GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 62, UL 62, UL 62, UL 62, UL 62, IULIE 2011IULIE 2011IULIE 2011IULIE 2011IULIE 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 8

- pag. 4

- pag. 8

„10 MARIHÂRTIB{CENI”””””

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 5-6

- pag. 5

- pag. 2

Consiliul Local al oraºului Agnita a hotãrât în ºedinþaordinarã din iulie sã nu se mai organizeze „ZileleCulturale ale oraºului Agnita

Motivele acestei hotãrâri au fost mai multe ºiîntemeiate, principalul fiind cheltuielile prea mari faþãde bugetul care trebuie sã acopere alte prioritãþi apãrute.

Ionel Dragoman, directorul Casei de Culturã, aelaborat ºi primit aprobare pentru Proiectul„Reabilitarea, modernizarea ºi dotarea Casei de Culturã„Ilarion Cociºiu” Agnita, în valoare de 1,9 milioane leila a cãrui realizare trebuie alocaþi bani ºi din bugetuloraºului. Sunt necesare cheltuieli suplimentare pentrumenþinerea Spitalului Orãºenesc. Pentru continuarealucrãrilor la Capelã, Catedralã ºi biserica Parohiei Nr. 3au mai fost alocaþi câte 5 000 lei .

În perioada 19-23 iunie 2011, un grup de copii aiGrãdiniþei cu Program Prelungit Agnita au participat laTABÃRA NAÞIONALÃ DE CREAÞIE PLASTICÃPENTRU PREªCOLARI “LA PORÞILE DELTEI” –EDIÞIA a II-a, TULCEA 2011, însoþiþi de d-na educatoareCORFARIU LAURA ºi directorul unitãþii, d-na BOLOGAADRIANA.

Pe parcursul celor cinci zile, într-o locaþie minunatã,adecvatã vârstei ºi preocupãrilor copilãriei, copiii dincele 11 judeþe participante au beneficiat de foarte multeactivitãþi: vizite la Centrul Ecoturistic Delta Dunãrii ºiMonumentul Independenþei, excursie la Sarichioi, LaculAgighiol, Lacul Babadag, Lacul Razim, Cetatea Enisaia,plimbãri pe malul Dunãrii, unde au putut admirafrumuseþile acestor meleaguri, varietatea speciilor depãsãri ºi marea lor atracþie - diversele bãrci ºi vaporaºe,etc.

Impresionaþi de peisajele mirificei deltei, copiii auavut posibilitatea sã le exprime plastic prin lucrãrideosebite care au fost clasificate astfel:

Premiul I – Ivan AlexiaPremiul II – Wulkesch Andreea

ªedinþa ordinarã a Consiliului Local Agnita a începutcu o dezbatere provocatã de prezenþa mai multorcetãþeni, veniþi sã se plângã de faptul cã sunt deranjaþide gãlãgia ºi muzica din localul Non Namen, de pe str.Mihai Viteazu.

Cei prezenþi au reclamat atât intensitatea muziciidin local, dar mai ales gãlãgia produsã de derbedeii cumaºini care-ºi aratã voinicia ocrotiþi de întuneric, printr-un limbaj specific, sticle sparte, manele în boxele propriiºi motoare ambalate.

La solicitarea unor cetãþeni de a se închide localul,primarul Curcean Radu Marius a explicat cã o asemeneamãsurã, dacã nu este bine întemeiatã, ar putea aveaconsecinþe juridice asupra celui care o ia.

Pentru a rezolva problemele justificate ale celorderanjaþi, Consiliul Local a aprobat metodologia deaplicare a HG nr. 333/2003, a Legii 650 /2002 deaprobare a O.G 99/2000 privind comercializarea

ANUL ACESTA NU SE |IN ZILELEANUL ACESTA NU SE |IN ZILELEANUL ACESTA NU SE |IN ZILELEANUL ACESTA NU SE |IN ZILELEANUL ACESTA NU SE |IN ZILELEORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITAORA~ULUI AGNITA

În afarã de acestea, lucrãrile de canalizare care sedesfãºoarã pe aproape toate strãzile oraºului, impuncheltuieli neprevãzute dar absolut necesare.

S-a încercat ca în cadrul Festivalului „CânteceleMunþilor”, sã se organizeze o paradã ºi un spectacol cuformaþii participante dar organizatorii au cerut ca Agnitasã suporte cheltuielile de deplasare, masã ºi cazare înSibiu ceea ce a fost prea mult iar organizarea unuispectacol numai cu ansamblurile locale nu era suficientã.

Toate acestea i-au determinat pe consilieri sãconsidere cã sunt mai importante lucrãrile edilitare,urmând ca distracþiile sã fie reluate atunci când oraºulva arãta mai bine.

I. Bârsan

PRE~COLARII AGNI|ENIPREMIA|I LA TULCEA

Premiul III – Vass Felix, Terbea Rodica, AndreiAntonia

Suntem mândri de rezultatele obþinute de preºcolariinoºtri, pentru cã au reprezentat cu cinste oraºul lor ºijudeþul Sibiu ºi þinem sã mulþumim, atât noi cât ºi pãrinþiiacestor copii, pentru sprijinul acordat de Primãria Agnitacare a sponsorizat deplasarea la Tulcea.

Corfariu Laura

AGNITA

PENTRU LINI~TEAPENTRU LINI~TEAPENTRU LINI~TEAPENTRU LINI~TEAPENTRU LINI~TEACET{|ENILORCET{|ENILORCET{|ENILORCET{|ENILORCET{|ENILOR

produselor ºi serviciilor de piaþã.Prin aceastã metodologie s-a stabilit cã „orarul de

funcþionare va fi, în cazul teraselor ºi construcþiilorprovizorii, zilnic între orele 8,oo – 24,oo. În cazul încare agentul economic difuzeazã muzica pe terasã sauîntr-o altã locaþie care afecteazã liniºtea ºi ordineapublicã, programul muzical se va întrerupe la ora 23,oo.

În situaþia în care se încalcã, în mod repetat,dispoziþiile legale privind liniºte ºi ordinea publicã,Primarul oraºului Agnita are dreptul de a modificaunilateral orarul de funcþionare în baza referatului lacare se anexeazã reclamaþiile primite ºi sancþiunileaplicate de organele abilitate.”

În ceea ce priveºte manifestãrile huliganilor în afaralocalului. Primarul a atras atenþia Poliþiei din Agnita, sã–ºi facã datoria ºi sã fie prezenþi în punctele „fierbinþi”,mai ales noaptea când locuitorii au nevoie de liniºte

I. Bârsan

S{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILE

SENIORII ~I-AU F{CUT ASOCIA|IE

Gazeta Hârtibaciului în rândulGazeta Hârtibaciului în rândulGazeta Hârtibaciului în rândulGazeta Hârtibaciului în rândulGazeta Hârtibaciului în rândulpublica\iilor interna\ionalepublica\iilor interna\ionalepublica\iilor interna\ionalepublica\iilor interna\ionalepublica\iilor interna\ionale

EXPOZI|IE DE TAURINE ~ISPECTACOL DE LICITA|IE

Picturã de Silvia Pãcurar

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

Folclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deFolclor cules deMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanuMircea Dr[gan Noi`te\eanu

PELERINAJ LAPELERINAJ LAPELERINAJ LAPELERINAJ LAPELERINAJ LAM{N{STIRIM{N{STIRIM{N{STIRIM{N{STIRIM{N{STIRI

MEMBRII NOI ÎN „SERVICIULDE VOLUNTARI AGNITA”

SFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DESFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DESFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DESFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DESFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DEOB~TE ÎN AGNITAOB~TE ÎN AGNITAOB~TE ÎN AGNITAOB~TE ÎN AGNITAOB~TE ÎN AGNITA

MASLU DE OB~TE LA MRGHINDEAL - pag. 5

Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)

- pag. 6

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …În perioada ce a trecut Poliþia Rutierã din

Agnita a organizat activitãþi preventive petoatã Valea Hîrtibaciului. În urma acestoractivitãþi a fost depistat, de exemplu, A.I.N.de 43 de ani din Agnita care conduceaautoturismul proprietate personalã cu oîmbibaþie alcoolicã în aerul respirat de 1,12mg/l ºi cãruia i-a fost ridicat permisul deconducere. Sau B.E.R. din Agnita careconducea un vehicul cu plãcuþe deînmatriculare temporare expirate ºi fãrã sãposede asupra sa nici un document personalsau al autovehiculului. Aceste activitãþi nu potpreveni, însã, lipsa de atenþie la volan cum afost cazul cu numitul A.M. de 31 de ani dinNocrich care, conducând autovehiculul într-omanevrã de deplasare cu spatele, nu s-aasigurat corect ºi a lovit-o uºor pe B.M. de 51de ani. Din verificãri, poliþiºtii au constatatcã nu a fost implicat alcoolul iar rãnile victimeiau fost relativ uºoare, din fericire. Dinnefericire însã, poliþiºtii au fost nevoiþi sã sedeplaseze ºi la un accident cu urmãri maigrave când D.M. de 33 de ani din Veºtem,aflându-se pe raza comunei Nocrich, a pierdutcontrolul volanului autovehiculului pe care îlconducea, a intrat în coliziune cu parapetullateral al drumului ºi s-a rãsturnat.Conducãtorul auto a fost internat cu rãniserioase la cap ºi la membre.

