Liceul teoreticDr. Victor Gomoiundrumtor colectiv redacional: Degeratu Virgilius Cristinel

GNDURI

Pagini de cultur, opinie i divertisment

Anul INr. 1Vnju Mare, martie 2011

Gnduri, martie 2011

Pagini de cultur, opinie i divertisment1Victor Gomoiu- 50 de ani de la dispariieDac ntrebi un cetean oarecare din oraul Vnju Mare cine este Victor Gomoiu, puin probabil s poi afla mare lucru. n cel mai fericit caz, vreun fost elev al liceului din ora, sau vreunul dintre puinii intelectuali ai locului, s-i mai aminteasc cumva c Victor Gomoiu a fost un mare doctor i cea mai mare personalitate care s-a nscut vreodat n Vnju Mare.La 50 de ani de la moartea sa, urmele trecerii lui Victor Gomoiu prin oraul natal sunt din ce n ce mai puine i cu desvrire ignorate de actualii ceteni ai oraului. Nici mcar autoritile oraului nu gsesc util cinstirea, n vreun fel, a remarcabilului lor predecesor, care a gsit totui de cuviin, la vremea lui, s fac o seam de acte caritabile pentru vnjeni, evident din generozitate i altruism i nicidecum n sperana c urmaii i vor ridica statuie pentru faptele sale bune.Doar n parcul liceului care i poart numele, exist totui bustul doctorului Gomoiu, ridicat n anul 1997 de ctre profesorul Dan Trancot, director al liceului la acea vreme, n ncercarea sa de a trezi contiina i civismul vnjenilor. Uneori, constai totui, c e inutil ncercarea de a menine n memoria public o mare personalitate, care prin faptele sale a reuit s aduc beneficii acelei comuniti, a cldit ceva, a fost un om de art, de tiin, sau pur i simplu a fost un om al cetii. Inutilitatea recunoaterii i preuirii oamenilor sau trecutului unei comuniti are drept cauz faptul c acea comunitate nu are contiina propriei identiti, nu are mndria de a-i rosti cu voce tare numele propriu. Am probat aceast afirmaie de-a lungul carierei mele de profesor al liceului din Vnju Mare, cnd am putut constata cu tristee, c muli elevi ai liceului nu spun niciodat c sunt vnjeni i nva la Gomoiu, ci prefer nite identiti false: sunt elevi din Severin , de la liceul Traian sau ieica. Cine s le fi explicat acelor copii ce nseamn c omul sfinete locul i nu invers? Dei pare, ntrebarea nu este retoric - la ea trebuie s rspund nite profesori. n acest context spiritual, pe 6 februarie 2010 s-au mplinit 50 de ani de la moartea doctorului Victor Gomoiu, doar c momentul de comemorare a celui mai celebru vnjean a fost ratat sau amnat, dovad c nici mcar cei care ar fi avut datoria moral de a-i aduce un omagiu mentorului lor spiritual, adic profesorii i elevii liceului, nu au mai avut timp sau chef pentru astfel de ceremonii. Faptul n sine, dei poate prea lipsit de importan, dovedete c memoria colectiv e retardat, sau poate e atins de o logic de efemerid, inapt s i cunoasc trecutul, darmite s-i mai anticipeze viitorul! La urma urmei, la ce bun, vor zice unii, s mai pomeneti morii, fie ei i ilutri, dac din asta nu poi avea i un ctig direct, imediat , pe logica societii de consum n care trim? Astfel de judeci simpliste ne poart cu vitez spre o lume viitoare, nu foarte ndeprtat, total lipsit de repere morale, n care scara valoric rsturnat genereaz ceea ce un foarte bun film american anticipeaz:IDIOCRAIA.prof. Dana Trancot

Ce sunt cuvintele?Motto: Poate c, dac o s vorbim toi, o s ineleg i eu !

Acum cativa ani, un amic cu care am ajuns sa rivalizez fara intentie, imi cita un om destept care spunea ca barbatii sunt scrisori de dragoste intre femeile din viata lor.Cred ca si cuvintele sunt, la o decantare mai de perspectiva, scrisori despre si intre oamenii care le-au folosit de-a lungul veacurilor. Englezii au un cuvant care oricand mi-ar trezi admiratia: I. Cred ca e singura limba in care individualitatea proprie se scrie si se percepe cu majuscula. Poate nu e intamplatoare firea de un individualism ce trage spre autism din acele parti de lume. Poate nu e intamplator faptul ca limba engleza a dat si cea mai halucinanta teorie filosofica din cate cunosc: solipsismul. Practic, George Berkley (caci despre el este vorba) afirma in teoria lui cum ca el exista (asta e sigur) si tot restul lumii e numai in imaginatia lui. Teoria e de necontrazis cu argumente. E posibil ca si conditia insulara de viata sa contribuie cu ceva. Nu pare departe de Platon, daca stam sa ne gandim... Si mai este si o melodicitate anume a cuvantului. Poate e numai o senzatie a mea, asa ca intreb si pe altii. I imi pare mai degraba un icnet de afirmare, "eu" sau "io" sau "ego" (in care g-ul trage spre un v) imi par sunete cu ecou, parca e un spatiu care se cauta in melodia lui eu din limbile latine. Insa afirmarea eu-lui duce de multe ori la ignorarea lui noi sau , si mai grav, la un profund dispret fata de tu pe care il folosesc, dupa cum se stie, la gramada, pentru o singura persoana sau pentru mai multe, ca si cum n-ar conta. Nicio urma de respect fata de persoana a II-a! Sunt scortosi de politicosi, dar politetea lor e una aroganta, care pune distante intre oameni, nu cumva sa se apropie cineva prea mult de ei. Mult mai degajati, francezii le-au aplicat o stampila: "culs serres"! Revenind la sonoritatea lui I, ma gandesc cum il percep popoarele vorbitoare de spaniola si alte limbi inrudite, in care Ay e o interjectie cu mare incarcatura emotionala (a se vedea poezia lui Federico Garcia Lorca, mai ales volumul Romancero gitano, in care ay e planset, e suferinta din dragoste, e cantec de chitara...) Acum as lua-o razna cu poezia lui Lorca, dar ma abtin si ma intorc la eu pe care noi il rostim ieu, accentuand aproape taios pe e, deci mai aproape de io, in timp ce portughezii il rostesc mai grav, parca din adancul sufletului, cu mai multa apasare pe u. Asta despre melodicitate! Mai e un ceva anume in limbile anglo-saxone. Sunt limbi in care nu poti spune ca in romaneste "ploua". Trebuie sa spui "it rains", altfel nu are sens. Cred ca limbile latine, dar si greaca (veche sau noua) sau rusa, obliga mintea sa gandeasca mai mult, sa lucreze mai mult in abstract, lasa mai putin de facut gurii si da mai mult de facut mintii. Si cred ca e bine, matematica sau filosofie nu invata decat un numar mic de oameni, limba o invata toti, si ne invata in mod subtil cam despre tot ce judecam, doar suntem o specie a cuvantului. Cat despre limba romana, invatam sau ar trebui sa invatam ca este atat rodul gandirii unor lingvisti, deci impusa, cat si rodul unui proces firesc de cristalizare a unor forme general acceptate, iar faptul ca ea exista ar trebui sa ne faca sa ne simtim copiii aceleiasi mame; cred si ca ea ne diferentiaza ca nivel de cultura si educatie, fiindca toti venim dintr-un anumit dialect sau grai pe care il asimilam in familia in care vedem lumina zilei, dar trebuie sa ne regasim undeva , intr-un spatiu spiritual comun. Nu stiu daca ma mai intereseaza cum se vorbea latina vulgara in spatiul carpato-danubiano-pontic, ma intereseaza ca limba romana este preponderent de origine latina, imbogatita de toate valurile si navalirile ulterioare, dar si din ce in ce mai "universala" prin avalansa de termeni internationali. Literatura nu da insa doi bani pe limba romana literara; ea are limba ei, limba literaturii artistice, si acolo se intalnesc , dar se si despart stilurile ; acolo il deosebim pe Creanga de Caragiale si de Slavici, sau pe Barbu de Blaga. Suntem romani pentru ca vorbim romaneste. Nimic altceva nu ne defineste atat de fundamental: nici credintele, nici obiceiurile, nici granitele. In momentul in care vom inceta sa mai vorbim aceasta limba, nu vom mai avea identitate.

