Gândirea şi învăţarea

- influenţează capacitatea de adaptare a omului la mediul în care trăieşte

ceea ce îl ajută de multe ori să facă faţă evenimentelor cu care se confruntă

G – stăpânirea unei noi abilităţi, a unor probleme ştiinţifice

- dezvoltarea emoţională, relaţionarea socială, dezvoltarea personalităţii

Perspective – Perspective – Abordări Abordări

- FUNCŢIONAL – dpdv al dinamicii personalităţii - gândirea este o modalitate specifică a vieţii de relaţie, un schimb specific între organism şi mediu.

- PSIHOGENETIC - o acţiune interiorizată, reversibilă, parte a unui sistem de operaţii

- STRUCTURAL – OPERATORIU - gândirea este alcătuită din structuri operatorii şi operaţii

Abordarea funcţionalăGÂNDIREA GÂNDIREA

o o modalitate specifică a vieţii de relaţie, modalitate specifică a vieţii de relaţie,

un un schimb specificschimb specific între organism şi între organism şi mediu.mediu.

asimilareasimilare a mediului la structurile cognitive a mediului la structurile cognitive ale subiectuluiale subiectului

acomodareacomodare a acestor structuri la a acestor structuri la constrângerile realităţiiconstrângerile realităţii

Cunoaşterea realităţii/sporirea Cunoaşterea realităţii/sporirea adaptabilităţiiadaptabilităţii

Prin G - omul îşi dirijează comportamentele, îşi planifică acţiunile, proiectează scopuri, alege mijloacele pentru realizarea lor optimă etc

Abordarea istoric-psihogenetică Gândirea este – acţiune

Condiţia apariţiei gândirii este interiorizarea acţiunii Mecanismul

Operatoriu (transformarea acţiunii în operaţie)

Procesul gândirii Mecanismul Semiotic

(trecerea de la acţiunea asupra

obiectelor la operaţii asupra reprezentărilor , semnelor,

simbolurilor acestor obiecte) Piaget - Capacitatea de operaţie – la copii în jurul vârstei de 6-7 ani – şcoală grădiniţă

Interiorizarea unei acţiuni – transpunerea ei în plan mental – 2 ani

FUNCŢIONAREA SEMIOTICĂ, este capacitatea individului de a opera cu semne / simboluri ca substitute ale obiectelor şi actelor externe

Imitaţia Imaginea mintală nu este un reziduu senzorial ci o copie activă

Andrew Meltzoff

Abordarea structural-Abordarea structural-operatorieoperatorie structuri

cognitive (= informaţii structurate)

GÂNDIREA operaţii sau

secvenţe de operaţii (= strategii) asupra acestor structuri

Structura cognitivă tipică pentru gândire este NOŢIUNEA

structurează informaţiile generale,

necesare şi esenţiale despre un

obiect/ stare de lucruNOŢIUNEA

Se sprijină pe informaţia perceptivă

Dar = doar informaţia perceptivă

GÂNDIREA = OPERAREA CU NOŢIUNI

Formarea noţiunilor proces extrem de complex în strânsă interdependenţă cu dezvoltarea

repertoriului de operaţii cognitive ale subiectului

STRATEGII REZOLUTIVE

RAŢIONAMENT/INFERENŢĂ

OPERAŢII DE NIVEL INFERIOR

ALGORITMI

EURISTICI

GÂNDIREA = ansamblu de operaţii şi strategii, ce au loc asupra noţiunilor

reflectarea (reprezentarea) generalizată şi mijlocită a realităţii

Operaţii

ActivitateActivitate

Identificaţi 3 situaţii problematice cu Identificaţi 3 situaţii problematice cu care v-aţi confruntat în ultimul ancare v-aţi confruntat în ultimul an

Descrieţi algoritmul de rezolvareDescrieţi algoritmul de rezolvare

RaţionamentulRaţionamentulAspectul operatoriu al gândirii

Raţionament Strategii - rezolvare de probleme

Raţionamentul - procedură prin care se obţin informaţii noi din combinarea celor deja existente; o trecere dincolo de informaţia dată iniţial

Tipuri de raţionament – inductiv

- deductiv

Raţionamentul inductivRaţionamentul inductiv

unei proprietăţiunei proprietăţi de la X membri la de la X membri la

întreaga clasăîntreaga clasă toţi corbii sunt negri; toţi corbii sunt negri; toate animalele - urşitoate animalele - urşi

