întârziere. .

Ans~-Ua se R6O<'iazi,

DUMINECA Pe de alti. parte, aliaţii IlJUnt dispuşi

$

6A.DAReHII ~lJtJluJ ",ii'llun.ului I'"antez In.credere generalului Denlz' --

VICby, 13. (Rador)_. - Agenţla Ha-I 6. Guvernul francez acordă o m&r6 _~ __ păgân al Gadaretrilor, apre

G8 lacui G~r8th." Mântui-iliJltl~b'e:şt6 doi oameni oup1'in§.i de

lIecurate. Tirănia aceator duhu-­prin pu.7tie ~ prin mormm­

intmwcoaBe lă.când'Uri primejdw§i încât Nninwni nu

pe drumuJ aeeZd". nM ale că"'" porunci 8tau ce­

marea §i toate cele se apropie de dânş1i porun­intre în tUrm4 cea de porci in apropiere.. Ei a redat

cei doi indrăciţi, iar turma. cea cuprin8ă oeum d6 8ălbătăcia lecurate, lIa prăvălit in ma.

"~Mu..ae. Două mU ae poroi H atu.nci in apă, dar 86 făcu do­

(ă llUl are putere fi 08Upra celor .... ~'I!lutf! realităţi al6 unwer8Ului.

n'au inţ&es minunea" pen­Zor preţuiau mat muZt o tur­

poro\ decât dou4 8'Uflete CEl "e mântuite. V ăzână aoeastă ri­

bumU Zor ma.terw ei L-au rugat -','tu.Ut:I'l'ILI 8ă treacă din hotarel.e

.... ''''' .... ,; ... că o turmă de porm poate t~ orice vreme un mare bun Dar ce poate preţui ea atunci

re pune problema mântuirii au­, Nimic. "Oe va da omul in PMtru. BUfiettiL "ăut' n, int?'8a­

J.~tuit~)ruZ in Sfânta Lui invăţă-o turmă de porci de care Gada­leg ară toate tu'idejdUe" CA joqt

! aă-i despartă de 1 nvăţătO'T"tlJ fi Zor. Ei au preferat să izbăvitoare a Domnului

8tWârşită de M ântuitoruZ in , gadareniZOr, eate o pilduitoare

ce cheamă privirile twa8tre la , duhurilor necurate. Oăci ele

stăpâneso in CJia ~ă pe ei mei nu ob8ervă 8ăZăşluireG

IIIfletul "ău vi pe nesimţite devS· "".",111Imtmt111.l lucTării diaoo~ti.

_ I"i~rw! MeUrate inarm~ braţul tulbură "ni:ltea căminurilor

PNllt.8fe 8ă~bat6Ca furtună, ti ră.t­LlITtlf..QTo:! pe oameni În flOrei'"

.... I!l(!UIW alungă din suflete pute­leagă f1(J noi d8 Dumnezeu. ior nu 86 văd dar su"t ingro­

Tot C6 ~t6 rău şi putred in vi-1J~G(tMltat~la oam-mi-lor, prooiM lu ..

IleVăzută a ac68tar duhuri. in ~nţtl de ti itttind6 iMepărlarea OtJm6IKilor

lI'II\~Iot(W't11 găsesc intotăeauM ""i· pentru Il trage pe oei eu­

IlIlI"IlM.AI"" ademenirm lor. raiului prin i8pita măru·

, pom, prin care tăgăduia celor , 04melti că li se vor ieschide ()--~ ....... {' ., . _,'NI j' (XJ. ?"It ,de (.;'''~ :~ezet, mm08-,,,,Ne ~ răul)' icon dd,ndt: spinii 'li , ~tn~uld4tl1

oare au foat Zuaţi, precum li fHUn6G a- vas-otl ua.namite: 'încredere generalului Dentz spre .. lua marii C6 trebuie şti o câ§Uge' $ntru. w- Iată textul răspunsului francez remis măsurile necesitate de situaţia în care doarea feţei lor. lată fericirea pe care Vin-eri, 11 Iulie la ora 16 ambasado!ului se va gă.si dacă guvernul englez işi asll-o imbie duhurile necurate. . american dela Vichy spre a. fi retrans- mă responsabilitatea să prelungewd

In ţinuta GadarenUor - cari l-au a. mia guvernului britanic. neomen08 durata. acestui răzJboiu pe ca-Zungat pe Isus din mijlocul Jar _ 86 re- 1. Guvernul francez a luat cunoştin- re l-a început. ' oglinde§te sufletul veacului acestuia "* ţă de condiţiile pe care guvernul englez CONCLUZIA:GUVERNULRESPJNGE tât de civilizat. Căci 8ecolul nostru îşi doreşte să fie comunicate generalului CONDIŢID:.E Gre şi eZ demonuaţii aăi. Nu întâlnim Dentz ca răspuns la demersul fal.:ut de Vlchy.13. (Rador). - CorespondeD-o'!'re la fiecare pas lipsa de înţelegere, el in ziua de 8 Iulie pe, lângă consulul I tul agenţiei DNB. transmite:' . . ăfoorţuri fi atâtea vieţi familiare dis- g0neral al Statelor Umte la Beyruth. Se comunică oficial: Guvernul fraJlol tTU8e, furtul ~i minciuna, pofta de mă- 2. Cu regret, guvernul francez con... cez a respins condiţiile armistiţiului b:ri­Tire ~ lăcomW, nedreptatea şi ura ne- stat! că condiţiile politice ale propune- tanic oferite in conflictul din Siria. ' buna între/raţi' Ce sunt acestea, dacă rilor enge1eze, sunt inooneiliabile cu ................ ~. nu lucrarea duhurilor necurate} cari drepturile şi prerogativele puterilor man- 1 d' 1 l!tăpâneso aufl.etele atâtor oameni cu- datore care au datoria să se n lSperarea or, . pnn.,i Ît& mreaja Zor, menţină faţă de populaţllile ce se i.n-cre- . , t" '"' in I tă '

Noi ne ingrozim la auzul purtării C~ dinţea.ză puterii l~. COmUDlş 11 arunca up lor din Gadara. Dar să nu ne inşelăm, Franţa a cOIlSl~era.t .. totdeauna. ca. f"i l' II II

căci scena petrecuta acolo cu ~OOO de punct esenţ~al a1~ m.tsiunu pe c~ i-o dă emel Ş ~OPJ1 ani in urmă" s'ar putea petrece la fel. şi I mandatul, 5~U, 58.1 se con~ucă cat ~i Stockholm, 13 (Rador). - Cor.pond .... in câmp.,d intunecat al sufletelor noa,.. prompt po.s1bil în ce pnveţlte emanCl- tui agenţiei DNB tra.namite: " stre. . parea Siri~ şI Libanului spre a. fa.ce din Radio Moscova anunţă eă GPU-ul a fn%'o.. D6mOtt~ţU din S/dtnta Evanghelie ele naţiuni libere.. ' lat un mare număr de tineri ti chiar cepU.

