GnduriMASONICE

Revista Electroinca nr. 1 - Aprilie 6013

Masoneria Mixta

Universalitatea

contemoporanin context

Editoriale | Cultura | Stiri | Social | Istorie

Revista editata de Marea Loja Universala a Romaniei

GnduriMASONICE

Director

Mircea Theodor Manolache

Director Onorific

Stanila Aurel

Senior Editor

Rata Catalin

Redactor Sef

Catalin Florea

Secretar General de Redactie

Marius Feldman

Art Director

Cojocaru Bogdan Alexandru

Coordonator Marketing

Octavian Draghici

Colaboratori:

Grupul Studentilor Masoni

StiriMasonice.wordpress.com

2

cuprinsprogramul de dezvoltare al

mari i loj i universale a

romaniei 6013-6021

proclamatia de la targoviste

a marii loji universale a

romaniei

pag. 3

pag. 5

pag. 6

pag. 7

pag. 9

pag. 12

pag. 13

n u m e l e i n f a i l i b i l a l

dumnezeirii

ce este masoneria?

tricolorul

rolul masoneriei in societa-

tea contemporana

dimitrie cantemir

www.mluar.org

3organizare

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE AL

MARII LOJI UNIVERSALE A ROMANIEI

6013-6021

I. Introducere

II. Rezumat Executiv

Procesul de dezvoltare al Marii

Loji Universale a Romaniei este strans

legat de pr inc ip iu l sub l im a l

UNIVERSALITATII.

D e z v o l t a r e a O b e d i e n t e i

inseamna mai mult decat orice,

punerea in aplicare a idealurilor

masonice de Libertate de exprimare

Egalitate intre natiuni si

Fraternitate fara de care nu ar putea

exista cel de al patrulea principiu, si

anume acela de:

U n i v e r s a l i t a t e . C o n f o r m

definitiei, acest sublim principu pe care

Fratii si Surorile din Marea Loja

Universala a Romaniei il respecta cu

strictete, universalitatea inseamna

totalitate, si cum altfel putem indeplinii

acest principiu, decat prin uniunea

intru egalitate a sexelor. Astfel

ajungem la caracterul de Obedienta

Mixta, intrunind atat Loji masculine, Loji

feminine, dar si Loji mixte, pe care

Marea Loja Universala a Romaniei si-l

atribuie.

Ca prioritate principala, trebuie

sa avem in vedere necesitatea de a

depasi vechile cutume masonice care

promulga non-mix i tatea, s i sa

admitem femeia ca egal al barbatului

si viceversa. Nu este o sarcina usoara,

insa numai impreuna, lucrand unul

langa celalat, vom putea face ca

ideile pe care ni le propunem si ni le

asumam public sa devina reusite.

Orice Obedienta Masonica

trebuie contemporana trebuie sa

promoveze o viziune strategica a dezvoltarii sale

viitoare, pentru a memntine Ordinea in ceea ce

priveste idealurile propuse si pentru a elimina astfel

efectul Haotic al necunoscutului.

Planificarea strategica a Obedientei noastre

vizeaza dezvoltarea acesteia pe o perioada de 6,

pana la 8 ani, aceasta fiind constituita pe repere si

obiective clar definite pe care Marele Maestru,

impreuna cu Membrii Marelui Consiliu si le vor asuma

in totalitate.

Pentru a avea rezultate, insa, trebuie ca toti

Fratii si Surorile, de la Ucenici la Maestrii, sa lucreze in

armonie, sa respecte Statutele si Regulamentele

Ordinului, si sa isi aduca aportul in lucrarea masonica

universala, aceea de refacere a Templului Spiritual al

Umanitatii.

Principalul obiectiv al dezvoltarii interne a Marii

Loji Universale a Romaniei este acela de demarare a

unui proiect de amenajare de temple in cat mai

multe regiuni, astfel ca pana in anul 2020, in Romania

sa existe cel putin un templu masonic in fiecare judet.

De asemenea, trebuie avuta in vedere

amenajarea unui muzeu si a unei biblioteci masonice

complete, unde atat Fratii si Surorile, cat si vizitatorii sa

poata lua la cunostinta despre tainele

III. Planul Intern

Francmasoneriei, in speranta ca vom inlatura astfel

de Mare Maestru alMarii Loji Universale a Romaniei

Stanila Aurel

4organizare

aura de necunoastere asternuta peste

Ordinul Masonic.

Se vor numi in functie 8 Pro-Mari

Maestrii, acoperind toate eruo-

regiunile, care vor avea responsa-

bilitatea punerii in aplicare a Strategiei

de Dezvol tare la n ive l local ,

dezvoltand si promovand invatatura

masonica a Ritului Scotian Antic si

Acceptat.

O alta problema carora Marele

Maestru, impreuna cu Membrii Marelui

Consiliu al Marii Loji Universale a

Romaniei le vor atribui o deosebita

atentie vor consta in consolidarea

relatiilor inetr-obedientiale cu alte Mari

Loji prezente pe teritoriul Romaniei,

consol idand astfel inca odata

principiul de Universalitate, conside-

rand Initierea ca fiind stalpul sacru al

Francmasonului si nu apartenenta la o

anumita Obedienta.