Profesor Angelica Badea

Educaia n istorieMottoRdcinile educaiei sunt amare, dar fructele ei sunt dulci.Toate mamele din lume, mestecnd n cratie, au visat ca odraslele lor s ajung cineva. Mai puin reginele pentru c, n primul rnd, ele n-au mestecat n cratie, iar n al doilea rnd, urmaii lor erau de la sine nscrii n filele istoriei.Educaia copiilor era important i n familiile regale, dar nu ntotdeauna avea rezultatele scontate. Pe mpratul Nero l educ marele Seneca, dar blndeea acestuia nu-i potolete pornirile violente i, aa cum tiu, btrnul dascl este obligat de elev s se sinucid. Trebuie s fi fost interesant psihologia acestor copii, cu ce gnduri se lsau ei pui n hamul unui dascl cnd tiau c oricum vor fi regi.Cnd filosofului Aristip i se aduce un copil la nvtur, tatl acestuia se mir de suma cerut de filosof, argumentnd c ar putea cumpra un sclav cu atia bani, la care filosoful i rspunde: Faci cum vrei, dar atunci vei avea doi sclavi!Marele conductor al Atenei, Solon, d instruirii o orientare productiv, pentru el individul fiind de neconceput fr a ti s fac ceva practic. Solon emite o lege prin care nu mai oblig pe fiu s-i ntrein printeledac acesta nu-l nvase o meserie.Filosofi celebri dispreuiau public munca sau chiar nclinaiile intelectuale cu caracter tehnic. Aa, de exemplu Platon, care mprise tiinele n: teoretice, poetice i practice, considera ceva ngrozitor s ai preocupri practice, iar Zenon ndemna spre frumos, spre iubire i chiar pe sclavi i ndemna la munc.La Sparta copiiierau educai s fure, dar numai alimente, cu scopul de a-l face pe pguba mai vigilent i pe ho mai ingenios; de aceea, dac cel care fura era prins, era btut nu pentru c furase, ci pentru c nu tiuse cum s procedeze pentru a nu fi prins.Pedepsele corporale erau utilizate n educaia antic i medieval. Astfel, Edgar Quinet povestete c bunica lui chema de dou ori pe sptmn un sergent de strad ca s-i biciuiasc pe cei trei copii ai si pentru ceea ce greiser sau, dac nu o fcuser, pentru greelile viitoare.

Lucius Annaeus Seneca(sau mai simpluSenecasauSeneca cel Tnr) (ca.4 .Hr.65d.Hr.) a fost filosof stoic roman, preceptor al mpratului Nero, a ocupat i funcii n administraia Imperiului.Aristip din Cirene(cca435-350.d.Hr.) a fost considerat unul dintre fondatorii colii cirenaice.Diogenes Laertioslas un portret al lui Aristip ,nfindu-l ca un hedonist bogat,extravagant i discriminatorSolon(n. 640/638 .Hr. - d. 560/558 .Hr.) a fost un faimos om de stat atenian, legislator i poet. A fost considerat printre cei "apte nelepi" aiGreciei antice. Reformele sale au oprit declinul economic i moral alAteneii au pus bazeledemocraieiateniene.Platon(greac:;Pltn) (n. cca.427 .Hr. d. cca.347 .Hr.) a fost unfilozofalGreciei antice, student al luiSocratei nvtor al luiAristotel. mpreun cu acetia, Platon a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. Platon a fost de asemeneamatematician,scriitoral dialogurilor filozofice i fondatorul Academiei din Atena, prima instituie de nvmnt superior din lumea occidental.Zenon inEleea (greac ) (cca.490 .Hr. cca.430 .Hr.) a fost unfilozofgrecpresocratic, din sudul Italiei, i membru alcolii filozofice a eleailor, ntemeiat deParmenides. Numit deAristotelfondatoruldialecticii, el este cel mai bine cunoscut datoritparadoxurilor(aporiilor) sale.profesor Lascu Dan

Ce reprezint dasclul?Motto D lumin din lumina ta i nu te vei stinge niciodat!

