GARGANTUA

Spita lui Gargantua este una foarte veche si cu radacini adanci in istorie. Gargantua a fost purtat de mama lui Gargamela 11 luni in pantece si cand i-a venit vremea de a se naste, acesta a iesit prin urechea mamei lui. Minunea a fost si mai mare atunci cand in loc sa strige “Au”, acesta a strigat “Bea”. Prunc fiind, Gargantua deja manca si bea foarte mult. Acesta a fost imbracat in haine de culoare alba si albastra dupa insemnatatea culorilor.De la trei pînă la cinci ani, Gargantua a fost hrănit şi crescut cum se cuvine, după bunele îndrumări ale tatălui său, petrecîndu-şi timpul ca toţi ceilalţi copii ai ţării.Ca să se deprindă a fi în viaţă un bun călăreţ, Gargantua a primit în dar un cal mare şi frumos, de lemn care necheza, sărea, se încura, se rotea, zburda şi zvîrlea cu picioarele înapoi.Atunci cand Grangrousier s-a intrors din razboi si a mers sa isi vada baiatul. Discutand cu el, ramane fascinat de baiat care ii explica foarte detaliat cate lucruri a facut ca sa gaseasca ştergătoarea perfecta. Grandgousier a rămas uimit de judecata sănătoasă şi de mintea ageră a fiului său. Astfel, i-a adus un dascăl vestit, pe magistrul Thumbal Holofern, doctor în teologie. Acesta l-a pus sa citeasca multe carti.Totusi, fiind nemultumit de acest dascal dupa ce a vazut istetimea tanarului Eudemon, Grandgousier a decis ca Ponocrat sa fie urmatorul dascal al lui Gargantua.Gargantua a fost trimis apoi la Paris impreuna cu Eudemon si Ponocrat, acestia au mers cu o iapa primita in cadou de la regele Numidiei. In drumul lor spre Paris, iapa a distrus o padure intreaga din cauza bondarilor. Ajunsi la Paris, Gargantua a multumit parizienilor pentru primirea ce i-au facut-o botezandu-i cu putina apa galbena de răsfug. Apoi, acesta a luat clopotele de la Notre-Dame deoarece voia sa le faca zurgalai pentru iapa. Meşterul Janotus a fost trimis sa ceara inapoi lui Gargantua clopotele cele mari, cuvantarea acestuia pentru inapoierea clopotelor insa, nu a dat roade. Intr-un final acesta a ajuns sa fie judecat cu sorbonarii.

Clopotele au fost asezate la locul lor, cetatenii il rasplatesc pe Gargantua hranindui iapa cat doreste el. El are obiceiuri rele de la fostii lui invatatori, Ponocrat incearca sa-l dezvete de acestea. Gargantua juca jocurile sale impreuna cu slujitorii sai; adoarme. Cand se trezeste , el cere un pahar de vin rece iar Ponocrat ii zice ca nu e sanatos. Ponocrat vazand stilul de viata a lui Gargantua, il invata sa nu piarda niciun ceas din zi. In zilele cu ploaie, Gargantua invata diferite lucruri. (cum se prelucreaza fierul, cum se ciopleste in piatra, etc.) Razboiul dintre placintarii din Lerne si oamenii din tara lui Gargantua a izbucnit din cauza unui conflict legat de vinderea unor placinte. Placintarii din Lerne se intorc la Picrocol, regele lor, si ii povestesc cele intamplate. Acesta decide sa navaleasca fara veste peste oamenii din tara lui Gargantua. Un calugar din Seuille a scapat via bisericii de prapad convingandui pe oamenii lui Picrocol sa intre in beci , unde ei sunt batuti. Picrocol asalteaza La Roche-Clermaud fara nicio impotrivire. Grandgouiser porneste cu regret un razboi. Grandgouiser ii scrie o scrisoare fiului sau,Gargantua, in care ii spune ca nu ar vrea sa-i intrerupa invatamintele, dar are nevoie de el la razboi.