Ca si activitate de dezvoltare in

plan extern, Marea Loja Universala a

Romaniei va avea in vedere apro-

pierea de cat mai multe Obediente

Masonice Straine si chiar semnarea

unor Tratate de Recunoastere si

Amicitie.

Marele Cancelar va fii astfel

responsabi l de part iciparea s i

reprezentarea Marii Loji Universale a

Romaniei la diversele activitati si

actiuni masonice din strainatate,

informand in permanenta Fratii si

Suror i le din Obedienta despre

t e n d i n t e l e s i i d e i l e p e c a r e

Francmasoneria straina le abordeaza.

Trebuiesc totodata stranse

relatiile cu Marile Loji din tarile vecine,

dezvoltand impreuna cu acestia

proiecte comune precum:

- Conferinte si Semniarii Masonice

- Expozitii Masonice Internatio-

nale

- Vizite reciproce la Tinutele

Ritualice

IV. Planul Extern

- Colaborari la reviste internationale cu caracter

masonic

- Traduceri si lansari de carti masonice

Un alt obiectiv important in strategia de dezvoltare

externa il reprezinta constituirea de Loji Masonice,

care sa reuneasca Frati si Surori, cetateni romani aflati

in diaspora si care doresc sa isi aduca aportul la

pormovarea Romaniei si a Ordinului Masonic Roman.

Din totdeauna Centrul a fost sustinut de Fratii si Surorile

din Regiune, pilonii principali ai Masoneriei inca din

cele mai vechi timpuri. Astadar, un alt punt important

pe lista strategiei noastre de dezvoltare consta in

constituirea de Loji Masonice in toate regiunile tarii,

considerand ca Lumina Masonica, in Universalitatea

ei, trebuie sa prospere nu numai in marile orase, ci si in

micile localitati rurale, acolo unde invatatura

masonica a strabunilor nostri a fost pastrata in cea

mai pura forma a ei, prin traditiile, fara de care un

popor nu ar putea exista.

Dreptul de a bate la portile Templului Masonic sunt

garantate tuturor prin nastere, atat femeilor cat si

barbatilor, atat tinerilor, cat si celor batrani. Marea

Loja Universala a Romaniei este deschisa tuturor

acestora, atat timp cat ei sunt oameni maturi si de

bune moravuri, oameni care inteleg principiul de

universalitate si oameni care isi doresc sa cunoasca

tainele Masoneriei si sa isi aduca aportul in

dezvoltarea morala si spirituala a Umanitatii.

Intr-o societate in care non-cultura este privita ca pe

o calitate si in care adevarata cultura este

marginalizata si chiar, in anumite medii, eliminata cu

desavarsire, Marea Loja Universala a Romaniei isi

propune ca prin lucrarile membrilor ei sa isi aduca

aportul la redesteptarea culturala a Romaniei. Astfel,

prin toate mijloacele de care dispune, Marea Loja

Universala a Romaniei va promova arta si cultura in

toate formele ei.

Activitatile Grupurilor Masonice Studentesti constau

in studii de cercetare pe diverse teme (istorice,

cultural-artistice, ritualice etc.), astfel incat tinerii

V. Directii strategice de dezvoltare

1. Dezvoltarea regionala

2. Dezvoltarea calitativ-numerica

3. Dezvoltarea culturala

4. Dezvoltarea Grupurilor Studentesti

5organizare

Francmasoni sa isi poata expune liber punctele de

vedere si sa isi poata aduca aportul in marea Lucrare

Masonica, colaborand in permanenta cu Marele

Maestru si cu Pro-Marii Maestrii arondati regiunii din

care fac parte.

O reala necesitate in dezvoltarea si promovarea

ideilor si idealurilor masonice o reprezinta caile de

comunicare cu societatea. Astfel, pe langa web-

siteurile oficiale autorizate de Marele Consiliu al Marii

Loji Universale a Romaniei, editarea lunara a revistei

5. Revista Ganduri Masonice

Ganduri Masonice va cuprinde

lucrari ale Fratilor si Surorilor, mesaje ale

Marilor Demnitari, comunicari si

colaborari cu Obediente Prietene, dar

si noutati ale peisajului Masonic

Universal.

Acestea sunt obiectivele de dezvol-

tare asumate de noi pentru ani 6013-

6021!

Fie ca Marele Arhitect al Universului sa

ne Lumineze calea spre desavarsire!

Din necesitatea emanciparii spirituale si morale a Masoneriei Nationale, Fratii si Surorile

din Marea Loja Universala a Romaniei se intrunesc astazi Vineri, 12.04.6013, declarand Marea

Loja Universala a Romaniei - Obedienta Masonica Suverana, Autonoma si Inedepndenta pe

intreg teritoriul Romaniei, Obedienta ce continua Lucrarile Templului Spiritual al Umanitatii

pentru a crea Unitate in Diversitate si pentru a reface Ordine din Haos, intru Gloria Marelui

Arhitect al Universului.

