STUDIU DE CAZ

GASTRITA CRONICĂprodusă de infecția cu Helicobacter Pylori

20140

Motto:

”Geniul omenesc nu va putea nicicând născoci invenții mai desăvârșite ca acelea create de natură, în care nu lipsește nimic și nimic nu-i de prisos. ” – Leonardo Da Vinci

1. Argument

Am ales ca dezbatere aceasta temă, fiind influențată de stilul de viața nesanatos la care trebuie să facem față în secolul în care trăim, secolul vitezei. Sănătatea este pionul principal de care trebuie să ne îngrijim, iar stomacul prezinta interes, cu atat mai mult cu cat stilul de viața și-a pus amprenta pe modul în care ne hrănim. Semipreparate, fast-food-uri, grăsimi, alimente care, la prima vedere, ne ajuta să trecem rapid peste mesele importante, dar și poluarea mediului in care traim, ne încarca organismul cu toxine, determinandu-ne la un moment dat sa apelam din ce in ce mai des la medicamente, a caror utilizare abuzivă se restrânge asupra organismului nostru. În ziua de astazi, afecțiunile gastrice au devenit comune.

Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii.

Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.

Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu dezvoltarea ulterioara a unui adenocarcinom. De aceea se recomanda o abordare serioasa a afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari histologice seriate.Printre cauzele gastritei cronice se numără și infecția cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar, utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina și auto-imunitatea (boala Biermer).

Helicobacter Pylori (HP) este o bacterie care infectează mucoasa peretelui stomacului uman. Bacteria Helicobacter pylori este responsabilă de gastritele cronice, de ulcerele duodenale şi joacă un rol important în generarea anumitor forme de cancer gastric. Cunoscută doar din 1980, această infectie este contactată în copilărie şi în marea majoritate a cazurilor ea devine cronică şi este însoţită de o inflamaţie a mucoasei gastrice şi este cauza a 90% dintre toate gastritele cronice. Transmiterea este intra-familiară (mamă/copil) şi infecţia poate dura decenii, poate chiar toată viaţa persoanei infectate. Aproximativ 10% dintre persoanele infectate dezvoltă ulcer peptic. 40% din populaţia europeană este suferă de această infecţie şi în mai mult de 80% în ţările slab dezvoltate.

HP trăieşte exclusiv în stomacul uman şi este singurul organism cunoscut care poate supravieţui într-un mediu atât de acid. Această bacterie are o formă elicoidală (de unde şi numele de „Helicobacter”) şi poate să se fixeze în peretele stomacului pentru a-l coloniza. Stomacul produce două substanţe, acidul clorhidric şi pepsina. Aceste substanţe sunt ţinute la distanţă de peretele stomacal de către mucus. Boala apare în cazul unei secreţii prea mari de acid sau a unei protecţii insuficiente de către mucus. Alcoolul, stresul, anumite medicamente (acidul acetil salicilic şi alte antiinflamatoare nesteroidiene) şi infecţia primară cu Helicobacter Pylori sunt cauzele principale pentru numeroase boli gastro-duodenale.

În mod obişnuit, bacteriile nu rezistă în mediul acid din stomac, în timp de HP secretă o enzimă (urează) care îi permite să supravieţuiască în sucul gastric, neutralizându-l. Bacteria acţionează in două moduri: ea creşte secreţia de suc gastric şi slăbeşte structura mucoasei gastro-duodenale. Fiind mai puţin protejat, peretele stomacului sau al duodenului este atacat de sucurile gastrice.

1

2. Introducere

Pacienta : Xenia Valerescu , 54 ani, căsătorită, 3 copii, laborant chimist într-un Combinat Chimic unde a lucrat în 3 schimburi timp de 30 de ani.

