Geana_marii_an_I_nr_2_1933_02_25

8/2/2019 Geana_marii_an_I_nr_2_1933_02_25

1/17

fl_'NWWWWWI

. l1 u l I. N o.

I


2/17

ANUL I. No.2 PRETUL 5 LEI 25 FEBRUARIE 1933

l ~ ~MARU Ji $f[~~:~~~;E~CU III .PARE IUNAR~I" GH"",CbDE: Ii edactia : str. M. Saguna 25, C-ta III-Abon.: Onorilic 150, obisnuit 100 lei ~"'/VWIMJWNIIIIWMNVNMfVII\IWM/INV\NWINVWNV\MMNWINVWNVIM/llWWWWlM/ll\llllll/lNlfI/WVI/I/INiNvI;$

LITERATURA.' .

SIPOLITICA i ,. .. ; _ _ Zilele trecute, rasfoind un ziar,

intalnesc . int r'un inilacarat arti-col numele unui actual politician.Era un nume care. odinioara stra-lucia In vitrinile librariilor pevolume de Iucrari literare, Prinurmare, un scriitor care si-a pa-rasit chemarea pentru a se avan-

ta in lumea politica.Ma intreb atunci, care este ra-

tiunea ce face pe un om de li-tere, pe un ganditor si manui-tor al coudeiulni sa-si abando-neze nob ita sa indeletnidre pen-tru a imbratisa cariera politica,

Este ipotetic ca aceasta trans-ferare a campului de activitatear fi numai din dorinta de aduce un aport in bunul mers altreburilorstatuluL Avem doarpre a destui pdliticieni~i pe ur-rna, atat'ea si atatea evenimenteale' erei no~stre materialiste do-veriesc. cu prisosinja ca sunt foar-te rari oarnenii capabili de ase-menea 'acte, .

Sa fie nurnai ~etea de glode?.Dar oare, ada scriitoriceasca- nupoate satisface aceasta vanitate ?

:P~iD.s.crisnu poll deveni cele-~J;,ri;t1, D~,.poti..clohand~ 0" cele-.h:dtafe. maitemeinica.Daca.Goethe

'. :'....," , ~~

ar Ii Iost numai ministru, iar nusi un. literat . degeniu, numeleTitenului. dela Weimarnu ar fiintrat in n.emurire. ."

Prin urmare, pentru ce 1 -J\;1)rintrista prea mull sacred caglJ.-mai din considerente .'. materiale.,:

Cand un literattrece in.,poU-

ticii,Ueratura pierde, farainsaca prrn aceasta politica-sa ca~i.ge ceva,

De cand d-nul Sadoveanua inceput sa se p l i.m be, indoua luntre, - departe de a re-aliza vre.o bravura politica,---:nua Iacut decat sa stirbeasca au-reola in care il invaluiseraatatea zed de ani de activitate lite-rara, Scrierile d-sale din ultimultimp sunt tot mai anernice, Po-etul O. Goga este literalmentecornpromis de pe urrna politicei,De' asemenea, d .. V. Eftimiu, decur and deputat, a pasi] pe. pra-gul falimentului literar.vlfovadar:,,,Kimonoul Instelat". Di.proiescrIorga ar fi ramas .pentru noi. a-celas d~stins erudit istoric, dad!activttatea. .poljtica., d-sale,t:luar f i t .venit sa-i . iJ:1tunece.~tJ:a ..lucirea.. '.,..K si. fir-esc sa fie asa. Unui-po-


3/17

Iitician i se cer insusiri pe cariuo artist,io.carefalalmeote vremsa vedem 0 constructie superi-oara, ou le poate avea, Pentruca

d. Sterie sa poata scrie romane-le cari singure l-au Iacutcelebru,a.frebuit ca mat intiH sa se re-tragi! definitiv din arena politica,desbracandu-si complectamentepersonalitatea de haina politicia-nismului.;:Ori !}~ ce s'ar spune, dar eu

tridrasnesc sa sustiu cu toata con-vingerea ca superioritatea orneni-

rii f a 1 a de restul vietatilor cons-ta , nu in. straduinti !}i viclenii po-litice, ci in manifestarile sale ar-tistice sifntelectuale. Numai a-oeste mariifestari, desvolta cul-tura ~i deci civilizatia si un in-divid, un popor sau 0 epoca,numai atunci poate trece in car-tea veciniciei, cu cat a ajuns lao cultura mai infloritoa:re.