Consideram ca pentru a reaprinde Lumina in sufletele Fratilor si Surorilor de sub

Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei, mijloacele cele mai sigure si trebuitoare sunt

urmatoarele:

1. Credinta fara echivoc in Marele Arhitect al Universului si in nemurirea sufletului.

2. Mentinerea vie a vechilor idealuri masonice, acelea de Libertate, Egalitate si

Fraternitate.

3. Respectarea egalitatii intre sexe.

4. Respectarea drepturilor omului, consolidarea Statului de drept si promovarea

culturii universale.

5. Incurajarea dialogului si a tolerantei ca mijloace de convietuire.

6. Lupta impotriva ignorantei, minciunii, lasitatii, terorismului, totalitarismului si

extremismului, toate acestea considerate adversari permanenti ai Francmasoneriei.

Prin acestea noi, Fratii de sub Obedienta Marii Loji Universale a Romaniei vom lucra

impreuna, intru Gloria Marelui Arhitect al Universului.

Am zis!

Stanila Aurel

Mare Maestru al

Marii Loji Universale a Romaniei

Proclamatia de la Targoviste a

Marii Loji Universale a Romaniei

stiati ca?

La 04 Iunie 1874, Carol Davila a fost initiat la Gradul de Ucenic, in cadrul Respectabilei

Loji Inteleptii din Helipolis, urmand ca in scurt timp sa devina, prin munca si

dedicatie, Maestru Venerabil.

In acelasi an, acesta reprezinta Loja cu ocazia Adunarii Generale a Maestrilor

Venerabili ai G:.O:.D:.F:. de la Paris, in premiera pentru Masoneria Romana.

In anul 1879, acesta devine Membru al Comitetului Central al Masoneriei Romane,

continuand lucrarea masonica pe teritoriul Romaniei.

6cultura

Un alt simbol Masonic prin care

acesta este reprezentat consta in

litera evreiasca Yod, initiala Numelui

Infailibil, plasata in interiorul unui

triunghi echilateral, cunoscut drept

simbol al Trinitatii, reprezentand

Dumnezeul Crestin, Sfanta Treime.

Dupa parerea mea, si poate a

multora fintre Fratiile viastre, litera G,

simbol al Masoneriei Albastre, este o

reprezentare moderna a simbolului

nume lu i C reato ru lu i de care

aminteam mai sus, menit insasi sa ne

reaminteasca la nevoie de faptul ca

Adevaratul Nume al lui Dumnezeu nu

a fost niciodata pierdut, ci se afla la loc

de cinste, inlauntrul fiecaruia dintre

noi.

F rancmasoner ia, asemeni

multora dintre vechile Societati

Iitiatice, atribuie Divinitatii numele de

Mare Arhitect al Universului, incercand

a s t f e l d e o p o t r i v a s a e l i m i n e

diferentele de credinta a Fratilor, dar si

sa evite pronuntarea Numelui Infailibil,

care dupa cum spuneam anterior, era

folosit numai in cele mai sacre dintre

ceremonialurile antice.

De asemenea, in Francmaso-

nerie Divinitatea, sau Marele Arhitect

al Universului, poate fi intalnita sub

fo rma s imbolu r i lo r , care sunt

numeroase, insa printre care cele mai

importante le consider a fi litera G,

Triunghiul si Ochiul Atot-Vazator.

Ochiul Atot-Vazator al lui

D u m n e z e u e s t e u n s i m b o l

reprezentand omniprezenta Divinului,

dar si caracterul protector al acestuia.

Amintesc in continuare de

faptul ca Masoneria Universala, ofera

initiatului diverse forme si simboluri in

drumul sau catre Divinitate, si de ce nu,

imi permit a spune, chiar catre

apoteoza.

Inchei prin a va multumi inca

odata pentru faptul ca ati dat atentie

umilelor mele ganduri!

Fie ca Marele Arhitect al Universului sa

ne conduca sufletele catre Lumina!

Numele Infailibil

al Dumnezeirii

de Mihnea-Octavian Manolache 33:.

Tetragrama, sau Numele Infai l ib i l s i

Impronuntabil al Dumnezeirii, reprezinta poate unul

dintre cele mai importante Simboluri Masonice.

Acesta era folosit la inceputuri de cartre vechii

evrei in unele din cele mai sacre ceremonialuri,

fiindu-i comunicat lui Moise direct de catre

Divinitate, pentru a fi folosit numai de catre cei alesi.

> (Exod.3.13)

Conform legendei, o singura persoana era

aceea care cunostea pronuntia reala a celor patru

litre evreiesti, Yod-Heh-Vav-Heh, iar acesta era

Marele Preot, care pronunta aceste sunete o singura

data pe an, de Ziua Ispasirii, atunci cat intra in Sfanta

Sfintelor, sanctuatul vechiului tempu din Ierusalim.

