PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOAREGANDIREA. MEMORIA. IMAGINAIA.

Procesele cognitive senzoriale ne ofer informaii despre aspectele concrete, intuitive, accesibile direct simurilor, prin observaie i prelucrare ,, pe loc ", n timp real, aici i acum, definim nsuirile aparente ale lumii nconjurtoare. Procesele cognitive superioare ne ofer posibilitatea de a depai experiena senzorial i de a stabili legturi ntre cunotinele acumulate i astfel s nelegem esena lucrurilor i a fenomenelor.Fenomene psihice precum gndirea, limbajul, imaginaia, memoria sunt cuprinse n termenul de intelect i ne ofer acces la cunoaterea logic, raional a lumii.Intelectul se dezvolt datorit limbajului care ne ofer posibilitatea s inlocuim obiectele reale( percepute) nu doar cu imagini mintale ( reprezentri) ci i cu simboluri verbale(cuvinte care desemneaz obiecte, fenomene, relaii...).Intelectul nu este legat spaio-temporal de materialul pe care l prelucreaz, ci el ne permite sa ,, cltorim" nelimitat n spaiu i timp - singura limit fiind propriile noastre cunotine, sau necunoscute. Intelectul i are rdcinile n predispoziiile noaste ereditare, dar el nu este prezent i la natere, ci se dezvolt pe parcursul vieii individuale, n contactul cu ceilali i urmeaz 4 stadii de dezvoltare evideniate de psihologul Jean Piaget n anii '60. 1. Stadiul senzo-motor (0-2 ani) - copiii cunosc lumea prin simuri, nvat nsuirile elementare ale obiectelor, nu e gndire propriu-zis2.Stadiul preoperaiona ( 2-7 ani)- se dezvolt limbajul care i permite mbogirea fondului de reprezentri, dar e foarte ancorat n concret, prezent, nva s analizeze i s compare, tot nu e gndire, nu poate s transforme n plan intern informaiile de care dispune3. Stadiul operaiilor concrete (7-12 ani)- incepe s transforme informaiile n minte, poate nva matematica elementar i cunotine despre mediul nconjurtor, vizibil- dar sunt tot informaii concrete, nu nteleg sensul ascuns al unui proverb precum ,,cine se scoal de diminea departe ajunge"; nu intrevad consecinele faptelor4. Stadiul operaiilor formale (12-18 ani)- ultima etap, n care se ajunge la capacitatea maxim copilul poate face generalizri, abstractizri, judeci - de accea discipline precum fizica, chimia, gramatica, logica, filozofia, psihologia- toate solicit o mare putere de abstracie.

PROCESE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE: GNDIREA, MEMORIA, IMAGINAIAGNDIREA - DEFINIIE I CARACTERIZAREEste procesul psihic de reflectare mijlocit i generalizat - abstract, sub forma noiunilor, judecilor i raionamentelor, a nsuirilor cumone, eseniale i necesare ale obiectelor i a relaiilor logice, cauzale dintre ele. Gndirea este nivelul cel mai nalt de prelucrare a informaiei.Caracterizarea gndirii:caracterul mijlocit al gndirii: gndirea mijlocit prin experiena percepitv i imaginile din reprezentri sunt stocate n memorie i vehiculate cu ajutorul limajuluicaracterul general -abstract al gndirii:

evideniaz nsuiri generale i abstracte ale obiectelor i fenomenelor se subordoneaz unor modele generale bazate pe noiuni, principii i legiGndirea este capaitatea de a rezolva probleme - se apropie de inteligenJean Piaget spune aa: ,, Gndirea are caracter nnscut i dobndit,,Inteligena se dezvolt treptat, stadialHoward Gardner spune c : ,, n teoria inteligenelor multiple: nu avem o singur inteligen, ci mai multe,, Gndirea este un sistem multifazic.Gndirea ocup un loc central n sistemul psihic umanAtributul centralitii se bazeaz pe celelalte funcii i disponibiliti ale subiectuluifenomen esen

particular general

intuitiv- concret formal -abstract

Acioneaz ca un mecanism de comand.Trsturile gndirii: flexibilitatea: modificarea unghiului de abordare a unei probleme, a unui obiect

fluiditatea: densitatea ideilor, a opiniilor, soluiilor n unitatea de timp

originalitatea: gradul de noutate i ineditul produselor i al strategiilor

elaborarea: gradul de completitudine i de elaborare a produselor gndirii

GNDIREA CA SISTEM DE NOIUNI, DE JUDECI I DE RAIONAMENTE

Clasificarea noiunilor: Dup modul n care satisfac criteriile esenialitii i ale necesitii:a) empirice (limbaj cotidian, conin erori)b) tiinifice ( limbaj specializat, permit intrarea n posesia definiiilor)

Dup natura nsusirilor pe care le reflect:a) concreteb) abstracte

Judecata: structur informaional mai complex-reflect obiectul n relaie cu alte obiecte. Raionamentul: structur discursiv i ierarhizat - sistem de cel puin trei judeci ntre care exist o relaie ( o nou judecat apare pe baza celor precedente)Raionamente: inductive- deductive- prin analogie.

nelegerea este funcia esenial a gndirii i se poate realiza spontan i treptat.ntelegerea este empatic i contextual i presupune sesizarea unei legturi ntre noile cunotine i vechile cunotine, stabilirea semnificaiei acestei legturi i ncadrarea noilor cunotinte in setul vechi de cunotine.