În anamneza pacientei, în urma discutiei atente și amănunțite, s-au identificat următoarele:

- Disconfort gastric;- Expunere la agenti chimici si noxe cu potential daunator;- Administrarea prelungita de antiinflamatoare nesteroidiene (datorită unei gonartroze preexistente );- A suferit o pierdere în familie în urmă cu două săptămâni (stres emoțional);- Tulburări de somn;- Consumul de pește crud sau insuficient preparat termic;- Pacienta este fumătoare de 20 de ani.- La analiza de sânge efectuată a fost identificat Helicobacter Pylori (anticorpi

antihelicobacter in ser);- la biopsia realizată la endoscopie, s-a determinat prezenţa de Helicobacter Pylori.

Figura nr. 1 – Examen endoscopic cu identificarea HP

3. Descrierea bolii

Pacienta prezintă următoarele simptome:- dureri epigastrice, - senzatia de plenitudine gastrica, - reflux esofagian, - greata, - varsaturi, - flatulenta, - stare generala alterata, oboseală, - febra.

Diagnosticul gastriteiAtunci cand pe baza simptomelor asociate cu factorii favorizanti si predispozanti, există suspiciunea unei gastrite, e obligatoriu sa ne adresăm unui medic gastroenterolog care in vederea confirmarii diagnosticului de gastrita, poate face urmatoarele explorari:

2

-endoscopie prin care se vizualizeaza nu doar relieful mucoasei gastrice, ci si culoarea si eventualele leziuni;-biopsia care se face simultan cu endoscopia prin recoltarea unui fragment de mucoasa gastrica si examinarea lui ulterioara la microscop;-recoltarea de suc gastric si dozarea enzimelor gastrice si acidului clorhidric;-radiografia cu substanta de contrast are un rol redus, ea fiind utila in cazul unei gastrite complicate cu ulcer sau cancer gastric.

Gastrita si tratamentul gastritei depind in mare masura de ceea ce mancam, de alimentatia zilnica. Gastrita este o inflamaţie a mucoasei stomacului iar tratamentul gastritei ne impune si sa mancam sanatos. Simptome de gastrita pot aparea brusc (gastrita acută) sau progresiv (gastrita cronica). Gastrita poate fi cauzata de foarte multi factori inclusiv o infecţie, un iritant, o tulburare autoimuna (tulburările cauzate de către organism ca răspuns imun împotriva propriilor ţesuturi) sau o “copie de siguranţă” a bilei în stomac (bilă de reflux). Ca şi in cazul bolii ulceroase, se consideră că gastritele apar ca o consecinţă a dezechilibrului intre factorii de agresiune (acid, pepsină) şi cei de apărare ai mucoasei gastrice (mucus, bicarbonat).

Gastrita acuta este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala. In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica. Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa

administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata. Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice.

O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut , de la usoara anemie, la scaune cu sange (melena) si soc hemoragic.

Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de schimbarea de pozitie sau de miscari.

Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi prezentand semne de gastrita.

Atunci cand sunt prezente simptomele, acestea sunt reprezentate la debut de dureri epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool, etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi postprandiale.

Un loc aparte intre factorii implicaţi in producerea gastritelor il ocupă infecţia cu Helicobacter Pylori. În cele mai multe cazuri gastrita nu deterioreaza permanent mucoasa stomacului iar uneori nu este identificata nici un fel de cauza care a provocat inflamaţia. Garnitura stomacului poate fi afectata in mod substantial in anumite cazuri mai grave, ceea ce conduce la răni (ulcer peptic) în stomac sau in prima parte a intestinului mic. Lăsate netratate, aceste ulcere pot conduce catre sangerare.

Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.

3

Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica.

Figura nr. 2 – Gastrită produsă de HP

Complicatiile gastriteiO gastrita nediagnosticata sau tratata incorect, poate evolua cu:

-hemoragie digestive superioara (varsaturi cu aspect de zat de cafea)-anemie-ulcer gastric-cancer gastric.

4. Tratarea bolii

Tratament naturist pentru gastrita produsă de Helicobacter Pilory.