S'au perindat pe ecranul isto-riei lumii oameni, popoare 'ill e-poci, S'au nascut, au trait si s'aupierdut in negura veacurilor. Niciodata insa nu va muri Homer, bar ..dul orb, Athena, Iocarul civiliza-tiei din antichitate pre cum nici eelepoca renasterii,

Poetul ca ! ;1 iscriitorul este uoartist. EI nu poate sa traiasca decat numai prin arta si pentru artasa. Din clipa cand preocuparealui esfe\ alta, el aiocetat de amai fi artist.

Politica ideala peotru un lite-rat este aceia dusa de Eminescu.El a pus arta in politica, Faraa-si parasi arta, el a pus-o ioslujba politicei dusade el, poli-tica facutii alat ~i asa cum a in-t,eles-o eu sensibilitatea lui su-fleteasca de copil al muzelor., Putini suot tosa acei care in-~eleg sa profeseze politiea astfel

cum a inteles-o Eminescu. Priourmare, regret ~i nu ioteleg cumuo modulator de suflete poatedezerta dela menirea lui'

Acel ce a stralucit odata pe fir-mamentul artei, trebue, in folosullui ~i al omenirii, sa ramana ar-tist si de cate ori intalnesc inpolitica numele unui literat, amimpresia di vad un astru des-prinzandu-se depe cer pentru ase prabusi io Haos,

JUAN MARTINEZ

==.-----. --~---~

GiindulLinistea serii mi-aduceTaine muIte de departe,Gandu 'n loc sa se mai culceTuturora se imparte ...

De s'arata '0 creste luna

Si luceferi stau de straje -Cand adoarme chiar si dunaNumai 6,andul arde 'n vraia.

La Iaclia lui s'aprindeCandela viselor mele,In lumina lor imi priodeFruntea trista, gene grele!

Si pe-aripile uitariiEl rna. poarta fara arme,Ca 0 barca 'n Iargul mariiPe luntrasul care doarme ...

~t. loslpescu

= = = = = = = = = x . = = = = = = = = =

Omul ca re nu a re melodii inel insus i s i pe ca re nu-l m iscaa cordul s une te lorarrnonioase, ecapabil de tot felul detradari s ichia r de crime. Shahespea re


4/17


5/17

punsuri" oamenilor cari, prinmeritele lor, prin talentul si pu-terea lor de creatie, si-an stator-nicit numele in literatura univer-

sala, Tot asa a crezut si d. I.Semo - despre care DU am au-zit nimic vorbindu-se in lumealiterilor dela noi, precum nici ina ziaristicei.

Intr'o carticica mid, nurnai de24 pagini, d. Serna se ocupa iex-clusiv de Panait Istrati, - deSpovedania unui invins .. care,dupa spusa d-sale este plina de

co atraziceri, de rninciuni, de0-

colire a adevarului.E si natural ca toti acei, a ca -

ror pana e condusa de patimasau au vederi terre-a-terre, sanu vada ceeace eu deplina sin-ceritate si adevar a aratat sau a[inut sa aratein "Spovedaniaunui invins II Panait Istrati - incare acesta se supune, singur,

unui exarnen a propriei sale COD-stiinti. El vine si marturisestesheer ca : se consldera un invinsprin faptul c a nu intelege samaistea alaturea de fostii lui tova-ra~i cad s'au indepartat atat demult de doctrina care i-au apro-piat. Apoi Panait Istrati trece iao critica obiectiva, ca unul cecunoaste bine Rusia .. Sovietica,

Recunoa~te si lauda ceeace edernn de lauda si critica ceeacee de criticat. ~iin aceasta direc-tie Panait lstrati nu minte, Eltrece prin controlul ratiunii sale,faptele care l-au determinal laspovedanie si dupa 0 maturajudecata le asterne limpede pehartie pentru ca ele sapatrundamai usor in inima si sufletul eel or

accesibili adevarului, In cugetullui nu se ascunde nimic - siasta 0 stiu toti acei cad cunoscmai indeaproape viala!jli carac-

terul lui Istrati si chiar din toataactivitatea lui llterara si politicain acelas timp,

Dar, a trebuit sa se trezeasca

din sornn un oarecare 1. Semo,care in urma unui vis halucinants a se creada chemat a se punein cale lui Panait . Istrati, sa-lcritice cu patosul unei tate demahala.

E drept, dad in Romania, Pa-nait [strati are multi amici, nue mai putin adevarat ca are simulti dusmani, Asa-i rornanul

nostru rautacios din fire, iar d.Serno nu era s a Iaca exceptie .. In tot ce a scris d. 1. 'Semo

in: Raspuns lui Panait Istatia dovcdit ca e departe de a fiinteles "Spovedania unui invins"a marelui scriitor si ca s'a lasatcondus de patima.

