08.01.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI8 ianuarie 2014

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

08.01.2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................4Pe ce se duc 600 mil. euro, cât înseamnă valoarea contractelor semnate în 2013 în cadrul POS Mediu.........................................................................................................4Ministerul Mediului: In 2013 au fost semnate proiecte de 700 milioane de euro.......5Teme similare...............................................................................................................6Guvernul a aprobat reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect de 2,7 miliarde euro................................................................................................................6Șova a primit un cadou greu de realizat. Testul de 2,7 miliarde de euro.....................8Ministrul Rovana Plumb l-a invitat pe Prinţul Charles în Delta Dunării........................9Teme de mediu...........................................................................................................10Bugetul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice a fost aprobat....................10

PRESA LOCALĂ............................................................................................................11ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................11

Teme ABA...................................................................................................................11Se reiau lucrările la Canalul Siret Bărăgan..................................................................11Turul Vrancei: S-a înfiinţat Administraţia Canalului Siret Bărăgan.............................13

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚA...............................13Teme similare.............................................................................................................13Proiectul Canalul Siret-Bărăgan, din nou pus pe tapet...............................................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................15Teme similare.............................................................................................................15Primarul Ştefan Marinescu va introduce apa şi canalizarea în comuna Roşiile..........15Constantin Drăghici extinde reţeaua de apă şi continuă asfaltările la Amărăşti........15Teme de mediu...........................................................................................................16Alunecări de teren la Ocnele Mari.............................................................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................17Teme similare.............................................................................................................17

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

08.01.2014

Bazine pentru apă de irigat….....................................................................................17Teme de mediu...........................................................................................................18Mii de păsări iernează pe lacul Prundu......................................................................18

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................18Teme similare.............................................................................................................18La Sighet, continuă lucrările de reabilitare a reţelei de apă.......................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Prefectul va arăta dezastrul din păduri printr-o incursiune aeriană..........................19Să învăţăm din vânzarea piritei aurifere de Şuior......................................................20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................23Teme similare.............................................................................................................23Poliţiştii anchetează dezastrul de la Turceni..............................................................23Ce am bãut, ce am mâncat si apoi ce am aruncat în apã...........................................24Teme de mediu...........................................................................................................24COD GALBEN DE CEAŢĂ ÎN MEHEDINŢI. CEAŢĂ DENSĂ ŞI ÎN MUNICIPIUL TURNU SEVERIN......................................................................................................................24

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

08.01.2014

PRESA CENTRALĂTeme ANARPe ce se duc 600 mil. euro, cât înseamnă valoarea contractelor semnate în 2013 în cadrul POS Mediu

/Ziarul Financiar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

08.01.2014

Ministerul Mediului: In 2013 au fost semnate proiecte de 700 milioane de euro Valoarea proiectelor semnate in 2013 in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) s-a ridicat la 700 de milioane de euro, cea mai mare parte din suma indreptandu-se catre infrastructura de deseuri, potrivit datelor Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC). Din totalul celor 11 proiecte aprobate, doua au vizat Axa Apa-Canal, iar noua domeniul infrastructurii de deseuri. In 2013 au fost semnate 88 de contracte de finantare pentru proiecte cu o valoare de peste 600 milioane de euro Conform datelor oficiale, in februarie 2013 se parafeaza, la Ploiesti, contractul de finantare pentru proiectul Sistem integrat de management al deseurilor in Judetul Prahova, a carui valoare este de peste 37 milioane euro (fara TVA). De asemenea, in luna aprilie a anului trecut este semnat contractul de finantare al proiectului Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului Constanta si Eforie Nord. Valoare totala a proiectului este de 170.450.084 euro, iar scopurile acestuia sunt de protectie a eroziunii costiere impotriva riscului de eroziune, pe o lungime de 7,3 km de plaja, in cinci locatii prioritare din partea sudica a litoralului romanesc al Marii Negre: Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord. O luna mai tarziu, ministrul Mediului, Rovana Plumb, isi pune semnatura pe contractul de finantare pentru proiectul 'Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi', valoarea fiind de 56.094.793 euro (fara TVA). Proiectul va cuprinde toate masurile necesare privind colectarea, colectarea separata, transportul, transferul si tratarea, cu elemente de reciclare, tratare mecanico-biologica si compostare, precum si depozitare a deseurilor. Un alt proiect destinat managementului integrat al deseurilor solide vizeaza implementarea in judetul Mehedinti a unui sistem specific de circa 22 milioane de euro, finantat prin POS Mediu, Axa 2. In octombrie 2013, ministerul de resort semneaza, alaturi de Primaria Generala a Capitalei, contractul de finantare pentru proiectul Finalizarea statiei de epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare si a canalului colector Dambovita (Caseta). Proiectul are o valoare totala estimata de 416,5 milioane de euro, fiind cel mai mare de acest fel din Romania. Un proiect major aprobat in cursul anului trecut, ce va primi finantare in 2014 prin POS

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

08.01.2014

Mediu este Programul Watman (Sistem informational pentru managementul integrat al apelor), cu o valoare de peste 63 milioane de euro. Concret, este vorba despre un proiect de protectie impotriva inundatiilor, de care vor beneficia un numar de 1,5 milioane de locuitori Cele 11 bazine hidrografice vizate sunt: Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Siret, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral. Potrivit MMSC, rata de absorbtie a fondurilor europene ajunsese, in toamna lui 2013, la 22,27%, de la 12,88%, la inceputul anului trecut, suma in bani fiind de 1,1 miliarde de euro. /Business24, http://www.business24.ro/mediu/ministerul-mediului/ministerul-mediului-in-2013-au-fost-semnate-proiecte-de-700-milioane-de-euro-1540297/Bizlawyer, http://www.bizlawyer.ro/stiri/juridice/ministerul-mediului-proiecte-de-700-milioane-de-euro-parafate-in-2013-prin-pos-mediu/Discard, http://stiri.discard.ro/stiri/ministerul-mediului-proiecte-de-700-milioane-de-euro-parafate-in-2013-prin-pos-mediu