8Unt rimboZuZ deoăderii omeneŞ,ti, pără- Fra~ţa ~u înţelege sa greiElască. faţă eu misiunea specialI. de a găsi 8pionl. ' .sită de haruZ lui Dumn~eu, din clipa in dG ()bhgaţlil~ sale. ',. Aceşti tineri au făcut cursuripred.ij-care 86 Za8ă pradă puterii celui rău fi in Dar nUlll&l sub singura ,lor răspundere toare. ' aceia.şi vreme ogliruia. fidelă in care se. va. alege. mo~entul fi. ~ vor ~ter- o femeie din eo:nl!dHul luprem .ovtetlc ali-omenirea de Mt~i if' poate recu~te ruma. I?-odalltăţi1e acestel, mdepena.en- mitl. Lubianova & citit in faţa mierofonuIui infăţişarea 8a.· , ţ~: ~lCl () al~ putere nu s a: putea sub- un apel prin Ca!'e roagl ~ &muoa:ne să

MântuitoruJ 8trăbat8 §i Mtăzl cără-- s"it.Ul ~ranţel in mod wlabil în a..ct.B.Btă meargl. pe front ti al lupte curagiOi şi eroic rile intortooMate ale aceStei vieţi " obligaţie.: pentru ţara lui Stalm. vrea ca sa patrun-da. i'n lin-unu PuŞtw .. D~claraţia. prin care guvernUl englez Deasemenl pfloţH femeninlsunt rugaţi aă cU auJUitewr cupn~8 a.e aUm,l.r/. necu- p .. etinde ca. să eman.c1peze .S1ria. şi Li- egaleze tn viteiie .t Indrbn"al1l)e birbaţi. rate. J."Vu put~n aeapa cte on.muri1<8 WT oanpl, nu ~te să fie ~nB1derată deci

- , ~~~At .~~ - _1 .. t decat ca n'l1la ti ne&vemtĂ. ~f~oar81 g.~ ort:ZaT7o:'r;t~: 3. Pe de altă parte, guvernul franees to~~, ~a~ Impotnva ou JU nu se poate preta 81lb orice pretext ar Ma-lUu~torwU1.. l\It.C1, *-tt'Lnţa, mOI. pute-- fi la negocieri cu francezii tridători de rea, nun j'}unurue n~(A,~tn'/.t..Ut;;, ,.U'I'W pOl; ţară ca de Gaulle şi Catroux. m6ilf'M 8'Ul~'f.U 'Pe pea,"" ~k16" 4. Guvernul franeez nu poate aecep­CT6inMI cwwa ,","1'91.0-'" pe l1n.no.t (un ta termenul "amnistie completă" intre­m'l~OtU tW8,~ • . '... buintat de guvernul britanic in propu-

LM1nBa stă tn laţa . atator ~J4.' nerile sale. Soldaţii francezii care dau ain can '"' ."0. puu~a II 8Cap~u ,lar:a ~ ascultare guvernului ţări lort nu pot fi ajutorul 'U' i8U8. ba nu l.ug,m "6 Ei, C' amnistiaţi Ba-l tacem ~ p~t ,,~ ~/tetele ~. 5. Guvernul franeez nu poate semna ar--

(;~DOl1R'!

Cel mal mare asortlment ta oeanrl de dame şi birblf.eştl, brăţIri, etc.

1&: CEASORmCARIA ŞI BLJtJTERIA

CREŞTlNA: . -ORA FIXA atre. ,'t.eca.r6 tt~etam dup~ fil~. 1IWU 8e: mistiti'lll caTe pTetinde să impună clau- 1

ninel

dar 616 nu vor veni d.eadt atUnci ze atât de contrarii intereselor şi dem. Timişoara IV. str. 1. C. BrătilJnll Rl adM vom inţăZege ca 8ă Ul~ăm ~ nităţii sale. _

~~4~~~~~~'~i~~~~~~~~i~~~~~~i~~·~~~~~~~-~~!~~~~=! lând larg porţ\le mimilor pentru ,)u-;'- "i'i'">~=i:==;;.-;.-;=t= 10... .. __ o -'-..-p;; mina lu4 liriaioa CGre lum$neazd tutu--~t • . IA 08CJ8UrilB cdtId .treagă om8n$N!a Gft6CJptă ieb<Wir6G, 8d-L rugăm pe Isus ca aci Ug0nea8oă dintre noi: ,pu1wJI

',

inşelăciunei, duhul vicZefugului, du1wZ 8iujirU ido~tt " G toatd lăcomia .. du· 1MU Minciunii " Il toată necurăţia, care 86 lucreaaă dupd Învăţăturile diavolu­lui" fdcându-tte oi cuoontătoare ale tur­mei SaU. SImte, mădulare ciMtite ale Bi8ericM Bale, fii " ~tettitori m lm- I părăţun Bale, CG -vieţuind după poron-cile Lui 8d doMndim fericirea Sfinţilor I îllt;c'l:t-;~~~~~'~~' ~p;'e Ih:wn;:? ::'~n-

CIIINIIEMA COI~SO • o PRE.MI.ERA. PARA1\10UNTl

UlUma pl"Odueţie a geniului in regie F R AN K L L O Y D predntA pe D O U G LAS F A 1 R BAN K S J r.

GEORGE BANOBOFr - MARGABET LOCKWOOD - MONTAGlJ LO'VE în

StăpÎnitorii mărilor o fidelă. !'eUle a epooei de glo rie pentru supremaţia mlrllor.