Dupa ce a fost trimisa epistola spre Gargantua, Ulrich Gallet, sol al lui Grandgousier, a fost trimis la Picrocol sa incerce sa cada cu acesta la pace. Nu a reusit din pacate, iar Grandgousier a inteles ca va fi nevoit sa se lupte. Nici sfatuitorii lui Picrocol nu ajutau deloc, ba inrautateau

situatie facandu-l pe acesta sa viseze la cucerirea lumii. Gargantua este instiintat de cele intamplate si pleaca spre Utopia, pe drum Gimnast ii sperie pe dusmani, pacalindu-i ca el ar fi dracu si ii omoara pe toti. Dupa ce a daramat castelul de la Vadul Vedei, a trecut vadul si mai apoi si-a scos ghiulele din par, a decis sa manance o salata, nestiind ca in aceasta se aflau 6 pelerini. Cand in cele din urma au ajuns la castel, Grandgousier a pus de ospat, povestindu-i la masa lui Gargantua despre faptele vitejesti ale Parintelui Ioan.

Capitolul 41: Calugarul il ajuta pe Gargantua sa adoarma cu ajutorul cartii de rugaciuni, dupa ce se trezesc, beau si se echipeaza de lupta dupa care pleaca .

Capitolul 42: Acestia calaresc, cu teama, iar Parintele Ioan ii imbarbateaza, pana se agata de o creanga si ramane spanzurat, spre fericirea lui e dat jos de ceilalti.

Capitolul 43: Se intalnesc "Gargantua, Ponocrat, Gimnast, Eudemon, cu alţi douăzeci şi cinci de războinici dintre cei mai viteji ai lui Grandgousier" cu oastea lu Picrocol, calugarul il bate pe capitanul Duluta dar este capturat. Calugarul se elibereaza si mere sa il ajute pe Gargantua.Impreuna cu acesta Gargantua nimiceste detasamentul lui Picrocol. Dupa ce Farfara este prins, Grandgousier se poarte omeneste cu el si il trimite inapoi plin de daruri. Totusi Picrocol nu ii da ascultare lui Farfara, iar acesta il omoara pe Agurizel, mai apoi fiind omorat la randul lui de Picrocol. Intre timp Grandgousier isi strange armata si o zdrobeste pe cea a fostului lui prieten. Apoi Grandgousier le tine o cuvantare celor invinsi. Terminand cuvantarea, Gargantua a rasplatit fiecare soldat pe masura,ingropand mortii si dand bogatii la cei care au supravietuit. Ramanand doar fratele Ioan, Gargantua i-a promis ca ii va ctitorii o manastire pe placul sau, diferita de cele obisnuite. Fiind terminata, pe usa a fost sricsa o pisanie care ii primea pe credinciosi si ii alunga pe eretici cu dispret. Calugarii si calugaritele erau imbracati ales si in conformitate cu anotimpul si cu restul lumii iar singura regula ce domina in toata manastirea era sa faca ce la place.

PANTAGRUEL

Neamul lui Pantagruel se intindea inca din cele mai vechi timpuri, stramosii sai fiind uriasi eroi de legenda, el fiind ultimul descendent al lor. Deoarece in anul in care s-a nascut lumea era osandita e o seceta dureroasa iar tatal lui a vrut ca numele sau sa aiba o insemnatate, ia dat numele de Pantagruel(totul insetat). Gargantua era foarte tulburat si ravasit la nasterea lui Pantagruel deoarece, pe de o parte era fericit si voia sa să rîdă de bucurie pentru naşterea fiului său iar de cealalta parte jelea mortea nevestei sale, Badebec. Intr-o dimineata, pe cînd sugea la ţîţa vacii, Pantagruel s-a desprins din legaturile ce il tineau in leagan şi înşfăcînd vaca de glezne i-a înfulecat ugerul şi jumătate de burtă insa, au venit argaţii si l-au legat la loc. Totusi, deoarece nu l-au sters la gura, a venit un urs la el si a inceput sa il linga. Dintr-o data, Pantagruel rupe franghiile si a rupt ursul in bucati. Gargantua a incercat sa il lege mai bine dar intr-un final Pantagruel era nemultumit si furios a spus ca nu va mai dormii niciodata in acel leagan. Pantagruel creştea de la o zi la alta şi se împuternicea văzînd cu ochii, spre îndreptăţita bucurie a

