BULETIN INFORMATIV

2

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

Tehnologia tiparului

Procesul de copiere - Pag. 2

Suporturi folosite pentru pregãtireaformelor - Pag. 5

Tehnologia tiparului(continuare din numãrul precedent)

Aºa cum se cunoaºte, procesultehnologic de pregãtire a formelor detipar se desfãºoarã în trei etapeprincipale:

a. procese de fotoreproducere,având drept rezultat final obþinereaimaginii originalului (text ºiilustraþie) transpuse pe film (acesteprocese au fost tratate în numereleanterioare);

b. procese de copiere a imaginiiastfel obþinute pe suprafaþa metaluluidin care este confecþionatã forma;

c. procese de gravare sauchimice care duc la modificareaproprietãþilor suprafeþelor metalice(se produce o diferenþã de înãlþime -la tipar înalt ºi tipar adânc sauhidrofiliate între zonele active, ceapar la imprimare, ºi zonele inactive,ce nu apar la imprimare - la tiparoffset). În cadrul acestei ultime etapese realizeazã forma de tipar propriu-zisã. Atingerea acestui rezultat estecondiþionatã de efectuarea în modselectiv a gravãrii. Elementuldeterminant al efectuãrii unei gravãriîl constituie procesele de copiere.

Procesul de copiere

Copierea se realizeazã pestraturi de coloizi bicromataþi sau pestraturi de rãºini diazo-fotosensibile.Sub acþiunea luminii aceste straturise taneazã, devenind insolubile.

Soluþiile coloidale sunt formatedin grupe de molecule, numitemicele, dispersate într-un solvent.Prin rãcirea soluþiilor coloidale sauprin introducerea în soluþie aanumitor sãruri se obþin masegelatinoase sau geluri.

Sunt numeroºi coloizi, atât deorigine mineralã (hidroxid dealuminiu, hidroxid de fier trivalent,silice hidratatã etc.), cât ºi de origineorganicã (animalã, vegetalã) sausinteticã. Pentru procesul de copieresunt buni numai coloizii organici.Sensibilitatea lor la luminã serealizeazã prin introducerea în soluþiea unei cantitãþi de bicromat deamoniu sau de potasiu.

Din marele numãr de straturi decopiere folosite de-a lungul timpu-rilor, putem aminti:

- albumina - se folosea lapregãtirea formelor offset prinprocedeul negativ. Pentru preparareastratului se utiliza albuº de ou bãtutspumã, decantat ºi filtrat, careconþinea cca 14% albuminã uscatã.Sensibilizarea se realiza cu o soluþiede 7% bicarbonat de amoniu.Developarea copiei (îndepãrtareaalbuminei netanate din zonele undenu a acþionat lumina) se realiza cuapã rece.

Nr. 25 / 22.01.2008

www.afaceri-poligrafice.ro3

- guma arabicã bicromatatã aconstituit unul din cele maiimportante straturi de copierepozitivã pentru offset. Guma arabicãeste un produs vegetal în a cãreicomponenþã intrã acid arabic ºi unelesãruri ale sale. Prepararea soluþiei eragreoaie, fiind necesarã o perioadã demai multe zile pentru macerareabulgãrilor ºi apoi pentru decantare.Sensibilizarea se realiza cu bicromatde amoniu, în mediu acid cu o soluþiede clorurã de calciu ºi acid lactic.

- emailul cald - denumire subcare se cunosc straturile pe bazã degelatozã (cleiul de peºte), substanþãproteicã de origine animalã. Numelede email cald provine de laproprietatea acestui strat ca prinîncãlzire la cca 300 oC sã se vitrifice,adicã sã se transforme într-o masãsticloasã foarte rezistentã la acþiuneaacizilor ºi solvenþilor organici uzuali.S-a folosit vreme îndelungatã, înspecial pentru pregãtirea cliºeelorzincografice.