Teme similareGuvernul a aprobat reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, un proiect de 2,7 miliarde euroGuvernul a aprobat înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, o regie autonomă aflată în subordinea ministrului Dan Şova, care va avea de cheltuit aproape trei miliarde euro. Scopul final al acestei cheltuieli uriaşe ar fi „revigorarea” agriculturii prin reluarea irigaţiilor. Cabinetul Ponta reia astfel un proiect iniţiat de Nicolae Ceauşescu, cu peste 25 de ani în urmă, şi susţinut în repetate rânduri de unul dintre mentorii politici ai premierului, Ion Iliescu, care şi-a serbat ieri onomastica. Noua entitate a fost înfiinţată printr-un proiect de lege, adoptat de Guvern, care trebuie aprobat şi de Parlament. Administraţia Canalului Siret-Bărăgan va funcţiona ca regie autonomă, în subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS), condus de Dan Şova. Instituţia este împuternicită să contracteze servicii de consultanţă de specialitate, să cumpere utilajele, instalaţiile şi echipamentele, să efectueze recepţia lucrărilor şi, ulterior, să asigure exploatarea şi întreţinerea canalului. Pentru toate aceste

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

08.01.2014

lucrări, departamentul condus de Şova va avea la dispoziţie circa 2,7 miliarde de euro, se arată în nota de fundamentare a actului normativ.Prea scump pentru NăstaseProiectul pentru realizarea Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988 de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret. În 2002, guvernul Năstase anunţa că lucrările la Canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai târziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucât investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari.Principala justificare, irigaţiileZece ani mai târziu, suma estimată pentru construcţia canalului era triplă. În 2011, Valeriu Tabără, la acea dată ministru al Agriculturii, anunţa că Ministerele Agriculturii şi Mediului vor să încheie un parteneriat public-privat pentru construcţia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totală a proiectului anunţată atunci fiind însă de 3,6 miliarde euro. În 2011, de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation. În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. Autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare.Iliescu, fan CanalAflat, în octombrie 2013, la aniversarea unui secol de la înfiinţarea primului Departament de Ape în România, fostul preşedinte al ţării Ion Iliescu a criticat ideea Canalului Dunăre - Bucureşti, în favoarea bugetării construcţiei Canalului Siret-Bărăgan. „Singurul proiect care trebuie neapărat susţinut este Canalul Siret - Bărăgan. Din circa 7-8 mld. metri cubi transportaţi de Siret se derivă un miliard spre zona cea mai săracă a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

08.01.2014

ţării - Bărăgan, acesta e un proiect viabil care trebuie susţinut şi este o resursă raţională”, a argumentat Ion Iliescu. /Puterea, http://www.puterea.ro/dezvaluiri/guvernul-a-aprobat-reluarea-lucrarilor-la-canalul-siret-baragan-un-proiect-de-27-miliarde-euro-84278.html/Ziarul Financiar, http://www.zfcorporate.ro/business-construct/guvernul-ponta-creeaza-o-regie-pentru-megaproiectul-de-3-5-mld-euro-al-canalului-siret-baragan-ramas-in-uitare-din-vremea-lui-ceausescu-11865234

Șova a primit un cadou greu de realizat. Testul de 2,7 miliarde de euroPe masa Guvernul se află un proiect de lege privind înființarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Siret-Bărăgan", care va fi în subordinea ministerului delegat pentru Marile Proiecte, Dan Șova. Proiectul este estimat la circa 2,7 miliarde de euro, iar. Guvernul a aprobat acest Proiect de Lege prin care se creează condiţiile pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret - Bărăgan. În acest sens, se înfiinţează Regia Autonomă Administrația Canalului Siret – Bărăgan care va întocmi studiile şi documentațiile tehnico – economice necesare proiectării şi realizării canalului, va achiziţiona serviciile de consultanţă de specialitate, utilajele, instalațiile şi echipamentele, va efectua recepţia lucrărilor şi, ulterior va asigura exploatarea şi întreţinerea acestuia. Prin realizarea canalului se estimează obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro, susțin mai marii Guvernului. Investiţia care ar elimina dependenţa României de importurile de cereale şi legume este cartoful fierbinte cu care jonglează patru miniştri. Începute în 1986, lucrările la Canalul Siret-Bărăgan bat pasul pe loc Deşi ar fi o mană cerească pentru România şi ar putea genera plus valoare în agricultură de 120 de milioane de euro pe an, iar oficialii îl declară prioritate naţională, canalul Siret - Bărăgan este un copil al nimănui, cât timp instituţiile implicate nu iau taurul de coarne.Canalul Siret-Bărăgan, plimbat între patru ministereÎn prezent, de canal se ocupă, în principiu, trei ministere, iar anul trecut s-au realizat studii privind posibilitatea ca lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să fie finanţate cu fonduri europene, prin alocarea financiară pe 2014-2018, a declarat, anul trecut, ministerul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

08.01.2014

delegat pentru Ape, Lucia Varga. Surse EVZ, au precizat, încă din mai 2013, că s-au făcut studii de prefezabilitate încă din 2003, iar oficiali din China, Statele Unite, Israel, Suedia şi Emiratele Arabe bat la uşa cabinetelor miniştrilor de resort pentru a investi în construcţia canalului şi a sistemelor de irigaţii. Investitorii chinezi şi americani s-ar fi "uitat, au analizat şi au plecat". Se pare că principala problemă o reprezintă găsirea unor surse de finanţare la nivel naţional, atât pentru construcţia propriu-zisă, cât şi pentru reabilitarea şi extinderea sistemelor de irigaţii şi exproprieri, şi clarificarea modului în care aceşti investitori şi-ar putea recupera cheltuielile. Ce va trebui să facă Șova Potrivit proiectului privind înființarea Regiei, cei care vor gestiona această instituție, care se va afla în subordinea Departamentului pentru marile Proiecte, vor trebui să găsească finanțare pentru realizarea canalului, fie din fonduri europene, fie prin încheierea de parteneriate publice-private. Mai mult, ei vor trebui să asigure activitatea de exploatare şi întreținere a canalului, inclusiv prin intermediul unui operator privat/concesionar, se mai specifică în proiectul de act normativ. /Evz.ro, http://www.evz.ro/detalii/stiri/sova-a-primit-cadou-greu-de-realizat-testul-de-27-miliarde-de-euro-1075609.html