Plantele medicinale sunt, în general, un mod sigur de a consolida şi tonifia organismul. Se pot utiliza extrase de plante medicinale (capsule, pulberi, ceaiuri) sau tincturi (pe baza de alcool). Sau se pot face ceaiuri de plante medicinale.

Pentru tratarea gastritei HP am folosit o infuzie dintr-o lingurita de plante medicinale intr-o ceaşcă cu apă fierbinte. Se acoperă vasul in care s-a facut ceaiul din plante medicinale care calmeaza gastrita si se lasă 5 – 10 minute pentru frunze sau flori şi 10 – 20 de minute pentru rădăcini. Se beau 2 – 4 căni pe zi.

Compoziția amestecului :

- sunătoare (floare), - afin(frunze și fructe), - musetel (flori) și - ghințură galbenă (rădăcină),

în proporție de 1:1:1:0,25 părți de plantă uscată.

4

Dacă se suportă, se pot utiliza tincturi, fie singure, fie în asociere cu ceaiuri din plate medicinale. Anasonul, coada calului, coada şoricelului, ciuboţica cucului, sunătoarea, menta, dudul, feniculul, hameiul, lemnul dulce, muşeţelul, salcamul, nalba mare, păpădia, urzica sunt doar cateva dintre plantele recomandate pentru tratarea naturista a afecţiunilor gastrice.

Fitoterapia s-a dovedit a fi utilă în tratamentul bolilor gatro-duodenale.Anumite izoflavone inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori. Această acţiune este mai

puţin importantă decât decât acţiunea lor estrogenică care limitează folosirea lor în formă standardizată. Este vorba de glicină (Glycina max), lucerna (Medicago sativa) şi cohoş negru (Cimifuga racemosa).

Sunatoarea (farm : herbea hyperici, lat: Hypericum perforatum) – are remarcabile proprietati cicatrizante. Se folosește ca infuzie din 1-2 lingurite de planta la o cana de apa; se bea de 2 ori pe zi.

Afinele (Afinul: nume științific Vaccinium myrtillus L., denumire populară: afin, afin de munte, afin negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară.) au o acţiune antiinfecţioasă şi permit o mai bună absorpţie a vitaminei B12 în gastritele atrofice. Polizaharidele cu masă moleculară mare din afine inhibă adeziunea bacteriei Helicobacter pylori la mucusul gastric uman.

Musetelul (Matricaria recutita, denumit și romaniță, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel sau prin Transilvania românică) a demonstrat într-o meta-analiză o diminuare a dispepsiei şi a acidităţii stomacale. Acţiunea sa antiinflamatoare locală este bine cunoscută şi a fost comparată cu cea a inhibitorilor ai pompei de protoni. Uleiul esenţial de muşeţel a demonstrat o inhibiţie in vitro a Helicobacter.

Ghințura galbenă (Gentiana lutea) conţine triterpene şi xantone care au o acţiune antiinflamatoare directă asupra mucoasei stomacale, dar prin xantone are şi o acţiune antistres şi antidepresiv, foarte utilă în problemele stomacului. Pentru axtractul alcoolic CMI a Helicobacter este de 100 μg/ml.

Hameiul pare să aibă un efect calmant asupra stomacului, mod său de acţiune nu a fost încă elucidat, dar ar putea fi vorba de o acţiune apropiată de cea a plantelor estrogenice.

Regimul alimentar este esenţial atunci cand dorim sa tratam gastrita sau ulcerul. Tocmai de aceea trebuie sa adoptati o dietă sanatoasa iar înainte de începe orice program alimentar sau tratament pentru gastrita va recomandam sa apelati la consultul unui medic specialist.