Din punct de vedere lingvistic, radacina

numelui vine de la verbul ebraic havah, care

inseamna a fi, pe care in formele noastre verbale il

putem traduce prin trecut , prezent , si viitor , adica :

"Cel ce era , Cel ce este si Cel ce va fi" .

7cultura

Una din definitiile masoneriei

spune ca aceasta este o asociatie de

oameni liberi si de bune moravuri care

conlucreaza pentru binele si progresul

societatii prin perfectionarea morala

si intelectuala a membrilor sai. Altfel

spus, este un drum parcurs de fiecare

initiat, in scopul autoperfectionarii.

Proaspatul initiat este asemenea unei

pietre brute, ce pe parcursul

calatoriei sale dobandeste treptat

acea frumusete interioara, devenind

o piatra slefuita. Francmasonul

mediteaza neincetat asupra propriei

conditii spirituale, in incercarea de a

dobandi noi virtuti. Unul din cuvintele

cheie intalnite in contextul unei

discutii despre aceasta organizatie

este acela de cunoastere, caci

cunoasterea este cea care sta la

baza evolutiei de orice natura, fratii

intelegand aceasta si impartasindu-si-

o. Initiatul este liber sa cerceteze, el

trebuie sa se intoarca la izvoare acolo

unde apa este pura, caci acesta

este adevaratul progres, nicidecum

regresul. Utilizand cunoasterea,

francmasonul construieste, atat

pentru Fratie cat si pentru societate.

Elementul ce consolideaza

structura masonica este fraternitatea.

Odata parcurse etapele initierii si

juramantul masonic depus, profanul

devine veriga a lantului fratern. Noul venit se obliga

astfel sa respecte cu strictete regulamentul si sa-si

iubeasca fratii, chiar sa le intinda o mana in caz de

nevoie. Se constientizeaza ca la intretinerea spiritului

fratern contribuie fiecare, de la cel mai mic la cel mai

mare, aceasta conducand la buna organizare si

functionare a sistemului. Joseph Uriot spune in cartea

Secretul Francmasonilor (1744): atunci cand

suntem impreuna, devenim cu totii frati; restul

universului ne este strain, printul si subiectul, nobilul si

artizanul, bogatul si saracul se confunda, nimic nu-i

distinge, nimic nu-i separa, virtutea ii face egali.

Consider acest citat ca fiind o descriere perfecta a

atmosferei intalnite in francmasonerie si ma bucur sa

constat ca alaturi de vechile traditii aceasta s-a

pastrat.

Una din cele mai des intalnite intrebari

adresate francmasonilor este urmatoarea: La ce te

ajuta masoneria? Cred ca cel mai simplu si pe

intelesul tuturor raspuns la aceasta intrebare ar fi: Ma

educa!. Respectul, demnitatea, iubirea de tara si de

aproape, generozitatea, dezvoltarea spirituala

s.a.m.d. sunt cateva din comorile vietii ce se

dobandesc in cadrul acestei organizatii. Obiectivul

primordial este acela de a excela pe plan spiritual, iar

abia apoi ne putem gandi si la planul material. Omul

cat traieste invata este o inteleapta vorba din popor,

cunoasterea este extrem de importanta de aceea si

impartasita de frati, iar simbolurile masoneriei sunt o

importanta sursa pentru dobandirea acesteia.

Masoneria a fost si ramane o prezentare

metafizica si alegorica a vietii reprezentata prin

simboluri. Pentru a ma face mai bine inteles, am sa

exemplif ic. Echerul reprezinta moralitatea,

sinceritatea si justitia intentiei, iar compasul

hotararea, capacitatea, geniul. Coloanele

simbolizeaza dualitatea, una reprezentand

elementul feminin, aerul, suflul ce alimenteaza viata,

iar cealalta elementul masculin, focul, activitatea.

Mozaicul este simbolul binarului, al opozitiei intre o

entitate si alta, intre adevar si fals, bine si rau, frumos si

urat. Floarea de Nu-ma-uita reprezinta simbolul

Ce este Masoneria?

de Catalin Florea

8cultura

tuturor celor care au suferit in numele

francmasoneriei.

Am sa trec in continuare in revista

nume ale catorva Frati Romani ce au

construit istorie, aducandu-si aportul

la constructia Temlului Ideal al

Umanitatii si care acum se bucura de

acolo din Eternul Orient de cinstea ce

le-o purtam:

George-Valentin Bibescu (1880 -

1941) - celebru pilot;

Dimitrie Bolintineanu (1819-1872) -

poet, om politic, diplomat;

Miron Cristea (1868 - 1939) - teolog,

primul patriarh al Bisericii Ortodoxe

Romne;

Carol Davila (1828 - 1884) - medic i

farmacist;

Vasile Alecsandri (1821 - 1890) - poet,

dramaturg, folclorist, om politic,

ministru, diplomat, academician;

Alexandru Vaida Voievod (1872 -

1950) - om politic;

Traian Vuia (1872 - 1950) - inventator,

pionier al aviaiei mondiale;