Ministrul Rovana Plumb l-a invitat pe Prinţul Charles în Delta DunăriiMinistrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, s-a întâlnit în data de 4 decembrie 2013 cu Alteţa Sa Regală Prinţul Charles. Acesta a fost invitat anul viitor în România şi i s-a propus ca, de această dată, să uite pentru câteva zile de zona Transilvanei, pentru a cunoaşte un alt colţ de rai al României, Delta Dunării. Întâlnirea dintre ministrul Mediului Rovana Plumb şi Prinţul Charles a constituit unul dintre momentele cele mai importante ale vizitei de două zile oficialului român în Marea Britanie şi s-a desfăşurat la reşedinţa Clarence House, din Londra, a moştenitorului la tronul Regatului Unit. Timp de aproape o oră, ministrul român şi Alteţa Sa Regală au discutat despre proiectele lansate în zona Transilvaniei de către MMSC şi fundaţia Mihai Eminescu Trust, patronată de Prinţul Charles, dar şi despre dezvoltarea unor proiecte în domeniul agriculturii ecologice, menite să stimuleze şi să ajute micii fermieri. În centrul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

08.01.2014

atenţiei s-a aflat lansarea proiectului pilot al unor staţii de epurare 100% ecologice în 10 sate din judeţele Mureş, Braşov, Sibiu şi Harghita. Este un proiect de care vor beneficia peste 8.500 de locuitori din zona rurală. Aceste staţii sunt, practic, o copie a staţiei de epurare lagunară, implementată şi inaugurată la Viscri de Prinţul Charles. Avantajele acestui sistem de curăţare a apei sunt numeroase şi vizează o arie largă de aspecte, de la necesarul financiar, la cel ecologic. O astfel de staţie costă de şase ori mai puţin decât o staţie de epurare convenţională, foloseşte o tehnologie minimă şi nu necesită un personal numeros pentru întreţinere. În plus, proiectul va ajuta la îmbunătăţirea calităţii solului şi a apei din pânza freatică. Pe scurt, este un proiect pe care ministrul Rovana Plumb îl susţine, pentru că promovează un comportament civic responsabil şi contribuie la utilizarea durabilă a resurselor naturale ale României. La încheierea întrevederii, ministrul Mediului Rovana Plumb a declarat că Prinţul Charles „este o mare personalitate, care a contribuit enorm la promovarea unei imagini pozitive a României în străinătate“. Alteţa Sa a primit, prin intermediul oficialului român, mulţumirile şi aprecierile membrilor Guvernului de la Bucureşti pentru munca şi implicarea în proiectele din România. Întâlnirea a fost încununată de succes, ea deschizând, practic, noi perspective pentru implementarea unor noi proiecte de mediu în România, care să beneficieze de sprijinul Prinţului Charles. /Ecologic, http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/actualitate/9878/

Teme de mediuBugetul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice a fost aprobat Deputaţii şi senatorii din Comisiile reunite pentru buget-finanţe ale Parlamentului au aprobat, în data de 29 noiembrie 2013, fără amendamente, bugetul alocat pe anul 2014 Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, informează Agerpres. Astfel, Ministerului Mediului îi sunt alocate 2,684 miliarde de lei, din care 2,604 miliarde lei provin de la bugetul de stat, 1,267 milioane lei sunt fonduri externe nerambursabile, iar 78,515 milioane lei veniturile proprii. Bugetul MMSC este în creştere cu 15,59% faţă de anul 2013, când bugetul a fost de 2,322 miliarde lei. În timpul dezbaterilor din comisii, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a susţinut că bugetul de stat pentru anul 2014 în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

08.01.2014

domeniul mediului se axează cu prioritate pe utilizarea fondurilor europene. Proiectul bugetului MMSC a primit amendamente, însă toate acestea au fost respinse de către comisii. În favoarea bugetului MMSC au votat majoritatea senatorilor şi deputaţilor din cele două Comisii pentru buget-finanţe, fiind înregistrate patru voturi împotrivă şi două abţineri. /Ecologic, http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/politici-economie/9814/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABA Se reiau lucrările la Canalul Siret BărăganGuvernul a aprobat înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Siret – Bărăgan“ Guvernul Ponta a aprobat, ieri, proiectul de lege pentru înfiinţarea Regiei Autonome „Administraţia Canalului Siret - Bărăgan“, care se va ocupa cu tot ceea ce înseamnă investiţii, lucrări, stadii de execuţie ale diverselor etape de realizare a Canalului Siret - Bărăgan. „Guvernul a aprobat acest Proiect de Lege prin care se creează condiţiile pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret - Bărăgan. În acest sens, se înfiinţează Regia Autonomă Administrația Canalului Siret – Bărăgan care va întocmi studiile şi documentațiile tehnico – economice necesare proiectării şi realizării canalului, va achiziţiona serviciile de consultanţă de specialitate, utilajele, instalațiile şi echipamentele, va efectua recepţia lucrărilor şi, ulterior, va asigura exploatarea şi întreţinerea acestuia. Prin realizarea canalului se estimează obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro“, se arată într-un comunicat remis presei de Guvernul României. Reluarea investiţiilor la acest proiect important a fost posibilă ca urmare a multitudinii de demersuri făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi al UNCJR, Marian Oprişan.Lucrările pentru construcţia Canalului Siret - Bărăgan au început înainte de 1989, valoarea proiectului fiind estimată la aproximativ 4,3 miliarde dolari. Canalul Siret -

