Direcţia Teritorială

Raport preliminar privind investigaţia sectorială, pe piaţa primară a lemnului din

România, deschisă prin Ordinul 233/13.05.2013

(1) [...], Plenul Consiliului Concurenţei a decis demararea unei investigaţii sectoriale pe piaţa

primară a lemnului din România. Investigaţia a fost deschisă prin Ordinul Preşedintelui

Consiliului Concurenţei nr. 233/15.05.2013.

(2) Având în vedere importanţa vegetaţiei forestiere pentru economie (industrie-construcţii-

energie), pentru calitatea mediului, energiei regenerabile şi pentru viaţa oamenilor în general,

precum şi faptul că activitatea de exploatare a lemnului se desfăşoară în baza unor acte

normative şi reglementări silvice destul de stricte, vizând gospodarirea durabilă a fondului

forestier, s-a deschis această investigaţie sectorială în scopul cunoaşterii mecanismelor şi

structurilor de funcţionare a pieţei primare a lemnului din România. Ancheta sectorială va

cuprinde şi o analiză comparativă a fondului forestier cu al altor ţări din Uniunea Europeană.

(3) Scopul anchetei sectoriale este:

cunoaşterea şi evaluarea situaţiei reale a concurenţei pe piaţă;

cunoaşterea structurii şi a mecanismelor de functionare a pieţei primare a lemnului;

identificarea şi corectarea eventualelor disfuncţionalităţi de natura concurenţială de pe

această piaţă.

(4) În situaţia în care analiza efectuată va releva existenţa unor reglementări cu efect de

distorsionare a concurenţei, vor fi realizate intervenţii privind compatibilizarea acestora cu

legislaţia de concurenţă.

(5) Pentru realizarea anchetei sectoriale, echipa de investigaţie are în vedere urmatoarele ipoteze

de lucru:

Analiza cadrului legislativ naţional şi comunitar;

Analiza evoluţiei fondului forestier naţional în perioada 1990-2013; Raportul va conţine

date ce privesc evoluţia şi structura pieţei, legislatia aplicabilă, precum şi o analiză a fondului

forestier, ce se va raporta şi la alte ţări din Uniunea Europeană;

Analiza structurii şi mecanismelor de funcţionare a pieţei;

Analiza formelor de proprietate, a gestionării fondului forestier şi a modalităţilor de

administrare;

Analiza recoltării, exploatării şi valorificării masei lemnoase;

Analiza licitaţiilor/concursurilor de oferte organizate de administratorii de fond forestier,

în intervalul 2011 – 2013;

2

Analiza comportamentului pe piaţa analizată al RNP – Romsilva şi al celorlalti

administratori de fond forestier şi a consecinţelor asupra funcţionării pieţelor din aval (piaţa

prelucrării primare a lemnului, piaţa mobilei, piaţa construcţiilor, piaţa celulozei şi hârtiei, etc.);

Analiza integrităţii fondului forestier, impactul asupra mediului, impactul asupra altor

pieţe.

(6) Documentare şi familiarizare cu domeniul investigat

[...]

Identificarea reglementărilor specifice naţionale şi comunitare;

Identificarea autorităţilor competente, asociaţiile profesionale, posibili consultanţi

externi.

(7) Studiul reglementărilor naţionale şi comunitare în domeniu şi a unor lucrări de

specialitate:

Până în prezent au fost studiate principalele documente legislative care reglementează

piaţa supusă investigaţiei. Legislaţia se află în continuare în atenţia echipei de investigaţie

datorită modificărilor care pot apărea pe parcurs;

Au fost studiate diverse rapoarte şi lucrări de specialitate elaborate de alte autorităţi şi

instituţii (Banca Mondială, Curtea de Conturi a României, Ministerul Mediului şi Schimbărilor

Climatice, RNP-Romsilva);

[...]

(8) Consultări şi discuţii cu autorităţi, asociaţii profesionale/patronale, mediul academic,

specialişti în domeniu

Întâlnire cu reprezentanţii Universităţii Transilvania Braşov - Facultatea de Silvicultură şi

Exploatări Forestiere în luna octombrie 2013, în cadrul căreia au fost abordate următoarele

aspecte:

- Consideraţii relevante cu privire la evoluţia domeniului forestier în perioada 1990 –

2013: impactul diversificării formelor de proprietate asupra pieţei analizate şi

influenţa acesteia asupra comportamentului actorilor prezenţi în piaţa analizată;

- Impactul activităţii desfăşurate în domeniului forestier asupra altor pieţe, cum ar fi

piaţa cerealelor sau sectorul turismului;

- Consideraţii cu privire la protecţia ecologică a pădurii;

- Aprecieri cu privire la eventuale deficienţe identificate în sectorul analizat

(modalitatea de administrare şi de exploatare a pădurii, programele de împăduriri);

- Propuneri venite din partea specialiştilor în domeniu privind modificările Codului

Silvic;

- Indicarea unor surse alternative de informaţii relevante şi pertinente sectorului

analizat.

Întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România în luna ianuarie 2014, în

cadrul căreia au fost abordate următoarele aspecte:

o Relaţiile asociaţiei cu RNP – Romsilva (disfuncţionalităţi în organizarea

licitaţiilor de vânzare a masei lemnoase, aprecieri privind preţurile de pornire a licitaţiilor la

3

masa lemnoasă pe picior, aprecieri privind mediul de afaceri cu specific forestier din România,

probleme de natură concurenţială în relaţiile cu regia);

o Relaţiile asociaţiei cu administratorii privaţi de fond forestier (modalităţi de

valorificare a masei lemnoase de către administratorii privati de fond forestier, disfunctionalităţi

în organizarea licitaţiilor, modalitatea de stabilire a preturilor de pornire a licitaţiilor la masa

lemnoasă pe picior, probleme de natură concurenţială în relaţiile cu administatorii privaţi de fond

forestier);

o Aprecieri privind modificarea legislaţiei în domeniul supus analizei, propuneri

privind îmbunătăţirea mediului concurenţial pe piaţa primară a lemnului.

Întâlnire cu reprezentanţii RNP – Romsilva în luna februarie 2014, în cadrul căreia au

fost abordate aspecte ce ţin de funcţionarea eficientă a pieţei şi transparenţa valorificării masei

lemnoase, având în vedere calitatea regiei de administrator, reglementator şi exploatator a

fondului forestier proprietatea publică a statului. Totodată în cadrul discuţiilor au fost stabilite

structura şi volumul de informaţii pe care regia este în măsură să le furnizeze în vederea realizării

investigaţiei sectoriale.

Întâlnire cu reprezentanţii RNP-Romsilva, la solicitarea acestora, în luna iunie 2014, în

cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de structura şi volumul de informaţii pe care regia

este în măsură să le furnizeze în vederea realizării investigaţiei sectoriale.

Întâlnire cu reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare

Braşov în luna februarie 2014, în cadrul căreia au fost discutate aspecte cu privire la

administrarea şi exploatarea fondului forestier proprietate privată. În cadrul intâlnirii au fost

purtate discutii cu privire la datele şi informaţiile relevante care pot fi furnizate pentru realizarea

investigatiei.

Întâlnire cu reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov în luna

februarie 2014, în cadrul căreia au fost discutate aspecte cu privire la modalităţile de evaluare a

masei lemnoase, elaborarea amenajamentelor silvice şi criteriile de determinare a volumului de

masă lemnoasă ce urmează a fi exploatat.

Întâlnire cu reprezentanţii RNP-Romsilva în luna decembrie 2014, la solicitarea acestora,

în cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de structura şi volumul de informaţii pe care regia

este în măsură să le furnizeze în vederea realizării investigaţiei sectoriale.

Întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România, 9 – 10 octombrie 2014,

la Poiana Braşov, în cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de activitatea curentă a acestora.

Întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România, 30 martie 2015, la

Bistriţa în cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de activitatea curentă a acestora.

Întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Forestierilor din România, 2 aprilie 2015, la

Braşov în cadrul căreia au fost abordate aspecte ce ţin de activitatea curentă a acestora.

4

Întâlnire cu reprezentanţii RNP – Romsilva şi ai Departamentului pentru Ape, Păduri şi

Piscicultură în 31 martie 2015, la solicitarea acestora, în cadrul căreia au fost abordate aspecte

ce ţin de propunerile de modificare ale Codului Silvic.