- Nu este . asa d-Ie Serna?Auzi-vei d-ta ac~ste adevaruri=-si daca le vei auzi vor fi ele ac-~esibile eu-Iui d-tale ?

Mil indoiesc de asta,Ca unul ce am citit mai toate

scrierile lui Panait Istrati si-l a-preciez ca om si scriitor, prinaceste rand uri pornite din gustulde obiectivitate, am tinut sa a-rat cat mi se pare de gre!?it d.Semo, cand arunca in Iata luiPanait Istrati in locul criticei im-partiale, 'insulte.

Spatiul restrans al acestei re-viste nu-mi permite 0 analiza maiamanuntita a "Spovedaniei. unuiinvins" a lui Panait Istrati si a"Raspnnsnlui" dat de d. 1 . Semo,dar acei cad au citit ambele

, scrieri se vor fi convins singuri

de sinceritatea spuselor lui Istrati,Constant Cal"pini!ianu

= = = = = = = = : = = = = = = = =


6/17

I/WIfV\IWIMNWW,lWVIMNWlNVlflMMNWWVWVWW

. . . ., .GEANA MARn"

in striiinatate

Cotidienul


7/17

~1~11 I 1 ~ 1111~11 I 1 ~ 11 I 1 ~ 1111~1111~11111111~11 I 1 ~ 11 l 1 ~ 11 I 1

SARUTUR I S I PORTRETEIII

Prima mea iubire a durat doiani de zile iar a doua 0 sapta-

mana .In a doua m'am distrat ~i inprima am suferit. Distanta detimp intre aceste - doua iubiri afost destul de mare si ea sa n'orlas goala am flirtat.

De atunci a trecut mult tirnpsi. astazi mi-a venit. ideea ciuda-tal poate originala de a trece inrevista primele sarutari ale Ilir-

turilor si iubirilor mele eli sen-zatiile ce mi'au pricinuit,Inainte de a ineepe trebue S 8 .

spun des pre mine ca la varslade 16 ani rna inflacaram repede~ieramfoarte impresionabil.

Din prima sarutare a primu-lui flirt ~i a doua sarutare a ce-lui de al doilea, n' am inteles ni-mie sau aproape nimic: ee potsa spun acum dupa atata timp,este cii atunci am simtit imensabucurie de a fi fost in stare sasarut 0 fata, Ce copilarie : Nu ui-tati ca aveam 16 ani. Fizicesteam .simtit unsoarea rece a ruju-lui pe care bine inteles n' 0 ba-gai in seama ~i!pleeai beat deIericire.

Am sarutat 0 Iata.Caut prin straturile amintirii

~i rni-arnintese 0 seara cand mer-geam la brat pe 0 strada maiputin luminata, cu un nou flirt.

Ii aril.lai a reclama de cinema ~iea se mtoarce spre mine: atunci

m'aplecai spre ea; ea insa pre-vazu aceasta si rn a respinse bland:Fii cuminte, Mi-a fost rusine ..~De ce ] nu stiu, Poate de nere-usita. Dupa doua saptamani in-tr' 0 seara cu adevarat mareata,l.na l ! ;1 i privea ehipul in luciullinistit al rnarii. Ne privea poatesi pe noi, insa noi nu ne sin-chiseam de asta. Stateam lipiti

unul de altul si amanda I reze-mati de balustrada privearn punc-tete aurii ale stelelor cuprinsemtre podeaua alb astra a marii~i albastru plafon a cerului. Li-niste peste tot. Nici 0 miscare.Deodata. 0 stea cazu pierzan-du-se dintr'un albastru intr'altul,Ea intoarse capul ~i pe buzele eicazu gura mea. F u un sarut lung,patimas, solemn, acolo pe malulmarii in Iaja cerului . senin si alinistei dumnezeesti, Acesta afost eel mal frumos sarut din via-ta mea. Peate ca a Iost eel maifrumos ipentruca n' a fast urmatde altele, caci a doua Z I eu amplecat intr'un orasel de provin-cie. De pe malul marii al aces-tei statiuni balneare am ramaseu amintirea nemuritoare a celui

mai frumos, mai lung $1 mai pa-timas saru!.De atunci au trecut cativa ani


8/17

~i sentimentalismul acela roman-.tic a trecut ~i el. Vreti s'o do-vedese? Aseulta ti.. Sedeam cu 0 Ioarte draguta

D-ra cu ochii negrii de dracusorsi par buclat ce-i cadeape umar,la 0 mescioara, 0 opera de aria 'in gravura in lemn ~i Ilecaream.Despre ce? Hm, inchipuiti-va siDvvs. ce-si pot spune doi tinedcari se vad prima oara in viata,Nimicuri : Sau mai bine zis 0

conversatie informativa, in careafli si se aHa despre tine lucruri

absolut personale, Totdeaunacand se cunosc doua persoanecauta sa afle reciproc cu cine aude a face. Asa si noi, Apoid-raimi propuse se Iacern 0 partidade carti, Cum eu tnsa sunt inaceasta materie aproape analfa-bet, trebui sa se muljumeascacu tabinetul pe care il stiam.