Dacã, de departe, evenimentele rutieresunt cele mai numeroase ºi maispectaculoase, asta nu înseamnã cã pe ValeaHîrtibaciului nu se întâmplã ºi altceva.Probabil cã „pluteºte ceva în aer” cum sespune pentru cã într-o perioadã de timp relativscurtã poliþiºtii au trebuit sã intervinã caurmare a izbucnirii unor altercaþii. Altercaþiimai mari, ca cea din Iacobeni, în care odiscuþie izbucnitã în cadrul unui grup depersoane a degenerat în violenþe care au dusla rãnirea a douã persoane ºi avarierea unuiautoturism. Sau mai mici, ca cea din Ruja,când doi vecini care locuiau la aceeaºi adresãau pornit o disputã cu privire la un spaþiu încomun. Disputa s-a încheiat când copilulminor al unuia dintre vecini l-a lovit pe celãlaltvecin, în cap, cu o bucatã de lemn. Acumminorul are dosar penal pentru lovire ºi alteviolenþe urmând ca încadrarea exactã a fapteisã fie fãcutã dupã constatãrile medico-legale.

Am mai vorbit despre culegãtorii de fiervechi ºi despre atracþia lor irezistibilã pentruutilaje metalice lãsate nesupravegheate sauexpuse. Un astfel de utilaj a fost sustras dincurtea unui imobil de pe strada Livezii dinAgnita, valoarea sa fiind în jur de 5.000 delei. Cercetãrile continuã pentru identificareaautorilor. Cercetãrile continuã ºi în cazul uneiagresiuni care a avut loc pe strada Bisericiidin Agnita. O persoanã necunoscutã a pãtrunsîntr-un imobil de pe aceastã stradã ºi surprinsfiind de proprietarã a folosit asupra acesteiaun spray lacrimogen. Nu s-a constatat cã arexista bunuri sustrase.

Dacã în cazurile de mai sus autorii nu secunosc, încã, persoana implicatã în furtul uneiborsete cu acte, un telefon mobil ºi 1.000 delei dintr-un autoturism parcat la Grãdina deVarã din Agnita, a fost identificatã în persoanalui C.R.E. de 14 ani din Agnita, prejudiciulfiind recuperat. Au fost identificaþi ºi autoriiunei pãtrunderi prin efracþie într-un garaj dinzona blocurilor, în urma cãreia proprietaruls-a ales cu o pagubã de aproximativ 400 lei,în persoana minorilor C.R.E. de 14 ani ºiC.S.C. de 12 ani ambii din Agnita.

În cursul lunii trecute poliþiºtii agniþeniau avut ocazia sã preia din arestul PoliþieiVîlcea o persoanã implicatã în cinci cauzepenale pe plaiuri hîrtibãcene. Procurorii audispus, cu mandat de arestare, reþinereaacestuia pentru 29 de zile în arestulInspectoratului de Poliþie Sibiu. Credem cãeste o dovadã cã mâna lungã a legii ajungedeparte.

De asemenea, credem cã este ºi o dovadãa faptului cã poliþiºtii de pe Valea Hîrtibaciuluisunt ...

O parte din vârstnicii care activeazã laCasa Seniorilor din Agnita au înfiinþat“Asociaþia Casa Seniorilor”

Pentru cei interesaþi publicãm câtevaarticole din statut, care privesc scopulasociaþiei.

Art. 8. Asociaþia Casa Seniorilor Agnitaeste o asociaþie non-profit care mai areca scop mobilizarea tuturor membrilorpentru implicarea într-o activitate utilã,în funcþie de priceperea ºi de capacitatealor. În acest sens, asociaþia va organizaactivitãþi cu caracter social, educativ, decreaþie, de turism, cultural-sportive ºialtele.

Art. 9. Asociaþia Casa Seniorilor Agnitaºi organele sale de conducere au deplinãautonomie în raporturile cu instituþiilestatului, celelalte asociaþii, uniuni,federaþii, confederaþii, sindicate,formaþiuni politice, fundaþii ºi alteorganizaþii de pensionari din þarã ºi dinstrãinãtate, cu care pot avea relaþii decolaborare.

Art. 10. (1) Obiectul de activitate alasociaþiei:

a) iniþierea, organizarea ºi participareala activitãþi educative, simpozioane,concursuri de creaþie, culturale, sportive ºituristice, expoziþii, spectacole etc. în þarã ºiîn strãinãtate, a membrilor Asociaþiei ºi a altorpersoane interesate

b) organizarea de excursii în þarã ºistrãinãtate la tarife accesibile sau cugratuitate, pentru membrii asociaþiei cuvenituri reduse sau fãrã venituri, etc.

c) organizarea de expoziþii ºi activitãþi pediverse teme ºi domenii, pentru popularizareaºi promovarea activitãþilor membrilorAsociaþiei

d) organizarea ºi participarea laspectacole ºi concursuri pe diverse domenii,în þarã ºi strãinãtate

e) promovarea sistemului de ajutorarereciprocã între membrii asociaþiei ºi desprijinire, prin orice mijloace, a celor nevoiaºi

f) preocuparea permanenta pentruîmbunãtãþirea nivelului de trai al membrilorAsociaþiei

g) organizarea de cercuri cu activitãþivariate ºi de acþiuni cultural-artistice de oricefel, turism, sport ºi agrement, spectacole,

reuniuni, festivaluri, cenacluri, simpozioane,mese rotunde, conferinþe, baluri, ºezãtori,concursuri, întruniri, expoziþii, prezentãri,concerte etc. Toate acestea vor fi coordonatede liderii de grup, dupã un regulament ºi unprogram bine stabilit ºi sub directa îndrumarea Comitetului de coordonare.

h) se documenteazã, se adreseazã,colaboreazã cu organizaþii similare din þarãºi strãinãtate, instituþii locale ºi centrale, destat sau private, ONG-uri, fundaþii, federaþii,confederaþii, societãþi comerciale, agenþii ºiasociaþii private, unitãþi sanitare, bãnci, mass-media, ambasade etc.), pentru a rezolvaproblemele cu care se confrunta membriiAsociaþiei. Scopul relaþiei cu instituþiile maisus-menþionate este acela de a contribui larealizarea unui trai decent, a unei situaþiieconomico-financiare mai bune pentrumembrii asociaþiei aflaþi în dificultate,

(2) . Pentru organizarea ºidesfãºurarea unor acþiuni de înaltãþinutã ºtiinþificã, cultural - artisticã,sportivã, turism ºi agrement, se vasolicita organelor administraþiei localeºi centrale, bãncilor ºi altor unitãþieconomice, private ºi de stat, anumitefonduri prin sponsorizare, subvenþii saualte forme de venit.

(3) Asociaþia Casa Seniorilor Agnita vaconstitui un fond pentru sprijinirea ºidesfãºurarea unor acþiuni, activitãþi ºipentru premierea membrilor cu meritedeosebite, conform art.34 alin. i ºi j dinprezentul statut.

Comitetul de coordonare al asociaþieieste compus din urmãtorii membrii: EftaDorul preºedinte, Cioca Marcelavicepreºedinte, Bãrdaº Maria responsabil peprobleme de organizare, Naicu Stelianresponsabil pe probleme financiare ºipatrimoniu, Barbu Ana responsabil peprobleme de secretariat, Achim Virgilresponsabil relaþii cu alte asociaþii din þarã ºistrãinãtate, Anghel Silvia membru, AndreiEufimia membru, Florea Aurel Vasilemembru, Gabor Maria membru, PovoroznicVeronica membru, Teglaº Maria membru,Dondera Elena membru, Banciu Gheorghemembru, Cãlugãr Ancuþa membru, CrãcãnelGerard membru.

S{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILES{ DESCOPERIM VALORILE

Un proiect foarte frumos a prins viaþã ºia împodobit una din sãlile noi ale Muzeuluide Istorie din Agnita. Elevii de la ClubulElevilor ºi de la ªcoala Gen. „G.D. Teutsch”au vizitat muzeul unde li s-au prezentat

obiecte de patrimoniu, dupã care au realizatlucrãri proprii desenând compoziþiidecorative. Motivele de pe obiectele deceramicã, lemn pictat ºi port popular de peValea Hârtibaciului, au fost transpuse de miciiartiºti pe planºe mari, expuse pe peretealãturi de obiectele de patrimoniu dupã cares-au inspirat.

Proiectul coordonat de Mihaela Nevodarmuzeograf, Marinela Cernea institutor desenºi Nicoleta Gavriliu profesor de istorie a avutdrept scop cunoaºterea de cãtre copii avalorilor culturale tradiþionale, înþelegerea ºipreluarea lor.

Expoziþia copiilor, desenele realizate,comentate ºi prezentate de ei au dovedit cãproiectul ºi-a atins cu prisosinþã scopul.

La deschiderea expoziþiei au participatpãrinþii emoþionaþi ai micilor creatori defrumos, primarul oraºului ºi membriiConsiliului Local Agnita care au fost plãcutimpresionaþi de ideia proiectului ºi defrumuseþea lucrãrilor.

Vernisarea a fost încheiatã de un scurtmoment folcloric, prezentat de Diana Nistorºi Ionuþ Precup, aplaudat de cei prezenþi.

Primarul Radu Curcean a apreciat acestfrumos proiect ºi ia felicitat pe iniþiatorii luiºi pe micii artiºti care i-au dat viaþã.

I. Bârsan

SENIORII ~I-AUF{CUT ASOCIA|IELa peste 5 ani de la apariþie Gazeta

Hârtibaciului a fãcut un pas istoric. Prinbunãvoinþa ºi amabilitatea Bibliotecii Naþionalea României, la solicitarea Editurii ETAPESibiu, editorul publicaþiei, s-a obþinut codulinternaþional de identificare a publicaþiei, codcare înscrie gazeta în pantenonul publicaþiilorseriale internaþionale.