S ncepem cu cuvinte de sprijin: pasiune, dragoste, blndete, delicatete,since-ritate, modestie, optimism, tact pedagogic, profesionalism i mult munc.A mai aduga naturalee i modestie, dar trebuie stie ce-i bucuria unui copil, ce-i tristetea lui, care-i rodul saraciei si care-i povara neputintei acestuia, unde-i speranta si cta-i umilinta, ce-i mustrarea si mngierea.Dascalul este cel care are puterea de a modela suflete, de a da sperante, dea ntrezari perspective. E greu sa luminam minti si sa umblam pe ntortocheatelecarari ale sufletului.Cine alege vocatia de dascal trebuie sa nvete sa iubeasca, sa ierte si maiales sa astepte. Munca sa este ca a unui gradinar care ngrijeste plantele. O plantaiubeste mngierea soarelui, alta umbra racoroasa, una rodeste n sol nisipos, alta,n pamnt argilos. Fiecare necesita cea mai potrivita ngrijire pentru ea, dar toateau nevoie de frumusete, armonie si caldura sufleteasca. Singurul fapt cu adevaratimportant att pentru cea ngrijita , ct si pentru cel care o ngrijeste, este ca plantasadita si ngrijita sa rodeasca.Sunt attea de spus privind acest om minunat,dasclul, in sufletul cruia st ascuns ntotdeauna un copil.Meseria de dascl, atunci cnd este fcut din vocaie, se asemn cu oficierea ntr-o catedral a sufletelor. De aceea se cuvine s vorbim despre ea pe optite, fiindc lactul inimilor de copil nu poate fi deschis prin larma cuvntului, ci doar cu ajutorul cuvntului bine cumpnit nsoit de binecuvntarea iubirii.Copilul bate mirat i sfios la porile cunoaterii, este foarte important cine i deschide.Am enumerat doar cteva caliti ale dasclului de azi. Ce se va ntmpla cu dasclul de azi n coala de mne ?Dorina dasclului de supunere total a elevului , va disprea. De prim importan va fi realizarea unui climat de intimitate spiritual prin care s se urmreasc acordarea libertii i spontaneitii elevului n gndire i aciune .O alt condiie pentru asigurarea succesului viitor este democratizarea relaiei profesor elev, elev profesor. Si n acest caz vom fi pui n situaia de a nlocui modelul tradiional al elevului cuminte, care ascult ceea ce i se spune i rspunde numai atunci cnd este ntrebat. Ce vom pune n locul su ? Elevului secolului XXI trebuie s i se creeze un nou mediu de nvare n care s aib iniiativ, s participe direct la procesul de nvare prin valorificarea cunotinelor existente, s lucreze independent dar, mai cu seam, s deprind abilitatea de a nva n grup, mpreun cu colegii si, de a se autoevalua i de a-i evalua proprii colegi.Prof.Osain VictoriaBiologia-tiina vieiiDe ce? Pentru ce? Din ce cauz?.... Iat ntrebri ce si le pune mereu omul, ncepnd nc din perioada vrstei precolare, cnd tot ce vede in jurul su, natura vie i nevie, ncepe a-i trezi interesul i curiozitatea. n aceast etap, lanul ntreb-rilor pare nesfrit de lung: De ce pleac rndunelele?, De ce doarme omul?, De ce cad frunzele? etc. Problemele referitoare la viaa plantelor i animalelor, problemele legate de cunoa-terea propriului nostru orga-nism sau de cele de biologie general, de genetic sau ecologie sunt abordate cu interes nu numai de oamenii de tiin, dar i de tineri. Despre asemenea pro-bleme care tind s descifreze intimitatea proceselor ce se petrec n materia vie s-au scris i se va mai scrie, dar sper c prin acest articol i nu numai s reuesc ca mpreun cu voi, dragi elevi, s facem o scurt drumeie prin culisele tiinelor biologice spre a incerca s gsim un raspuns la intrebarea DE CE?. Sper ca la sfritul acestei expediii, tolba cuno-tinelor s fie mai plin iar dorina voastr de a v extinde tot mai mult aria de cunotine s fie mai mplinit. n acest prim articol o s ncerc s prezint o mic parte din curiozitaile i datele pe care ni le pune la dispoziie natura, curioziti din biologia vegetal, animal si uman.Curioziti i datedin biologia vegetal 1.Unde i cnd s-a nfiinat prima grdina botanic din lume?Prima grdina botanica din lume s-a nfiinat la Padova (Italia), n 1545. 2.n care localitate exist in prezent cel mai mare ierbar din ara noastr?La Cluj-Napoca. Cuprinde circa 500 000 de exemplare. 3. tii ct pot tri unele plante?Cea mai longeviv plant este Macrosamia, feriga din Australia care triete 15 000 ani. Urmeaz arborele Sequoia care triete 5000-6000 de ani; Eucaliptul triete 5000 de ani; Stejarul 2000 de ani i Molidul i Pinul 600 de ani.Din biologia animal 1.Care este cel mai mare animal din lume?Balena albastr: 33 de metri lungime, 120 t greutate; inima cntrete 700 de kg. Poate nghii n 24 de ore o cantitate de 4-5 tone. 2.Cum putem cunoate vrsta elefantului dup pavilionul urechilor? La elefantul tnr, marginea pavilionului este dreapt; dup 10 ani ncepe a se rsuci iar dupa 15-20 ani atinge dosul urechii. 3.Pn la ce nlime credei c pot zbura unele psri migratoare?Graurii-1000 de metri, lastunii-2000 , gtele slbatice 3000, cocorii-5000 i condorii-7000.Din biologia uman 1.Cine a descoperit penicilina?Fleming (1881-1955), bacteriolog englez. Pentru descoperirea sa a primit Premiul Nobel n 1955. 2.Cand se deschid,pentru prima data ochii la om?La 7 luni de viata intrauterin nsa, fatul nu poate clipi. 3.Ce suprafata si cati neuroni are scoarta cerebrala la om?Scoarta cerebrala contine circa 18 miliarde de neuroni si are o suprafata de 2 200 centimetri patrati.Bibliografie:Andrei M.-Anatomia plantelor EDP, Bucuresti 1978Darwin Ch.- Originea speciilor,Ed. Academiei 1957Rosca D.- Fiziologie animala.EDP, Bucuresti 1977Olimid V. Fiziologia plantelor EDP Bucuresti 2007Colectii reviste: Natura,Bioplanet,Terra profesor Bileteanu Norita Greeli n exprimare