- Dar pe ce? ,- S tH pe ce dudue? pe 0 sa-

rutare, dar uite cum: daca cas-tigi d-ta, mi-odai mie iar dacaca~fig eu ti-c dau d-tale,

- Nu se aproba,- Dece dudue, din cauza unui

sarut ?- Nu din cauza sarutului ci

din cauza sistemului d-tale, dupacare Ioarte linistita asi putea sati-l dau fani sa mai iucam. Cacisi'ntr'un caz si'n celalalt d-ta totit primesti,

- Atunci .sa-mi tniumatatescsansele si sa-l prim esc numai incazul cand ca!?tig eu,-- Se aproba,Am jucat, am ca~tigat, . ~1 am

primit sarutul, Dar stiti cum?Exact cum [i se serveste 0 tar-tina pe Iarlurie si trebue s'o ma-nand pe furis sa nu te vada ci-neva .. Repede, grabit, totul sadureze 0 . clip a , si la urma n'ai

inteles nimic. A!1a a fost fJ i eusarutul acesta, Rece, pe Iuris,grabit si in secunda urmatoareo emotie puternica caci usa se

deschise ~i aparu mama simpa-tieei D-re, 0 femee bine facuta.eu care '_ fara sa exageram -ai fi umplut un spajiu de cincimetri cubi,

Pe masa mea, la care .stau siscriu, sunt doua fotograHi aleeel or doua femei pe care le-arniubit ~i care nu imi amintesc nu-

mai de ele ci ~i de primele lorsaruturi.. Pentru ea veni yorba tusa deportrete permiteti-mi sa va spuneeva ~i despre ele. Nu despreaceste doua de pe .masa mea, ..a-nu, des pre portrete in general.Cacinu exista om care s a nuaiba a masuta ~i pe ea un por-tret drag. ~i daca exista vre'unulcare sa nu aiba pe masa por-tretul, sa stii ca-l are in mintesi asta este de 0 suta de orimai bine caci daca eu si toatalumea l-am fi avut in minte n'asimai fi avut cum sa ma leg a-cum de ele,

Am un ,.prieten pe a carui ma-sa nu s ~ odihneste numai unulsau doua.: Pe masa lui 0 sa gil-sesti totdeana 0 muljirne de par.trete dela Iernei. $i acest amictine la portretele lui eu aceasisiintenie cu care 0 cuvioasa ba-ha. tine la moastele sHntei Pa-raschiva.vNu zic nu, Ioarte Iru-mos. Jl tii pe masa, il ai mereusub ochi, it privesti mereu : candvrei si cand nu vrei, dar la ur-rna trebue sa recunoastem dl. a-vandu-l mereu sub nas 0 saseintarnple cu el ceace se intam-pla eu cravatele mele, cu pala-riile Iemeilor sau [ucarlile co-


9/17

piilor care tin prea mult timp :adica . osa devina atattde co-rnune' can'o sa le bagam inseama, Si astanu ..i nimic, Mai :

multinca: 0 sa

privimportretulunei fiinte dragi, a celeiimaidragi ~i 0 sa negandim can'amplatiteroitorului' ultima rata sica ne-asdizut ell lOla suta dinsalariu.

Ce ironie: Til portretul fiinteiceleirnai dragi in m&.na, si ,te

gande~ti la rata croitorului ,~i lasalariu. .,. . ,. 'Si duapa ce m'am gai:J.dit la

toate astea, am scOsii1viitatlira

ca portretele, se , pastreaza . maibine intr'un albllmsau. intr'nnsertar in care umbli catmairar,Asa am.isafac si eu. Uite!', las'scrisul' iau .cele idoua portreteisi -.Ie bag inee! mai tainic colt al .raftului meu cu icart].

F. I. FOTTY

FEME, EAFemeea. e un. demon: s'o alunqati din minte

.'Caei doer g{mdindla dense, ueti face un pticat!=Femees e un Inger ; plecati-ua-i 'nainte

'.. v- ':. '.~$isiirutati, cii-i sfanta tarana cf;?-aciilciit I ....

!s: ' ; t , ' ; : i -azisiemeee; -.