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

08.01.2014

Bărăgan face parte dintr-un proiect mai amplu care include şi amenajările hidrotehnice de la râul Siret. Lucrările la această investiţie au fost tergiversate în perioada guvernărilor pedeliste, care nu s-au sinchisit să aloce fonduri, deşi canalul ar putea rezolva problema irigaţiilor. Abia în 2010, la solicitarea insistentă a preşedintelui Consiliului Judeţean, Marian Oprişan, au fost alocate 8 milioane de lei, respectiv 80 miliarde lei vechi. Şeful administraţiei judeţene sublinia importanţa acestui canal atât pentru agricultura vrânceană, cât şi pentru reducerea riscului producerii de inundaţii în lunca Siretului. Potrivit specialiştilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din judeţele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomiţa şi Călăraşi. Canalul va reduce simţitor costurile cu energia electrică folosită la irigaţii şi va face posibilă aducerea apei pe terenuri neirigate în prezent. În plus, proiectul Canalului Siret - Bărăgan are şi potenţial turistic, prin cele cinci porturi ce ar putea fi construite pe canal, în oraşele Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu.350 milioane euro necesari pentru finalizarea lucrărilor în VranceaConstrucţia primului tronson al Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, lungimea preconizată fiind de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Până în prezent, au fost construiţi numai 11 kilometri, iar pentru finalizarea proiectului de 50 de kilometri sunt necesare aproximativ 350 milioane euro.Reprezentanţii Guvernului Ponta caută de mai mult timp soluţii pentru a asigura finanţare în vederea finalizării lucrărilor la una dintre cele mai mari investiţii în infrastructura agricolă, respectiv Canalul Siret-Bărăgan. Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române“, declara în vara anului 2012 că printre posibilele surse de finanţare a acestui obiectiv de investiţii s-ar putea afla POS Mediu-2014-2020, dar şi investiţii ale unor bănci chineze. Pintilie a pus deja la dispoziţia Ministerului Agriculturii toate documentele necesare pentru a se cunoaşte cu obiectivitate în ce stare se află acest canal, ce sume au fost alocate până în decembrie 2011 şi de câţi bani mai este nevoie pentru finalizarea etapei I Vrancea şi etapei II –

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

08.01.2014

Vrancea – Ialomiţa. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/-se-reiau-lucrarile-la-canalul-siret-baragan_2_156675.html

Turul Vrancei: S-a înfiinţat Administraţia Canalului Siret BărăganPe ordinea de zi a şedinței de Guvern de ieri s-a aprobat proiectul de lege prin care s-a înființat Regia Autonomă “Administrația Canalului Siret-Bărăgan”Investițiile la Canalul Siret-Bărăgan au demarat pe vremea lui Nicolae Ceaşuşescu, însă după 1990 lucrările au mers cu pas de melc. Investiția se face pe raul Siret, între Barajul Călimăneşti şi lacul Dridu. Potrivit proiectului, Canalul ar trebui să măsoare 198 de kilometri, o lățime de 20 metri şi o adancime de 7 metri. De altfel, anul trecut chinezii s-ar fi interesat de o posibilă investiție în acest proiect, anunțul fiind făcut la Focşani de secretarul de stat în Agricultură Achim Irimescu. El spunea că valoarea proiectului ar urca undeva la 10-12 miliarde de euro. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/101479-turul-vrancei-s-a-infiintat-administratia-canalului-siret-baragan.html

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU-IALOMIȚATeme similareProiectul Canalul Siret-Bărăgan, din nou pus pe tapet* Executivul vrea să înființeze o regie autonomă, care să administreze acest canal * pentru Brăila, finalizarea investiției ar însemna mii de hectare de teren agricol disponibile pentru irigareVeşti încurajatoare pentru producătorii agricoli din zona de nord a județului nostru: Guvernul a mai făcut un pas spre materializarea proiectului investițional în domeniul irigații, care-şi propune realizarea Canalului Siret-Bărăgan. Zilele acestea, Executivul a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern privind înființarea Regiei Autonome "Administrația Canalului Siret-Bărăgan", care se va afla în subordinea ministrului Marilor Proiecte, Dan Șova. De fapt, este un proiect al Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiții Străine (DPIIS), condus de oficialul amintit.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

08.01.2014

Potrivit proiectului, conducerea Regiei va fi asigurată de un consiliu de administrație compus din cinci membri, din care vor face parte în mod obligatoriu un reprezentant al Ministerului Agriculturii şi un reprezentant al Ministerului Finanțelor. Finanțarea canalului ar urma să se facă din bani de la bugetul de stat, de la parteneri privați, prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale şi prin fonduri externe nerambursabile. Proiectul Canal Magistral Siret-Bărăgan este foarte vechi, fiind aprobat în 1984, scopul său fiind irigarea unei suprafețe agricole de circa 500.000 hectare pe raza mai multor județe inclusiv Brăila. În 1987 a început execuția unui prim tronson de canal de 50 kilometri, până la limita de sus a județului Vrancea. Din etapa I a proiectului au fost realizate până în 1990 circa 36% din lucrări. După 1990, finanțarea a continuat cu alocații anuale infime, obiectivul fiind în derulare şi în prezent. Pentru județul nostru realizarea acestei investiții ar însemna pentru agricultori condiții tehnice de irigare mult mai bune, dar mai ales ofertă de preț avantajoasă. Asta în condițiile în care sunt zone în județ, preponderent în partea de nord, unde pur şi simplu nu este rentabilă contractarea serviciilor de irigare din cauză că tariful perceput este total neprofitabil. Revenind, proiectul este estimat în total la 2,7 miliarde euro, suma investită până acum fiind de doar 132 milioane de euro, pentru primul tronson de 50 km. Pentru această primă etapă ar fi necesară o investiție de 475,8 milioane euro. Pentru a doua etapă, care presupune realizarea unui tronson de 140 de kilometri, este necesară o investiție de 2,25 miliarde euro, după cum se precizează în nota de fundamentare. Reamintim că proiectul Canalul Siret-Bărăgan a mai fost discutat şi în perioada Guvernării Boc, când s-a pus problema realizării unui parteneriat public-privat, principalii partenerii luați atunci în considerare fiind investitorii chinezi. /Obiectiv Br, http://www.obiectivbr.ro/proiectul-canalul-siretbaragan-din-nou-pus-pe-tapet_id89354