Mihail Sadoveanu (1880 - 1961) -

scriitor, povestitor, nuvelist, romancier,

academician i om politic;

Mihail Koglniceanu (1817 - 1891) -

om politic de orientare liberal;

Gheorghe Lazr (1779 - 1823) -

pedagog, teolog i inginer;

Victor Eftimiu (1889 - 1972) - poet,

dramaturg, academician;

Nicu Filip (1914 - 2008) - primul Mare

Maestru al Masoneriei Romane dupa

1989;

Costache Negruzzi (1808 - 1868) - om

politic i scriitor;

Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838 -

1907) - scriitor i filolog;

Ion Minulescu (1881 - 1944) - poet i

prozator;

Iacob Negruzzi (1842 - 1932) - scriitor,

dramaturg, critic literar;

Ion Heliade Rdulescu (1802 - 1872) -

scriitor, filolog i om politic;

Ion C. Brtianu (1821 - 1891) - om

politic;

Gheorghe Grigore Cantacuzino - (1832 - 1913) Prim

Ministru al Romniei;

Ion Ghica (1816 - 1897) - prim-ministru al Romniei de

dou ori;

Scarlat Ghica - domnitor al Moldovei i Munteniei;

Octavian Goga (1881 - 1938) - poet, politician i prim-

ministru al Romniei;

Costache Negri (1812 - 1876) - scriitor, om politic;

Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) - domn al Moldovei;

Petre Carp (1837 - 1919) - politician, membru

marcant al Partidului Conservator;

C. A. Rosetti(1816 - 1885) - om politic;

Alecu Russo (1819 - 1859) - poet, prozator;

Dimitrie A. Sturdza (1833 1914) - academician, om

politic romn;

Nicolae Suu (1798 - 1871) - om politic i primul

economist romn;

Barbu tirbei (1799 - 1869) - domnitor n ara

Romneasc;

Nicolae Titulescu (1882 - 1941) - diplomat i om politic;

Alexandru G. Golescu - Prim Ministru al Romniei

(1870);

tefan Golescu (1809 - 1874) - Prim Ministru al

Romniei;

Dimitrie Gusti (1880 - 1955) - filosof, sociolog i

estetician;

Titu Maiorescu (1840 - 1917) - critic literar, filosof i om

politic;

Constantin Mavrocordat (1711 - 1769) - domnitor n

ara Romneasc i Moldova;

Constantin Brancusi (1876-1957) - faimos sculptor;

Acestea au fost cateva generalitati ce pot

reaminti oricarui francmason cine este cu adevarat,

daca se afla pe cale de a uita si pot ajuta la formarea

unor pareri corecte ale profanilor in ceea ce priveste

subiectul nostru de discutie.

9cultura

n cartea istoricului german J. F.

Neigebaur, consacrat Transilvaniei i

publicat la Braov n 1851, se face

meniunea c cele trei culori ale

drapelului romnesc sunt o motenire

de pe timpul Daciei Traiane.

Mergnd napoi, pe firul istoriei,

constatm c cea mai veche

nsemnare despre tricolor, ca formnd

culorile Daciei, se afl n Novella XI,

dat la 14 aprilie 535 de mpratul

Justinian (527 565) cu prilejul fixrii

teritoriilor supuse Arhiepiscopiei din

Justiniana Prima, care cuprindea,

alturi de regiuni din Panonia

Secunda, pri din fosta Dacie

r o m n , f o r m a t d i n D a c i a

Cisdanubian (Dacia Mediteraneea i

Dacia Ripensis) i Dacia Transda-

nubian, aceasta din urm fiind

alctuit din inuturile vecine cu

Dunrea, de la gura Tisei pn la

vrsarea Oltului, ale Banatului i

Olteniei.

Decretul imperial, care stabilea

i nsemnele acestor teritorii, descrie

astfel stema Daciei Justiniane: Din

partea dreapt, n prima diviziune,

scut rou, n mijlocul cruia sunt vzute

turnuri, nsemnnd Dacia de dincolo,

n a doua diviziune, scut ceresc (de

culoarea cerului, adic albastru), cu

semnele tribului burilor, ale crui dou

laturi (margini) sunt albe, iar mijlocul

(cmpul dintre cele dou scuturi)

auriu (galben).

n acest simbol heraldic, scutul

albastru, cunsemnele tribului burilor,

reprezenta acea parte a Daciei

Traiane aflat nc sub stpnirea

efectiv a lui Justinian, respectiv

Banatul i Oltenia de azi, sau

fostaDacie Malvensis, locuit de buri,

cel mai reprezentativ trib al dacilor,

precum i o zon a Transilvaniei, ce se

nt indea de-a lungul drumului

comercial care ducea spre regiunile

aurifere din Munii Apuseni, unde

spturile arheologice au confirmat

existena aezrilor romane pn n

secolul al VI-lea, adic fosta Dacie

Porolissensis. Scutul rou, nsemnnd

Tricolorulde Lucian Obreja

Drapelul tricolor romnesc, alturi de stem i

imn reprezint un nsemn naional important al

neamului nostru. El are o tradiie popular i cretin

precum i una revoluionar.