Futii, inseelii,minti,

uc ide ,Adu-mipodoabeseumpe, si-etunci voiiie tal-Sf el a escultet-o.: vittutee 0 desfidePent tu ea 0 i emee a. piauncit ese .....

Se nctuciseezii tietul, scresnesc dintii de utiiSi moartea 'ntinde ghiara sa-l ia pe cel inuins ...~ ' Nu deii! -a spus femeea si iierele stiitui,Si bcetu! cade moele, si foeul uiii-i stins ...'

x ..

Sa etunceti dispretul ~i ura .pe femeeSi s'o iubiti, tum arta-i iubitii de artistCad ee-i piicetul neqtu si-s bineluiscantee .Femeee este mama lui Cain si-e lui Crist .

JU AN MARTINEZ


10/17

~ 1I~ I IH ~ IH 1~ 11 11 ~ llll~ 11 11 ~ 11 11 ~ 11 11 ~ lill~ llI r~ I II I~ lijl~ I l

TI.GA'NII~.

!".t . ,

Focur i a rd ~i -a r a t~ 'n noap te

Din' cand in cand fntreaga f i ja t xi , " ,B'''' b '+. Le t o a t -1 .' d . t var r a '1;' 1. pie 7;O~:t en CU"p a.e pa a t r aOe s t au Lurigi t I pe l~~lga yatra 'Vorbind in ne'ntelese ~oapte.

C \,


11/17

,

t ! J 11~ l l j l ~1111~1111~ l i l l ~ I I I I ~ I I [ I ~ I I I I ~ I I ' I ~ I I I I ~ I I I

Damian Ca'lfov

Condl, innileInalt, voinic si frumosDimi-

tar Kiprianov . atragea priviriletuturor Ietelor din. capitala. Pelangaasta, ca sef de birou laBanca Nationala, era deplin asi-gurat si materialiceste, ceeaee arfi constituit 0 buna partida pen-tru numeroasele lui candidate.lnsa nefericirea era acolo ca,Kiprianov era de neatins,

Cati din prieteni !ii rude n'auincercat sa-Ifnsoare ! Si inca cufete frumoase, bogate, din fami-Iii distinse ~i de seama,

Nul La ' oriee aluzie de insu-ratoare, el scotea Indata din bu-zunarul din'nauntrul hainei 0foaie lunga scrisa la masma, ~io intindea nepasator : I- Poftiti, ...- Ce-i asta ?- Aceslea sunt conditiunile

mele! '- Ce fel de' conditiuni ?

"A da! Con-di-ti-u-ni-Ie me-leu ...Dar ce sunt aceste conditiuni ?

- Inainte de toate uita-te dincate puncle se conpun ...

- Un, doui, ''1ease .. _ doua-zed si seapte .. " treizeci !ii doua]

- Da, exact atata, Inseamna ....ca fata, care poate sa fie sofiamea, trebue sa corespunda latoate ,acestea treizeci si doua deconditiuni !

lui KiprianovApoi urma citirea acestor co-n-

dijiuni, punct cu punct :

1. Inainte de toate - virgina,2. Frumoasa, inalta, voinica si

bine.3. Sa nu aib'a decat 19 ani.4. Din familie veehe, cunoscuta.5. Sa aiba privirea melanco-

.Iica a Gretei Garbo ~i surasulvesel al Anny-i Ondra. , .

6. Sa aiba bustul Billy-i Dovesi picioarele MarleneivDieirich.

7. Singura la mama !it tata.8. Casa (eel putin trei etaje,cu veranda, orangerie si pare)., 9._Covoare persiene (unul 5x6,eelelalte poate si mai mid).

10. Piano "Royal".. .

32. Vie (macar 50 arii],Teate acestea, nu ineape in-

doiala, putea fi 0 buna povesteumoristica, daca persoana lui Di-mitar Kiprianov nu era orn inviata, sef de birou Ia Banea Na-tionala, etajul al Il-Iea, cameraNo. 153 j cunoscut de catre toatiilumea bancara ! } i ca unul dintrecei mai buni organizatori de a-gen1ii si filiale baneare in pro-vincie,

NUj Kiprianov nu era 0 per- ,soana nascocita, nici un oare-care maniac.' Singur el se decise :Daca se insoara, sa se insoare


12/17

cum ii .place, a~a,' conditiuni,puncte, 32. ~i ca un adevaratfanatic religios, se tinea orbestede aceste conditiuni, Cu trece-rea anilor, in loc sa redueavdan-sul incepuse chiar sa intareascaanumite puncte. Asa, de exemplu:cand. implini .37 ani, la punctul3 reduse ani! dela 19 la 18. Inobservatia la covoarele persiene- "Unul 5 x 6,celelalte poatesi mai mid") - adaoga ,,~i ungobelin". Iar la punctul 32 amarit direct dela SOla 100.