Mijloacele mass-media au un rol foarte important, dac nu chiar decisiv, n promovarea limbii literare romne, ns prezentatorii TV i radio comit multe greeli de exprimare.Am putea meniona, mai nti de toate, unele tendine pozitive n modul de exprimare a unor prezentatori, cum ar fi dicia, pronunia, utilizarea adecvat a lexicului, precum i coerena textului n ntregime. n unele reportaje ne-au surprins plcut metafore inedite, expresii originale, ingenioase, care presupun att erudiie, ct i talent. Din pcate, ns, asemenea performane sunt o raritate.Tocmai acesta a fost scopul: de a scoate n eviden greelile, inadvertenele lingvistice, stilistice din exprimarea prezentatorilor TV pentru a-i ateniona i a contribui astfel la mbuntirea calitii, la nivel lingvistic, a emisiunilor televizate.Orice greeal, orict de mic, atestat n exprimarea promotorilor culturii, ai mass-media, n primul rnd, erodeaz imaginea limbii culte, prestigiul acesteia, ntruct orice cultur pornete, credem, de la cultura lingvistic. Greelile grave de exprimare comise de unii prezentatori TV altereaz substana limbii, lipsind-o de expresivitate, coere, armonie.Fcnd o caracterizare general a modului de exprimare a prezentatorilor Tv i radio, am putea afirma c acesta este defectuos sub toate aspectele: ortoepic, lexical, gramatical, stilistic. Dicia, pronunia unora las mult de dorit, fapt care tirbete din elegana limbii, fcnd-o dezagreabil, enervant.Iat, o serie de greeli, inadvertene lingvistice, grupate conform tipurilor de erori atestate n vorbirea prezentatorilorI. CACOFONIICacofonismele n vorbirea la radio sunt asemenea crengilor uscate din coroana verde a unui arbore viguros. Ex.:1) De unde vor procura fermierii cartofi? Sau au ei a (?) lor proprii? 2) Care au fost preurile ieri pe Piaa Central din Chiinu?3) Uite, n afar de faptul c cni 4) Se spune c, ca s fii tu insui, trebuie5) Se zice c cltorului i st bine cu drumul6) Am ncurcat telefoanele cu ctile, adic ctile cu telefoanele.7) Orice ar spune el e esenial.8) Acum cum trebuie s v fac o mrturisire 9) Aa deci ce cadouri preferai s primii? Cacofoniile nu au nevoie de comentarii. Ele, pur si simplu, trebuie evitate cu tot dinadinsul. II. PLEONASMEAsemeni repetrilor inutile de cuvinte, pleonasmele dubleaz coninutul semantic al unui cuvnt printr-unul apropiat ca sens. Ex.:Pentru contemporanii si Bach rmnea o enigm indescifrabil. Dac enigma este o tain, un mister, e clar de la sine c este indescifrabil, adic neneles. Prin urmare, era suficient s spunem ca Bach ramnea o enigm.Similare sunt si exemplele ce urmeaz:1) Dna Lapicus este gospodina turismului nostru, pe care n-am vrea s-o mpovrm cu fel de fel de ntrebri de tot neamul. Trebuie s fii totalmente lipsit de simul limbii ca s nu inelegi c fel de fel i de tot neamul nseamna acelai lucru: de tot felul. i-atunci, de ce le repetam?2) ai crescut si educat cinci copii A crete are i sensul de a educa. Deci, nu mai era nevoie de educat.3) (Radioul) lucreaz pentru beneficiari i in favoarea lor.Punei semnul egalitii ntre sintagmele evideniate i nu veti grei. Au exact acelai sens.4) Cercettorii au nscocit o nou celul de combustibilAdjectivul nou e inutil, cci se conine n a nscoci.5) ntrebare din 11 litere si sunete. Cu mici excepii, literele sunt sunete si viceversa.6) Un mare erudit, om cu liter mare. Erudit l presupune n mod implicit i pe mare.7) i iari de fiecare dat o-ncepem din nou.Mai pleonastica exprimare nici c se poate.8) Cea mai minuscul categorie de studeni Minusculul inseamna foarte mic. Descifrat (cea mai foarte mic), expresia devine ridicol. E ca si cum am spune foarte celebru, extraordinar de colosal etc.9) Pn la finele saptmnii mai e o ntreag venicie Venicia nu poate fi dect ntreag.10) De unde vor procura fermierii cartofi? Sau au a lor proprii? Totul ce este al lor este propriu.11) Oaspetele invitat al emisiunii noastre a fost dl Invitatul ntotdeauna e i oaspete. Dac ziceam simplu invitatul emisiunii, nu pierdeam nimic din mesaj, ba ctigam n exprimare.Concluzia e univoc: pleonasmul genereaz risipa de mijloace expresive i dublare inutil de sens.Cine are nevoie de acest lux?III. MBINARI INCOMPATIBILE DE CUVINTECuvntul triete cu adevrat doar n context, n mbinare cu alte cuvinte. Dac nu-l plasm la locul potrivit, el nu mai vorbete. Capacitatea combinatoric a cuvntului e determinat de coninutul su semantic. Dac acesta nu cadreaz cu semantica altui cuvnt, mbinarea lor se soldeaz cu un nonsens. S analizm cteva exemple concludente n aceast ordine de idei.1. Cum s facem fa abuzului de alimentare? Expresia a face fa (cuiva sau la ceva) echivaleaz semantic cu a corespunde. Astfel, putem spune: Cum s corespundem abuzului de alimentare? Enunul e un nonsens.2. n aceast zi de Crciun v zic d-voastr, prjoltenilor, sntate, prosperare si toate cele bune! Asadar, v zic sntate, prosperare.Ce-a vrut s spun (= s zic) autorul? Putem doar