- emailul rece a înlocuit stratulde email cald. Straturile de email recesunt preparate din ºelac bicromatat.ªelacul este o rãºinã vegetalãsolubilã în alcool ºi în acid acetic. Deasemenea, devine solubil în soluþiialcaline (hidroxid de sodiu, amoniacetc.) ca urmare a unei reacþii desaponificare. Emailul rece este de

fapt o soluþie apoasã sau hidro-alcoolicã a unui amestec de rãºinã ºisãpunul acesteia, obþinut în reacþia desaponificare, la care se adaugãbicromat pentru sensibilizare. Zoneleexpuse devin insolubile în alcool,oferind dupã uscare o rezistenþãsatisfãcãtoare la soluþiile acide degravare.

- gelatina bicromatatã consti-tuie stratul de copiere pentru tiparuladânc ºi se utilizeazã sub formã de „hârtie pigment”. Aceasta estealcãtuitã dintr-un suport de hârtie pea cãrei suprafaþã s-a depus un strat degelatinã înglobând un colorant roºucare serveºte la controlul gravãrii.

În cazul hârtiei pigment, gelatinaacesteia se taneazã diferenþiat, peadâncimi diferite, în funcþie decantitatea de luminã care impre-sioneazã stratul.

Secþiune prin hârtia pigment

Tanarea hârtiei pigment sub acþiunea luminii

1 - strat de gelatinã2 - suport de hârtie

BULETIN INFORMATIV

4

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

- straturile fotosensibile suntstraturi ce conþin sãruri de diazoniuaromatice. În 1858, Peter Griess adescoperit compuºii diazo-aromatici,prin sintetizarea 4,6-dinitrobenzen-2,1-diazo-oxidului. În urma cerce-tãrilor ulterioare s-a demonstrat cãsãrurile de diazoniu sunt descompusede lumina ultravioletã cu degajare deazot ºi cu formare de compuºi custructuri variabile în funcþie decondiþiile de lucru. Sensibilitateafotochimicã a compuºilor diazo-aromatici se situeazã într-o zonãspectralã cuprinsã între 350 ºi 450 nm.

Randamentul cuantic al emulsiilorpreparate cu compuºi diazo-aromaticinu poate fi comparat cu cel alemulsiilor pe bazã de halogenuri deargint.

În timp ce pentru formareaimaginii, în primul caz, este necesarãcel puþin o cuantã de luminã pentrufiecare moleculã de compus diazodin zonele expuse, în cel de-al doileacaz un grãunte de halogenurã deargint, conþinând aproximativ 109

molecule, necesitã între 100 ºi 200cuante de luminã pentru a devenidevelopabil. Acesta este motivulpentru care emulsiile conþinândderivaþi diazo-aromatici au fostdestinate reproducerii imaginilor decontrast mare.

Principalele proprietãþi cecaracterizeazã o rãºinã fotosensibilãfolositã în procesul de copiere sunt:

- în prezenþa cuantei de luminã(hν) aceasta sã-ºi schimbe structura;

- sã fie stabilã în condiþiile delucru impuse;

- sã fie stabilã în timp latemperatura ambiantã;

- sã nu aibã proprietãþi iritante lanivelul epidermei;

- sã prezinte solubilitate însolvenþii folosiþi pentru a putea fidepusã corespunzãtor într-un stratsubþire pe un suport metalic;

- rãºina impresionatã sã prezintesolubilitate în revelatori.

Aceste rãºini diazo-fotosensibilesunt formate dintr-un scheletmacromolecular de diferite tipuri,cum ar fi: fenol-formaldehidã saumelamino-formaldehidã, având gravatemolecule organice sensibile lalumina ultravioletã.

Sãrurile de diazoniu alecompuºilor aromatici, prin modi-ficarea structurii chimice subacþiunea luminii, îºi modificã ºisolubilitatea compusului.

Astfel, sãrurile de diazoniu suntsolubile în apã, iar compuºii defotolizã sunt solubili în hidrocarburiºi solvenþi nepolari.