*Ca intotdea;na asa si acurn,

Kiprianov lucra mult in cabine-tul sau dela etajul al V.lea,. ca-mera No. 153. Cand teleionulsuna puternic si .indelung, Ki-prianov intinse incet mana, luareceptorul si cu obisnuitul .sauton melodies si linistit :"

~ Alo-o ... cine-i 1..- GuvernatorulGuvernatorul ? ! tresari Kipria-

nov si, fara sa vrea, .incepu sa-si"incheie haina cu mana .dreapta.Da, poftiti, domnule guvernator.

-- Maine dimineata Yeti pleca, ...alo-alo, ascultati, nu ?- Ascult, ascult, domnule gu-:,

vernator,~ Maine dimineata ...

Oa.- "" yeti pleca ...Da.

- ... inoral?elul Breast ....- Da , da,- ... sa organizati acolo agen-

tura bancara ....- Da , da, da ...- Instructiuni si lamurirl

~titi unde.

- Da, da, da, ascult, domnu-le guvernator ....*. ..

Dimineata Kipranov se duse

\

la gara numai eu cateva minuteinainte de plecarea trenului, To-tusi incepu del a coada, sa Iaca,la repezeala, obisnuita v sa revi-zie a intregului tren ei pe-urmase'ntoarse si se urea intr'un com-partiment plin, unde erau si Iemei.Puse servieta sus pe plasa si-si

ata1;"ila pardesiul, Se aseza, reze"mandu-se pe spate si tocmai candsa priveasca in iurul lui, dornnisoa-ra care sedea in Iata, ii rupseagi:qiltoarea pardesiului, Domnt-soara zambi si, ca sa nu se deade gol, se posomora imediat. Ki-prianov arunca pardesiul sus pepiasa ~i se aseza - acum cu to-tul in vee,Domnisoara care sedea vis-a-

vis de dansul nu era asa de u-rata .... Da, chiar s'ar putea spu-ne, ca era si frumoasa.. Oareasta avea vre-o insemnatatepen-tru Kiprianov ? Frumoasa .... Si,desigur, numai atat. Cum s'arspune, numai un punct din ce-le 32.."

Dupa plecarea trenului, la usacompartimentului aparu undomnbatran.El fixa cu .privirea peKiprianovei apoi striga, veselde tot:

Kiprianov ? !Domnu Simconov ? J

Da-a.x. Cand a ti venit sicand mi-ati oeupat Iocul !Domnul fusese odata profeso-

rul lui Kiprianov, Fostul elevsi fostul proiesor se retrasera a-Iara pe culoar, ca sa vorbeascamai In voe. '-, E? Desigur ca te-at insu

rat? Cu trei-patru copii?-;- Nu, inca necasatorit.

- Inca necasatorit ? Dar pen-tru ce?- Pentru ce l. zambi . Kipria-

nov. lata pentru ce!


13/17

Siscoase din buzunar "con~ditiunile" ...

Sosirea lui Kiprianov in Breast

nu putea sa nu fie un eveni-ment pentru locuitorii micului o~rasel provincial. ~i cate erau a-colo' persoanele mai de vaza ?Numai cati-va insi. -Un medic,un inginer siivic, primarul, di-rectorul gimnaziului mixt, cativaprofesori, un doctor in drept dela Un ivers ita tea din Lausanne,acum conducatorul unui darac,un perceptor, un comisar - siatata ! Lipsea numai subchirur-gut veterinar, care era permu-tat in alta parte si in locul ca-ruia se astepta sa vma altul.

Inca din prima zi, aparitia lniKiprianov in orasel puse in mis-care curiozitatea tuturora. In spe-cial a dom:ni~oarelor _c_ candi-date la rnaritis, Cine este, ceeste, de unde vine.... Dar Ki-prianov, cu conditiunile lui, taieimediat picioarele oriearei inten-iii, a oricarei curiozitati, Si viatain orasel incepu sa' se seurgadin nou cu vechea sa izolare sitacere. ..

Nu mai era nimic nou, Se as-tepta sosirea noului subchirurg -si nimic mai mult de cat asta.