InducereaInducerea unei reguliunei reguli ABM CDM EFM GH ???ABM CDM EFM GH ???

unei structuriunei structuri Avocatul este pentru clientul sau ceea ce Avocatul este pentru clientul sau ceea ce

medicul este pentru : medicul este pentru :

(a) bolnav; (b) medicina(a) bolnav; (b) medicina

Activitate

Creaţi câte 2 exemple de raţionament inductiv pentru inducerea:

(a) unei reguli, (b) a unei proprietăţi şi (c) a unei structuri.

Raţionamentul deductivRaţionamentul deductiv pe baza unor reguli stabilite se urmăreşte obţinerea de

noi cunoştinţe.

TIPURI DE RAŢIONAMENT DEDUCTIVTIPURI DE RAŢIONAMENT DEDUCTIV: :

a)a) raţionamentul silogisticraţionamentul silogistic – se folosesc 2 premise ca – se folosesc 2 premise ca elementele de bază din care se derivă concluzii logice elementele de bază din care se derivă concluzii logice

b)b) raţionamentul ipotetico-deductiv; raţionamentul ipotetico-deductiv;

c)c) raţionamentul linear. raţionamentul linear.

Raţionamentul ipotetico-Raţionamentul ipotetico-deductivdeductiv (condiţional) (condiţional)

a. o relaţie de a. o relaţie de antrenare logicăantrenare logicăEx.: Dacă e ziuă, atunci e luminăEx.: Dacă e ziuă, atunci e lumină

E ziuă. E ziuă. Deci, e lumină.Deci, e lumină.b. o b. o relaţie cauzalărelaţie cauzală

Ex.: Dacă plouă, asfaltul este udEx.: Dacă plouă, asfaltul este udPlouă.Plouă.Deci asfaltul este ud.Deci asfaltul este ud.

c. o regulă de producerec. o regulă de producereEx.: Dacă e frig atunci aprinde foculEx.: Dacă e frig atunci aprinde focul

E frig.E frig.Deci, aprinde focul.Deci, aprinde focul.

raţionamentul nu se desfăşoară într-un vacuum raţionamentul nu se desfăşoară într-un vacuum mintal; mintal;

orice raţionament se desfăşoară înorice raţionament se desfăşoară în interiorul unei interiorul unei scheme cognitivescheme cognitive sau sau îîntre schementre scheme

În general, schemele cognitive constituie:În general, schemele cognitive constituie: criteriu de acceptare sau respingere a informaţiei criteriu de acceptare sau respingere a informaţiei

cuprinse în premise; de ex.: schemele depresive cuprinse în premise; de ex.: schemele depresive ale unui pacient vor favoriza acceptarea unor ale unui pacient vor favoriza acceptarea unor premise pesimiste, defavorabile subiectului în premise pesimiste, defavorabile subiectului în procesul de raţionare;procesul de raţionare;

sursă de informaţie nouă din care să derive o sursă de informaţie nouă din care să derive o concluzie;concluzie;

justificare sau verificare a concluziei obţinute din justificare sau verificare a concluziei obţinute din anumite premise.anumite premise.

REZOLVAREA DE REZOLVAREA DE PROBLEMEPROBLEME

Problema - un obstacol sau o dificultate cognitivă care implică o necunoscută (sau mai multe) şi faţă de care repertoriul de răspunsuri câştigat în experienţa anterioară apare insuficient sau inadecvat

Învăţarea

ÎÎ = schimbare relativ permanentă a = schimbare relativ permanentă a comportamentului determinată de comportamentului determinată de experienţăexperienţă

- comportamente datorate maturizării sau - comportamente datorate maturizării sau diverselor stări ale organismului = Învăţare diverselor stări ale organismului = Învăţare

4 tipuri de învăţare4 tipuri de învăţare::a.a. ObişnuinţaObişnuinţab.b. Condiţionarea clasicăCondiţionarea clasicăc.c. Condiţionarea operantăCondiţionarea operantăd.d. Învăţarea complexăÎnvăţarea complexă

Obişnuinţa: să înveţi să ignori un stimul care a devenit familiar şi nu are consecinţe semnificative

