GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 56, UL 56, UL 56, UL 56, UL 56, IANUIANUIANUIANUIANUARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5 - 6

- pag. 2

- pag. 4

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 4

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 8

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 3

A devenit tradiþie ca, în prejma zilei de 24Ianuarie, elevii Colegiului A.T. Laurian sãcomemoreze importantul eveniment în ambianþaexponatelor din sãlile Muzeului de Istorie dinAgnita.

Elevii învãþãtoarei Maria Muntean au pregãtitun scurt spectacol, din care n-au lipsit sceneta cuMoº Ioan Roatã ºi Cuza Vodã ºi nici cântecele ºipoeziile patriotice, precum ºi o suitã de jocuripopulare româneºti în coregrafia prof. Doina Pãrãu.

Dupã cuvântul de deschidere, adresat celorprezenþi de muzeograful Mihaela Nevodar,profesorul Virgil Bãra a vorbit despre importanþaistoricã a marelui eveniment iar preotul Mihai Naicudespre rolul Bisericii Ortodoxe pentru realizareaUnirii.

Elevul Teodor Mareº a fãcut o frumoasãprezentare a oraºului Agnita, a cãpitanului AxenteLene ºi a cãrturarului August Treboniu Laurian,personalitãþi istorice ale oraºului ºi VãiiHârtibaciului.

Spectacolului, prezentat de elevi, i s-au adãugat

COMEMORAREA UNIRII PRINCIPATELOR, LA AGNITA

Am primit aceastã fotografie de la cititorulnostru Ioan Popenþa.

Acest imens stejar se aflã în pãºunea ValeaLacului din satul Zlagna, comuna Bârghiº. Numit„Stejarul Voinicului”, este punct de reper ºi uneoride întâlnire pentru vânãtori.

Are circumferinþa de 6,92 ml ºi o anvergurã acoroanei de 26 ml.

Dupã modul cum i s-a vindecat rana produsã detrãsnet, acest exemplar secular este încã foarteviguros.

Este cel mai mare stejar de pe ValeaHârtibaciului?

Întrebarea se adreseazã cititorilor care pot sãne informeze, dacã ºtiu, undeva în zonã, un altulmai mare.

ESTE CEL MAIESTE CEL MAIESTE CEL MAIESTE CEL MAIESTE CEL MAIMARE?MARE?MARE?MARE?MARE?

Pentru cã anul acesta vor fi ºi 40 de lole dinGermania, sãrbãtoarea a fost amânatã cu osãptãmânã, ºi va avea douã etape.

Sâmbãtã 12 februarie lolele se vor întâlni laSibiu, de unde vor pleca la Marpod ºi Cincu,localitãþi care au avut tradiþia lolelor.

Duminicã, 13 februarie va fi rândul agniþenilorsã se bucure de gogoºi, de pocnete de bici ºi sunetde talãngi ce vor alunga spiritele rele din oraº.

Se preconizeazã ca numãrul celor ce se vorîmbrãca în costum de lole sã fie peste 200.

FUGA LOLELORFUGA LOLELORFUGA LOLELORFUGA LOLELORFUGA LOLELOR@N 2011@N 2011@N 2011@N 2011@N 2011

frumoase cântece patriotice, minunat interpretatede solista Anuþa Ghizãºan.

Aplauzele celor prezenþi au confirmatfrumuseþea programului, realizat cu ocaziaîmplinirii a 152 de ani de la Unirea Principatelor.

ªi pentru cã de la sãrbãtorirea mareluieveniment nu putea lipsi Hora Unirii, toþi ceiprezenþi au coborât în curtea Muzeului, unde aujucat pe armoniile cunoscutei melodii.

I Bârsan

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN ATEN|IA MARILORPUTERI: CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS-1856

Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[

Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011

APELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI

DIN AGNITADIN AGNITADIN AGNITADIN AGNITADIN AGNITA

Trecerea Gr[din[ritului sub Ilegalitate?

Festivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-an[scut Hristos”-Nocrich-26.12.2010n[scut Hristos”-Nocrich-26.12.2010n[scut Hristos”-Nocrich-26.12.2010n[scut Hristos”-Nocrich-26.12.2010n[scut Hristos”-Nocrich-26.12.2010

PROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENI

CATALOGUL MESERIA~ILOR DINCATALOGUL MESERIA~ILOR DINCATALOGUL MESERIA~ILOR DINCATALOGUL MESERIA~ILOR DINCATALOGUL MESERIA~ILOR DINJUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)

2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa

Lans[ri de carte în 2011, în Ecomuzeu

- pag. 4

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

ILARION COCI~IU

CASA SENIORILOR

2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNII

Scopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umane

DUMINICA, ZIUA ÎNVIERII – CÂTEVAPRECIZ{RI ÎN LEG{TUR{ CU STRUCTURA

CALENDARULUI BISERICESC

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFIL - pag. 6

- pag. 5

- pag. 5-6

- pag. 5-6

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

GENERALITÃÞI- Camerele agricole sunt instituþii de utilitate

publicã, non-profit, cu personalitate juridicã- Scopul înfiinþãrii Camerelor agricole:

reprezentarea, promovarea ºi ocrotireaintereselor agriculturii, zootehniei ºi silviculturii,împreunã cu ramurile lor precum ºi contribuþiala sporirea producþiei tuturor ramurilor - «domeniiale agriculturii ºi conexe»

- Camerele agricole au un rol consultativ fiindprincipalul interlocutor al administraþiei ºi alinstituþiilor administraþiei centrale ºi locale pedomenii specifice de competenþã

- Alegerile se organizeazã pe colegii la nivelzonal, judeþean, regional ºi naþional

- Va rezulta o reþea naþionalã de structuriautonome care promoveazã interesul publicgeneral prin acþiune la nivel local ºi prin integrareaspecificului local în politicile agricole

- Camerele agricole pot înfiinþa societãþicomerciale

- Pentru înfiinþarea ºi funcþionarea Camereloragricole vor conlucra: Guvernul, Autoritãþilepublice centrale ºi locale, Asociaþii profesionale,Cooperative, Sindicate, Patronate

ATRIBUÞIILE CAMERELOR AGRICOLELa nivel zonal

a) avizeazã scoaterea din circuitul agricol aterenurilor arondate colegiilor

b) elaboreazã documentaþiile pentruschimbarea categoriilor de folosinþã a terenurilor

c) elaboreazã documentaþiile pentruînscrierea în cartea funciarã a terenurilor agricoleºi forestiere

d) avizeazã tãierile de nuci din afara fonduluiforestier

e) avizeazã tãierile din plantaþiile din afarafondului forestier

f) sprijinã fermierii înscriºi în registrulAgenþiei de plãþi ºi intervenþie pentru Agriculturãîn vederea absorbþiei fondurilor, plãþii directe,plãþii pentru zone defavorizate, plãþiicompensatorii pentru mãsurile de agromediu ºipentru toate formele de sprijin care pot fiacordate, atât din bugetul Uniunii Europene, câtºi din bugetul naþional

g) organizeazã, împreunã cu structurile ºiinstituþiile de cercetare, instituþiile de învãþãmântmediu ºi superior cursuri de specializare, formareºi formare continuã a fermierilor din colegiularondat

h) asigurã asistenþã de specialitate cu privirela aplicarea tehnologiilor în fermele arondatecolegiului

i) asigurã asistenþã de specialitate fermierilorcare doresc sã îºi dezvolte programe de investiþiinoi ºi modernizare

j) reprezintã interesele colegiului zonal înrelaþiile cu reprezentanþii consiliilor locale ºiprimãriilor arondate

k) certificã calitatea de producãtor agricolSISTEMUL ALEGERILOR

- Are drept de vot orice cetãþean român saudin Uniunea Europeanã, rezident în România, caredesfãºoarã activitãþi cu profil agricol sau asimilatºi îndeplineºte cel puþin una din condiþiile:

1. Este agricultor, silvicultor sau crescãtorde animale ºi se gãseºte în baza de date la APIAsau la ocoale silvice private

2. Este membru în asociaþii profesionale,sindicate ºi patronate din agriculturã sau dindomeniile conexe.

- Fiecare alegãtor are dreptul la un singurvot

- Se voteazã în baza actului de identitatevalabil

- Se voteazã numai în localitatea arondatãsecþiei de votare din Colegiul Zonal în carealegãtorul îºi are activitatea specificã

- Va exista un singur tur de scrutin- Candidaþii pentru Colegiul zonal al Camerei

agricole zonale trebuie sã îndeplineascã cumulativ2 condiþii:

1. Sã fie propuºi pe lista colegiului de cãtre:Asociaþii din domeniul agricol ºi silvic din judeþºi grupuri de producãtori recunoscute de MADR;Patronate din domeniul agricol ºi conex; Sindicatedin domeniul agricol ºi conex; Cooperativeagricole; Reprezentanþi ai proprietarilor de pãduriºi ai composesoratelor; Colegiul medicilorveterinari; Instituþii de învãþãmânt ºi de cercetareagricolã; Fermieri înscriºi la APIA.