bnui. Probabil, i-a imprimat verbului a zice sensul de adori, a ura. Dar nici un dicionar nu atest aceste semnificaii. De aici si concluzia: cuvntul e forat la un context strin. Din pcate, la radio exemple de acest fel (cu verbul a zice) persist n mai multe emisiuni:a) Numai noroc v zicem i noi, stimate domnuleb) Eu pot s v zic c anul trecut am participat 3. Relaiile cu Tiraspolul nu au suferit schimbri pozitive Mutatis mutandi, ne putem ntreba: cum poi mbina (uni) negativul (a suferi) cu pozitivul (schimbri spre bine)? Rezultatul nu poate fi dect un scurt circuit.i-l dorete cineva?4. Ci savani i-au frnt minile i gtul?. E greu (ca s nu zic imposibil) s accepi mbinarea a-i frnge mintea, din simplul motiv c nu rezist logicii. Mintea e o noiune abstract (raiune) i, firete, nu poate fi frnta, ca i gtul. Autorul, posibil, a confundat expresia in cauz cu cea consacrat a-i frmnta mintea, adic a se gndi mult, a chibzui. Dar nu poti framnta gtul. -atunci, din dou rele a ales ceea ce i s-a prut mai puin ru. Or, de ru n-a putut fugi.i mai e o gaf la mijloc: de ce minile e la plural, iar gtul la singular?5. Biserica romano-catolic l prjea pe rug pe Giordano Bruno... S afirmi (chiar i n context umoristic) c biserica romano-catolic a prjit pe rug un om e mai mult dect o greal de limb. S faci haz de necaz dintr-o tragedie e un lucru amoral.6. De fapt, ne-ai dat o statistic dai-ne date, ceva care s-mpusteSubstituii expresia date care sa-mpuste prin date inedite, senzaionale. La sigur c nu pierdem nimic din mesaj.7. Mihai Ciobanu e mereu cu chinul spre mai bine Chinul i binele snt noiuni compatibile?IV. CUVINTE UTILIZATE IMPROPRIUE vorba de cuvntul pe care contextul n ansamblu nu-l accept, ca fiindu-i strin n plan semantic. Atare greeli deterioreaz integritatea semantic a unei propoziii sau fraze. S analizm cele mai ilustrative exemple din extinsul nostru fiier.1) E prea mult de nvat, programul este dificil. Corect: programa ( de nvmnt).2) tii de ce am nceput emisiunea de astzi ntr-un mod lejer ?Lejer e folosit in special ca adjectiv referitor la haine si nseamnna usor, comod.3)...pentru a atrage infractorul la rspundere penal.Nu trebuie confundate semantic paronimele a atrage a trage.Corect : a trage (pe cineva) la rspundere.4) Chimitii de la institut se conecteaz la domeniul medical? n locul intervievatului i-a fi rspuns moderatorului emisiunii: -Crezi c chimitii, asemenea aparatelor electrice, pot s se conecteze la ceva (fie acesta i domeniu medical)?Involuntar, te ntrebi: de ce angajatul radioului nu i-a formulat gndul mai clar:-Chimitii colaboreaz n acest domeniu (plan) cu medicii?5) Ci kilometri , ct metraj faci la buctrie pe zi? Metraj lungimea (n metri) a unui material; a unui film (DEX).Rspunsul (corect-incorect?) e la suprafa. Or, la buctrie nu poi face alt metraj (= suprafa) dect cea pe care o are (de obicei, 10-12 m2) 6) Au reuit procuraturile din teritorii s absoarb aceast legislaie nou? Sintagma a absorbi o legislaie este ceva mai mult dect un nonsens.7) Anterior ceea ce am i fcut, am ponunat (=am anunat) tema noastr de discuie 8) aceasta este o funcie larg a procuraturii generaleNumai autorul poate ti ce nseamn funcie larg.V. PREPOZIIAn majoritatea cazurilor este omis prepoziia de: 70 procente; 50 kilograme; circa 4000 automobile Alteori prepoziia nu este potrivit contextului:1. Vom relua emisiunea noastr doar n cteva minute (= peste) 2. Dup (= de) aceast zical se conduce i dna 3. Care au fost preurile ieri pe (= la) Piaa Central?4. Permitei-mi din (= n) numele dvs. s-i mulumesc Elizei Botezatu5. Ce poi s ne spui despre colaborarea ta cu (= la) ziarul de perete. 6. Care ar fi acele norme (= pe) care ar trebui s le cunoatem in educarea copilului. 7. Conferina va finaliza cu o mas rotund despre (= la) care voi reveni la ora9. Din (= prin) tradiie au srbtorit Ziua de 23 februarie.VI. ACORDEste inadmisibil s foloseti forma de masculin a numeralului acolo unde se cere cea de feminin: 1. Mine se vor nregistra doisprezece grade plus. 2. Astzi, doisprezece ianuarie. 3. Aici Chiinu, este ora doisprezece. Cele mai multe greeli de acord se refer la articolul posesiv: 1. Faptele ostailor notri, a (corect: ale) celor czui in rzboi. 2. Comisariatul General de Poliie a (= al) municipiului Chiinu. 3. Srbatoritul de azi a (= al) calendarului muzical. 4. Din punctul de vedere a (= al) echiparii. 5. Academician-coordonator a (= al) Seciei 6. Liniile de interes a (= ale) arii noastre.VII. DEZACORD NTRE SUBIECT I PREDICAT:1. 99% din maini si tractoare este (= snt) a (= ale) statului.)2. Simplitatea, i nu simplismul, snt (= este) oglinda raiunii. Pronume acordate greit:1. Prinii s asculte despre educatia copiilor si (= lor). 2. Tinerii s aduc beneficii trii sale (= lor). 3. O bun parte din emisiuni este organizat de nsi (= nii) membrii ei. 4. nsi (= nsui) moderator al discuiei a fost dl.Profesor Zdrafu Lavinia