Produºii de fotolizã, indiferentde natura scheletului, au o gruparecarboxilicã, fapt ce permitedizolvarea lor cu o soluþie apoasãalcalinã.

Din cele de mai sus reiese cã, înurma expunerii la luminã a stratului

Nr. 25 / 22.01.2008

5

www.afaceri-poligrafice.ro

fotosensibil, zonele fotolizate suntîndepãrtate în urma developãrii. Peplacã rãmâne rãºina fotosensibilãneexpusã (neimpresionatã) careconstituie elementele imprimabileale formei de imprimare.

Suporturi folosite pentru pregãtirea

formelor

Tipografiile utilizeazã în prezentun numãr mic de suporturi metalicepentru pregãtirea formelor de tipar,având caracteristici bine precizatepentru fiecare gen de tipar.

Plãci pentru tipar înalt

Pentru obþinerea cliºeelor zinco-grafice se utilizeazã plãci metalice cugrosimi relativ mari (1-3 mm) plane,cu suprafaþa polizatã. Metalul trebuiesã aibã o rezistenþã mare la compre-siune ºi frecare, sã accepte uºorcerneala grasã de tipar ºi sã o cedezeintegral pe hârtie, sã fie rapid ºiuniform atacat de soluþia de gravare,sã nu-ºi modifice structura ºi proprie-tãþile prin încãlzire ºi rãcire, sã nu seoxideze în aer umed ºi sã fie ieftin.Astfel, pentru pregãtirea cliºeelor detipar înalt, se utilizeazã zincul, plãcide magneziu, aliaje de aluminiu ºimagneziu (electron), cupru, alamãetc.

Plãci pentru tipar offset

Pentru pregãtirea formelor detipar offset se pot folosi douã tipuride plãci:

- plãci monometalice, formatedintr-un singur strat metalic;

- plãci polimetalice, formate dindouã sau mai multe straturi metalice.

Plãcile monometalice erau laînceput din zinc. Azi sunt folosite celmai adesea cele din aluminiu.

Principalele condiþii pe caretrebuie sã le îndeplineascã plãcilepentru offset, în afara rezistenþei latracþiune (pentru a evita întindereaplãcii la montarea în maºinã), suntgrosimea uniformã ºi o hidrofilitateridicatã. În toate cazurile, indiferentde metoda de pregãtire a formei,elementele hidrofile (neimprimabile)ale formei sunt formate de suprafaþadescoperitã a plãcii monometalice.Atât zincul cât ºi aluminiul, ca atare,au o hidrofilitate insuficientã pentruasigurarea unei calitãþi corespunzãtoarea formei. Din aceastã cauzã estenecesarã o hidrofilizare a plãcilormonometalice, înainte de folosire.

Hidrofilizarea plãcilor de zinc serealizeazã prin granulare. Prinaceastã operaþie se obþine pe supra-faþa plãcii un microrelief, care reþinemai bine apa decât o suprafaþãnetedã. Granularea se poate facechimic, prin sablare (cu jet de nisipfin) sau cu pulberi abrazive.

Hidrofilizarea plãcilor de aluminiuse realizeazã pe cale electrochimicã sau pe cale mecanicã, prin periere.

6

BULETIN INFORMATIV

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

Hidrofilizarea pe cale electro-chimicã este urmatã de eloxare(oxidare anodicã) electroliticã. Prinoxidarea anodicã se realizeazã pesuprafaþa plãcii granulate un stratrelativ gros de oxid, aderent ºirezistent mecanic, cu o porozitatefoarte ridicatã. Hidrofilizarea prineloxare pune însã condiþii deosebitepentru compoziþia chimicã aaluminiului, a cãrei puritate trebuiesã fie mai mare de 99,7%.

Plãcile polimetalice auconstituit principalul suport folositpentru pregãtirea formelor deimprimare offset.

Plãcile polimetalice sunt formatedin mai multe straturi metalicesuprapuse. În practicã se utilizau plãcibimetalice ºi trimetalice.