2. Sã depunã o listã cu minim 50 desusþinãtori, alegãtori înscriºi pe liste electorale

- Un alegãtor poate semna pentru susþinereaunui singur candidat

- Candidaturile se depun cu cel puþin 30 dezile înainte de data alegerilor

- Structurile implicate în alegerile zonalesunt: Circumscripþia electoralã - cuprinde una saumai multe comune ºi este stabilitã de CJI; Comisiaelectoralã – este formatã prin decizie a CJI, din 5persoane, cu studii superioare sau medii; Biroulelectoral – se organizeazã prin deciziapreºedintelui Comisiei electorale decircumscripþie; Secþia de votare – se organizeazãîn fiecare comunã din colegiul ºi are arondaþi 243de alegãtori

- Listele cu alegãtorii se întocmesc în termende 60 de zile de la data stabilirii alegerilor pe bazadatelor de la APIA ºi de la ocoalele silvice. Cu 10zile înainte de alegeri listele se transmit labirourile electorale

- Contestaþiile se depun în 48 de ore de ladata comunicãrii rezultatului alegerilor ºi sesoluþioneazã de CJI în 48 ore de la data depunerii.Rezoluþia CJI se poate contesta în 24 de ore lajudecãtoria de pe raza Camerei agricole zonale ºise va soluþiona în alte 24 de ore. Hotãrârea va fidefinitivã ºi irevocabilã

- Colegiul zonal va fi format din 9reprezentanþi ºi 5 supleanþi, în ordinea voturilorînscrise în procesele verbale

- Colegiul zonal îºi alege Biroul permanentzonal format din 3 membrii (preºedinte,vicepreºedinte ºi secretar) în 15 zile de lavalidarea alegerilor. Membrii Biroului trebuie sãaibã studii superioare sau medii ºi o vechime decel puþin 3 ani de activitate în domeniul agricol,silvic sau conexe

- Colegiul judeþean este format dinpreºedinþii Birourilor zonale sau din membriiacestora stabiliþi prin vot secret

- Colegiul judeþean îºi alege un Biroupermanent format din 9 membri: 1 preºedinte, 4vicepreºedinþi, 1 secretar ºi 3 membri

- Preºedintele Biroului permanent judeþeaneste angajat ºi conduce aparatul tehnic

APARATUL TEHNIC- Este personal contractual, angajat de CAJ,

CAR ºi CAN- Colegiul zonal are un aparat tehnic format

din minimum 3 specialiºti ºi este dimensionat înfuncþie de numãrul fermierilor

- Biroul permanent al Camerelor AgricoleJudeþene angajeazã ºi repartizeazã specialiºtii încolegiile zonale

- Colegiul judeþean al CAJ are un aparat tehnicformat din 5-7 specialiºti (juriºti, economiºti ºialþi specialiºti)

- Primele alegeri se vor organiza în termende 120 de zile de la intrarea în vigoare a legii

- Normele de aplicare vor fi elaborate în 30de zile de la intrarea în vigoare a legii ºi se aprobãprin HG

- Data se stabileºte prin Ordin al Ministruluicu cel puþin 60 de zile înainte

- Mandatul celor aleºi este de 4 ani. Mandatuldupã primele alegeri este de 2 ani

În lucrarea REICHSGESETZ FÜROESRERRICH, tipãritã la Wiena în anul 1856,primitã în dar de la prietenul meu, Walter Ekardt(care în prezent locuieºte în Germania) amdescoperit, printre alte informaþii de excepþie ºitextul complet al tratatului de la „Congresului dePace de la Paris” în variantã bilingvã: germanã ºifrancezã. Cartea are peste 700 de pagini.

Textul tratatului, de la „Congresului de Pacede la Paris” desfãºurat între 25 februarie ºi 30martie este tipãrit în 27 aprilie pentru ImperiulAustriac ºi este precedat de o prezentare, în limbalatinã, a titlurilor, pe care le deþinea FranciscJoseph I - împãratul Austriei: „NOS FRANCISCUSJOSEPHUS PRIMEUS, DIVINA FAVENTECLEMETIA, AUSTRIAE IMPERATOR”, întraducere EU, FRANCISC JOSEHP I, PRINVOINÞà DIVINÃ, ÎMPÃRAT AL NOSTRUAUSTRIEI ºi rege al Ungariei, Boemiei,Lombardiei ºi Veneþiei, al Dalmaþiei, Croaþiei, alEtniei ºi Cracoviei, Ducele Lotaringiei,Salisburgului, Stiriei, Carintiei, Carnioliei ºiBucovinei; Mare Principe al Transilvaniei ºiînºiruirea de titluri continuã. În total suntmenþionate aproape 50 de titluri.

Preambulul tratatului îi prezintã pereprezentanþii „Marilor Puteri” numiþiplenipotenþiari. Aceºtia sunt:

- din partea Austriei - Charles Ferdinand -Conte de Buol-Schauenstein

- din partea Franþei - Alexandre Florian Joseph- Conte de Colonna Walewski

- din partea Regatului Unit al Marii Britaniiºi Irlandei - George Guilaume Frederic - Conte deClarendon

- din partea tututoro Rusiilor - Contele AlexisOrloff

- din partea Sardiniei - Camille Benso - Contede Cavour

- din partea Imperiului Otoman - MouhamedEmin Aali Pacha.

Reprezentanþii acestor puteri au consideratnecesar sã invite la lucrãrile „Congresului de Pacede la Paris” ºi Prusia. În consecinþã regele WilhelmI a numit din partea Prusiei pe Otthon Thèodore– Baron de Manteuffel. Precizãm cã acest Congreseste urmarea Rãzboiului Crimeei (1854-1856)terminat cu înfrângerea Rusiei.

Articolul 4 precizeazã:„Maiestãþile lor: împãratul Franþei, regele

Angliei, regele Sardiniei ºi Sultanul se obligã sãrestituie Rusiei oraºele ºi porturile Sevastopol,Balaklava, Kamieº, Eupatoria, Kerci, Jenikala,Kimburn ºi toate teritoriile ocupate de trupelealiate.”

Articolul 6 precizeazã:„Prizonierii de rãzboi vor fi schimbaþi imediat

între pãrþi”(beligerante)În articolele 20-21 se precizeazã rectificarea

frontierei între Rusia ºi Moldova, graniþateritoriului celor 3 judeþe din sudul Basarabiei -Cahul, Ismail ºi Bolgrad - atingând ºi punctul „Valde Trajan”-Valul lui Traian.

Articolul 23 precizeazã, destul de clar,atribuþiile Imperiului Otoman în Principate:

„Sublima Poartã se angajeazã sã pãstreze înPrincipate o administraþie naþionalã independentã;de asemenea, deplina libertate a credinþei, a legilor,a comerþului navigaþiei.

Legile ºi statutele în vigoare vor fi revizuite.Pentru stabilirea unui acord complet asupra

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN ATEN|IA MARILOR PUTERI:CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS-1856

revizuirii, o Comisie specialã, formatã dinreprezentanþii Înaltelor Puteri se va reuni laBucureºti împreunã cu un comisar al SublimeiPorþi.

Aceastã comisie va lucra pentru a propunesoluþii, care vor sta la baza viitoarei organizãri aPrincipatelor.”

Articolul 24:„Maiestatea sa, Sultanul, promite cã va

convoca, imediat, în amândouã provinciile, un divanad-hoc, compus din reprezentanþii tuturor claselorsociale. Acest divan este chemat sã se pronunþeasupra voinþei populaþiei, referitoare la organizareadefinitivã a Principatelor.”

Articolul 26:„S-a convenit ca, în Principate, sã existe o

forþã armatã naþionalã organizatã, care sã asiguresecuritatea graniþelor.

Ea (Sublima Poartã) va fi chematã doar pentrua respinge agresiunile strãine.”

Cele 34 de articole ale tratatului sunt semnatede câte 2 reprezentanþi ai celor 7 mari puteri (întotal 14 reprezentanþi). Acestor articole aletratatului le urmeazã un total de 9 articoleadiþionale - grupate astfel: 4+3+2 - cu înþelegeribilaterale sau multilaterale între pãrþi.

La pagina 228 a cãrþii se aflã menþiunea:„Dabantur in urbe Nostra principe Vienna,

die 15, mensis Apulis anno Domini millesimooctogentisimo quinquagesimo secto.”

FRANCISCUS JOSEPHUS¤ ¤ ¤

Evenimentele care s-au succedat - lucrãriledivanului ad-hoc - 1857, Conferinþa de la Paris -1858 - au dus la alegerile pentru funcþia de principeîn Moldova ºi apoi în Þara Româneascã(Muntenia). Alegerea ca principe al Moldovei aunionistului Alexandru Ioan Cuza - 5 ianuarie 1859- a deschis calea realizãrii unirii prin alegereaaceluiaºi principe ºi în Þara Româneascã - 24ianuarie 1859.

¤ ¤ ¤Revenind la Congresul de Pace de la Paris –

1856 - fãrã a intra într-o analizã profundã, meritãsã facem câteva aprecieri:

- interesul Marilor Puteri pentru zona Dunãre- Marea Neagrã este evidentã;

- nu mai puþin de 9 articole (de la 20 la 28) auca obiect Principatele Române; cele 9 articolereprezintã mai mult de 25% din textul tratatului;

- grija faþã de prizonierii de rãzboi denotã ogândire mai mult decât modernã a semnatariloracordului de pace;

- Marea Neagrã devine un spaþiu neutru,comparabil cu statutul de „apele internaþionale”din zilele noastre;

- marile puteri apusene nu lasã „sã moarã”Imperiul Otoman, ajutându-l contra Rusiei darintervin în favoarea naþiilor supuse din imperiu;

- dorinþa Rusiei de a îngloba pãrþi din ImperiulOtoman este stopatã de acest rãzboi pierdut înfaþa marilor puteri din vestul europei;

- Prusia este invitatã în ultimul moment lalucrãrile Congresului de Pace de la Paris dar, încurând, va dovedi cã este o mare putere care vareuºi sã se impunã, atât în faþa Austriei - vezirãzboiul din 1866, cât ºi în faþa Franþei - vezirãzboiul din 1870-1871.

Nocrich, 20 ianuarie 2011prof. Mihuleþ Achim

Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,Lege privind Camerele pentru agricultur[,silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[silvicultur[ `i dezvoltare rural[

Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011Nr. 283 / 28.12.2010 publicat[ în MO Nr. 15 / 07.01.2011

Pentru a nu se da curs proiectului dedesfiinþare a judecãtoriei ºi parchetului dinAgnita, am lansat o campanie de strângerede semnãturi, un apel al cetãþenilor de peValea Hârtibaciului, împotriva acestui proiectce ar afecta viaþa multor oameni care vor aveanevoie de justiþie.

Timpul foarte scurt în care trebuiauadunate cât mai multe semnãturi ne-a obligatsã solicitãm colaborarea primãriilor din zonãiar în Agnita, a gestionarilor din societãþilecomerciale.

Cele 4682 de semnãturi, adunate îndecurs de 7 zile, reflectã interesul ºiimplicarea locuitorilor într-o acþiune care îipriveºte. Nu s-au strâns atâtea semnãturi câteam fi dorit dar mai multe decât am preconizat.Acolo unde primarii au conºtientizat

(sintezã realizatã de Asociaþia de Prietenie „Ille et Vilaine – Sibiu”)

importanþa acþiunii ºi s-au implicat,rezultatele au fost foarte bune, unde n-au datimportanþã s-au strâns foarte puþinesemnãturi. Nominalizez, în acest sens,extremele; în comuna Chirpãr s-au strânspeste 600 de semnãturi, în timp ce la Alþânadoar 50.