----~-----------------------------------------------o:re!c ~, 5, 7, 0.15.

tt,irH. '1 ~':!~'::~\;'~~~"'~;_~:~"'~:::!,~'>DW;~' ~'~~~~' _~' ~~.!}~V-~~~~i~$~~~5?T~~~~'~'~"~:='~~,~i=~;;'~,!kJAdI'~_~ ... ~ .. ~. ~~.~q p'i"oot GA'V-RIL RELE A.;; ~ ,. .. .. *' ----=

-- ----------- ---- -- ""----

·f

I I r

DACI .. \

= e 2Q!!i!&ii' 1 •• -~IIiIII!PiIIIII~.\ __ ...J 18lill lUlJm!JjjIUUUUl~UJillIlUjlilljWIIUUmmIIIllUlliUIIlUIIIIUliumUlUHlIIIHllmtUUlHm nmlllltllllllll~lImIUUllIUIIIIUlJmIUUll!IIUlU!lljIIIlUIIJI'lJlIIlllllllllU/1IIIUIIIIIIIIIIII/IIIIIIIlUllllllllmllllllllllllllll~IUllllllllllm1111111111111111111111111

o superbă scenă. de balet din noua pro ducţie g.armam\ a Clasei Tobis: "DAS IIIMMELBLAIJE ABEl\'DKT,EIDH.

. . ~-: .... _.-.. _ .... -..., ....• ~ ....... ~ .... _.~_ ....... ~._~ Itti6tu,,(), Siidet;6.o,ufn,

( .

Kirslen Heiberu IDee destăm · "Care este bărbatul visurilor mele"

o găsim pe fermecătoarea Kirsten decât din dragoste. iJupă Heiberg pe platoul unde se turnează nwi 'H'iare gr6§ald pe care o ultimul ei film. Ca niciodată. se simte vârşi () fatâ tânără) este să astăzi dispusă să vorbească despre dra- un bărbat pentru banii sau goste . .. subiect asupra căruia vede- socială. tele de cinema ezită deobiceiu să. se In ceiace mă p1'ivf!§te, nu mă pronunţe, de teamă să ny li se diforme- că mi-ar fi mult -mai uşor să ze d€claraţiile. mizeria cu un bărbat pe care 1;(I$i

- Dragostea - declară frumoasa iubi decât luxul cu un om de ' vedetă - este marele 8timulent~ este o m'ar lega nicio afecţiune. Ştiu intoxicatie delicioasă care detineJ sin- m.aţiile mele par banale ~i poate gură, mijlocul de a scoate vieaţa din prea romantice pentru epoca monotonie şi de a transforma intr'o dar te asigur că prin aceste aventură pasionantă. grăit gândul meu . .•

- Dar Dumneata? - Şi ce gen de bărbat aţi - Da, am fost îndrăgostită pasionat. până la saerificiul de a împărţi

Dar aceasta aparţine trecutului . .. Vii- lui, cât de umilă ar fi ea? torul? ••. Deocamdată, nu pot să mă - Bărbatul pe cm-e l-a.~ . gândesc decât la cariera mea. Stwiimt- cu adevărat u:r trebui să aibe, in rile îmi răpesc prea multă VTeme ca să rând, un excelent simţ a-l ' mai am timp să mă gândesc la dm.Qo:rte. apoi, ar trebui să fie stăpt}nul. Şi eu mă gândesc la căsătorie. Cred cii 1Ie'V'Oie de wn bă'rbat oore 3ă 1114 firea mea e prea mult înclinată spre in- şi pe care să-I pot respecta, !ni

depet/.dentă ca să se noată simţi fericită I care să poarte realmente în 7rtnturi7.F! căsă,toriei. . . acea,<Jtă temă. a.ri mC'inqe cu el ~

nar 1111 lnCTU pot ali-fi afirm: dacă d(Îrză.· dar fi' a.-qÎ 'Out.ea ,<Jif·l . mă voi căsători VTeodată, n'o voi face adevărat decât dacă ar e<t,tiga

y,eefa y,ac&o. ~ ~~i ~~~~?;~~~â~~i:?~:~::A~, Nmne1e Gretei Gatbo poate fi utili­

aat ea termen semnificând cel mai înalt ,grad de creaţie artistică, a: statornicit, .de earâ:nd, Q lege ungară care a dat un cerdict împotriva filialei lui Metro GoI{)­iW)'n dela Budapesta, într'un caz cu to­tul ieşit din oomun. Reprezentanta. 00-,k1apestană a lnarei eompaDii americane, • dat în jud~tă societatea distribui­~ de filme Mozgo1OOpipar, fiindcă J!lervicful ei de: publicitate. . lam::ând fil­IIM! • .strange Woman" a comparat sti­~lm: 'I1OO.etei prlncipa1e,' Kristina SOOer­~. ~ stilul de joc al Gretei Garbo !Şi a Mafur:tlÎcit par.aJete ·intre vieţile ce-

lor două actriţe. Kristina SOdeI1ba\l:lll este deasemeni de origine suedeză.

mâni1e trădează adesea, cu aceiaşi fi- creţia necesara. delitate, secretul unei personalităţi... l~u ex.1stii. ma.n.i urâte, ci nl1Illlli

Filiala lui Metro a obiectat împotriva lnchipuiţi-va o femee înaltă, frumoa-acestei e:x:plotări a celebrităţii unei ve- să şi având mâni1e sbârcite, unghiile dete M. G. M. pentru publicitatea unei prost tăiate,. coaja pe jumătate roasă .. " alte actriţe, susţinând că asemenea Iau- Asemell!ea mâni trădează o femee care de. neîntemeiate c.aIcă ~pturiie studio- nu se îngrijeşte şi a cărei eleganţă nu unlor M. G. M. ŞI constituesc O concu-I este decât faţadă. •• C

c • •

rentă nedreaptă. ) .. tat od tă ~. 'ţi ~ Tribunalul a cerut unor ex;perţi să V aţi mcume :re. a _ sa IeşI . m .

declare dacă talentul Şi creaţia Kristi- o.:aş cu f~ţa nunzru pe Juma~ate farda­nei Sooerbaum în filmul în chestiune ta.? ~u, flreşte ca. :lU. Atun~l.de ce ad­s~eră C01!~paraţie cu G~ta Garbo. Opi- nute!l;i. :~te neghJenţe PZ:Vl~ru:e l~ nJ8 experţIlor a fost ca performanta u~hu ... ŞI e~e trebuesc ~OPSlb~ In ~ntre. Kristinei este de cea. mai înaltă cla.să gIme, fundea e desgustă.tor sa. pnveşti

• . câteva pete roşii diforme, în locul unei 1iIi_.~.~.-•.• ) ..•. -..... ~ .... -•...• -",-~.--r.-.T.".' ...... : ... ~ atente îngrijiri. . ,

«> scenă din filmul: CÂND FEMEIA SPUl\"E ,,NU'·, care a. rulat nu de mult la cinemato graful "Apollo".