Plãcile bimetalice erau formatedintr-un strat de cupru cu grosimeade 0,18-0,20 mm, care le asigurarezistenþa mecanicã, acoperit cu unstrat subþire de crom. Ansamblulcupru-crom formeazã, dupã pre-lucrarea plãcii, elemente oleofile dincupru ºi elemente hidrofile din crom.

Plãcile trimetalice folosescdrept suport o placã de oþel perfectlaminatã, care îi asigurã rezistenþa ºistabilitatea dimensionalã necesarã.Pe ea se depune galvanic un stratsubþire de cupru ºi apoi un strat decrom. Elementele formei (impri-

mabile ºi neimprimabile) suntformate tot din cupru ºi crom.

Plãci pentru tipar adânc

La noi în þarã, în general, tiparuladânc folosit cu precãdere este celrotativ, la care forma de imprimareeste un cilindru în care se executãgravarea. Acesta este un cilindru deoþel pe care se depune galvanic, înbaie de cuprare cianuricã ºi apoicuprare acidã, un strat de cupru.Peste stratul anterior se depune unstrat cu rezistenþã mecanicã redusã,strat ce înlesneºte desprindereaformei de tipar dupã ce a fostutilizatã ºi depunerea unui alt strat,ce va deveni „cãmaºa”. Aceastã„cãmaºã” constituie forma de tipar,dupã prelucrare.

Secþiune prin placa trimetalicã

Secþiune prin plãcile bimetalice

Cr

Cu

CrCu

OL

Nr. 25 / 22.01.2008

7

www.afaceri-poligrafice.ro

Depunerea stratului fotosensibil

În vederea copierii, suprafe-þelele metalice vor fi degresate, binespãlate ºi uscate. Dupã acesteoperaþii se va depune un strat subþireºi uniform de coloid sensibilizat.Acest strat se depune pe plãciledestinate zincografiei sau tiparuluioffset executate în tipografii cuajutorul centrifugei. La plãcile offsetpresensibilizate stratul de rãºinãdiazo-fotosensibil se depune în câmpelectrostatic de cãtre fabricaproducãtoare.

Plãcile presensibilizate offset,în majoritatea lor, au o structurãstratificatã, cuprinzând 4 straturiprincipale: aluminiu, aluminiugranulat, oxid de aluminiu ºi stratfotosensibil.

Pentru primul strat - aluminiu -se folosesc folii de aluminiu cu opuritate mai mare de 99,5%, avândgrosimi între 0,1-0,3 mm. Acestaluminiu este hidrofil, are o flexibi-litate mare, stabilitate dimensionalãºi rezistenþã mecanicã, proprietãþi cecorespund pe deplin realizãrii sale casuport pentru fabricarea formelor deimprimare offset.

Al doilea strat - aluminiu

granulat - are rolul de a crea unsuport aderent pentru stratul foto-sensibil ºi de a conferi zonelorneimprimabile proprietãþi hidrofile.

Stratul al treilea - oxidul de

aluminiu (Al2O3) - are rolul de astabiliza chimic suprafaþa, de a-i mãrirezistenþa la frecare ºi întindere, de aîmbunãtãþi aderenþa chimicã ºimecanicã a stratului fotosensibil. Oproprietate foarte importantã aoxidului de aluminiu este afinitateasa pentru apã, datoratã aluminiului,care participã ca donor de orbitaliliberi în legãturile coordinative cumolecule de apã conþinând perechi de

Secþiune printr-un cilindru de tipar adânc1 - cilindru de oþel; 2 - strat de cupru rezistent;

3 - strat cu rezistenþã mecanicã redusã;4 - „cãmaºã”