Mulþumim gestionarilor de la magazineledin Agnita care s-au implicat, au vorbit cuoamenii, unii au ieºit ºi pe stradã ºi aucontribuit la aceastã acþiune. Mulþumirideosebite meritã ºi acei cetãþeni anonimi careau umblat din casã în casã ºi au adunatsemnãturi, lãsând tabelele la primãrie fãrã sã-ºi spunã numele.

Despre indivizii care au tratat acþiuneacu dispreþ, n-are rost sã vorbim.

Tabelele cu apelul semnat de cetãþeni au

APELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIAPELUL IMPOTRIVA DESFIIN|{RIIJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI DIN AGNITAJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI DIN AGNITAJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI DIN AGNITAJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI DIN AGNITAJUDEC{TORIEI ~I PARCHETULUI DIN AGNITA

fost copiate în câte 4 exemplare ºi trimise,însoþite de un memoriu, la Consiliu Superioral Magistraturii, Ministerul Justiþiei,Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi laComisia pentru Justiþie din ParlamentulRomâniei.

ªi primarul oraºului Agnita Marius RaduCurcean a trimis un memoriu la cele patruforuri, prin care solicitã sã nu se dea cursproiectului de desfiinþare.

Ultimele informaþii le avem de laMinisterul Justiþiei care a trimis proiectul laParlament, unde urmeazã sã se decidã soartajudecãtoriei ºi parchetului din Agnita.

Poate aleºii noºtri vor þine cont de apelulsemnat de cei 4682 de cetãþeni ºi va influenþahotãrârea pe care urmeazã sã o ia.

I Bârsan

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

În cele mai multe sate româneºti se maipãstreazã, încã, anumite obiceiuri tradiþionalelegate de petrecerea Sãrbãtorilor de iarnã.În perioada Crãciunului, participarea laslujbele religioase, petrecerile din familie,vizitele la rude ºi perindarea pe la caseleoamenilor pentru a-i colinda sunt respectatecu sfinþenie.

La Nocrich, de câþiva ani buni, în a douazi de Crãciun-26 decembrie-se desfãºoarã unconcurs de colinde. Acesta tinde, deja, sãdevinã o tradiþie a satului de vreme ce se aflãla a VI-a ediþie.

Deschiderea ediþiei de anul acesta-2010-a fost realizatã de cãtre primarul comuneiNocrich, domnul Viºa Ionel. În cuvântul sãu,domnul primar a spus urmãtoarele:„Concursul de colinde se va transforma înFestival de colinde, transformare care nuexclude premierea participanþilor. Fondurilepentru premierea participanþilor au fostasigurate de Consiliul Local Nocrich care,împreunã cu Primãria Nocrich au decis sãsprijine aceste tipuri de manifestãri culturalecu scopul de a revitaliza ºi de a readuce înprezent tradiþiile locale populare, chiar ºi înaceste timpuri de crizã.”

Nu vom enumera formaþiile ºi instructoriiacestora (au fost deja prezentate în alt articolal d-lui. Bârsan I.), ci vom preciza cã elevii dela ªcoala Nocrich, care au fost prezenþi laacest concurs i-au avut ca instructori pedomnii profesori: Mircea Ruxanda ºiMoldovan Gabriel-Ioan. Pe scenã a urcat unnumãr de 120 de colindãtori.

Repertoriul formaþiilor prezente acuprins unele colinde mai noi, dar ºi colindefoarte vechi mai puþin cunoscute degeneraþiile mai tinere: „Toatã legeacreºtineascã”, „Da ia-n sarã-i sarã mare”,„Colo sus”, „Voi feciori din voi feciori”.

Meritã sã remarcãm cã aproximativ 75de colindãtori au purtat frumoasele ºidistinsele costume populare româneºti,specifice zonei Ardealului. Doar trei formaþiibãrbãteºti „au uitat” cã sãrbãtorile de iarnãsunt însoþite ºi de straiele de sãrbãtoareromâneºti.

La punctele pozitive ale manifestãriisuntem datori sã menþionãm efortul domnuluiPopa Pavel din satul Fofeldea, care a asigurat,în mod voluntar, sonorizarea. Organizatoriiîi aduc mulþumiri pe aceastã cale. În ceea cepriveºte neîmplinirile s-a luat în considerare

Azi, senatul SUA va vota trecerea legii 510, bine cunoscutul deja “Act al ModernizãriiSiguranþei Alimentelor” (S510). Daca S510 este trecutã, controlul individual asupragrãdinãritului personal va fi restricþionat în mod sever, iar pãstrarea seminþelorpentru anul viitor, va fi trecutã în ilegalitate, aceasta însemnând teoretic pregãtireapentru un complet monopol al firmei Monsanto ºi agedei sale de proliferare a OMG-urilor(Organismele Modificate Genetic). Pe scurt,îi va oferi guvernului Statelor Unite o nouãautoritate asupra drepturilor populaþieide a cultiva, comercializa ºi transportaorice fel de alimente. Producþia de alimentede orice fel, va fi esenþialmente sub autoritateaDepartamentului de Siguranþã Naþionalã ºioricine va fi prins cultivând alimente fãrãpermisiune, chiar ºi în grãdina casei sale, vaputea fi acuzat de ofensã criminalã. Iaacþiune acum împotriva Legii Senatului S510.

Daca Legea senatului 510 va trece, Statele Unite vor fi cu un pas mai aproape de situaþiaEuropei unde Uniunea Europeana a acceptat o directivã care va fi aplicatã în forþã maximã dinAprilie 2011. Toate plantele medicinale ºi suplimentele minerale vor fi interzise, toateînvãþãturile ºi metodele de vindecare ale medicinei alternative vor fi interzise iartoate colegiile ºi ºcolile de homeopatie vor fi dizolvate. Începând cu aceastã varã, acumeste interzisã vânzarea de cãrþi pe tema vindecãrii prin folosirea plantelor ºi a mineralelor.Dacã locuieºti în Europa sau cunoºti oameni / ai familie din Europa, te rog rãspândeºte acestemail, întrucât este nevoie de 35 de milioane de semnãturi ACUM!

Indiferent unde în lume locuieºti, te rugãm treci azi la acþiune! Noi toþi avem nevoie sacontribuim la stoparea acestui deznodãmânt care ne pune in pericol sãnãtatea ºi viaþa.

Trecerea Gr[din[ritului sub Ilegalitate?

Mi-a fãcut o foarte mare plãcere când, încalitate de redactor al Gazetei Hârtibaciului,am fost contactat de arhitectul Eugen Vaidatrãitor în Bucureºti dar nãscut în Alþânacãruia îi poartã dorul. Acesta mi-a cerutsprijinul pentru un proiect prin care sã fiereaduse în memoria hârtibãcenilorpersonalitãþile care s-au nãscut ori au trãit înaceastã zonã.

Ideea este mai mult decât salutarã ºi fiindîn spiritul asociaþiei Valea Hârtibaciului ºi a

ECOURI ALE SÃRBÃTORILOR DE IARNÃ

Festivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-aFestivalul de colinde „Ast[zi s-anãscut Hristos”-Nocrich-26.12.2010nãscut Hristos”-Nocrich-26.12.2010nãscut Hristos”-Nocrich-26.12.2010nãscut Hristos”-Nocrich-26.12.2010nãscut Hristos”-Nocrich-26.12.2010

faptul cã nu s-a acþionat suficient pentru a fimobilizate energiile, resursele ºi „mândria”sãtenilor din satele Hosman, Ghijasa de Josºi Þichindeal.

Suntem convinºi cã ºi-n aceste sate existãgrupuri de persoane, care cunosc colindetradiþionale vechi ºi care le-ar putea pune înscenã. Facem apel ºi la cadrele didactice, carecunosc oamenii din aceste localitãþi ºi carear putea sã-ºi aducã aportul prin convingereaunor astfel de persoane, pentru a scoate laivealã acele energii ºi manifestãri alestrãmoºilor, nevalorificate de ani de zile. Nuam vrea ca acestea sã treacã într-un con deumbrã sau sã se piardã iremediabil.

Vom încheia, prezentul articol, princitarea frumoaselor vorbe cu mareîncãrcãturã spiritualã ºi emoþionalã alepreotului Parohiei Ortodoxe din Nocrich,domnul Avram Aurel: „Colindele româneºti,cântate de Crãciun izvorãsc din sufletulsimplu ºi ataºat vieþuirii cu Dumnezeu ºiilustreazã întreaga tainã a teologie:întruparea Fiului lui Dumnezeu ºi apariþiaacestuia pe lume. Ele exprimã atitudini viiale sufletului faþã de evenimentul NaºteriiDomnului, bucuria ºi minunea de a fi pãrtaºila aceastã tainã a venirii lui Iisus pe Pãmânt,precum ºi compasiunea ºi solidaritatea cusemenii noºtri neajutoraþi”.

Profesor Mihuleþ Achim

PROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPROIECT IMPORTANTPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENIPENTRU H}RTIB{CENI

acestei publicaþii suntem dispuºi sã neimplicãm cu toate mijloacele pentruimplementarea ei.

Pentru început, publicãm o parte dinideile proiectului iniþiat de Eugen Vaida,detaliile urmând sã le publicãm în numãrulurmãtor. Sperãm cã pentru realizarea acestuigeneros proiect vom beneficia de colaborareaa cât mai mulþi intelectuali de pe ValeaHârtibaciului.

I Bârsan

PROIECTUL DE MEDIATIZARE ªIPROMOVARE A VALORILOR

IMATERIALE ALE MICROREGIUNIIHÂRTIBACIU, JUD. SIBIU

10 MARI HÂRTIBÃCENI

„Cu gândul de a contribui la ridicarea economica, culturala si sociala a poporuluide pe valea Hârtibaciului si jur, în lipsa unui îndrumator sincer care sa nu speculezeinteresele taranului nostru, din dragoste de a fi în ajutorul celor lipsiti de sfaturi, acelor înamoliti si turburati în socotelile vremurilor critice în cari ne sbatem, a celorsetosi de învataturi frumoase si a celor purtatori de grele poveri si grele necazuri;venim cu sfatul, gândul si cuvântul, scris pe întelesul tuturor în Gazeta Hârtibaciului.