'eodatJia de lilme eauza

• v ame~,elJ"a

eiJzboiului 'Dietă di"

, Cu ocazia unui discurs ţinut in faţa I 15%. Datorită ultimilor evenimente)

PQsesoriZor americane de cinematogra- filmele americane au fost excluse din le, referentul pentru industria jilmulu: 20.500 şi inclusiv ceie 'I'useşti chiar din din Oficiul economic a declarat că men .'83.600 cinematografe, o cifră care de-pnerea standardului de producţie a in păşeşte numărul cinematografelor exi--austriei de filme americane întâmpini: . stente actualmente în Statele Unite. 'dela izbucnirea războiului, dificulfăf :3tatele ibero-americane, Orientul apro-cOfl.8'iderabile~ din cauza uriaşelor pi';" liat şi Extremul Orient, Canada .şi aen de venituri în domeniul afacerilc. tfrica posedă în totaZ numai 15.000 de cu străinătatea. In timp ce înainte dl inematografe. In Europa, filmele ame-

Dacă n'aveţi timp să le reparaţi, ştergeţi de tot vopseaua şi în chipul aceasta veţi avea şi un profit, căci un­ghiile vor folosi aceste vacanţe ca să respire mai liber ..•

Deasemeni, dacă unghiile dvs. nu I sunt prea frumoase, nu căutaţi să ava­geţi atenţiunea asupra' lor folosind un lac strident ••• Există nuanţe minunat-e

neglijate. Nimic. nu e mai u~r, nu e mai pu~in cooutor de .... I.I<_JVI!I

Cu toate acesta, se pare ca. preţuesc aceste grijI elementare.

Multe. găsesc o scuză. în faptul ocupi. cu menajul. Un soiu ae uman destul de stupid le J.UIl~I""''''''''' şi pună măID.uşi, când în Anll.enca~~ra zidarii şi lucrătorii de apără cu nişte m,ă:p.uş.i de lucru

Spălatul vaselor, curăţitul cu ajutorul unor mănuşi de CII.U\'''''II1I:.:.

CeFe un efort prea mare ~i în acesta, unele obiceiuri mai mult puţân plăcute din' viaţa • pierde mulJt din caracterul lor tor.

Nu este deasemeni complicat ca . decâteori vă spălaţi mâinile, să It geţi apoi cu puţină glicerină ~ frecaţi cu o.buci ţică. de Iămâc, acest tratament îl veţi întinde .' încheetura mânii care pretinde '1 . colaboreze la. frumuseţea dvs,

iebucnirea 'războiului, 40% din venitu ' ricane mai ruleenă numai în 14.000 ci­brut provenea din strifinăfate, in anul 1, nematografe. prccf>rient partea respectivă a scăzut la 1

o scenă din fUmul casei "Tobis": ,,Da. s Himmelblaue Abendkleicf'. grafie: Kiitbe Haack, Ali GhHo ş: Goorg Alexa!lder.

~FOR

falID8Cii de tw'ricbn l11i ~anilor", Itr. st. Ioan PQ n: ~f. Eliaaibeta.", ,tr. 3 4.ufust Îf, " p1& petru l4aior 3; C~ m.

oz( p-ţ& J.,ahoval1' j Cire. IV: "Sf. " p-ţe. gen. DragalifJ.a 15; J'rate­;ctk; Mehala.: L Chlorea.nu.; Frei­flmerlcl, acestea. trei a.u ume1U

_ S$lvarea teL «-44.

Speetaoolel te:

. Jioaptea. botirâ.toare" • .zorina". . lemei h1 le.nţun .... .stăpâ.nitorii mărllofrt• '. "RPbinson" şi jurnal eultural.

uIte LUNI, 14 mLI:B in '. Sf. Apostol Ach~la. ,..~ : Sf. Bona.ventura.. A~ rannacl1 de serviciu: . i II, 1: >Ivator', bul. Reg. Ferdinand

~: ,~. Nicolae", str. Ma.reşal Jott. III: .,Crucea.", bul. Carol 27;

:"Biana. ... str. L C. Brătianu 29.

Spectacole: i . ogrt.fe: . . . : : ,,Noaptea. hotărâ.toare'·.

:.zonn ..... VE : ,.Femei in lanţuri". m~ : ,.5tăpânitorli mărilor". Ila" " : "Robinson" şi jurnal cultural.

, Ofiţeralor pensiona.ri pen. Roşie". Societatea. "Regele

& Ofiţerilor in rezel"Y'ă şi retI ... • tIf . 'miţi din activitatet in şedinţa leii • de d, Colonel Antonta Nico-e. hotărît ca fiecare menforu să .ul _ pe o zi <tin peruria. lunei

seama .,Crucii Roşii". Reţineri-.. face de Cercul de Recrutare

ca 11 şi vor fi vărsate "Crucii Roo , Timişoara..

CIlaIa de Steno-Dactilografie şi b ' de Biron "M. URSU" autorlm-1 uterul Culturii Naţionale. ,'a.