Ziua de 26 iunie a fost proclamat prin Legea

nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naional.

Conform legii, aceast zi va fi marcat de ctre

autoritile publice i de celelalte instituii ale statului

prin organizarea unor programe i manifestri

cultural-educative, cu caracter evocator sau

tiinific, consacrate istoriei patriei, precum i prin

ceremonii militare specifice, organizate n cadrul

unitilor Ministerului Aprrii Naionale i ale

Ministerului de Interne.

Reunirea celor trei culori ale drapelului

romnesc rou, galben i albastru are adnci

semnificaii istorice, exprimnd continuitatea

poporului romn, legturile permanente ntre

romnii de ambele versante ale Carpailor, idealurile

de unitate i independen care au ghidat neamul

romnesc de-a lungul ntregii sale existene.

Culorile rou, galben i albastru au fost folosite

i de strmoii notri daci. Dragonul dacic, strmoul

Tricolorului, era structurat cromatic, n cele trei culori

att n Dacia ct i, ulterior, n provinciile romane, n

care dacii au slujit ca ostai. Edificator n acest sens

menionm cohorta de 1000 de daci recrutat,

ncepnd din timpul mpratului Hadrianus,

denumit Cohors I Aelia Dacorum, care a fost

trimis n extremitatea nord-estic a imperiului, n

Britania. Aici i-a avut reedina i castrul la

Amboglana (Comboglana) timp de dou secole.

10

cultura

simbol masonic. Cele trei culori mprite n mod

egal reprezint principiul egalitii. Orientarea

culorilor n sus semnific verticalitatea, un alt

concept Masonic. Cifra trei este numrul perfect.

Sunt numai patru rile europene tradiionale cu

steagul tripartit n mod egal i vertical: Frana, Italia,

Belgia i Romnia (i Moldova, care a fcut parte

din Romnia Mare). Sunt exact rile cu o puternic

origine masonic, nascute din Revoluia Francez

(1789), din cea belgian (1830), din risorgimento-ul

i tal ian i din micarea de regenerare

romneasc.

n 1848 tricolorul a devenit n ara

Romneasc nsemnul naional, principalul

element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul

revoluionar, prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a

hotrt ca drapelul rii s aib trei culori: albastru,

galben i rou, iar pe pnz s fie nscrise cuvintele

Dreptate, Frie. O lun mai trziu, vznd cu nu

s-a neles nc cum trebuiesc fcute stindardele

naionale, decretul guvernamental nr. 252, din 13

iulie 1848, preciza din nou c stindardele vor fi

tricolore. Culorile sunt: albastru nchis, galben

deschis i rou carmin. Ele vor fi dispuse vertical i

vor fi aranjate n ordinea urmtoare: lng lemn

vine albastru, apoi galben i apoi rou flfind.

Adoptarea tricolorului ca drapel naional a

urmat tradiia luptei romnilor pentru unitate i

neatrnare. Este semnificativ, n acest sens,

precizarea fcut n zilele revoluiei de ministrul

treburilor din afar al rii Romneti, ntr-o not

adresat lui Emin Paa: Culorile earfului ce purtm

Dacia de dincolo, se refer la sudul i

centrul Moldovei, alt parte a Daciei

Traiane pe care Imperiul roman de

rsrit o considera posesiune a sa, cel

puin n principiu, aflat ns n afara

teritoriului deinut efectiv de ctre

r o m a n i . P r e c i z a r e a D a c i a d e

dincoloavea n vedere tocmai poziia

geografic i politic deosebit a

acestei pri a Daciei. Mijlocul auriu,

respectiv cmpul galben dintre cele

dou scuturi (rou i albastru),

reprezint, fr ndoial, Muntenia de

astzi sau fosta Moesie inferioar.

Prin urmare, cele trei culori, rou

la dreapta, galben la mijloc i albastru

la stnga, din stema Daciei Justiniane,

aezate n ordinea i n poziia culorilor

drapelului romnesc de astzi, se

refer la Dacia Traian, confirmnd

afirmaia lui J. F. Neigebaur c tricolorul

romnesc este o motenire de la

nceputurile mileniului nti.

Dup 1948, steagul tricolor a fost

modificat prin plasarea n centrul su a

unei noi steme, ce simboliza o nou

form statal, republica popular, i,

dup 1965, republica socialist.

n decembrie 1989, cnd masele

s-au ridicat mpotriva dictaturii, drept

expresie a condamnrii vechiului

regim, a fost ndeprtat de pe flamura

tricolorului nsemnul heraldic ce se

dovedise nedemn de istoria noastr

naional.

Concepute s ne impresioneze

vizual sau melodic, s imbolur i le

naionale ni se adreseaz astzi,

chemndu-ne cu gndul i sufletul s

privim cu mndrie la trecutul neamului.

Dintre simbolurile naionale,

DRAPELUL se impune prin semnificaie i

nlime spiritual.