Pornim la drum pe contul propriu, far. de a vâna vreun câstig, si chiar amenintatide la început de greutati materiale, dar nu descurajam, mergem înainte, si credemca vom fi de folos.“

Eugen Flesiariu, primul redactor al „Gazetei Hârtibaciului”

Având în gând ºi suf let cuvintelepremergãtorului nostru însã fãrã a pune laîndoialã buna-credinþã a co-regionalilor noºtri,ne propunem prin acest demers sã promovãmºi sã facem cunoscute în rândul locuitorilordin zonã toate personalitãþile hârtibãcene,trecute sau actuale dar mai ales pe cele maipuþin mediatizate încununând astfel meritelelor pentru dezvoltarea microregiuniiHartibaciu. Existã în zonã o dorinþã fantasticãde promovare a culturii locale, de curând fiindelaborat un plan de dezvoltare regionalã caresusþine aceste demersuri. Planul mai susmenþionat are nevoie însã de o fundamentarea valorilor locale, ordinea finalã a clasãriipersonalitãþilor putând fi folosit ca ojustificare moralã ºi un motor al proiectelorculturale care se vor dezvolta în zona mai susmenþionatã .

Metoda de lucru sub care va funcþionaacest proiect va fi cel al voluntariatului, încare fiecare hârtibãcean se va simþi partedintr-un întreg care se numeºte în adevãratulsens al cuvântului comunitate, dincolo deapartenenþele politice, religioase sau etnice.

1. VIZIUNEAPe fondul unei perceperi holiste a

evenimentelor avem scopul de a contribui ladezvoltarea personalã a fiecãrui individ într-un context inter- ºi transdisciplinar, care însãnu se poate face decât prin oglindirea în„celãlalt”, în spiritul comunitãþii, ducându-lde la societatea de consum, prin cea acunoaºterii, spre cea a conºtiinþei, a cãreimuguri abia se întrezãresc, dar care a fostatât de des menþionatã încã de acum 30 deani de Mihai Drãgãnescu.

2. MISIUNEANe propunem, în continuare, ca

locuitorii zonei sã se identifice cupersonalitãþile locale ºi cu noþiunea de„hârtibãcean”, acesta fiind lucrul care „neuneºte pe toþi indiferent de limbã culturã saucredinþã” ( GH). O categorie importantãcãreia ne adresam ºi care au capacitatea de aasimila repede ºi a duce mai departe culturalocalã sunt tinerii din ºcoli ºi licee asupracãrora se va duce o campanie masivã deinformare ºi popularizare.

Arh. Eugen Vaida

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Asociaþia Ecomuzeul RegionalSibiu, în parteneriat cu Casa dePresã ºi Editurã Tribuna invitã toþimeseriaºii din judeþul Sibiu sã seînscrie gratuit în CATALOGULMESERIAªILOR DINJUDEÞUL SIBIU (ediþia I-a).

În 2010, în cadrul proiectului„Universul Civilizaþiei Rurale2010 – Anul Meseriaºului” latoate evenimentele din localitãþilefondatoare ale Ecomuzeului au fostorganizate dezbateri publice privindrolul meseriaºilor în viaþacomunitãþilor rurale. Abandonultreptat al meseriilor tradiþionale sedatoreazã:

- tendinþei evidente de modern-izare ºi de „orãºenizare” a satelornoastre ceea ce conduce la schim-bãri în selecþia materialelor deconstrucþii ºi a stilului arhitecton-ic, fiind demolate construcþiile fãrãfuncþionalitãþi (ºuri, anexe, etc.);

- abandonului ocupaþiilortradiþionale (cultivarea pãmântuluiºi creºterea animalelor), generaþiatânãrã fiind îndrumatã spre meser-iile noi ºi spre o piaþã a muncii caresã-i asigure prosperitatea mai rap-id ºi fãrã eforturi fizice deosebite;depopularea ºi fenomenul de îm-bãtrânire a populaþiei satelor esteun subiect de dezbatere public, nicio mãsurã administrativã neputândopri exodul resurselor de muncã.

Momentul de rãscruce al des-tinului satului tradiþional, în careagricultura era principalul domeniude activitate al locuitorilor este,pentru multe sate, depãºit.Activitãþile rurale non agricole aupãtruns în sate, printre acestea unloc important având activitãþile tur-istice.

În contextul tranziþiei ºi a trans-formãrilor cu care se confruntã lu-mea ruralã este evident cã estenevoie de o politicã coerentã dedezvoltare durabilã a spaþiului ru-ral românesc, politicã în care me-seriile tradiþionale nu ar trebui

CATALOGUL MESERIA~ILOR DIN JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)CATALOGUL MESERIA~ILOR DIN JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)CATALOGUL MESERIA~ILOR DIN JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)CATALOGUL MESERIA~ILOR DIN JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a)CATALOGUL MESERIA~ILOR DIN JUDE|UL SIBIU (edi\ia I-a) „Exploraþi satele ºi descoperiþi secole de arhitecturã vernacularã ºi modul tradiþional de viaþã”

neglijate sau abandonate. Fenom-enele remarcate în lumea ruralãromâneascã, în ultimele douã dece-nii sunt similare transformãrilor dinEuropa de Vest, din anii 1970.

În aceste spaþii autentice,asistãm, dupã 1990, la modificãrigraduale datorate în principal urmã-torilor factori:

a) lipsa de culturã în do-meniul arhitecturii vernaculare aproprietarilor gospodãriilor a con-dus la abordarea reabilitãrilor ºi/sauconstrucþiilor de clãdiri ºi anexe înspaþiul rural care nu se încadreazãîn peisajul cultural zonal;

b) invaziei materialelor noi,de import, ce beneficiazã de o pub-licitate agresivã ºi atrãgãtoare;aceste materiale ºi ansamble/sub-ansamble (geamuri ºi în generaltâmplãria neconvenþionalã) a con-dus la o degradare accentuatã afaþadelor imobilelor;

c)un abandon treptat alocupaþiilor tradiþionale, proprietar-ii executând demolãri voluntare deanexe, ºuri ºi grajduri din gos-podãrie, valorificând materialeledupã posibilitãþi, ºi amenajândspaþiile libere cu construcþii noi cualte funcþionalitãþi;

d)lipsa specialiºtilor în arhi-tectura vernacularã, puþini arhitecþispecializându-se în acest domeniu,cunoscut fiind faptul cã proiectelede arhitecturã în spaþiul rural nusunt atractive din punct de vederepecuniar, rezervele financiare alebeneficiarilor permiþând cel maiadesea lucrãri de modernizare/rea-bilitare ºi mai puþin dereconstrucþie, respectiv deconstrucþii noi;

e)apariþia unui comerþ debunuri patrimoniale (ce includvalorile patrimoniale mobile dar ºielemente de patrimoniu imobil:structurile de lemn ale ºurilor fo-losite pentru execuþia de mobilier“antichizat”) a generat o serie dedemolãri “voluntare” generând ºi

un adevãrat “flux de export de bunu-ri”, o competiþie în care proprie-tarul abandoneazã patrimoniul mo-bil caracteristic gospodãrieiþãrãneºti, în favoarea dotãrilor mod-erne, depersonalizate ºi, de multeori, de funcþionalitate îndoielnicã.

În consecinþã peisajul culturalal satului se modificã continuu, fac-torii de decizie în domeniu asistând,de multe ori pasivi la acest fenom-en distructiv, a cãror consecinþesunt iremediabile pentru destinulsatului dar ºi pentru viitorulcomunitãþii prezente ºi viitoare.

Au apus vremurile când în sat

1. Meseria/ meºteºugul:..…………………......2. Nume ……………………….Prenume ………………Porecla ………………….An naºtere.............3.Adresa: oraºul/comuna ………………..localitate/sat ……………… Strada ………………… nr…………4. ªcoala absolvitã: ………………………………specialitatea:………………………………………..5. Dacã mai practicã meºteºugul (DA/NU) ……motivul întreruperii ……………………………….6. Unde lucreazã: 6.1. Atelierul este la domiciliu : ………………adresa: …………………………….6.2. Atelierul este în afara domiciliului: …… adresa:………………………………7. Dacã atelierul este vizitabil (DA/NU) …………...permanent/sezonier; program vizitare:………8. Dacã vinde produse la domiciliu (DA/NU)? ………. Ce produse? ..................................................9. Produsele meºteºugului au 1.valoare artisticã ? ……………………………………………………..

2. valoare utilitarã ? …………………………………………………….10. Cu ce probleme se confruntã (vã rugãm sã daþi exemple):

10.1.Procurare materiale …………………………………………………………………..10.2.Desfacere produse: …………………………………………………………………….10.3.Participare la manifestãri naþionale ºi internaþionale: ……………………………………10.4.Transmitere meºteºug: ……………………………………………………………………....

11. A participat la manifestãri naþionale sau internaþionale? DA /NU ………………………....12. Din ce asociaþii face parte? ......…………………………………………………………………13. Munca este autorizatã juridic? Persoanã fizicã autorizatã - asociaþie familialã – intreprind-

ere individualã, sau altele: ........................................................................................................................... (subliniaþi sau completaþi)

Rugãm completaþi chestionarul ºi-l expediaþi pe adresa redacþiei TRIBUNA:Sibiu, str. George Coºbuc nr. 38 (cu specificarea pentru „Catalogul Meseriaºilor din judeþul

Sibiu”)Pentru a oferi posibilitatea meseriaºilor de a se înscrie în acest catalog s-a prelungit termenul

pânã la data de 15 februarie 2011.ATENÞIE CHESTIONARUL POATE FI COMPLETAT ªI EXPEDIAT PÂNÃ LA DATA DE

15 februarie 2011!

Comisia Europeanã a lansat pe3 iunie 2010 hotãrârea ca anul 2011 sãfie Anul European al Volunta-riatului. În contextul Anului Europeanal Voluntariatului, care va fi marcat la10 ani dupã Anul Internaþional alVoluntariatului, moment în caremiºcarea de voluntariat a luat amploareºi în România, rolul europarla-mentarilor români va fi unul foarteimportant pentru sprijinirea dezvoltãriivoluntariatului în România ºi pentruatragerea contribuþiei autoritãþilornaþionale la susþinerea miºcãrii devoluntariat din þara noastrã.