Structura plãcilor offset presensibilizate1 - aluminiu; 2 - aluminiu granulat; 3 - oxid de

aluminiu; 4 - stratul fotosensibil

BULETIN INFORMATIV

8

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

electroni neparticipanþi. Oxidul dealuminiu este inert chimic faþã decompuºii ce formeazã stratulsensibil. Prin interpunerea sa întreelementul fotosensibil ºi suprafaþa dealuminiu se evitã descompunereagrupelor diazo- catalizate de metale.Dacã stratul de oxid de aluminiu esteprea subþire (sub 1 nm) placa nurezistã la tiraj mare; dacã stratul estemai mare de 2,5 nm se întâmpinãdificultãþi la developare pentru cãstructura poroasã a oxidului dealuminiu împiedicã dizolvarea rãºinii ºiîn procesul de imprimare placa va tona.

Prin expunerea stratului foto-

sensibil la radiaþia UV sub filmul ceconþine imaginea pozitivã, serealizeazã forma de imprimare. Unstrat fotosensibil, pentru a fi folosit lacopiat, trebuie sã îndeplineascãurmãtoatele cerinþe tehnice:

• sensibilitate spectralã ºi puterede rezoluþie (valorile optime cuprinseîn intervalele 250-380 nm ºi,respectiv, 80-100 linii/cm puterea derezoluþie);

• aderenþã (determinatã denatura suprafeþei pe care se depunestratul ºi de compoziþia chimicã a acestuia);

• duritate (determinatã de naturacompusului fotosensibil utilizat);

• capacitate de realizare a unuibun echilibru apã-cernealã în timpulimprimãrii. Pentru aceasta stratulfotosensibil trebuie sã fie suficient deoleofil, pentru a asigura o acoperire

uniformã cu cernealã a elementelorimprimabile ºi sã poatã fi developatecorespunzãtor pentru a obþine zoneneimprimabile hidrofile.

Prelucrarea plãcilor offset

presensibilizate

Procesul tehnologic de prelucrarea plãcilor offset presensibilizatepozitiv conþine urmãtoarele etape:expunere, developare, corectare,protecþie, uscare.

Expunerea reprezintã timpulminim necesar pentru descompu-nerea fotochimicã completã a unuistrat fotosensibil pe întreaga luigrosime. Expunerea se executã de pemontajul de film sau calc într-o ramãde copiat cu sursã de luminã dehalogen. Timpul corect de expunerese stabileºte cu ajutorul unor scale degri. Ca regulã generalã, este bine deºtiut cã timpul corect de expunere sedeterminã prin încercãri succesive.

În procesul de expunere un locfoarte important îl ocupã lampa deexpunere. În general, ramele deexpunere sunt dotate cu lãmpi cudescãrcare în vapori de mercur, de4500-5000 W, care asigurã un timpscurt de expunere, deci o vitezã marede lucru. Pentru o expunere uni-formã pe toatã suprafaþa plãcii serecomandã ca distanþa între placa dinramã ºi sursa de expunere (lampã) sãfie minimum diagonala plãcii.

Nr. 25 / 22.01.2008

9

www.afaceri-poligrafice.ro

În vederea eliminãrii marginilorde film sau calc, a urmelor lãsate debenzile adezive utilizate la montajulfilmelor, se recomandã expunerea cufolie difuzatã. Timpul de expunere cufolie se situeazã la aproximativ otreime din timpul total de expunere.În acest fel, timpul de expuneredeterminat fãrã folie se suplimen-teazã cu o treime.

Timpul de expunere folosit lacopiere, indiferent de stratul folosit,are o mare influenþã asupra dimen-siunii elementelor care se copiazã,mai ales în cazul imaginilor cu raster.Datoritã repartizãrii densitãþii opticeîn punctul de raster, ca ºi datoritãfaptului cã curba caracteristicã astraturilor de copiere nu are γ = ∝,expunerile diferite fac ca punctele deaceeaºi mãrime pe film sã conducã lapuncte mai mari sau mai mici peplacã. Este necesar ca expunerea sãfie astfel stabilitã încât sã se obþinãpuncte cu o mãrime cât mai apropiatãde aceea a punctelor de pe film.