Dacã ISSN este un cod internaþional deidentificare a publicaþiilor seriale, definit prinISO 3297, Centrul Internaþional ISSN, cusediul la Paris, este instituþia oficial desemnatãsã administreze, la nivel internaþional,problemele legate de aplicarea codului ISSN,sã elaboreze strategii ºi politici de dezvoltareîn domeniul numerotãrii standardizate. Estenucleul unei reþele de centre naþionale ISSN.Acestea sunt create, în general, pe lângãbibliotecile naþionale ºi sunt abilitate sãexercite controlul bibliografic asuprapublicaþiilor seriale editate la nivel naþional.În cadrul Bibliotecii Naþionale a Românieifuncþioneazã, din anul 1990, Centrul NaþionalISSN.

Pentru cititori codul ISSN permiteidentificarea unicã, la nivel internaþional, atitlului unei publicaþii seriale, fiind cheia deacces rapid la baza de date, un avantajexploatat de diferitele grupuri þintã ceurmãresc aceste publicaþii:

- editorii (în relaþiile cu difuzorii de presã),- bibliotecile ºi centrele de informare ºi

documentare, codul putând facilita operaþiilede identificare, achiziþie, împrumut, schimbinternaþional, etc;

- cercetãtorii, bibliografii ºi cadreledidactice ce pot utiliza codul la bibliografialucrãrilor prin citarea titlurilor publicaþiilorseriale dupã codul ISSN,

- codul împreunã cu URL-ul formeazã unidentif icator unic pentru publicaþiileelectronice.

Începând din luna august 2011, GazetaHârtibaciului se regãseºte astfel în RegistrulISSN – realizat de Centrul Internaþional ISSN,centru care reuneºte toate bazele de datenaþionale ºi reprezintã referinþa cea maicompletã, la nivel mondial, în materie deidentificare a publicaþiilor seriale. El poate fiaccesat online la adresa www.issn.org.

Codul ISSN al Gazetei Hârtibaciului esteISSN 2066 – 8708 ºi va fi înscris, în fiecarenumãr, în caseta redacþionalã.

La mulþi ani,Gazeta Hârtibaciului – singura gazetã

micro-regionalã din judeþul Sibiu

Editor,Marius Halmaghi

Gazeta HârtibaciuluiGazeta HârtibaciuluiGazeta HârtibaciuluiGazeta HârtibaciuluiGazeta Hârtibaciuluiîn rândulîn rândulîn rândulîn rândulîn rândul

publica\iilorpublica\iilorpublica\iilorpublica\iilorpublica\iilorinterna\ionaleinterna\ionaleinterna\ionaleinterna\ionaleinterna\ionale

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

„10 MARI HÂRTIB{CENI”””””În cadrul programului „10 MARI HÂRTIBÃCENI” a început campania de propuneri care

dureazã o lunã, dupã care urmeazã cea de votare, de trei luni.Cei interesaþi pot accesa web-site: www.marihartibaceni.com.

Daniel R. Cordescu(1841-1903)

(n. 1843 la Fofeldea – d. 31 ian. 1903) economist. Aînfiinþat ºcoli în vechiul Regat ºi împreunã cu A.T.Laurian fondeazã liceul bucureºtean „Laurianum” ,actualul Liceu Matei Basarab. În 1895 înfinþeazã laFofeldea Banca Cordiana (de la Daniel Cordescu) fostãfilialã a Bãncii Albina din Sibiu care pãstreazã inscripþiaoriginalã „Institut de credit ºi economii”, fiind în acelaºitimp ºi casa familiei Cordescu, construitã în stilamerican, cu elemente masonice. Prin testamentul sãudin 1895 D. Cordescu lasã o avere de 20.000 de coroaneBisericii Greco-Catolice, urmând ca o mare parte dinea sã se distribuie ºcolii din localitatea de origine.

Friedrich Wilhelm Schuller(1894 - 1939)

(n. 30. ian 1894 la Cisnãdioara, d. 5 noi. 1939 laBod) poet ºi compozitor. A absolvit liceul german dinSibiu dupã care pleacã la studii în Germania. Revine laSibiu unde ocupã funcþia de preot. Realizãrile cele maimari ale lui Fritz Schuller sunt însã în domeniul muziciicamerale, el fiind cel care înfiinþeazã corul mixt dinNocrich prin care duce interpretarea muzicalã coralã laperfecþiune. Compune în aceastã perioadã “ªase cântecesãseºti pentru cor mixt” prelucrate ulterior de faimosulorganist Franz Xaver Dressler. În perioada petrecutã laBod au apãrut majoritatea poeziilor ºi partiturilormuzicale dintre care amintim ’’Cântec pentru Bod”, “Labãtrânul cireº” s.a.

Lia Maria Bologa(1952 - )

(n. 25 mar. 1952 la Marpod ) interpret ºi culegãtorde folclor. Este absolventã a ªcolii de Arte ºi Meserii“Ilie Micu” din Sibiu ºi a Facultãþii de Arte Hiperion dinBucureºti, secþia Instrumente Tradiþionale . L.M. Bologaeste primul interpret de muzicã popularã care a fãcutcunoscutã Valea Hârtibaciului pe plan naþional. În 1972devine laureat al festivalului de folclor “Floarea dinGrãdinã” dupã care urmeazã o perioada de opt anipetrecuþi ca solistã a “Ansamblului Naþional Cindrelul-Junii Sibiului” cu care intreprinde numeroase turnee înþarã ºi în strãinãtate. în 1976 reprezintã România lafestivalul “Maya International” din Spania unde obþinepremiul de popularitate. În perioada 1993 - 2011 preiafuncþia de director al ªcolii de Arte ºi Meserii “IlieMicu”. L. M. Bologa a cules peste 150 de cântece de peValea Hârtibaciului cãrora le-a dat o interpretare de oînaltã þinutã artisticã.

Fritz Schullerus(1866-1898)

(n. 1966 la Fãgãraº, d.1898 la Cincu Mare) pictor.Copilãria ºi-o petrece la Dealu Frumos. Urmeazã studiilela Academia de Desen din Budapesta ºi la AcademiaRegalã de Arte din Munchen. Datoritã talentului,receptivitãþii faþã de modalitãþile moderne de expresie,dar ºi sub imperiul dramei personale, transilvãneanulFritz Schullerus a devenit un reper în procesul de înnoireal peisagisticii. În capitala Bavariei a cunoscut realismulºi naturalismul, fiind influenþat de Gustave Courbet ºiBastien Lepage, dar ºi de Wilhelm Leibl, Hans Thoma,Max Liebermann

ºi Fritz von Uhde. Genul Stimmungslandschaft,

practicat de Adolf Hölzel, Ludwig Dill, Alfred Bachmannºi Otto Modersohn a avut o puternicã înrâurire asuprapeisajelor artistului. Schullerus a optat târziu pentruacest gen, în momentul când era deja profound marcatde boala care, peste puþin timp, avea sã-l rãpunã.Sublimând boala, a comunicat extraordinar de intenscu natura, comunicare ce s-a reflectat în pânzele sale.Artistul a reuºit sã depãºeascã peisajul Biedermeier,atât în ceea ce priveºte tehnica, cât ºi subiectul ºi emoþia,ridicând peisajul transilvãnean pe o treaptã superioarãde evoluþie, sincronã cu tendinþele din centrul ºi vestulEuropei.

Erhard Andree(1911-1972)

(n. 1911, d. in 1972 la Agnita) istoric ºi economist.În 1957 este chemat de la Muzeul Tãrii Bârsei la Agnitapentru a pune bazele Muzeului de Istorie a VãiiHârtibaciului pe care îl inaugureazã în mai 1961,instituþie pe care o conduce pânã la sfârºitul vieþii. Înacest timp intreprinde cercetãri sistematice pe ValeaHârtibaciului ºi reuºeºte sã adune majoritatea obiectelorce se gãsesc astãzi în Muzeu. În peregrinãrile sale prinzona podiºului Hârtibaciu dr. E. Andree descoperã situriarheologice din perioada Bronzului timpuriu ºi aperioadei romane. De asemenea E. A. deþine merite ºiîn domeniul botanicii, încercând sã protejeze faunapodiºului Hârtibaciului, în special speciile GlobulariaWilkommi Nym ºi narcisa sãlbaticã ºi stimulânddeclararea unor arii naturale protejate. Având o atracþiedeosebitã pentru frumos a intuit de timpuriu valoarealui Michael Barner a cãrui lucrãri le putem vedea astãzidatoritã lui în numãr mare în Muzeul.

Johhan ChristianGottlob Baumgarten

(1756-1843)

(n. 7 apr. 1756 la Luckau, d. 29. dec. 1943 laSighiºoara), medic ºi botanist. Începând cu 1785 studiazãfilozofia ºi medicina la Universitatea din Leipzig, la careþine cursuri despre criptograme încã din timpulstudenþiei. În 1790 primeºte titlul de doctor în medicinãºi filozofie. În 1793 vine la Sibiu pentru a studia flora ºifauna Transilvaniei. Aici gãseºte sprijin total din partealui Samuel von Bruckenthal ºi M. Neustadter.Impresionat de flora bogatã decide sã rãmânã definitivaici. Între 1794 ºi 1801 lucreazã ca medic la Nocrich,dupã care se stabileºte definitiv la Sighiºoara. Cu plantelocale culese ºi cumpãrate edificã un “Herbariumpatrium” ºi un “Herbarium universale”(30.849 plante).În 1816 editeazã la Viena trei volume “Enumeratiostirpium...” despre flora din Transilvania, conþinând2252 de plante dintre care 246 de plante inedit descrisede el. Al patrulea volum apare postum. J.C.G.Baumgarten a fost membrul mai multor societãþiºtiinþifice, iar unele plante amintesc ºi astãzi de el:Veronica baumgartenii, Primula wulferianabaumgartenii etc.