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

08.01.2014

Teme similarePrimarul Ştefan Marinescu va introduce apa şi canalizarea în comuna RoşiilePrimarul comunei Roşiile, Ştefan Marinescu, speră că 2014 va fi un an deosebit de bun pentru investiţii. Alesul PNL va avea pe lista de priorităţi introducerea sistemelor de apă şi canalizare. Reţelele se vor întinde pe circa 28 de kilometri şi vor cuprinde aproape toate satele din Roşiile. Pentru a demara cele două investiţii, Ştefan Marinescu speră să beneficieze de fonduri de la Guvern, însă nu exclude nici varianta de a obţine finanţare europeană. „În prezent, comuna Roşiile nu are nici măcar un metru de apă sau canalizare, aşa că vom avea mult de lucru în această privinţă. Ştiu că investiţiile nu se vor finaliza peste noapte, dar sper măcar ca în 2014 să demarăm lucrările propriu-zise. Proiectele au fost depuse în trecut pe Măsura 3.2.2, când au fost declarate eligibile, însă nefinanţabile, iar apoi şi pe HG 577 (actuala Ordonanţă 28), dar banii vin foarte greu”, a spus primarul liberal din Roşiile. În altă ordine de idei, Ştefan Marinescu şi-a propus ca în acest an să continue modernizarea infrastructurii rutiere. Astfel, în primăvară, ar urma să fie asfaltaţi 1,4 kilometri pe DJ 676 F. „În ceea ce priveşte îmbunătăţirea drumurilor, ar mai fi multe de realizat. Avem de asfaltat un drum de doi kilometri în satul Balaciu, altul de cinci în Perteşti şi unul de circa 1,5 km în Zgubea. În total, ar fi vorba cam de vreo 8,5 km, pe care sigur că nu-i vom putea termina dintr-o dată. Dacă vom avea însă un ritm de 2-3 kilometri pe an, până în 2016 le vom asfalta pe toate”, a subliniat Marinescu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2014/01/07/primarul-stefan-marinescu-va-introduce-apa-si-canalizarea-in-comuna-rosiile/

Constantin Drăghici extinde reţeaua de apă şi continuă asfaltările la AmărăştiÎn momentul de faţă, la Amărăşti, se desfăşoară procedurile de achiziţii publice pentru două investiţii importante. Una dintre acestea vizează extinderea reţelei de alimentare cu apă în patru sate. Potrivit primarului Constantin Drăghici, după implementarea proiectului, vor beneficia de apă curentă locuitorii din Palanga-Dos, Aninoasa, Mereşeşti şi Padina. A doua investiţie promovată de primarul PSD are ca obiectiv modernizarea a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

08.01.2014

două drumuri comunale. Mai întâi, va fi turnat un covor asfaltic cu lungimea de 2,4 km. pe DC 88 Mereşeşti-Padina, iar apoi lucrările vor continua pe DC 97 Amărăşti-Aninoasa. Constantin Drăghici a anunţat că al doilea drum va fi asfaltat pe un tronson de 3,2 km. /Arena, http://arenavalceana.ro/2014/01/07/constantin-draghici-extinde-reteaua-de-apa-si-continua-asfaltarile-la-amarasti/

Teme de mediuAlunecări de teren la Ocnele MariTeamă şi nemulţumire printre localnicii de la Ocnele Mari, ameninţaţi de alunecări de teren. 20 de familii nu mai au odihnă de când pământul se macină sub casele lor. Sondele pentru exploatarea sării au făcut ca terenul să se înmoaie. Iar specialiştii spun că şapte familii trebuie să fie evacuate de urgență.„Crăpăturile sunt de trei-patru ani. Dar de un an şi jumătate s-au accentuat”, spune o localnică arătând reporterului pereții casei sale. Pământul clocoteşte la Ocnele Mari. 20 de locuinţe stau pe galerii de mină care au fost inundate de apă sărată.„Într-o noapte dacă se întâmplă ceva, ce facem? Cei care sunt trecuţi pe listă sunt la 150 de metri distanţă de noi. Dacă se întâmplă ceva acolo, noi nu ne ducem peste ei?”, se întreabă una dintre localnicele a cărei casă nu este socotită de autorități ca fiind în pericol iminent. „Noaptea pocnesc toate alea. Toate încheieturile la casă pocnesc. Mă sperie”, mărturiseşte o altă femeie.Între locuinţe au fost puse sonde pentru exploatarea zăcămintelor de sare. Dedesubt s-au format caverne, care s-au unit, iar pe 16 hectare au creat un gol uriaş cu milioane de metri cubi de saramură. Terenul se lasă, iar odată cu el şi locuinţele. Deşi casele sunt crăpate, nu toată lumea va fi strămutată. „Foarte important ca, pe de-o parte, să punem în siguranţă acolo unde, din analize, rezultă că ar fi un viitor risc şi, pe de-o parte, nu ne propunem să depopulăm zona”, a precizat Constantin Melinte, directorul tehnic al Exploatării Miniere Vâlcea.Rodica Pavel este pe lista celor care vor fi strămutaţi. A avut de ales între bani, contravaloarea casei şi o locuinţă nouă. A ales a ultima variantă. „N-am nicio speranță că

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

08.01.2014

se va face. Mi-e frică. Sunt mişcari, mai ales noaptea se aud, când stăm în pat”, spune femeia. Locuinţa vecinei ei, însă, nu este în pericol, susţin autorităţile. „Ne-am supărat foarte tare. Din punctul dumnealor de vedere, pericolul iminent este în mijlocul satului. Sunt trei case pe lista de strămutări. Una este la 200 de metri de casa mea. Să nu îmi spună că la 200 metri este pericol şi la mine nu este pericol!”, se plânge Ramona Popescu. Dacă toate cele şapte familii vor accepta o locuinţă nouă, autorităţile spun că până la sfârşitul anului oamenii vor fi mutaţi.(digi24.ro) /Timpul, http://www.timpuldevalcea.net/?p=6007