Dragobetele

Dragobetele se srbtorete pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 i 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia dat de cele dou calendare (iulian i gregorian). Marcel Lutic a observat ca acestea se afl n preajma zilelor Babei Dochia i a echinociului de primvar. Mai ales n sudul Romniei, exist o perioad ntreag, la ngemnarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, n martie care sta sub semnul Dragobetelui.n majoritatea locurilor, data celebrrii este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat c a descoperit un document n care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua n care se sarbatorea Dragobetele.mbrcai de srbtoare, fetele i flcii se ntlneau n faa bisericii i plecau s caute prin pduri i lunci, flori de primvar. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar n jurul lor stteau i vorbeau fetele i bieii. La ora prnzului, fetele se ntorceau n sat alergnd, obicei numit zburtorit, urmrite de cte un biat cruia i czuse drag. Dac biatul era iute de picior i o ajungea, iar fata l plcea, l sruta n vzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele srut fetele! Srutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-i afia dragostea n faa comunitii.Unii tineri, n Ziua de Dragobete, i crestau braul n form de cruce, dup care i suprapuneau tieturile, astfel devenind frai, i, respectiv, surori de cruce. Se luau de frai i de surori i fr ritualul de crestare a braelor, doar prin mbriri, srutri freti i jurmnt de ajutor reciproc. Cei ce se nfreau sau se luau surori de cruce fceau un osp pentru prieteni, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul romn Constantin Rdulescu-Codin, n lucrarea Srbtorile poporului cu obiceiurile, credinele i unele tradiii legate de ele. scria: Dragobete e flcu iubie i umbl prin pduri dup fetele i femeile care au lucrat n ziua de Dragobete. Le prinde i le face de rsul lumii, atunci cnd ele se duc dup lemne, flori, burei .... De aici i provine rspndita expresie adresat fetelor mari i nevestelor tinere, care ndrzneau s lucreze n aceast zi: Nu te prind Dragobete prin pdure!.n aceast zi, oamenii mai n vrst trebuiau s aib grij de toate animalele din ograd, dar i de psrile cerului. Nu se sacrificau animale pentru c astfel s-ar fi stricat rostul mperecherilor. Femeile obinuiau s ating un brbat din alt sat, pentru a fi drgstoase ntreg anul. Fetele mari strngeau de cu seara ultimile rmie de zpad, numit zpada znelor, iar apa topit din omt era folosit pe parcursul anului pentru nfrumuseare i pentru diferite descntece de dragoste. Exist o serie de obiceiuri n zona rurala legate de aceast srbtoare. Brbaii nu trebuie s le supere pe femei, s nu se certe cu ele, pentru c altfel nu le va merge bine n tot anul. Tinerii consider c n aceast zi trebuie s glumeasc i s respecte srbtoarea pentru a fi ndrgostii tot anul. Iar dac n aceast zi nu se va fi ntlnit fata cu vreun biat, se crede c tot anul nu va fi iubit de nici un reprezentat al sexului opus. n aceast zi, nu se coase i nu se lucreaz la cmp i se face curenie general n cas, pentru ca tot ce urmeaz s fie cu spor. n unele sate se scotea din pmnt rdcina de spnz, cu multiple utilizri n medicina popular.

MriorOriginile srbtorii mriorului nu suntcunoscute exact, dar se consider c ea a aprut pe vremea Imperiului Roman, cnd Anul Nou era srbtorit n prima zi a primverii, n luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul rzboiului, ci i al fertilitii i vegetaiei. Aceast dualitate este remarcat n culorile mriorului, albul nsemnnd pace, iar rou rzboi. Anul Nou a fost srbtorit pe 1 martie pn la nceputul secolului al XVIII-lea.Cercetri arheologice efectuate n Romnia, la Schela Cladovei, au scos la iveal amulete asemntoare cu mriorul datnd de acum cca. 8000 de ani. Amuletele reprezentau nite pietricele vopsite n alb i rou care erau purtate la gt. Documentar, mriorul a fost atestat pentru prima oar ntr-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune c n Moldova i Bucovina mriorul era compus dintr-o moned de aur sau de argint, prins cu a alb-roie, i era purtat de copii n jurul gtului. Fetele adolescente purtau i ele mrior la gt n primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi s l prind n pr i s-l pstreze pn la sosirea primilor cocori i nflorirea arborilor. La acel moment, fetele i scoteau mriorul i-l atrnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o ddeau pe ca. Aceste ritualuri asigurau un an productiv.Din btrni se spune c dup cum este vremea n prima zi a lui martie, aa va fi toat primvara, dar i vara. De aceasta zi se leag "mriorul" - obiceiul care d numele lunii. Dup credina popular, cine poart mrior va fi sntos i va avea noroc.Mriorul era alctuit pe vremuri din dou fire de ln, unul alb i unul rou sau negru, fire care simbolizau cele dou anotimpuri.Acest nurule era fcut de femei, care l legau la gtul i la mna copiilor. ns nu doar copiii purtau mriorul, ci i tinerii i adulii. Mai mult, nuruleul ce vestea primvara era legat i la coarnele vitelor din gospodrie sau la poarta grajdului, pentru a proteja gospodria. Aa cum am spus, n timpurile de demult, aceast zi era nceput de an, moment n care cretea necesitatea oamenilor de a se proteja.Ulterior, de acest nurule rou cu alb a fost agat o moned de argint sau de aur, sau chiar un medalion, ndeplinind funcia de talisman.Mriorul se poart pn n momentul n care nfloresc trandafirii sau viinii. Atunci firul rou se las pe un trandafir sau pe o ramur a unui viin. n alte regiuni, mriorul se poart att ct dureaz zilele Babelor sau pn la Florii, cnd se scoate i se aga de crengile unui copac. Se crede c, dac pomul va rodi, omul va avea noroc. Mrisorul este aruncat apoi, n mod simbolic, dup o pasre, pentru ca purttorul s devin uor precum pasrea. Este vorba de o modalitate tradiional, magic de identificare cu nzestrrile animalelor, pentru asimilarea n propria fiina a calitilor acestora.

8 martie, srbtoarea internaional a femeiiZiua mamei se srbtorea nc de pe vremea zeilor din Olimp cnd exista un festival dedicat mamei tuturor zeilor i zeielor, pe nume Rhea, n Grecia Antic. n 1910, la Copenhaga apare pentru prima data ideea zilei femeii cnd se srbatorea micarea femeilor pentru egalitate n drepturi i egalitate de sanse. apte ani mai tarziu se nate i ziua de 8 Martie cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua femeii a fost recunoscut ca srbtoare internaional n 1977, devenind o tradiie n majoritatea rilor din Europa i n SUA, fiecare srbtorind-o aa cum o simte. Ziua de 8 Martie este pe plan internaional Ziua Femeilor Militante, a celor datorit crora femeile au dreptul de vot, dreptul la proprietate, dreptul la educaie, la divor, la asistena medical, la contracepie, dreptul de a alege i de a spune Nu! Una dintre aceste ri este Anglia, unde pe 8 Martie au loc maruri i ntruniri n memoria acestor Femei.n Romnia n ziua de 8 Martie se srbtorete Femeia, bucuria vieii noastre i motivaia de a tri. Pn n '89 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. Dup Revoluie noiunea de ziua mamei este nlocuit cu ziua femeii.Orice femeie ateapt cu nerbdare ziua femeii, zi n care i dorete s fie rsfat att de iubit, so, ct i de copii, rude i chiar colegi. Este ziua n care femeia este sau ar trebui s fie ridicat pe piedestalul unei regine, s primeasca flori n semn de respect i mulumire. Democraia a fcut ca preteniile s creasc. i de la flori s-a ajuns la cadouri ct mai costisitoare i mai extra-vagante: bijuterii, parfumuri, excursii i sejururi n strintate prin care brbaii ncearc s-i exprime dragostea fa de femeia din viaa lor. Mai mult, emanciparea i independena financiar a femeilor au impus ca mod" de ziua femeii, participarea la petreceri ntre fete". Ceea ce pare puin ciudat este faptul c ziua femeii este srbtorit numai ntre doamne, brbaii fiind exclusi. Totui, daca ne gandim, numai alaturi de ei femeia se simte mplinit i admirat, alturi de ei pot deveni mame, ntr-un cuvnt s-i mplineasc menirea pe acesta lume. Cci, ce poate fi mai nltor dect s urmreti fiecare etap a evoluiei, s vezi cum viaa se dezvolti cum o mic prticic din tine devine un propriu univers. Un lucru extraordinar care te transformi te face s vezi numai lumina i soare... Acesta este cel mai de pre motiv pentru care ar trebui celebrat femeia, acest miracol i mister despre care un mare gnditor francez spunea c este cea mai frumoas jumtate a lumii .Bibliografiewww.info-ghid.comwww.wikipedia.ro