Anul European al Voluntariatuluitrebuie sã ajute voluntarii ºiorganizaþiile care implicã voluntari depe tot cuprinsul Europei sã seîntâlneascã ºi sã înveþe despre bunelepractici din celelalte þãri. Autoritãþilepublice vor avea posibilitatea sã înveþemai mult despre cum lucreazãorganizaþiile care implicã voluntari ºidespre cum pot sã le sprijine mai bine.Cetãþenii care nu ºtiu foarte multedespre voluntariat vor avea posibilitateasã af le mai multe despre aceastãactivitate ºi poate vor decide sã devinãla rândul lor voluntari. Anul Europeanal Voluntariatului trebuie sã contribuiela recunoaºterea activitãþii tuturorvoluntarilor.

Comisia Europeanã a propus unbuget de 6 milioane de euro pentruimplementarea Anului European alVoluntariatului din 2011 ºi o sumãadiþionalã de 2 milioane de euro pentruacþiunile pregãtitoare care vor începeîn 2010. Activitãþile propuse trebuiesã se concentreze pe comunicare ºi

Lans[ri de carte în 2011,în Ecomuzeu

2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europa2011 – anul voluntariatului în Europape ridicarea nivelului de cunoaºtereºi conºtientizare cu privire lavoluntariat, activitãþi precumconferinþe, seminarii, schimburi deexperienþã ºi publicaþii. Activitãþisimilare trebuie organizate ºi înstatele membre cu ajutorulstructurilor naþionale implicate înactivitatea de voluntariat.Dimensiunea voluntariatului va fisubliniatã ºi în cadrul altorprograme de finanþare ale UniuniiEuropene, precum programulTineret în Acþiune.

Se cuvine a menþiona cã anul 2010a fost declarat anul european al lupteiîmpotriva sãrãciei ºi a excluderiisociale. Campania de 17 milioane deeuro a urmãrit reaf irmareaangajamentului UE de a avea, ocontribuþie decisivã la eradicareasãrãciei. În 2007 se constata cã 78 demilioane de persoane – reprezentând16 % din populaþie – sunt ameninþatede sãrãcie. Cele patru obiectivespecifice ale campaniei de sensibilizarea cetãþenilor UE a a tuturor pãrþilorinteresate au constat în:

- recunoaºterea dreptuluipersoanelor care trãiesc în condiþii desãrãcie ºi excludere socialã de a fitratate cu demnitate ºi de a-ºi asumaun rol deplin în societate;

- o creºtere privind proprietateapublicã asupra politicilor de incluziunesocialã, punând accentul peresponsabilitatea fiecãruia de a abordaproblema sãrãciei ºi a marginalizãrii;

- o societate mai coerentã, în carenimeni nu se îndoieºte cã societatea înansamblul ei are de câºtigat ca urmare

a eradicãrii sãrãciei;- angajamentul tuturor pãrþilor

implicate, deoarece un progres realnecesitã un efort de lungã duratã ºiimplicã toate nivelurile de guvernanþã.

Europenii considerã (potrivitsondajelor) cã 1 persoanã din 3 trãieºteîn sãrãcie ºi cã o persoanã de 10 trãieºteîn condiþii de sãrãcie extremã. În toatestatele membre, o parte a populaþieieste victima excluderii ºi a privãrii,confruntându-se frecvent cu un acceslimitat la serviciile de bazã. 19% dintrecopii sunt expuºi riscului sãrãciei pe totteritoriul UE ºi 1 copil din 10 trãieºteîn familii în care nimeni nu are un locde muncã.

Procesul european privindprotecþia socialã ºi incluziunea socialãsprijinã statele membre în efortul lorde a asigura o mai bunã coeziune socialãîn Europa, prin intermediul uneimetode deschise de coordonare.Totodatã, în perioada 2007-2013,aproximativ 75 de miliarde de euro vorfi distribuite statelor membre sauregiunilor acestora, din Fondul SocialEuropean.

Anul european 2010 a coinciscu încheierea strategiei UE pe 10ani pentru creºtere ºi locuri demuncã. Dacã în 2007, UE asãrbãtorit Anul European alegalitãþii de ºanse pentru toþi, 2008a fost anul European al dialoguluiintercultural iar 2009 - AnulEuropean al Creativitãþii ºi alInovaþiei.

(sursa: www.stiriong.ro/pagini/anul-voluntariatului—2011)

destinul oricãrui tânãr era atent în-drumat ºi supravegheat de triadabisericã-ºcoalã-familie, falsele valorifãcându-ºi loc ºi în viaþa satului con-temporan. Cu atât mai importanteste rolul meseriaºului în soci-etatea ruralã contemporanã. Cumpoate supravieþui fondul locativtradiþional fãrã intervenþia de spe-cialitate a meseriaºului?

Iar adevãraþii meseriaºi,pãstrãtori ai tehnicilor deconstrucþie clasice sunt rari saufoarte ocupaþi. Toate acestea neîndreptãþesc sã credem cã demer-sul nostru este oportun ºi necesar.

Puþinii meseriaºi care mai existã însatele din sudul Transilvanieitrebuie cunoscuþi, iar activitatea lortrebuie promovatã ºi apreciatã.

Toþi meseriaºii care doresc sãaparã în CATALOG îi invitãm sãcompleteze urmãtorul chestionar.

Dacã în 2010 a fost lansatãprima lucrare din colecþiileEcomuzeului vã informãm cã în2011 sunt în pregãtire trei lucrãrinoi:

- „Politici de mediu înjudeþul Sibiu” ºi „Politici demediu în România ºi în lume”lucrãri elaborate în parteneriat cuUniversitatea Lucian Blaga Sibiu,Facultatea de ªtiinþe Politice,Relaþii Internaþionale ºi StudiiEuropene, coordonator proiectconf. univ. dr. Eugen Strãuþiu, cu

sprijinul financiar al mai multorsponsori, dintre care se cuvine aaminti ROMGAZ, prima societatenaþionalã de gaze,

- Catalogul meseriaºilor dinjudeþul Sibiu” – primul catalogdedicat meseriaºilor (ediþia I-a) olucrare ce se doreºte a stimula ºi apromova meseriile tradiþionale înmediul rural.

Informaþii suplimentare ºicomenzi la tel: 0740-009981 ºi pee-mail: ecomuzeu@gmail.com.

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 32, IANU, nr. 32, IANU, nr. 32, IANU, nr. 32, IANU, nr. 32, IANUARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011ARIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Anul 2011 a fost declarat „AnulOmagial al Sfântului Botezului ºi alSfintei Cununii” în întreaga PatriarhieOrtodoxã Românã, prin aceastaurmãrindu-se redescoperirea valorilorºi dimensiunilor sacre ale familieicreºtine de care sunt strâns legateaceste douã Sfinte Taine. Este cât sepoate de adevãrat faptul cã mulþi dincreºtinii zilelor noastre au încetat sãmai vadã în Sfintele Taine mijloaceconcrete prin care viaþa umanã poate firealist îmbunãtãþitã ºi aºezatã pe unfãgaº firesc al împlinirii. Botezul ºiCununia sunt tot mai mult privite ºitrãite ca simple ritualuri frumoase, de

Imediat dupã apariþia calendaruluibisericesc pe anul 2011 majoritateacreºtinilor ortodocºi ºi-au exprimatnedumerirea în legãturã cu structuraacestuia. Dacã pânã în acest an liniacare separa sãptãmânile se af laîntotdeauna dupã ziua de duminicã, faptcare transmitea indirect ideea cãduminica este a ºaptea zi a sãptãmânii,începând cu “ediþia” 2011 acalendarului duminica este prezentatãca prima zi a sãptãmânii. Reacþiilecreºtinilor faþã de aceastã situaþie aufost cât se poate de diferite, dar toatedeterminate de o evidentã lipsã deînþelegere. De la întrebarea sincerã decele mai multe ori dacã este greºitcalendarul pânã la ironii de genul „ce i-aþi fãcut calendarului?” (adresatepreoþilor) creºtinii doar cu numele ºicei practicanþi cereau explicaþii înlegãturã cu aceastã evidentã ºi formalã

În mod sigur, toþi oamenii care autrãit sau trãiesc pe acest pãmânt, ºi-au pus sau îºi vor pune, mai devremesau mai târziu, în mod inevitabilîntrebarea: „Care este rostul vieþiiomului pe acest pãmânt”

Dintre toate vieþuitoareleexistente pe pãmânt, omul este„coroana creaþiei” lui Dumnezeu, estede fapt, o plãsmuire a iubirii luiDumnezeu, sau, mai simplu spus, estelegãtura dintre Dumnezeu ºi pãmânt,este un „microcosmos în macrocosm”,dupã cuvântul Sfântului IoanDamaschin. Dupã cum bine se poatevedea, singur omul, a fost fãcut dupã

2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUI2011 - ANUL OMAGIAL AL SFÂNTULUIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNIIBOTEZ ~I AL SFINTEI CUNUNII

care chiar ne putem dispensa uneori(mai ales de Cununie), fãrã sã mai aibãvreo relevanþã directã ºi concretã înviaþa efectivã a creºtinului. Ori pentruun adevãrat creºtin aceste douã SfinteTaine sunt sau ar trebui sã fie absolutesenþiale ºi determinante. Aceastãimportanþã deosebitã pe care o auBotezul ºi Cununia nu poate fi deplinconºtientizatã dacã nu este înþeleasãsemnificaþia spiritualã ºi existenþialãprofundã pe care o au. Absolut tot ceeace este legat de cele douã taine sauslujbe, de la condiþiile sãvârºirii lor pânãla cele mai mici detalii ºi amãnuntevizibile în timpul slujbei, se aflã înstrânsã legãturã cu ceea ce înseamnãviaþa umanã ºi împlinirea saudesãvârºirea acesteia în Dumnezeu. Deaceea considerãm cã este necesar sãîncercãm sã contribuim la o mai bunãºi corectã înþelegere a importanþei ºisemnificaþiei Botezului ºi Cununiei decãtre creºtinii noºtri spre folosulduhovnicesc al tuturor. În acest sens,pe parcursul întregului an, vomprezenta în paginile acestei foi diferitetexte patristice ºi explicaþii care sã neajute sã redescoperim importanþaacestor douã Taine în viaþa creºtinilorºi sã le percepem ºi trãim în deplinalor profunzime.