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme similareBazine pentru apă de irigat…Şi în acest an, autorităţile locale din Piteşti au alocat fonduri pentru forarea de izvoare de mare adâncime care să constituie surse alternative de alimentare cu apă potabilă. În paralel cu aceste foraje, însă, municipalitatea a decis să aloce fonduri şi pentru montarea, lângă izvoare, a unor bazine de mare capacitate pentru înmagazinarea apelor provenite din izvoarele de adâncime captate pe raza oraşului. Suma alocată este de 150.000 lei. Cu apa astfel înmagazinată se vor face, pe timp de vară, lucrări de irigare a spaţiilor verzi, realizându-se astfel economii importante la buget (până acum, spaţiile verzi erau udate cu apă din reţeaua publică, prin pompare, ceea ce necesita consumuri mai mari de energie). De asemenea, apa captată în bazinele de lângă izvoare va fi folosită şi la spălarea străzilor. /Ziarul Argesul, http://ziarulargesul.ro/24644-bazine-pentru-apa-de-irigat.html

Teme de mediuMii de păsări iernează pe lacul PrunduPe lângă faptul că este un împătimit al muntelui şi al artei fotografice, Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeş, a făcut o adevărată pasiune din a studia păsările care se regăsesc pe teritoriul judeţului. Ornitolog amator, şeful salvamontiştilor argeşeni a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

08.01.2014

postat pe pagina sa de Facebook o informaţie din care rezultă că pe lacul Prundu de la marginea Piteştiului trăiesc câteva mii de păsări. “Din studiile şi observaţiile făcute, ne-a declarat dl Sănduloiu, am ajuns la concluzia că pe lac sunt peste 5.000 de păsări din opt specii diferite. Este vorba în principal despre lebede, lişiţe, raţe sălbatice, dintre care se detaşează cele din speciile mare, mică, roşcată, castanie, sunătoare ş.a., trei specii de pescăruşi, chire de baltă etc, care au ales lacul Prundu pentru hibernare întrucât aici au găsit şi surse de hrană, şi un climat propice”. /Ziarul Argesul, http://ziarulargesul.ro/24571-mii-de-pasari-ierneaza-pe-lacul-prundu.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme similareLa Sighet, continuă lucrările de reabilitare a reţelei de apăLa Sighet, sunt în derulare lucrările de reabilitare şi extindere a conductelor de aducțiune, a rețelei de distribuție şi a rețelei de apă uzată. "Aceste ample lucrări cuprind reabilitarea conductei de transport - 13,962 km, extinderea rețelei de distribuție a apei - 19,925 km, reabilitarea rețelei de distribuție a apei - 10,925 km, extinderea rețelei de apă uzată - 32,838 km, reabilitarea rețelei de apă uzată - 4,329 km, construcția de stații de pompare apă uzată - 11 unități. Lucrările vor fi finalizate în luna iulie 2015", a spus ing. Viorel Miculescu, inspector la Serviciul Tehnic din cadrul Primăriei Sighetu Marmației. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.phpshow=45&lang=ro&name=#La_Sighet_continua_lucrarile_de_reabilitare_a_retelei_de_apa

Teme de mediuPrefectul va arăta dezastrul din păduri printr-o incursiune aerianăReprezentantul Guvernului în teritoriu este de-a dreptul şocat de prăpădul făcut de cei care taie ilegal lemne din pădurile județului. Acesta este şi motivul pentru care doreşte să îi ducă, pe toți cei implicați în protejarea şi paza pădurilor, într-o vizită aeriană, pentru a vedea, de sus, exact cum arată pădurile noastre.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

08.01.2014

“În vara trecută am avut posibilitatea ca să văd toată zona forestieră din bazinul Vişeu şI Borşa şi cred că am să fac o acțiune de acest gen cu cei de la ISU şi o să venim toți cei implicați în paza pădurilor în elicoptere, ca să vă arăt dezastrul ce se vede de sus. Să vedeți practic ce gestionăm, să vedeți în ce vârf de munte sunt făcute drumuri. Deci este incredibil! Dacă ai lua capra neagră şi ai duce-o pe acele vârfuri de munte, eu cred că ea nu ar mai putea urca acolo. Si cineva le ştie toate astea pentru că pădurarii, silvicultorii le văd. Constatăm, astăzi, că nu mai avem nicio pârghie de control, nici la privat cu cât se taie”, a declarat Anton Rohian. Privații îşi taie pădurile “la ras”, dar nu pot fi traşi la răspundere. Dacă prăpădul e mare în pădurile de la stat, la fel se întâmplă şi în cele private, ba chiar mai rău. Asta, din cauză că privații, odată ajunşi legal în posesia unor păduri, le taie complet, fără a se gândi o secundă ce rămâne în urmă. “Composesoratele private care n-au contract cu noi de administrare, nu este de competența noastră să le urmărim, să le monitorizăm. Mi-ar plăcea să cred că, la persoanele juridice, totuşi există o ordine. Dar la persoanele fizice există o problemă, la cele care n-au contracte de administrare cu niciunul dintre ocoale, fie ele de stat, fie private, unde omul doar urmăreşte să fie pus în posesie şi când se vede proprietar, imediat ,în secunda doi, îşi taie pădurea la ras şi rămân apoi aceste suprafețe tăiate şi pe care nu mai urmăres să le împădurească înapoi. Și aici, Direcția Silvică nu mai are competență. Sunt multe exemple de acest fel şi este foarte greu şi pentru instituțiile abilitate să ia inițiativa”, au precizat şi reprezentanții Direcției Silvice. /Informatia Zilei, http://www.ifz.ro/actualitate/prefectul-va-arata-dezastrul-din-paduri-printr-o-incursiune-aeriana.html

Să învăţăm din vânzarea piritei aurifere de ŞuiorGrupul de interese financiare din jurul Companiei Remin • Conservarea perimetrelor miniere la 131 de puncte de lucru subterane şi de suprafață, din 250 existente • Stocul de 506.000 tone de produs finit concentrat de pirită auriferă • Imobile şi terenuri.Odată cu aderarea la UE în 2007, a fost sistată subvenția de stat pentru activitatea de extracție şi prelucrare a minereurilor şi pe cale de consecință Compania Remin şi-a încetat activitatea de bază, principală, productivă, rămânând cu anumite stocuri de produse