DarkShe wait in the darknessCrying and covered by sadnessShe listen a songFor so longShe is dreaming at her loveEvery night and every dayMaybe at her birthdaySomeone her problem will solveShe run out from realityAnd find the imortalityShe is just a litle punk girlBored of this big world.Ionu Arbna XI-A

Curioziti matematice

n anul 620 d. Hr. indianul Brahmagupta din Ujain (598 - 660) a scris o lucrare care contine remarcabile cercetari asupra ecuatiilor diofantice. Indienii folosesc regula lui 9 (daca numerele naturale se aduna, se scad, se inmultesc sau se impart fara rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numarul obtinut prin adunarea, scaderea, inmultirea sau impartirea resturilor impartirii la 9 a numerelor date) pentru verificarea corectitudinii operatiilor aritmetice.In anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabileste o metoda de constructie a triunghiului de numere numit mai tarziu triunghiul lui Pascal.In anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 - 1185) in lucrarea "Giuvaerul unui sistem astronomic" rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei si aritmeticii, concentrandu-se asupra ecuatiilor diofantice.In anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea "Liber abaci", considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cunostinte in teoria numerelor.Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.n anul 1491 d. Hr. n lucrarile de aritmetica ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de impartire cu un impartitor mai mare decat 12. Leonardo da Vinci (15.04.1452 - 2.05.1519) anticipeaza construirea ceasului cu pendul, al carui mecanism utilizeaza principii de divizibilitate. In anul 1536 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica a matematicianului Regius apare al cincilea numar perfect cunoscut: 33 350 336.In anul 1575 d. Hr. intr-o lucrare de aritmetica este inclus primul rezultat cunoscut obtinut prin inductie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 2.In anul 1603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar perfect. Acestea sunt numerele miliardelor si, respectiv, a sutelor de miliarde.In anul 1621 d. Hr. aparitia in editie bilingva greaca - latina a " Aritmeticii lui Difante", reinvie studiul teoriei numerelor.In anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construieste prima masina de calculat capabila sa faca adunari si scaderi, iar ajutata de operator - inmultiri si impartiri. Visul matematicienilor de a putea utiliza o masina pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.In anul 1635 d. Hr. Rene Descartes (31.05.1596 - 11.02.1650) descopera teorema, numita de urmasi a lui Euler, conform careia intre numarul varfurilor, muchiilor si fetelor unui poliedru convex trebuie sa existe relatia: V - M + F = 2,unde V = numarul varfurilorM = numarul muchiilorF = numarul fetelor Aceasta relatie leaga proprietatile unui corp de o relatie numerica.In anul 1636 d. Hr. Pierre Fermat (17.01.1601 - 12.01.1665) descopera o a doua pereche de numere prietene dupa cele cunoscute de lumea antica ( 220 si 284). Perechea descoperita este (17296 si 18416). In anul 1640 d. Hr. Fermat formuleaza "mica teorema" a numerelor:"Daca p este un numar prim, atunci orice numar intreg a numarul a p - a se divide cu p".In anul 1642 d. Hr. pe o manseta a unei lucrari de Diofante (325 - 409), Fermat afirma ca: "Pentru toti intregii n mai mari decat 2, nu putem gasi trei intregi x, y, z astfel incat xn + yn = zn".Continua Fermat:"Am descoperit o demonstratie remarcabila a acestei propozitii, dar nu-mi ajunge o singura pagina".Astfel s-a nascut cojectura care avea sa framante cele mai stralucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole.In anul 1656 d. Hr. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis si a unui cronometru.In anul 1665 d. Hr. Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 - 19.08.1662) "Tratat despre triunghiul aritmetic" urmare a careia triunghiul cu proprietatile cunoscute de multi inaintasi va purta numele lui Pascal. Isaac Newton (25.12.1643 - 31.11.1727) descopera teorema generala a dezvoltarii binomului. In anul 1671 d. Hr. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.071696 - 14.11.1716) concepe o masina de calcul care poate efectua operatii de inmultire si impartire. In anul 1676 d. Hr. este data o solutie la marea teorema al lui Fermat, pentru n=4.In anul 1760 d. Hr. Leonhard Euler (15.04.1707 - 18.09.1783) utilizeaza functia f, introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul fata de celalalt, atunci unul dintre ele, oricare ar fi acesta, divide diferenta obtinut prin scaderea unui din celalalt ridicat la functia f a primului.Recent, aceasta teorema a devenit fundamentala pentru codurile moderne "open - key".In anul 1766 d. Hr. prin legea lui Johann Bode, "distantele la care se afla planetele fata de Soare sunt proportionale cu termenii sirului 3, 6, 12, 24, 48, 96", se incearca legarea astronomiei de teoria numerelor.Descoperirea, in anul 1836, a planetei Neptun va dovedi ca legea e gresita. - In anul 1770 d. Hr. Euler demonstreaza ca teorema lui Fermat este adevarata pentru n = 3.In anul 1772 d. Hr. Christian Goldbach (8.03.1690 - 20.11.1764) emite ipoteza ca orice numar par mai mare decat 2 este suma a doua numere prime. Ipoteza nu a fost nici confirmata, nici infirmata pana in prezent.Adrien Marie Legendre (18.09.1752 - 10.01.1833) afirma ca nu exista expresii rationale care sa furnizeze numai numere prime.In anul 1790 d. Hr. ecuatiile de gradul al doilea cu coeficienti numere intregi si cu solutii in multimea numerelor intregi de forma x2 - dy2 = 1 ( ecuatii Pell (John Pell (1.03.1610 - 12.12.1685)))capata o importanta deosebita in teoria numerelor.In anul 1796 d. Hr. dupa ce studiaza numerele prime, Karl Gauss (30.04.1777 - 23.02.1855) enunta legea reciprocitatii resturilor patratice. Tot Gauss construieste cu rigla si compasul un poligon regulat cu 17 laturi.In anul 1800 d. Hr. Gauss rezolva problema gasirii poligoanelor regulate construibile cu rigla si compasul, demonstrand ca aceste poligoane trebuie sa aiba 2p laturi sau , cand este un numar prim.In anul 1801 d. Hr. marele Gauss demonstreaza ca fiecare numar natural este egal cu suma a cel mult trei numere triunghiulare. Tot Gauss introduce notiunea de congruenta modulo p.In anul 1830 d. Hr. intr-un tratat de algebra, George Peacock (9.04.1791-8.11.1858) face una dintre primele incercari cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii.In anul 1839 d. Hr. Gabriel Lame (22.07.1795 - 1.05.1870) dovedeste valabilitatea teore-mei lui Fermat pentru n = 7.In anul 1847 d. Hr. Ernest Kummel (29.01.1810 - 14.05.1893) introduce in teoria numerelor notiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentala a aritmeticii sa fie aplicata si numerelor complexe.In anul 1850 d. Hr. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebasev (26.05.1821 - 12.08.1894) demonstreaza afirmatia lui Bertrand: " Pentru orice n numar natural, n > 2, avem cel putin un numar prim cuprins intre n si 2n - n."In anul 1860 d. Hr. Nicollo Paganini, elev de 16 ani, uluieste lumea matematica, descoperind perechea (1184; 1210) de numere prietene. In ultimele secole se descopera multe perechi de numere prietene, toate foarte mari. Sunt folosite cutia de viteza si capul divizor al strungului, inventii bazate pe rezultate al divizibilitatii numerelor naturale. In anul 1909 d. Hr. S-au editat tabele cu numere prime mai mici decat 10 000 000 si cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decat 1000 000. Incepe utilizarea in coduri numerice a proprietatilor numerelor prime. In anul 1946 d. Hr. se naste calculatorul electronic. Inca de la inceput, puterea sa de calcul va fi utilizata in cautarea numerelor prime.In anul 1959 d. Hr. W. Sierpinski (1882 - 1970) demonstreaza ca pentru n > 5, intre numerele naturale n si 2n avem cel putin doua numere prime.In anul 1980 d. Hr. L. Adleman si R. Rumelig dezvolta o metoda noua si imbunatatita de testare a numerelor in vederea descoperii numerelor prime.In anul 1985 Hugh C. Wiliams si Harvey Dumbar ajung la concluzia ca numarul format din 1031 de cifre de 1 este prim.In anul 1996 d. Hr. cea mai celebra cojectura a istoriei este demonstrata! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge da demonstratia completa a marii teoreme a lui Fermat.In anul 2000 d. Hr. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe intreg globul si a obtinut numarul prim 2 la puterea 2 6 972 593 - 1 fiind cel mai mare numar prim cunoscut. Pentru scrierea acestui numar sunt necesare doua milioane de cifre.Culese de elevii clasei a XI A, sub ndrumarea domnului profesor Mrscu Pavel