(9) Elaborarea, întocmirea şi transmiterea cererilor de informaţii

Transmitere cerere de informaţii către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice –

Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură privind evoluţia fondului forestier naţional în

perioada 1990 – 2013; [...];

Transmitere cerere de informaţii către Universitatea Transilvania Braşov - Facultatea de

Silvicultură şi Exploatări Forestiere privind unele consideraţii relevante de ordin teoretic cu

privire la fondul forestier naţional – [...];

Transmiterea de cereri de informaţii către cele 9 Inspectorate Teritoriale de Regim Silvic

şi de Vânătoare privind administrarea, exploatarea şi valorificarea masei lemnoase de către

administratorii privaţi de fond forestier; [...];

Transmiterea de cerere de informaţii către RNP-Romsilva privind administrarea,

exploatarea şi valorificarea masei lemnoase din proprietatea publică a statului – [...];

Transmiterea de cerere de informaţii către RNP-Romsilva privind valoarea exporturilor,

informatii privind modul de organizare al contabilităţii ocoalelor silvice, datele de identificare

ale principalilor clienţi – [...];

Transmiterea de cereri de informaţii către Direcţiile Silvice judetene, privind licitaţiile

derulate în perioada 2011-2013 pentru valorificarea masei lemnoase din proprietatea publică a

statului.

(10) [...]

(11) Cadrul legislativ şi instituţional

Autoritatea de reglementare în domeniul silviculturii

În România, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) realizează politica naţională în

domeniul managementului silvic, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi

control în domeniul silviculturii prin Comisariatele de regim silvic si cinegetic şi prin Regia

Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Romsilva are ca scop gospodărirea durabilă şi unitară, în conformitate cu prevederile

amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a

statului, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la înbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la

asigurarea economiei naţionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice

silvice, precum şi coordonarea şi implementarea programului naţional.

Fondul forestier naţional este proprietate publică sau privată, după caz şi constituie fondul

forestier naţional. Fondul forestier naţional este supus regimului silvic, fiind supus normelor

tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia

materialului lemnos.

5

Dupa forma de proprietate, fondul forestier naţional poate fi:

Fond forestier proprietate publică a statului;

Fond forestier proprietate publică a entităţilor administrativ-teritoriale;

Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

Fond forestier proprietate privată a unităţilor administrativ – teritoriale.

Administrarea fondului forestier naţional este obligatorie, precum şi asigurarea serviciilor silvice,

la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate potrivit prevederilor Legii nr. 46/2008

denumită Codul Silvic.

Administrarea fondului forestier şi serviciile silvice, se asigură prin ocoale silvice autorizate,

care sunt de două tipuri:

- Ocoale silvice de stat – din structura Romsilva şi administrează păduri proprietate publică

a statului;

- Ocoale silvice private care sunt înfinţate în condiţiile legii de unităţile administrativ-

teritoriale, de persoanele fizice ori persoanele juridice care au în proprietate fond forestier

sau de asociaţii constituite de acestea.

Constituirea şi autorizarea ocoalelor silvice se face cu respectarea Ordinului Ministerului

Mediului şi Pădurilor nr. 904/2010.

Gestionarea fondului forestier naţional este reglementat prin amenajamente silvice în

concordanţă cu obiectivele ecologice şi social economice şi cu respectarea dreptului de

proprietate asupra pădurilor. Amenajamentele silvice se elaborează prin unităţi specializate

atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală

care răspunde de silvicultură.

Constituirea şi autorizarea funcţionării ocoalelor silvice

Gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de forma de proprietate, se face prin ocoale silvice

autorizate.

Constituirea ocoalelor silvice se face de către:

a) unităţile administrativ-teritoriale care au în proprietate publică sau privată terenuri forestiere;

b) persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care au în proprietate terenuri forestiere;

c) persoanele juridice rezultate în urma asocierii;

d) administratorul pădurilor proprietate publică a statului;

Ocoalele silvice au ca diviziuni tehnico-administrative districte şi/sau cantoane silvice.

Autorizarea funcţionării unui ocol silvic se face cu avizul inspectoratului teritorial de regim

silvic şi de vânătoare în a cărui rază îşi are sediul ocolul silvic care solicită autorizarea.

6

Funcţionarea ocoalelor silvice se autorizează de către autoritatea publică centrală care răspunde

de silvicultură, în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor necesare în vederea

înscrierii în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.

Criteriile minime care trebuie îndeplinite pentru avizarea şi autorizarea unui ocol silvic

privat sunt1:

1. Cantonul silvic:

a) condiţii de personal: un post de pădurar cu studii profesionale/liceale în specialitate silvică;

b) condiţii de logistică: uniformă de serviciu, după forestieră, pichet de incendiu.

2. Districtul silvic:

a) condiţii de personal: un post de şef de district silvic cu studii liceale/tehnice de specialitate;

b) condiţii de logistică: spaţiu pentru sediul districtului silvic, uniformă de serviciu, după

forestieră, instrumente pentru măsurarea înălţimii arborilor, pichet de incendiu.

3. Ocolul silvic:

a) condiţii de personal: număr minim de posturi de specialitate în centrala ocolului silvic - 3,

dintre care un post de şef de ocol - cu activitate de minimum 5 ani ca inginer cu studii superioare

silvice; şeful de ocol îşi poate desfăşura activitatea cu normă întreagă doar într-un singur ocol

silvic;

b) condiţii de logistică: spaţii pentru sediul ocolului silvic, mijloc de transport exclusiv, tehnică

de calcul, mijloace de comunicare, pichet de incendiu, fonduri necesare pentru derularea

activităţii;

c) dovada existenţei contului bancar având ca titular ocolul silvic;

Numărul minim de cantoane silvice care constituie un ocol silvic este de 4, iar pentru structura

silvică de rang superior numărul minim de ocoale silvice este de două.

Ocoalele silvice se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice

pentru suprafeţe de fond forestier aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acestea au

sediul social şi pentru suprafeţe de fond forestier situate pe raza judeţelor limitrofe.

Pentru suprafeţele de fond forestier aparţinând unui singur proprietar, indiferent de localizarea

acestora, se poate constitui un ocol silvic cu respectarea condiţiilor:

a) suprafaţa minimă pentru un ocol silvic prevăzută în Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu

modificările şi completările ulterioare;

b) la constituirea ocolului silvic se iau în calcul numai proprietăţile forestiere cu suprafaţa

minimă de 250 ha, care au amplasamentul într-un singur trup de pădure.

În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea înfiinţării şi funcţionării unui ocol silvic privat se

depune la inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază îşi are sediul

administrativ ocolul silvic documentatia conform prevederilor procedurii din 10 iunie 2010

aprobata prin Ordinul Ministrului Apelor şi padurilor nr.904/2010 .

1 Aprobate prin Ordinul Ministrului mediului şi pădurilor nr.904/2010, publicat în M.O.nr.435/29.06.2010

7

În vederea obţinerii avizului pentru autorizarea înfiinţării şi funcţionării unui ocol silvic de stat,

direcţia silvică depune la inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază îşi

are sediul administrativ ocolul silvic o cerere la care se anexează următoarea documentaţie:

a) hotărârea Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva privind

aprobarea constituirii ocolului silvic;

b) documentele care fac dovada suprafeţei minime de fond forestier proprietate publică a statului,

necesare constituirii unui ocol silvic, prevăzută de Legea nr. 46/2008, cu modificările şi

completările ulterioare.

Retragerea autorizaţiei de funcţionare a unui ocol silvic se face prin decizie a autorităţii publice

centrale care răspunde de silvicultură, în baza următoarelor documente:

a) hotărârea Consiliului de administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, pentru

ocoalele silvice de stat;

b) hotărârea consiliului local, a adunării generale sau a persoanei fizice, după caz, de desfiinţare

a ocolului silvic privat;

c) documentele care atestă desfiinţarea persoanei juridice care a constituit ocolul silvic privat;

d) documentele din care rezultă că persoana juridică care a constituit ocolul silvic nu mai

îndeplineşte condiţia de suprafaţă;

e) documentele din care rezultă nerealizarea condiţiilor minime de autorizare;

f) documentele din care rezultă nerespectarea sarcinilor şi măsurilor din programul de

conformare.

Criterii de atestare a a operatorilor economici pentru activitatea de exploatări forestiere

Atestarea operatorilor economici pentru activitatea de exploatări forestiere se face potrivit

prevederilor Ordinului Ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.223/din 07 aprilie 2008 şi

nr.1330 din 30 aprilie 20082.