tatălui său. Acesta i-a pus în mînă, de mic copil, arbaletă cu carp să vîneze vrăbii. Apoi l-a trimis la scoala in Orleans unde a invatat timp de mai multi ani. Într-o zi, n-aş putea să spun care, Pantagruel ieşise la plimbare cu prietenii săi spre poarta oraşului, pe drumul care duce la Paris; cînd în faţa lui s-a ivit deodată un şcolar frumuşel ,care venea dinspre partea aceea, insa, vorbind cu el nu intelegea absolut nimic din ceea ce spunea. Incheind cu bine anii lui de invatatura in Orleans, Pantagruel a hotarat sa plece la Paris. Inainte de asta, a fost sa ajute la ridicarea unui clopot mare ce a fost ingropat in pamant de mai bine de doua sute de ani. Ajuns la Paris, toata lumea a dat buzna sa il vada. A stat acolo ceva vreme si a invatat temeinic cele sapte stiinte ale gandirii. Intr-o zi primi o scrisoare de la tatal lui in care il sfatuia sa fie om de omenie si intelept. Mergand pe strada impreuna cu prietenii lui zareste un cersetor, doar dupa o privire isi da seama ca e un om intelept si intra cu acesta in vorba si afla povestea lui. Cum a scapat din mana turcilor ce vroiau sa-l manance, dand foc la casa pasei si cum a primit bani ca sa-l omoare pe pasa. Panurge are multe deprinderi rele, dar astfel el isi continua viata.

Pantagruel , judecand procesul dintre cavalerii Pupandos si Soarbezeama , ii da mai intai cuvantul cavalerului de Pupandos. Pantagruel ii da cuvantul caalerului de Soarbezeama. Pantagruel judeca drept , cei doi urmand sa ramana prieteni , iar procesul ii multimeste pe amandoi. Panurge povesteste despre cum a scapat din ghearele turcilor , dand foc la odaia in care era tinut captive. Panurge spune ca pentru a intari mai mult zidurile cetatii Parisului , trebe zidite impreuna cu piatra sezutul femeilor din Paris. Este descries Panurge , personaj golan, hoinar , masluitor , hot , farsor. Panurge fura bani din cutiile bisericesti , pe baza cumpararilor de iertari. carturarul Thaumast venit din Anglia dorea sa isi masoare cu Pantagruel intr-o competitie prin semne nivelul de cunostiinte , dar Panurge a spus ca doreste sa se inteaca el cu englezul , in locul lui Pantagruel. Panurge isi demonsteaza inteligenta in competitia prin semen cu englezul , reusind sa ii transmita tot ce dorea sa stie , clar si concis. Thaumast ii lauda inteligenta lui Panurge si sufletul lui Pantagruel.

Panurge e indragosteste de o femeie nobila care ii refuza dragostea. Ii face o farsa prin care ia maruntaiele unei catele in calduri apoi le presoara pe femeie. Simtind mirosul toti catei din zona sar pe femeie si se usureaza pe ea .

Pantagruel a plecat din Paris dupa ce a auzit ca dispozi au navalit in tinutul Amorotilor. Si a mai aflat de ce erau asa putine asezari in Franta. Pantagruel a primit un mesaj printr-un inel pe care scria cu litere ebraice.Intelesul continutului l-a facut pe Pantagruel sa-si aminteasca ca a uitat sa-si ia ramas bun de la iubita sa din Paris. Panurge,Carpalim,Eustenes si Epistemonau infrant cu dibacie 6060 de calareti arzandu-i pe toti cu praf de pusca in tip ce ii pacacaleau ca se predau. Pantagruel si tovarasi sai se plictisira sa manance carne sarata asa ca plecara dupa vanat Carpalim. Pantagruel a ridicat un semn in amintirea curajului lor iar Panurge unul in amintirea iepurilor. Dupa asta il cheama pe Carpalim si il trimite ca solie sa le zica dusmanilor ca asteapta sa-i vina o armata in numar foarte mare si ii mai dete si o cutie cu dulceturi, car e de fapt erau foarte iuti, pentru rege spunandu-i ca daca nu va bea nimic pana termina cutia il va putea birui pe el. Dupa ca acesta i-a povestit tot ce se intamplase regelui si ii inmana cutia, regele gusta, dar