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

08.01.2014

miniere. Pirita auriferă de Șuior, din varii motive, a început să fie pusă pe stoc înainte de anul 1989 şi a continuat (cu mici cantități nesemnificative livrate) până la oprirea activității. Contractul de vânzare către Werco Trade AG (cu sediul în Lucerna - Elveția) prevede livrarea a 506.000 tone de produs finit concentrat depozitat la Flotația Centrală, în tranşe de 15.000 de tone pe lună, începând din luna aprilie 2013, întreaga cantitate cumpărată urmând să fie epuizată în patru ani. Pirita auriferă de tip Șuior se vinde la un conținut de 11,30 grame de aur pe tonă (deşi normativul pentru concentrat prevedea un minim de 12,00 grame de aur pe tonă; evidențiat în rapoartele de producție lunare) şi 43,10 grame de argint pe tonă. La un grad de recuperare de 75% (pirita este trasportată în China, iar aurul şi argintul se recuperează cu cianură), se vor extrage peste 2,8 tone aur şi peste 10,7 tone argint, ceea ce la prețul de acum de pe bursele de profil înseamnă peste 165 milioane euro.Dar cifrele prezentate nu se corelează. Luând de bune conținuturile la vânzare şi cantitățile ce se vor extrage, care stau la baza valorii contractului, se calculează gradul de recuperare a metalelor care este de numai 49,04%, nicidecum de 75%. Diferența între cele două valori ale gradului de recuperare, de 26 puncte procentuale, nu se poate justifica la un contract ferm de asemenea importanță economică.Concentratul este transportat containerizat în China, în 56 zile prin portul Costanța.Ce primeşte vânzătorul din suma totală de 165 milioane euro? La finalul contractului, după ce întreaga cantitate cumpărată va fi transportată, compania din Baia Mare va încasa peste 53 milioane de dolari; convertit în euro, înseamnă 41 milioane euro, adică 24,85% din volumul afacerii. Diferența de 124 milioane euro, adică 75,15% din volumul afacerii, revine cumpărătorului pentru costuri (achiziție, transport, extracție) şi profit. Oare nu se cunoştea că la un conținut extractibil de aur de 1,0 grame/tonă din rezerva geologică, au fost excavate, extrase, transportate şi prelucrate (concasare, măcinare şi flotare) peste 5.718.000 tone pentru producerea stocului?Voci profesioniste cunoscătoare în domeniul comerțului cu concentrate miniere şi-au exprimat incertitudinea că Remin va încasa în totalitate cele 53 de milioane de dolari. Contractul de vânzare-cumpărare prevede penalități pentru impurități, extrem de dezavantajoase pentru vânzător, pe care nu le poate evita. Comentăm: Și geambaşii plăteau mai mult. Oare ne vindem țara pe mărunțiş?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

08.01.2014

Pentru a evidenția sugestiv afacerea, se combină partea tehnologică caracterizată prin gradul de recuperare a metalelor de 49,04%, cu procentul de 24,85% ce-i revine vânzătorului din volumul valoric al afacerii şi se obține un indicator tehnico-economic denumit grad de valorificare, care pentru produsul pirită este insignifiant de mic, şi anume: 12,19%. Explicitat, acest procent exprimă cât primeşte vânzătorul pentru produsul său la prețul de acum de pe bursele de profil; diferența constă în pierderi de metal de 50,96% şi partea cumpărătorului în procent de 36,85%, adică de trei ori mai mult decât încasează vânzătorul.Valorificarea acestui produs minier pe o piață a metalelor nesaturată, la acest nivel derizoriu de mic, nemaiîntâlnit, nu are justificare nici în starea de insolvență. Și dacă pirita cădea din cer, nu era cazul să fie vândută prin licitație la acest preț.Alte prevederi ale contractului în dezavantajul părții române: 1. întreaga cantitate de livrat se află în stoc şi fiind un produs de masă cu valoare unitară mică, costurile de transport peste țări şi mări se impune să fie cât mai mici, transportate în vrac şi nicidecum containerizat; 2. la data începerii derulării contractului, cumpărătorul a devenit deținătorul de drept şi de fapt al întregii mărfi şi pe cale de consecință se impunea să plătească în totalitate valoarea contractului, şi nicidecum în tranşe, după transport. Prețul ferm de plată fiind de la depozitul Flotația Centrală, ritmul de expediere a mărfii îi revine cumpărătorului.Nu se prezintă cheltuielile de producție actualizate pentru a se cunoaşte profitabilitatea afacerii activității miniere. Neluând în considerare costurile de producere a stocului de marfă şi acceptând plata în rate, Remin ca vânzător este mai generos decât o bancă comercială. Astfel, folosind surse atrase, efortul financiar al cumpărătorului este zero sau neglijabil, derizoriu. Lipsindu-i capabilitatea activității de export, Remin a preferat calea mai simplă, de intermediere a tranzacției, şi pe cale de consecință a renunțat la avantaje economice certe proprii şi pentru Stat.Oprirea activităților miniere a disponibilizat active pentru transfer, vânzare, casare, dezmembrare şi demolare. Dar pentru fiecare activ a fost întocmită, conform prevederilor legale, o documentație pentru stabilirea valorii de piață actualizate, de către un evaluator de active pentru societăți comerciale, evaluare bunuri imobile şi mobile. În cazul tranzacției stocului piritei aurifere de Șuior, este inexplicabilă lipsa unui raport de evaluare a valorii de piață a unui expert evaluator calificat.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