Operatorul economic este persoana juridică cu obiect de activitate în domeniul exploatărilor

forestiere;

Operatorul economic are încadrat personal tehnic, după cum urmează:

a) pentru un inginer silvic se stabileşte o capacitate de exploatare de 30.000 m3/an;

b) pentru un maistru în exploatare forestieră sau tehnician silvic se stabileşte o capacitate de

exploatare de 10.000 m3/an;

Operatorul economic are asigurată dotarea cu utilaje specifice necesare realizării lucrărilor de

exploatare forestieră, pentru următoarele capacităţi:

- un tractor articulat forestier - 6.000 m3;

- un tractor universal - 5.000 m3;

- un utilaj multifuncţional - potrivit datelor tehnice;

- un funicular - potrivit datelor tehnice;

2 Publicat în Monitorul Oficial nr. 388/22 mai 2008

8

Certificatele de atestare / reatestare se eliberează pe o perioadă de 2 ani, cu obligaţia operatorului

economic de a solicita reatestarea la schimbarea condiţiilor pentru care a fost atestat iniţial.

Analizarea si actualizarea legislaţiei incidente în domeniu v-a continua pe toată desfăşurarea

investigaţiei.

Analiza de ansamblu a pieţei - evoluţie, comparaţie cu alte state membre al Uniunii

Europene

(12) Evoluţia societăţii umane, cu tot ceea ce presupune ea – de la apariţia şi dezvoltarea

agriculturii, dezvoltarea urbană, a reţelelor de drumuri, a navigaţiei a impus o nouă relaţie cu

pădurea. Pădurea a devenit o resursă, iar lemnul un produs valoros. Creşterea consumului de

lemn s-a amplificat odată cu trecerea timpului. Suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră au

cunoscut schimbări majore în timp şi spaţiu. Explozia consumului a generat primele efecte

negative. Produsul valoros – lemnul, a fost perceput drept o resursă regenerabilă, s-a

conştientizat faptul că apar şi efecte negative ale exploatării intense, drept consecinţă au apărut

preocupări legate de regenerarea şi protecţia pădurii.

(13) Regiunea Europei este formată din 50 de ţări şi zone cu o suprafaţă forestieră totală de peste

1 miliard de hectare sau aproximativ 25 % din suprafaţa pădurilor la nivel mondial. Pădurile

acoperă circa 45 % din suprafaţă totală a terenurilor în Europa, variind de la 0 % la Monaco, la

73 % în Finlanda. Suprafaţa împădurită din Federaţia Rusă este dominantă la nivelul Europei,

întrucât cuprinde cea mai mare zona de pădure din lume. Federaţia Rusă a raportat o suprafaţa

împădurită de aproape 810 milioane de hectare, care reprezintă peste 80 % din suprafaţa

împădurită a Europei și o cincime din suprafaţa pădurilor la nivel mondial.

(14) Suprafaţa împădurită din Europa a continuat să crească între 1990 și 2010, deşi rata de

creştere a încetinit în perioada analizată:

Regiunea Suprafaţa împădurită

- mii ha -

Rata anuală de

creștere

- mii ha -

Rata anuală de

creștere

- % -

1990 2000 2010 1999-

2000

2000-

2010

1999-

2000

2000-

2010

Federaţia

Rusă 808.950 809.269 809.090 32 -18 - -

Europa

fără

Federaţia

Rusă

180.521 188.971 195.911 845 694 0.46 0.36

Total

Europa 989.471 998.239 1.005.001 877 676 0.09 0.07

Total la

nivel 4.168.399 4.085.063 4.032.905 -8.334 -5.216 -0.20 -0.13

9

mondial

- Suprafaţa împădurită din Europa între 1990 și 2010

3 -

(15) Anual în Europa, suprafaţa acoperită de padure a crescut în medie cu 0,845 milioane de

hectare – în perioada 1990 – 2000 (o rata de crestere de 0,46% pe an), respectiv cu 0,694

milioane de hectare – în perioada 2000 – 2010 (o rata de crestere de 0,36% pe an). Extinderea

suprafeţei împădurite a fost rezultatul plantării de noi păduri și al extinderii naturale a pădurilor

pe fostul teren agricol. În ultimul deceniu, creşterea anuală netă a suprafeţei împădurite a fost sub

700 000 ha/an, în scădere de la aproape 900 000 ha/an în timpul anilor 1990. În comparaţie cu

alte regiuni, Europa a fost singura regiune cu o creştere netă a suprafeţei împădurite pe întreaga

perioadă 1990 – 2010. Suprafaţa împădurită în Federaţia Rusă a fost practic stabilă, cu o creştere

mică în anii 1990, urmată însă de o mică scădere în perioada 2000-2010.

(16) Europa a luat măsuri drastice şi timpurii, în sensul refacerii suprafeţei împădurite. Programe

de refacere a suprafeţei împădurite au fost demarate încă din secolul al XVIII-lea. Astfel,

Danemarca avea în 1810 o suprafaţă împadurită de 4% iar în 2005 de 10%, Elveţia 18% în 1810

si 29% în 2005, Franta 14% în 1830 si 27% în 2005, iar Scotia 5% în 1920 si 15% în 2005. Şi în

prezent există ţări extrem de preocupate de cresterea suprafetei împădurite - mai ales în condiţiile

reducerii suprafetelor agricole.

- ritmul anual de crestere al suprafetei acoperite de padure în Europa

4 -

(17) Creşterea netă a suprafeţei acoperite de pădure din Europa, în perioada 2000-2010, s-a

datorat în mare parte câtorva ţări, respectiv Spania cu 118 500 ha/an, Suedia cu 81 400 ha/an,

urmate de Italia, Norvegia, Franţa și Bulgaria. Cu toate acestea, creşterea aparentă de suprafaţă

3 Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s Forests, 2011, Rome

4 Sursa: Aspecte privitoare la dinamica resurselor forestiere mondiale, dr. ing. Ciprian PALAGHIANU Analele

Universitatii ,,Stefan Cel Mare” Suceava, Sectiunea Silvicultură, Serie nouă – nr. 2/2007, pg. 108

10

împădurită în Suedia între 2000 și 2005, a fost în mare măsură rezultatul schimbării în 1995 a

metodologiei de evaluare a suprafeţei acoperite de pădure. În ultimul deceniu, cele mai mari

creşteri procentuale au fost raportate de către ţări cu suprafeţe mici acoperite de pădure, respectiv

Islanda cu 5,0 % pe an şi Republica Moldova cu 1,8 % pe an. În schimb, Estonia, Finlanda și Federaţia Rusă au raportat o pierdere netă de suprafaţă forestieră, în perioada 2000-2010,

împreună reprezentând o scădere medie de 51 000 ha/an, aceasta reprezenând o pierdere de 0,01

% pe an.

Regiunea

Suprafaţa împădurită

- mii ha -

Rata anuală de

creștere

- mii ha -

Rata anuală de

creștere

- % -

1990 2000 2010 1990-

2000

2000-

2010

1990-

2000

2000-

2010

Federaţia

Rusă 12.651 15.360 16.991 271 163 1.96 1.01

Europa

fără

Federaţia

Rusă

46.395 49.951 52.327 356 238 0.74 0.47

Total

Europa 59.046 65.312 69.318 627 401 1.01 0.60

Total la

nivel

mondial

178.307 214.839 264.084 3.653 4.925 1.88 2.09

- Suprafaţa de pădure plantată în Europa între 1990 și 2010

5 -

(18) Indicatorii prezentaţi mai sus conturează următoarele aspecte cu privire la suprafaţa de

pădure plantată în Europa între 1990 şi 2010:

creşterea suprafeţelor de pădure plantată în Europa a încetinit în perioada 2000 – 2010,

comparativ cu trendul la nivel mondial, în aceeaşi perioadă de timp;

aproximativ 7 % din suprafaţa împădurită la nivelul Europei a fost compusă din păduri

plantate în 2010;

aproximativ 50 % din creșterea netă în suprafaţa împădurită, în ultimii 20 de ani, a fost un

rezultat al creşterii suprafeţelor de pădure plantată;

aproximativ 50 % din creşterea netă în suprafaţa împădurită, în ultimii 10 ani, a fost

determinată de lucrările de împădurire, cu luarea în considerare a creşterii rezultată din

extinderea naturală a pădurilor, în principal pe fostele terenuri agricole.

5 Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s Forests, 2011, Rome

11

(19) În Europa, 4 % din suprafaţa totală a pădurilor este localizată în zonele protejate stabilite

în mod oficial. Pe parcursul ultimului deceniu, creşterea anuală a suprafeţei împădurite în cadrul

unui sistem de arii protejate a fost de aproape 560 000 de ha pe an, în comparaţie cu aproximativ

910 000 de ha pe an în deceniul anterior (1990-2000).