5. Recomandari dietetice

Tulburarile digestive pot fi cauzate de o serie de factori alimentari: mancaruri condimentate, mese abundente, bogate in grasimi, consum crescut de alcool. De aceea, o etapa importanta in tratamentul pacientilor cu gastrita acuta o constituie recomandarile dietetice si modificarea stilului de viata. 1. Alimentatie corecta

Regimul trebuie sa contina cat mai multe fructe si legume proaspete, carne de vita sau peste, cereale integrale si multe lactate. Mesele trebuie sa fie usoare, sa existe si gustari intre ele si sa nu se prelungeasca mai mult de ora 18 seara.

2. Controlul greutatii corporale

Probleme gastrointestinale pot sa apara indiferent de greutatea pacientului, insa s-a observat ca ele sunt mai frecvente in cazul pacientilor supraponderali. Acestia sunt cei care acuza frecvent pirozis, reflux gastroesofagian, constipatie sau balonare. Prin reducerea greutatii si pastrarea ei in parametri normali pentru varsta si talia persoanei se pot reduce semnificativ aceste probleme. Un nutritionist poate realiza o schema alimentara care sa se potriveasca fiecarui pacient si care sa il ajute sa obtina rezultate fara sa il priveze de nutrientii esentiali organsmului (cum se intampla in dietele restrictive tinute fara supravegherea si coordonarea unui specialist).

3. Practicarea exercitiilor fizice

Exercitiile aerobice pot creste frecventa respiratorie, frecventa cardiaca si pot stimula, de asemenea, activitatea musculaturii intestinale. Astfel tranzitul este ameliorat si se evita balonarea si constipatia.

5

Specialistii recomanda 30 de minute de sport zilnic, insa sfatuiesc pacientii sa se consulte cu medicul curant inainte de a efectua mai mult sport decat inainte, deoarece unele probleme cronice de sanatate se pot agrava in prezenta efortului fizic sustinut.

4. Evitarea stresului

Stresul este responsabil de numeroase probleme cronice de sanatate care se pot rasfange si asupra sistemului gastrointestinal, determinand reducerea peristaltismului si scazand productia acida a sucurilor digestive. Stresul poate fi greu de evitat, insa exista o serie de sfaturi care pot ameliora felul in care acesta influenteaza calitatea vietii. Specialistii recomanda petrecerea a cat mai mult timp in aer liber, dieta sanatoasa, odihna corespunzatoare si mult sport. De asemenea, masajul poate fi un aliat foarte puternic in lupta cu stresul si poate ajuta pacientul sa se relaxeze si sa se destinda dupa o zi grea.

6. Concluzii

Eradicarea bacteriei Helicobacter pylori este esenţială de îndată ce a fost pusă în evidentă, în special pentru a evita riscurile de cancer la stomac. Această eradicare prin tratament clasic (triterapia cu antibiotice) nu este întotdeauna suficientă. Adăugarea unui tratament natural la tratamentul clasic va limita riscurile de recidivă. Studiile au arătat că există numeroase plante care au o acţiune netă asupra Helicobacter pylori şi diminuează riscurile.

Un important rol preventiv il poate avea evitarea factorilor de risc, a adminsitrarii de antiinflamatoare nesterodiene in absenta unui protector gastric, a consumului exagerat de alcool si a altor triggeri recunoscuti ca factori de risc pentru aparitia gastritei acute.

7. Bibliografie

1. Corneliu Constantinescu - Plante medicinale in apararea sanatații, Ediția a IV-a , Edit RECOOP, București,1976;

2. Honorius Popescu - Resurse medicinale in flora Romaniei, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1984;

3. Popovici, C. Moruzi, I. Toma - Atlas botanic, Edit. Didactica și Pedagogica, Bucururesti;

4. Farmacopeea Romana, Ediția a-X-a, Editura Medicala, Bucutești, 1993;

5. Internet - Wikipedia

8. Anexe (planșe cu plantele medicinale folosite)

Anexa 1 – Sunătoare (Hypericum perforatum)Anexa 2 – Afin (Vaccinium myrtillus)Anexa 3 – Mușețel (Matricaria recutita)Anexa 4 – Ghințură (Gentiana lutea)

6