Pentru noi, romnii, drapelul

tricolor pe care l arborm astzi este

sinonim cu idealul de unitate i

independen naional.

Tricolorul romnesc este i un

Tricolorul romnesc este i un

simbol masonic!

11

cultura

Galben (sau aur), simbol al forei, bogiei i

puritii, precum i al holdelor aurii de gru din

timpul verii;

Albastru (sau azur), reprezint aerul, cel mai

nobil element dup foc i simbolizeaz blndeea,

frumuseea nobleea i buna credin.

A doua etap n istoria tricolorului a nceput

cu prezena culorilor naionale pe primul drapel

propriu-zis al primei reprezentane naionale din

istoria modern a Romniei. Aceasta a fost

Adunarea norodului din vremea Revoluiei din 1821,

condus de Tudor Vladimirescu. El se afl i n

prezent la Muzeul Naional de Istorie i a devenit

primul simbol vexiologic modern al suveranitii

poporului romn i, ca urmare, primul steag tricolor

din istoria romnilor.

Anul revoluionar 1848, pe lng importana

lui naional cu totul deosebit, pentru destinul

viitor al Romniei, a prilejuit i exprimarea voinei

suverane a romnilor pentru cele trei culori

naionale: rou-galben-albastru. n anul 1848,

drapelul a fost arborat la Paris, dup 25 februarie,

cnd o delegaie de tineri romni au mers la

Primria Parisului s felicite Guvernul provizoriu; la

Blaj, la 26 aprilie 1848; la adunarea popular de la

Izlaz, din iunie 1848, la care participanii au mers cu

steaguri i cocarde tricolore i la Bucureti, sub el

biruind revoluia la 11/23 iunie.

Decretul nr.1 din 14/26 iunie, al Guvernului

provizoriu, este primul decret pentruSTEAGUL

NAIONAL, n care se arat: Steagul naional va

avea trei culori: albastru, galben rou. A doua zi,

15/27 iunie, drapelul naional tricolor a fost sfinit n

cadrul unei Mari Adunri populare, pe Cmpul

Filaretului, numit de atunci, Cmpia Libertii.

Astfel, tricolorul a devenit simbol naional i a

fost arborat la toate manifestrile publice pe el

depunndu-se jurmntul de credin de ctre

personalitile statului i otirea romn.

Tricolorul romnesc a avut de parcurs

participarea Romniei la rzboiul de independen

1877-1878, n care ara i-a ctigat cu mari jertfe,

independena de stat i la nfptuirea marii Uniri din

1918, care a nsemnat desvrirea unitii politice

a naiunii romne, n primul i al doilea rzboi

mondial, n zilele Revoluiei Romne din decembrie

1989.

Cu sincere imbratisari,

Lucian Obreja

noi nu sunt de datin modern. Noi le-

am avut nc de mai nainte pe

steagurile noastre.

nlturat odat cu intervenia

strin din toamna anului 1848,

tricolorul va fi reintrodus ca drapel

naional la 1 septembrie 1863, de ctre

Alexandru Ioan Cuza. El avea ns

culorile dispuse orizontal, redate rou,

galben, albastru, i se va menine n

aceast alctuire pn n anul 1867,

cnd punndu-se din nou problema

nsemnului nostru naional, comisia

nsrcinat cu stabilirea drapelului rii

i-a nsuit propunerea lui N. Golescu,

fostul paoptist, ca culorile s fie

aezate cum era la 1848, adic

vertical, n ordinea albastru, galben,

rou, care s-a pstrat pn azi.

Tricolorul Romnesc semnific

veacurile de gnd i lupt, pentru

unitate i independen ale ntregului

popor romn. Pn n momentul

afirmrii sale casimbol naional acesta

a strbtut mai multe perioade, prima

fiind aceea a opiunii pentru cele trei

culori: rou, galben i albastru. Acestea

au avut, de la nceputuri, urmtoarele

semnificaii:

Rou, simbol al mririi, bravurii,

ndrznelii i generozitii, precum i al

sngelui vrsat n lupte, puterii de via

i energiei strmoeti;

12

cultura

devina o parte din viata noastra,

devine daca imi este permis, o rutina.

Unui Francmason nu ar trebui sa i se

spuna sa ajute, el insasi este o fire

caritabila, unui Francmason nu ar

trebui sa i se ceara sa spuna Adevarul,

acesta prin insasi felul lui de a fi uraste

minciuna.

Putem afirma asadar, ca si o

definitie, ca Francmasoneria este un

exercitiu intelectual si filozofic, menit

pentru a scoate la suprafata toate

calitatile pozitive ale Individului si a le

oferi inapoi Societatii.

Insasi prin natura acesteia, inca

de la inceputuri, Francmasoneria a

fost o scoala initiatica, fie ea

operativa, speculativa sau sprituala.

Daca in timpuri indepartate, aceasta

oferea candidatului sansa de a invata

si a evolua in arta regala, in zilele

noastre Masoneria ofera posibilitatea

de a evolua pe plan filozofic, spiritual,

si de ce nu pot spune chiar stiintific.