(20) Suprafaţa împădurită destinată în primul rând pentru protecţia solului şi a apei a

reprezentat 9 % din suprafaţa totală a pădurilor din Europa. O creştere mai mare a acestei

suprafeţe a fost înregistrată în deceniul 1990-2000.

(21) Tendinţele pozitive înregistrate cu privire la suprafeţele de pădure destinate în primul rând

pentru protecţia solului şi a apei indică faptul că statele din Europa au recunoscut importanţa

funcţiilor de protecţie forestiere. Îngrijorarea cu privire la menţinerea funcţiilor de protecţie ale

pădurilor au fost forţa motrice din spatele legilor silvice în multe state europene, în special în

regiunile muntoase. Deşi au fost efectuate cercetări considerabile cu privire la beneficiile de

protecţie a pădurilor, acestea sunt dificil de cuantificat, deoarece nu sunt evaluate şi din

perspectiva plus – valorii în cadrul pieţei lemnului.

(22) Europa are un procent de împadurire de 32,6% sau de 44,3% dacă se adaugă şi Federaţia

Rusă. Deşi pădurile europene (fără Federaţia Rusă ) reprezinta doar 4,86% din pădurile

mondiale, respectiv 196 milioane de hectare suprafaţă împădurită, la nivelul anului 2010, se

constituie în importanţi furnizori de lemn la nivel mondial – furnizeaza 23% din cantitatea de

lemn industrial. Acest lucru se datorează şi faptului că 52% din pădurile europene sunt

destinate productiei (57 % excluzând Federaţia Rusă), fata de 30% care este media globală.

Faptul ca suprafaţa împadurită a Europei creste an de an, poate conduce la concluzia ca un nivel

ridicat al productiei de lemn nu este incompatibil cu un management corespunzator principiilor

de dezvoltare durabilă.

(23) Cu privire la suprafaţa împădurită din Europa destinată producţiei:

Regiunea Suprafaţa împădurită

- mii ha -

Rata anuală de

creştere

- mii ha -

Rata anuală de

creştere

- % -

1990 2000 2010 1990-

2000

2000-

2010

1990-

2000

2000-

2010

Federaţia

Rusă 446.679 411.437 415.791 -3.524 435 -0.82 0.11

Europa

fără

Federaţia

Rusă

111.363 111.229 108.829 -13 -240 -0.01 -0.22

Total

Europa 558.042 522.666 524.620 -3.538 195 -0.65 0.04

Total la

nivel

mondial

1.181.576 1.160.325 1.131.210 -2.125 -2.911 -0.18 -0.25

12

- suprafaţa împădurită din Europa destinată producţiei în perioada 1990 - 20106 -

(24) Indicatorii prezentaţi mai sus, relevă următoarele aspecte:

suprafaţa împădurită din Europa (fără Federaţia Rusă) destinată în primul rând pentru

producţie a scăzut în mod semnificativ în perioada analizată 1990 – 2010;

în ultimul deceniu, se înregistrează o uşoară tendinţă de creştere a stocului de metri cubi

de hectar de pădure destinat producţiei în Europa (inclusiv Federaţia Rusă), în special în

zonele din Europa Centrală;

tendinţa la nivel mondial este de scădere a suprafeţei împădurite destinate producţiei.

(25) Volumul de lemn recoltat oferă un alt indicator al funcţiilor productive ale pădurilor. La

începutul anilor 1990, volumul total lemn recoltat la nivelul Europei, a scăzut din cauza

prăbuşirii economiilor est-europene. Deşi consumul a revenit uşor în ultimii ani, volumul de

lemn recoltat a scăzut din nou brusc în perioada de recesiune din 2008-2009 în Europa, ca

urmare a scăderii cererii pentru lemn.

(26) Prezentăm în continuare indicatori relevanţi, prezentaţi comparativ,7 pentru anii 2009, 2010

şi 2011, pentru următoarele state europene: Cehia, Germania, Franţa, România şi Polonia:

- 2009 -

Nr.

crt.

Indicator

relevant

Cehia Germania Franţa România Polonia EU 28

1 Suprafaţa

forestieră -

% din

teritoriu -

34 31 28 29 30 41

2 Suprafaţa

forestieră

- mii ha -

2.657 11.076 17.572 6.733 9.319 179.477

3 Volum

pădure

- mii mc -

769.300 3.492.000 2.596.749 1.391.461 2.304.000 24.270.594

4 Producţie

lemn rotund

- mii mc -

15.502 48.073 54.447 12.557 34.629 388.311

4.1 Producti-

vitate medie

lemn rotund

- mc/ha -

5,8 4,3 3,10 1,86 3,72 2,16

5 Cherestea

- mii mc -

4.048 20.781 7.885 3.598 3.850 91.697

6 Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s Forests, 2011, Rome

7 Sursa: Eurostat, la data de 28.11.2014

13

- 2010 -

Nr.

crt.

Indicator

relevant

Cehia Germania Franţa România Polonia EU 28

1 Suprafaţa

forestieră -

% din

teritoriu -

34 31 28 29 30 41

2 Suprafaţa

forestieră

- mii ha -

2.657 11.076 17.572 6.733 9.319 179.477

3 Volum

pădure

- mii mc -

769.300 3.492.000 2.596.749 1.391.461 2.304.000 24.270.594

4 Producţie

lemn rotund

- mii mc -

16.736 54.418 55.808 13.112 35.467 427.611

4.1 Producti-

vitate medie

lemn rotund

- mc/ha -

6,3 4,9 3,18 1,95 3,80 2,38

5 Cherestea

- mii mc -

4.744 22.059 8.316 4.323 4.220 100.815

- 2011 -

Nr.

crt.

Indicator

relevant

Cehia Germania Franţa România Polonia EU 28

1 Suprafaţa

forestieră -

% din

teritoriu -

34 31 28 29 30 41

2 Suprafaţa

forestieră

- mii ha -

2.657 11.076 17.572 6.733 9.319 179.477

3 Volum

pădure

- mii mc -

769.300 3.492.000 2.596.749 1.391.461 2.304.000 24.270.594

4 Producţie

lemn rotund

- mii mc -

15.381 56.142 55.041 14.359 37.180 433.657

4.1 Producti-

vitate medie

lemn rotund

- mc/ha -

5,80 5,07 3,13 2,13 4 2,42

5 Cherestea

- mii mc -

4.454 22.628 8.675 4.442 4.422 101.994

14

(27) Indicatorii prezentaţi mai sus relevă faptul că, deşi Cehia deţine o suprafaţa forestieră de

cca. trei ori mai mică decât România, aceasta a realizat, în perioada analizată, o productivitate

medie de lemn rotund de cca. trei ori mai mare.

(28) Cu privire la funcţia productivă a pădurii, prezentăm în continuare o analiză comparativă a

unor indicatori relevanţi pentru România şi Polonia,:

Nr.

crt.

Indicator relevant Romania Polonia

1 Pădure în

proprietatea şi

administrarea

statului

- % -

50 92

2 Suprafaţa

forestieră

-mii ha -

6.733 9.337

3 Volum pădure

- mii mc -

1990: 1.347.500 1990: 1.485.000

2010: 1.390.200 2010: 2.304.000

4 Volum mediu

- mc/ha -

206,5 246,8

5 Producţie lemn

rotund

- mii mc -

13.112 35.467

5.1 Productivitate

medie lemn rotund

- mc/ha -

1,95 3,80

6 Cherestea

- mii mc -

4.323 4.220

7 Capacitate

exploatare

- mil. mc/an -

20 31

8 Valoare estimată

masă lemnoasă

- Euro/mc -

280 400

(29) Analiza comparativă a indicatorilor relevanţi pentru România şi Polonia, prezentaţi mai sus,

cu privire la funcţia productivă a pădurii, relevă următoarele aspecte:

(i) Polonia a înregistrat o creştere cu cca. 50 % a volumului de pădure în perioada 1990 –

2010, faţă de România al cărei volum de pădure s-a menţinut constant;

(ii) deşi Polonia deţine o suprafaţa forestieră cu doar 40 % mai mare decât a României,

aceasta realizează o producţie de lemn rotund de trei ori mai mare;