Diminea]a ~i dupa rnasa Ki-prianov lucra CU' zel ill agen\iabancara, -La pranz si seara el selntalnea cu unii din fruntasii cu-noscuti, juca carji, Iua parte Iadiscutiunile poIitice si impreunaell ceilalti _:_ astcpta ~i el dea-curna cu curiozitate sosirea sub-chirurgului veterinar.... -. Dar conditiunile - erau in-totdeauna in buzunarul sau. ~iin loc sa le distruga si sa le .dea dracului, dansul 1 7 iaci, IIIaceasta surda singuratate, tot

12

mai continue} sa se tina zdravande ele si chiar sa fad! rectificari ...1. In~inte de toate _:_ virgina,

3 . N u~;i

~ v&rsta de (18' st~rscu creionul si seris deasupra 17ani.]

4. Din familie veche, cunos-cuta.

. ..10. Piano "Royal". (Era adao-

gat eu alta cerneala : si dormi-tor Vienez> ....

*

In cele din urrna iata ca sosisi mutt asteptatul subchirurg ve-terinar. Intreaga gospodarie, to a -tii averea sa rnobila si imobilasecornpunea din cateva "capre"pcntru paturi, 0 geania de pielesi din doua Iiice - una fata b a -trana, cealalta divortata, eu uncopil.

Zece zile dupa sosirea subchi-rurgului, Kiprianov se insura cucea divortata ....

Traducere din limba bulgarade: D. N. MINCEV

(NOTA. - Damian Calfov esteunul dintre eei mai distinsi proza-tori bulgari. Dotat cu un vigurostalent, dansnl este actuamente eelmai captivant scriitor al vecinilor

dela Sud. 'Bucata de fata este tradusa dinvolurnui eu povestiri Cunostiin-tele voastre-, aparut la ,inceputulacestui an.

= = = == = = == ~ : = = = = = = = = =lstoria unui popor este pur-

ta rea deriva ta din menta lita tea a -cestui popor. Gustav le Bon

Din toate fiarele salbatice, ceamai prirnejdioasa e ba rfitorul,ia r printre cele domestice, lin-gusitorul. Diogene


14/17

GAMBETT A LUI MITICA

De cand 11 s tia rn, nicioda ta nul-am vazut sa poarte palarie 0-bisnuita sau sapca, Vesnic gam -betta , Asa -i pla cea s igusturileomului nu se discuta . la rna , va -ra , pretutindeni, nu-I vedea i de-c a t Cll garnbetta in cap si 1 '3bra tcu sotia lui. Si avea0 sotie cummulti a r dori sa a iba . P rieteniicand ii vedeau spuneau in iro-nie :


15/17

1 1 ~ 1 1 I1~ 1 1 I1~ 1 1 I1~ 1 1 l1 ~ l lll~ I II I~ I I II ~ I II I~ I II I~W

R i i s a i si-acuma prlmavara

Riisei si-ecume ptimsvstii, eopil biilaiu sciildet in soareSi 'n jurul tau trimiti parfumuri ~i raze ealde si senine ;Riisei din neantul uesniciei - stiipenitoere pe destineSi'ticet, incet, eobori din haos, cu-eceies, uesnicii splendoare.

Pe ehipul tau biileiu de zana se rfifaeesc zitmbiri ginga$elar fruntea te-i incununatii in diadem de ohiocei ;Ptin petul tau itumos de sur se seutur iloti de stenjeneiCa'un eopil, zeiiru alearga, piin bucle blonde, dragala$e.

Dititronul tau, seulptat in tildes cobori incet ea 0 reginaSi cin'te uede gratioasa, balsam pe inimii ii picuri;Sub mana fa catiteletii, preieci atat de des nimicuri'Iar din pusfiu fara de uiet, crezi 0 splendidii gradina.

I

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Rsssi si-ecume ptimiiuare, copil candid ea 0 vestalsSi din' cutis ta eu heiuri, ne-aduci pliiptmde uiorele;Rasaz, 0 dulce primiiusrii, cu-eceleesi viiluri de danteleSi 'n dtumul tsu fara popesuri, piisesti senina triumialii.

GH. v: DODE


16/17

INSEMNARI

A H U R IT GOLSWORTHY

-Nu de mult, s'a stins dinviata, .inca unul din scriito-rii ~ngleji cu renume mon-dial, si anume: lohan Gols-worthy.

Presa literara de pretutin-deni, a inregistrat cu pare-re de rau, disparitia auto-rului atator romane si pei-se de teatru.

Goisworthy s'anascut inanul 1867 dintr'o familie ainaltei aristrocratii engleze.Avocat, in 1890 -parase~tebaroul pentru a se dedica

literaturii.Din momentul acesta, in-cepe sa-si scrie minunatelesale opere; The Island Pho-isees, The Country House,Fraternity etc. etc. toate pla-madite in mediu social.