TIPOLOGIA GNDIRII:pe baza raportului analitic-sintetic: tip de gndire: - analitic- sintetic

pe baza raportului dintre concret si abstract: tip de gndire: - intuitiv-concret- abstract-formal

dup demersurile logice implicate: tip de gndire: - inductiv- deductiv- analogic.

MEMORIADefinirea memorieiMemoria este un proces psihic care const n intiparirea, recunoaterea i reproducerea senzatiilor, sentimentelor, micilor, cunotinelor etc. din trecut.

Memoria defineste dimensiunea temporala a organizarii noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor.

Exista trei procese principale de intrare in functiune a mecanismelor mnezice:

- encodarea- stocarea- reactualizareaEncodarea

Encodarea este procesul prin intermediul caruia informatia este tradusa dintr-o forma care-i permite patrunderea in sistemul mnezic. Computerul transforma informatia in semnale electronice, omul in imagini sau in unitati cu sens.

2. StocareaStocarea informatiilor este procesul de pastrare in memorie a informatiilor pana cand vom avea nevoie din nou de ele si le vom reactualiza. Principala problema pe care le ridica stocarea sun durata si forma ei.

Dupa durata se clasifica in:

- stocare de scurta durata (SSD)- stocarea de lunga durata (SLD) fiind de doua feluri: -vizuala; - verbalaS-a remarcat in urma unor experimente ca diverse litere erau mai rapid uitate de subiecti daca acestora li se cerea sa faca o serie de calcule minitare, fapt care le-a permis sa considere ca informatia stationeaza un timp oarecare in minte apoi se sterge.

Transferul de informatii din memoria de scurta durata in memoria de lunga durataFr memorie, omul ar tri un continuu prezent, viata psihic ar fi haotic, spontan fr stabilitate durabilitate i finalitate n timp.

Informaiile importante sunt transferate gradual din memoria de scurt durat n memoria de lunga durat. Cu ct informaia este repetat mai mult sau folosit, cu atat sansele mai mari ca acestea sa fie stocate.

Oamenii rein mai usor daca stiu ceva despre acel lucru. Informaia are astfel un nteles si poate fi conectata mental la alte date referitoare, care se afla deja in memoria pe termen lung. Din acest motiv persoanele cu memorie bogata retin mai repede.

3. ReactualizareaReactualizarea informaiilor, numit si reamintire, const in scoaterea la iveal a informaiilor memorate i pastrate in vederea utilizarii, valorificarii lor.

Ea se realizeaza prin recunoateri i reproduceri, prima se realizeaz n prezenta obiectului, iar a doua in absenta lui. Recunoasterea presupunand procese de perceptie, cealalta implicand interventia unor procese de gandire.

UitareaMulte din procesele din datele experientei anterioare se diminueaza, se degradeaza, dispar din mintea noastra, aici intervine fenomenul uitarii, fenomen natural, normal si mai ales relativ necesar. E un fenomen negativ dar si pozitiv pentru ca uitarea treptata, graduala a anumitor informatii contribuie la echilibrarea sistemului cognitiv al individului.

Exista trei forme ale uitarii:

Uitarea totala (stergerea, disparitia datelor memorate si pastrate)

Recunoasterea si reproducerile partiale

Lapsusul.

IMAGINAIADefiniie: Imaginaia este procesul cognitiv superior prin care se produc imagini si proiecte noi pe baza prelucrrii (combinrii i transformrii) datelor din experiena anterioar.Numai omul este capabil de performana realizrii unitii dintre trecut, prezent iviitor = de a IMAGINA.Imaginaia este un proces psihic cognitiv complex care apare n contextul eforturilor omului de a se adapta la mediu; ea apare pe o anumit treapt a dezvoltrii psihice umane, dupa dezvoltarea reprezentrilor, achiziia limbajului,evoluia gndirii i mbogirea experienelor de via.