15

(iii) deşi raportat la suprafaţa forestieră deţinută, România realizează o productivitate medie

la cherestea obţinută din lemn rotund de trei ori mai mare, Polonia obţine o valorificare

superioară a masei lemnoase, în condiţiile în care are o calitate mai slabă a lemnului;

(30) Aceste diferenţe notabile sunt explicate de către specialiştii consultaţi prin:

(i) ponderea tăierilor ilegale, în România este mult mai mare decât în restul ţărilor europene

analizate;

(ii) vârsta exploatării, în România este cu aproximativ 33% mai mare decât în restul ţărilor

europene analizate, cresterea specifică a arborilor fiind mult mai mare în primele clase de

vârstă comparativ cu ultimele clase de vârstă, existând un avantaj pentru ţările analizate ca

produs al celor două randamente superioare, respectiv avantajul economic generat de ciclul de

producţie mai scurt corelat cu creşterea specifică medie mult superioară;

(iii) organizare sectorială bazată pe criterii de eficienţă;

(iv) utilaje de întreţinere şi exploatare cu randment superior;

(v) respectarea mult mai strictă a regulilor privind regimul silvic şi a celor privind

reâmpădurirea, reguli diferite privind reîmpădurirea, în România se optează cu precădere

pentru reîmpădurirea pe cale naturală, comparativ cu alte state europene unde se optează

cu precădere pentru cea artificială;

(vi) climă şi condiţiile de mediu;

(vii) proporţia diferită de răşinoase în total fond forestier, o pondere mai mare a acestora

permiţând o productivitate mai mare la hectar;

(31) În prezent, Europa este cel mai mare exportator de lemn si produse lemnoase – detine 49%

din exporturile la nivel mondial (exporturi apreciate la 71 miliarde de dolari la nivelul anului

2000). Acest lucru e datorat în mare parte Federaţiei Ruse, care are o suprafata ocupată de padure

de 810 milioane de hectare, reprezentând 20,5% din pădurile lumii. Excluzând Federaţia Rusă,

la nivelul Europei s-a înregistrat o producţie de lemn rotund folosit în industrie reprezentând cca.

24 % din total la nivel mondial, deţinând doar 4,86 % din suprafaţa împădurită din lume.

(32) Europa (inclusiv Federaţia Rusă), a înregistrat o producţie de lemn rotund folosit în

industrie reprezentând cca. 32 % din total la nivel mondial.

(33) Având în vedere faptul că suprafaţa forestieră din Europa reprezintă doar 4,86 % din

suprafaţa împădurită din lume, precum şi tendinţa de creştere a stocului de metri cubi de hectar

de pădure destinat producţiei în Europa, un nivel ridicat de recoltare de lemn pentru producţie,

nu este incompatibilă cu gestionarea durabilă a pădurilor în ţările cu economii relativ dezvoltate

şi instituţii stabile. Volumul de lemn recoltat în pădurile din Europa a fost în creştere, dar a

rămas cu mult sub indicatorii înregistraţi înaintea anului 1990.

16

(34) La nivelul Europei, 1,1 milioane de persoane au fost angajate în producţia primară de

produse forestiere:

Regiunea

Ocuparea forţei de muncă în producţia

primară de produse forestiere, în Europa, la

nivelul anului 20058

- mii persoane -

Federaţia Rusă 444

Europa fără Federaţia Rusă 665

Total Europa 1.109

Total la nivel mondial 10.443

(35) Nivelul de ocupare a forţei de muncă a scăzut semnificativ în perioada 1990-2005. După

cum s-a menţionat în UNECE / FAO (2005), "productivitatea muncii a crescut mai repede decât

producţia, astfel încât totalul locurilor de muncă în sectorul forestier a fost în continuă scădere".

Efectul recesiunii în Europa a fost, deasemenea, de natură să conducă la o scădere a ocupării

forţei de muncă, după sfârşitul anului 2008.

(36) În Europa, tendinţa actuală este, aşadar, de creştere susţinută a suprafeţei împădurite cu

aproximativ un milion de hectare pe an, creştere care însă nu compensează cele 8 milioane de

hectare care îşi pierd folosinţa forestieră în pădurea tropicală.

(37) României îi revine ca sarcină din partea Uniunii Europene, în contextul creşterii suprafeţei

cu păduri la nivelul întregii Europe, să îşi mărească procentul de ocupare al teritoriului naţional

cu păduri la peste 30 %. Această cerinţă survine pe fondul gestiunii defectuoase a terenurilor din

România, a căror situaţie juridică a fost, în continuu modificată, a numeroaselor hazarde

naturale, în contextul situării procentului de împădurire sub optimul caracteristic condiţiilor

fizico – geografice ale României.

(38) Potrivit unei analize a procesului de gestiune forestieră din România9:

(i) procentul de împădurire natural este de 80 %;

(ii) procentul de împădurire actual este de 27 %;

(iii) procentul de împădurire optim este de 45 %;

(39) Se impune ca orice strategie de împădurire, care ar putea creşte suprafaţa împădurită la o

valoare apropiată de cea optimă, să se bazeze pe cunoaşterea amănunţită atât a vegetaţiei

forestiere existente, cât şi a terenurilor care ar putea fi împădurite.

8 Sursa: potrivit Food and Agriculture Organization of The United Nations: State of The World’s Forests, 2011,

Rome 9 Sursa: Teză de doctorat ing. Ionuţ Bărnoaiea, Cercetări privind stabilirea structurii şi stării pădurilor pe

înregistrări satelitare moderne, Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, Universitatea Transilvania

Braşov, 2011, pg. 11

17

Piaţa relevantă

(40) În conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind definirea pieţei relevante, în scopul

stabilirii părţii substanţiale de piaţă, piaţa relevantă reprezintă piaţa pe care se desfăşoară

concurenţa. Aceasta este utilizată pentru identificarea produselor/serviciilor şi a întreprinderilor

ce se află în concurenţă directă în afaceri.

(41) Piaţa relevantă a produsului cuprinde toate produsele şi/sau serviciile/lucrările pe care

consumatorul le consideră interschimbabile sau substituibile, datorită caracteristicilor, preţurilor

şi utilizării acestora.

(42) Piaţa relevantă geografică cuprinde zona în care întreprinderile în cauză sunt implicate în

cererea şi oferta de produse şi/sau servicii/lucrări, în care condiţiile de concurenţă sunt suficient

de omogene şi care poate fi delimitată de zonele geografice învecinate, deoarece condiţiile de

concurenţă diferă în mod apreciabil în respectivele zone.

Piaţa relevantă a produsului:

(43) Lemnul – ca şi produs primar (masa lemnoasă pe picior, nefasonată sau fasonată),

reprezintă una dintre resursele naturale cele mai importante ale României pentru industrie,

construcţii, energie, agricultură, fapt ce impune supravegherea, din punct de vedere concurenţial,

a pieţei primare a lemnului.

(44) Piaţa produsului - pot fi identificate două pieţe principale:

masa lemnoasă destinată comercializării, pe picior, nefasonată sau fasonată, în stare

brută, cu preponderenţa speciilor răşinoase;

masa lemnoasă destinată comercializării, pe picior, nefasonată sau fasonată, în stare

brută, cu preponderenţa speciilor foioase;

Piaţa relevantă geografică

(45) Piaţa geografică relevantă cuprinde zona în care sunt localizaţi operatorii economici

implicaţi în livrarea produselor incluse în piaţa produsului, zona în care condiţiile de concurenţă

sunt suficient de omogene şi care poate fi diferenţiată în arii geografice vecine, datorită, în

special, unor condiţii de concurenţă substanţial diferite.

(46) În cazul analizat, întrucât RNP – Romsilva comercializează masă lemnoasă la nivel

national, prin intermediul Direcţilor Silvice, în fiecare judeţ, intrând în concurenţă cu ceilalţi

deţinători/administratori de fond forestier, pentru clienţi situaţi pe întreg teritoriul ţării, este

evident că piaţa relevantă geografică este piaţă naţională. Rezultă astfel, că piaţa relevantă

geografică este: „piaţa României„

(47) Ca urmare, piaţa relevantă în cadrul acestei investigaţii, este: „piaţa primară a lemnului din

România”.

18

(48) Piaţa relevantă o reprezintă masa lemnoasă – produs primar, destinată comercializării, pe

picior, nefasonată sau fasonată, în stare brută cu preponderenţa speciilor răşinoase/foioase din

România, denumită generic piaţa primară a lemnului din România.

Oferta

(49) Oferta este reprezentată de:

o întreprinderi care deţin/administrează fond forestier şi comercializează masă lemnoasă

pe picior,

o întreprinderi care comercializează masă lemnoasă nefasonată sau fasonată.