Fina sa sensibilitate carecaracterizeaza operele sale,se pierde 'la un moment dat-~i'n locul scriilorului tan-. dru, avem pe eel mai vio-lent dintre ironici ~i satirici.

Opera sa cea mai cele-bra "The F orsyto Sogo II,care dupa parerea unora, arfi 0 autobiografie - e scri-

sa'n elementul sau initial.In primele volume: TheMan of Property, In Con-

eery si To let-scrie ClaireEngel, pictura caractereloratinge 0 rara perfectie, si-obogatie si suplete putin obis-nuite la autor.

eu maid-in-Waiting si A.Flowering Wilderness, sana-tatea sa se sdrunciuna brusc.

- lata ee serie acelas Cla-ire Engel: "Se simtea inGolswbrthy, 0 personalitateprofunda, aproape neintelea-sa -de-o sensibilitate ner-voasa, exasperanta si dure-rovsa +totul disimulat prin-

tr' 0 mare distinctie,Talie mislocie, Ioarte sub-tire - figura lunga, Irunteimnesa si plesuva, iluminatade ochi limpezi in care secitea 0 curioasa expresie,ironico-visatoare".

Glosworthy, a Iost in No-embrie trecut si laureatulpremiului Nobel pentru lite-ratura.

GHEORGHE NANU-- IIC ====== - - = ==

Cea ma i nobila deviza e: Aspune gandirea intreaga s i a nuspune nirnic a lta deca t eeeacecugeti . PaulBourget

To]i oameni se plang' de me-moria lor, nimeni nu se plangede iudeca talui.

La Rochetoucauld


17/17

Coltul revistelor. . .. . .. . . .. . 1. . .

Am'~pdtnit l~ req;;tctie'~ pr!ID,ulnumar din a1 doilea an, al re-vistei "Orientari H , care apare la,Moinesti, iudetul Bacau, ,

Tiparita pe hartie buna si in32 pagini, eu un bogat si 'variatmaterial, se prezinta minunat debine, Dintre colaboratori . subli-niem pe d-nii: Coast, R. Crisan,B. Iordan, G.. Tutoveanu, Hon-drila, Paul Popescu, Simeon Cretuetc. etc'.' i .Notam cuvaceastaocazie did,

B.' Iordan, e autorul romanului"NorIl,lali~tiil\ de curand aparut.~) primitcu multa simpatiedeeercurile Iiterare din Capital a sia :1 te p a r ti . _ . , , '"

Regretal11ca nu-l av~m sprea-I recenza, -girant-

. __,._:_o--

Po~ta Redactiei j. , .Ion Couriq. - Pentrua vaem-

.ta dcprea mad deceptii, ne ab-tinem dela orice critica as~prauRochei" d-voastra. Poezia e ge-nul eelor care nu se publica ..T. Dines. - Conceptia ,.buna.

Expunerea mai .slaba, Revenitidupa ce yeti rnai fi . revizuit-o,Burlecu. - Regretam ca nu.va

putem publica nici una din poe-ziile trimise, ' deoarece nu inde-plinesc conditiunile impuse deprogramul nostru, C.

--"-, -0--,

Curier Literar ... Edit1Jra" Culturala :N'ationala"

de sub' conducerea d-lui AI. Ro-setti - premara 'in liniste, unmanunchiu de ca rti ;_ de a ca-rui valoare nune . indoim,

lata lista ultrmilor carti cestau sa apara :- Taifun - mult trambitatul

roman al parintelui Gala Gala-tion ...,--despre care vom. reveni=-

- F ecior de sluga ~ roman'social de d-lR. Cocca.

-Monumentala editie de poe-zii a lui Eminescu - editie v c eva apare sub ingrijirea d-lui1. Botez.

_. Machiavelli _ carte de, 0frumoasa tinuta istorica, a-d-lui

"C . Antoniade.- 0 editie critiica Hasdeu in-

grijita de' d. AI. Rosetti .

Romanii este destepti"carte satiro-sociala de CamilPe-trescu,

- 0 editie "Creanga"ingrl-iita de d. G. T. Kirilcanu.'. - Opera" Literara a lui Mi

hail Eminescu de G. Calinescu., .

Editura ,,~A.l. .devaruJ'" - dease-meni ne anunta 0 serie dc.carti.dintre cele mai-i-iter.esante. .

Astfel VOl' apare:. ,__ ,II R~gine ' ~ncol'onate"de

Maria, Regina' Romaniei..' -

Geana_marii_an_I_nr_2_1933_02_25

Documents

Transcript of Geana_marii_an_I_nr_2_1933_02_25