Ioan Fraticiu (Þîrca)(1932-2007)

(n. 19 mai 1932 la Alþâna - d. 2007 la Sibiu)instrumentist consacrat, este cel care a fãcut cunoscutã“invârtita de pe Hârtibaci” oferindu-i un stil unic înpeisajul muzicii instrumentale din Ardeal. Viaþa dedicatãcântecului popular ºi-a petrecut-o în mare parte la

ansamblul “Junii Sibiului“ din Sibiu cu care a cunoscutmari succese în þarã ºi în strãinãtate. Nicãieri în altãzonã saxofonul nu ºi-a gãsit locul atât de bine în muzicapopularã ca pe “Valea Hartibaciului”, zona cu care acestartist se confundã.

Bernhard Ohsam(1926-2001)

(n.5 iun 1926 la Bruiu, d. 2001 Bremen) scriitor ºijurnalist. Absolvã liceul din Sibiu. Urma sã fie deportatîn Rusia în 1945 dar reuºeºet sã se refugieze în cele dinurmã în Germania. Aici lucreazã ca jurnalist laRadioteleviziunea Germanã. Romanul sãu “O mana deMachorka” (Eine handvoll Machorka) a apãrut în maimulte ediþii. La cele câteva premii deja obþinute seadaugã în 1996 ºi premiul cultural al saºilortransilvãneni, fapt care determinã editura Westkreuz dinBerlin sã îi lanseze încã o datã romanele pe piaþã.

Misch Orend(1896 – 1976)

(n. 16 ian.1896 la Iacobeni – 29 iul 1976), filolog,istoric ºi preot, ocupându-se deasemenea de culturapopularã. A studiat germanistica la Leibzig iar în anii30 a fost director al Institutului de Studii al MinoritãþiiGermane din Transilvania. Dr. M. Orend a întreprins obogatã cercetare istoricã fructificatã în numeroasecercetãri dintre care amintim: „Deutsche Forschung imSuedosten“ “Brauchtum der Siebenbürger Sachsen. DieHochzeit“, “ Siebenburgische Sagen” samd.

Ioan Stoica(1885 – 1926)

(n în 1836 la Fofeldea d. 1926 în Munþii Tatra)inginer ºi pilot. Se înscrie la ªcoala Militarã secþia maºiniºi tunuri de la Brãila, iar ulterior când aviaþia românã aînceput sã se dezvolte se înscrie la nou înfiinþata secþiede Mecanicã de Avioane din cadrul ªcolii de Aviaþie dinAcelaºi oraº. Având calitãþi native impresionante adevenit în scurt timp pilot de încercare. În timpulrãzboiului contribuie la repararea unui mare numãr deavioane iar dupã rãzboi începe o colaborare cu renumitulpilot Bãnciulescu.. Cei doi sunt trimiºi în 1926 la Parispentru a inaugura linia civilã de zbor Paris – Bucureºti– Paris. La întoarcere, dupã 1000 de kilometrii parcurºi,cei doi se prãbuºesc în Munþii Tatra. Doar Bãnciulescusupravieþuieºte acestei tragedii, cu ambele picioareamputate. Dupã o perioadã de recuperare reuºeºte sãzboare din nou ºi în 1936 vine la Fofeldea ºi participã lareînhumarea prietenului sãu Ioan Stoica

între cerere ºi ofertã a fost prea mare aºa cã s-au vândutnumai douã exemplare. Proprietarii n-au þinut cont depreþul pieþei, ºi-au supraevaluat animalele ºi n-au reuºitsã vândã, deºi exemplarele prezentate arãtau foarte bine.

Mitrea Andrei din Tãlmaciu a vrut sã vândã câþivatãuraºi din rasa francezã Monbieliarde, o rasã cupotenþial deosebit, asemãnãtoare cu Bãlþataromâneascã, dar nimeni n-a fost interesat sã cumperematerial biologic, iar pentru sacrificare era ºi pãcat ºiprea scump.

Dupã încheierea licitaþiei, ministrul Valeriu Tabãrãi-a premiat pe proprietarii animalelor din expoziþie.

De remarcat faptul cã pe lângã marile fermepremiate; SC Helix din Agnita, SC Pãltiniº II din Sibiu,SC Ela - Serv.din Iacobeni, ºi SC Romzelag din DealuFrumos, au fost premiaþi ºi producãtori individuali careau prezentat vaci ºi juninci de rasã, foarte bine îngrijite;Frãticiu Silviu din Agnita, Armeanu Ioan din Agnita, ViºaIonel din Nocrich ºi Pitici Mirel din Iacobeni.

Dincolo de aspectul comercial al evenimentului,organizat de DADR Sibiu ºi Primãria din Agnita în

colaborare cu Consiliul Judeþean Sibiu, Asociaþiilecrescãtorilor de taurine ºi Asociaþia GAL MicroregiuneaHârtibaciu, s-a putut constata cã pe Valea Hârtibaciuluimai sunt agricultori buni, pricepuþi care nu privescanimalul doar ca pe o sursã de câºtig. Dragostea ºi grijalor pentru animale s-a vãzut în frumuseþea exponatelor.Asta cu toate cã aceastã zonã n-a fost inclusã în categoriazonelor defavorizate.

Urmeazã sã vedem cum va funcþiona vânzarea prinlicitaþie în cadrul târgului tradiþional din 21 octombrie

I. Bârsan

Târnava ºi mezeluri de la SC Iacobini S.A. din Sibiu.Însoþit de organizatori ºi de curioºi ministrul a trecut

pe la standurile cu vaci, viþei ºi tauri, dupã care a urcatîn tribunã de unde i-a salutat pe cei prezenþi ºi i-a felicitatpe organizatori. A vorbit apoi despre problemeleagriculturii, despre faptul cã pãmântul este cea mai certãbogãþie a þãri, insuficient exploatatã, despre mãsurileluate pentru ca pãmântul sã nu poatã fi vândut cãtrepersoane nerezidenenþiate. A dat sfaturi privindasocierea producãtorilor, realizarea de produsetradiþionale, realizarea de ferme mixte vegetale ºianimale, realizarea de proiecte cu fonduri europene pemãsurile 112 ºi 141. A vorbit frumos ºi a fost ascultat decei prezenþi majoritatea fiind direct interesaþi deproblemele agriculturii.

Prezentatorul licitaþiei, Horia Avram, director alfirmei SC Helix SRL ºi preºedinte al Asociaþieicrescãtorilor de taurine din Agnita, a profitat de ocazieºi înainte de a începe licitaþia i-a prezenta ministruluicâteva probleme punctuale ale agricultorilor: o nouã legea fondului funciar pentru a se crea condiþiile necesarecomasãrii terenurilor, îmbunãtãþirea legii arendei,înfiinþarea de notariate sãteºti, camerele agricole sã fiefuncþionale, subvenþionarea sã se facã la începutul

perioadei ºi sancþionarea celor care nu-ºi lucreazãterenurile.

Dupã un scurt schimb de replici între cei doi, a venit

ºi momentul vânzãrii animalelor ca în America. Erastrigat numele proprietarului, caracteristicileanimalului; rasã, greutate, productivitate ºi preþulsolicitat.

Acum ºi-a spus cuvântul legea pieþei iar diferenþa

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

Încã de anul trecut Gheorghe Budralã, Directorexecutiv la DADR Sibiu a venit la primarul oraºuluiAgnita, Radu Curceanu, cu propunerea ca în cadrultârgului tradiþional de animale, sã se organizeze vânzareaprin licitaþie. În acest sens Primãria Agnita urma sã seocupe de amenajarea locului de desfãºurare a licitaþieiiar DADR Sibiu de organizarea propriuzisã.

Din motive mai mult sau mai puþin obiective, în 19iunie, data tradiþionalã a târgului de varã din Agnita,deºi amenajãrile erau terminate, ele n-au fost folosite,hotârându-se ca în 24 iulie sã fie organizate aici expoziþiide produse tradiþionale, de taurine ºi vânzare prinlicitaþie.

Pentru acest eveniment organizatorii au fãcut, prinasociaþii, invitaþii directe crescãtorilor de taurine, sã-ºiaducã animalele la expoziþie ºi chiar sã încerce sã vândã.Acest lucru a fãcut ca atât la standul de expoziþie cât ºila cel de vânzare sã fie aduse numai animale frumoase,animale de rasã, de mare productivitate, predominantãfiind Bãlþata româneascã.

Un început de ploaie a încercat sã strice programulorganizatorilor, spectatorii începând sã plece dar i-areþinut vestea cã va veni Valeriu Tabãrã, MinistrulAgriculturii. ªi a venit.