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva

(50) În ceea ce priveşte oferta pe piaţa analizată, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva este cea

mai mare întreprindere prezentă pe piaţă, aceasta administrând 4.237.580 ha fond forestier (din

care 3.196.777 ha proprietate publica a statului, 376.640 proprietatea unităţilor administrativ

teritoriale, 664.163 proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice), care reprezintă 64,90%,

din totalul fondului forestier naţional de 6.529.000 ha, la nivelul anului 2012.

(51) Conform art. 11 alin (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, publicată în Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I nr. 238 din 27.03.2008, fondul forestier proprietate publică a

statului se administrează de Regia Natională a Pădurilor – Romsilva, regie autonomă de interes

national, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care raspunde de

silvicultură.

(52) Suprafaţa totală a fondului forestier proprietate publică a statului, administrată de RNP –

Romsilva, prin 41 de directii silvice şi ICAS, în cadrul a 323 ocoale silvice si 10 baze

experimentale, este de 3.227.907 ha (la data de 31.12.2013), reprezentand aproximativ jumatate

din fondul forestier national (47,94%).

(53) Terenuri acoperite cu pădure sunt 3.118.842 ha, din care:

răşinoase: 815.643 ha (26,2%);

fag: 1.000.697 ha (32,1 %);

stejari: 563.338 ha (18,1 %);

diverse alte specii tari: 525.480 ha (16,8 %);

diverse specii moi: 213.684 ha (6,8 %).

(54) Păduri încadrate în grupa I functională (păduri cu funcţii speciale de protecţie): 1.808.640

ha (58,0%), având urmatoarea distribuţie:

Păduri cu funcţii de protecţie a apelor: 31%;

Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier: 10%;

Păduri cu funcţii de recreere: 11%;

19

Păduri cu functii de protectie contra factorilor climatici şi industriali dăunatori: 6%;

Păduri cu funcţii de protecţie a terenurilor şi solurilor: 42%.

(55) Păduri încadrate în grupa a II-a funcţională (păduri cu funcţii de producţie şi protecţie):

1.310.202 ha (42,0%).

(56) Pe lângă terenurile acoperite cu pădure, fondul forestier proprietate publică a statului, mai

cuprinde şi alte categorii de folosinţă, însumand 109.065 ha, în care sunt incluse:

- terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică: 2.778 ha;

- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică: 227 ha;

- terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică: 22.339 ha;

- terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: 18.170 ha;

- terenuri aflate în clasa de regenerare: 11.969 ha;

- iazurile şi albiile pâraielor: 845 ha;

- terenuri neproductive: 34.877 ha;

- fâşie frontieră: 51 ha;

- terenuri ocupate temporar din fondul forestier: 385 ha;

- ocupaţii şi litigii: 17.424 ha.

(57) Volumul de masă lemnoasă pe picior este de aproximativ 690 mil. Mc, din care 39%

răşinoase, 37% fag, 13% stejar şi 11% alte foioase.

(58) Volumul mediu de masă lemnoasă la hectar este de 217 mc.

(59) Creşterea medie anuală la hectar este de 5,6 mc.

(60) Repartiţia pădurilor pe zone geografice:

munte, cu păduri de răşinoase şi fag - 66 %;

deal, cu păduri de stejar şi fag - 24 %;

câmpie, cu păduri de sleauri şi de luncă - 10 %.

(61) Repartizarea pădurilor pe clase de vârstă:

20

Sursa: site Romsilva

(62) La data de 31 decembrie 1990, fondul forestier administrat de Ministerul Silviculturii, prin

inspectoratele silvice judetene, avea o suprafaţă de 6.341.260 ha şi se afla în proprietatea publică

a statului. Ca urmare a aplicarii legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra fondului

funciar (Legea nr.18/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 05.01.1998, Legea nr.1/2000,

publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 8 din 12.01.200 şi Legea nr. 247/2005, publicată

în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 653 din 22.07.2005), precum şi a altor mişcări de suprafaţă

(intrări-ieşiri pe baza de acte legale) până la data de 31.12.2013 fondul forestier proprietate

publică a statului, administrat de Regia Natională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat cu

3.113.353 ha.

(63) La data de 30.04.2014, suprafaţa terenurilor forestiere retrocedate însuma 3.171.594 ha,

după cum urmează:

355.715 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 18/1991;

1.890.899 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 1/2000;

924.980 ha retrocedate în temeiul Legii nr. 247/2005.

(64) Date şi informaţii relevante privind activitatea desfăşurată de Romsilva10

, în intervalul

2011-2013:

2011 2012 2013 Supraf. tot. fond forestier Romsilva (mii ha)

- suprafaţa totală

- proprietatea publică a statului

4.300.437

3.235.288

4.237.580

3.196.777

4.212.608

3.179.657

Producţia totală RNP (mii mc)

10

Exclusiv RNP-Romsilva, nu conţine şi date referitoare la ICAS, sursa Romsilva

21

- programat din proprietatea statului

Efectiv realizat:

- din proprietatea statului

- din proprietatea U.A.T

- din proprietatea P.F./P.J

-total Romsilva

9687,5

9606,7

[...]

[...]

12492

9750,0

9428,5

[...]

[...]

12358,3

9400,0

9431,8

[...]

[...]

12299,8

Defalcare producţie din proprietatea statului

funcţie de modalitatea de recoltare: (mii mc)

-total

-prin vânzare

-prin prestării servicii

-în regie proprie

9606,7

[...]

[...]

[...]

9428,5

[...]

[...]

[...]

9431,8

[...]

[...]

[...]

Valorificare masă lemnoasă din proprietatea

statului, după tip buştean: (mii mc)

-valorificare masă lemnoasă total

-masă lemnoasă pe picior

-fasonată

9106,79

6182,78

2924

8878

6072,28

2805,72

9014,71

6246,5

2768,21

Valorificare masă lemnoasă pe picior din

proprietatea statului, după tip valorificare:

(mii mc)

-valorificare masă lemnoasă pe picior prin

licitatie oferit/adjudecat

-valorificare masă lemnoasă pe picior prin

negociere

-valorificare masă lemnoasă pe picior - total

6924,4/5008,6

1127,71

6136,31

6883,3/5287,7

840,33

6128,03

6829,7/5644

607,75

6251,75

Valorificare masă lemnoasă fasonată din

proprietatea statului, după tip valorificare:

(mii mc)

-valorificare masă lemnoasă fasonată prin

licitaţie oferit/adjudecat

-valorificare masă lemnoasă fasonată prin

negociere

-valorificare masa lemnoasă fasonată prin

vânzare directă

-valorificare masă lemnoasă fasonată - total

1480/1028,1

344,9

1549,5

2922,5

1382,9/986,7

294,1

1522,4

2803,2

1402,5/1056,3

231,3

1477,9

2765,5

Valorificare masă lemnoasă prin alte

modalităţi: (mii mc)

-debitat în instalaţii propri

101,7

93,9

97,3

Producţie medie la hectar masă lemnoasă

(mc/ha)

-proprietate stat

-total RNP

2,97

2,9

2,95

2,92

2,97

2,92

Producţie medie masă lemnoasă

valorificată la hectar pr. stat (mc/ha)

2,82 2,78 2,84

Producţie medie lemn rotund România

(mc/ha)

2,13 2,39 2,63

Producţie medie lemn rotund Germania

(mc/ha)

5,07 4,73 4,8

Producţie medie lemn rotund Franta (mc/ha) 3,13 2,98 2,98

Producţie medie lemn rotund Cehia (mc/ha) 5,80 5,67 5,77

22

Producţie medie lemn rotund Polonia (mc/ha) 4,00 3,98 4,08

Creşterea medie anuală la hectar (mc/ha) 5,6 5,6 5,6

Preţ mediu de valorificare masă lemnoasă pe

picior (lei)

[...]

[...]

[...]

Preţ mediu de valorificare masă lemnoasă

fasonată (lei)

[...]

[...]

[...]

Preţ mediu de valorificare masă lemnoasă

total (lei)

[...]

[...]

[...]