Cum ar fi viata noastr fr imaginaie?Imaginaia se manifest sub forma unei construcii imagistice, rezultat n urmaoperrii cu imagini mentale a carui caracteristic este NOUTATEA rezultatelor ei.Imaginaia este n continu interaciune cu celelate procese psihice:MEMORIA este cea care ofera imaginaiei material pentru combinaii reprezentri, idei,

triri afective, etc. i totodat conserv produsele sale finale.GNDIREA ofera cunoaterea si intelegerea realitatii si totodata ghideaz tr-o oarecare

masura transformarile imaginative; imaginaia particip la elaborarea ipotezelor si gasireaunor strategii pentru rezolvarea problemelor prin explorarea necunoscutului, a posibilului, aviitorului; imaginatia faciliteaza invatarea prin intelegerea si integrarea superioara a noilorcunostinte.LIMBAJUL este fundamental necesar imaginaiei, cuvintele ca i instrumente ale operrii

mintale permit evocarea selectiv a ideilor i reprezentrilor, punerea lor in cele maivariate relaii pe care imaginaia le poate plasmui.AFECTIVITATEA are o interactune speciala cu IMAGINAIA: tensiunea emoional pe careomul o traiete la un moment dat stimuleaz evocarea elementelor experienei anterioarei apoi combinarea variata si neasteptata a acestora; momentele de maxime trairi afective

(pozitive sau negative) sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginative;MOTIVAIA are un rol deosebit in dinamica IMAGINAIEI, dorintele puternice si aspiratiile

fiecaruia determinand producerea de proiectii imaginative individuale.PERSONALITATEA intreaga este definita si legata de IMAGINAIE, deoarece experientele de viata, dinamica temperamentala, orientarile dominante si configuratia caracteriala ghideaz combinrile imaginative si le finalizeaz in produse specifice pentru fiecare.

Imaginaia este factorul prin care se pot depasi rutina, conformismul,stereotipurile. Acest lucru se poate realiza doar printr-o atitudine deschisa spre nou, spre creatie, care este rezultat al educatiei in acest sens.IMAGINAIA sta la baza activitatii creatoare a omului, activitati aducatoare de nou in toate domeniile vietii umane: stiinta, tehnica, arta si altele.

FORMELE IMAGINAIEIDupa criteriul originalitatii produsului imaginat se disting:Imaginaia reproductiv: realizarea unor imagini noi pentru subiect pe baza informatiilor verbale primite, sau a unor scheme; foarte utilizata la scoala in procesul invatarii, permite reconstituirea realitatii trecute sau prezente care nu poate fi cunoscuta direct. Este diferita de memorie, deoarece amintirile se bazeaza pe fapte reale, rezultate intr-un proces perceptiv; imaginatia se desprinde de concret, rearanjeaza datele despre real, se proiecteaza in viitor.Imaginaia creatoare: aceea care aduce noul, originalul, contribuind la progresul tuturor domeniilor de activitate umana. Considerata de catre unii sinonima cu fantezia, aceasta imaginatie are ca rezultat operele moderne si clasice,eseurile, desenele, creatia culturale; si in viata cotidiana fiecare dintre noi o utilizam, ea este implicata in toate activitatile omului; la baza asocierii imaginilor stau raporturile emotionale de preferinta sau de repulsie.Ex: situatia in care un roman este pe de o parte creat si pe de alta parte citit: scriitorul foloseste imaginatia creatoare,iar cititorii folosesc imaginatia reproductiva cand il citesc, fiecare reproducandu-si ce a produs scriitorul functie de personalitatea si cunostintele saleAsa se explica de ce 2 filme facute de 2 regizori dupa aceeasi carte nu sunt deloc identice.Dupa criteriul implicarii vointei in actul imaginativ rezult:Imaginaie voluntar: imaginatia reproductiv i creatoare (descrise mai sus)Imaginaie involuntar: visul din timpul somnului si reveria.Visul din timpul somnului este o forma de imaginatie inconstient i involuntar ce const itr-o succesiune de imagini derulate scenic, uneori haotic si avand caracter simbolic. Sigmund Freud, intemeitorul psihanalizei acorda o mare importan viselor, considerndu-le modul cel mai sigur de cunoatere a inconstientului si instituind ideea c visele sunt rezultat al dorintelor noastre ascunse, sau neindeplinite.Cercetarile moderne demonstreaz ca visul este un fenomen natural, normal, chiar necesar, care apare ntr-o anumit perioada a somnului somnul paradoxal cand se mai pastreaza legturi dintre stimulii din mediu i creier; de aceea visele despre un organ aflat n suferina, sau cele legate de evenimente stresante i importante din prezent.

Reveria (visul diurn, cu ochii deschii): are loc in starea de veghe si consta in derularea libera a unor imagini atunci cand persoana se afl n stare de relaxare; are ca suport dorine, sperane, nazuinte si este putin, sau deloc cenzurat raional, priveste frecvent relatiile interumane i este orientat afectiv i motivaional; apare cu precadere la adolesceni i tineri i are efect de relaxare.