Developarea are ca scop înde-pãrtarea, prin dizolvare chimicã, aproduºilor de foto-descompunere.

În cazul plãcilor de tipar offsetpresensibilizate, soluþiile pentrudevelopare sunt alcaline. În urmareacþiilor chimice ºi spãlãrii cu apã secreeazã pe suprafaþa plãcii cele douãzone principale: zona imprimabilã(oleofilã), formatã din rãºina foto-sensibilã neexpusã la luminã (ºi deci

nedescompusã) ºi zona neimprimabilã(hidrofilã), formatã din stratul de oxidde aluminiu de pe care s-a îndepãrtatstratul expus prin dizolvarea compu-ºilor rezultaþi în urma expunerii.

Condiþiile optime de developaresunt:

- temperatura revelatorului 20-23 oC;

- timp de developare 60-90secunde;

- concentraþia prescrisã deproducãtorul soluþiei.

Timpul de expunere depinde de:- tipul de placã folosit (pro-

ducãtorul plãcii);- puterea lãmpii ramei de copiat;- distanþa de la placã la lampã.Dacã procesul de developare

este prelungit peste timpul optim maisus menþionat poate sã aparã feno-menul de supradevelopare. Efectuleste vizibil în timpul imprimãrii,când unele din elementele finetipãritoare pot sã disparã de pe placã.

Dacã procesul de developareeste mai scurt decât timpul optim,fenomenul produs se numeºtesubdevelopare. Efectul este vizibil laimprimare când placa prinde ton(stratul fotosensibil expus nu a fost întotalitate eliminat).

Concentraþia revelatorului ºitemperatura acestuia sunt factorideosebit de importanþi ai procesuluide developare. La o concentraþie arevelatorului peste cea prescrisã de

BULETIN INFORMATIV

10

AFACERI POLIGRAFICE de 9 ani lider

producãtor ºi pentru o anumitãtemperaturã, fenomenul produs estesimilar supradevelopãrii. În cazcontrar, când concentraþia revela-torului este sub cea prescrisã ºitemperatura revelatorului este sub 20 oC fenomenul produs este similarsubdevelopãrii.

Din cele arãtate mai sus, soluþiapentru developarea plãcilor trebuie sãaibã urmãtoarele caracteristici tehnice:

- capacitatea de dizolvarediferenþiatã a compuºilor formaþi înzona expusã faþã de cei din zonaneexpusã;

- viteza de developare 60-90secunde în cazul developãrii manualeºi 45-50 secunde în cazul developãriiautomate;

- reacþia minimã faþã de oxidulde aluminiu la 20 oC.

Compoziþia revelatorului trebuiesã fie formatã din:

- bazã anorganicã, ce transformãacidul carboxilic, format la expunereîn sare solubilã în apã (cum ar fi: hidroxidul de sodiu (NaOH);carbonatul de sodiu anhidru(Na2CO3) ºi metasilicatul de sodiu (Na2SiO3) • n H2O);

- sare anorganicã, ce are rol detamponare a soluþiei de developare.Aceastã sare are rolul de a menþinepH-ul = 12-12,5, necesar pentrudeveloparea relativ în condiþiiconstante de la o placã la alta;

- agent tensioactiv anionic - careare rolul sã micºoreze tensiuneasuperficialã a soluþiei la suprafaþa de

contact cu suportul de aluminiupentru a obþine într-un timp minimun film continuu pe întreagasuprafaþã de developat (soluþiaacþionând în timpi egali în toatepunctele de pe placã).