Prima oprire a fãcut-o la standul cu produsetradiþionale unde a gustat ºi apreciat produsele realizatede câþiva inimoºi care sunt convinºi cã se poate trãifrumos prin realizarea de alimente fãrã E-uri ºi fãrãconservanþi. A apreciat produsele realizate de FermaEcologicã din Þopa jud Mureº, prãjiturile ºi plãcintelesãseºti din laboratorul agniþeanului Viorel Mistrianu,produsele apicole aduse de Cornelia Doºteþean,produsele din lapte de caprã de la Maria Cucerzan din

EXPOZI|IE DE TAURINE ~I SPECTACOL DE LICITA|IE

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 38, IULIE 2011, nr. 38, IULIE 2011, nr. 38, IULIE 2011, nr. 38, IULIE 2011, nr. 38, IULIE 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

Înalt Preasfinþitul Laurenþiu,Arhiepiscopul Sibiului ºi MitropolitulArdealului, ºi Înalt Preasfinþitul Serafim alMitropoliei Ortodoxe Române a EuropeiCentrale ºi de Nord, înconjuraþi de un soborde preoþi ºi diaconi, au oficiat slujba de punerea pietrei de temelie pentru o nouã bisericã laSchitul Peliºor, judeþul Sibiu. Slujba a fosturmatã de Sfânta Liturghie, oficiatã pe oscenã lângã paraclisul schitului.

Pelerini din Sibiu, Agnita, Braºov, Mediaººi din satele învecinate cu Schitul Peliºor aupoposit de la primele ore ale dimineþii laaºezãmântul monahal, pentru a participa lasãrbãtoarea hramului din acest an. Înfiinþatîn 2005 ºi pus sub ocrotirea marelui ProorocIlie, Schitul Peliºor atrage de fiecare datã zecide credincioºi la slujbele oficiate în paraclisuldin lemn, urmând ca în viitorul apropiat sãfie construitã o bisericã de piatrã, maiîncãpãtoare. Dupã frumoasa primire a celordoi ierarhi amintiþi, a urmat slujba de punere

Daniela Pãnãzan Lorinczi

La Schit

Aflat-am paradisulîn locul cu har,gustat-am bucuriaprimitã în dar.Vãzut-am locul sfinþitde Domnul hrãnitîn sfinte LiturghiiPãrintele binecuvântândpentru întreaga lumerugã-aducândFermecatu-m-aupãdurile de braziºi verdele crud al raiului,fericitu-m-au slujbe divineºi maicile preabune

Doamne, rãmâi la schitªi coboarã-n binecuvântareîn ziua de sãrbãtoarea naºterii Maicii Tale!

Cãldura dupã-amiezei zilei de 17 iulie2011 nu i-a împiedicat pe credincioºii dinAgnita sã fie prezenþi, începând cu ora 15, încurtea bisericuþei Sfântul Nicolae pentru aparticipa la slujba anualã tradiþionalã aMaslului de obºte. O noutate ºi o surprizãpentru preoþii invitaþi ºi pentru cei care nufac parte din parohia Agnita II a reprezentat-o foiºorul construit în curtea bisericii, lângãclopotniþã. Aceastã construcþie din lemn,foarte primitoare ºi încãpãtoare (pot intraaproximativ 120 de oameni), va fi folositã înprimul rând pentru sãvârºirea TaineiSfântului Maslu ºi a altor activitãþi bisericeºtiîn timpul verii, urmând ca dupã sfinþirea eisã poatã îndeplini chiar rolul complet debisericuþã de varã.

Slujba Sfântului Maslu a fost sãvârºitã dezece preoþi: pr. Ioan Jurca, protopop Agnitaºi paroh Agnita II; pr. Nicolae Mãrginean,Agnita III; pr. Mihai Naicu, Agnita I; pr.Nicolae Piroº, Bârghiº; pr. Marius Rebegel,Ruja; pr. Alexandru Copãcean, Sãsãuºi; pr.Cristian Sasu, Merghindeal; pr. CristianLazãr, Rãvãºel; pr. Paul Vecerzan, IghiºuVechi; pr. Cosmin Coºorean, Coveº. La finalulrânduielii obiºnuite a Maslului au fost rostiterugãciuni de mulþumire cãtre Dumnezeupentru toate binefacerile revãrsate asupraoraºului ºi credincioºilor din Agnita, precumºi rugãciuni prin care s-a cerut ajutorul lui

Duminicã 24 iulie credincioºii dinMerghindeal au îmbrãcat haine de sãrbãtoareºi au participat la Sfânta Tainã a Maslului deobºte. Biserica s-a umplut de credincioºiiveniþi sã se roage pentru sãnãtatea celordragi, pentru a primii ajutorul Dumnezeescºi a trece mai uºor prin greutãþile vieþii.

SFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DE OB~TE ÎN AGNITASFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DE OB~TE ÎN AGNITASFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DE OB~TE ÎN AGNITASFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DE OB~TE ÎN AGNITASFÂNTA TAIN{ A MASLULUI DE OB~TE ÎN AGNITA

Dumnezeu pentru diferitele trebuinþe alecelor prezenþi ºi ale celor care din diferitepricini nu au putut fi de faþã. Rugãciunilerostite de preoþi au fost întãrite de cãlduracredinþei ºi nãdejdii credincioºilor prezenþicã Dumnezeu este îndurãtor ºi mult milostivfaþã de noi ºi ne dãruieºte tot ceea ce este

bun ºi folositor pentru mântuirea noastrã.Cuvântul de învãþãturã a fost rostit de cãtrepreotul Nicolae Piroº din Agnita, care s-a opritasupra pildei fiului risipitor ºi a subliniatiubirea nemãrginitã pe care Dumnezeu o arefaþã de oameni, chiar ºi atunci când aceºtiagreºesc.

DOI IERARHI AU PUS PIATRA DE TEMELIEPENTRU L{CA~UL DE CULT DIN SIBIU:BISERICA NOU{ LA SCHITUL PELI~OR

a pietrei de temelie pentru lãcaºul de cult ceva avea hramul “Acoperãmântul MaiciiDomnului”.

A urmat Sfânta Liturghie, oficiatã în aerliber, la care au participat toþi credincioºiiprezenþi, împreunã cu obºtea mãnãstirii ºi alþivieþuitori la aºezãmintele monahale dinapropiere. Alãturi de duhovnicul schitului, pr.Iulian Ababei, în soborul de preoþi s-au aflatexarhul mãnãstirilor din ArhiepiscopiaSibiului, arhim. Visarion Joantã, protopopulde Agnita, pr. Ioan Jurca, ºi alþi slujitori aisfintelor altare. Rãspunsurile la stranã au fostdate de un grup de studenþi ai Facultãþii deTeologie Ortodoxã “Andrei ªaguna” din Sibiu.

“Ardea de dragostea faþã de Dumnezeu”La Sfânta Liturghie, IPS Mitropolit

Serafim a vorbit credincioºilor despre râvnaºi credinþa deosebitã a Sfântului IlieTesviteanul, despre viaþa sfântã a mareluiprooroc ºi despre felul în care a întors poporulales la adevãrata credinþã.

MASLU DE OB~TE LA MRGHINDEAL

Preotul Nicolae Cristian Sas i-a invitat sã-i fie alãturi la rugãciunea de obºte pe preoþiidin parohiile vecine. Au rãspuns invitaþiei salepreotul Protopop Ioan Jurca, împreunã cupreoþii Nicolae Mãrginean din Agnita NicolaeGodan din Dealu Frumos, Mihai Naicu dinAgnita, Marius Rebegel din Ruja ºi CosminCoºorean din Coveº.

Credincioºii au îngenunchiat subpatrafire, au ascultat Sfintele Evanghelii ºis-au rugat împreunã cu preoþii pentru iertareapãcatelor ºi ajutorul lui Dumnezeu.

Sfânta slujbã a fost încheiatã de preotulCosmin Coºorean cu o frumoasã predicã.

A vorbit apoi pãrintele Protopop Ioan

Jurcã, remarcând numãrul mare de enoriaºiprezenþi în bisericã cu aceastã ocazie ºi i-aîndemnat sã vinã în fiecare zi de duminicã ºide sãrbãtoare în numãr tot atât de mare. Aremarcat de asemenea faptul cã de fiecaredatã gãseºte biserica tot mai împodobitã, cãpreotul Nicolae Cristian împreunã cu

comitetul se strãduiesc sã o facã tot maifrumoasã, tot mai primitoare ºi l-a felicitatpentru aceasta ºi pe epitropul CornelFleºariu. În bisericã a fost construit un podnou pentru tineret iar la casa parohialã s-afãcut o salã de ºedinþe pentru comitet, de careenoriaºii pot fi mândrii. Preotul Protopop ºi-a exprimat convingerea cã la anul viitor vagãsi ºi alte lucruri frumoase fãcute de preotulºi enoriaºii din Merghindeal. Oamenii bunidacã sunt uniþi pot face lucruri minunate,chiar dacã sunt puþini, pe când dacã suntdezbinaþi nu reuºesc nimica dacã suntdezbinaþi.