~C«ate, BWev. Beg. Ferdin.&Qd

am ' . !Sp.. "Infonntttiun.i pentru antt1

:941-42, iD. m., Str. Bozalla 4~ CA rlţ eu Gen. ll.otoiu) , zilnIc Intre le \.l,i~. . ~". lnoep la. 10 Sept. 1941 la AlUATUL DE REnA.O'llE pâr . ULUI .,DAOIA." J'O&gi pe autorii ii ea . Ietoriee, Uter&re, fllozotioe ,WDţi.o , Ilimitl. an exempl&r din o~ lor

• -de.

gaulleiter al comunităţii germane L D. dr. Ha.ua Jung, ajutor de pri-

i ~lIllicipiului Timişoara, a fost numit al comunităţii germane dln Ba­

,., - acestei numiri, domnia. sa pă. . ~ul de ajutor de prima:r, care va . !ctat la btceputUl aă.ptămAnii 'Vii.

D A O I A PaJr'." . ............................................. ~, ............................ ~ .... __ .... 1,

ATIU I DOlUp lNFORMAŢJUNI PRECISE ŞI CONTROLATE ASUPRA tlLTIME­LOB EVEl\Iilli:STEf

Cetiti l

ziarul "DACIA" ( : = Tii , .. 1\'11 V A. LĂSAŢI INDUŞI IN EROARE DE INFORMATORI ŞI INFOJl..

MA.ŢU PUBLIOATE FARA SPECIFIOAREA. SERVICIULUI DE PB·ESA om~ '.

\ ~ (

ZIARUL ,,DACIA" runucA EXCLUSIV. INFORMATIUNI PRECISE ŞI OONTROLATE. •

.... , getiţi z iaru I~"DA eIA".· .. -- N El8UflU!' Uz incorporare. Organe­

le politiţi6 JudiciAre Il.U arestat pe .losi! Bernat, din TimifOa.ra, pentru nesupu­nere 1& ineorpore.re. Cu actele dresate, a fost predat autorităţilor militare care vor di,spune,.

.• S~gnmI ootidia.n. din Banat ~eare publică la timp. controlat ti preei. toe..te ştirile ·nnportante din lume. . -' .

"o ACI A'~' -ogllnda. uJtimelor evenimente.

-:- . Să rec~ cine a. lQat ~ebt4 Poliţia a rep.u.ut pe ind.iV'J..dul Uie Yo. pa, refugiat, care a fost găsit în nere­guli cu actele militare, precum li au· tor a mai multor escroc.h.eriL Toţi. cetă­ţenii e&re au fOfit m"elaţi de a.ceSt indi. vid, Bau au ceva impotriva lui. să. de­puie reclamaţiile dlui comisar Mihai Ră.u.tu. 1& biroul militar al chesturii.

flapta nedemna. a -.

UDU' ·om Incercarea de viol a unei fetite de 14 ani. Plecarea

in Germania şi cererea in căsătorie Tim.ifoara" 13. Iuliu Linczm&yer. W3

43 ani, de meserie şofer, comerciant ,i - Â. fugit Jără 8ă-şÎ plăt8a8C4 dato-. pantofar. dom.ieiliat în Ti.mdşoara, E!tr.

Ma. Locuitorul Gheorghe Brâncovea.nu, Napoleon 2, a fost arestat de organele domiciliat in Bul. Carol 20. & reclam&t I poliţiei ,i înaintat parchetului Acest poliţiei pe Ioa.n 1W.cJ}a, din Str. Gojdu om. fără nevastă, are O fatA de 15 ani. 13. că. li datora wma. de 42.000 lei. iar Prin intermediul fetei sale, el .. cuna­acuma a fugit de acasi. Se fac cerc&- seut o fetiţă. de 14 ani din localitate, tiri pentru. prinderea. fugarului. , . pe care o invitase de mai multe ori

/" a.casă. la el. In repetate rânduri a - StridJlinfe, prtmlriel de a aproviziona propus fetiţei să. se dedea la fapte

populaţia cu untură ~ carne de POl'c. După. urâte. chibzuÎrea dlui consilier Disela. şeful servi. NereWiind. Linczmayer i~a propus ciului econontat al primăriei, s'a hotărât ca să fug! cu el în Germania. Acum ° primăria să cumpere porci, pentru a putea lună. impreunA cu fata lui, şi-a luat distribui populaţiei untura şi carnea pre- fetiţa şi a plecat la. Aradul-Nou, unde scrisă. fiecăruia. A.stfel, s'au ~uIllpărat 120 . s'a stabilit. Dupl câteva zile de ,edere porci dela ferma Sta.tulul din Urseni, cu 95 aici, s'a ivit o ceartă intre fata. lui fi lei kg. 1& 8.Ibator. Aceşti porci au fost apoi minoră, din eare ca.uz;! fetiţă. a . SCl"iJi VlndUţl lnăcelarUor din 'I'imifoa.ra. care mai multe scrisori maniei sale la Ti ..

: tăindu-i, vor distribui populaţiei untură şi mişoara., dar care n'au ajuils la desti .. carue. Untura netopiti n ti Cu 164 lei klr. naţie, cerându-d să. vie dupi ea.. In e~a topită CU 160 lei kl1'. 1&r o&rne& ou pre- urma acestor fntAmplă.ri, omul a cerut tu! maxima!. P. 11.n&'ă. preţul de cumpărare ~ 1 a porcilor primăria n'a adăugat decit fi%. fetiţei sa. se eăsătoreasca cu e . .At.uati tiiero .'. fieut do probă, deoa.rece Refuzând cererea. bitrbului, fetiţa. a unii cetăţeni sW1t de părere Il au .. UleU fugit la Timi,o&ra. mărturisind ma­puie în vânzare untură §i carne de p·,rc, de- m.ei sale cele întâmplate, care f recI a­oarece este prea tlCumpă., iar alţU "unt de mat cazul poliţiei. Este de rema.reat pAre ... să .. dea popUlatiei. câ.ntâ.ndu-se de. oi LinciIIlayer are cazier la poliţie,

fiind cercetat pentru o cauză. de vi~ să vârşită mal de mult. .