Lumea se schimba intr-un mod

din ce in ce mai complex si mai rapid,

Masoneria ramane insa Puntea de

legatura intre Individ si Societate,

continuandu-si drumul traditional, intr-

o maniera tot timpul contemporana.

Rolul Masoneriei

in societatea

contemporana

de Mihnea-Octavian Manolache 33:.

Sorul face s nceteze sfada i hotrte ntre cei

puternici.

(Pildele lui Solomon 18.18)

Inca dinaintea momentului sacru al Initierii, al

primirii Luminii Masonice, candidatului i se cere sa fie

un om respectuos, moral si de bune moravuri, un om

de o reputatie ireprosabila, ale carui calitati il vor

face mai apoi demn de a purta Sortul Masonic, acel

sort pe care oameni mari l-au purtat candva cu

mandrie.

Afirma mai apoi, insasi candidatul, umil in fata

constructiei Universale a Francmasoneriei, ca

dorinta lui nu este alta decat aceea de a primii

Lumina, de a deveni din om bun, un om si mai bun,

de a sustie si a practica inainte de toate Virtutea,

Adevarul, si nu in cele din urma, Iubirea de aproape.

Este mai tarziu invatat sa isi indeplineasca

datoria sa fata de Dumnezeu, de Omenire si de el

insusi, aceea de a isi iubii si apara Patria, de a fi un

cetatean exemplar, un model demn de urmat al

societatii.

In sfarsit, la apogeul sau initiatic, cand a

parcurs drumul, nu usor, de la Gradul de Ucenic, la

cel de Maestru Francmason, intelege umilul

candidat acum slefuit, ca devenind Francmason,

acceptand si practicand in fiecare zi invataturile ce

i-au fost predate in aceasta fabuloasa Societate si

Scoala Initiatica, acesta poate razbate peste

valurile timpurilor in care i-a fost dat sa traiasca,

pentru a deveni un adevarat Stalp al Umanitatii.

Iata asadar care este legatura intre

Francmasonerie si viata profana, insasi faptul ca

Francmasoneria nu ramane in Templu, aceasta

Cand functiile si bunastarea individuala devin idoli, si

cand cei mai nepregatiti oameni pentru a conduce

aspira la functii, iar frauda devine mijlocul potrivit pentru

atingerea scopului, tara va trudi din greu, intr-un climat

de necinste si minciuna

Albert Pike - Morala si Dogma

13

francmasoni celebrii

Dimitrie Cantemir s-a nscut la 26 octombrie 1673 ntr-o familie nobil, n localitatea Siliteni din

comuna Flciu, azi n comuna Dimitrie Cantemir din judeul Vaslui, n partea de sud a oraului

Hui.[necesit citare] A fost fiul lui Constantin i al Anei, nscut Banta. La 15 ani a fost nevoit s

plece la Constantinopol (1688-1690), unde a stat 22 ani, ca zlog al tatlui su pe lng nalta

Poart, nlocuindu-l pe Antioh, devenit ulterior domn al Moldovei.

DIMITRIE CANTEMIR

(1673-1723)

n perioada martie - aprilie 1693, dup

moartea tatlui su, a fost domn al Moldovei, dar

nalta Poart nu l-a confirmat, astfel nct s-a ntors

la Constantinopol pentru a-i continua studiile la

Academia Patriarhiei Ecumenice. Cu prilejul unui

rzboi turco-Austriac, soldat cu btlia de la Zenta,

a traversat Banatul. Antioh, fratele mai mare, i-a

nsuit ntreaga motenire, lsndu-l ntr-o situaie

precar. Din 1695 a fost capuchehaie, adic

ambasador la Constantinopol, al fratelui su

Antioh, acesta fiind ales domn.

S-a cstorit cu fiica lui Constantin

Cantacuzino Stolnicul, Casandra, care i-a druit

pe Matei, Constantin, erban, Maria i Antioh

(viitorul poet, scriitor i diplomat rus Antioh

Dimitrievici Cantemir (1709 - 1744). Din a doua

cstorie (dup moartea Casandrei), cu fiica unui

general rus, a avut o fat: Anastasia.

C. Negruzzi scrie: "El avu cu soia dinti ease

feciori i dou fete, iar cu cea a doua, numai o

fat. Una din fete i doi feciori murir, nc trind el;

i aa-i rmaser dou fete Maria i Smaragda i

patru feciori Matei, Constantin, erban i Antioh."

A fost rosicrucian. Potrivit unei legende, capul su a fost luat dup moarte pentru a fi

ngropat ntr-un cimitir rosicrucian din Scoia. O loj cu numele su i al crei Venerabil a fost i

Mihail Sadoveanu, a funcionat n perioada interbelic a secolului trecut la Iai.

www.mluar.org

Sufletul odihn nu poate afla pn nu gsete

adevrul carele l ncearc ori ct de departe

i ori ct de cu trud i-ar fi a-l nimeri.

Page 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9Page 10Page 11Page 12Page 13Page 14