I. Bârsan

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Lirica româneascã a manifestat în toateperioadele sale de evoluþie tendinþa demodernizare ºi de sincronizare cu spiritulpoetic european, mai ales în secolul al XX-lea,care a marcat profund gândirea poeticãromâneascã ºi a impus opere de certã valoareartisticã. Analizând o parte a creaþiilorpoetice româneºti, atât sincronic cât ºidiacronic, ne permitem sã vorbim desprecoordonatele religioase pe care unii poeþile-au imprimat, pornind de la premisa cã „cinenu-i profund sub raport artistic nu are ºansasã fie ºi un bun poet religios.”1

Spaþiul în care s-a dezvoltat poeziaromâneascã este un spaþiu predominantcreºtin. De aceea, nu trebuie sã avem rezervefaþã de sintagma cea mai des utilizatã astãzide critica ºi istoria literarã ºi anume: „poeziecreºtinã”. Acceptãm faptul cã religiosulpresupune un câmp mult mai larg deexprimare a trãirilor ºi a conceptelor legatede relaþia de comuniune dintre Dumnezeu ºiom, dar nu putem nega existenþa influenþelorºi dominantelor în marea lor majoritatecreºtine ce au marcat evoluþia liricii noastre.„Poezia creºtinã” este parte integrantã areligiosului/ a sacrului. De asemenea, estefoarte important a preciza cã o poezie poatefi religioasã chiar dacã ea nu se încadreazãîn canoanele teologice, pentru cã o relaþiepersonalã cu Dumnezeu prin rugãciune ºipoezie poate ieºi din tiparele consacrate dartrebuie acceptatã ca atare: „Întâlnirea cureligiosul este în acest mod indirect posibilãprintr-o poezie care, fãrã concepte teologice,ne pregãteºte sã înþelegem ºi sã acceptãmMarele Cod. Pe scurt, metafizica poeticã ducede multe ori mai direct spre sugestia divinuluidecât poezia construitã dupã canoaneleteologice.”2

Literatura sacrã este o componentãfundamentalã a istoriei literaturii române.Fiinþa umanã este o fiinþã iubitoare deDumnezeu ºi de semeni, de aceea literaturanu poate ignora dimensiunea de homoreligiosus, nu poate face abstracþie de relaþiade iubire dintre om ºi Dumnezeu, dintre unom ºi semenii sãi. În mod voit sau nu, fiinþaumanã se manifestã ºi prin dimensiunea eireligioasã, prin raportarea ei constantã laDumnezeu, Creatorul a tot ºi a toate ale lumii

DOI IERARHI AU PUS PIATRA DE TEMELIEPENTRU L{CA~UL DE CULT DIN SIBIU:BISERICA NOU{ LA SCHITUL PELI~OR

Cu greu ºi cu mari eforturi capela dincimitirul ortodox a fost adusã în stadiul actual.Dupã cum se vede îi lipseºte acoperiºul. Easemenea unui om nevoiaº care e obligat sãîntâmpine toate intemperiile(ploaie, vântetc.) afarã în capul gol ºi fãrã umbrelã.

De acum înainte tot ce s-a investit pânãazi începe sã se degradeze.

Nu cred cã avem bani de aruncat saumotive sã ne batem joc de munca noastrã.

“Pentru dragostea faþã de credinþa moºilorºi strãmoºilor sãi, a neamului sãu, a fãcut în aºafel încât poporul rãtãcit de la adevãrata credinþãa pãrinþilor sãi sã se întoarcã la credinþa înDumnezeu. Îl vedem pe Proorocul Ilie cum ardeade dragostea faþã de Dumnezeu, faþã de credinþapoporului sãu. În acelaºi timp, ardea de durerecã semenii sãi se înstrãinaserã de credinþa lor ºise închinau la idoli precum Baal ºi Astarte, pecare împãrãteasa Izabela i-a adus în Þara Sfântã.Sfântul Prooroc Ilie, care trãia în post ºi înrugãciune neîncetatã, se plângea lui Dumnezeucã locurile de rugãciune au dispãrut ºi neamulsãu se închina la idoli. Dumnezeu i-a rãspuns cãnu este singur ºi cã mai are 7.000 de suflete pusedeoparte, care nu se închinã idolilor. ProoroculIlie credea cã era singurul care se închinaDumnezeului adevãrat, dar El i-a arãtat cã areoameni ascunºi, pe care numai El îi ºtie, oamenisfinþi, smeriþi, care þin tradiþia, care se roagã cucredinþã ºi nu se manifestã afarã ca sã-i vadãceilalþi”, a spus IPS Mitropolit Serafim.

Jertfa pentru Dumnezeu ºi aproapeleLa finalul Sfintei Liturghii, IPS Mitropolit

Laurenþiu a mulþumit ierarhului din diasporapentru prezenþa la hramul Schitului Peliºor,pentru vizita sa în locurile unde a activat caEpiscop-vicar ºi a explicat credincioºilorsimbolismul slujbei de punere a pietrei de temelie.

“Crucea pe care am aºezat-o pentru a marcalocul unde se va zidi Sfântul Altar ne aratã cã latemelia jertfelor noastre pe care le aducem la altarse aflã jertfa Mântuitorului Iisus Hristos pe SfântaCruce. Toþi cei care am participat la acesteveniment am lãsat o picãturã din dragostea

noastrã faþã de Maica Preacuratã, care a devenitacum ocrotitoarea acestui aºezãmânt, alãturi deSfântul Ilie, primul hram al schitului. Suntemchemaþi astãzi sã împlinim douã lucruri. Primuleste sã împlinim jertfa pe care trebuie s-o aducemprin tot ceea ce facem noi, sã considerãm cã oricefel de încercare ce vine asupra noastrã esteîngãduitã de Dumnezeu pentru ca noi s-o biruimºi sã trecem peste suferinþe, necazuri ºi lipsuri.A doua chemare este sã ne apropiem deDumnezeu ºi sã devenim altruiºti, adicã sã nuaducem doar o jertfã a credinþei noastre labisericã, ci ºi jertfa iubirii faþã de Dumnezeu sãse continue prin iubirea de aproapele”, a subliniatIPS Mitropolit Laurenþiu. Stareþa schitului,monahia Teoctista Ababei, a mulþumit ierarhilor,preoþilor ºi credincioºilor pentru prezenþa lahram.

Aºezãmântul monahal a fost înfiinþat în 2005,cu sprijinul familiei de oieri Piloiu, când a fostconstruit paraclisul din lemn al schitului. Primaslujbã religioasã a fost oficiatã pe 20 iulie 2005.Lucrãrile de construcþie la paraclis au fostrealizate cu eforturile membrilor familiei Piloiu,fraþii Gheorghe, Ilie, Vasile ºi Spiridon, sprijiniþide familia Toma din Moºna. În 2006, pr. IulianAbabei a fost numit egumen, iar câþiva monahi ºifraþi au venit la schit pentru a vieþui aici. În acelaºian s-a început construcþia corpului de chilii, undese aflã ºi sala de mese pentru 150 de persoane,bucãtãria ºi alte anexe. Din 2008, aºezãmântul afost transformat în schit de maici, iar stareþã afost numitã monahia Teoctista Ababei.

ªtefan Mãrculeþ(preluare din Ziarul Lumina,

ediþia de Transilvania, 23 iulie 2011)

Capela din Cimitirul OrtodoxCapela din Cimitirul OrtodoxCapela din Cimitirul OrtodoxCapela din Cimitirul OrtodoxCapela din Cimitirul Ortodox

Nici nu vreau sã mã gândesc ce se poateîntâmpla cu ea petrecând o iarnã întreagã înstadiul actual.

Comitetele vecinãtãþilor de ajutor pentruînmormântare fac ºi cu aceastã ocazie un apeltuturor membrilor sãi pentru a contribui cusumele fixate anual, mai întâi pentru a acopericheltuielile efectuate pânã acum, dar ºipentru a o acoperi ºi a o feri de degradare

Protopop Ioan Jurca

(continuare din pagina 5)

Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[Poezia religioas[româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)româneasc[ (I)

acesteia. În creaþia literarã se manifestãconstant aceastã raportare la sacru/ laDumnezeu printr-o miºcare ascendentã (omulcare-l cautã pe Dumnezeu) ºi descendentã(Dumnezeu se face Om ºi coboarã prinIubirea Lui). Punctul de întâlnire al celor douãaxe de miºcare, ascendentã ºi descendentã,îl putem numi axis mundi, centru aluniversului creativ uman. De aceea, poeziasacrã are rolul de a recrea universul ºi lumeaîn miºcarea ei de iubire, de a contura o viziuneproprie asupra Cuvântului pe care-l exprimã.

Creaþia poeticã este o experienþãinterioarã profundã. Poetul se cunoaºte pesine însuºi prin poezie, se re-descoperãîntr-un univers propriu, absolut intim, universpe care-l experimenteazã direct. Prin poezieexperimentãm o cãlãtorie în necunoscut, ocãlãtorie a spiritului însetat de absolut. Deaceea, „experienþa poeticã este asemãnãtoareexperienþei religioase, dar nu se confundã cuaceasta; ele merg în direcþii diferite. Poeziaprelucreazã ºi pânã la sfârºit exprimã misteruluniversal, în timp ce religia merge direct întranscendenþã”3 . Aceastã delimitareconceptualã nu poate face abstracþie însã de„învecinarea” celor douã experienþe: poeticãºi religioasã. Poezia este o formã de rugãciunepentru oricine înþelege cã relaþia lui cusemenii ºi cu Dumnezeu este una de iubire.Chiar dacã respectã anumite norme, poezia„se împlineºte ca artã prin canoane formale,dar ea rãmâne, în fundamentele ei, inspiraþie,cu izvoare în acea stare poeticã purã, care seînvecineazã cu rugãciunea”4 . O definiþiefilosoficã a poeziei surprinde nuanþatcaracterul religios al marii poezii universale,precum ºi punþile de legãturã dintre un poetºi un mistic. Marea poezie a lumii poate aveafior sacru deoarece mesajul ei este legat demarele mister al existenþei umane, dar ºi deaspiraþia profundã spre spiritual, spre absolut:„poezia este expresie ºi cale la ridicareanocturnei misterului, este acel suflu minunatal imponderabilului, este pânã la sfârºitcontactul substanþial cu fiinþa supremã aexistenþei, ceea ce face ca marea poezie sãcapete un caracter religios. Poezia ca operãexistã prin formele ce le îmbracã, dar înesenþa ei este o misterioasã ºi tulburãtoare

stare ce ne poartã sufletul în zona copilãrieiºi sfinþeniei. Între poet ºi mistic existã orudenie spiritualã; poezia nu este prinsã înraþional, ci în supra-raþional, la locul unde easerveºte modul ascuns al existenþei; deºipleacã din experienþa concretã, ea vizeazãabsolutul.”5