Exerciii de logic

-De ce pamntul este rotund?- Fiindca l-a scapat Atlas din mna.

-De ce cnd fulgera se lumineaza cerul?-Ca sa vedem daca mai ploua.

-Ct a durat razboiul de o uta de ani?-Treizeci de ani.

-De ce s-a dus Napoleon n Egipt?-Fiindca avea ntalnire cu Cleopatra.

-De ce Arhimede a strigat ,,Evrika'', cnd era n baie?-Pentru ca descoperise principiul lui Pascal.

-De cte feluri sunt stelele?-Stele calde, stele reci i stele fr nume.

-Care e distanta de la Pamnt la Luna?-Aceeasi distanta de la Luna la Pamnt.

-Pe ce pod au trecut romanii Dunarea pentru a cuceri Dacia?-Pe podul de la Cernavoda.

-De ce se trageau clopotele cnd navaleau turcii n tara?-De furie.

-De ce a nceput razboiul Troian?-Fiindca troienii le furasera grecilor un cal denumit ,,Calul Troian.

-De ce a plecat Caragiale la Berlin?-Sa caute ,,Scrisoarea pierduta.

-Cnd s-a inventat praful de pusca?- naintea laptelui praf.

-Cu ce a facut Magellan ocolul lumii?-Cu avionul cu reactie.

-Din ce familie se tragea Stefan cel Mare?-Dintr-o familie foarte mare.

-Cine a fost Mihai Viteazul?-Amza Pellea.

Realizat:Prof. Osain VictoriaGlume, dialoguri Culese de prof. Osain Victoria

-Mmico, la ce ora m-am nscut eu? intreaba Nicusor.-La ora trei dimineata, puisor.-Este de necrezut. Pentru mine s-a trezit barza att de dimineata?

Medicul recomanda copilului un medicament si-i spune:-Sa iei cinci lingurite pe zi!-Nu se poate, avem numai patru lingurite in casa

-Alo, Gigel?-Da.-ti amintesti ce ne-a dat ieri la matematica?-Cte un patru.

-Petrica, fratele tau mai mare are 4 mere. Cte ti ramn tie, daca el si opreste unul?-l credeti n stare de o asemenea generozitate, domnule nvatator?

-Ma ntreb ce-ai sa te faci n viata, cnd nu stii sa numeri dect pna la 10?-Arbitru de box

-Cum se pot mpri 7 mere la 8 persoane?-Cel mai bine ar fi sa se faca din ele compot.

-Spune-mi un numar rotund!-Zero! raspunde elevul n graba.

-Grozav! As putea sa zbor n Luna n timpul examenelor!-De ce?-Acolo materia e de sase ori mai usoara.

-Pe masa sunt sapte muste. Mor trei dintre ele. Cte mai ramn?-Trei.-Cum aa?-Pi, cele trei care au murit.

-Ionele, poti sa-mi spui ct fac 15x8?-V-as spune cu placere , domnule nvatator, dar nu stiu nici eu.

iliu

coordonator: Degeratu Virgilius Cristine