dupa o singura imbucatura a fost nevoit sa bea in continuu si asa au patit toti cei care au mai gustat. Majoritatea au fost innecati dupa ce Pantagruel se usurase. Regele a fost totusi salvat de uriasi, care pana la urma au fost infranti de Pantagruel incepand chiar cu Varcolacul, capitanul lor. Epistemon caruia ii fusese taiat capul, a fost iscusit vindecat si readus la viata de catre Panurge cu ajutorul unei alifii, Epistemon a povestit ce a vazut in iad. Panurge l-a primit in dar pe regele Anarh pe care l-a insurat cu o lampagiuoaica batrana, iar pe acesta l-a facut vanzator de salata.

Pantagruel hotaraste sa mute locuitori din Utopia in Dipsodia , deoarece Dipsodia era o tara saraca (sau bogata, nu stiu de ce, dar difera de la o carte la alta) , iar in Utopieni oamenii ajunsera sa fie prea multi. Pantagruel ii ofera lui Panurge castelul Ghiveciului si astfel Panurge incepe sa isi inmulteasca banii prin diferite metode , iar Pantagruel poarta o discutie cu Panurge despre ceea ce facea acesta.Pantagruel il intreaba pe Panurge cand va scapa de datorii , dar acesta spune ca lui ii place ca mai tot timpul sa fie dator, deoarece acela se va ruga pentru el pentru ca sa ii redea ceea ce a imprumutat si lauda pe cei care sunt datornici. Lui Panurge ii intra un gargaune in cap si se lipseste de nadragi , si ii spune lui Pantagruel ca ar vrea sa se insoare si se contrazice cu acesta , deoarece nu este sigur daca vrea sa faca acest lucru . Pantagruel il sfatuieste pe Panurge sa mearga la o proroaca si ii spune lui Epistemon ca sa il insoteasca pe acesta , insa Epistemon spune ca daca va fi vorba despre farmece si vrajitorii , acesta il va lasa singur acolo. Acestia ajung la proroaca dupa trei zile , iar baba incepe sa faca tot felul de vraji pentru a-i arata viitorul , insa acestora incepe sa le fie frica si vor sa plece , dar baba le-o ia inainte si afara scutura un sicomor batran din care cad 8 frunze si le spune sa gaseasca acele opt Frunze pentru a afla care ii este viitorul. Pantagruel îl îndeamnă pe Panurge să ceară sfatul unui mut, Nasdecapră, și să se înțeleagă cu el prin semne. Semnele pe care le face mutul prevestesc și ele infidelitatea viitoarei soții.CAPITOLUL XXI Cum a cerut Panurge sfatul unui bătrîn cîntăreţ francez, numit Rimanogrobis

Rimanogrobis era un batran francez foarte incapatanat casatorit cu Guramare ,mama frumoasei Brazilica. Pantagruel merge impreuna cu Parintele Ioan acasa la acesta deoarece afla ca este foarte bolnav ajungand acolo , rinamogrobis a scris cu cerneala niste stihuri pe care le-a intrebuintat celor doi cerand sa fie lasat in pace

CAPITOLUL XXII Cum a luat Panurge apărarea călugărilor-cerşetori

Parasing locuinta lui Rinamogrobis pe Panurge il cuprinde o teama crezand ca acesta este eretic vorbindu-i de rau pe calugari , cersetori. iacobini şi pe franciscani, cele două jumătăţi ale lumii creştine. Spuand ca este un om pacatos stapanit de diavol care va arde in iad

CAPITOLUL XXIII Panurge vrea să se întoarcă înapoi la Rimanogrobis

Panurge se hotaraste sa se intoarca la Rinamogrobis pt a-l mantui.