Marile creaþii sunt rodul întâlnirilorcu Dumnezeu în Iubire, rodul unei intensetrãiri lirice, manifestate prin raportare lasacralitatea vieþii. Poezia de inspiraþiereligioasã este o formã concretã decomunicare, dintotdeauna, a omului cuDumnezeu. ªi cu toate cã aceastã comunicarenu reuºeºte întotdeauna sã se regãseascã înversuri de mare forþã artisticã, poeziareligioasã menþine omul în relaþie cuDumnezeu, în comuniune. Nu numai cel carescrie, poetul, realizeazã aceasta, dar ºi celcare citeºte poezia religioasã. În aceastaconstã marea bogãþie a textelor de inspiraþiesacrã, fiindcã ele reuºesc sã transfigurezesufletul omului, ele au menirea sã îl ridice pepoet / cititor la rangul de împreunã-lucrãtorcu Dumnezeu la frumuseþea lumii.

O istorie a poeziei româneºti nu poateignora dimensiunea sacrã a liricii, deoarece„inspiraþia religioasã este o permanenþã apoeziei româneºti, din epoca daco-romanã ºipânã la poeþii contemporani”6 . De la primeleîncercãri (în limba latinã) ale lui Niceta deRemesiana (din secolul al IV-lea), trecând prinnumeroasele osteneli de diortosire a Psaltiriiºi a cântãrilor liturgice, culminând în marea

poezie religioasã a lui Ioan Alexandru, V.Voiculescu, Daniel Turcea sau NichiforCrainic ºi pânã astãzi, poezia religioasã are oevoluþie constantã devenind „parte integrantãa personalitãþii literaturii române ºi odimensiune importantã a ei”.7

Dovedind preocuparea esenþialã acreatorilor de a se evidenþia în / prin relaþiade iubire ºi comuniune cu semenii ºi cuDumnezeu într-un spaþiu sacru / spiritual /sfinþit, „poezia româneascã a descoperitsacrul chiar de la începuturile ei”8 .

Daniela PÃNÃZAN LORINCZI

1 Eugen Simion, Poezia religioasã, înFragmente critice, Vol. I, Scriitura taciturnãºi scriitura publicã, Editura « Grai ºi suflet –Cultura naþionalã », Bucureºti, 1998, p. 136

2 Ibidem, p. 1373 Ernest Bernea, Trilogie filosoficã.

Adevãr ºi cunoaºtere. În cãutarea uneidefiniþii a omului. Cultura ca idee ºi formã,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 42

4 Ibidem, p. 435 Ibidem, p. 436 Ion Buzaºi, Poezia religioasã

româneascã, Argument, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 2003, p. 5

7 Ibidem, p. 38 Aurel Pantea, Sacrul în poezia

româneascã. Studii ºi articole, Introducere,Editura Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca,2007, p. 6

EI S-AU N{SCUT @N AUGUSTGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

DAN HERCIUEhrmann Katharina 01 aug 90 de ani BruiuGavrea Maria 01 aug 89 de ani SãsãuºBãrtuº Maria 02 aug. 89 de ani MerghindealSopa Ana 03 aug. 90 de ani IlimbavGheorghie Maria 05 aug. 91 de ani MihãileniAldea Maria 05 aug. 81 de ani IlimbavFliter Iudifta 06 aug 89 de ani RetiºCioca Traian 06 aug. 88 de ani CoveºSandor Maria 06 aug. 81 de ani MoardãºNiþu Maria 07 aug 84 de ani CoveºSchuster Maria 08 aug. 82 de ani MetiºBarbu Emil 08 aug. 81 de ani RetiºBecheº Nicolae 10 aug. 87 de ani ÞelineGiorgicã Ioan 10 aug. 93 de ani MarpodOros Viorica 10 aug. 84 de ani Dealu FrumosMarian Gheorghe 11 aug 82 de ani ªomartinVasiu Maria 13 aug. 83 de ani BeneºtiTogan Maria 14 aug. 84 de ani RãvãºelMoraru Marioara-Elena 14 aug 83 de ani RujaZimmer Ioan 15 aug. 83 de ani MerghindealGherghel Ortenzia 18 aug 90 de ani BrãdeniBrezai Ioan 21 aug. 81 de ani Dealu FrumosBunea Ana 22 aug 86 de ani ChirpãrButa Cornelia 23 aug. 84 de ani MerghindealBãrdaº Nicolae 24 aug. 80 de ani RetiºMoga Emilia 27 aug 92 de ani MetiºAron Viorica 27 aug 87 de ani AlþânaOprean Ioan 27 aug. 87 de ani Ghijasa de SusMuntean Maria 27 aug 83 de ani BeneºtiTrif Elisabeta 28 aug 82 de ani AlþânaUrea Elena 29 aug. 83 de ani MerghindealPuºcaº Eugenia 29 aug. 82 de ani MihãileniLonghin Emil 30 aug. 81 de ani RetiºAndrei Traian 31 aug 87 de an Coveº

ADEVÃRATAPROSTITUATÃ

O poveste indianã ne întoarce lalegãturile dintre sfinþenie ºi desfrâu.

Un pustnic trãia în pãdure, ca oricepustnic, hrãnindu-se cu ierburi ºi cu fructe,încercând cu fiecare zi sã mai facã un paspe calea spinoasã a sfinþeniei.

În orãºelul vecin locuia o prostituatãcare trãia, din tinereþe, vânzându-ºi trupulbãrbaþilor. Sfântul mergea la ea destul dedes ºi o dojenea pentru viaþa ei desfrânatã.Ea însã îi spunea cã nu cunoscuse alt felde viaþã ºi cã, deºi nu-i plãcea, nu puteaschimba nimic.

pitã slanã ºi vin de buturugã

FOAIE VERDEMATOSTAT,

Când am plecat la-nsurat,O fost noapte º-o plouatªi n-am vãzut ce mi-am luat.Am luat-o de bogatã,Bat-o Dumnezeu s-o batã!Am luat-o pentru boi,Lua-i-ar dracu’ pe-amândoiªi pe toanta lângã ei!Când o vãd în poarta ºurii,Gândesc cã-i muma pãdurii.ªi când o duc la ogor,Fug viþeii de s-omor.Am avut ºi tri purceiª-o murit de groaza ei.ª-am avut ºi cinci gãini,Mi-o fugit pe la vecini.Zi-i, naºule, sã se ducã,Cã la noapte mã mãnâncã.C-azi-noapte m-ar fi mâncat,D-am avut barda la cap.Da’la noapte mã mãnâncã,C-am uitat barda pe luncã.Popã, când m-ai cununat,Tri sute de zloþi þ-am dat;Da acum þ-aº da º-o mieSã mã scapi de cununie!

Mihãilã Ana, 67 de ani,Coveº, 19 mai 1988

PARODIEDAN HERCIU

în miezul nopþii

m-am trezittranspirat sub nasam visat cã m-am însurat cu tineiubita meaºi am transpirat fãrã sã vreauabundentºi dintr-odatãeram confuz pentru cã nu eraiîn patlângã mineºi am fãcut o analizã amãnunþitãa situaþieiera bine cã te-am luatcã nu mai îndrãznea nimeni sã-þi zicãproastã sau curvãºi era rãupentru cã nu mai puteamsã-mi perii gândurile singurºi trebuie sã mã ocup, la naiba,cu înmulþirea.

Prof. Baciu Gheorghe Victor

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

poeþii îsºi eu nu-s

poeþii au frustrãri ºi eu n-amau citit metri întregi de poezie ºi eu

nu„poeþii ca ºi soldaþii nu au viaþã

personalã” ºi euamun poet nu face compromisuriun poet nu scrie pentru baniun poet trebuie sã facã musai o

fotografie cu dinescu sau cupitiº d-zeu sã-l hodineun poet trebuie sã cunoascã lumea

bunã din poezie

sau cel puþin sã-l pupe-nun poet are o legãturã specialã cu

divinitatean-am

un poet trebuie sã fie înþeles doar depoeþi

„sã facem selecþie” strigã cinevaaºa nu se mai poateam o carte ºi suntmembru al uniunii scriitorilorha!ce mai zici?

mã uit la poeþi / ºi nu zic nimicsunt prea mulþi

Pustnicul ºi prostituata au murit înaceeaºi zi. Spre marea mirare a sfântului,diavoli au venit sã-i ia sufletul, în vremece solii cereºti duceau în rai sufletul femeii.

- Dar de ce trebuie sã merg eu în iad,a strigat pustnicul, în vreme ce femeiaaceea desfrânatã va ajunge la cer ºi-i vavedea pe zei?

A auzit un glas grãind astfel:- Pentru cã ei nu i-a plãcut viaþa pe care

fusese silitã s-o ducã, dar þie þi-a plãcut cumai trãit. Sufletul ei a rãmas curat, în vremece al tãu s-a lãsat cuprins de dorinþã ºitrufie. Uitându-te la greºelile altora ºigândindu-te la viaþa ta, pe care o socoteaisfântã, te-ai murdãrit cu noroi. Adevãrataprostituatã eºti tu.