Desigur că prins pentru a doua. aeri asupra aceleiaşi fapte nedemne. orga. .. nele competente vor ~ţi să-i a.plice O pe­deapsă exemplară.' . ............. -.. -....

o lDulfu ... ire - }foşt;Ji pnzonitlJl romani dw f~

armată dugosJavi., mulţume8e f.lDaW "Crucea Roşie" '1îmi,aara. Do .. m Il i P r ezi d e n tA! Ţinem de datoria ilO&-8t1'& & foştilor pnzonierl Români. tai imediat după. sosirea noa.st..ri 1& vet€hltlJ strămoş~ti, să Vă aducem Şi pe a.oea-{ stă cale mulţumirile noastre pentN· truda ce aţi depus D-Voastri ~ doalDl"! nele din serviciul Crucii. Roşii pentrul noi tn tot timpul cât am. foet; in la~t din Săcălaz. '.' . Vă rugăm,' stimată Doa.mttl, sit pri.t~ miţi mulţumirile şi asigurările nOlBtre că. nu putem şi nu vom uita. servie.iDe ce r.e-aţi făcut. Noi Vi 84teptărn cu toată ~Tagostea la noi şi dorim să. nu mal fii. , • .noi" ti "voi". . ':

(lIS) MaJogan Alexandru VolvodkJtl. '( 88) Popi Gllgor T~raool Mio t

IDvi\ţă.tQri1 români tfm S~

sigttr. ca preţul aă nu tie prea aagerat. Ri- ~_._.~ •• _._ •••••••••••••••••••••••••••••• -.­tdAn_ acuma ai se ndi rezultatul (l.Istribu­ţiei ot s'a fleut in alptlmân. aceasta. De sigur, că e mult mat bine, in special pentru popula.ţia sărui. si ee dea fieolruia .ro nu. ti mal les Ulltur prucuilă., putând .. t­fel să-ti .atisfe.c1 cerinţele familiare.

-' - --Opera de eob.!KIHdarea. unei ns,..

pUJLi .. te O inj,heban.. eforturi· lor tnturor generaţiilor ce se ur­meui.

T2m775 7 - -~--

LISTA '.

dooaţiiZor /4cute 8~ţii de O~1I 1 N&y 10.000. Ba.noa V1etoria 8000. Fu-. Roşie Filiala T~oar~ dela 5--;111uUe ma "Speciap· Sebombaeb-Adler 5000.

1941, de catre tim!şorent: Zoltan Franyo 10.000, Firul Rombeeo

;

Vasile Catiua. 100.000 lei, Fabrica de 5000, Igiena, Boiangerie s. a. 5000. pă.Iării •. p. a. 50.000, . Firma ,Banat- Firma "G1anone" 0000. Fabrica. de Ra· Motor 50.000, Eduard RameI' 2:5.000, me s. a.. !5000, Pavel Manclu 2500t Keea­Firma. Noris" .20.000. Prima Industrie kem6ti Francisc 2000, Dr. TitU8 Liviu Textilă'i5.000, Titu Ionw,h110.000, Stm. Opri~a 2000, .FirroaFil-Art ~Indultrfa Functionarilor administrativ! Tim.~ de păsământerie 2500, Transbanat t 10.000, Vilhelm Petru (Ek. Thomu)· Ha,ldek 1500ţ Ioan Golben·1500, Dr. Sa- . 10.000, Fabrita. de mătase Ha.met şi muil Lighet 1000, Adolf Rudaly 1000,

~iia'-~~'ii Ii~~~~~~~~~~~~~i~~~~~~' Onciu Iosif 1000. Melfnte Gbeorgha' R:: fij E.%,","o;;& ;; ;, ffi5t#*~ 1000. Dr. Ban Ma,..hnl1ia.n 1000, Octa,.,·

MUT A T MAG AZI N U LI vian Dobrota 1000, Al(»xandru L~ptt 1000. Dr. Pelle IOP.n 1000, Richard

:'1

>PIEiIEI~IHIIEI~.IOG ~. Co. -ftiUIMUlIIUUIIUIlIltIllUlIIIIiIlIIIIIIIIIIIIHIIIHIIIIII"'''UIiIlUIIIHIIIlIIIIIIIIIIIUlllllll1I11UftlllltlIIIIIUIlIIIIIM1I1I1II1tIlIlIlIlIlHIIIlIIIIHI11I11I1I11UIIIIlIlUIIIIIiIIIIII"IItlIIlIlIlIllHUlIUIllI&UIIIIlHl1111

Weisz 1000, Emeric Kleln 1000, DP. , Ioan Popovici notar public 1000, Ad.olf' 1 Fridmann 1000, Bara' Emeric 1000, Eu­

gen Schlesing-er Jimbolia 600. Matal Aurel 500. Morgan Ioan 500. Adler Lu­dovic 500, Comel Speranţă. 500, NiaolM : FABBIDA DE OOVO~'m ŞI S'r O Il' A . DE MOBILA

a:nunţi Onor. cu.otelă, că. apt e 111 a t " M a. gaz i nul

"LINOLEUM" LEOPOLD HAAS suec. fi l'a fuzionat cu :sucuraala lor din ~ B-dul Carol 12.

UNIFICAT:It VOR PUN e'fION A. . IN LOOALU L D" -~ TJMTFl0·\RA BULEVARDUL REGELE FER1)INAND. '

oto'. tp OZITUL şi rafturlle 1lO88tre BO G AT ŞI V AR 1" T MOrtale eu NO UT A '1 I Li ~'A B R. A.-rr~ILOR NOASrR~ rBO?RII. STAU LA VEDEREA Onor. Public amator.

Bagiu 500, Ioan Baue!" 500, Ing. Erneat

I Şandru 600. Iones de Apşa notar pubUo 500, Radu Petru 500, Dr. C. Groft}Orea. .. n.1 500. Plutoner MSl\olache VasU", 500. Misec Pasowan 500, Iosefina ing. BIă­jan 500, Per~ Vasile 500, Slătineanll AgL.'\ia. 500, Semerea Alexandru. tSOO. Schnurer Solomon 51)0. Muncitori de\a F" brica. "G2.1va.nl" 435, Iosif Kertesz 350, W uszberger ~arolta 250, Misht An~ 200, Derii Lud(w;e 200. 8utl"!u M .... r~a :t O~l, Buba. KicolA.e lCO. Tot&1~ 375.635...