Redacþia

schimbare în calendar. Considerãm cãsituaþia poate fi suficient de bineînþeleasã dacã se þine cont de câtevaaspecte simple dar necunoscute saunedeplin conºtientizate de mulþi dintrecreºtini.

Calendarul în general este un mijlocde structurare ºi organizare a moduluiîn care se deruleazã timpul, considerato dimensiune ºi o coordonatã esenþialãa vieþii. Cu alte cuvinte calendarulreprezintã un produs sau o creaþie aomului ºi nu are caracter absolut.Calendarul bisericesc în special nu facealtceva decât sã orienteze ºicoordoneze viaþa fiecãrui creºtin înfuncþie de planul lui Dumnezeu demântuire a lumii. Acest plan este reluatºi retrãit existenþial de cãtre creºtini înfiecare an prin sãrbãtorile marcate încalendar, dintre care cea mai desîntâlnitã este duminica.

Scopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umanea fost datã de Dumnezeu, tot în lacrimimurim. Cel mai important lucru esteacela de a ºti de unde venim ºi încotromergem, cãci altfel suntem ca o corabiefãrã cârmaci.

Viaþa pe acest pãmânt se prezintã -dupã cum ne mãrturisesc Sfinþii Pãrinþi- asemenea unei punþi peste un fluviuuriaº. Puntea aceasta a fost fãcutã sãne ajute sã traversãm f luviul ºinicidecum sã ne facem casã pe ea, adicãsã ne instalãm confortabil, uitând cã,de fapt, noi trebuie sã mergem maideparte. Cu alte cuvinte, pe punte vomrãmâne puþin timp ºi trebuie sã privimmereu tãrâmul minunat de dincolo deea, unde trebuie sã ajungem ºi undeeste patria noastã definitivã. Aceastaeste nenorocirea, cãci milioane deoameni care trãiesc astãzi, nu suntcapabili sã vadã, sã creadã cã dincolode aceastã viaþã, existã o lume în carevom intra ºi în care vom trãi veºnic.Deci, existã foarte mulþi oameni carestãruie în a crede cã viaþa este un scopîn sine.

Viaþa noastrã se înscrie, deci, întreleagãn ºi mormânt, fiind jalonatã deaceste douã mari necunoscute naºtereaºi moartea. Amândouã acestea sepetrec fãrã voia noastrã, pentru cã nuam fost întrebaþi nici dacã vrem sã nenaºtem ºi, nu vom fi întrebaþi nici dacãvrem sã murim. Hotãrârea o iaAltcineva! Ieri am fost embrion, mâinevom fi mumie sau cenuºã. De fapt, viaþapãmânteascã a oricãrui om, secompune dintr-o serie de scopuriomeneºti provizorii, puse cap la cap.Unele sunt pe termen lung, altele petermen scurt ºi cei mai mulþi dintreoameni se lasã înºelaþi de idealurimãrunte, scopuri palide ºinesemnificative.

DUMINICA, ZIUA ÎNVIERII – CÂTEVAPRECIZ{RI ÎN LEG{TUR{ CU STRUCTURA

CALENDARULUI BISERICESC

chipul ºi asemãnarea Ziditorului, ca sãpriveascã spre El ºi sã-L iubeascã.Dintre toate vieþuitoarele, singur omulare poziþie verticalã ºi de fapt, omul-antropos, ne aratã acest lucru (ana=însus, tropeo=stare) ºi în acest sensamintim cuvintele Fericitului Augustin„Uitã-te în stânga ºi în dreapta, dar maiuitã-te ºi în sus!”

Noi, oamenii, ne naºtem pe acestpãmânt ºi s-ar pãrea cã nu ºtim de undevenim ºi încotro mergem dupã moarteanoastrã. ªi într-adevãr, pe pãmântsuntem strãini ºi cãlãtori, în lacrimi nenaºtem ºi, dupã porþia de viaþã care ne-(continuare în pagina 6) (continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Ce este pocãinþa?

Cuviosul Pimen spune cã pocãinþaeste pãrãsirea pãcatului. Sfîntul IoanGurã de Aur crede ºi el cã pocãinþa estetopirea pãcatului. Sfîntul Vasile celMare spune cã se pocãieºte cel careîmplineºte cuvântul psalmistului:„Nedreptatea o urãsc ºi o dispreþuiesc,iar legea Ta o iubesc”. Iatã treirãspunsuri la aceastã întrebare. Nu sepoate pocãi cineva care nu pãrãseºtepãcatul ºi care nu îl nimiceºte. Celedouã înfãþiºãri ale pocãinþei sunt decipãrãsirea pãcatului ºi împlinireabinelui: „Fereºte-te de rãu ºi fã binele”.Cel care lasã pãcatul ajunge doar lamãsura mortului, cãci acesta nu maiface nici un pãcat, dar nu la mãsuraomului viu. Aceasta se înþelege cel maibine din cuvintele Sfîntului Vasile celMare amintite mai sus. Cînd îi îndemnape oameni la pocãinþã, Sfîntul IoanBotezãtorul le spunea: „Faceþi roadevrednice de pocãinþã”. Ce înseamnãasta? Cã pocãinþa trebuie arãtatãceluilalt, nefiind un lucru secret, ci carese manifestã nu doar prin pãrãsireapãcatului, ci ºi prin împlinirea virtuþii.Când te sileºti sã faci tot binele pe careîl poþi face, eºti pe calea pocãinþei. Prinbine nimicim rãul. Înþelesul pocãinþeieste acesta: schimbarea minþii omului,metanoia. A te pocãi înseamnã a trãidupã minte; bineînþeles, dupã o minteîmbunãtãþitã. Sfîntul Marcu Ascetulspune ºi el: „Sã nu asculþi de inima tacâtã vreme n-ai scos din ea patimile,pentru cã cele ce le are înlãuntru, peacelea þi le pune înainte”. Metanoiaînseamnã sã trãim dupã o mintesuperioarã, adicã sã fim raþionali, cumar zice Sfîntul Antonie cel Mare.Pocãinþa nu trebuie înþeleasã niciodatãca o încremenire cu faþa spre trecut,nu trebuie înþeleasã niciodatã ca otînguire. Dumnezeu nu are nevoie deniºte tînguitori, ci are nevoie de niºteoameni care se angajeazã spre bine.Pocãinþa nu þine atît de trecut cît þinede prezent în vederea unui viitorschimbat spre bine. Pocãinþa este olucrare, nu este o lucrare în prezentcu faþa spre trecut, pentru cã ºi aºa

trecutul este irecuperabil, nu mai ai ceface, dacã ai fãcut un rãu în trecut nu-lmai poþi schimba. Ci pocãinþa este olucrare în prezent cu faþa spre viitor,pentru cã viitorul este hotãrît deprezentul pe care îl trãim noi. ªi dacãtrãim în prezent dupã voia luiDumnezeu atunci ne ºi formãm untrecut luminos, un trecut curat,astupãm cu trecutul cel bun trecutul celrãu. Aºa le spun eu de obicei la oameniicare au pãcatele în trecut: acuma latrecutul cel negativ adaugã un trecutpozitiv, ºi anume astupã cele rele cucele bune. Fericitul Augustin zicea cã:„Tatãl omului mare este copilul”. Nuse poate sã faci abstracþie nici de binelenici de rãul cît l-ai fãcut cîndva. NumaiDumnezeu are putere asupra omuluica sã-l schimbe. Ceea ce putem facenoi este sã ieºim cumva din negativulde odinioarã, sã facem cele bune învederea preamãririi lui Dumnezeu,pentru cã tot binele pe care-l facemconºtienþi cã-I slujim lui Dumnezeueste de fapt pentru preamãrirea luiDumnezeu. În felul acesta noi neîncadrãm în þinta vieþii creºtineconsideratã ca preamãrire a luiDumnezeu. Întristarea în pocãinþã nue o chestiune esenþialã, ci esenþialuleste pãrãsirea pãcatului, iar dacã seface pãrãsirea pãcatului, se poate facefoarte bine ºi cu bucurie, în sensul cãomul e angajat pentru bine ºi, prinbinele acela, acoperã cumva rãul deodinioarã.

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFILMotto: „Sunt mare pentru cei ce mã

ascultã, sunt mic pentru cei ce nu mã ascultãºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”

Dacã privim în jurul nostru, vedemoameni care considerã cã scopul vieþiilor este creºterea ºi educarea copiilor.Creºterea ºi educarea copiilor nu esteun scop în sine, ci o îndatorire sfântã apãrinþilor. Beþivii considerã cã scopulvieþii lor este bãutura, dar se înºealã,ºi dracul beþiei îi duce în întuneric.Hoþii, furã zi ºi noapte, dar ºi ei mergîn întuneric, iar dracul furtului râde deei. Lacomii, trãiesc sã se îmbogãþeascã,dar ºi de aceºtia râde un alt drac, allãcomiei, ºi-i duce tot în iad. Desfrânaþii,sunt pãcãliþi de un drac foarte aprig,acela al curviei ºi sunt ºi ei înºelaþi înpartea lor greºitã, când considerã cãscopul vieþii lor este desfrânareatrupeascã sau, cum se spune modern,sex. Este lucru ºtiut cã Dumnezeu abinecuvântat, a consfinþit cãsãtoriacând a zis: Creºteþi ºi înmulþiþi-vã(Facere 1,28), dar El ne-a poruncitaceasta pentru perpetuarea neamuluiomenesc ºi nicidecum ca scop în sine,cum cred unii oameni.

Pãrerile cu privire la scopul vieþiisunt foarte diversificate: Nicolae Iorgaspunea aºa: „Taina existenþei umane nuconstã în a trãi, ci în a ºti pentru cetrãim”, bine ºi frumos spus, dar, nu nedescoperã, totuºi sensul vieþii. MirceaEliade în „Istoria ideilor ºi credinþelorreligioase” spune: „A fi om, sau maidegrabã a deveni om, înseamnã, înprimul rând, a fi religios”. Dar nici elnu ne descoperã sensul vieþii. MihaiEminescu, marele nostru poet, spunea:„Ne naºtem sã murim ºi murim sã nenaºtem”. Dar cel care ne spune concreteste Sfântul Serafim de Sarov, care zice:„Scopul vieþii noastre creºtineºti este

Scopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umaneScopul existen\ei umanemântuirea”.