MÃICUÞÃ, CÂNDM-AI FÃCUTU,

Mai ghine m-ai fi pierdutu:Pe pãrãu cu sãlciile,Sã mã mânce þãrcile.Apa rece sã mã spele,Sã nu mai trãiesc cu jele.Noroi sã mã noroiascã,Strãini sã nu-mi porunceascã.Tinereþe ce-am avutu,Doamne,greu o-am petrecutu;Tot cu greu ºi cu nãcazu,,ªi cu lacrimi pe obrazu.Da de lacrimi nu bag sama,Cã mi le ºterg cu nãframa.Da mi-i milã de obrazu,Cã rãmâne fript ºi arsu.

Dobre Vica, 65 de ani,Retiº, 2II 1979

NEVASTA VÂNDUTÃ

Foaie verde de mohor,Am un bãrbat beutor;C-o beut 50 de poliªi o rãmas ºi dator;Douã vaci ca douã floriªi doi boi ca doi bujori.Când nu mai avea ce bea,Cu mintea sã sfãtuiaCum sã-ºi vândã nevasta.- Hai, nevastã-n târg la þarãSã târguim pãn’ desarã.ªi nimic nu târguia,Cã nevasta º-o vindea.Singur acasã veneaªi copiii-l întreba:- Tatã, da unde-i mama?- O-am lãsat în târg la cruceSã v-aducã turtã dulce.De-ar hi varã pãn’ desarã,Sã mã duc în târg la þarãSã vã cumpãr altã mamã.- Hie, tatã, cheri cocoanã,Da noi nu i-om zâce mamã.Hie, tatã, coconiþã,Cã nu i-om zâce mãicuþã!

Bratu Maria, 50 de ani,Retiº, 18 VIII 1979

Folclor cules de Mircea drãgan - Noiºteþeanu

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

ISSN 2066-8708

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

ªapte tineri sunt pe cale sãpãrãseascã SVA, Andrei Emanuela,Bârsan Octavian, Bordean Diana,Bonea Maria, Frãþilã Florin,Hârþoagã Paul, ºi Ioana Potor Ei auterminat liceul, au trecut cu brio ºiexamenul de bacalaureat ºi vorpãrãsi Agnita. Suntem convinºi cãºi în calitate de studenþi vor cultivaspiritul de echipã ºi vor gãsi calea

Prima acþiune a AsociaþieiCasa Seniorilor, a fost iniþiatã depreºedintele acesteia Dorul Eftacare a organizat o frumoasãexcursie la mãnãstirile dinBucovina.

A fost un pelerinaj minunatcondus de pãrintele ProtopopIoan Jurca.

Dupã ce au admirat LaculRoºu ºi Cheile Bicazului,excursioniºtii au fãcut un primpopas la Mãnãstirea Bistriþa unadin cele mai vechi mãnãstiri ziditãîn 1406 de Alexandru cel Bun.Biserica mãnãstirii, cu hramulAdormirea Maicii Domnului,adãposteºte mormântul primuluisãu ctitor. Alþi ctitori ai mãnãstiriiau fost Sfântul ªtefan cel Mare,Petru Rareº ºi AlexandruLãpuºneanu.

A urmat o vizitã la MãnãstireaAgapia ctitoritã de HatmanulGavril fratele domnitorului VasileLupu, în 1641, cu hramul SfinþiiArhangheli Mihail ºi Gavril.Distrusã de mai multe orimãnãstirea renaºte mereu iar din1858 primeºte o nouã încoronarefiind pictatã de NicolaeGrigorescu. Frescele ºi icoanele

PELERINAJ LA M{N{STIRIPELERINAJ LA M{N{STIRIPELERINAJ LA M{N{STIRIPELERINAJ LA M{N{STIRIPELERINAJ LA M{N{STIRImarelui pictor dau o valoaredeosebitã acestei mãnãstiri decãlugãriþe.

În apropiere de Agapiaexcursioniºtii au vizitat ºiMãnãstirea Vãratec, cea mai

mare mãnãstire de maici, peste400, ridicatã în 1785. La Vãratec,dupã ce s-au închinat la sfinteleicoane, pelerinii agniþeni aupãstrat un moment de reculegerela mormântul poetei VeronicaMicle, legendara dragoste a luiMihai Eminescu.

În drum spre MãnãstireaNeamþ s-a fãcut un popas ºi la casamemorialã a celui ce ne-a încântatcopilãria, marele Ion Creangã. Auadmirat toate obiectele pomeniteîn minunatele „Amintiri dincopilãrie” dar ºi eroii din „Poveºtiºi Povestiri”.

Prima zi a periplului s-aîncheiat la marele complexMãnãstirea Neamþ, denumitã ºi„Ierusalimul OrtodoxieiRomâne”. Primul ctitor al acestuilãcaº a fost domnitorul PetruMuºat tatãl lui ªtefan cel Mare ºiSfânt. Mãnãstirea Neamþ, cetatea credinþei ortodoxe a fost de-alungul timpului un nesecat izvorde scrieri bisericeºti. În afarã debiserica „Înãlþarea Domnului”,cei mai neobosiþi cãlãtori auvizitat ºi Schitul Vovidenia lângãcare au aflat „Casa memorialãVisarion Puiu ºi Muzeul MihaiSadoveanu”

Peste noapte excursioniºtiiau fost cazaþi la internatulSeminarului Teologic.

A doua zi cãlãtorii s-au opritla Mãnãstirea Sihãstriaîntemeiatã în 1655 de Episcopul

MEMBRII NOIÎN „SERVICIULDE VOLUNTARI

AGNITA”

Ghedeon de Huºi. Aici s-auodihnit o clipã în faþa pridvoruluidin care pãrintele Cleopa þineaminunatele predici ascultate denenumãraþi credincioºi. Apoi încimitirul mãnãstirii s-au rugat ºi

s-au închinat la mormântulmarelui duhovnic Cleopa Ilie.

Pe drumul de întoarcere auadãstat ºi la Mãnãstirea Secu,lãcaº nu numai de rugãciune ci ºide culturã religioasã. Mãnãstireaa fost ctitoritã în 1602 de NestorUreche tatãl marelui cãrturarGrigore Ureche, pe locul unuischit vechi din anul 1500 Aici înMuzeul Mãnãstirii, printre alteobiecte de mare preþ, se aflãCazania Lui Varlaam tipãritã în1643 ºi Pravila lui Matei Basarabtipãritã la Târgoviºte în 1652.

Dupã vizitarea atâtormãnãstiri din Nordul Moldovei,pelerinii au trecut din nou munþiiºi s-au oprit în Ardeal, la poaleleMunþilor Cãliman unde s-auînchinat la minunata ctitorie aPatriarhului Miron Cristea,Mãnãstirea Topliþa. Construitã peun teren dãruit de pãrinþiiprimului Patriarh al BisericiiOrtodoxe Române, mãnãstirea afost în vremuri crâncene izvor denãdejde ºi împlinire pentrucreºtinii ortodocºi din Ardeal. Uncãlugãr le-a povestit istoriaminunatului lãcaº duhovnicesc ºile-a descifrat tainele picturilor dinbiserica cu hramul „SfântulProroc Ilie Tesviteanul”

A fost un pelerinaj minunat,o cãlãtorie din care cei care aufãcut-o s-au întors obosiþi dar cuinimile încãrcate de frumuseþiledivine pe care le-au vãzut.

I. Bârsan

de a trãi pozitiv, realizând lucrurifrumoase.

Locul celor plecaþi a fost ocupatde alþi tineri liceeni, tot atât deinimoºi, tot atât de dornici de a trãifrumos ºi a face lucruri bune,Anghel Denisa, Baºa Rareº, BuneaAlexandru, Cioca Alina, Hoisan

Valy, Morar Teodora, MunteanIoana, Mitru Alexia, PeniºoarãRoxana, Sas Patricia Luca, ªelaruCosmin, Stãnuþ Irina, ªerbãneteAdela.

Le dorim sã se simtã minunatîn asociaþia SVA, sã se bucure delucrurile frumoase pe care o sã lefacã împreunã.

Pentru început îi felicitãm

pentru acþiunea frumoasã din garaAgnita, unde împreunã cu alþivoluntari de la „PrieteniiMocãniþei” au lucrat pentruînfrumuseþare ºi pentru realizareaunui acoperiº menit sã protejezevagonul care a fost restaurat în anultrecut.

Plãcut impresionat derealizãrile micilor artiºti la Muzeulde Istorie din Agnita, primaruloraºului le-a oferit copiilor ºiiniþiatorilor proiectului obinemeritatã excursie la Horezu,cunoscut centru al artei tradiþionalea olãritului. La unul din meºteriilocalnici, copiii au confecþionat laroata olarului câte un vas de lut.

Cu aceastã ocazie au vizitat ºimãnãstirile Cozia ºi Hurezu ºi s-aubucurat de o bãlãcealã la ºtrandulcu apã termalã de la Cãlimãneºti.

Prof de istorieNicoleta Gavrilui

ÎN VIZIT{ LA OLARIIÎN VIZIT{ LA OLARIIÎN VIZIT{ LA OLARIIÎN VIZIT{ LA OLARIIÎN VIZIT{ LA OLARIIDIN HOREZUDIN HOREZUDIN HOREZUDIN HOREZUDIN HOREZU