)

.' ~- ... ,

DAVIA

1; Cuvântw " Bisericii Stalin ~ere , " ,ca englezII să )al 1. P.~. S. Patriarhul Nicodim, pentru r ă z boi u I s fân t un, nou' front la ! Cuvântul bisericii pentru risooiul rite, pe preoţii izgoniţi, ogoarele inţele- prin munca. şi prin credinţa voastră; ~ Newyork, 13. (R8..dorj.: _ I ~ânt, al L p" S. S •. P.atriarhului Nioo- ~te ,~i ~it~. casele parăsl,'~e şi ~ "M~im~ mai bine ~n luptă cu gloria <lentul agenţiei DNB anunţă: I <tim: . ~- mgrlJlte. blSeI'lcile devastate ~1 panga- strabuna, de cât sa îim sclavi iarăşi, "United Press" află wn

Iubiţii mei fii 'dUhoVniceşti, rite, i~~;t"~ putertilor" l?e care in vecii-ne pământ", spuneţi-le şi ,ru:ă- Stalin a cerut în ultima , ' necon'-Ulll • - ZI ~l noap e - am ru- taţ' -1 - " " ,,- , .

d t ~,- ,', ti ' A - la sC 1 e ca "Pentru cel ce ne Iubeşte ţara, care a avut-o cu sir Stafford De un a.n e zile împreună. cu voi cu g~t carta: ,,~a ~~"il,. _ m oo~ pa~;_;~.t ar: tot ce avem noi dăm cu drag, dar când ambasadorul Marei Britam'l'".'

1

, toţii ,.am stătut şi plans" dnrerea şi Şl. ce rea oa.. ne-a mvr~l sa ,.,.. ' ' ", '" ~,~ .. 1 - .. ',t.r' _. 001' - uf'l" d ţ' neamul m-l hulp~te ŞI dusman ne vme zii să. creeze cât mai repede cu ~ -.tusa neamu ui şi ţării noa- aun. z e m care ras an uşura 1 -:..., " ' .'.. .

stre. durerile ~ suferinteLe la care dul- de nădejdea marei bucurii ce se apro- 'n prag, mii. dt:; oşti <:u :ls'adu~: noi Un nou front în Apus.

~ Bucovină şi scumpa Basarabie pie să ne simţim din nou români ur- sux:tem romaru destUl, ,cand de pIept cu

1 d ' 1 ţ-" f t '., 1 'Stef l M 'Ma .. :: V' I nOI se apucă, aibă-I ceru'n mila lui" se In tru pu aru, au os expuse ffiaŞu Ul an ce are ŞI .L.lli:U 1r '. _ , ' "

, neamul celor fără Dumnezeu, - du- teazul, din coapsa Daciei şi a Romei, spuneţl-1e ca' "Dreptatea nu poate zace D I t·· I t <Pi ce un an de zile am plâns pe copiii sentinele risăritene ale creştinătăţii şi 'n lanţuri", că nu s'a văzut încă "Cef nil ~r~ il !l n n~, I

a-şi pe drumuri, pe femeile batjoco. civilizaţiei. , ' drept părăsit de Dumnezeu sau copiii [iL li U i U tlh luioerşind pâinea''t că. noi "ne il.l)ărăm" rl"UJ-re I~

Răz:Loi «:u oeaIDul .:elor fără DUDIoezeu sărăcia; şi nevoile şi neamul", dar că .,U P l U din pământul strămoşesc şi din credin-, ' Români.fi Românce, Lll CUIbUl 'l.u\..uJ.·or aCelor Car.l au uecJ.&-

Ţara noastră, e în răsboiu cu neamul rat răsboiu lui Dumnezeu" a tuturor celor fără Dumnezeu. Cu: drept cuvânt, a.celora. cari urmareau sa, illlprăştie in

, toata lumea groaznica loc: otrava sufle-Conducătorul statului a numit acest tască. Alături de glorioasa arma. ~u .,Răsboiul sfânt", căci in el se ta gerIll8.llâ i.i doe toate naţiunile ce şi­urmăre:'?te nu numai c~a ~aţională a au dat acum mâna, naţiunea şi ţara ,l'efaeeru, unor hotare, CI mal ales <ioba- noastri are marea sfântă. a lui 'ilumne. ~rârea balaurului apocaliptic al bo4;e-1 zeu, în fruntea. careia lupta nevăzut, : vismului, care a prefăcut pravoslavnica El ÎllSll:ll pentru nimicirea . uriciol;luJ.ui IRtwioe în cuibul tuturor fări de legilQr, d~an..,

'De aceia În;.ceasul ~ta de grea. dar

~'" .frumoasă, măreaţă ~i sfântă cumpi­-, cuvântul meu de părinte duhovni­se al vostru, al tuturora, se îndreaptă ,grije către fiecare dintre voi, cari 10-.. pământul binecuvântatei noastre trii, . pământ ~ plamădit cu sâIlg\ele

~ . ţUor şi strămoş:tlor noştri, pământ care nici un bu:lgăre nu este ne­

iDElSb:lCa't eu sânge de eroi. Către voi

toţi, cari simţiţi curgâ.nd în vinele voo.stre acel~ sânge, care '\'iOrbiţi acei­• limbă ş.i vA incbina.ţ.i la acelaş, altar. Şi de mi-ar fi <;u putinţă.' aşi împărţi inima. mea în mii de bucăţele ea să. pun în inima fiecăruia dintre voi o fărâmă şi astfel să simţiţi tot atât de aproape pe cât vi simt eu, cu, grija ~ eu iubirea. mea. ,.

'~') .Dreptatea nu poate z;ace 'o lanturi- -. Iubiţii mei fii sufletEţ!ti: cler l}i llO-l stă. însuşi Dumnezeu. Nu vă temeţi dar

rOd: bineeredincios, . de altcineva de cât de păcat şi. spuneţi . In tnmtea ră.sboaelor,eekJor drepte, du~ma.nhlor, prin armele, prinră:hdarea,

ţa creştinească noi nu dăm nimic. '

Imbărbăta~j,..vă în luptă şi întăriţi-vă in suferinţă. şi fiţi siguri că foarte cu­rând vom sărbători ~ntr'o ţari mărită, întărită şi înfrumuseţată: ,biruinţa cea mare. ReCunoscători bunului DlJmne.. zeu: care une-a fost din veci părinte şi

stăpân", să-L rngăm pentru sănătatea Conducătorulll'i 'ţării,' generalul' Anto­nescu. suflet călit in suferinţă şi întărit in credinţa curată. şi pentru sănătatea ~i fericita domnie a Majestăţii Sale Mi­hai L .Amin.