Iar acum sã vedem ºi ce ne spuneHristos - Dumnezeul nostru în acestsens: „Am venit sã caut ºi sã mântuiescpe cel pierdut” (Luca 19,10). Însã, cene trebuie oare pentru a ne mântui?Pentru a ne mântui trebuie sã avemsãvârºite cele cinci Sfinte Taine, adicãBotezul, Mirungerea, Spovedania,Împãrtãºania ºi respectiv Cununiareligioasã - pentru cei cãsãtoriþi.Primele douã Sfinte Taine le ausãvârºite toþi creºtinii ortodocºi, darSpovedania ºi Împãrtãºania numai unii.

Cea mai mare grijã a vieþii noastreeste aceea de a ne spovedii ºi de a neîmpãrtãºi cel puþin în cele patru posturimari: Postul Sfintelor Paºti, al SfinþilorApostoli Petru ºi Pavel, al Sfintei Mãriiºi al Crãciunului. Aºa cum spãlãmlenjeria cu detergent, sã ne spãlãm ºisufletele noastre prin Taina SfinteiSpovedaniei, dar nu cu detergent, nu lamaºina de spãlat, ci prin preot. Sevorbeºte astãzi de doctor de familie ºide avocat de familie, dar de preot defamilie nu vorbeºte nimeni! ªi, preotuleste cel mai important pentru cã el neboteazã, el ne boteazã, el ne cununãreligios ºi tot el ne ºi înmormânteazã.

În concluzie, în cele trei marimomente, cruciale, esenþiale ale vieþiinoastre, preotul trebuie sã fie lângã noi,el fiind o „cãlãuzã duhovniceascã” îndrumul cãtre Hristos, cãci fãrã acest„mijlocitor” - preotul - cu siguranþã nune putem mântui. Însuºi Iisus Hristosspune celor 10 leproºi: „Duceþi-vã ºiarãtaþi-vã preoþilor” (Luca 17,14).

Preot Popescu IonNoiºtat

În acest punct ne lovim de oconfuzie foarte larg rãspânditã înmintea creºtinilor zilelor noastre:

majoritatea creºtinilor considerã cãziua a ºaptea a sãptãmânii esteduminica, ziua în care Dumnezeu S-aodihnit dupã crearea lumii. Realitateaeste cu totul alta. Ziua de odihnã desprecare se vorbeºte în prima parte a Biblieieste sâmbãta, iar duminica eraconsideratã prima zi a sãptãmânii.Acest fapt a fost relevant ºi importantpânã la învierea Mântuitorului IisusHristos. Sfinþii Evangheliºti ne spun cãIisus Hristos a înviat în prima zi asãptãmânii, adicã duminica. Pentruprimii creºtini învierea Mântuitorului areprezentat evenimentul central, decisivºi cel mai important al istoriei mântuirii,momentul care a recreat lumea ºi care aschimbat în profunzime condiþiileesenþiale ale creaþiei cãzute în pãcat.Pentru creºtini învierea este punctul de

reper ºi centrul în jurul cãruia graviteazãtoate, iar nu creaþia. De aceea, încã dinprimii ani dupã înãlþarea Mântuitoruluicu trupul la cer, sãrbãtoarea sãptãmânalãa creºtinilor a devenit duminica, adicãprima zi a sãptãmânii. Duminica este ziuaînvierii care deschide sãptãmâna ºi nearatã drumul spiritual pe care trebuie sãmergem în fiecare nouã etapã a vieþiireprezentatã de sãptãmâni. Viaþacreºtinului stã ºi se deruleazã sub semnulînvierii, al duminicii.

De aceea putem spune fãrã reþinerecã modificarea apãrutã în structuracalendarului bisericesc pe 2011 este orevenire la normalitate, o reaºezare alucrurilor în mersul lor firesc.

Poate ar mai rãmâne întrebarea „dece s-a fãcut aceastã modificare abia acum,mai ales cã elementele teologice suntaceleaºi de aproape douã mii de ani?”, oîntrebare la care însã nu suntemîndreptãþiþi sã rãspundem, întrucâtpriveºte aspecte care nu þin de noi.

Redacþia

DUMINICA, ZIUA ÎNVIERII – CÂTEVAPRECIZ{RI ÎN LEG{TUR{ CU STRUCTURA

CALENDARULUI BISERICESC(continuare din pagina 5)

(continuare din pagina 5)

EI S-AU N{SCUT @N FEBRUARIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Piroº Ana 83 de ani 01 februarie BrãdeniBorza Teodor 85 de ani 02 februarie CoveºTabra Dumitru 80 de ani 02 februarie RãvãºelCiorogar Maria 85 de ani 07 februarie RujaHelerea Viorel 91 de ani 08 februarie BruiuÞichindelean Nicolae 84 de ani 08 februarie AlþânaMarica Ileana 80 de ani 08 februarie BeneºtiBaciu Leontina 90 de ani 09 februarie BrãdeniPavãr Alexandru 88 de ani 10 februarie SãsãuºIonuþ Ana 86 de ani 10 februarie SãsãuºJurca Ioan 85 de ani 10 februarie MihãileniComan Volvara 81 de ani 10 februarie MoardãºPiroº Zaharie 91 de ani 11 februarie BrãdeniNistor Teodor 86 de ani 11 februarie Ghijasa de SusBogdan Ana 88de ani 12 februarie AlþânaTecuºan Margareta 87 de ani 12 februarie CoveºCioca Lucreþia 85 de ani 12 februarie CoveºBoldijar Iosif 80 de ani 13 februarie MetiºBucºã Ioan 97 de ani 14 februarie AlþânaDragotã Aurelia 84 de ani 15 februarie MarpodBoieru Gligor 89 de ani 16 februarie MetiºConstantin Eugenia 84 de ani 16 februarie BrãdeniOprean Elisabeta 83 de ani 17 februarie Ghijasa de SusLuca Eleonora 80 de ani 17 februarie AlþinaFlorea Maria 82 de ani 18 februarie RujaBortmes Katarina 91 de ani 19 februarie MarpodVaivoda Ana 84 de ani 19 februarie RãvãºelBarbu Livia 83 de ani 19 februarie RetiºIvan Aneta 91 de ani 20 februarie MarpodOniþu Viorica 88 de ani 20 februarie FofeldeaSân Ioan 87 de ani 20 februarie MerghindealGînfãlean Ana 82 de ani 21 februarie AlþinaMondoc Dumitru 80 de ani 21 februarie BrãdeniBogdan Ana 88 de ani 23 februarie MoardãºSinai Ana 84 de ani 24 februarie IlimbavIlea Maria 83 de ani 25 februarie Ghijasa de SusScutea Militon 88 de ani 26 februarie ChirpãrDan Ioan 84 de ani 26 februarie MihãileniSbârcea Olimpia 81 de ani 26 februarie RetiºNãstase Pavel 88 de ani 27 februarie FofeldeaJoldeº Ana 94 de ani 28 februarie Ruja

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

COPACUL ADORATUneori, chiar ºi diavolul încearcã sã ne

lumineze, cum aratã aceastã poveste arabã.A fost odatã un copac la care se închinau

o mulþime de bãrbaþi ºi femei, care nu se maiînchina lui Dumnezeu. Un bãrbat, scos dinsãrite de aceastã idolatrie, a hotãrât sã taiecopacul. Când s-a lãsat întunericul, a luat untopor ºi s-a îndreptat spre locul unde se aflacopacul, dar diavolul, prefãcut în om, i-a tãiatcalea ºi l-a întrebat:

- Ce vrei sã faci cu toporul?- Sã tai copacul.- De ce?- Pentru cã o mulþime de bãrbaþi ºi femei

i se închinã ºi-l uitã pe Dumnezeu celadevãrat.

- De vreme ce tu nu i te închini, ce-þi pasã?i-a zis diavolul.

7 XI 1948Nici azi nu s-a risipit oboseala din preziua

lui 7 noiembrie ºi 6 noiembrie. Sâmbãtã, amavut trei serbãri, muncind cu încordare, pânãla epuizarea forþelor, cu o pauzã între elepentru a lua masa ºi a pune în miºcare, dintr-o parte într-alta.

Am trecut pe Calea Victoriei ºi când m-am îndreptat din Berthelot, spre Amzei, s-austaþionat vreo ºase maºini suspect deelegante, atâtea la un loc, între care unaverde, superbã. Lumea se uitã atentã ºi câþivaîi pofteau pe trecãtori sã circule

M-am uitat ºi eu înspre magazinul deantichitãþi „Armand” ºi am vãzut-o ieºind deacolo pe Ana Pauker, cu doi domni. Ea s-aurcat în maºina verde ºi cele douã au urmat-o goale. Eu mi-am vãzut de treabã iar laîntoarcere , restul de maºini erau în acelaºiloc. Probabil fãceau cumpãrãturi de sãrbãtori.

Noaptea am dormit cu grija sã mã trezescla ora 7, sã fiu la locul de întâlnire, lângãgrãdina Ciºmigiu.

Eram deja obosit când s-a format coloanade învãþãtori ºi profesori, punându-se înmiºcare, cãtre ora 10, spre a mai staþiona încãaproape o orã pe Dionisie Lupu, colþ cuRosetti. Între timp. Am stat de vorbã cucolegii, mi-am frãmântat creierul sã înþelegunele probleme neclare pentru mine, apoi amluat-o în pas forþat spre piaþa Victoriei. Petraseu, nimeni, nici barem trecãtori obiºnuiþi.Doar pãzitorii ordinii, oameni de partid caresupravegheau sã nu rupã cineva rândul. S-audat lozinci dar n-a strigat nimeni nici o lozincã.De prin fabrici, au venit alte formaþii sindicale,numai tineret, presãrat cu militari, activi,strigând fel de fel de lozinci, în primul rândlui Stalin ºi V. Rãdulescu. Apoi, mereuportrete ale lui Marx ºi Engels, ale lui Leninºi Stalin, iar în tribunã am vãzut fãcând semnecu mâna Ana Pauker ºi Ghiorghiu-Dej, iarvecin era Parhon ori Patriarhul. Am ridicattoþi capul ºi-am trecut înainte, bucuroºi c-amterminat, dar mai pe urmã am aflat cã vommerge în continuare, ºi am trecut pe lamormântul Eroului necunoscut, apoi pe lamuzeul Sterian, pe la ambasada Sovieticã,unde iar s-a strigat „Stalin ºi URSS”. Câþivane-au fãcut cu mâna de pe la ferestre ºi treptatam încercat sã ne rupem din coloanã ca sã neducem spre casã, dar oamenii de ordine ne-

second loveam învãþat cã nu poþi face pe cineva sã te iubeascã...