08.01.2014

Altă acțiune nejustificată şi păgubitoare în comportamentul Remin este dublarea pazei la Flotația Centrală. De la oprirea activității, paza este asigurată prin programul minier de conservare şi închidere. Începând cu expedierea stocului de pirită, s-a insituit şi paza printr-o societate privată. Mobilul este acela că o societate privată se situează mai facil în zona gri a muncii cu personalul angajat, decât o companie națională care îşi decontează cheltuielile prin acte reglementate.Pentru cei interesați în eventuala repornire a unei activități de extracție minieră în zonă, spunem următoarele: 1. uzinele metalurgice din țară pentru procesarea concentratelor miniere nu mai există; astfel că procesarea lor se va face în alte țări; 2. concentratele aurifere obținute prin flotare au o valoare unitară mică şi nu este economic să fie expediate la distanțe mari; 3. concentratele aurifere obținute prin cianurare au o valoare unitară foarte mare şi este economic să fie expediate oriunde pe continent (nămolul aurifer la conținutul minim prevăzut de normativ are 6.500 grame de aur pe tonă, adică este mai valoros de 542 de ori decât pirita auriferă); 4. şi nu în ultimul rând, diferența între cele două tehnologii de preparare aplicate: gradul de recuperare a metalului de numai 49,04% la flotare şi recuperarea minimă de 70% la cianurarea directă a minereului aurifer. Ce era de demonstrat!... /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=21302:s-invm-din-vanzarea-piritei-aurifere-de-uior&catid=2:actualitate&Itemid=2

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme similarePoliţiştii anchetează dezastrul de la TurceniPentru sinistrații din Turceni, viața continuă, chiar dacă au ajuns să locuiască împreună cu animalele. Apa şi apoi cenuşa care le-a inundat casele, le-au distrus tot. De sărbători, oamenii s-au rugat să vină vremuri mai bune. Nu au avut ce pune pe masă, dar tot ce a contat pentru ei a fost să-şi vadă casele curate. Între timp, polițiştii au deschis o anchetă pentru distrugere şi vor să vadă care sunt vinovații.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

08.01.2014

Inspectoratul Județean de Poliție Gorj a deschis un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de distrugere în situația de la Turceni. Polițiştii vor să stabilească din vina cui s-a produs dezastrul, având în vedere că nici la 3 săptămâni după, oamenii nu pot locui în casele lor. „În momentul de față se fac cercetări sub aspectul infracțiunii de distrugere”, a confirmat Romina Dochian, purtătorul de cuvânt al IJP Gorj. „Nu sunt vinovaţi!”Deşi se anchetează situația de la Turceni, directorul SE Turceni, Corneliu Dițescu, este convins că nu va exista niciun vinovat: „Nu există vinovați, s-a întâmplat. Nimeni nu a vrut să inunde casele, să se spargă conducta. Există o comisie la nivelul companiei care verifică toate aceste aspecte”, a precizat Dițescu. De cealaltă parte, cele nouă familii afectate susțin că doar în proporție de 10% a fost scoasă mocirla din casele şi curțile lor, deşi au trecut aproape trei săptămâni de atunci. Oamenii au fost nevoiți ca de sărbători să stea în nămol. „Ce sărbători? Vă dați seama ce sărbători au fost, aici în mocirlă. Frigiderul a fost plin de apă, apoi de cenuşă, n-a mai fost bun de nimic. Unde să găteşti, printre nămoale?”, a comentat un sinistrat.Cu porcul în casă!Unii au reuşit să-şi curețe singuri doar o cameră. Acolo şi-au adus şi animalele. „Stau cu porcul în casă, pentru că nu mai este coteț, iar în curte se îneacă dacă-l las. L-am luat aici cu mine. E singura cameră pe care am reuşit s-o scot la lumină. Aici stau cu porcul”, a povestit o femeie. Deocamdată, conducerea SE Turceni nu a stabilit nici cuantumul despăgubirilor, nici dacă-i va strămuta pe oameni din zonă. „Este cert că trei case sunt foarte grav afectate. După ce se scoate toată cenuşa, vedem dacă se mai poate locui în ele, dacă a fost afectată structura de rezistență. O expertiză va stabili şi valoarea acestor lucrări. La celelalte case vom face noi remedierile, iar pe terenurile agricole e mult de muncă. Acolo trebuie să refacem terenul, să fie fertil, dar anul agricol este compromis”, a explicat Corneliu Dițescu. /Exclusiv in Gorj – Actualitate

Ce am bãut, ce am mâncat si apoi ce am aruncat în apãNivelul de trai al oamenilor din Valea Jiului se vede usor în apele ce trec prin oras. Aproape cã nu e curs de apã, care sã nu fie poluat cu deseurile rezultate din gospodãrii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

08.01.2014

si, dacã te uiti mai atent vezi ce au mâncat si ce cosmetice au folosit localnicii. Sticle de bere, de alcool, deodorante, pungi, plasticuri, pahare de unicã folosintã, vase mari de plastic si tot ce au folosit localnicii din împrejurimi se vãd acum pe albia apei. Principala… /Cronica Văii Jiului – Actualitate

Teme de mediuCOD GALBEN DE CEAŢĂ ÎN MEHEDINŢI. CEAŢĂ DENSĂ ŞI ÎN MUNICIPIUL TURNU SEVERINAdministraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi seară, noi atenţionări nowcasting Cod galben de ceaţă, valabile, pe parcursul următoarelor cinci ore, în 17 judeţe ale ţării şi în Capitală.Conform atenţionărilor postate pe site-ul ANM, până la ora 23,00, în municipiul Bucureşti se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 metri şi izolat sub 50 metri. Vizibilitatea se va menţine redusă pe parcursul nopţii care urmează. Tot până la ora 23,00, ceaţă se va semnala şi pe arii extinse în judeţul Olt, inclusiv municipiul Slatina, în jumătatea vestică a judeţului Timiş, inclusiv zona municipiului Timişoara, în centrul judeţului Hunedoara, inclusiv zona municipiului Deva, şi pe arii extinse în judeţele Dolj, Mehedinţi şi local în Gorj şi Vâlcea, inclusiv municipiile Craiova, Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu. De asemenea, până la ora 00,00, local în zonele joase din judeţele Alba, Harghita şi Mureş, inclusiv în municipiile Alba-Iulia, Sebeş, Târgu-Mureş şi Miercurea-Ciuc, precum şi pe drumurile naţionale şi europene aferente, se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii local sub 200 de metri, izolat sub 50 de metri, iar vizibilitatea se poate menţine scăzută tot timpul nopţii. /Informația de Severin – Actualitate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24