"

Berlin~ 13. (Rador). -Din man autorimt se precizează că ţiafă.cută la Buenos Aires de ta.ntul afacerilor externe că fi întrebuintat gaze le contra boIşeviciJ.or,. este în născocită. .

Dupa cum au afirmat in atătea ri sefii ann-a.tei germane, pe din' teatrele de răs:ooÎu sold1l.ţii nu a11 întrebuinţat gaze toxice.

-i _ NICODIM .. :-.-•• -~.-..•• _ •• :.-.~.; •. _ • ..; Ger m a n

M~nifestatiile a eliberat 5 ....... -, sportIve suspendate . _. . BUCUl'eŞ.ti, 13 •. (~). Din ordinul 1 prizonieri Ira

guvernulUl manifestaţiile sportive in- , clusiv sursele de cai alI fost suspendate ' Paris, 13. (Rador). - Cores~~I~ <-!usiye1.l.mele de cai a~ fost suspend:at~ tutagenţiei DNB transmite:

Masura a fost adusa la :cunostinţă de prefectum. poliţiei capitalei.

\' , ..... .:.:.-.:.-•• -_ .. _._ ... -.-~ .-...... -•• _ • ...:~: • .:. •• -.-.=.:.-.-:--.:.~:.~.:.:::._ • .: •• _-.~.-•••• ~ ......... ~ Toate zi~ele franceze de

dimineaţa, publică înt.orma}ia ~ mania a. eliberat până. acuID!>1:4,611 nieri francezi. Ziarele arată că de mărinimie al Fuehrerului Franta, este O mann estare politicii de colaborare. Nici istorie nu s'a mai întâmplat ca un învingător să pună. în libertate meci inainte de a se fi încheiat un de pace. Dar Germania nu

, ,

T RUP EL E G re R NE ;SU pătruns linia "S I al in" şi vrea să colaboreze. In acest

bue consldert gestul generos al lui. I~, 'B(;fJ'Zin~ 13. (Rador) Un corespondent Sprijiniţi de trupele de geniu, infa.n­

, de răsboiu al agenţiei DNB anunţă că teriştii germanii au spart barajele Care În partea de nord a frontului oriental. erau oonsidente ca imposibil de trecut trupele germane au pătruns Vineri în ,i care fuseseră. construite de Soviete aşa. numita ,,zonă umedă" aJiniei Sta- in cnrsul lungilor preparative de răs-lin. , . . '. ~ y y boÎu. 1

In rorn ZIleI de Sambata, elemente Sate întregi rămăseseră pustii pe o ge!'mane de şoc au atacat aici cu SUC-] rază mare în jurul fortificaţiei. Puţine­ees forlificaţii1e liniei Stalin, situate le şosele şi poduri de prin partea locu­dJ:ncolo de Zona umedR.. Aceste unităţi lui erau aproape complect distruse şi de, infanterie străbătuseră în 16 zile absolut inutilizabile iar fântîniIe fuse-567 kilometri. seră în "parte secate şi în parte otrăvite.

~ .~.-.-.-.-.... -... -.~.-.-.-.... ~.-.-. -= "-.'.-.-.-. -.-.-.-•• -.-.-.-.-~

Lilvinov supraveghietor fntre . 'U.R.S.S., ~ Anglia si Slatele Unite legături 'diplomatice Între U .. R.S.S. şi Australia

Berna" li:.. (Rador). -' Corespond~n-411 agenţiei DNB reproduce o telegramă cfin Moscova a lui "E..xchange Tele­,;aph" că Litvinov ar fi însărcinat eu .u-pTave~bere~ rr:-1atWor htr:> Tm~~

Anglia şi St. Unite. Ambasadorul sovie­tic la Londra a avut o întrevedere CU re­presentantul Australia pentru a stabili legături diplomatice între URSS şi .\llstra Ha,

Totuşi. strategia get"lllană a isbutit să învingă toate aceste obstacole. -Stalin planuia' invazia", ' · comunismului in Euro

Geneva, 13. (Rador). - Corespon­dentul agenţiei DNB transmite:

ar fi încheiat o aiiantii cu It raup ~ glia, atunci Germania. s'ar fi \'8zut strânsă ea să caute un "D101iIiS

cu puterile occidentale. In felul , " ~ ~ oo'u1 f' f' t ··jtat flileA produce un artiCOl senzaţionaJ, al fostu- msa ~'S 1. ar ~ ~s _ e.· "I\H

lui corespondent la Geneva al agenţiei oontră RUSIa SoVietica ar U~(·'.:t Havas Hemi Ruffin. ' J punerea Genn'lniei (ceeaer· d~ ~'f

Intr'un articol intitulat,,])ouă docu­mente" ziaTul ,,Joumal de Geneve" re-

Mai 'întâi este vorba de o . decla~atie lin semnase chiar în timpul ~l,~) fă<;ută de Stalin la 19 August'1939 înatn·: Germania va ataca fără jlldOJRI~ tea. bi.rouhli politic cu pri,vire la a.eordul ~i în~n:e~lţia An~liei şi F~!tl , bcheiat în aceialij zi intre Reich si Ru- • mevdablla.. III acest fel E~l. [\fi ~a Sovietică, ,,' , tală este sortită distrugt'ri' . .'

Raportul lui RufIm spune intre altele: ~ Planul lui Stalin era romi'nrett lu aooia.';dseari În ca~ sta~ ~ le~ '1' ste înstrucţiuni: S~Q:;urul.~~.aP:l de RflCb s simţit neVOla ca. sa. .lllstifice cei externe a RU.<:leJI, ~:l <I;e t(l,'1tt' pc1itica. sa. în faţa membrilor biroului creia.rea reg;im"Juj soVIetic In llOt)1'j('. J'1 ~, d~la,rat ri. t:Mcli Sovietf>le ,rUp. eapit,alisf.ot'l. "