Octavian Paler

TATIANABENCHEA

Între tine ºi mine straturi de aer,ferestremãºti,oglinzi.

Aº vrea secretul umbrei tale sã-l strãpungsã-þi aflu sufletul curat

sã-þi ating adevãrul în adâncuriproaspãt ca un corp de copil

sã intru unde nimeni n-a pãtrunsde ceþuri sã te scap

sã mãtur norii sã-þi smulg angoaseleºi sã te-ating cu inima

sã-ngenunchez în sanctuarul cãrnii taleca sã mã rog

Ca ºi cum drumul de urmatva mai depinde

doar de noi.

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE- Vreau neapãrat sã-l tai ºi am s-o fac! i-a

rãspuns omul, ridicând toporul.- Stai! A strigat diavolul, apucându-l de

braþ. N-ai vrea mai bine sã faci ceva folositor,în loc sã tai copacul?

- Ce anume? l-a întrebat omul, camtulburat.

- Nu glumesc deloc. Dacã te învoieºti sãnu tai copacul, ai sã capeþi doi galbeni.

- De la cine?- Chiar de la mine.- Când?- În fiecare dimineaþã când te trezeºti.Omul a dat drumul toporului ºi s-a întors

acasã. A doua zi, un cerºetor mascat i-a bãtutla uºã, i-a dat cei doi galbeni ºi s-a fãcutnevãzut.

În ziua urmãtoare, s-a trezit dis-de-dimineaþã ºi l-a aºteptat pe cerºetor. Dar aaºteptat degeaba. N-a venit nimeni sã-i deagalbenii fãgãduiþi.

Omul s-a mâniat, ºi-a luat toporul ºi s-arepezit sã doboare copacul. S-a întâlnit iar cudiavolul, prefãcut în om, care i-a zis:

- Ce faci cu toporul acela?- Tai copacul!- N-ai sã-l tai. Nu mai eºti în stare.Omul a ridicat toporul. Diavolul l-a apucat

cu un deget ºi l-a azvârlit cât colo. Apoi l-aîmbrâncit pe om, care s-a lovit de un zid atâtde tare cã era sã moarã.

- Cine eºti tu? a întrebat el. De unde aiaceastã putere nemaivãzutã?

- De la cei doi galbeni pe care i-ai primit.Când te gândeai sã tai copacul ca nimeni sãnu i se mai închine decât lui Dumnezeu, nuaveam nici o putere asupra ta. Dar când aivrut sã-l tai la mânie, pentru cã n-ai cãpãtatcei doi galbeni azi dimineaþã, ai cãzut înputerea mea. Iatã de ce te-am doborât.

Din volumul „CERCULMINCINOªILOR” de Jean-Claude Carriere

DAN HERCIU

a ta / chiar de ziua ei/ dimineaþa sã mã asculte fascinatã cum

îi povestesc despretine / apoi sã-i ºoptesc la ureche:„...eºti o curvã!”

îmi e dor sã mã cert cu toatã lumeacare îmi cere explicaþii inutilesã le spun la toþi: „habar n-aveþi cum se

omoarã o iubire...”

apoi, sã-mi iau cortul ºi sã plec la Sâmbãtade Sus / sã mã

spovedesc / dimineaþa sã mã ascultefascinaþi toþi popii cum

povestesc despre tine / apoi sã le spun:„...cam aºa ceva este Dumnezeu!”

bagã-te în gândurile mele dacã ai curaj

eu mi-am târât dragosteapânã la sfârºit.

îmi e dor de o despãrþire fãrã explicaþiiinutile

un fel de: „ne mai vedem prin viaþa asta,poate de sãrbãtori,

cine ºtie...”punct.

apoi, sã mã îmbãt prin crama lui don’Titi/ sã cinstesc

necunoscuþi / dimineaþa sã mã ascultefascinaþi cum le

povestesc despre tine / apoi sã-l pocnescpe ãla de a zis:

„...dã-o dracu’ de proastã!”

îmi e dor sã te mint privindu-te în ochicu cel mai inocent zâmbet posibilsã-þi spun: „eºti singura femeie din viaþa

asta, poate necãsãtorim, cine ºtie...”

apoi, sã te înºel cu cea mai bunã prietenã

ILARION COCI~IUContinuãm publicarea unor fragmente din jurnalul secret al lui Ilarion

Cociºiu, preluate din volumul „Etnomuzicologul Ilarion Cociºiu în vâltoareadestinului” de Gherasim Rusu Togan

au dat ordin sã continuãm pe mai departemersul în coloanã, dupã cele douãdemonstraþii din proprie iniþiativã (fãrã sãºtim, totuºi, pe unde vom merge ºi ce vomface)

Cu asta am considerat încheiatãsãrbãtoarea lui 7 Noiembrie. Am venit sprecasã pe jos cãci nu erau tramvaie ºi-abia dindosul gãrii, am luat pe 1, pânã la Lazãr, undeam mâncat un aºa-zis ºniþel din care mi-a fostrãu spresearã. Am auzit cã s-au organizatdansuri în pieþe publice ºi foc de artificii lapalat. N-am mai ieºit. Picioarele-mi erau aºade grele ºi capul parcã mai mare ca de obicei.Asemeni mã simt cu un gust amar în gurã ºi-mi vine sã vomit.

Unele panouri au început sã disparã ºinumai câteva steaguri mai fluturau dimineaþa.La teatru s-a dat o mare reprezentaþie, pentruofiþerii sovietici ºi fruntaºii partidului.

Apoi am auzit vorbe ameninþãtoare, cãdemonstraþia n-a fost la înãlþime. S-a vorbitîn forurile de sus despre lipsa de prezenþã aresponsabilului de sindicat, despreresponsabilul de rând ºi despre alte asemeneaconstrângeri ºi alte urmãri ale faptului cã nus-a atins fastul ºi sãrbãtorescul acelei zile.

Mai trebuie ca ºi scriitorii sã cinsteascãprin mijloacele lor artistice aceastã zi. Acumscriu scriitorii mãrunþi ºi plãtiþi, setoºi deglorie, despre mãreþia timpurilor trãite de noi.Dar poate se va gãsi un obscur scriitor caresã spunã lucrurilor pe nume ºi care sã-ºiînmoaie pana nu în cerneala laudei, ci aadevãrului, în revoltã, spre a se ºti adevãrulpentru totdeauna.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Sãrbãtorile de iarnã le-a oferit, celor care activeazã la Casa Seniorilor, ocazia de a desfãºurao serie de activitãþi de suflet, oferind daruri persoanelor mai în vârstã sau celor aflate îndificultate.

În data de 07.12.2010 liderulde grup, d-na DONDERA ELENAîmpreunã cu grupul de la CasaSeniorilor au pregãtit un programdedicat sãrbãtorilor de iarnãpentru pensionarii cu vârsta între

În data de 08.12.2010 liderulde grup FLOREA AURELîmpreunã cu membrii grupului auorganizat un program specialdedicat persoanelor cu vârstacuprinsã între 80-85 ani dinlocalitatea Ruja. La acesteveniment au fost alãturi ºi copiide la grãdiniþã aceºtia avândpregãtitã o micã surprizã pentruvârstnici cu ocazia sãrbãtorilor deiarnã.

În deschiderea programului,prichindeii au recitat poezii ºicolinde ascultate cu mult drag depersoanele prezente laeveniment.

La încheierea programului,liderul împreunã cu membriigrupului au oferit cadouripersoanelor invitate.

În data de 03.12.2010 grupulcondus de liderul BÃRDAªMARIA, de la Casa Seniorilor,împreunã cu copiii de la grãdiniþacu program normal, au pregãtit cuocazia sãrbãtorilor de iarnã, unmic spectacol de colinde însoþit decadouri pentru rezidenþiicentrului UAMS din oraºulAgnita.

Programul s-a desfãºurat cupoezii ºi cântece de sãrbãtoarededicate invitaþilor de cãtreprichindei, iar la final liderul degrup BÃRDAª MARIA împreunãcu ceilalþi membri din grup auoferit cadouri rezidenþilor dincentrul UAMS.

CASA SENIORILORPrezentãm în acest numãr imagini de la aceste acþiuni, primite de la coordonatorul Casei

Seniorilor, Gerard Crãcãnel

În data de 06.12.2010 liderulde grup, d-na CIOCA MARCELAîmpreunã cu grupul de seniori aiCasei Seniorilor, alãturi fiind ºicopiii de la grãdiniþa cu programprelungit care au pregãtit unmoment surprizã pentrubeneficiarii Centrului de Îngrijireºi Asistenþã (CIA) din oraºulAgnita.

Programul s-a deschis cu unmic spectacol de colinde ºi poeziidedicate sãrbãtorilor de iarnã,acestea fiind susþinute de copiii dela grãdiniþa cu program prelungitiar la final seniorii au oferitcadouri beneficiarilor centrului.

80-85 ani din localitatea Coveº.La aceastã activitate a

participat ºi pãrintele CosminCosorean împreunã cu copii de lagrãdiniþa din Coveº.

În deschiderea programului

pãrintele Cosmin Coºorean afãcut o scurtã descriere asemnificaþiei Crãciunului ºi asãrbãtorilor, din punct de vederereligios.

În continuare, a venit ºirândul micuþilor de la grãdiniþãpentru un mic spectacol decolinde ºi poezii dedicatesãrbãtorilor de iarnã pe carepersoanele participante laactivitate le-au ascultat cudeosebitã plãcere ºi bucurie,aducându-ºi aminte de aniicopilãriei.

La finalul programului, lideruld-na DONDERA ELENAîmpreunã cu membrii grupului auoferit cadouri persoanelorvârstnice ºi prichindeilor de lagrãdiniþã.