Condiţionarea clasică: un organism învaţă că un eveniment urmează după un altul

(imaginea sticlei cu lapte este urmată de gustul laptelui)

Condiţionarea operantă: un organism învaţă că un anume răspuns va avea o anumită consecinţă (de ex. dacă loveşti pe cineva vei fi pedepsit)

Învăţarea complexă: depăşeşte formarea simplelor asociaţii:

- Aplicarea unei anumite strategii pentru rezolvarea unei probleme sau elaborarea unei scheme mentale a mediului înconjurător

Condiţionarea clasică

Pavlov – câinele a învăţat să asocieze vederea farfuriei cu gustul mâncării; asocierea mâncării cu alte tipuri de semnale (lumină, sunet)

Secreţia salivară = răspuns necondiţionat (RNC) Hrana = Stimul necondiţionat (SNC)În lipsa mâncării (doar în prezenţa celuilalt

stimul)Secreţia salivară = răspuns condiţionat (RC)Lumina = stimul condiţionat (SC)

Condiţionarea friciiCondiţionarea fricii

Dobândirea fricii prin Dobândirea fricii prin condiţionare – în copilăriecondiţionare – în copilărie

Unele frici care nu au o motivaţie Unele frici care nu au o motivaţie raţională pot fi eliminate prin raţională pot fi eliminate prin terapie bazată pe principiile terapie bazată pe principiile condiţionării clasice – e.g., condiţionării clasice – e.g., expunere graduală şi repetatăexpunere graduală şi repetată

Reaction paperReaction paper

Rolul factorilor cognitivi în procesul Rolul factorilor cognitivi în procesul condiţionării clasice condiţionării clasice (2 pg, Times New Roman 12, 1 (2 pg, Times New Roman 12, 1 ½ )½ )

Limitările în condiţionarea Limitările în condiţionarea clasicăclasică

Studii – aversiunea gustativăStudii – aversiunea gustativă

Aliment cu gust bunAliment cu gust bun

Aliment care induce boalăAliment care induce boală

după recuperare după recuperare

evită alimentul cu gust bunevită alimentul cu gust bun

!!!

Alţi stimuli însă nu au efect similar (lumină, sunet)

Au asociat starea de boală doar cu gustul!

Condiţionarea operantăCondiţionarea operantă

în general, comportamentul nostru este influenţat de consecintele acestuia:

- dacă un anumit comportament are consecinţe plăcute sau benefice pentru noi, vom avea tendinţa de a repeta acel comportament - întăriri

-dacă are consecinţe negative, neplăcute, frecvenţa comportamentului respectiv va scădea - pedepseCondiţionarea operantă în creşterea copiilor - TEMĂ DE

DISCUŢIIe.g., Un copil de 5 ani care plânge înainte de culcare ....

Întărirea/pedeapsa imediată au efect mai puternic decât cele întărziate

Movie with crows

Condiţionarea aversivăCondiţionarea aversivă

Se foloseşte un stimul aversiv pentru a elimina Se foloseşte un stimul aversiv pentru a elimina un răspuns existent sau pentru a învăţa un nou un răspuns existent sau pentru a învăţa un nou răspunsrăspuns

Pedeapsa – un răspuns este urmat de un stimul Pedeapsa – un răspuns este urmat de un stimul aversiv/negativ, determinând astfel diminuarea aversiv/negativ, determinând astfel diminuarea sau dispariţia răspunsului respectiv într-o sau dispariţia răspunsului respectiv într-o situaţie similară situaţie similară

RecompensăRecompensă – Continuă să faci ceea ce făceai! – Continuă să faci ceea ce făceai!PedeapsăPedeapsă – Nu mai face asta! – – Nu mai face asta! – DAR nu oferă DAR nu oferă

alternativă. – organismul poate avea un răspuns şi mai negativ alternativă. – organismul poate avea un răspuns şi mai negativ decât înainte – e.g., antipatiedecât înainte – e.g., antipatie

Învăţarea complexăÎnvăţarea complexăCapacitatea organismului de a reprezenta mental realitatea şi de a oprea ulterior cu aceste reprezentări mentale decât cu elementele lumii reale.

Schemă a mediului sau cauzalitate

Învăţarea complexă este diferită de simple asocieri

Strategii multistadial prin care organismul îşi poate atinge obiectivul finalÎnvăţarea prin înţelegere