Cifra de afaceri Romsilva (lei) 1.151.668.811 1.245.668.954 1.379.344.586

Profit Romsilva (lei) 33.804.741 87.243.827 98.535.765

(65) Indicatorii prezentaţi mai sus, relevă următoarele aspecte:

o creştere a rentabilităţii (profitului) RNP – Romsilva cu 291,5 %, în condiţiile în care a

scăzut uşor producţia realizată (- 3 %), aceste rezultate fiind o consecinţă, în principal, a

majorării preţului mediu de vânzare a masei lemnoase;

RNP – Romsilva a pierdut din administrare, în perioada analizată, cca. 87 mii ha din

fondul forestier proprietatea statului sau de la persoane fizice, persoane juridice şi UAT – uri;

RNP – Romsilva a scos la licitaţie:

o la nivelul anului 2011, 8.404 mii mc, ceea ce reprezintă 87,5 % din total

producţie realizată din fondul forestier proprietate publică a statului (9.606,7 mii mc), fiind

adjudecat 6.036,7 mii mc, reprezentând 62,8 % din total producţie realizată din fondul forestier

proprietate publică a statului;

o la nivelul anului 2012, 8.266,2 mii mc, ceea ce reprezintă 87,7 % din total

producţie realizată din fondul forestier proprietate publică a statului (9.428,5 mii mc), fiind

adjudecat 6.274,4 mii mc, reprezentând 66,6 % din total producţie realizată din fondul forestier

proprietate publică a statului;

o la nivelul anului 2013, 8.232,2 mii mc, ceea ce reprezintă 87,3 % din total

producţie realizată din fondul forestier proprietate publică a statului (9.431,8 mii mc), fiind

adjudecat 6.700,3 mii mc, reprezentând 71 % din total producţie realizată din fondul forestier

proprietate publică a statului;

Producţia medie de masă lemnoasă la hectar, realizată de RNP – Romsilva, atât în fondul

forestier proprietatea publică a statului, cât şi producţia totală RNP –Romsilva, incuzând şi

producţia realizată pe suprafeţele administrate, este superioară mediei naţionale.

(66) Prin adresa 1037/03.02.2015, s-au solicitat Direcţiilor silvice judeţene, date şi informaţii

privind licitaţiile organizate, modul de formare al preţurilor de pornire al licitaţiilor şi situaţia

terenurilor administrate. Datele şi informaţiile culese sunt în curs de analiză.

23

Concluzii

(67) Din analiza datelor şi informaţiilor, aflate la dosarul cauzei, rezultă mai multe aspecte cu

impact în domeniu:

(68) Datele statistice existente nu permit o evaluare corectă şi completă a domeniului, prezintă

neconcordanţe, existând diferente între datele prezentate de INS şi EUROSTAT referitoare la

suprafeţele fondului forestier national şi producţia de masă lemnoasă, pentru aceeaşi indicatori în

aceeaşi perioadă de timp analizată.

(69) Nu există, în spaţiul public, evaluări privind volumul tăierilor ilegale, cantităţile depistate

efectiv reprezintă, în cazul RNP – Romsilva, 0,77% în anul 2011, 0,94% în anul 2012 şi 1,18 %

în anul 2013, din producţia totală a RNP – Romsilva. Evoluţia anuală fiind însă una progresivă,

aceasta posibil a se datora implementării Regulamentului (UE) nr.995/2010 al Parlamentului

European şi al Consiliului de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care introduc pe piaţă

lemn şi produse din lemn, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.295/23 din

12 noiembrie 2010 prin H.G. 470/2014- radarul pădurilor.

(70) Principala instituţie cu rol în combaterea tăierilor ilegale, Comisariatul de regim silvic si

cinegetic, în număr de 7, organizate la nivel regional, nu dispun de personalul de control şi

dotarea tehnică (auto), în cuantumul prevăzut de legislaţia în vigoare, în urma discuţiilor

informale purtate la sediul Comisariatului de regim silvic si cinegetic Braşov, acesta dispune de

49 de salariaţi din care 18 cu atribuţii pentru control pe teren, dispunând în acest scop de 7

mijloace auto, în condiţiile în care are de acoperit aproximativ 1.038.00011

hectare fond forestier,

pe teritoriul a cinci judeţe.

(71) INS prezintă o creştere în general continuă după anul 1990, a suprafeţei fondului forestier

national. Apreciem că aceste date nu sunt relevante pentru situaţia fondului forestier national ,

deoarece se prezintă doar date referitoare la suprafaţa fondului forestier, nefiind prezentate date

şi informaţii referitoare la/în corelare cu volumul existent de masă lemnoasă, total şi per hectar,

existent în fondul forestier national, informaţii relevante care ar putea permite o evaluare corectă

a evoluţiei în timp a fondului forestier national şi ar permite evaluarea fenomenului tăierilor

ilegale. Creşterile suprafeţei fondului forestier, se datorează în principal unor reamenajări de

păşuni împădurite şi introducerii în fondul fondului forestier a altor suprafeţe existente, datorită

modificării metodologiei de evidenţiere. Astfel, apreciem, creşterea aparentă de suprafaţă

împădurită în România între 1990 și 2014, a fost în mare măsură rezultatul schimbării

metodologiei de evaluare a suprafeţei acoperite de pădure. Pentru aceleaşi motive considerăm

necesară întocmirea de urgenţă a unui cadastru forestier.

(72) RNP – Romsilva nu dispune de date actualizate cu privire la volumul de masă lemnoasă

total şi per hectar din fondul forestier proprietate publică a statului, la creşterea medie anuală la

11

norma prevăzută de legislaţia în vigoare fiind de 12.000 hectare pentru un salariat cu atribuţii de control pe teren,

iar pentru 2 salariaţi cu atribuţii de control pe teren fiind prevăzut un mijloc de transport auto; în condiţiile prevăzute

de legislaţia în vigoare Comisariatul de regim silvic si cinegetic Braşov ar trebui să dispună de un număr de 87

salariaţi cu atribuţii de control pe teren, având în dotare 43 de mijloace de transport auto.

24

hectar, date şi informaţii relevante care ar putea permite o evaluare corectă a evoluţiei în timp a

fondului forestier proprietate publică a statului şi ar permite evaluarea fenomenului tăierilor

ilegale din fondul forestier proprietate publică a statului. Datele prezentate în raport la punctele

(57) - (59) fiind unele istorice (nu sunt actualizate) sau rezultate în urma aplicării unor indici

istorici.

(73) Din analiza datelor şi informaţiilor, aflate la dosarul cauzei, rezultă mai multe aspecte cu

posibil impact anticoncurential:

(74) Legislaţia naţională în vigoare, permite valorificarea unei resurse a statului, respectiv a

masei lemnoase pe picior, a lemnului fasonat şi a lemnului prelucrat(cherestea, prefabricate,

etc.), de către administratorii fondului forestier proprietatea statului sau a unităţilor

administrativ teritoriale, fără licitaţie/concurs de oferte. Precizăm că legislaţia naţională în

vigoare prevede, doar pentru anumite întreprinderi, menţionate mai jos, obligativitatea

valorificării masei lemnoase pe picior sau fasonate, prin licitaţie, după reţinerea necesarului de

consum propriu al RNP-Romsilva, respectiv al unităţilor acesteia. (Regulament din 11 noiembrie

2010 de vânzare a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate

publică a statului administrat de RNP-Romsilva). Acest regulament este aplicabil doar RNP-

Romsilva şi altor administratori ai fondului forestier proprietate publică a statului, prevăzuţi la

art. 11 alin (8) 12

din Codul Silvic. Pentru fondul forestier proprietatea publică sau privată a

unităţilor administrativ-teritoriale nu există reglementare privind vânzarea masei lemnoase pe

picior, a lemnului fasonat şi a lemnului prelucrat de către administratorii acestuia, prin

licitaţie/concurs de oferte.

(75) Prezentăm mai jos situaţia fondului forestier la nivel naţional, prezentată la nivelul anului

2012:

- mii hectare -

Nr.

crt. Denumirea indicatorilor Total

din care:

Proprietate publică Proprietate privată

a statului

a unităţilor

administrativ-

teritoriale

a

persoanelor

fizice şi

juridice

a unităţilor

administrativ-

teritoriale

1

FONDUL FORESTIER

– TOTAL 6529 3245 1041 2167 76

2

SUPRAFAŢA

PĂDURILOR – TOTAL 6373 3137 1026 2135 75

3 Răşinoase – total 1945 824 400 691 30

4 – molid 1490 593 328 544 25

5 – brad 305 154 44 106 1

6 – alte răşinoase 150 77 28 41 4

7 Foioase – total 4428 2313 626 1444 45

8 – fag 2081 1003 332 723 23

9 – stejar 1069 570 156 335 8

12

Institute de cercetare sau institute de învăţământ de stat cu profil silvic.