Corectarea formelor de

imprimare constã în îndepãrtareaelementelor imprimabile parazite(dungi apãrute de la marginilefilmelor, a benzilor adezive, punctesau pete cauzate de impuritãþileexistente accidental pe geamul rameide copiat sau pe montaj etc.). Pentruexecutarea acestei operaþii, dupãdevelopare ºi spãlare placa se usucãºi pe aceasta, cu ajutorul unei pensulese depune soluþia de retuº peelementul ce trebuie eliminat.Aceasta se lasã sã acþioneze timp deun minut, dupã care placa se spalãbine cu apã. Corectura se poate faceºi cu ajutorul creioanelor speciale.Dupã corectarea ºi spãlarea plãcii, seface o cerneluire (gresare) sauînnegrirea plãcii cu cernealã, deobicei neagrã, în vederea împie-dicãrii continuãrii procesului deexpunere (la lumina zilei) pentruelementele de imprimare ºi deciîmpiedicã scãderea rezistenþei latiraj, prin scãderea rezistenþeimecanice a stratului fotosensibil.Dupã cerneluire se face protecþia(conservarea) plãcii.

Nr. 25 / 22.01.2008

11

www.afaceri-poligrafice.ro

Preluarea conþinutului publicaþieiRevista Afaceri Poligrafice, respectiv aBuletinului Informativ cu acelaºi nume -integralã sau parþialã, prelucratã sau nu - înorice mijloace de informare, este permisã ºigratuitã, cu condiþia obligatorie sã semenþioneze ca sursã a acesteia:

“www.afaceri-poligrafice.ro”

COPYRIGHT 2002¨

Soluþiile de conservare a

plãcilor au rolul de a protejasuprafaþa liberã a formei de imprimareîmpotriva oxidãrii aluminiului încontact cu oxigenul din aer. Aceastãoperaþie se executã dupã develo-parea, spãlarea ºi corectarea plãcilor.Ea se recomandã atunci când plãcilenu intrã imediat în maºinã sau când,dupã tipãrire, plãcile se pãstreazãtimp îndelungat în vederea retipãririiacestora.

Soluþiile folosite în vedereaprotejãrii suprafeþei libere a formeisunt soluþii apoase de coloizi naturalisau sintetici, cum ar fi:

• coloizi naturali: guma arabicã,dextrina, carboximetilceluloza (CMC)ºi hidroxipropilceluloza.

Principala proprietate structuralãa coloizilor utilizaþi în acest scop esteprezenþa de grupe funcþionale avândatomi cu perechi de electronineparticipanþi care au capacitatea dea forma legãturi coordonative cualuminiul, cum ar fi:

- COOH; - OH; - NH2; - COOR

Gruparea - COOH este prepon-derentã, de exemplu, în cazul gumeiarabice, care conferã coloidului ocapacitate de fixare pe oxidul dealuminiu suficient de bunã ºisolubilitate mare în apã.

• coloizi sintetici - alcoolulpolivinilic, care are o masã molecu-larã între 500-1000.

Soluþia de protecþie trebuie sãîndeplineascã urmãtoarele condiþii:

- sã fie inertã chimic faþã deoxidul de aluminiu ºi faþã de rãºinadiazo ce formeazã elementeletipãritoare;

- sã fie slab acidã (pH = 4,5-5);- sã îmbunãtãþeascã proprietãþile

hidrofile ale zonelor neimprimabileale plãcii;

- sã fie stabilã faþã de atmosferã;- sã permitã formarea unui film

subþire pe întreaga suprafaþã a formeide imprimare.

Dupã prelucrare, forma deimprimare trebuie:

- sã cuprindã toate elementele depe montaj;

- stratul de oxid de aluminiu sãaibã o grosime uniformã, sã fie fãrãpete, zgârieturi, ochiuri;

- stratul fotosensibil (oleofil) sãfie perfect, conturat ºi uniform;

- culoarea zonelor neimpri-mabile (hidrofile) sã fie gri-mat.

(continuare în numãrul urmãtor)

Publica˛ie lunar„ editat„ de S.C. Afaceri Poligrafice S.R.L., Str. Motrului nr. 28, 050281 Bucure∫ti 5T 0722 242 746 ï T/F 021 337 2900 ï F 021 337 2971 ï www.afaceri-poligrafice.ro