CAPITOLUL XXIV Cum a cerut Panurge sfatul lui Epistemon

Plecînd din Villaumere şi făcînd calea întoarsă spre curţile lui Pantagruel, Panurge ii cere ajutorul lui Epistemon neestind daca sa se insoare sau nu

CAPITOLUL XXV Cum a cerut Panurge sfatul lui Herr Trippa

În apropiere de ostrovul Bouchart locuieşte Herr Trippa un om cunoscator care prezice viitorul Epistemon impreuna cu Panurge merg la acesta Herr Trippa ii spune lui panurge ca va fi inselat la scurt timp dupa casatorie

CAPITOLUL XXVI Cum a cerut Panurge sfatul fratelui Ioan

Foarte supărat de vorbele lui Herr Trippa, trecînd prin tîrgul Huymes, Panurge s-a dus la fratele Ioan sa-lm inveseleasca acesta spunandu-i optimist sa se insoare

CAPITOLUL XXVII Ce sfaturi vesele i-a dat fratele Ioan lui Panurge

Ioan il sfatuieste pe Panurge sa se imbrarbateze sa asculte glasul clopotelor din Varennes si sa se insoare astfel nu va muri. Panurge insa are indoieli si nu stie ce sa faca

CAPITOLUL XXIX Cum a chemat Pantagruel un popă, un felcer, un judecător şi un filozof pentru a-i întreba asupra îndoielilor lui Panurge

Indată ce au ajuns în palat, i-au povestit lui Pantagruel cele vorbite pe drum şi i-au arătat oracolul lui Rimanogrobis. Pantagruel citeste stihurile lui Rimanogrobis si ramane placut surprins iar la prinz horataste sa cheme un popa un doftor si un judecator. In cele din urma este chemat filozoful gaurian , ceilalti trei popa doftorul si judecatorul sunt amanati pe duminica viitoare Filozoful gaurian este insurat - de aceea.

CAPITOLUL XXX Ce sfaturi i-a dat părintele Hipotadeu lui Panurge în privinţa însurătorii

Ziua de duminica a sosit Parintele Hipotadeu il sfatuieste pe Panurge sa se insoare spunandu-i ca nu stie daca va fi inselat , acest lucru fiind controlat doar de Dumnezeu, iar pt ca aceasta sa nu se-ntample Panurge trebuie sa traiasca in pace si fara de pacat

Pantragruel si cu Panurge hotarasc sa mearga la oracolul Divinei Butelci pentru a-i afla soarta lui Panurge. Pantagruel merge la tatal sau , Gargantua pentru a-i cere permisiunea de a pleca la drum spre oracolul Divinei Butelci.Gargantua este de accord si ii trimite cu el pe Epistemon , Fratele Ioan si pe inca cativa.Autorul poveste despre planta pantagruelion care are nenumarata intrebuintari si care aduce uimitoare foloase. Pantragurel , intovarasit de Panurge , Fratele Ioan , Epistemon , Gimnast , scutierul lui Gargantua , Xenoman si alti oameni pornesc spre oracolul Divinei Butelci. Acestia ajung in insula Medamothi , unde isi cumpara mai multe lucruri pretioase , cum ar fi tablouri sau carti.

Ei mai trec prin multe insule si pe drum spre Bacbuc se lupta cu o balena vad niste pasari foarte frumoase si tot felul de obiceiuri si vindecaturi, de exemplu regina ce vindeca orice boala cantand in cele din urma din Lanternia primesc o lanterna ce ii calauzeste pana la oracol aceasta ii sfatuieste pe calatori sa isi puna vita de vie in pantofi ca sa demonstreze ca ei stapanesc vinul si nu vinul pe ei si cand ajung la oracol butelcuta scoate sunetul TRINC! si dupa oracolul ii da lui Panurge sa bea vin ca si raspuns la intrebarea lui.