25

10 – diverse specii tari 959 526 120 301 12

11 – diverse specii moi 319 214 18 85 2

12 ALTE TERENURI 156 108 15 32 1

Sursa MMCM

(76) Indicatorii prezentaţi mai sus relevă faptul că există, la nivelul anului 2012, 1.117 mii ha

fond forestier proprietate publică sau privată a UAT – urilor, pentru care opinăm că nu există

obligativitate legală privind valorificarea masei lemnoase pe picior şi a lemnului fasonat, în

conformitate cu o procedură competitivă, de piaţă. Comercializarea de către administratorii

fondul forestier – proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, a masei

lemnoase pe picior şi a lemnului fasonat, fără o procedură competitivă de piaţă, respectiv fără

licitaţie/concurs de oferte, ar trebui să se desfăşoare doar în condiţiile aplicării procedurilor

naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat.

(77) Cât priveşte derogările prevăzute la art. 4 şi art. 28 din Regulamentul din 11 noiembrie 2010

de vânzare a masei lemnoase care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a

statului administrat de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, acestea ar trebui să poată fi

aplicate doar în condiţiile respectării procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului

de stat.

(78) Preţul materiei prime (masă lemnoasă pe picior;lemn fasonat) utilizate de către

administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor

administrativ-teritoriale, nu este stabilit în condiţii concurenţiale de piaţă, în urma aplicării unei

proceduri de piaţă, în situaţia în care aceştia prelucrează/industrializează lemnul. Conform

legislaţiei în vigoare administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului

sau a unităţilor administrativ-teritoriale pot exploata, pentru consumul propriu, orice partiză, în

situaţia în care exploatează lemn pe picior, sau pot reţine pentru consum propriu orice lot de

masă lemnoasă fasonată. Produsele rezultate, cum ar fi: cherestea, prefabricate, mobilă, mangal,

etc, în general, nu pot fi valorificate prin licitaţie/concurs de oferte, aceste împrejurări ar putea

genera probleme de natură concurenţială sau în domeniul ajutorului de stat. În această situaţie

echipele/subunităţile administratorilor de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului

sau a unităţilor administrativ-teritoriale, care se ocupă cu recoltarea masei lemnoase pe picior, ar

trebui să participe, în aceleaşi condiţii cu toţi participanţi, la licitaţiile organizate de către

administratorii de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor

administrativ-teritoriale, pentru vânzarea masei lemnoase pe picior şi nu să beneficieze de

repartiţii/reţinerii preferenţiale ale partizilor. În situaţia în care materia primă este lemnul fasonat,

echipele/subunităţile administratorilor de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului

sau a unităţilor administrativ-teritoriale care prelucrează/industrializează lemnul ar trebui să

participe, în aceleaşi condiţii cu toţi participanţi, la licitaţiile organizate de către administratorii

de fond forestier proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-

teritoriale, pentru vânzarea masei lemnoase fasonate.

(79) RNP-Romsilva deţine pe piaţa primară a lemnului o dublă calitate, instituţie şi întreprindere

participantă pe piaţă, în această situaţie atributele sale de instituţie nu ar trebui să ofere RNP-

Romsilva avantaje de natură concurenţială în raport cu ceilalţi participanţi pe piaţă.

26

(80) Reglementările în vigoare (Regulament din 11 noiembrie 2010 de vânzare a masei lemnoase

care se recoltează anual din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP-

Romsilva) permit organizarea de licitaţii, cu strigare în situaţia în care există un singur

participant la licitaţie, împrejurări în care concurenţa nu se manifestă. În astfel de situaţii, ar fi

de preferat, din punct de vedere concurenţial, obligativitatea organizării licitaţiei sub forma

ofertei în plic închis.

(81) Din analiza informaţiilor furnizate de către 40 direcţii silvice judeţene, au rezultat aspecte

relevante cu privire la licitaţiile organizate la nivelul direcţiilor silvice, având un singur

participant:

Directie

silvică

judeteana

Număr total licitaţii

organizate

Numar licitatii cu un

singur participant

Raport procentual

% 2011 2012 2013 2014 2011 2012 2013 2014 2011 2012 2013 2014

Giurgiu [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Olt [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Alba [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Brasov [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Sibiu [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Arad [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Vaslui [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Harghita [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Timis [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Arges [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Vâlcea [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Gorj [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Dolj [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Mehedinţi [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Ialomiţa [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Călăraşi [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Dâmboviţa [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Caraş [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Brăila [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Tulcea [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Bihor [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Vrancea [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Prahova [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Cluj [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Bistriţa [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Constanta [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Teleorman [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Satu Mare [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Iaşi [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Sălaj [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Bacău [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Galaţi [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Buzău [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...]

27

Ilfov [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Maramureş [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Mureş [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Botoşani [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Covasna [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Neamţ [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] Hunedoara [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...] [...]

Nr.

Crt.

Directie silvică

judeteana

Suprafaţa de fond

forestier administrată

în anul 2013

(hectare)

Număr total licitaţii

organizate in

perioada

2011-2014

Numar licitatii cu un

singur participant in

perioada

2011-2014

Raport

procentual

%

1. Dolj 68.443 830 737 88,79

2. Galaţi 70.204 247 219 88,66

3. Giurgiu 37.841 649 526 81,2

4. Ialomiţa 25.441 457 308 67,39

5. Olt 43.324 455 298 65,49

6. Satu Mare 54.432 399 259 64,91

7. Maramureş 198.100 2.025 1.312 64,79

8. Tulcea 103.923 852 528 61,97

9. Sălaj 66.744 218 134 61,46

10. Călăraşi 20.182 359 217 60,44

11. Vrancea 67.214 483 260 53,83

12. Vâlcea 122.105 1.026 539 52,53

13. Mehedinţi 126.187 758 396 52,24

14. Alba 124.606 1.000 515 51,5

15. Bihor 111.716 3.060 1.575 51,47

16. Gorj 160.750 1.126 568 50,44

17. Prahova 113.393 1.470 730 49,65

18. Teleorman 28.759 148 70 47,2

19. Ilfov 21.679 310 134 42,22

20. Dâmboviţa 75.139 541 233 43,06

21. Braşov 39.519 215 88 40,93

22. Timiş 83.768 1.427 568 39,80

23. Caraş 348.441 7.067 2.781 39,35

24. Sibiu 114.821 1.732 646 37,29

25. Vaslui 51.795 424 141 33,25

26. Arad 127.126 1.133 339 29,92

27. Bistriţa 28.967 153 45 29,41

28. Argeş 162.657 1.499 381 25,41

29. Covasna 56.818 424 107 25,23

30. Constanţa 38.477 109 21 19,26

31. Buzău 70.204 2.732 464 16,98

28

32. Cluj 115.677 2.012 280 13,91

33. Brăila 25.087 233 30 12,87

34. Iaşi 77.025 664 84 12,65

35. Bacău 196.743 3.836 476 12,40

36. Botoşani 47.898 251 31 12,35

37. Harghita 92.057 578 29 5,01

38. Mureş 177.102 2.057 88 4,27

39. Neamţ 211.973 2.372 0 0

40. Hunedoara 203.573 1.425 0 0

41. TOTAL 3.909.910 46.756 16.157 34,55

(82) Direcţiile silvice Hunedoara şi Neamţ nu permit adjudecarea licitaţiei, în situaţia în care

există un singur participant. În HG nr. 85/2004, neabrogată în mod expres, punctul 21 prevede

faptul că “Licitaţia nu poate avea loc dacă se prezintă un singur ofertant”, astfel se interzicea

adjudecarea licitaţiilor în situaţia în care se prezenta un singur ofertant. Nu au fost centralizate

datele din judeţul Suceava.

(83) La nivel naţional sunt atestate 521613

, întreprinderi pentru activităţi de exploatări forestiere,

cu reprezentare în toate judeţele, cele mai puţine, respectiv 13 întreprinderi sunt în judeţul

Teleorman, iar cele mai multe întreprinderi atestate, 563 sunt în judeţul Suceava, atestarea fiind

valabilă la nivel naţional, astfel oricare din cele 5216 întreprinderi atestate pentru activităţi de

exploatări forestiere, işi poate desfăşura activitatea în oricare regiune a ţării. În aceste condiţii nu

este normală existenţa unui număr atât de mare de licitaţii pentru care se prezintă un singur

ofertant.

(84) – (91) [✂]

13

Revista Meridiane Forestiere nr. 2, Aprilie 2015 pagina 6